CONSTIINTA, FRONTIER A STIINTEI, FRONTIER A OMENIRII

Mihai Drgnescu

1. Introducere.
"Studiul sufletului cade sub incidenta stiintei naturii" scria Aristotel n tratatul su Despre suflet.
Dup mai bine de dou mii de ani, punctul su de vedere este confirmat, constiinta devenind ntradevr si o problem a stiintelor naturii.
Explicarea creierului, mintii si constiintei este considerat astzi de multi oameni de stiint drept
ultima frontier a stiintei [1]. De fapt, stiinta mintii si a constiintei, mpreun cu fizica cuantic,
au ajuns la o frontier comun, unic, a stiintei [1] [2]. Mintea si constiinta nu mai pot fi complet
explicate fr fizica cuantic, iar aceasta din urm nu va mai putea nainta fr a lua n
consideratie explicarea constiintei. Ceea ce uneste frontierele fizicii cuantice si ale stiintei
constiintei este informatia fenomenologic ("experienta", qualia, informatia activ generatoare a
lumii cuantice dup David Bohm si, n general, sensurile fenomenologice).
Astzi, s-a ajuns n situatia ca toate marile probleme ale stiintei contemporane s fie contingente
cu problemele constiintei: ale fizicii, pentru explicarea trecerii de la existenta profund la spatiu,
timp si materie n univers; ale biologiei pentru explicarea vietii; ale stiintei informatiei, privind
relatia dintre robotii inteligenti si constiint, n general dintre inteligent si constiint [3]; ale
cosmologiei, pentru clarificarea dependentei universului de o Constiint fundamental [4], dar si
a naturii ultimului substrat al realittii.
Viitorul omenirii va depinde tot mai mult de starea constiintei sociale, dar si aceasta asteapt
rezolvarea problemei constiintei de ctre stiint.

2. Din nou despre definirea constiintei.

n prealabil vor fi mentionate dou pozitii recente privind definirea constiintei apartinnd
fizicienilor Richard Amoroso (n1) si Herbert S. Green (n2), apoi se vor expune consideratii
bazate pe modelul structural-fenomenologic elaborat si dezvoltat de autorul acestei lucrri.
Richard Amoroso observ [5]:
- "Constiinta nu fost niciodat deplin definit".
- Pn acum constiinta a fost definit prin continutul abstract al mintii (care include fenomenele
psihologice si fenomenele sensoriale) sau prin starea de "wakefulness" sau "awareness"(n3) .

- Deoarece nu a fost nteleas natura constiintei nu s-a putut gsi o definitie de lucru. De aceea
utilizarea contemporan a termenului constiint ofer o descriere confuz si neadecvat.
- Uneori constiinta este considerat sinonim cu mintea, ca totalitate a proceselor mentale.
Principiul fundamental de la care s nceap formularea unei teorii a constiintei este starea de
"awareness", dar acest lucru cere o fizic nou.
H.S.Green [7] defineste constiinta ca o sintez ntre awareness si volition (volitiune, actul de a
voi, de a decide sau de a alege); prin awareness ntelege achizitia de informatie, iar prin
volitiune crearea de informatie nou. Pentru Green ambele sunt submicroscopice si de origine
cuantic-mecanic, dar au consecinte macroscopice. Ambele sunt potential obiective, dar si
procese subiective. Pentru Green evenimentele submicroscopice au loc n sau sunt produse de
membrana celular. In acest mod el leag functionarea creierului de procese cuantice care produc
efecte nepredictibile. Trebuie remarcat c n teoria sa nu aminteste de fenomenele de
"experience" sau qualia, ca si cum nu ar exista, desi las o poart deschis ctre acestea prin ceea
ce numeste efecte nepredictibile. Totusi, modul n care ntelege "awareness" nu este satisfctor
datorit eludrii fenomenelor "experientiale". Pentru el, "evenimente la nivel sub-microscopic
trebuie s joace un rol n initierea celor mai nepredictibile fenomene macroscopice. Tragem
concluzia c nepredictibilitatea n natur este o manifestare a unor evenimente supuse legilor
mecanicii cuantice."
De asemena, nu se refer la posibilitatea unor unde cuantice coerente, la condensatele BoseEinstein, care nu mai sunt submicroscopice, ci efecte cuantice transpuse direct la nivel
macroscopic si care ar putea juca un rol deosebit n functionarea creierului, mintii si constiintei
(Jibu and Yassue, Amoroso s.a.).
Green este convins c numai o teorie a constiintei bazat pe fizic poate s spun cum si n ce
msur constiinta este implicit n universul naturii, o afirmatie foarte curajoas. El afirm c sub
ochii stiintei st astzi si problema "existentei unei fiinte constiente si inteligente deosebit si
mai universal dect aceea identificat la oameni si specii animale". Pentru el, spre exemplu,
"volitiunea, n sensul crerii de informtie nou este de asemena o trstur comun a
fenomenelor naturale, cu toate c este lipsit de interesul egoist si emotia primitiv care sunt
mult prea evidente la animalele superioare".
Un punct foarte interesant al gndirii lui Green este acela c inteligenta nu poate fi legat de
constiint. Argumentul su este unul pe care l-am adus cu multi ani n urm: inteligenta
artificial demonstreaz cum inteligenta functioneaz fr constiint.
Spre deosebire de Green, pentru Hans Moravec (n4) [8], unde exist inteligent exist si
constiint. Afirmatie discutabil. De fapt, constiinta implic inteligenta si nu invers.
n cadrul teoriei structural-fenomenologice, inteligenta, n mod esential, este structural [6], iar
atunci cnd este structural-fenomenologic ea nu se poate manifesta fr componenta
structural(n5) . Inteligenta este un procesor informational cu memorie, iar la nivel structural
este un proces computabil n sensul Turing-Church. Inteligenta structural este un procesor
informational cu ntelegere prin semnificatie [9], nu neaprat si prin sens fenomenologic.
Inteligenta artificial este un procesor informational structural, pe scurt, informatic. Importanta

