Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
70 Gestiune-Curs
70 Gestiune-Curs
Definitia gestiunii!
Gestiunea unitatilor reprezinta o succesiune de decizii prin care managerul care este si
decidentul se asigura ca obiectivele stabilire vor fi atinse.
Gestiunea nu trebuie confundata cu managentul care reprezinta un nivel superior, o stiinta si
o arta de stabilire si asumare a obiectivelor.
Cuvantul gestiune provine din limba latina gestio si inseamna activitatea de administrare si
gospodarire a bunurilor patrimoniale.
Gestiunea poate fi definita si ca arta de a trai in realitatea cotidiana a proceselor economice.
Gestiunea patrimoniului unitatilor de alimentatie publica si agroturism
Patrimoniul reprezinta totalitatea bunurilor si valorilor economice pe care le gestioneaza
unitatile, precum si totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care si le asuma ca urmare a
bunurilor pe care le poseda; in patrimoniu sunt incluse si rezultatele economico-financiare
obtinute la sfarsitul unui exercitiu financiar.
Active:
Imobilizate
o Corporale
Terenuri
Mijloace fixe
o Necorporale
o Financiare
Circulante
Gestiunea mijloacelor fixe
Eficienta si viabilitatea unitatilor de alimentatie publica si agroturism sunt asigurate de
masura in care acestea dispun de un potential material al caror parametrii tehnici si
functionali corespund noilor exigente ale economiei de piata.
Aceasta presupune existenta unor mijloace fixe corespunzatoare ca volum, structura, calitate,
care sa permita obtinerea unor preparate culinare sau prestarea unor servicii de cazare si
agrement de calitate superioara.
Mijloacele fixe reprezinta totalitatea elementelor patrimoniale care participa la mai multe
cicluri de productie, au o durata de folosinta mai mare de un an, o valoare de intrare in
patrimoniu mai mare de 2500 lei ( aceasta se modifica periodic prin hotarare de Guvern in
functie de indicele inflatiei ) si care se trasnfera treptat sub forma cotelor de amortizare
asupra valorii productiei obtinute.
Mijloacele fixe sunt supuse uzurii fizice, determinata de actiunea factorilor fizici, chimici,
mecanici.
Mijloacele fixe sunt supuse uzurii morale, determinata de progresul tehnic in domeniu care
permite aparitia pe piata a unor mijloace fixe cu caracteristici tehnico functionale net
superioare celor deja existente.
constata o situatie favorabila ale acestor indicatori se aproba aplicarea sau utilizarea
amortizarii accelerate, daca nu agentul economic este obligat sa foloseasca fie metoda liniara
fie metoda degresiva.
Evaluarea mijloacelor fixe
Prin evaluare se intelege operatiunea de stabilire a valorii mijloacelor fixe.
Mijloacele fixe pot avea o valoare de intrare in patrimoniu, o valoare reala si o valoare
reziduala.
Prin valoarea de intrare in patrimoniu se intelege fie valoarea de achizitie reprezentand
acea valoare specificata in factura furnizorului, pt mijloacele fixe cumparate.
Se mai intelege costul de productie pt mijloacele fixe produse, construite, obtinute, de catre
unitatea respectiva.
Valoarea actuala reprezinta valoarea mijloacelor fixe primite cu titlu gratuit de catre un
agent economic iar in momentul intrarii lor in gestiune se stabileste o comisie care evalueaza
mijlocul fix donat tinand cont de caracteriticile, particularitatile altor mijloace fixe identice sau
similare cu produsele existente pe piata la momentul respectiv.
Valoarea de aport se mai intelege valoarea de aport pt mijloacele fixe care au constituit
aport in natura la formarea capitalului social al unei societati, aceasta valoare se stabileste tot
in urma unei expertize de catre o comisie de specialitate.
Valoarea reala reprezinta valoarea pe care o au mijloacele fixe la un moment dat. Stiind ca
prin utilizarea lor mijloacele fixe isi pierd o parte din valoare datorita uzurii, valoarea reala se
stabileste ca diferenta intre valoarea intrarii in patrimoniu si valoarea amortizata pana la
momentul respecitv, rezulta valoarea ramasa de amortizat.
Valoarea reala se mai numeste astfel si valoare ramasa intrucat indica suma ramasa de
amortizat pana la expirarea duratei normate de folosinta.
Valoarea reziduala reprezinta valoarea pieselor si subansamblelor recuperate cu ocazia
casarii mijloacelor fixe.
