Sunteți pe pagina 1din 124

CUPRINS

1. {TIIN}A {I ARTA NAVIGA}IEI

11

2. NO}IUNI DE BAZ|
2.1. P\mntul. Coordonate geografice
2.2. Orientarea pe mare
2.3. Unit\]i de m\sur\ folosite ^nnaviga]ie
2.4. H\r]ile marine
2.5. Publica]ii nautice
2.6. Echipamente de naviga]ie

13
13
17
19
20
26
32

3. NAVIGA}IA COSTIER|
3.1. Repere de naviga]ie
3.2. Principiul determin\rii pozi]iei navei
3.3. Procedee de determinare a pozi]iei
3.4. Erori ^nnaviga]ia costier\

49
49
55
61
67

4. NAVIGA}IA ESTIMAT|
4.1. Estima grafic\
4.2. Estima prin calcul

69
69
75

5. NAVIGA}IA ~N CONDI}II SPECIALE


5.1. Naviga]ia ^napropierea coastei
5.2. Naviga]ia prin strmtori [i canale
5.3. Naviga]ia pe timp de cea]\
5.4. Naviga]ia ^nzone cu ghe]uri
5.5. Naviga]ia ^nzone cu furtuni tropicale
5.6. Naviga]ia la traversade
5.7. Naviga]ia mixt\
5.8. Naviga]ia ^nzone cu maree

77
77
82
85
88
93
10
1
10
6
10
9

6. NAVIGA}IA FLUVIAL|
6.1. Scurt\ hidrologie
6.2. Particularit\]i ale naviga]iei pe Dun\re
6.3. Reguli generale pentru naviga]ia pe Dun\re ^nsectorul romnesc
BIBLIOGRAFIE

11
9
11

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

9
12
0
12
0
12
3

INTRODUCERE

Lucrarea dore[te s\ pun\ la dispozi]ia persoanelor care trebuie s\ fac\ fa]\


desf\[ur\rii unei naviga]ii ^n mare liber\ sau pe ape interioare o serie de
cuno[tin]e pe care autorii le consider\ de mare utilitate.
Sunt prezentate o serie de no]iuni de baz\ precum [i principalele
instrumente care stau la dispozi]ia navigatorilor sau a echipei
manageriale de la uscat pentru conducerea navei ^ncondi]ii de siguran]\
deplin\.
~n con]inutul lucr\rii reg\sim principalele procedee de determinare a
pozi]iei navei, att pentru naviga]ia costier\ ct [i pentru naviga]ia
estimat\, [i o serie de situa]ii considerate speciale, cum ar fi : naviga]ia
prin strmtori [i canale, ^nzone cu ghe]uri sau furtuni tropicale, naviga]ia
la traversade, ^nzone cu maree [i curen]i de maree.
Ultimul capitol este dedicat naviga]iei fluviale cu referire exclusiv\ la
fluviul Dun\rea, fiind prezentate ^n cuprinsul lui particularit\]i [i reguli
generale pentru naviga]ia pe Dun\re ^nsectorul romnesc.

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

ABREVIERI

ETA
GMDSS
IMO

INMARSAT

NP
VHF
VTS
TRB
TRN

- ora estimat\ a sosirii (Estimated Time of Arrival)


- sistemul maritim global de siguran]\ [i pericol (Global Maritime
Distress and Safety System)
- Organiza]ia Maritim\ Interna]ional\ (International Maritime
Organization); ia fiin]\ ^n1959, pn\ ^n1982 activnd ca
organiza]ie consultativ\ (Inter-Governmental Maritime
Consultative Organization IMCO)
- organiza]ie stabilit\ pe baza unei conven]ii interna]ionale
adoptat\ la 3 septembrie 1976, International Mobile Satellite
Organization; sistemul interna]ional de sateli]i maritimi
(INternational MARitime SATtelite system), coordonat de
organiza]ie
- publica]ie nautic\ (nautical publication), utilizat\ pentru
codificarea publica]iilor nautice editate de Biroul Hidrografic al
Amiralit\]ii Britanice
- frecven]\ foarte ^nalt\(Very High Frequency), 30 300
MHz, folosit\ ^nradiotelefonie
- serviciu de asigurare a traficului maritim(Vessel Traffic
Service)
- tonaj registru brut
- tonaj registru net

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

10

SIMBOLURI

a
b
Cb
d
Da
Dc
Df
Dg
Dm
e
E
f
m
Mm
M
Nd
Ra
Rc
Rg
Rm
Rp
RpBd
RpTd
v
vc
vf
vl

C
g

- semiaxa mare a elipsoidului terestru


- semiaxa mic\ a elipsoidului terestru
- cabluri
- declina]ie magnetic\
- drum adev\rat
- drum compas
- drum deasupra fundului
- drum giro
- drum magnetic
- deplasarea est-vest
- excentricitatea elipsoidului terestru
- eroare
- factor de corec]ie al lochului
- distan]a parcurs\
- mil\ marin\
- distan]a ortodromic\
- noduri
- relevment adev\rat
- relevment compas
- relevment giro
- relevment magnetic
- relevment prova
- relevment prova babord
- relevment prova tribord
- viteza
- viteza curentului
- viteza deasupra fundului
- viteza la loch
- turtirea elipsoidului terestru
- deriva de vnt
- deriva de curent
- devia]ia magnetic\
- corec]ia compas
- corec]ia giro

11

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

- corec]ia loch
- diferen]a de latitudine
- diferen]a de latitudine crescnd\
- diferen]a de longitudine
- latitudinea

- latitudine crescnd\
- longitudine

12

{TIIN}A{IARTA NAVIGA}IEI

~nceputurilenaviga]iei
Originile naviga]iei se pierd ^n negura timpurilor. Oamenii primitivi, ^n
c\utare de hran\ [i condi]ii mai bune de via]\, utiliznd mijloace simple de
plutire, au traversat ruri [i fluvii, au navigat ^n lungul malurilor rurilor [i
m\rilor pe mari distan]e. Adesea drumul lor era f\r\ ^ntoarcere, ]inuturile
noi mai bogate [i ospitaliere, devenind noua lor patrie.
Descoperiri arheologice atest\ faptul c\ ^nmileniul al [aselea ^.Hr., zeci
de kilometri erau str\b\tu]i de-a lungul coastelor Mediteranei, de
popula]iile b\[tina[e, cu cor\bii cu pnze. ~n paralel, o intens\ naviga]ie se
desf\[ura pe coastele de S.E. ale Asiei, ^n insulele din Polinezia [i ^n
Oceania, cu ajutorul pirogilor [i joncilor.
~n urm\ cu dou\ mii de ani romanii puneau chiar necesitatea de a
naviga ^naintea vie]ii: Navigare necesse, vivere non necesse.
Defini]ii
Cuvntul naviga]ie^[iare originea ^ncuvintele latine navis, ^nsemnnd
nav\[i agere, a conduce.
Naviga]iaeste [tiin]a care se ocup\ cu studiul metodelor de determinare
a pozi]iei navei [i a drumului de urmat ^n siguran]\ ^ntre dou\ puncte de
pe suprafa]a P\mntului.
Naviga]ia este ^ns\ nu numai o [tiin]\, ci [i o art\. La ^nceputuri a fost cu
siguran]\ doar o art\. Deplasarea dintr-un punct ^naltul se f\cea numai pe
baza ^ndemn\rii [i experien]ei. ~n timp, dezvoltarea metodelor specifice,
instrumentelor, tabelelor matematice etc., au f\cut din naviga]ie o
adev\rat\ [tiin]\.
~n general, naviga]ia maritim\ este ^mp\r]it\, ^n func]ie de mijloacele
folosite, ^n patru mari categorii: naviga]ie costier\, naviga]ie estimat\,
naviga]ie astronomic\ [i naviga]ie electronic\.
Unele clasific\ri sunt mai detaliate cuprinznd subcategorii precum:
naviga]ia radar, naviga]ia hiperbolic\ etc.
Naviga]ia costier\ este naviga]ia ^ncare pozi]ia navei se determin\ cu
ajutorul observa]iilor la reperele de la coast\.

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Prin repere ^n]elegem ^nprimul rnd construc]iile speciale realizate ^n


cadrul amenaj\rilor hidrografice de naviga]ie a[a cum sunt farurile,
balizele, geamandurile etc., dar [i alte construc]ii precum cl\diri , turnuri,
furnale, ori elemente topografice naturale: stnci, mici insule, capuri etc.
~ntruct ^n apropierea uscatului se afl\ cele mai multe pericole de
naviga]ie, conducerea navei ^n zonele costiere impune o aten]ie
deosebit\ [i o mare acurate]e ^ndeterminarea punctului.
Naviga]ia estimat\este naviga]ia ^ncare pozi]ia navei se determin\ ^n
func]ie de pozi]ia ini]ial\ pe baza informa]iilor de drum [i distan]\ date de
echipamentele de naviga]ie. Acurate]ea naviga]iei estimate este dat\ [i de
calculul sau aprecierea influen]ei factorilor exteriori (vnt, curent) ^n
abaterea de la drum [i varia]ia vitezei navei.
~n practica naviga]iei, determinarea pozi]iei estimate se face cel mai
des grafic, pe harta de naviga]ie. Au fost dezvoltate totu[i [i metode de
determinare prin calcul a punctului navei.
Sistemele moderne de naviga]ie iner]ial\ [i naviga]ie Doppler au la baz\
principiile naviga]iei estimate.
Naviga]ia astronomic\ este naviga]ia folosind observa]iile la Soare,
Lun\, planete sau stele pentru determinarea pozi]iei navei. Naviga]ia
astronomic\ a fost folosit\ intens o lung\ perioad\ de timp, ^n special la
traversade. Apari]ia odat\ cu evolu]ia tehnologic\ a sistemelor hiperbolice
de naviga]ie [i mai apoi utilizarea pe scar\ larg\ a naviga]iei cu sateli]i,
mult mai precis\ [i mai expeditiv\, au condus la reducerea utiliz\rii
naviga]iei astronomice ^ndeterminarea pozi]iei navei.
Naviga]ia electronic\ este naviga]ia ^n care sunt folosite mijloacele
electronice ^n determinarea pozi]iei navei. Utilizarea odat\ cu progresul
tehnologic a radiogoniometrelor, radarelor, receptoarelor pentru
sistemele hiperbolice [i apoi a celor de naviga]ie cu sateli]i a crescut
considerabil precizia determin\rii pozi]iei navei.
~n naviga]ia electronic\ rolul ofi]erului de cart ^n determinarea pozi]iei
navei este mult diminuat, acesta avnd aproape cu continuitate
coordonatele geografice ale navei.
Naviga]ia ^n condi]ii speciale trateaz\ desf\[urarea naviga]iei ^n zone
^n care condi]iile impun m\suri suplimentare reglementate prin conven]ii
interna]ionale sau izvorte din practica genera]iilor de navigatori.
Naviga]ia fluvial\ se ocup\ cu studiul drumului de urmat ^n siguran]\
^ntre dou\ puncte pe un curs navigabil de ap\ interioar\. Naviga]ia se face
^n principal pe baza unei bune cunoa[teri a caracteristicilor cursului de
ap\ pentru zona ^n care se navig\ [i a comport\rii navei ^n func]ie de
acestea. Determinarea pozi]iei navei se face ^nfunc]ie de reperele de la
mal.

14

NO}IUNIDE BAZ|

2.1.P\mntul.Coordonategeografice
Forma P\mntului
Din motive de ordin practic ^n multe aplica]ii P\mntul este considerat
de form\ sferic\. {tiin]ele care necesitau calcule riguroase au f\cut
necesar\ asimilarea formei P\mntului cu o form\ geometric\ mult mai
apropiat\ de forma real\.
Acest\ form\ este elipsoidul de revolu]ie, care se ob]ine prin rotirea
unei elipse ^n jurul unei axe. Elipsoidul de revolu]ie care se apropie cel
mai mult de forma real\ a P\mntului poart\ numele de elipsoid terestru.
Elementeleelipsoidului terestru
Elementele ce definesc elipsoidul terestru sunt urm\toarele:
semiaxamare(a)
semiaxamic\ (b)
turtirea
ab

a
excentricitatea
e

a 2 b2
a2

Elementele ce definesc elipsoidul terestru au fost calculate de numero[i


oameni de [tiin]\ (Everest, Bessel, Hayford, Krasovski).
Pentru o lung\ perioad\ de timp dimensiunile agreate ca fiind ale
elipsoidului interna]ional au fost cele ale elipsoidului Hayford (Conferin]a
interna]ional\ de geodezie [i geofizic\ de la Madrid, 1924). ~n prezent

15

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

drept elipsoid interna]ional este acceptat World Geodetic System 1984


(WGS84), ce are urm\toarele elemente:
a =6.378.137 m
b =6.356.752,314 m
Elementele elipsoidului terestru ce sunt folosite pentru orientarea pe
mare sunt (Fig. 2.1.1):
axa polilor (PP)
meridianele, jum\t\]i de elips\ ce trec prin poli
meridianul Greenwich, meridianul ce trece prin observatorul
astronomic de la Greenwich (lng\ Londra) numit [i meridian de
referin]\
ecuatorul, elipsa al c\rei plan ce trece prin centrul P\mntului este
perpendicular pe axa polilor
paralelele, elipse ale c\ror planuri sunt perpendiculare pe axa polilor

Fig. 2.1.1

Atunci cnd nu este necesar\ o precizie foarte mare, forma P\mntului


va fi considerat\ aceea de sfer\, fiind numit\ sfera terestr\.
Pe sfera terestr\ meridianele sunt semicercuri. Ecuatorul este un cerc
numit cerc mare (are raza egal\ cu raza P\mntului), iar paralele sunt de
asemenea cercuri, fiind numite cercuri mici, ^ntruct au razele mai mici
dect cea a P\mntului.
Coordonategeografice
Pozi]ia unui punct pe sfera terestr\ se determin\ ^nfunc]ie de ecuatorul
terestru [i meridianul Greenwich.
Fiecare punct se g\se[te la intersec]ia unui paralel cu un meridian
numite paralelul locului [i meridianul locului.
Pozi]ia oric\rui punct este definit\ de dou\ coordonate geografice date de
paralelul locului [i meridianul locului: latitudinea [i longitudinea.

16

Latitudinea
Latitudinea este arcul de meridian m\surat de la ecuator pn\ la paralelul
locului.
Se noteaz\ cu [i se m\soar\ ^ngrade, minute [i secunde. ~n func]ie de
acurate]ea necesar\ ori de scara h\r]ii, aceasta poate fi dat\ ^n grade,
minute [i zecimi de minut, ori grade [i minute.
Latitudinea ia valori ^ntre00 (la ecuator) [i 900 (la poli).
Se consider\ a fi nordic\ sau pozitiv\ cnd punctul se afl\ ^n emisfera
nordic\ [i respectiv sudic\ sau negativ\ cnd punctul este ^n emisfera
sudic\.
Longitudinea
Longitudinea este arcul de ecuator m\surat spre est sau vest de la
meridianul Greenwich pn\ la meridianul locului.
Se noteaz\ cu [i se m\soar\ ^ngrade, minute [i secunde. ~n func]ie de
acurate]ea necesar\ ori de scara h\r]ii, aceasta poate fi dat\ ^n grade,
minute [i zecimi de minut, ori grade [i minute.
Longitudinea ia valori ^ntre 00 (meridianul Greenwich) [i 1800
(meridianul de schimbare a datei).
Se consider\ a fi estic\ sau pozitiv\ cnd punctul se afl\ ^n emisfera
estic\ [i respectiv vestic\ sau negativ\ cnd punctul este ^n emisfera
vestic\.
Exemplu:
A =4401734N sau A =+4401734
A =02903417E sau A =+02903417
Diferen]ede coordonate
Pozi]iile reciproce a dou\ puncte se determin\ folosind diferen]ele de
coordonate: diferen]ade latitudine [i diferen]ade longitudine.
Diferen]a de latitudine
Diferen]a de latitudine este arcul de meridian m\surat de la paralelul
punctului de plecare pn\ la paralelul punctului de sosire (Fig. 2.1.2).
Se noteaz\ cu [i se m\soar\ ^ngrade, minute [i secunde.
Diferen]a de latitudine ia valori ^ntre00 [i 1800.
Se consider\ a fi nordic\ sau pozitiv\ cnd nava se deplaseaz\ spre nord
[i respectiv sudic\ sau negativ\ cnd nava se deplaseaz\ spre sud.
=2 - 1
Diferen]a de longitudine
Diferen]a de longitudine este arcul de ecuator m\surat de la medirianul
punctului de plecare pn\ la meridianul punctului de sosire (Fig. 2-2).

