Transmisia prin priza de putere

Transmisia prin priza de putere ca dispozitiv folosit pentru actionarea in

deplasare a masinii agricole. Din punct de vedere constructiv si functional
prizele de putere se impart in :
- prize de putere cu turatie constanta ( la arborele final turatia este constanta
540 - 1000 rpm )
- prize de putere cu turatie variabila ( la arborele final turatia variaza in
functie de treapta de viteza selectata )
- priza de putere mixta ( care poate functiona atat la turatie constanta - regim
de functionare asincron cat si la turatie variabila - regim de functionare
sincron ) Pt regimul de functionare asincron miscarea este preluata de la
motor iar pt regimul sincron miscarea este preluata de la cutia de viteze.
Schema unei prize mixte avand in componenta :
-angrenaj cilindric ( rol in demultiplicarea miscarii )
-arbore principal transmisie
-dispozitivul de selectare a regimului de turatie prin deplasarea acestuia
-arbore secundar transmisie
-dispozitiv de cuplare-decuplare
-arbore final
-cutie de viteze
Pt regimul asincron miscarea se transmite astfel : motor termic - ambreiaj
principal - angrenaj cilindric - arbore principal - dispozitiv de selectare a
regimului de turatie - arbore secundar - dispozitiv cuplare decuplare - arbore
final
Pt regimul sincron miscarea se transmite astfel : cutie de viteze - dispozitiv
de selectare a regimului de turatie - arbore secundar transmisie - dispozitiv
de cuplare decuplare - arbore final

Masini / utilaje pt productia agroalimentara - masini agricole

Masinile agricole plus tractorul asigura procesele din agricultura, ele trebuie
sa asigure lucrari de calitate in conditii optime de lucru fiind diversificate in
functie de cultura, sol, relief, specie de animale, etc.

Masinile agricole care sunt folosite pt mecanizarea proceselor de productie

trebuie sa raspunda unor cerinte principale:

sa asigure lucrari de calitate, calitatea fiind exprimata prin indici de

lucru calitativi

tendinta este ca masinile sa fie modulate si diversificate corespunzator

sursei de energie

sa aiba caracter multifunctional pt adaptarea la diverse conditii de

lucru

sa aiba capacitate mare de lucru si consumuri mici de energie

sa aiba durata mare de functionare

sa fie sigure in exploatare

sa asigure mecanizarea tuturor operatiunilor din cadrul tehnologiei

Masina agricola este masina de lucru folosita la efectuarea uneia sau mai
multor lucrari in cadrul productiei din agricultura din punct de vedere
agrotehnic.
Masini agricole - pt lucrat solul, semanat, stropit, recoltat, etc.
Masini agricole - stationare, semimobile, mobile
Masini agricole - ( dupa modul de cuplare ) - tractate ( se prind la tractor intrun singur punct prin intermediul barelor de tractiune ) / semipurtate ( se prin
in doua puncte prin mecanismul de suspendare ) / purtate ( se prind in trei
puncte ) / autopropulsate ( sursa de energie proprie )
Masini agricole - ( dupa sistemul de actionare ) - actionate manual, actionate
de la priza de putere a tractorului, actionate de la rotile proprii de sprijin,
actionate de la motoare proprii.
Agregat agricol - mijlocul de baza in mecanizarea proceselor de productie
din agricultura format din sursa de energie si sau una sau mai multe masini
agricole utilizat pentru efectuarea mecanizata a operatiilor din cadrul
tehnologiei de mecanizare.
Tehnologia de mecanizare - ansamblu de masuri tehnice, economice,
organizatorice de folosire a unei sisteme de masini in conditii optime in
vederea unor efecte economice maxime.
Indici de apreciere ai tehnologiilor de mecanizare