inteligentei mentale (prin definitie structural-fenomenologic) este aceea c poate trata n mod
direct continuul, avnd , se poate spune si o inteligent a continuului [6] prin utilizarea sensurilor
fenomenologice n combinatie cu restul masinriei inteligentei. O asemenea inteligent are o
ntelegere prin semnificatie si sens (fenomenologic), adic are, cu un termen din limba englez,
meaning.
Fr ndoial, mintea si constiinta nu pot fi confundate [10].
Procesul mental este un cuplaj structural-fenomenologic, nu numai n cadrul viului cum am
considerat n lucrri anterioare [10], desi procesul mental poate fi considerat drept caracteristica
esential a viului, ci si n alte conditii, fr viu [11]. Mintea este un complex de procese mentale,
o parte fiind grupate n procesoare mentale (ale inteligentei sau intelectului, ale limbajului
natural, ale senzatiilor, sentimentelor, vointei, memoriei etc.) [10]. Intre structural si
fenomenologic se realizeaz un cuplaj real prin functori informationali-fizici, care reprezint o
form de manifestare a naturii, nu numai pure notiuni matematice [12] [13].
In lucrri cu viziune structural-fenomenologic [14] [15] [11], dup ce se observ c notiunea
de constiint este foarte dificil si foarte delicat [14], se constat c notiunea de psihic este mult
mai clar [14] [6] si foarte cuprinztoare: "Un psihic, [...] este un procesor informational (poate fi
numai computational sau continnd si procesri non-computationale) cu ntelegere,
comportament si eventual cu un eu (n6) . Un psihic poate fi informatic (computational, formal)
sau mental. Un psihic poate avea constiint sau numai o anumit form de constiint, adic o
constiint incomplet (fat de ceea ce ntelegem si "simtim" drept constiint a noastr)" [14].
Dar ce este constiinta? Constiinta este o parte a psihicului mental si nu poate fi o parte a
psihicului informatic sau chiar psihicul informatic.
Psihicul mental mai cuprinde inconstientul, subconstientul, o parte preconstient si sensurile
fenomenologice ale unui infraconstient fundamental [14] [15]. Care anume din aceste prti ale
psihicului mental pot intra n cuprinsul constiintei rmne o problem n dezbatere.
Definitia de lucru propus n aceast lucrare si care ar trebui s acopere toate tipurile de
constiinte posibile (pe baze biologice sau nebiologice) este urmtoarea:
Constiinta este un obiect informational semantic (PROCESOR si MEMORIE), ntotdeauna
mental - adic structural-fenomenologic - (de aceea prezint fenomene "experientiale", qualia,
awareness), constient de sine si de faptul c stie si ntelege, manifestnd voint (n7) .
O alt definitie, poate mai poetic [16], dar nu mai putin riguroas: Constiinta este unitatea, ntro minte, a ideilor "a fi", "a sti" si "eu", plus ntregul continut informational si de procesare a
informatiei din jurul acestor idei.