17

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Se noteaz\ cu [i se m\soar\ ^ngrade, minute [i secunde.


Diferen]a de latitudine ia valori ^ntre00 [i 1800.
Se consider\ a fi estic\ sau pozitiv\ cnd nava se deplaseaz\ spre est [i
respectiv vestic\ sau negativ\ cnd nava se deplaseaz\ spre vest.
=2 - 1

Fig. 2.1.2

18

NO}IUNIDE BAZ|

2.2.Orientareape mare
Linii [i plane principaleale observatorului pe sfera terestr\
Un observator aflat ^ntr-un punct oarecare pe sfera terestr\ va folosi
pentru orientare trei plane principale, fiecare perpendicular pe celelalte
dou\, care se intersecteaz\ dup\ trei drepte, (Fig 2.2.1).:

Fig. 2.2.1

Verticalalocului este dat\ de direc]ia firului cu plumb.


Linia zenit-nadir este prelungirea verticalelei locului la infinit desupra
cre[tetului observatorului (zenit) [i ^nsens opus (nadir).
Cele trei plane principale sunt:
(H) planul orizontului adev\rat al observatorului, planul
perpendicular pe linia zenit-nadir ce trece prin ochiul observatorului.
(M) planul meridianului adev\rat al observatorului, plan
perpendicular pe (H) ce con]ine axa polilor.
(V) planul primului vertical, plan perpendicular pe (M) ce con]ine linia
zenit-nadir.

19

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Planele se intersecteaz\ dou\ cte dou\ dup\ urm\toarele drepte:


(H) [i (M) dup\ linia Nord-Sud;
(H) [i (V) dup\ linia Est-Vest;
(M) [i (V) dup\ linia Zenit-Nadir.
Drum adev\rat.Relevmentadev\rat.Relevmentprova.
Direc]ia de deplasare a navei [i direc]ia la un reper se determin\ ca
valori unghiulare m\surate ^nplanul orizontului adev\rat al observatorului
fa]\ de direc]ia nord adev\rat (Fig. 2.2.2).

Fig. 2.2.2

Drum adev\rat
Drumul adev\rat al navei este unghiul ^n planul orizontului adev\rat al
observatorului m\surat de la direc]ia nord adev\rat [i pn\ la direc]ia prova
a axei longitudinale a navei.
Relevment adev\rat
Relevmentul adev\rat este unghiul ^n planul orizontului adev\rat al
observatorului m\surat de la direc]ia nord adev\rat [i pn\ la direc]ia la
reper.
Relevment prova
Relevmentul prova este unghiul ^n planul orizontului adev\rat al
observatorului m\surat de la direc]ia prova a axei longitudinale a navei [i
pn\ la direc]ia la reper.

20

NO}IUNIDE BAZ|

~n naviga]ie drumurile [i relevmentele se exprim\ ^n grade


sexagesimale, contndu-se ^n sens retrograd [i lund valori de la 00 la
3600. Prin urmare, un drum de nord este un drum de 0000, un drum de
est este un drum ^n direc]ia 0900, direc]ia 1800 indic\ direc]ia sud [i 2700
direc]ia vest.
Acest sistem de contare a drumurilor [i relevmentelor pn\ la 3600
poart\ numele de sistemcircular.
~n sistemul circular este valabil\ urm\toarea formul\:
Ra =Da +Rp
Uneori relevmentul prova este contat de la direc]ia prova spre babord
sau tribord pn\ la direc]ia la reper, relevmentul astfel ob]inut numindu-se
relevment prova babord (RpBd) [i respectiv, relevment prova tribord
(RpTd).
Relevmentele astfel definite iau valori de la 0000 [i pn\ la 1800. Spunem
c\ sunt contate ^nsistemul semicircular.
Este valabil\ formula:
Td
Ra =Da Rp
Bd
Foarte rar drumurile [i relevmentele sunt contate [i ^n sistemul
cuadrantal. ~n acest sistem valorile unghiulare se vor m\sura de la nord [i
sud spre est [i respectiv spre vest lund valori de la 000 la 900.
Pentru transformarea valorilor din sistemul cuadrantal ^n sistemul
circular se folosesc urm\toarele rela]ii:
Sistem
cuadrantal
Da =NE n0
Da =SE n0
Da =SW n0
Da =NW n0

Sistem
circular
Da =n0
Da =1800 - n0
Da =1800 +n0
Da =3600 n0

Exprimarea direc]iilor ^n sistemul cuadrantal se folose[te mai ales ^n


veghea de naviga]ie pentru indicarea diferitelor obiecte (ex. provatribord).

2.3.Unit\]i de m\sur\ folosite^nnaviga]ie


Unit\]i de lungimededuse din m\sur\tori geodezice
Metrul (m) este unitatea de m\sur\ pentru spa]iu care reprezint\
1/40.000.000 din lungimea meridianului terestru. Este folosit pentru
m\surarea adncimilor [i ^n\l]imilor.

21

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Mila marin\ (Mm) este lungimea arcului de un minut de meridian


terestru la latitudinea de 450. Este folosit\ pentru m\surarea distan]elor.
1 Mm =1852 m
Submultiplu: cablul, 1Cb =1/10 Mm =185,2 m.
Multiplu: leghea, egal\ cu 3 mile marine (5556 m).
Unit\]i de lungimeanglo-saxone
Yardul (0.914 m).
Piciorul (foot, feet) =0.3048 m, 1/3 dintr-un yard.
Inci (inch, inches) =0.0254 m =2,54 cm, 1/12 dintr-un picior.
Bra]ul (fathom) =1,83 m, 2 yarzi.
Piciorul [i inciul sunt folosite pentru indicarea pescajelor. Bra]ul [i piciorul
sunt folosite pentru indicarea adncimilor ^n h\r]ile folosind unit\]i anglosaxone.
Unit\]i de m\sur\ a vitezei
Nodul este unitatea de m\sur\ pentru viteza navei. Spunem c\ o nav\ se
deplaseaz\ cu viteza de un nod atunci cnd ea parcurge o mil\ marin\ ^n
timp de o or\.
1 Nd = 1Mm/1 h

2.4.H\r]ilemarine
Harta este una dintre cele mai importante surse de informa]ii folosite la
bordul navei pentru ]inerea naviga]iei.
Harta este o reprezentare plan\, la o anumit\ scar\, a suprafe]ei
P\mntului sau a unei zone limitate a acesteia.
La realizarea h\r]ilor, n func]ie de precizia necesar [i de scara
acestora, Pmntul este considerat de forma unui elipsoid de revolu]ie
sau de form sferic.
Harta marin este acea reprezentare pe un plan, la o anumit scar, a
unei zone maritime sau oceanice, care con]ine toate datele necesare
desf[urrii naviga]iei, a[a cum sunt:
linia coastei;
reperele de naviga]ie;
adncimi ale apei;
preciz\ri asupra naturii fundului;
pericole de naviga]ie,
etc.
Sfera terestr [i elipsoidul terestru sunt suprafe]e ce nu pot fi

22

NO}IUNIDE BAZ|

desf[urate n plan [i de aceea o reprezentare plan a acestora nu poate


fi fidel sub toate aspectele. Prin urmare, astfel de reprezentri presupun
anumite deforma]ii ale figurilor, ori a unghiurilor, distan]elor sau
suprafe]elor.
n func]ie de scopul n care urmeaz s fie folosit harta, se alege un
anume sistem de ntocmire care, printr-un compromis, va pstra
nedeformate anumite mrimi [i le va deforma pe altele.
Modul de reprezentare n plan a re]elei meridianelor [i paralelelor
terestre ce permite determinarea pozi]iei oricrui punct prin coordonate
geografice, se nume[te re]eacartografic.
Procedeele de realizare a re]elelor cartografice poart denumirea de
sisteme de proiec]ie cartografic [i fac obiectul cartografiei.
Studiul zonelor maritime [i oceanice pentru determinarea elementelor ce
constituie con]inutul hr]ilor marine, precum [i ntocmirea acestora fac
obiectul hidrografiei.
Proiec]ii cartografice
Dup natura deforma]iilor ce le produc proiec]iile cartografice se
clasific n:
proiec]ii conforme, n care figurile reprezentate pe hart sunt
asemenea cu cele de pe teren;
proiec]ii echivalente, n care suprafe]ele [i dimensiunile din hart
sunt propor]ionale cu cele corespunztoare de pe teren. Figurile nu
sunt asemenea, deci egalitatea unghiurilor nu se respect;
proiec]ii oarecare, n care nu se respect nici egalitatea unghiurilor [i
nici echivalen]a figurilor.
De asemenea, putem clasifica proiec]iile cartografice dup:
suprafa]a de proiec]ie: cilindrice (Fig. 2.4.1 a), conice, plane (Fig.
2.4.1 b);
pozi]ia suprafe]ei de proiec]ie n raport cu elementele elipsoidului
sau sferei terestre: drepte, transversale, oblice;
pozi]ia ochiului observatorului: central sau gnomonic,
stereografic, ortografic, exterioar.

Fig. 2.4.1a

23

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Fig. 2.4.1b

Scara h\r]ii
Scara h\r]ii este raportul dintre lungimea unei segment unitar de pe
hart\ [i lungimea real\ a segmentului corespunz\tor de pe teren, exprimat
n aceea[i unitate de msur (Exemplu: 1/50 000).
O scar astfel exprimat se nume[te scar numeric.
Din punct de vedere al scrii, hr]ile pot fi mpr]ite n:
hr]i la scar mare, care sunt reprezent\rile unor suprafe]e mici de
teren, avnd informa]ii detaliate asupra zonei (1/5000);
hr]i la scar mic, care sunt reprezentrile unor suprafe]e mari de
teren, cuprinznd date generale referitoare la respectiva zon (1/4
500 000).
n hr]ile la scar mare, a[a cum sunt planurile porturilor sau radelor, se
obi[nue[te ca scara hr]ii s fie redat grafic.
Scara grafic se prezint sub forma unei drepte mpr]ite n segmente,
pe care sunt trecute valorile lungimilor reale din teren n mile marine.
Pentru a satisface cerin]ele naviga]iei, o hart trebuie s fie complet [i
recent. La ntocmirea hr]ii, n func]ie de particularit]ile zonei [i
importan]a acesteia pentru naviga]ie, se hotr[te scara hr]ii, caracterul
[i volumul informa]iilor pe care aceastea urmeaz s le con]in.
Propriet]ilehr]ilor marine
Deoarece harta marin\ se folose[te pentru rezolvarea grafic\ a unei largi
serii de probleme de naviga]ie, aceasta trebuie s\ ^ndeplineasc\ ni[te
conditii speciale:
1. S\ permit\ stabilirea coordonatelor geografice ale unui punct oarecare
cu u[urint\ [i precizie.
Pentru realizarea ct mai comod\ a acestei probleme este necesar ca
harta marin\ s\ foloseasc\ re]eaua cartografic\ cu axe ortogonale, ^ncare
deci meridianele [i paralelele s\ fie linii reciproc perpendiculare.
2. Loxodroma s\ apar\ pe hart\ ca o linie dreapt\.
O nava guvernnd dup\ compas pe un drum constant taie meridianele
sub acela[i unghi , descriind o loxodom\. Pentru realizarea practic\ a
problemelor este necesar ca loxodroma s\ fie o linie dreapta. Pentru ca

24

NO}IUNIDE BAZ|

acest lucru s\ fie posibil trebuie ca re]eaua cartografic\ s\ asigure


reprezentarea meridianelor ca drepte paralele ^ntre ele [i harta s\ fie
conform\.
Pentru cazul particular cnd drumul navei se confund\ cu un meridian,
un paralel de latitudine sau cu ecuatorul, trebuie s\ se asigure c\
meridianele [i paralele sunt linii drepte.
3.Harta s\ fie conform\.
Pentru ca harta s\ dea posibilitatea determin\rii pozi]iei navei folosind
relevmente [i unghiuri orizontale m\surate la reperele de la coast\,
aceasta trebuie s\ fie astfel conceput\ ^nct s\ p\streze unghiurile dintre
diferite puncte la fel ca ^nteren [i relevmentele acestora nealterate.
4. S\ permit\ m\surarea distan]elor cu u[urin]\ [i precizie
Harta trebuie s\ ofere o scar\ a distan]elor.
Harta care s\ prezinte propriet\]ile de mai sus a fost realizat\ ^n1569 de
geograful flamand Gerhard Kramer, cunoscut sub numele de Mercator.
Datorit\ avantajelor pe care le prezint\ aceast\ hart\ pentru naviga]ie cele
mai multe dintre h\r]ile marine sunt realizate ^nproiec]ie Mercator.
Tipuri de h\r]i folosite ^n naviga]ia maritim\
A.

HartaMercator

Harta Mercator este o proiec]ie centralo-cilindric dreapt, transformat


folosind o serie de rela]ii matematice pentru a corespunde propriet]ilor
necesare unei hr]i marine.
Este o proiec]ie central fiindc proiec]ia se efectueaz din centrul
Pmntului, este cilindric pentru c proiec]ia se face pe un cilindru [i
este dreapt pentru c axa cilidrului se confund cu axa polilor tere[tri.
ntr-o proiec]ie centralo-cilindric dreapt, meridianele [i paralelele apar
ca linii drepte. Meridianele sunt paralele ntre ele [i echidistante, iar
paralelele sunt perpendiculare pe meridiane, paralele ntre ele,
deprtndu-se de ecuator propor]ional cu tg (distan]ele cresc de-a
lungul meridianelor propor]ional cu tg)
Aceasta nseamn c polii geografici nu pot fi reprezenta]i n proiec]ia
centralo-cilindric dreapt (tg este infinit).
Deoarece ntr-o astfel de proiec]ie deforma]iile n sensul paraleleor
(propor]ionale cu tg) nu sunt propor]ionale cu cele n sensul
meridianelor (sec aceasta determin neasemnarea figurilor de pe
Pmnt cu cele reprezentate. Proiec]ia nu este deci conform. De
asemenea, n aceast proiec]ie, loxodroma nu este o linie dreapt.
Transformarea proiec]iei centralo-cilindrice drepte ntr-o proiec]ie
conform:
se pstreaz meridianele n pozi]ia n care apar;

25

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

se calculeaz pozi]ia paralelelor n raport cu ecuatorul astfel


nct distan]a de la ecuator la un paralel de latitudine oarecare
s creasc cu sec .
Proiec]ia ce se ob]ine va fi o proiec]ie conform, n care loxodroma va
aprea ca o linie dreapt.
Pentru ob]inerea unei precizii foarte bune la realizarea hr]ilor marine,
Pmntul se consider de forma unui elipsoid de revolu]ie. Latitudinile
crescnde sunt date de formula:
c =a ln tg (/4 +/2)(1-esin)/(1+esin)e/2
a =semiaxa mare;
e =excentricitatea (e =1-b2/a2)
Formula este rezolvat de tablele nautice, n func]ie de elipsoidul de
referin] considerat de acestea.
Msurarea distan]elor pe harta Mercator
Mila Mercator reprezint mrimea grafic a unui minut de meridian la o
latitudine oarecare. Aceasta nu este deci constant ci cre[te cu
apropierea de pol, fapt ce impune msurarea distan]elor pe scara grafic
a latitudinilor crescnde n dreptul zonei de interes.
Datorit varia]iei mari a secantei pentru unghiuri mari, hr]ile Mercator
se folosesc pentru latitudini de pn la 600, cnd varia]ia scrii latitudinilor
pe aceea[i hart se consider a fi nensemnat (uneori pn la 800,
avndu-se n vedere latitudinile mari).
Dac\ am observa planiglobul ^n proiec]ie Mercator, am putea lesne
constata c\ Groenlanda este reprezentat\ la dimensiuni aproximativ egale
cu Africa (^n realitate una este mai mic\ dect cealalt\ de circa opt ori).
De altfel, deformatiile introduse de proiec]ia Mercator se pot observa u[or
proiectnd o fizionomie umana, rezultnd o imagine precum este cea
ilustrat\ ^nfigura 2.4.2.