Capacitatea orara de lucru pentru:

agregatele agricole mobile : Wh= 0.1 Bl vl Kr
Bl - latimea de lucru a masinii / vl - viteza de lucru in km/h / Kr -coeficientul
real de folosire al timpului de lucru
Kr = Te/Ts
agregate agricole stationare : 10 puterea a 3 * V gama / t * Kr
Capacitate de lucru pe schimb - W sch = Wh*T
Consumul specific de combustibil - O = Ch/Wh
Ch - consum orar de combustibil = ( Cl * Tl + Cg*Tg * Cs*Ts ) / Ts
Numarul necesar de agregate pt efectuarea unei lucrari Nagr= 1,1 * S/ns
z Wh ts ( s- reprezinta suprafata ce trebuie lucrata de catre agregate, ns numarul de schimburi, z- reprezinta numarul de zile in care trebuie efectuata
lucrarea )
Coeficientul de disponibilitate termica exprima fiabilitatea unui agregat D = t/Tr > 0,98 ( t - timp mediu de buna functionare "ds/nc", Tr- timp necesar
pt reparatii )
Consumul specific de forta de munca Cfm = numar muncitori / capacitate
orara de lucru ( ns/Wh ) - se calculeaza in ore om / ha sau ore om / t
Investitia specifica Is= Pagr/S

Masini pentru lucrarile solului

Din aceasta grupa fac parte urmatoarele categorii principale:
-pluguri
-freze agricole
-masini de sapat solul
-masini de modelat solul
-grape
-tavalugi
-cultivatoare
-combinatoare

-masini pt afanare adanca a solulul

Prin lucrarile solului sunt imbunatatite conditiile de dezvoltare a plantelor.
Plugurile sunt masini destinate pt a efectua lucrarea de baza a solului aratura - prin aratura se intelege taierea unor felii de sol care apoi sunt
supuse maruntirii si rasturnarii. Prin lucrarea de arat se obtin o serie de
efecte principale, benefice pentru cresterea si dezvoltarea plantei: aerul si
apa patrund mai usor in sol, astfel se realizeaza un schimb mai usor de gaze,
creste umiditatea solului, sistemul radicular se dezvolta mai bine; datorita
brazdei rasturnate partea superioara se ingroapa si se ingroapa resturi
vegetale;
Aratura se poate realiza in orice anotimp, se recomanta imediat dupa
recoltat. Aratura de vara se realizeaza dupa culturile recoltate in vara.
Aratura de iarna se face in ferestrele iernii, atunci cand stratul de zapada este
redus, cand solul nu este inghetat iar aratura de primavara nu se recomanda
deoarece lucrarea favorizeaza pierderea apei din sol - mai ales in conditiile
din Romania.
Clasificarea plugurilor - dupa destinatie ( pentru araturi in culturile de
camp, pentru vii, pentru livezi, pentru terenuri mlastinoase, pt deschis
canale, etc ) dupa tipul organului de lucru ( organul activ se numeste trupita pluguri cu trupita cu cormana, clasica, pluguri cu tripita de tip disc ) dupa
adancimea de lucru ( superficiale 20cm , normale 20-30 cm, adanci 30-40
cm, f adanci 40-80cm ) dupa modul de rasturnare al brazdei ( intr-o singura
parte, pluguri normale, de regula pe dreapta; succesiv pe stanga sau pe
dreapta, pluguri reversibile sau balansiere pt desfundat ) cu rasturnarea
brazdei pe stanga si pe dreapta ( pluguri pt vii, pt deschis canale ) dupa sursa
de energie ( tractiune mecanica, tractiune animala ).
Constructia plugurilor - trupita, cutit, scormonitoare, mecanisme de
reglare, cadru, dispozitive de cuplare.
Schema unui plug normal - are un cadru, trupitele, roata pt reglare limitare
adancime de lucru, cutitul plugului.
Schema unui plug reversibil - sunt prevazute 2 seturi de trupite care se
monteaza pe un cadrul mobil articulat la un cadru fix - cadru fix cu dispozitiv
de prindere la tractor, cadru mobil pe care se monteaza seturile de trupite, 2
roti reglare adancime, 2 cutite.
Adancimea de lucru reprezinta diferenta dintre planul de asezare al rotii si
planul de asezare al trupitei.
Schema de principiu a unei trupite clasice - cu cormana - prezinta :
brazdar, cormana, cormana suplimentara, prelungitor de cormana, plaz si
calcai de plaz, barsa. Pe barsa sunt montate componentele trupitei si prin
aceasta se realizeaza prinderea pe cadrul masinii.
Brazdarul realizeaza in plan orizontal taierea feliei de sol si ridicarea acesteia
pe suprafata cormanei. Are forma trapezoidala, cu varf ascutit, rotunjit, in