3. O unic frontier a stiintei.

De fapt, unica frontier a stiintei de astzi o reprezint trecerea de la stiinta structural la stiinta
structural-fenomenologic. Stiinta va renunta la principiul "Stiinta structural este suficient
pentru a explica ntreaga natur, cuprinznd viata, mintea si constiinta" (A), adoptnd n

prealabil principiul "Stiinta structural este insuficient si incomplet pentru a explica ntreaga
existent, inclusiv viata, mintea si constiinta" (B). Principiul (B) duce la necesitatea
recunoasterii unor noi ingredienti fizici si informationali, la o nou fizic, la noi principii ale
stiintei.
Stiinta structural a atins deja frontiera care impune transformarea ei ntr-o stiint integrativ
[17] [18], adic o stiint care s mbine structuralul si fenomenologicul ntr-un tot.
Prima problem a stiintei contemporane este recunoasterea sau nerecunoasterea existentei
sensului mental (fenomenul "experiential" sau "experienta", qualia) ca realitate obiectiv (cu tot
aspectul subiectiv), n acelasi timp fizic si informational; dac rspunsul este pozitiv, si nu mai
poate fi dect pozitiv, atunci, cum nimic cunoscut de stiinta structural nu l poate explica,
trebuie s se admit c natura dispune de un extra-ingredient care ia parte n procesele mentale.
Problema stiintei integrative este aceea de a recunoaste sensul fenomenologic ca fiind ontologic
universal n natur, prezent n ntreaga existent, din zona cea mai profund a existentei, fapt
sustinut de David Bohm (1980, 1985, 1993) care l numeste "informatie activ"(n8), de
Drgnescu (1979, 1985) care l mai numeste si sens informaterial sau informatie
fenomenologic. Astzi multi oameni de stiint din domeniile fizicii, chimiei si stiintei
informatiei recunosc nu numai fenomenul experiential ca un adevr stiintific, ci l consider ca o
manifestare general n existent.
Stiinta integrativ trebuie s aib la baz o serie de principii fundamentale, cum sunt cele
propuse de Kafatos si Drgnescu [19] si s gseasc metode sau un limbaj matematic adecvat
proceselor structural-fenomenologice ale realittii [13] [12]. Stiinta integrativ va dispune de o
matematic integrativ, care, sperm, prin teoria categoriilor extins de la domeniul formal, strict
structural, de astzi, la categorii fenomenologice si functori fenomenologici-structurali si
structurali- fenomenologici ar putea reprezenta de fapt teorii ale realittii fizice si informationale.
Stiinta integrativ se va naste la pragul cercetrii mbinrii proceselor de nastere ale unui univers
ca sistem cuantic (care procese se plaseaz dincolo de teoria standard a mecanicii cuantice, dar si
de teoria supersimetriei si superstringurilor) cu a proceselor vietii, mintii si constiintei. Dar odat
instituit, o asemenea teorie se va reflecta, de la aceast frontier unificatoare, napoi asupra
ntelegerii ntregii realitti, chiar si a aceleia considerate astzi pur structurale. Dar se va
propaga si nainte pentru ntelegerea Constiintei Fundamentale.

4. Constiinta, frontier a omenirii.

Problema constiintei va conduce si la o important frontier pentru omenire. ncepe
s se dezvolte o stiint a constiintei, iar cunoasterea naturii constiintei ar putea avea mari
implicatii asupra societtii. Omul si constiinta uman, cu toate progresele stiintei, ale culturii si
efectelor religiilor care ndreapt ctre bine si nu ctre ru, nu au reusit s creeze o adevrat
civilizatie, civilizatia socio-uman (n9). S-ar putea ca omul s nu poat crea o adevrat
civilizatie datorit genelor sale care predomin fat de cultura sa. Thierry de Montbrial [20], la
rndul su, remarc: "Nu avem oare ratiuni de a gndi c ea, constiinta, continu s evolueze
dac nu s progreseze. Acesta este mesajul marilor religii. Este si mesajul stiintei deoarece {ne
conduce} s revizuim continuu imaginea noastr despre cosmos si despre locul nostru n