26

NO}IUNIDE BAZ|

160

140

120

100

80

60

40

20

20

40

60

80

100

120

140

160

80

80

70

70

60

60

50

50

40

40

30

30

20

20

10

10

10

10

20

20

30

30

40

40

50

50

60

60

70

70

160

140

120

100

80

60

40

20

20

Fig. 2.4.2

40

60

80

100

120

140

160

Scara hr]ilor Mercator


La realizarea hr]ilor Mercator, scara se stabile[te de obicei pentru zona
medie a hr]ii, paralelul pentru care se stabile[te scara numindu-se
paralel de referin].
Rela]ia dintre scara hr]ii la ecuator [i cea la un paralel oarecare este
urmtoarea:
S=Secos
B.

H\r]i gnomonice

n proiec]iile gnomonice, ochiul observatorului se afl n centrul


Pmntului iar planul de proiec]ie este tangent la suprafa]a sferei terestre
ntr-un punct. n func]ie de pozi]ia acestui punct pe sfera terestr putem
ob]ine:
proiec]ii gnomonice ecuatoriale;
proiec]ii gnomonice polare;
proiec]ii gnomonice oblice (punctul se afl la o latitudine

27

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

oarecare).
Proprietatea fundamental a proiec]iei gnomonice este c arcul de cerc
mare (ortodroma) este reprezentat ca o linie dreapt. Aceasta face ca o
astfel de proiec]ie s fie foarte util n practica naviga]iei ortodromice.
Proiec]ia gnomonic nu este conform. Scara latitudinilor nu este
uniform [i deci nu permite msurarea distan]elor ortodromice (cu
excep]ia hr]ilor la scar mare).
Proiec]ia gnomonic polar se folose[te la ntocmirea hr]ilor pentru
latitudini mari, care, pentru a putea fi utilizate n naviga]ie, se realizeaz
la scar mare, reprezentnd zone restrnse n jurul centrului proiec]iei.
C.

H\r]i stereografice

n realizarea hr]ilor stereografice, ochiul observatorului se consider a


fi ntr-un punct de pe suprafa]a terestr iar planul de proiec]ie este un
plan tangent la antipod sau un plan care trece prin centrul Pmntului.
n proiec]ia stereografic ecuatorial ochiul observatorului este ntr-unul
din poli [i planul de proiec]ie trece prin centrul sferei terestre. Aceasta
este o proiec]ie conform. Meridianele apar ca drepte convergente spre
poli, unghiurile dintre proiec]iile meridianelor se men]in egale cu
diferen]ele de logitudine dintre aceste meridiane.
Proiec]ia stereografic se folose[te la ntocmirea hr]ilor ce reprezint
zone polare [i a celor ce reprezint emisferele terestre sau cere[ti.

2.5.Publica]ii nautice
Cele mai multe nave, navignd sub diferite pavilioane, folosesc la bord
publica]iile nautice editate de Biroul Hidrografic al Amiralit\]ii Britanice.
Principalele motive le constituie tradi]ia ^ndelungat\ a acestei institu]ii,
acoperirea tuturor zonelor de naviga]ie [i re]eaua de distribu]ie foarte
extins\.
~n cele ce urmeaz\, vom face o descriere scurt\ a principalelor publica]ii
nautice editate de Amiralitatea Britanic\ cu observa]ia c\ publica]iile
similare editate de alte birouri hidrografice au un con]inut asem\n\tor.
C\r]ile pilot (Sailing directions sau Pilots, NP 1-72)
C\r]ile pilot sunt publicate regulat ^ncepnd din 1829. ~n timpul sec. al
XIX-lea, volumele s-au ^mbog\]it ^n con]inut [i [i-au m\rit num\rul,
ajungnd la sfr[itul secolului la 70.
Evolu]ia s-a f\cut simultan cu extinderea zonelor pentru care
Amiralitatea Britanic\ edita h\r]i, la acel moment acoperind toate zonele
de naviga]ie cu excep]ia celor polare.

28

NO}IUNIDE BAZ|

Fiecare volum al c\r]ilor pilot con]ine descrierea zonelor costiere,


observa]ii referitoare la rutele de naviga]ie recomandate, pericole de
naviga]ie, sisteme de balizaj, facilit\]i portuare, etc.
Folosirea c\r]ilor pilot se face ^n paralel cu h\r]ile nautice, la care se
face deseori trimitere.
C\r]ile pilot au fost realizate ini]ial pe baza descrierii coastelor din
rapoartele navigatorilor englezi. ~n unele ape teritoriale, acestea se
bazeaz\ pe h\r]ile [i publica]iile birourilor hidrografice locale.
Fiecare volum este complet revizuit la intervale ^ntre 12 [i 15 ani. ~ntre
edi]ii, actualizarea se face prin ediaterea de suplimente emise la intervale
^ntre18 [i 24 de luni.
Fiecare nou supliment este cumulativ, incluznd toate corec]iile
anterioare. O serie de corec]ii sunt incluse ^nedi]ia s\pt\mnal\ a Avizelor
pentru navigatori. Toate corec]iile dintr-o lun\ sunt enumerate apoi ^n
ultimul num\r din lun\ al edi]iei s\pt\mnale a avizelor.
~ncepnd din 1972 Amiralitatea Britanic\ a introdus sistemul metric
pentru adncimi, ^n\l]imi[i distan]ele pe uscat prezentate ^nc\r]ile pilot.
Carteafarurilor [i semnalelorde cea]\ (AdmiraltyList of Lights and Fog
Signals, NP 74 84)
Publica]ia cuprinde ^n 11 volume (notate A L) toate farurile [i
semnalele luminoase de interes pentru naviga]ie. De asemenea, sunt
incluse toate semnalele luminoase plutitoare avnd o ^n\l]ime mai mare
de 8 m deasupra nivelului de referin]\ al m\rii [i semnalele de cea]\.
Geamandurile cu o ^n\l]imemai mic\ de 8 m nu sunt incluse.
Detaliile referitoare la semnale sunt urm\toarele:
1. num\rul, element de identificare pentru indexarea semnalelor;
2. numele [i descrierea pozi]iei;
3. latitudinea [i longitudinea aproximativ\;
4. caracteristici;
5. ^n\l]imea ^n metri deasupra nivelului de referin]\ (nivelul mediu al
mareei ^nalte);
6. b\taia ^nmile marine;
7. descrierea construc]iei pe care este fixat\ lumina [i ^n\l]imea acesteia
pn\ la baz\;
8. faze, sectoare, arce de vizibilitate, perioade de iluminare, informa]ii
temporare importante, alte rem\rci importante.
Fiecare volum cuprinde table pentru calcularea b\t\ii geografice [i a celei
luminoase, defini]ii [i observa]ii generale referitoare la caracteristicile
luminoase [i a semnalelor de cea]\.
De asemenea, este inclus\ o list\ cu abrevierile [i termenii echivalen]i din
diferite limbi str\ine corespunz\toare zonei acoperite de volum. Unele

29

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

volume prezint\ luminile platformelor petroliere, navele-far [i semnalele de


pericol.
Informa]iile con]inute ^n publica]ie provin de la autorit\]ile britanice [i
str\ine responsabile cu amenaj\rile de naviga]ie, c\r]i ale farurilor [i avize
str\ine, rapoarte de la nave [i ridic\ri hidrografice.
La recep]ionarea unei informa]ii cu referire la schimb\ri importante
legate de faruri ce afecteaz\ siguran]a naviga]iei se emite un aviz de
naviga]ie pentru corectarea (corectarea temporar\) publica]iei. Aceste
avize sunt incluse apoi al\turi de alte schimb\ri minore ^nsec]iunea V a
edi]iei s\pt\mnale a Avizelor pentru navigatori.
La intervale de aproximativ 18 luni se public\ edi]ii noi ale c\r]ii farurilor
care con]in toate modific\rile ap\rute de la edi]ia precedent\.
Cartearadiofarurilor(AdmiraltyList of Radio Signals, NP 281288)
Cartea radiofarurilor const\ ^n opt volume (unele ^n cte dou\ p\r]i)
incluznd informa]ii detaliate asupra tuturor semnalelor radio folosite ^n
naviga]ie.
Volumul 1: Sta]ii Radio de Coast\, 2 p\r]i (Coast Radio Stations, NP 281(1&2))
Con]ine particularit\]i ale sta]iilor de coast\ incluznd indicativele radio,
orele de lucru, frecven]ele de transmisie [i recep]ie, orele pentru listele de
trafic. Sta]iile sunt enumerate ^nfunc]ie de pozi]ia geografic\.
De asemenea, ^nsec]iuni speciale sunt cuprinse informa]ii privind:
asisten]a medical\ prin radio;
raport\ri pentru libera practic\ medical\;
rapoarte privind poluarea;
servicii INMARSAT;
GMDSS;
sisteme de raportare ale navelor;
reguli de folosire ale sta]iilor radio ^napele teritoriale;
semnale de pericol;
extrase din Regulamentul Radio Interna]ional.
Volumul este divizat ^ndou\ p\r]i pe zone geografice:
Partea 1 : Europa, Africa, Asia (exclusiv Filipine [i Indonezia)
Partea 2 : Filipine, Indonezia, America de Nord, Central\ [i de Sud,
Groenlanda [i Islanda.
Volumul 2: Mijloace radio de asigurare a naviga]iei (Radio Navigational Aids,
NP 282)
Cuprinde detalii despre radiobalize, inclusiv radiobalize aeriene din
zonele costiere, radiofaruri, sta]ii ce asigur\ serviciul QTG, sta]ii de
calibrare pentru radiogoniometre, balize radar.

30

NO}IUNIDE BAZ|

Volumul 3: Servicii meteorologice radio [i avize de naviga]ie (Radio Weather


Services and Navigational Warnings, NP 283 (1&2))
Prezint\ informa]ii despre serviciile radio meteorologice [i alte sisteme
maritime de informare. Sunt incluse codurile meteorologice maritime,
frecven]ele [i orele de transmitere a avizelor de furtun\, a buletinelor
meteo [i h\r]ilor faximil. Publica]ia este divizat\ ^n dou\ p\r]i ^n func]ie de
zonele geografice acoperite (vezi Volumul 1)
Volumul 4: Sta]ii pentru observa]ii meteorologice (List of Meteorological
Observation Stations, NP 284)
Con]ine lista tuturor sta]iilor care fac observa]ii meteorologice incluznd
num\rul sta]iei, localizarea, ^n\l]imea.
Volumul 5: Sistemul Maritim Global de Siguran]\ [i Pericol (Global Maritime
Distress and Safety System GMDSS, NP 285)
Include informa]ii despre diferite proceduri de c\utare [i salvare, servicii
disponibile pentru asistarea navelor folosind GMDSS. De asemenea,
volumul con]ine diagrame [i reguli corespunz\toare din Regulamentul
Radio Interna]ional.
Volumul 6: Servicii [i opera]iuni portuare (Port Services and Port Operations,
NP 286 (1&2)
Cuprinde toate procedurile radio pentru asistarea navelor pentru
intrarea ^nport. Informa]iile specifice porturilor pot varia de la anun]area
orei estimate a sosirii (ETA), facilit\]i VHF, la instruc]iuni privind pilotajul
ori acostarea.
Publica]ia are dou\ p\r]i date de zonele acoperite:
Partea 1: Europa [i M. Mediteran\
Partea 2: Africa, Asia, Australia, America de Nord, Central\ [i de Sud,
Groenlanda [i Islanda
Volumul 7: Servicii pentru traficul navelor [i sisteme de raportare (Vessel
Traffic Services and Reporting Systems, NP 287 (1&2))
Con]ine toate informa]iile despre serviciile locale, na]ionale, ori
interna]ionale pentru traficul navelor (VTS), inclusiv astfel de sisteme
adoptate de c\tre IMO. De asemenea, sunt prezentate toate sistemele de
raportare voluntar\, recomadat\ sau obligatorie.
Con]innd informa]ii complementare volumului 6, publica]ia este divizat\
^ndou\ p\r]i dup\ acelea[i zone geografice.
Volumul 8: Sisteme de naviga]ie cu sateli]i (Sattelite Navigation Systems NP
288)
Cuprinde informa]ii detaliate asupra sistemelor de naviga]ie cu sateli]i,
incluznd recomad\ri cu privire la minimizarea influen]ei diferitelor surse
de erori ^ndeterminarea pozi]iei.

31

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Table de maree(AdmiraltyTide Tables, NP 201-204)


Publica]ie anual\ ^n patru volume (pentru diferite zone geografice)
incluznd toate informa]iile necesare calcul\rii mareei pentru un num\r
mare de porturi principale [i secundare. De asemenea, este prezentat\
influen]a diferitelor condi]ii meteorologice asupra nivelului mareei.
Lucrarea include table pentru curen]ii de maree.
Rute ^ntraversadeleoceanice (Ocean Passages for the World, NP 136)
Publica]ia ofer\ recomand\ri pentru rutele folosite ^n traversadele
oceanice, cuprinznd distan]ele ^ntre principalele porturi ale lumii [i detalii
referitoare la vnturi, curen]i, ghe]ari, ori alte aspecte caracteristice rutei.
De asemenea, aici se reg\sesc informa]ii importante ce nu sunt incluse
^n c\r]ile pilot, acestea con]innd ^n general informa]ii despre zonele
costiere.
Sunt publicate periodic suplimente pentru actualizarea lucr\rii (mai rar
^ns\ dect ^ncazul c\r]ilor pilot).
Manualul navigatorului (The MarinersHandbook,NP 100)
Lucrarea con]ine informa]ii cu caracter general pentru navigatori
completnd informa]iile din c\r]ile pilot. Sunt incluse observa]ii generale
referitoare la h\r]ile de naviga]ie [i publica]iile nautice, no]iuni [i termeni de
naviga]ie, utilizarea h\r]ilor [i mijloacelor de naviga]ie, pericole [i restric]ii,
maree, curen]i, anomalii magnetice, no]iuni de meteorologie, naviga]ia ^n
zone cu ghe]uri, table de conversie, etc.
Manualul este revizuit cu regularitate, publicndu-se noi edi]ii la
intervale de aproximativ 5 ani. ~ntre edi]ii, sunt publicate suplimente.
Tablele de distan]\(AdmiraltyDistance Tables, NP 350(1), (2),(3))
Tablele de distan]\ con]in distan]ele cele mai scurte pe mare ^n mile
marine ^ntreporturile principale ale lumii.
Rutele pe care sunt calculate distan]ele nu sunt neap\rat cele pe care
navele ar putea ajunge ^ntimpul cel mai scurt sau cele mai recomandate.
Un voiaj realizat ^ntr-o anumit\ perioad\ a anului, ^n condi]ii de vnt,
curent etc. prielnice ar putea eviden]ia rezultate mai favorabile dect cele
incluse ^nlucrare.
Cele mai multe rute sunt calculate considernd naviga]ia ^n siguran]\
pentru o nav\ cu un pescaj de 10 m, iar ^nsitua]iile cu adncimi limitate
(a[a cum este cazul accesului ^n porturi) au fost alese variantele cu
adncime maxim\.