Gestiunea stocurilor
Stocurile fac parte din categoria activelor circulante.
Activele circulante reprezinta totalitatea elementelor patrimoniale care participa la un singur
ciclu de productie, au o durata de folosinta de pana la un an, au o valoare de intrare in
patrimoniu, mai mica de 2500 lei si care se transfera integral in costul productiei obtinute.
Stocurile se mai numesc si active circulante materiale si se impart dupa forma de existenta in
circuitul economic in:
- Stocuri de materii prime:
o Sunt acele bunuri care participa in procesul de productie direct, se regasesc in
produsul finit fie in starea lor initiala ( fructe si legume in salate ) sau in stare
transformata prin diverse procese de prelucrare termica ( carnea prin fierbere,
prajire, etc ). Materia prima este ingredientul de baza fara de care produsul finit
nu se poate realiza.
- Stocuri de materiale consumabile ( si cele auxiliare )
o Sunt reprezentate de acele bunuri care participa in procesul de productie alaturi
de materia prima la obtinerea produsului finit fara a se regasi de regula in acesta
Cons
um
medi
u
zilnic
Interv
alul de
timp
(zile)
Num
ar
clien
ti
Numar
aprovizio
nari
Pret
de
achizi
tie lei
Salam
de sibiu
Kg
0,05
30
30
40
45 kg
Oua
Buc
15
30
0.5
Ceafa
de porc
Kg
0,250
30
10
15
Specific
are
Timp
de
sigura
nta
Nr
Clienti
de
sigura
nta
1800
lei
20
1800
buc
900
1
20
225 kg
3375
20
Stoc
Can
titat
iv
curent
va
lor
ic
Stoc de
siguran
ta
cantitat
iv si
valoric
4
16
kg 0
lei
80
bu
c
20
kg
Stoc
total
cantit
ativ
Stoc
total
valo
ric
49 kg
196
0
40
lei
1880
buc
940
30
0
lei
245
kg
367
5
Stocul total valoric se determina insumand stocul curent cantitativ cu stocul valoric.
Stocuri speculative sunt acele cantitati de resurse materiale constituite de catre societate
cu scopul de a elimina influenta negativa pt societate a cresterii preturilor la produsele
respective ( cu ocazia sarbatorilor traditionale cand are loc o crestere a preturilor la produsele
specifice se aprovizioneaza pt a face o economie de resurse banesti ) sau se aprovizioneaza
cu scopul de a revinde la un pret mai are.
Stocuri de conditionare sunt specifice unitatilor de alimentatie publica care utilizeaza in
procesul de fabricatie bunuri care au nevoie mai intai de o etapa de pregatire, de conditionare
( sortarea si curatarea legumelor si fructelor )
Stocul de conditionare:
Consum mediu zilnic * timp de pregatire * numar de clienti
Stocuri sezoniere se constituie pt produsele care au un termen de valabilitate mare si care
pot fi depozitate pe toata perioada in care accesul la o pensiune sau restaurant nu este facil .
Consum mediu zilnic * durata sezonului * numar de clienti
Stocuri pt transport intern sunt acele stocuri ale unitatilor care au un depozit central iar
punctele de lucru de desfacere, productie se afla la distante mai mari.
Toate aceste categorii de stocuri angreneaza cheltuieli suplimentare atat pentru dar mai ales
pentru depozitare, pastrare, in conditii optime, din aceste considerente unitatea nu trebuie sa
isi constituie stocuri peste necesar dar nici stocuri sub necesar ci pe criterii bine
fundamentate sa isi constituie stocuri in cantitati optime.
Cai de miscare a stocurilor in gestiunea unei societati
Caile
Sunt reprezentate prin cai de intrare in gestiune si cai de iesire din gestiune.
de intrare in gestiune sunt:
Din productie proprie rezultate fie in urma proceselor de prelucrare si fabricatie
( preparate culinare ) fie in urma cresterii cresterii animalelor ( oua, lapte ) fie in urma
cultivarii legumelor, fructelor, etc.