univers...". Thierry de Montbrial gseste sensul istoriei n devenirea constiintei, urmnd din acest
punct de vedere ideea cunoscut a lui Teilhard de Chardin (1947) de evolutie a fenomenului
uman ctre un stadiu de spiritualitate ultim, punctul omega [20].
Dar cum se va desfsura o asemenea evolutie care trebuie s asculte de o legitate semantic
apartinnd naturii nssi, provenind din tendintele primordiale ale existentei? Numai prin omul
biologic si cultural actual? Numai prin evolutie biologic de la sine?
S observm cu atentie ceea ce se ntmpl n zilele noastre. Descifrarea genomului uman
(informatie nmagazinat pe 80.000 de discuri compacte) si elucidarea relatiilor dintre gene si
efectelor lor n urmtorii, poate, 10 ani, va duce la stpnirea de ctre societate, si sperm de
ctre constiinta socio-uman, a ntregului fundament biologic al omului. Modificarea acestuia, nu
numai n scopuri medicale, printr-o evolutie controlat, de fapt auto-controlat, ar putea duce la
antrenarea caracteristicilor care determin trsturi favorabile unei constiinte superioare si
civilizatiei socio-umane. S-ar putea atunci ca societatea informational care devine si o
societate a cunoasterii s se transforme ntr-o societate a constiintei. Aceasta este marea
frontier a omenirii determinat de cunoasterea constiintei prin stiint.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Perspectiva crerii unei constiinte procesor cuantic (conscious
quantum computer) nu mai poate fi neglijat. Atunci, ntr-adevr, ar putea apare roboti cu
constiint artificial ( care nu este nenatural, ci numai creat de om).
Hans Moravec, amintit mai nainte, consider c inteligenta robotilor, chiar nainte de anul 2050,
va depsi cu mult inteligenta oamenilor [8]. Adept deschis al principiului (A), desi are si el dubii
asupra acestuia, crede c simpla crestere a puterii de calcul si a memoriei calculatoarelor va duce
la aparitia constiintei fr precautii speciale pentru a se produce qualia. Ceea ce principiul (B)
exclude. Este ns interesant urmtoarea sa afirmatie: "n acest caz, roboti scientisti, produsi n
mas si deplin educati, lucrnd ieftin, rapid si tot mai eficient vor asigura ca cea mai mare parte a
ceea ce stiinta va cunoaste n 2050 s fi fost descoperit de progenitura noastr artrificial". Este
posibil ca asemenea roboti, s le spunem cu ingredienti cuantico-fenomenologici, s apar. Vor fi
acestia socio-umani? Sau vor prelua pe cont propriu evolutia constiintei pe pmnt si n univers?
Green consider c dezvoltarea de calculatoare cuantice care se vor auto-reproduce si vor avea
constiint va fi urmtorul pas n procesul evolutiei.
Mai mult dect att. Globalizarea este determinat astzi de Internet si este nsotit de crearea
unei retele globale care va deveni ea nssi o retea de inteligente artificiale si n viitor cu noduri
de inteligent artificial constiente. Ce fel de constiint va avea o asemenea retea? Green este de
prere c se va pune problema unei simbioze a constiintei omului cu aceast constiint a
Internetului, prin crearea unui sistem ecologic care va duce la o mare inteligent si ntelepciune.
n fine, se va pune si problema legturii dintre aceste forme de constiinte si Constiinta
fundamental a existentei [4] [21].
Richard Amoroso, care prevede, de asemenea, apropierea de o er a constiintei, propune chiar o
nou ras hominid (n10) care treptat s populeze planeta [5]. Aceasta ar putea fi o transmutatie
a umanittii [22].

Necesitatea unei asemenea schimbri a omului prin toate mijloacele pe care le ofer si le va
oferi stiinta, dac aceasta este si tendinta Constiintei fundamentale, se va impune pentru ca
binele s predomine asupra rului pe planeta noastr si n univers.

Note.
n1. Profesor de fizic la Noetic Advanced Studies Institute, Orinda, California
n2. Profesor de fizic la Univ. of Adelaide, Australia.
n3. Notiunea de "awareness" nu este nici ea bine definit [6]. Dar poate fi nteleas ca stare sensibil alert asupra
unui continut informational.
n4. De la Carnegie Mellon University, SUA, care lucreaz de 40 de ani n domeniul roboticii.
n5. Ce se ntelege prin structural, n urma ultimelor evolutii ale teoriei structural-fenomenologice ortofizice se poate
gsi n lucrarea [1].
n6. De observat c si fr un eu, psihicul poate s existe si s funcioneze.
n7. Nu prea este clar ce nseamn vointa, dar nici nu poate fi exclus din definitie.
n8. Pentru detalii vezi [1].
n9. "Prin civilizatie social nteleg (M.Drgnescu, 1972, 1984) nivelul calitativ al relatiilor dintre oameni, dintre
grupuri, natiuni, state, etnii, institutii, ale relatiilor acestora cu mediul nconjurtor natural si artificial-tehnic, toate n
raport cu criterii umaniste, etice, estetice si ale manifestrii unui sens al vietii omului n existen" [3].
n10. O numeste Lucis Sapiens.