32

NO}IUNIDE BAZ|

Publica]ia are trei volume, ^mp\r]ind ^ntrei zone oceanul planetar.


Table nautice (Nories Nautical Tables, NP 320)
Constau ^ntr-o serie de table de naviga]ie [i matematice. Sunt incluse
tabla pentru latitudini crescnde, tablele ABC, tablele cu distan]a la
orizontul vizibil, table astronomice etc. Sec]iunea de table matematice
include logaritmii numerelor, logaritmii func]iilor trigonometrice, valorile
func]iilor trigonometrice etc.
Table nautice similare sunt editate de mai multe birouri hidrografice.
Direc]ia Hidrografic\ Maritim\ din Constan]a editeaz\ periodic astfel de
table, ultima edi]ie fiind D.H. 90.
Efemeridanautic\ (The nautical almanac, NP 314)
Realizat\ ^n colaborare de c\tre Biroul Efemeridei Nautice al Majest\]ii
Sale de pe lng\ Observatorul Regal Greenwich [i Biroul Efemeridei
Nautice, Observatorul Naval al Statelor Unite, efemerida con]ine date
referitoare la a[tri, necesare naviga]iei astronomice. Este publicat\ anual.
Exist\ practica folosirii la bord [i a altor efemeride nautice, una dintre
cele mai utilizate fiind Browns Nautical Almanac, editat de Brown, Son
&Fergurson LTd., Glasgow, UK.
Aceasta con]ine o serie de informa]ii suplimentare cum sunt:
table de distan]e;
table de maree;
table de conversie pentru unit\]i de m\sur\;
amenajarea de naviga]ie a coastelor Marii Britanii;
Regulamentul interna]ional de prevenire a abordajelor pe mare;
pilotaj;
vocabular maritim;
etc.
O parte din aceste informa]ii sunt schimbate ^n fiecare edi]ie anual\
actualizndu-se sau introducndu-se informa]ii noi, de interes pentru
navigatori.

2.6.Echipamentede naviga]ie
2.6.1.Compasul magnetic
Compasul magnetic este instrumentul bazat pe principiul orientrii pe
direc]ia liniilor de for] ale cmpului magnetic a unui ac magnetic liber
suspendat, folosit pentru determinarea direc]iilor la bordul navelor.

33

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

~n prezent, n naviga]ia curent, utilizarea compasului magnetic n


determinarea direc]iilor la bord are un rol secundar, importan]a sa ^ns\
este deosebit avnd n vedere independen]a sa de sursele de energie
de la bord.
Prezen]a sa la bord este obligatorie pentru toate navele, ofi]erul de cart
avnd obliga]ia permanent de a confrunta indica]iile girocompasului cu
cele ale compasului magnetic, pentru a sesiza la timp eventualele erori n
indica]iile acestuia.
Pr]ile componente ale compasului magnetic sunt (Fig. 2.6.1):

Fig. 2.6.1

roza compasului cu sistemul magnetic, constnd ^n:


o un disc gradat n sistem circular de la 0o la 360o, pentru citirea
direc]iilor n orizont;
o flotorul, ce are func]ia de a reduce frecarea sistemului de
sprijinire a rozei pe pivot;
o sistemul de ace magnetice.
cutia compasului cu sistemul cardanic;
dispozitivele de compensare, formate din:
o pontilul tubular;
o supor]ii magne]ilor de compensare longitudinali (de tip B) [i
transversali (C);
o corectorul de band (J);

34

NO}IUNIDE BAZ|

o corectorii de fier moale (D).


habitaclul, este un capac de protec]ie montat deasupra cutiei
compasului;
instala]ia de iluminare.
Dup tipul constructiv, compasurile magnetice se ^mpartn:
compasuri uscate, la care roza este suspendat pe un pivot;
compasuri cu lichid, la care roza este afundat ntr-un lichid
constituit dintr-un amestec de ap distilat [i alcool, ntr-o propor]ie
determinat de zona de naviga]ie.
n func]ie de locul de instalare [i de modul de utilizare a compasului
magnetic, distingem:
compasul etalon, montat pe puntea etalon, n locul cu cele mai
mici influen]e magnetice. Acesta este folosit pentru controlul
drumului navei [i msurarea relevmentelor;
compasul de drum, instalat n timonerie, dup care se asigur
guvernarea navei;
Pentru limitarea influen]elor magnetice, asupra compasului de drum se
folosesc compasuri cu reflexie care sunt compasuri etalon prevvute cu
un tub telescopic trecut prin punte [i cu o ogling orientabil care d
posibilitatea folosirii compasului etalon pentru ]inerea drumului navei.
Compasul magnetic este folosit la bord la determinarea direc]iilor n
orizontul adevrat, aceasta folosind pentru rezolvarea urmtoarelor
probleme:
guvernarea navei;
msurarea relevmentelor la obiecte.
Pentru guvernarea navei, compasul d posibilitatea ]inerii unui drum
compas astfel nct nava s se deplaseze ntr-un drum adevrat dorit.
Drumul compas se cite[te la grada]ia din dreptul liniei de credin]
dinspre prova.
Msurarea relevmentelor la bord cu ajutorul compasului magnetic se
face folosind o alidad confec]ionat dintr-un material amagnetic.
Relevmentele ce se msoar sunt relevmente compas, adic unghiuri
msurate n planul orizontului adevrat, ntre direc]ia nord compas [i
direc]ia la reper.
De asemenea, se pot msura relevmente prova, acestea citindu-se pe
cercul azimutal gradat n sistem semicircular, montat pe cutia compasului
etalon.
Corec]ia compasului magnetic
Compasul magnetic aflat la bordul navei este supus influen]ei a dou\
cmpuri magnetice majore: cmpul magnetic terestru [i cmpul magnetic
al navei.
Corec]ia compasului magnetic (C) este suma algebric\ dintre

35

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

declina]ia magnetic\ (d), dat\ de cmpul magnetic terestru [i devia]ia


magnetic\ (), dat\ de cmpul magnetic al navei.
C= d +
Declina]ia magnetic\ este aceea[i pentru toate navele ^ntr-un anumit
moment pentru un punct de pe sfera terestr\. Aceasta prezint\ varia]ii ^n
timp datorit\ varia]iilor cmpului magnetic terestru.
Valorile daclina]iilor magnetice sunt trecute ^n h\r]ile de naviga]ie ^n
rozele magnetice. Aici sunt notate de asemenea anul corespunz\tor
valorii respective [i varia]ia ^n timp a declina]iei. Avnd aceste date,
ofi]erii calculeaz\ declina]ia magnetic\ pentru anul ^ncurs spre a o folosi
^ncalculul corec]iei compas.
Declina]ia magnetic\ este unghiul ^n planul orizontului adev\rat al
observatorului m\surat ^ntre direc]ia nord adev\rat [i direc]ia nord
magnetic (Fig. 2.6.2).

Fig. 2.6.2

Devia]ia magnetic\ este specific\ fiec\rei nave [i chiar prezint\ diferite


valori pentru aceea[i nav\ ^n func]ie de varia]iile cmpului magnetic al
acesteia.
~n practica naviga]iei valorile devia]iilor magnetice se iau dintr-un tabel
al devia]iilor ^ntocmit cu ocazia compens\rii compasului (opera]iune de
determinare a devia]iilor [i reducere a acestora).
Totu[i, cnd se observ\ c\ s-au ^nregistrat varia]ii semnificative ale
cmpului magnetic al navei, trebuie s\ se procedeze la ^ntocmirea unui
nou tabel al devia]iilor.
Astfel de situa]ii pot ap\rea cnd:
nava sta]ioneaz\ timp ^ndelungat ^naceea[i pozi]ie;
se men]ine timp ^ndelungat acela[i drum;

36

NO}IUNIDE BAZ|

se ^ncarc\ sau descarc\ produse cu propriet\]i magnetice;


se utilizeaz\ pentru opera]iunile de ^nc\rcare/desc\rcare macarale
electromagnetice;
corpul navei este supus la vibra]ii puternice (la andocare, e[u\ri etc.)
corpul navei este supus unor varia]ii mari de temperatur\ (sudur\,
^ndreptare basele cu flac\r\ etc.)
Devia]ia magnetic\ este unghiul ^n planul orizontului adev\rat al
observatorului m\surat ^ntre direc]ia nord magnetic [i direc]ia nord
compas.
Pentru convertirea drumurilor [i relevmentelor citite la compasul
magnetic se vor folosi urmtoarele formule:
Da =Dc +C
Ra =Rc +C,
unde C este corec]ia compasului magnetic ce se define[te ca unghi
n planul orizontului adevrat, msurat ntre direc]ia nord adevrat [i
direc]ia nord compas.
Avem urmtoarele rela]ii ntre drumuri, respectiv relevmente:
Ra =Rm +d
Da =Dm +d
Rm = Rc +
Dm =Dc +

2.6.2.Girocompasul
Girocompasul sau compasul giroscopic serve[te la determinarea
direc]iei nord adev\rat, folosind propriet\]ile mecanice ale giroscopului.
Giroscopul este constituit, ^n principial, dintr-un tor [i un sistem de
suspensie cardanic\. Torul este capabil s\ execute o mi[care de rota]ie
rapid\ ^njurul axei sale de simetrie, cu frec\ri minime, practic considerate
neglijabile. Axa principal\ a unui giroscop cu dou\ grade de libertate [i un
grad de libertate limitat ^n orizont, instalat pe o platform\ fix\ la uscat,
tinde s\ se orienteze ^n meridianul locului, sub influen]a rota]iei
P\mntului ; extremitatea axei principale, de unde rota]ia torului se vede
^nsens direct, se orienteaz\ spre nord.
Acela[i girocompas instalat la bordul navei aflat\ ^n naviga]ie prezint\ o
comportare diferit\. Mi[c\rile la care nava este supus\ (mi[carea navei ^ntrun anumit drum, cu o anumit\ vitez\, cre[terea sau reducerea vitezei,
schimb\rile de drum, ruliul [i tangajul etc.), genereaz\ o serie de erori care
fac ca direc]ia nord girocompas s\ difere de direc]ia nord adev\rat printrun unghi care poart\ numele de corec]ie girocompas.
Girocompasul se amplaseaz\ la bord ^ntr-un loc ferit de vibra]ii,
temperaturi ridicate sau varia]ii mari de temperatur\ [i ct mai aproape de
intersec]ia axei longitudinale de ruliu cu axa transversal\ de tangaj.

37

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Pentru a pune la dispozi]ia ofi]erilor de marin\ informa]ia referitoare la


direc]ia nord giro, la bordul navei se instaleaz\ ^n diverse locuri impuse
de necesit\]ile conducerii navei repetitoare ale compasului giroscopic.
Denumirea lor este dat\ de func]ia pe care o ^ndeplinesc la bord :
repetitor de drum, instalat ^n timonerie, lng\ timon\, pentru guvernarea
navei ; repetitoare pentru relevmente, instalate de regul\ ^n borduri sau
pe puntea de comand\ etc.
Un repetitor al compasului giroscopic are ca element principal o roz\
gradat\ de la 0 la 359 , ac]ionat\ cu ajutorul unor selsine care asigur\
concordan]a prezent\rii drumului giro urmat de nav\ fa]\ de o linie de
credin]\ marcat\ pe habitaclul repetitorului.
Corec]ia girocompasului
Corec]ia girocompasului (g) este, asa cum prezentam mai sus,
unghiul format ^ntre direc]ia nord adev\rat [i direc]ia nord girocompas ; ea
este dat\ de rela]iile :
g =Ra Rg
g =Da Dg
La un girocompas ^nstare normal\ de func]ionare, la latitudini frecvente
naviga]iei, corec]ia girocompasului are valori mici [i se compune din :
devia]ia girocompasului (g) care variaz\ ^nfunc]ie de viteza navei,
drum [i latitudinea locului [i se corecteaz\ prin calcul folosind tabela
de devia]ie a girocompasului sau automat printr-un corector al
girocompasului ;
eroarea constant\ A a girocompasului, care poate fi exprimat\ astfel:
A =g - g
Rela]ii pentru convertirea drumurilor [i relevmentelor:
rela]ii ^ntre Da [i Dg:

rela]ii ^ntre Ra [i Rg:

Da =Dg +g
Dg =Da - g
Ra =Rg +g
Rg =Ra - g

rela]ii ^ntre Rp, Dg [i Rg:

Rg =Rp +Dg

38

NO}IUNIDE BAZ|

Rp =Rg Dg
Dg =Rg - Rp

2.6.3.Lochul
Lochul este un mijloc de naviga]ie utilizat la determinarea vitezei [i a
distan]ei parcurse de nav\.
Primul tip de loch folosit la bordul velierelor, lochul ordinar, dateaz\ din
anul 1620 [i el consta dintr-un sector de lemn prev\zut cu o greutate ^n
partea inferioar\ [i legat cu o saul\, pe care ^ncepnd de la un anumit
semn care era numit de[tept\tor , se f\ceau noduri separate de spa]ii
egale cu distan]a parcurs\ de nav\ o nav\ ce merge cu o mil\ pe or\ ^n
timp de jum\tate de minut. M\surarea timpului se f\cea cu un nisipar.
Pentru a determina viteza, se fila saula cu sectorul de lemn la ap\, ^n
pupa navei ; acesta se men]inea ^n pozi]ie vertical\, ca un punct fix,
datorit\ rezisten]ei opuse. Cnd de[tept\torul trecea prin mna
marinarului ce fila saula, se r\sturna simultan nisiparul ; la scurgerea
jum\t\]ii de minut marcate de nisipar, se oprea filarea saulei. Dac\ nava se
deplasa nu n mile pe or\, prin mna marinarului se treceau n noduri.
Astfel s-a ajuns la no]iunea de nod, care exprim\ viteza navei de o mil\ pe
or\.
Mai trziu, lochul ordinar a fost ^nlocuit cu lochul mecanic, care consta
dintr-o elice cu pas constant, remorcat\ ^n pupa navei ; rotirea elicei,
propor]ional cu deplasarea navei, se transmitea prin intermediul unei
saule la un contor mecanic ce indica distan]a parcurs\.
~n prezent se folose[te lochul hidrodinamic, care determin\ viteza
navei pe baza presiunii hidrodinamice opuse de ap\ la deplasarea navei [i
lochul ultrason Doppler, care aplic\ propriet\]ile propag\rii ultrasunetelor
^napa de mare [i efectul Doppler.

2.6.4.Sonda
M\surareaadncimii apei
Pentru prevenirea punerii pe uscat la naviga]ia n ape pu]in adnci, la
pregtirea manevrei de ancorare, la naviga]ia n apropierea coastei pe
timp de vizibilitate redus [i n multe alte situa]ii, se impune msurarea
adncimii apei.
Mijloacele folosite la bord pentru msurarea adncimii apei se numesc
sonde. Prezenta sondelor la bord este impus\ de ctre registrele navale.
R.N.R. oblig\ la existen]a la bord a unei sonde simple [i a unei sonde
ultrason.