functie de tipul de sol, prevazut cu o muchie taietoare, o rezerva de material

la partea dorsala care sa permita revenirea la forma initiala in urma uzurii.
Cormana preia brazda de sol si o supune unor actiuni de comprimare,
incovoiere, rasucire, deplasare laterala si rasturnare astfel incat in final
brazda de sol sa ajunga cu partea vegetala sa fie ingropata.
Pt rasturnarea brazdei, trebuie respectat urmatorul raport K=b/a>1,27 ( blatimea, a-adancimea ) >1,27 pt trupitele fara cormana superioara iar K > 1
pt trupitele cu cormana superioara.
Cormana poate avea forme diferite in functie de tipul de sol, respectiv:
cormana cilindrica pt soluri usoare, cormana elicoidala pt soluri
mlastinoase, cormana cilindrico-elicoidala : cormana universala sau
culturala pt soluri mijlocii, cormana semielicoidala pt soluri mijlocii cu resturi
vegetale, cormana cultural semielicoidala pt soluri grele.
Cutitul plugului are rolul de a taia brazda de sol in plan vertical pentru
ultima trupita, cutitul delimiteaza latimea totala a plugului, poate fi intalnit in
variantele: cutit lung / drept la plugurile balansiere sau cu tractiune
animala dispus la 65 % pt taiere progresiva ( lama cutit, suport, brida de
prindere ) si cutit disc intalnit la marea majoritate cu tractiune mecanica,
poate fi prevazut cu taisul continu sau crestat si care se monteaza in fata
varfului brazdarului de la ultima trupita mai sus de planul de asezare al
trupitei, este prevazut cu un suport articulat care sa permita auto-orientarea
organului de lucru.
Optional la un plug se pot intalni scormonitoare, atunci cand este necesar a
fi distrus stratul de sol tasat format in profunzime. Avand drept scop
refacerea regimului aero-hidric, se dispune un scormonitor la 2-3 trupite in
spate si lucreaza la adancime mai mare decat trupita. Din punct de vedere
constructiv poate fi scormonitor de tip dalta sau de tip sageata cu aripi
inguste.
Indici calitativi de lucru la lucrarea de arat
adancimea medie a araturii - se fac cel putin 20 masuratori, se foloseste
brazdometru.
am = suma cand i ia valori de la 1 la n / n

- se exprima in cm

abaterea standard a adancimii medi

puterea 2 ) / n-1

Sa = radical din ( suma ( ai-am ) la

abaterea accidentala maxima Delta

A = +- a max/min - a m

coeficientul de variatie a adancimii

Ca= +- Sa/am

latimea medie a araturii - cel putin 10 masuratori -

Bm = suma Bi / n

abaterea standard, abaterea accidentala maxima, coeficientul de variatie.

gradul de maruntire a solului - se foloseste rama metrica si se recolteaza

intreaga cantitate de sol pe adancimea de arat care se cantareste iar aceasta

cantitate de sol este trecuta printr-o sita cu ochiuri de 10 cm. Gms = suma
Msci/Msti / n *100 ( Msci - masa de sol care a trecut prin sita, Msti - masa de
sol totala )
gradul de acoperire cu sol a masei vegetale Gav = suma masa vegetala
acoperita / masa vegetala totala / n * 100 ( se foloseste rama metrica, se
dispune pe sol inaintea trecerii agregatului si se recolteaza din interiorul
ramei toata masa vegetala si se obtine masa vegetala totala, apoi se trece cu
agregatul si se ia masa vegetala care ramane )
gradul de afanare a solului Gas = suma Hi / Ai / n * 100 ( se iau cel putin 20
masuratori, Hi - reprezinta inaltimea cu cat s-a ridicat solul afanata fata de
cel nearat, se raporteaza la adancime )
Valorile admisibile
abaterea standard a adancimii de lucru max +- 0,1
abaterea accidentala a adancimii de lucru max +- 0,2
abaterea standard max +- 0,1
coeficientul de variatie max +- 0,1
abaterea standard a latimii max +- 0,2
coeficientul de variatia a latimii max +- 0,1
gradul de maruntire a solului min 80 %
gradul de afanare a solului min 20 %