Prin cumparari de la diversi furnizori in baza facturii fiscale
Pentru prelucrare de la diversi agenti economici ( sunt primite de la diversi agenti
economici ingrediente supuse unui proces de prelucrare si livrate direct ca si produse
finite )
In custodie de la diversi agenti economici ( presupune pastrarea in conditii
corespunzatoare a unor fructe, legume contra cost )
Prin plusuri constatate cu ocazia inventarierii cand acestea provin din neinregistrarea la
timp in evidenta dispunandu-se astfel inregistrarea, introducerea prin intocmirea notei
de intrare receptie (NIR)
Donatiile
Sistemul de
Fluxuri
Fluxuri
Sistem
Sistem
Flux de intrari
finite
Flux iesiri
Proces de productie
Stocuri de productie
Livrari
Produse
Sistem informational
Cai de
livrare
Informatii
Reglare
Sistem decizional
Clienti
Iar acestia sunt selectati pe baza unor informatii referitoare la calitate, tarifele practicate, si
alte informatii care intereseaza bunul mers al derularii activitatii.
Relatiile de desfacere
Se stabilesc fie cu agenti economici fie cu persoane fizice denumiti generic clienti.
Clientii sunt selectati strict in baza unor informatii referitoare la politica utilizata, relatiile de
plata, gradul de solvabilitate, fiind selectati astfel acei clienti carora le sunt livrate cantitati
mari, care sunt buni platnici, cu un grad de solvabilitate ridicat si care isi respecta in totalitate
clauzele contractuale.
Concurenta reprezentata de agenti economici care produc bunuri sau presteaza servicii
destinate aceleiasi game de trebuinte sau nevoi disputandu-si in felul acesta aceiasi clienti.
Pentru o diferentiere se utilizeaza notiunea de marca.
Marca este acel semn distinct prin care agentul economic isi diferentiaza, isi identifica
produsele, lucrarile, serviciile, de cele identice sau similare cu alte unitati.
Imitarea, falsificarea marcilor cu scopul de a induce in eroare consumatorul cu privire la
calitatea produsului respectiv se pedepsesc prin lege cu privare de libertate.
In sfera unitatilor de productie se foloseste notiunea de marca de fabrica iar pentru unitatile
din sfera comertului notiunea utilizata este marca de comert.
Elaborarea programului de aprovizionare
Are doua etape, etapa de pregatire a programului si etapa propriu zisa a programului de
aprovizionare.
Etapa de pregatire:
1. Se identifica materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, toate
resursele materiale necesare societatii intr-o anumita perioada.
2. Se identifica furnizorii sau prestatorii de servicii care raspund cerintelor si exigentelor
unitatii sub aspectul cantitatilor de aprovizionat, a preturilor practicate, a graficului de
livrare, a relatiilor de plata.
3. Se stabilesc cantitatile necesare din fiecare resursa materiala prin determinarea
consumului specific.
Consumul specific reprezinta cantitatea maxima dintr-un anumit material prevazut a fi utilizat
in procesul de productie si necesara pentru obtinerea unei unitati de produs finit.
Consumul specific ia in calcul trei categorii de elemente:
- Consumul net sau util
- Pierderile de materiale
- Materialele sau produsele recuperate
Consumul net reprezinta cantitatea care se regaseste efectiv in produsul finit.
Pierderile de material apar in mod firesc in urma procesului de prelucrare prin fierbere,
coacere, prajire, afumare, sau din cauze tehnico-organizatorice care determina risipa cu
implicatii negative asupra cheltuielilor.
Materialele recuperate apar in mod firesc in urma fasonarilor, portionarii, unor resurse
materiale dar nu corespund unui anumit sortiment sau tip de preparat insa pot avea o alta
destinatie utila in activitatea de productie ( bucati de carne cu slanina, oase, etc )
Consumul specific = cons net + pret materiale recuperate
Specificar
e
Materii
prime
Carne vita
cal. I
Slanina
Carne porc
lucru
Total
materii
prime
Materiale
consumab
ile
Sare
amestec
Piper
Nucsoara
Boia dulce
Usturoi
Fibrisol
Jabarot
Mate
diametru
21 mm
Total
materiale
consumab
ile
Total
Cheltuieli
de
fabricatie
Cheltuieli
de
productie
Valoar
e
32,5
42,25
9,75
17
718,25
17,5
22,75
5,25
159,25
50
65
15
14
910
100
130
30
2,4
3,12
0,72
3,12
0,05
0,03
0,05
0,1
0,3
0,1
0,065
0,039
0,065
0,13
0,39
0,13
0,015
0,009
0,015
0,03
0,09
0,03
50
40
25
10
30
40
3,25
1,56
1,625
1,3
11,7
5,2
45 m
58,5
13,5
1,5
87,75
3,03
1903,0
05
10
1913