39

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Sonda Simpl\
Aceasta sond se compune dintr-o greutate [i o saul gradat;
adncimea msurndu-se cu ajutorul saulei gradate, orientate pe
verticala locului, fiind filat pn cnd greutatea atinge fundul marii.
Greutatea este de 3-5 kg, iar saula are o lungime de cca. 50 m.
Gradarea saulei sondei este fcut la fiecare metru [i, de asemenea, la
fiecare 5 [i 10 metri. nainte de gradare, saula se ud [i se ntinde u[or.
n momentul citirii adncimii saula trebuie orientat pe direc]ia verticalei
locului. Pe timpul zilei, citirea adncimii se face la nivelul apei iar pe
timpul nop]ii la nivelul copastiei, sczndu-se apoi nl]imea copastiei
deasupra apei.
Sondajele cu sonda simpl se execut n bordul de sub vnt.
Greutatea sondei are n partea inferioar un orificiu care se umple cu
seu, pentru a se lua probe ^nvederea stabilirii naturii fundului mrii (nisip,
ml etc.). n cazul n care fundul este stncos sau cu pietre, suprafa]a
seului se deformeaz n contact cu fundul. Natura fundului intereseaz n
general la manevra de ancorare, dar [i pentru orientarea ^ndeterminarea
pozi]iei navei.
Situa]ii n care se foloseste sonda ultrason:
- ca mijloc de control a preciziei sondei ultrason;
- pentru luarea de probe de fund la manevra de ancorare;
- pe timpul ncrcrii navei n porturi, pentru a putea opri ncrcarea la
pescajul maxim admis de autoritatea portuar;
- in caz de e[uare a navei, cnd se execut sondaje in jurul navei care
se trec apoi ntr-o schi] pentru aprecierea situa]iei, putndu-se lua apoi
decizia n ceea ce prive[te manevra de deze[uare.
Sonda ultrason
Principiul msurrii adncimii apei cu sonda ultrason const n
urmtoarele:
- un emi]tor de ultrasunete instalat pe fundul navei emite periodic
impulsuri scurte de unde ultrasonore, sub forma unui fascicul dirijat n jos
pe o direc]ie vertical;
- fasciculul de ultrasunete este reflectat de fundul mrii [i recep]ionat la
bordul navei de un receptor montat [i el pe fundul navei. La unele
instala]ii, emi]torul ndepline[te [i func]ia de receptor;
- cunoscnd viteza de propagare a ultrasunetelor n ap se poate
calcula adncimea apei sub chil, prin m\surarea timpului necesar
fasciculului de a parcurge distan]a nav-fund [i napoi. Viteza medie de
propagare a undelor ultrasonore n apa de mare se consider a fi de
1500 m/s.
Scala sondei se gradeaz n metri, bra]e sau picioare, un dispozitiv
special transformnd timpul necesar impulsurilor pentru a se ntoarce n
indica]ii de adncime. Pe lng indicarea adncimilor, sonda le poate [i
nregistra putndu-se ob]ine astfel profilul fundului mrii.
Propagarea ultrasunetelor n apa de mare

40

NO}IUNIDE BAZ|

Ultrasunetele sunt vibra]ii sonore ce ies din limita de audibilitate a


urechii omului avnd o frecven] mai mare de 20000 Hz.
Folosirea undelor sonore n naviga]ie este impus de faptul c acestea
se constitue n singura energie oscilatorie care se propag satisfctor n
apa de mare.
Propagarea ultrasunetelor n apa de mare prezint\ urmtoarele
particularit]i:
ultrasunetele se pot propaga sub form de fascicule dirijate, avnd
o lungime de und mic;
datorit propagrii dirijate, energia radiat de emi]tor este
concentrat pe direc]ia de propagare, dndu-i o mare putere de
ptrundere;
la ntlnirea unei suprafe]e de separare a dou medii, ultrasunetele
se reflect [i se refract ca [i undele luminoase;
dau na[tere fenomenului de cavita]ie, care se manifest prin apari]ia
unor bule de aer ce se ridic la suprafa]a apei.
Ca mediu de propagare, apa mrii prezint urmtoarele propriet]i:
energia ultrasunetelor scade odat cu ndeprtarea acestora de
sursa care le produce;
nu este un mediu omogen [i face ca propagarea s fie diferit n
diverse puncte ale apei.
viteza de propagare a ultrasunetelor cre[te cu temperatura,
salinitatea [i presiunea apei de mare.
^napa de mare impulsurile ntlnesc zgomote de reverbera]ie care
le perturb propagarea; aceste zgomote sunt provocate de valuri,
nava, etc. Pentru combaterea acestor perturba]ii, sonda este
construit capabil s recunoasc semnalul emis.
Sondele ultrason posed un sistem optic pentru citirea
adncimilor, dar [i posibilitatea nregistrrii valorilor acestora. RNR oblig
navele s aib ambele sisteme, att sistemul optic ct [i nregistratorul.
Pentru nregistrare, sondele au o band de hrtie de compozi]ie
special care este derulat cu o vitez constant, pe ea lsnd urme o
peni] special numit stil. Linia format de punctele generate de ecouri
se nume[te linia ecourilor sau linia fundului. Peni]a mai las la marginea
din stnga a hrtiei o serie de urme ce se constitue n linia zero.
Cnd sonda se folose[te pentru controlul pozi]iei navei atunci
adncimile trebuie corectate in func]ie de pescajul navei pentru a putea fi
comparate cu cele trecute n hart. Aceasta deoarece sonda msoar
adncimea apei sub chil.
Precizia adncimilor msurate cu sonda ultrason trebuie verificat
periodic cu ajutorul sondei simple, msurnd n zona vibratoarelor simul
tan cu msurarea facut de aceasta.
Pe funduri dure (stnci, pietre), ^n indica]iile sondei pot aprea ecouri
duble sau triple datorit capacit]ii mari de reflexie a acestora, n

41

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

condi]iile n care adncimile sunt mici sau medii [i amplificarea este


excesiv.
Mai exist posibilitatea apari]iei de a[a-numite ecouri false datorate
bancurilor de pe[ti, particulelor de nisip, viet]ilor marine, plancton,
straturi care separ mase de ap de temperaturi sau salinitate mult
diferite etc.
Chiar dac pozi]ia vibratoarelor a fost bine ales se poate ca n anumite
situa]ii sonda s fie totu[i afectat de fenomenul de aerare a straturilor de
ap de sub carena navei (crearea de bule de aer). Situa]iile n care
acesta poate aprea sunt urmtoarele:
- la tangaj [i ruliu mare, pe mare agitat, cnd nava este n balast,
avnd un pescaj mic;
- cnd se navig n balast cu o vitez mare, avnd o apupare excesiv;
- la manevra de ancorare, datorit bulelor create la punerea ma[inii
napoi;
- la shimbri de drum cu unghiuri mari de crm;
- dup sta]ionri ale navei n zone cu fund mlos.
Sonda ultrason poate avea [i alte ntrebuin]ri dect msurarea
adncimilor. Astfel, la adncimi mici (pn la 100 m), poate folosi pentru
identificarea epavelor, iar cele cu fascicul orientabil sunt de un ajutor
deosebit pescadoarelor pentru identificarea bancurilor de pe[ti.
O sond ultrason folosit la bordul navelor maritime trebuie s asigure
msurarea adncimii pn la 500 m, cu o precizie de +/- 0.5 m pn la
20 m si +/- 3% la adncimi superioare.
Scara adncimilor trebuie s fie mpr]it n cel pu]in dou game 0-100,
100-500 m. Sonda trebuie s poat avea o func]ionare continu de cel
pu]in 12 ore far pericolul supranclzirii pr]ilor componente.

2.6.5.Radarul
Radarul este un echipament electronic de naviga]ie deosebit de util la
bordul navelor, indiferent de m\rimea sau destina]ia acestora, dotarea
navelor cu asemenea echipamente fiind cerut\ prin conven]ii
interna]ionale.
Numele RADAR provine de la cuvintele RAdio Detection And Ranging [i
este deci un mijloc de radioloca]ie care serve[te la detectarea obiectelor
(nave, geamanduri, coasta etc., numite ]inte ) din zona acoperit\ de
b\taia acestuia, precum [i la m\surarea relevmentului [i a distan]ei la ele.
Radarul folose[te principiul ecoului. Spre exemplu, dac\ pe timp de cea]\
o nav\ emite un sunet scurt de siren\ [i acesta ^ntlne[te un obiect capabil
s\-l reflecte, distan]a la obiect este egal\ cu jum\tatea produsului dintre
intervalul de timp m\surat ^ntre momentul emiterii semnalului [i cel al

42

NO}IUNIDE BAZ|

recep]iei ecoului, prin viteza de propagare a sunetului ^n atmosfer\.


Direc]ia aproximativ\ la obiect este indicat\ de direc]ia de intensitate
maxim\ a ecoului, raportat\ la roza compasului.
Radarul aplic\ principiul ecoului astfel :
antena emite impulsuri foarte scurte de energie electromagnetic\ cu
o perioad\ de repeti]ie determinat\, care se propag\ sub forma unor
fascicule ^nguste ;
la ^ntlnirea unei ]inte pe direc]ia de propagare a impulsului, o parte
din energia electromagnetic\ reflectat\ se ^ntoarce la nav\ sub form\
de ecou , fiind recep]ionat\ de aceea[i anten\ ;
distan]a la obiect este determinat\ fun]ie de intervalul de timp dintre
momentul emisiei impulsului [i cel al recep]iei ecoului (aceluia[i
impuls) [i de viteza de propagare a undei radio ;
relevmentul la obiect este determinat de detec]ia antenei ^n
momentul emisiei-recep]iei impulsului.
Receptor
Tub
catodic

Ecou

Tub catodic
Comutator electronic
emisie-recep]ie

Generator de current ^n
din]I de fier\str\u

Oscilator

Anten\

Modulator

Fascicule
emisie

Emi]\tor

Fig. 2.6.3

Informa]iile astfel ob]inute sunt plotate pe un tub cinescopic. Evident c\


detectarea tintelor este condi]ionat\ de ^n\l]imea la care acestea se afl\
precum [i de materialul din care sunt constituite.
~n Fig. 2.6.3 prezent\m schema bloc a unei instala]ii radar.

2.6.6.Receptorul pentrunaviga]iacu sateli]i


Cu ani ^n urm\, o aeronav\ comercial\ se pr\bu[ea ^n Atlantic ^n
proximitatea Long Island. Mai multe agen]ii puneau bazele unei for]e
comune destinat\ recuper\rii victimelor [i mai trziu a epavei.
Tehnologia folosit\ atunci ^]it\ia respira]ia . Kilometri p\tra]i de ocean
cu o adncime de 120 picioare erau examina]i de sonare [i dispozitive de
scanare cu laser. Imaginea rezultat\ ^nurma opera]iunilor revela un cmp
plin de elemente ale c\ror coordonate erau deja cunoscute cu precizie.
Scafandrii au continuat opera]iunea recupernd ]intele . Provocarea
care r\mnea ^n urma acestor complexe opera]iuni era cum s\ se

43

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

determine exact pozi]ia unor puncte de pe P\mnt f\r\ repere vizuale [i


care s\ plaseze scafandrii destul de precis pentru a evita c\ut\ri prelungite.
R\spunsul a venit de la sistemul de pozi]ionare globala a sateli]ilor
pentru naviga]ie (GPS) operat de c\tre For]ele Armate ale Statelor Unite
ale Americii. El consta dintr-o constela]ie de 24 de sateli]i artificiali
pozi]iona]i pe orbite ^n jurul P\mntului, fiecare din ei transmi]nd date
c\tre receptoare de naviga]ie cu sateli]i. Receptoarele GPS folosite
permiteau determinarea pozi]iei geografice cu o acurate]e sub un metru.
Dac\ la ^nceputurile sale GPS-ul era un echipament care folosea la
determinarea pozi]iei navei cu ajutorul sateli]ilor artificiali ai Pamntului,
afi[nd coordonatelor geografice pe un ecran, ast\zi el devine din ce ^n
ce mai complex. La scopul principal pentru care a fost construit au fost
adaugate numeroase func]ii, precum selectarea sistemului geodezic,
introducerea unui num\r de rute de naviga]ie pe care nava le va urma,
diferite modalit\ti de afi[are, calculul derivei, integrarea cu diver[i senzori
de pe nav\. Figura 2.6.4 prezint\ imaginea unui receptor GPS actual.

Fig. 2.6.4

2.6.7.Receptoarepentrusistemelehiperbolice de naviga]ie
Sistemele hiperbolice de naviga]ie (loran, decca [i omega) se bazeaz\
pe determinarea diferen]ei de distan]\ la dou\ sau mai multe perechi de
statii de emisie. Linia de pozi]ie folosit\ de aceste sisteme este hiperbola,
definit\ ca diferen]a de distan]\ la dou\ sta]ii de emisie, ale c\ror pozi]ii
reprezint\ cele dou\ focare ale curbei; punctul navei se afl\ la intersec]ia a
cel pu]in dou\ asemenea linii de pozi]ie. ~n aplicarea sistemelor
hiperbolice, a c\ror denumire deriv\ de la natura geometric\ a liniei de
pozi]ie folosit\, m\surarea diferen]ei de distan]\ este substituit\ prin :
m\surarea diferen]ei de timp dintre momentele recep]iei la bord a
semnalelor de la cele dou\ sta]ii, considernd viteza de propagare a
undelor constant\; procedeul se aplic\ la sistemul loran, ale c\rui
sta]ii emit impulsuri de energie electromagnetic\ ;
m\surarea diferen]ei de faz\ a undelor radio recep]ionate de la cele
dou\ sta]ii, care emit unde continue ; procedeul se aplic\ la sistemele
decca [i omega.

44

NO}IUNIDE BAZ|

Receptoarele loran, decca [i omega sunt echipamente special construite


pentru a servi scopului determinarii liniilor de pozi]ie hiperbolice.
Sistemul Omega a fost primul sistem de radionaviga]ie hiperbolic\ ce a
servit timp de 26 de ani cerin]ele naviga]iei fiind scos din serviciu in data
de 30 septembrie 1997.
Sistemul de naviga]ie Decca a fost inventat ^n S.U.A., dar a fost
dezvoltat de compania Decca Radio [i Television Ltd. din Londra pentru
ghidarea ambarca]iunilor trupelor aliate la invazia din Normandia ^n
timpul celui de al II-lea r\zboi mondial. De atunci sistemul a fost continuu
imbun\t\]it [i timp de 50 de ani a fost de un real folos navigatorilor pe
intreg globul prin intermediul lan]urilor de sta]ii dispuse ^nzone cu trafic
intens (vestul Europei, coastele Canadei, golful Persic, golful Bengal
etc.). La 31 martie 2000 sistemul a fost scos din serviciu oficial.
Sistemul Loran, in prima sa variant\ Loran A a fost inventat tot ^ntimpul
celui de al doilea r\zboi mondial [i venea s\ r\spund\ necesit\]ilor naviga]iei
de lung\ distan]\ pentru navele [i aeronavele militare. Sistemul avea o
acoperire de 600 mile marine [i folosea banda de 1850 1950 KHz.
Loran C a fost dezvoltat ^nanii 50, opereaz\ ^nbanda de 90 100 KHz
si are o mai mare acurate]e dect predecesorul s\u Loran A. Ast\zi inc\
mai este ^nserviciu.

2.6.8.Radiogoniometrul
Acest echipament, a fost pn\ ^nanul 1939 singurul mijloc electronic de
naviga]ie.
Radiogoniometria se bazeaz\ pe m\surarea direc]iei de propagare a
undelor radio, ce define[te relevmentul radiogoniometric la emi]\tor.
Radiogoniometrul este un echipament de radiorecep]ie prev\zut cu o
anten\ cadru, cu care se determin\ direc]ia undelor radio provenite de la
un emi]\tor. Unghiul dintre direc]ia nord adev\rat [i direc]ia de propagare a
undei radio este relevmentul radiogoniometric (^n naviga]ie denumit
relevment radio), care st\ la baza determin\rii liniei de pozi]ie radio, folosit\
pentru rezolvarea problemei punctului navei.
Semnalele radio destinate radiogoniometr\rii de la bord sunt emise de
radiofaruri maritime circulare, instalate ^n locuri adecvate, la coast\ sau
pe nave-far, ^nzonele de trafic intens sau cu condi]ii dificile de naviga]ie.