Referinte bibliografice.
1. Mihai Drgnescu, The Frontiers of Science and Self-organization, Comunicare la a IV-a
Conferint "Modelarea structural-fenomenologic", Academia Romn, Bucuresti, 20-21 iunie
2000, spre publicare Revue Roumaine de Philosophie.
2. Mihai Drgnescu, Structural-Phenomenological Theories in Europe and USA, The Noetic
Journal, Vol.2, 1999, No.1-2, p.4-8.
3. Mihai Drgnescu, Inevitabilitatea globalizrii si societatea informational, expunere, august
2000, sub tipar.
4. Menas Kafatos, Robert Nadeau, The Conscious Universe, Springer-Verlag, New York, 1990.
5. Richard Amoroso n vol. Drahcir R. Osoroma, The scientific Origins of Sexual Preference, A
Vanguard of Millenial Cosmology, The Noetic Press, Orinda, California, 2000 (n acest volum se
face o prezentare a Teoriei Noetice a lui R. Amoroso).
6. Mihai Drgnescu, On the notions of understanding and intelligence, NOESIS, XXIII, 1998,
p. 87-97.
7. Green H.S., Information Theory and Quantum Physics, Physical foundations for
Understanding the Conscious Process, Springer Verlag, Berlin-Heidelberg, 2000, p.203.
8. Moravec Hans, Rise of the Robots, Scientific American, decembrie 1999, p.86-93.
9. Mihai Drgnescu, Information, heuristics, creation, in the volume I.Plander (Ed.), Artificial
Intelligence and Information, Control Systems of Robots, Elsevier (North-Holland), 1984, pp.2529.
10. Mihai Drgnescu, De la filosofia mentalului la stiinta mentalului, Revista de filosofie,
XLIV, Nr. 5, sept-oct 1997, p.457-464.
11. Mihai Drgnerscu, Theories of brain and mind: still great divergences, communication at

the Black See University, Mangalia, November 1999. To be published by The Noetic Journal
(See also, Revue Roumaine/Romanian Review, 2000, No.375-376, p.35-60).
12. Mihai Drgnescu, Categories and functors for structural-phenomenological modeling,
communication at the Section for the Science and Technology of Information of the Romanian
Academy, Bucharest, September 18, 2000, to be published in Proceedings of the Romanian
Academy.
13. Struppa D.C., Kafatos M., Roy S., Kato G., Amoroso R.L., Category theory as the language
of consciousness, George Mason University, preprint, 2000.
14. Mihai Drgnescu, On the structural-phenomenological theories of consciousness, The
Noetic Journal, 1, No.1, 1997, p.28-33.
15. Mihai Drgnescu, The interdisciplinary science of consciousness, in the volume ed.
Richard Amoroso et al, Science and the Primacy of Consciuosness, Noetic Press, Orinda,
California, 2000.
16. Mihai Drgnescu, A short definition of consciousness, A III-a Conferint Modelarea
Structural-fenomenologic, Academia Romn, 19-20 iunie 1999 (comunicare nepublicat).
17. Menas Kafatos, From structural science to integrative science, Reception Speech at the
Academy of Scientists of Romania, Bucharest, June 23, 2000.
18. Mihai Drgnescu, Menas Kafatos, Towards an integrative science, submitted, october 2000.
19. Mihai Drgnescu , Menas Kafatos, Generalised Foundational Principles in the Philosophy
of Science, The Noetic Journal, vol. 2, No. 4.
20. Thierry de Montbrial, Le sens de l'histoire, Discurs de receptie la Academia Romn, 21
septembrie 2000 (pe Internet prin web-site-ul Academiei Romne).
21. Mihai Drgnescu, Constiinta fundamental a existentei, Academica, 1998, ian., p.20-21 (p.
I-a), febr., p.20 (p. II-a), martie, p.III-a, p.28-29. Vezi si ASTRA- Brasov , anul II, nr.1, 1999,
p.46-47.
22 R. Amoroso, M. Draganescu, M. Kafatos, The Transmutation of Humanity, n pregtire.