Sunteți pe pagina 1din 4

Radacina

Radacina este organul care fixeaza planta in sol indeplinind


si functia de absorbtie a apei si a mineralelor din sol.
Nu prezinta noduri, muguri, frunze, stomate si clorofila. Prezinta
ramificatii si peri absorbanti.
Tipuri de radacini: pivotante, ramuroase si fasciculate.
Radacina inmagazineaza substantele organice folosite ca
alimente atat pt om cat si pt animale.
Rdcina este adaptat pentru ndeplinirea a dou funcii
principale: una de natur mecanic, de fixare a plantei n sol i
alta vital, de a absorbi apa i substanele minerale dizolvate n
aceasta. Rdcina contribuie la metabolismul plantei. n afara
funciilor specifice, rdcinile metamorfozate ale unor plante
pot servi la depozitarea substanelor de rezerv, iar altele
stabilesc legturi fiziologice cu ciupercile i cu bacteriile din sol.
Regimul hidric (de apa) al plantelor reprezinta
ansamblul proceselor de absorbtie a apei din mediu de
catre planta, transportul ei in planta si eliminarea acesteia in
mediul extern. Intre aceste procese exista o stransa legatura. In
conditiile unui regim de apa normal, aceste procese sunt in
echilibru, iar celulele se afla in stare de turgescenta normala.
rolul primar al radacinii a fost acela de fixare, realizand
ancorarea solida a plantei in sol. Ulterior, radacina a capatat si
functia de absorbtie a apei si a substantelor minerale.
Absorbtia foarte intensa a apei prin zona perisorilor
absorbanti se explica prin faptul ca in aceatsa zona celulele
sunt diferentiate functional, iar perisorii sunt foarte numerosi si
realizeaza o suprafata de contact foarte mare cu solutia solului.
Absorbtia activa a apei nu depinde de transpiratie; radacina
participa substantial in acest proces prin energia metabolica
proprie. Fenomenul are loc prin mecanisme osmotice numai

atunci cand solutia externa este hipotonica, comparativ cu


sucul vacuolar al celulei absorbante.

Frunza
Fotosinteza este procesul de fixare a dioxidului de carbon
din atmosfer de ctre plantele verzi (cu clorofil), n prezena
radiaiilor solare, cu eliminare de oxigen i formare de compui
organici (glucide, lipide, proteine) foarte variai. Dei apa
particip n fotosintez, ca i dioxidul de carbon, ea nu
constituie, nici chiar cnd este n cantiti reduse, un factor
limitant pentru toate speciile. Intensitatea fotosintezei se
exprim cantitativ prin volumul de gaz degajat pe unitate de
timp.
Toate procesele metabolice depind de cantitatea de ap din
esuturi. Un deficit de ap n esuturile asimilatoare influeneaz
direct procesul fotosintezei att n faza de lumin, ct i n faza
de ntuneric, provocnd inhibarea acestuia. Deoarece
principalul rezultat al pierderilor turgescenei l constituie
nchiderea stomatelor, schimbul de gaze care are loc n
fotosintez, respiraie i fotorespiraie, este mult ngreunat.
Totui, i ali factori nonstomatici intervin n reducerea
fotosintezei sub influena deficitului i stresului de ap.
Transpiraia: reprezint procesul prin care apa iese din
frunze sub form de vapori. Cantitatea de ap eliminat
depinde de numrul de stomate i de gradul lor de deschidere.
Transpiraia este influenat de factori de mediu climatic externi
cum sunt: temperatur, lumin, umiditate, aer i vnt.
Temperatur: La cldur plantele transpir mult. Dac
temperatura ambiant ajunge la un anumit grad, plantele
ofilesc.
Lumin: Plantele transpir mai mult ziua dect noaptea. Cu
ct procesul de fotosintez este mai intens, cu att transpiraia
crete.

Umiditatea aerului: Cu ct aerul este mai umed, transpiraia


scade; cu ct este mai uscat, transpiraia crete.
Vntul: El ia de la suprafa aerul umed i l nlocuiete cu aer
uscat. Deci n prezena vntului transpiraia crete.
Transpiraia are un rol important, ajutnd seva brut s
ajung mai repede din rdcin la frunze. Ea mai ajuta la
mprosptarea sevei brute.

Respiraia : Pentru desfasurarea tuturor activitatilor


plantele au nevoie de energie. Pentru aceasta se ard o parte a
substantelor organice proprii (substane din structura
organismului) ce se transforma in energie. Exista doua tipuri de
respiratie la plante: aeroba si anaeroba.
Prin respiratia aeroba sunt degradate substantele organice
proprii cu consun de oxigen si rezulta compusi anorganici H20 si
CO2 + energie.
Respiraia anaerob: Acest tip de respiraie are loc doar
cnd oxigenul lipsete i poate satisface nevoile organismului
un timp limitat i scurt. Respiratia anaeroba degradeaz
incomplet substantele organice proprii rezultnd alte substante
organice (cu molecul mai mic) + energie. De aceea energia
produsa este foarte mica.

Tulpina
Tulpina este un organ al plantelor superioare, care are rolul
de a susine ramurile, frunzele, florile i fructele, sau de a
conduce seva brut de la rdcin spre frunze i seva elaborat
de la frunze ctre celelalte organe.
Tulpina este organul vegetativ al plantei de obicei suprateran
i a crui form depinde de mediul de via i rolul ndeplinit n
viaa plantei.

Tulpinile unor plante pot avea i alte funcii,(n afar de cele


specifice):
de a servi la depozitarea substanelor de rezerv ,
de a ndeplini funcia de fotosintez.
esutul lemnos: reprezint partea tare din corpul plantelor,
fiind alctuit n cea mai mare parte din esut mort; este esutul
prin care circul seva brut.

esutul liberian: este alctuit n cea mai mare parte din


elemente vii i prin intermediul su circul seva elaborat,
bogat n glucide, format din esuturile asimilatoare.