2.6.9.ECDIS
Conceptul ECDIS (Electronic Chart Display and Information System), a
fost introdus la ^nceputul anilor 80. Acesta se define[te ca un sistem de
vizualizare a har]ilor marine electronice [i de informare, a c\rui
implementare la bordul navelor urm\rea ameliorarea siguran]ei naviga]iei,

45

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

^mpreun\ cu toate efectele ce deriv\ din aceasta, unul dintre cele mai
importante fiind asigurarea protec]iei mediului ^nconjur\tor.
Ideea sistemului a ap\rut o dat\ cu dezvoltarea aparatelor electronice de
naviga]ie [i, desigur, cu realizarea primelor h\r]i digitale.
Apari]ia h\r]ilor electronice nu poate fi considerat\ de dat\ recent\, ^ns\
dezvoltarea rapid\ ^nultima perioad\ a avut ca rezultat forme evoluate ce
pot face obiectul aprob\rii lor ca h\r]i care s\ ^nlocuiasc\ complet h\r]ile
clasice de la bordul navelor.
Primele h\r]i digitale au fost h\r]i realizate prin introducerea fiec\rui
punct, pixel cu pixel, h\r]i pentru care ^ns\ nu se putea pune problema
folosirii ^nnaviga]ie datorit\ cantit\]ii mici de informa]ii pe care acestea le
cuprindeau.
Realizarea ^n aceast\ manier\ a unor h\r]i cuprinznd elementele
necesare desf\[ur\rii naviga]iei ar fi costat deosebit de mult [i ar fi luat un
timp ^ndelungat pentru realizarea lor, acoperirea zonelor frecvent utilizate
^nnaviga]ie fiind practic imposibil\.
Dezvoltarea tehnicilor de scanare a dus la apari]ia primelor h\r]i
electronice apte pentru a fi folosite ^n naviga]ia maritim\. Aceste h\r]i au
fost realizate prin scanarea h\r]ilor clasice cele mai recente.
Servicile hidrografice ale ]\rilor cu o dezvoltat\ activitate maritim\ au
realizat deja biblioteci de h\r]i electronice ^n form\ raster acoperind cele
mai multe zone de navoga]ie de pe glob. Amiralitatea britanic\ are de mai
mul]i ani un serviciu special, AdmiralIty Raster Charts Service (ARCS),
care se ocup\ cu realizarea, actualizarea [i dezvoltarea acestor h\r]i.
Folosirea unor astfel de h\r]i, ca o simpl\ reproducere a uneia clasice,
face dificil\ modificarea elementelor individuale ale acesteia. Fi[ierele
h\r]ilor raster sunt de tip bitmap fiind de mari dimensiuni.
Evolu]ia producerii de soft din ultima perioad\ a dus la realizarea h\r]ilor
vectorizate. Acestea sunt organizate ^n mai multe fi[iere separate ce
con]in diferitele elemente ale h\r]ii. Utilizatorul poate schimba individual
elementele h\r]ii [i introduce noi date ^n respectivele fi[iere. Fi[ierele
h\r]ilor de tip vectorial sunt mult mai mici [i mai mobile pentru aceea[i
suprafa]\ grafic\ dect ^ncazul celor de tip raster.
Avantajele h\r]ilor vectoriale comparativ cu cele raster :
~n h\r]ile vectorizate pozi]ia elementelor cartografice este raportat\
exclusiv la WGS 84 (World Geodetic System), sistemul geodezic
folosit de GPS. H\r]ile raster sunt raportate la diferite sisteme
geodezice, mai pu]in precise ;
Informa]iile con]inute de h\r]ile raster sunt limitate la cele aflate
uzual ^n h\r]ile maritime, ad\ugarea de informa]ii ^ngreunnd lucrul
pe hart\ prin ^nc\rcarea excesiv\ a acesteia. H\r]ile vectorizate au
posibilitatea afi[\rii ob]ionale a diferitelor categorii / nivele de
informa]ii, putnd cuprinde astfel o cantitate mult mai mare de date.
Standardele impuse de organiza]iile interna]ionale prev\d o serie de

46

NO}IUNIDE BAZ|

elemente considerate vitale, care trebuie totu[i s\ fie afi[ate


permanent ;
Elementele grafice ale h\r]ilor raster nu pot fi individualizate din
punct de vedere cartografic. ~n schimb, ^ncazul h\r]ilor vectorizate
se pot efectua modific\ri la nivelele selectate (de exemplu
modificarea liniilor batimetrice ^nfunc]ie de varia]ia mareei) ;
H\r]ile vectorizate prezint\ posibilitatea specific\ de alarmare a
utilizatorului ^n situa]ia dep\[irii anumitor limite / parametri seta]i de
c\tre utilizator. Standardele ECDIS prev\d o serie de situa]ii ^ncare
sistemul trebuie ^nmod obligatoriu s\ declan[eze anumite alarme ;
H\r]ile vectoriale dau posibilitatea integr\rii imaginii radar conform
standardelor ECDIS ;
Una dintre cele mai importante facilit\]i ale h\r]ilor vectoriale este
posibilitatea actualiz\rii rapide, chiar automate, a h\r]ii ceea ce duce
la o siguran]\ sporit\ ^nnaviga]ie [i economisirea timpului consumat
^nmod obi[nuit pentru aducerea la zi a h\r]ilor clasice.
De[i producerea h\r]ilor vectorizate este mai costisitoare, avnd ^n
vedere diferen]ele majore ^ntre cele dou\ sisteme, superioritatea
acestora este indiscutabil\. Ca urmare se prevede ca numai aceste h\r]i
s\ poat\ ^nlocui complet ^nviitor h\r]ile clasice de naviga]ie.
ECDIS-ul ca parte component\ a comenzii integrate con]ine dou\
elemente principale :
baz\ de date (Electronic Navigational Chart ENC), care con]ine
sub form\ digital\ toate informa]iile necesare ;
Un echipament specializat pentru prelucrarea [i vizualizarea
informa]iilor, inclusiv a pozi]iei [i rutei de naviga]ie, ^ntimp real pe
baza informa]iilor furnizate de la echipamentele de naviga]ie cu
care este conectat.
Caracteristicile tehnice ale ECDIS sunt definite de norme [i specifica]ii
(aprobate sau ^n curs de aprobare de organiza]iile interna]ionale
autorizate), cum ar fi :
Elementele cartografice ale h\r]ilor [i modul de vizualizare a lor
(IHO-S 52, dec. 1994) ;
Normele de transfer ale datelor digitale hidrografice (IHO-S 57,
mar. 1996) ;
Normele de func]ionare ECDIS (IMO-A 817, dec. 1995) ;
Specifica]ii opera]ionale [i de func]ionare, metode de verificare
(Comisia Interna]ional\ de Electrotehnic\ - Comitetul tehnic 80,
Publ. 1174 din 1996 versiune provizorie).
ECDIS poate fi programat s\ dea avertismente sonore sau/[i vizuale la
atingerea unor parametri limit\. Standardele IMO prev\d ^n mod
obligatoriu urm\toarele situa]ii de alarmare :
Devierea de la ruta planificat\ ;

47

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Utilizarea unei h\r]i realizate ^n alt sistem geodezic dect WGS


84;
Apropierea de punctele de schimbare de drum sau alte puncte
caracteristice;
Dep\[irea limitelor stabilite pentru abaterea de la drum ;
Afi[area unei h\r]i la o scar\ mai mare dect cea la care a fost
digitizat\ ;
Disponibilitatea unei h\r]i la scar\ mai mare ;
Defectarea sistemului de determinare a punctului ;
Dep\[irea limitei de siguran]\ pentru diferite zone prestabilite ;
Func]ionarea defectuoas\ a sistemului.
Unit\]ile de m\sur\ folosite ^nsistemul ECDIS sunt urm\toarele:
Coordonatele geografice: latitudinea [i longitudinea sunt afi[ate ^n
grade, minute [i zecimi de minut, calculate ^nsistemul WGS 84;
Adncimile: date ^nmetri [i decimetri, op]ional ^nbra]e [i picioare;
~n\l]imile: metri, op]ional ^npicioare;
Distan]ele: mile marine [i cabluri sau metri;
Viteza: noduri [i zecimi de noduri.
Informa]iile minime necesare pe care trebuie s\ le poat\ prezenta
ECDIS sunt:
mesaje [i avertismente ECDIS;
date oficiale furnizate de serviciile hidrografice ;
avizele de naviga]ie ;
avertismentele serviciilor hidrografice [i zonele eviden]iate de
acestea ;
informa]ii radar ;
date definite de utilizator ;
date specifice produc\torului ;
zone eviden]iate de utilizator.
ECDIS trebuie s\ realizeze urm\toarele calcule [i transform\ri :
transformarea coordonatelor geografice ^n coordonate display [i
invers;
transformarea elementelor geodezice din sistemul local ^n WGS
84;
determinarea distan]ei adev\rate [i azimutului dintre dou\ puncte;
determinarea coordonatelor geografice pentru o pozi]ie cunoscut\
func]ie de distan]\ [i azimut;
determinarea drumurilor [i distan]elor pentru naviga]ia ortodromic\.
Cre[terea preciziei determin\rii punctului de c\tre sistemele electronice
de naviga]ie, combinat\ cu tehnologia h\r]ilor digitale reprezint\ o
adev\rat\ revolu]ie ^nnaviga]ie. In viitorul apropiat comanda integrat\ de

48

NO}IUNIDE BAZ|

naviga]ie va suplini metodele tradi]ionale folosite ^n conducerea navei,


inclusiv la ^nlocuirea h\r]ilor tip\rite.
Recentele teste efectuate cu nava DUTCH SPIRIT, dotat\ cu
comanda integrat\ Racal-Decca MIRANIS 4600 au dovedit c\ pilotarea
navei poate fi efectuat\ ^n condi]ii de siguran]\ pe baza informa]iilor
oferite de sistemele electronice existente la bord. ~n cadrul programului
BANET (Baltic & North Sea ECDIS Testbed) s-a realizat actualizarea
bazei de date a h\r]ilor vectoriale folosind sistemul de telefonie mobil\
GSM.
Lund ^n considerare facilit\]ile ECDIS care duc ^n mod nemijlocit la
sporirea siguran]ei naviga]iei este important ca implementarea pe scar\
larg\ a acestuia la bordul navelor maritime s\ se efectueze ^n ct mai
scurt timp.

49

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

50

NAVIGA}IACOSTIER|

3.1.Reperecostierede naviga]ie
Semnalizarea maritim\ costier\ cuprinde complexul de mijloace
destinate siguran]ei naviga]iei maritime, ^n diferite condi]ii de naviga]ie,
^napropierea coastei:
mijloace pentru balizarea paselor, intr\rilor ^n porturi, canalelor [i
rurilor deschise traficului maritim;
mijloace pentru avertizarea navigatorilor de existen]a pericolelor
de naviga]ie;
repere de naviga]ie costier\ folosite pentru determinarea pozi]iei
navei prin observa]ii de la larg.
Reperele costiere de naviga]ie folosite ^n scopul mai sus enun]at
sunt: farurile, geamandurile, navele far [i orice obiect vizibil de la larg, de
pozi]ie cunoscut\ [i de dimensiuni astfel ^nct pe hart\ s\ apar\ punctiform
sau pe o suprafa]\ restrns\.
Obiectele vizibile pe coast\ a c\ror pozi]ie este trecut\ ^nhart\ prezint\ o
mare utilitate ^n practica naviga]iei costiere. Asemenea repere sunt:
turnurile [i turlele bisericilor, co[urile fabricilor, diferite construc]ii izolate
sau care se deta[eaz\ usor prin formele lor de cele din jur, vrfurile
evidente ale movilelor sau ale altor forme topografice, stnci, insule mici,
capuri ^nalte [i deta[ate.
O problem\ de o importan]\ deosebit\ ^n observarea reperelor costiere
de naviga]ie este identificarea precis\ a acestora. De regul\ ^nti se
identific\ cu aten]ie [i precizie reperul de naviga]ie [i dup\ aceea se
execut\ observa]ia pentru determinarea pozi]iei navei.
Mijloacele de semnalizare maritim\ costiere [i plutitoare au determinate
culoarea, forma, caracteristica luminii [i semnalul sonor ^nfunc]ie de rolul
pe care ^l^ndeplinesc.
Toate mijloacele de semnalizare maritim\ expun un semn de zi, de un
anumit tip, folosit pentru identificarea lor :
^ncazul farurilor acestea sunt culoarea [i tipul construc]iei;
^n cazul structurilor mici semnele de zi constau din forme
geometrice colorate, denumite panouri de zi.
Pe timpul nop]ii mijloacele de semnalizare maritim\ sunt identificate cu

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

ajutorul caracteristicilor luminii (trecute ^nh\r]i).


Clasificarea luminilor se face :
a) dup\ secven]ele intervalelor lumin\/^ntuneric ar\tate:
lumini fixe - luminile care sunt expuse f\r\ ^ntreruperi sau
schimb\ri ale caracteristicilor ;
lumini ritmice - toate celelalte lumini, ^n afara celor fixe, care
expun o secven]\ a intervalelor de lumin\ [i ^ntuneric, ^ntreaga
secven]\ fiind repetat\ identic la intervale regulate ;
lumini alternative - luminile care expun diferite culori ^ntimpul
fiec\rei secven]e .
b) dup\ intensitate:
lumin\ mare - este o lumin\ foarte intens\ emis\ dintr-o
construc]ie fix\ sau dintr-un amplasament maritim. Luminile
mari cuprind luminile principale de pe coasta maritima [i
luminile secundare. Luminile principale de pe coast\ sunt
acele lumini mari stabilite pentru aterizarea la coast\ dinspre
mare [i pentru a marca pasajele de-a lungul coastei de la un
promontoriu la altul. Luminile secundare sunt acele lumini mari
plasate la intr\rile portului [i alte puncte unde este cerut\
intensitate mare [i un coeficient de siguran]\ ^n func]ionare
mare.
lumin\ mic\ - de obicei expune o lumin\ de intensitate joas\
pn\ la moderat. Luminile mici sunt stabilite ^n porturi, de-a
lungul canalelor [i rurilor, ^n puncte izolate. De obicei sunt
numerotate, colorate [i au caracteristici luminoase [i sonore
care sunt parte a sistemului de balizaj lateral.
Caracteristicile luminii sunt redate ^ntabelul urm\tor :
Clasa

Caracterul

Descriere

Abre

Ilustrare

luminii
A) Fix\
(fixed)

Lumina fix\

B) Ritmic\
(rhythmic)

Lumina ritmica este o lumin\ expus\ intermitent, la intervale regulate. Caracterul ritmic al
luminii este ritmul periodic, regulat, expus de far.

1.oculta]ii [i
grup de
oculta]ii

Lumina ^ncazul c\reia durata total\ a luminii, ^ntr-o perioad\, este mai lung\ dect durata
total\ a ^ntunericului [i intervalele de ^ntuneric (eclipsele) sunt de durat\ egal\.
a)lumina
^ntrerupt\
(occulting)

b) lumina cu

Lumina expus\ continuu [i ferm.

Lumina continu\ ^ntrerupt\brusc de o


eclips\, la intervale regulate. Durata eclipsei
este mai mic\ dect cea a luminii.

Lumina continu\ ^ntrerupt\de un

52

v
F

Intr.
(Occ.)

NAVIGA}IACOSTIER|

2.izofazic\
( isophase )

3. str\lucire [i
grupuri de
str\luciri
(flashing and
group flashing
)

4. lumini
rapide

grupuri de
^ntreruperi
(Group occulting)

grup de dou\ sau mai multe


eclipse, la intervale regulate.

c) lumina cu
grupuri de
^ntreruperi
compus\
(Composite Group
Occulting )
Lumina izofazic\

Lumina similar\ cu lumina cu


grupuri de ^ntreruperi cu excep]ia
c\ grupurile succesive, ^ntr-o
perioad\, au numere diferite de
eclipse.
Lumina la care toate intervalele de
lumin\ [i ^ntuneric sunt egale.

Intr. Gr.
(Gp.
Occ.
Oc (2))

(Oc
(3+4))
Iso.

Lumina la care durata total\ a luminii, ^ntr-o perioad\, este mai scurt\ dect durata total\ a
^ntunericului [i apari]iile luminii (stralucirile) sunt de durat\ egal\.
a) str\lucire
Lumina la care o str\lucire este
Str.
(flashing)
repetat\ la intervale regulate.
(Fl.)

b) straluciri lungi
(long flashing)

Lumina cu str\luciri la care o


apari]ie a luminii, de cel pu]in 2
secunde (str\lucire lung\), este
repetat\ la intervale regulate.

c) lumina
intermitent\ cu
grupuri de str\luciri
(group flashing)

Lumina cu str\luciri la care un grup


de str\luciri, de num\r dat, este
repetat la intervale regulate.

d)lumina
intermitent\ cu
grupuri de str\luciri
compuse
(composite group
flashing)

Lumina similar\ cu lumina


intermitent\ cu grupuri de str\luciri,
cu excep]ia c\ grupurile succesive
^ntr-o perioad\ au num\r diferit de
str\luciri.

(LFl. w)

Str. Gr.
(Fl. ( 3))

(Fl.(3+2)
w)

Lumina la care str\lucirile sunt repetate de cel pu]in 50 de ori pe minut dar nu mai mult de 80
str\luciri pe minut.

53

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

(quick lights)

a) sclipiri
(quick)

Lumina la care o
str\lucire este
repetat\ la
intervale regulate.

b) lumina
intermitent\ cu
grupuri de
sclipiri
(group quick)

Lumina cu sclipiri
la care un grup
dat de sclipiri
este repetat la
intervale regulate.

(Q w)

(Q ( 3 ))

c) lumina
intrerupt\ cu
sclipiri
(interrupted
quick)

5. lumini
foarte rapide
( very quick
lights )

Lumina cu sclipiri
la care secven]a
str\lucirilor este
^ntrerupt\de
(IQ w)
eclipse, repetate
la intervale egale
de timp, de durat\
constant\.
Lumina la care str\lucirile sunt repetate de cel pu]in 80 de ori [i cel mult 160 str\luciri ^ntr-un
minut.
a) sclipiri
foarte rapide
(very quick)

b) lumina
intermitent\ cu
grupuri de
sclipiri foarte
rapide
(group very
quick)
c) lumina
^nterupt\cu
sclipiri foarte
rapide
(Interrupted
very quick)

6. codul
Morse
( Morse
code)

7.lumina fix\
[i str\luciri

Literele
codului Morse

Lumina cu sclipiri
foarte rapide este
lumina la care o
str\lucire este
repetat\ la
intervale regulate.
Lumina la care un
grup dat de
str\luciri este
repetat la
intervale regulate.
Lumna la care
secven]a
sclipirilor este
^ntrerupt\de
intervale regulate
de eclipse cu
durat\ constant\.

Lumina la care
apari]iile luminii,
la dou\ intervale
complet diferite,
sunt grupate cu
scopul de a
reprezenta o liter\
a codului Morse.

Scl.
(VQ (w))

(VQ (3) w)

( IVQ w )

Mo ( k ) w

Mo (Ar) w

Lumina la care o lumin\ fix\ este combinat\ cu o sclipire de intensitate luminoas\ mai mare.

54

NAVIGA}IACOSTIER|

a) lumina fix\
[i str\luciri
(fixed and
flashing)

Lumina fix\ care


variaz\, la
intervale regulate,
cu o singur\
sclipire de
intensitate
luminoas\ mai
mare.

b) lumina fix\
cu grupuri de
str\luciri
(Fixed and
group
flashing)

Lumina fix\ care


variaz\, la
intervale regulate,
cu un grup de
dou\ sau mai
multe sclipiri de
intensitate
luminoas\ mai
mare.

(F. Fl. w)

(F. Fl. (2) W)

C) lumina
alternativa

Lumina care arat\ alternativ culori


diferite, ^nacela[i sector, la
intervale regulate.

(Al. WGR)

1.str\luciri [i
grupuri de
str\luciri
( flashing
and group
flashing )

a) lumina
alternativ\ cu
sclipiri
(alternating
flashing)

Lumina alternativ\
cu o sclipire la
intervale regulate.

Alt. Scl.

b) lumina
alternativ\ cu
grupuri de
sclipiri

Lumina alternativ\
cu grupuri de
sclipiri la intervale
regulate.

Al.Gp.Fl.RW

2. lumina
^ntrerupt\[i
lumina cu
grupuri de
^ntreruperi
(occulting
and group
occulting )

a) lumina ^ntrerupt\alternativ\
(alternating occulting)

3. lumina fix\
cu str\luciri [i
lumina fix\ cu
grupuri de
str\luciri

a) lumina alternativ\ fix\ [i sclipiri

b) lumina alternativ\ cu grupuri de


^ntreruperi

b) lumina alternativ\ fix\ [i grupuri


de sclipiri
c) lumina alternativ\ fix\ [i grupuri
compuse de sclipiri

(Al. Fl. W R)

(Al. Oc.WR)

(Al. F.
Oc.WGR)

(Al. F.W
Fl. R)
(Al. F. W
Fl.(3) G)
(Al. F. Gp.
Fl. WRR)

Farurile sunt construc]ii speciale la coast\, vizibile la mare distan]\, de

55

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

forme [i culori diferite astfel ca s\ poat\ fi recunoscute usor pe timpul zilei


[i prev\zute cu mijloace de semnalizare luminoas\, pentru observarea [i
identificarea lor pe timpul nop]ii. Lumina farurilor poate fi alb\, ro[ie sau
verde.
Farurile constau din:
sursa de energie, aflat\ ^nvecinatatea turnului ;
turnul, care sus]ine o lumin\ cu intermiten]\ pentru determinarea
caracteristicilor acestuia ;
un dispozitiv de schimbare a l\mpilor arse ;
lentila, pentru focalizare.
~ntreg sistemul de iluminare este proiectat cu grij\ pentru a furniza
cantitatea maxim\ de lumin\ folosind ct mai pu]in\ energie.
Filamentele folosite sunt confec]ionate din materiale speciale pentru a
rezista condi]iilor severe ale mediului marin. Filamentele l\mpilor trebuie
s\ fie amplasate pe aceea[i dreapt\ cu planul lentilei sau oglinzii pentru a
ob]ine randamentul maxim al luminii.
Lentilele de tip Fresnel constau dintr-o pies\ de sticl\, structurat\ ^ntr-un
mod complicat, prins\ ^ntr-o ram\ grea de alama. Lentilele moderne de tip
Fresnel sunt modelate dintr-un material plastic special, sunt mai mici [i
mai usoare dect echivalentele lor din sticl\. Lentilele folosite ^n cazul
farurilor mici sunt alese din cteva tipuri existente; cele mai des folosite
sunt lentilele omnidirec]ionale de 155mm, 250mm, 300mm. M\rimea
lentilei este aleas\ ^n func]ie de tipul platformei, sursa de alimentare [i
caracteristicile l\mpii. ~n plus trebuie luate ^n considera]ie [i
caracteristicile mediului zonei ^n care sunt amplasate farurile. Anumite
faruri, mai importante, folosesc lumini rotative sau flash-uri (solu]ii
constructive de dat\ mai recent\) ^ns\ majoritatea farurilor vechi sunt
dotate cu lentile de tip Fresnel.
Aspectul exterior al construc]iilor ce sus]in lumina farului este diferit;
farurile din zonele joase, de obicei, au construc]ii ^nalte ^n timp ce
construc]iile farurilor amplasate pe stnci ^nalte sunt relativ joase. ~n
ambele cazuri turnurile de suport sunt zidite ^n form\ cilindric\,
paralelipipedic\ sau alte forme constructive; luminile sunt generate,
colorate, focalizate [i caracterizate dup\ metode asem\n\toare.
Lumina cu intermiten]\ determin\ electronic caracteristica farului prin
^ntreruperea, ^n mod selectiv, a sursei de alimentare a luminii conform
unui ciclu impus. Caracteristicile fazei de iluminare a farurilor sunt
secven]e distincte ale intervalelor de lumin\ [i ^ntuneric sau secven]e ^n
varia]ia intensit\]ii luminoase a farului. Caracteristicile fazei de iluminare a
farurilor care schimb\ culoarea nu difer\ de acelea ale farurilor care nu ^[i
schimb\ culoarea.
Scopul principal al farurilor este s\ emit\ continuu o lumin\ la o ^n\l]ime
considerabil\ deasupra nivelului apei, prin aceasta m\rindu-[i b\taia
geografic\.

56

NAVIGA}IACOSTIER|

Caracteristica unui far este constituit\ din: culoarea luminii, felul


semnalului luminos sau al eclipsei (intervalul de ^ntuneric dintre
semnalele luminoase) [i perioada lui. Perioada caracteristicii unui far este
intervalul de timp, exprimat ^n secunde, ^n care se transmite semnalul
luminos dup\ care se repet\ ^nserie.

3.2.Principiul determin\rii pozi]iei navei


Punctul estimat al navei poate fi afectat de o serie de erori datorate:
condi]iilor hidrometeorologice, acurate]ei guvernrii navei, aparaturii de
naviga]ie etc.. Pentru executarea unei naviga]ii n siguran] punctul
estimat trebuie verificat ori de cte ori condi]iile permit prin procedee de
naviga]ie ce au la baz observa]ia a[a cum sunt: naviga]ia costier,
astronomic sau electronic.
La naviga]ia n apropierea coastei apar cele mai multe pericole de
naviga]ie (funduri mici, epave, stnci, recifuri etc.) [i de aceea naviga]ia
costier trebuie s se execute cu mare precizie.
Principiul determinrii pozi]iei navei const\ ^n ob]inerea pe baza
observa]iilor costiere a dou\ sau trei linii de pozi]ie, la intersec]ia c\rora se
afl\ punctul navei. Uneori datorit\ erorilor ce afectez\ observa]iile cele trei
linii de pozi]ie nu se intersecteaz\ dup\ un punct ci dou\ cte dou\ dup\ trei
puncte ce formeaz\ un tringhi al erorilor. Rezolvarea triunghiului erorilor
va fi tratat\ la procedeele de determinare a punctului corespunz\toare.
Liniile de pozi]ie pot fi ob]inute prin executarea unor observa]ii
simultane sau succesive.
Punctul navei determinat prin intersec]ia a dou sau mai multe linii de
pozi]ie ob]inute ca rezultat al unor observa]ii simultane se nume[te punct
observat.
Punctul navei ob]inut prin intersec]ia unor linii de pozi]ie determinate pe
baza unor observa]ii succesive se nume[te punct observat-estimat.
Punctul observat-estimat con]ine erorile estimei efectuate ntre observa]ii
fapt pentru care trebuie s se urmreasc o ]inere ct mai exect a
acesteia ntre momentele executrii observa]iilor.
Se recomand ca atunci cnd condi]iile de naviga]ie [i observa]ie
permit, s se aplice cu prioritate procedeele determinrii punctului cu
observa]ii simultane.
n cazul cnd nava sta]ioneaz se consider observa]iile simultane,
indiferent de intervalul de timp care le separ.
Cu o singur linie de pozi]ie nu se poate determina pozi]ia navei. Cu
toate acestea o linie de pozi]ie poate ajuta conducerii navei la aterizri,
evitarea unor pericole de naviga]ie etc.

57

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Linii de pozi]ie costiere


Linia de pozi]ie este locul geometric al punctelor de pe suprafa]a
P\mntului, din care msurtorile la reperele de naviga]ie observate au
aceea[i mrime.
Dup natura observa]iilor care stau la baza ob]inerii liniilor de pozi]ie,
acestea pot fi: linii de pozi]ie costiere, astronomice, radio.
n naviga]ia costier se folosesc urmtoarele 5 linii de pozi]ie:
1. dreapta de relevment;
2. arcul de cerc capabil de un unghi orizontal (sau locul de egal
diferen] de relevment);
3. cercul de egal distan] msurat la un obiect;
4. aliniamentul, determinat de 2 obiecte;
5. linia de egal adncime a apei (linie batimetric, izobat).
Dreapta de relevment
Dreapta de relevment se consider locul geometric al punctelor din care
un obiect se vede fa] de direc]ia nord adevrat sub acela[i unghi.
Arcul de cerc capabil de un unghi orizontal ntre dou\ obiecte
Este locul geometric al tuturor punctelor din care dou\ repere se v\d sub
acela]i unghi.
Unghiul orizontal dintre dou\ repere () se msoar cu ajutorul
sextantului sau se determin ca diferen] dintre valorile unghiulare ale
relevmentelor la cele dou\ repere.
Pentru trasarea liniei de pozi]ie pe harta Mercator proced\m astfel:
a) <900 (Fig. 3.2.1)
se unesc punctele reprezentnd cele 2 obiecte;
se traseaz spre larg din cele 2 puncte A, B semidrepte ce fac
cu linia ce le une[te un unghi egal cu 900 - .
la intersec]ia semidreptelor se afl centrul arcului de cerc
capabil de unghiul ;
se traseaz\ arcul de cerc.

58

NAVIGA}IACOSTIER|

Fig .3.2.1

De asemenea centrul arcului de cerc capabil mai poate fi ob]inut la


intersec]ia uneia din dreptele ce fac cu AB 900 - [i mediatoarea
segmentului AB.
b) >90 (Fig. 3.2.2)
se unesc punctele reprezentnd cele 2 obiecte;
se traseaz spre coast\ din cele 2 puncte A, B semidrepte ce fac
cu linia ce le une[te un unghi egal cu - 900;
la intersec]ia semidreptelor se afl centrul arcului de cerc
capabil de unghiul ;
se traseaz\ arcul de cerc.

59

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Fig. 3.2.2

Centrul arcului de cerc mai poate fi ob]inut prin intersec]ia uneia dintre
dreptele trasate anterior [i mediatoarea segmentului AB.
Cercul de egal distan]
Este locul geometric al tuturor punctelor egal dep\rtate de un reper.
Avnd un reper A [i o distan]\ msurat de la acesta (Fig. 3.2.3),
trasarea riguroas pe harta Mercator a cercului de raz d cu centru n A
va genera o curb nchis a crei deforma]ie este orientat de-a lungul
meridianului.

60

NAVIGA}IACOSTIER|

Fig. 3.2.3

n naviga]ia costier distan]ele msurate la repere sunt considerabil mai


mici de 30 Mm, iar latitudinile la care se navig sunt inferioare celei de
600. n aceste condi]ii erorile ce apar sunt neglijabile.
Aliniamentul
Este locul geometric al tuturor punctelor din care dou\ repere se v\d ^n
acela]i plan vertical.
Pe harta Mercator aliniamentul se traseaz ca o dreapt ob]inut prin
unirea reperelor ce constituie aliniamentul (Fig. 3.2.4).

Fig. 3.2.4

61

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Linia de pozi]ie este determinat cu att mai precis cu ct aliniamentul


este mai sensibil. Spunem c aliniamentul este sensibil atunci cnd
distan]a dintre observator [i primul reper este mic [i distan]a dintre
repere este mare. La sensibilitatea aliniamentului contribuie [i forma [i
dimensiunile reperelor, preferndu-se obiecte sub]iri [i nalte.
Linia de egal adncime a apei
Este curba ce une[te punctele ^ncare apa are aceea[i adncime.
n func]ie de scar, hr]ile con]in linii batimetrice (izobate), ca liniii de
egal adncime a apei. Varia]ia adncimilor dintr-o anumit zon
contribuie la precizia folosirii izobatelor ca linii de pozi]ie n naviga]ia
costier. Astfel, la varia]ii lente ale adncimilor, linia de egal adncime
este neconcludent pentru determinarea punctului.
Liniile de egal adncime sunt folosite n practica naviga]iei costiere n
condi]ii de vizibilitate redus, [i n general n condi]ii de naviga]ie
nesigure.
n apele fr maree, sondajele msurate cu sonda ultrason trebuie
corectate n func]ie de pescajul navei. n apele cu maree acestea trebuie
corectate [i n func]ie de nl]imea mareei fa] de nivelul zero al hr]ii.
Transportul liniilor de pozi]ie
O linie de pozi]ie ob]inut la un anumit moment (t1), pentru a putea fi
folosit n determinarea punctului dup o observa]ie ulterioar (t2), trebuie
transportat n func]ie de drumul [i distan]a parcurs n intervalul dintre
observa]ii.
Pentru transportul dreptei de relevment :
se pune pe drum distan]a calculat care s-a parcurs ntre cele dou
observa]ii (t1, t2), msurat din punctul n care relevmentul trasat
ini]ial intersecteaz drumul navei;
prin punctul ob]inut se traseaz o paralel la relevmentul trasat
anterior (t1).
Pentru transportul unui arc capabil de un unghi orizontal sau a unui cerc
de egal distan], se transport\ centrul arcului de cerc sau cercului dup
care se traseaz cercul de aceea[i raz.
Pentru transportul liniei batimetrice se alege o por]iune AB a izobatei n
interiorul creia se consider c se alf nava, care se transport apoi n
func]ie de drumul [i distan]a parcurs cu ajutorul unei hrtii transparente.

3.3. Procedee de determinare a pozi]iei


Determinarea pozi]iei navei cu relevmente

62

NAVIGA}IACOSTIER|

Liniile de pozi]ie se ob]in prin m\surarea cu alidada montat\ pe


repetitorul giro (Rg) sau compasul magnetic (Rc), situa]ie ^n care se
folose[te o alidad\ dintr-un material amagnetic.
Procedeul ofer\ expeditivitate [i o bun\ precizie, m\surarea relevmentelor
fiind comod\ [i sigur\. Pentru o bun\ precizie este important s\ se
urm\reasc\ eliminarea posibilelor erori [i s\ se acorde o aten]ie deosebit\
la alegerea reperelor [i m\surarea relevmentelor. Astfel trebuie avute ^n
vedere urm\toarele criterii:
obiectele s\ fie vizibile de la alidad\ [i s\ fie trecute cu precizie ^n
hart\;
relevarea cu prioritate a obiectelor situate la o ^n\l]ime ct mai mic\
fa]\ de orizont, pentru eliminarea erorii date de ^nclinarea alidadei.
Aceast\ regul\ trebuie respectat\ ^n primul rnd atunci cnd marea
este montat\;
relevarea cu prioritate a reperelor mai apropiate de nav\;
alegerea reperelor astfel ^nct s\ ofere o intersec]ie favorabil\ a
liniilor de pozi]ie; unghiul optim de intersec]ie este 900 pentru
determinarea cu dou\ relevmente, 60o sau 120o cnd se folosesc trei
repere;
s\ se identifice cu aten]ie reperele;
s\ se m\soare relevmentele la timp ct mai scurt unul dup\ altul,
^ncepnd cu cel mai apropiat de axa longitudinal\ a navei [i
terminnd cu cel mai apropiat de travers;
pe timpul nop]ii, relevarea mai ^nti a farurilor cu semnalul luminos
mai scurt [i apoi a celui cu semnal luminos mai lung;
men]inerea alidadei ^n planul vertical al obiectului observat pe
timpul m\sur\rii.
Determinarea pozi]iei cu trei relevemente simultane
Algoritm:
se identific\ reperele [i se m\soar\ relevementele la timp ct
mai scurt unul dup\ altul ]innd cont de ordinea recomandat\;
simultan se citesc ora [i lochul;
se convertesc relevmentele (din relevment giro sau compas ^n
relevment adev\rat) [i se traseaz\ pe hart\;
se determin\ pozi]ia navei ca fiind:
o punctul de intersec]ie al celor trei drepte de relevment
(caz ideal foarte rar ^ntlnit Fig. 3.3.1);

63

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Fig. 3.3.1

centrul de greutate al triunghiului erorilor (ob]inut prin


intersec]ia dou\ cte dou\ a celor trei drepte de relevment
dup\ trei puncte), atunci cnd acesta are laturile mai mici
de o mil\ marin\;
prin eliminarea erorii sistemetice ce afecteaz\ m\sur\torile cu
una din metodele:
a) Procedeul triunghiurilor asemenea: se reduce sau se
m\re[te valoarea celor trei relevmente cu 20-50,
ob]inndu-se un nou triunghi, asemenea cu primul.
Punctul se afl\ la intersec]ia dreptelor ce unesc vrfurile
de acela[i nume.
b) Procedeul locurilor de egal\ diferen]\ de relevment: se
calculeaz\ unghiurile = R B R A [i = R C - RB ca
diferen]e ^ntre relevmentele la primul [i al doilea reper [i,
respectiv, al doilea [i al treilea. Punctul se ob]ine la
intersec]ia arcelor capabile de unghiurile [i .
o

64

NAVIGA}IACOSTIER|

Determinarea punctului navei cu dou\ relevmente succesive la dou\


obiecte
Algoritm :
Se releveaza obiectul A ^n relevmentul R A [i, simultan, se
citesc ora bordului [i lochul (cl1). Se traseaz\ relevmentul
adev\rat R A prin reperul A ; intersec]ia acestuia cu drumul
navei este punctul Z1 ;
^n momentul cnd apare ^n vedere obliectul B, se ia
relevmentul R B la acesta. Simultan se citesc ora bordului [i
lochul (cl2), Se traseaz\ relevmentul adev\rat R B prin reperul
B;
se calculeaz\ distan]a parcurs\ de nav\ ^n intervalul de timp
dintre observa]i : m =f (cl2 cl1) ;
cu o deschiz\tur\ de compas egal\ cu m [i cu originea ^nZ1,
se intersecteaz\ drumul navei ^n Z2, care reprezint\ punctul
estimat al navei ^nraport cu Z1 ;
se traseaz\ relevmentul R A prin Z2 [i la intersec]ia dreptei de
relevment transportat\ RA cu relevmentul R B se ob]ine
punctul observat-estimat al navei Z (Fig. 3.3.2).

Fig. 3.3.2

65

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Determinarea punctului navei cu dou\ relevmente succesive la un


singur obiect
Presupunnd c\ avem ^nvedere un singur reper A (Fig. 3.3.3), punctul
navei se determin\ cu dou\ relevmente succesive la acesta, prima dreapt\
de relevment R 1 fiind transportat\ pentru momentul ultimului relevment R2,
func]ie de drumul D urmat de nav\ [i distan]a m parcurs\ ^nintervalul de
timp dintre observa]ii (astfel ^nct s\ existe o varia]ie a relevmentului de
minim 30 ).
Rezolvarea grafic\ pe hart\ este similar\ cu cea prezentat\ pentru cazul
determin\rii punctului navei cu dou\ relevmente succesive la dou\ obiecte.

Fig. 3.3.3.

Determinareapunctului navei cu dou\ unghiuri orizontale


Consider\m c\ avem ^n vedere trei repere A, B [i C la care se m\soar\
unghiurile orizontale ^ntre A [i B respectiv ^ntreB [i C.
Pentru a determina punctul navei cu cele dou\ unghiuri orizontale se
folosesc frecvent urm\toarele dou\ procedee :
Procedeul arcelor de cerc capabile de unghiurile [i ;
Procedeul segmentelor.
Prezent\m ^ncontinuare aceste dou\ procedee.
Procedeul arcelor de cerc capabile de unghiurile si

66

NAVIGA}IACOSTIER|

Presupunnd c\ observa]iile sunt simultane, punctul navei se ob]ine prin


trasarea arcelor de cerc capabile de unghiurile [i (fig. 3.3.4), care se
construiesc pe hart\. La intersec]ia celor dou\ arce de cerc se afl\ punctul
observat al navei Z.

Fig. 3.3.4

Procedeul segmentelor
Se realizeaz\ urm\toarele construc]ii geometrice (fig 3.3.5) :

Din punctul central B se traseaz\ dreptele BF [i BG, care


formeaz\ cu AB [i BC unghiurile 90 - [i respectiv 90 - ;

Din A [i C se ridic\ perpendicularele AH [i CL, pe AB [i


respectiv CB. Acestea intersecteaz\ dreptele BF [i BG ^n M [i
respectiv, P;

Se unesc intersec]iile M [i P. Piciorul perpendicularei Z


cobort\ din B pe dreapta MP reprezint\ punctul observat al navei Z.

Fig. 3.3.5.

67

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Determinareapunctului navei cu distan]e


Cazul distan]elor simultane
Distan]a m\surat\ la un reper de naviga]ie determin\ o linie de pozi]ie de
forma unui cerc, care are centrul ^n reperul observat [i raza egal\ cu
distan]a m\surat\.
Consider\m c\ s-a m\surat distan]a d1 la reperul A [i distan]a d2 la reperul
B (fig. 3.3.6). Pentru determinarea pozi]iei navei se traseaz\ cele dou\
cercuri de egal\ distan]\, de raz\ d1 [i respectiv d2, avnd centrele ^n A [i
B; la intersec]ia lor se ob]ine punctul navei Z.

Fig. 3.3.6

Cazul distan]elor succesive


S\ presupunem c\ nava merge ^n drumul D [i se m\soar\ sucesiv
distan]a d1 la obiectul A [i apoi d2 la reperul B (fig. 3.3.7). Spa]iul parcurs
de nav\ ^ntre observa]ii este m.
Algoritm :

Se traseaz\ cercul de pozi]ie de raz\ d2 cu centrul ^nB ;

Se transport\ reperul A ^n A1, ^n drumul D [i distan]a m


parcurs\ de nav\ ^nintervalul de timp dintre observa]ii ;

Se traseaz\ cercul de pozi]ie de raz\ d1 cu centrul ^n A1. La


intersec]ia acestui cerc de pozi]ie transportat, de raz\ d1, cu cercul
de egal\ distan]\ d2, se afl\ punctul observat-estimat al navei Z.

68

NAVIGA}IACOSTIER|

Fig. 3.3.7

3.4.Erori ^nnaviga]iacostier\
-

Erorile ce afecteaz observa]iile n naviga]ie pot fi:


erori proprii observatorului, datorate imperfec]iunii ochiului, oboselii,
lipsei de antrenament;
condi]iile de observa]ie , starea mrii, vizibilitate, balansul navei etc.;
erori ale instrumentelor de naviga]ie;
erori ale procedeului de observa]ie folosit.
Dup caracterul lor putem mpr]i erorile n :
erori sistematice, ce sunt constante ntr-o serie de observa]ii dac
msurtorile se efectueaz n acelea[i condi]ii. n cazul acestora, se
pot determina cauzele [i valoarea erorii, fiind eliminate apoi pe baz
de corec]ii;
erori accidentale, acele erori ce apar din cauze neprevzute,
neregulate.

69

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

70

NAVIGA}IAESTIMAT|

Naviga]ia estimat\ presupune determinarea pozi]iei navei cunoscnd


coordonatele punctului de plecare, drumul urmat dat de compas [i
distan]a parcurs\, dat\ de loch.
Problemele de estim\ se rezolv\ cel mai des grafic, pe harta de
naviga]ie. Atunci cnd distan]a parcurs\ nu permite rezolvarea grafic\ pe
o hart\ la o scar\ corespunz\toare unei bune precizii, rezolvarea
problemelor de estim\ se face prin calcul.
Putem observa dou\ tipuri de probleme de estim\ numite ^n general
problema direct\ [i problema invers\.
Problemadirect\
Se cunosc:
coordonatele punctului de plecare
(A, A)
drumul urmat de nav\ ^ntre punctele A [i B
(Da)
distan]a dintre punctul de plecare (A) [i cel de sosire(B)
(m)
Se determin\:
coordonatele punctului de sosire
Problemainvers\
Se cunosc:
coordonatele punctului de plecare
coordonatele punctului de sosire

(B, B)

(A, A)
(B, B)

Se determin\:
drumul urmat de nav\ ^ntre punctele A [i B
distan]a dintre punctul de plecare (A) [i cel de sosire(B)

(Da)
(m)

4.1.Estimagrafic\
-

~n principiu, determinarea pozi]iei navei ^nestima grafic\ presupune:


trasarea drumului adev\rat urmat de nav\ din punctul de plecare;

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

m\surarea distan]ei parcurse de nav\ ^n intervalul de timp dintre


momentul plec\rii [i momentul determin\rii pozi]iei [i punerea ei pe
drumul trasat;
- scoaterea din hart\ a cooronatelor punctului astfel ob]inut (numit
punct estimat).
Determinarea pozi]iei estimate a navei se complic\ atunci cnd
deplasarea acesteia este afectat\ de factori exteriori (curent, vnt) fiind
derivat\ de la drum.
-

Derivade curent
Un curent marin este definit prin direc]ie [i vitez.
Direc]ia curentului este direc]ia n care se deplaseaz masa de ap n
raport cu fundul mrii; se exprim astfel: curent la est sau curent n
direc]ia 900, indicnd deci sensul n care se deplaseaz apa.
Viteza curentului este viteza cu care se deplaseaz masa de ap
deasupra fundului mrii; se exprim n noduri.
Curen]ii marini pot fi clasifica]i n:
- curen]i permanen]i, ex. curentul Golfului, curentul Bosforului;
- curen]i sezonieri, ex. curen]ii din Oc. Indian genera]i de musoni;
- curen]i accidentali, genera]i de vnturile din zon;
- curen]i de maree.
Direc]ia [i viteza curentului se determin prin procedee de naviga]ie,
comparnd pozi]ia estimat a navei cu cea observat pentru un moment
dat.
Direc]ia [i viteza curen]ilor oceanici permanen]i [i sezonieri sunt date n
publica]ii nautice cum sunt: Occean Passages for the World, Sailing
Directions, Currents of the Indian Ocean etc.
O nav\ navignd sub influen]a unui curent se va deplasa cu o vitez\
rezultant\ ob]inut\ prin compunerea vectorilor viteza prin ap\ (vl) [i viteza
curentului (vc). Direc]ia de deplasare a navei va fi dat\ de direc]ia
vectorului rezultant ar\tat mai sus.
Prin urmare, un curent poate produce cre[terea vitezei, sc\derea vitezei,
sau abaterea navei de la drum ^mpreun\ cu cre[terea sau sc\derea
vitezei, ^nfunc]ie de viteza [i direc]ia sa.
Na

Da

Vl

Df

Vf

VC

Fig. 4.1.1.

vl = viteza navei prin ap, elemente ale mi[crii navei n raport cu apa;

72

NAVIGA}IAESTIMAT|

viteza indicat de lochul navei


vc =viteza curentului;
vf =viteza deasupra fundului, viteza navei n raport cu fundul mrii.
Df = drumul deasurpra fundului; ca mrime unghiular este unghiul
format ntre direc]ia nord adev\rat [i direc]ia de deplasare a navei.
Unghiul format ntre axa longitudinal a navei [i direc]ia ei de deplasare
sub influen]a curentului, se nume[te derivde curent().
=Df - Da
Deriva se consider:
- pozitiv, dac nava este derivat la Tb (curentul din Bd)
- negativ, dac nava este derivat la Bd (curentul din Td).
Derivade vnt
Vntul este definit prin direc]ie [i vitez.
Direc]ia vntului se consider direc]ia din care bate vntul, deci
direc]ia din care se deplaseaz masele de aer n raport cu nordul
adevrat. Se exprim n grade [i se msoar cu alidada orientnd-o
paralel cu mneca de vnt, fumul co[ului etc.
Cnd direc]ia vntului se stabile[te pe baz de apreciere, ea se exprim
n carturi inter-intercardinale, ex. vnt de NNW.
Ac]iunea vntului asupra direc]iei [i vitezei de deplasare a navei este
func]ie de direc]ia vntului fa] de axa longitudinal a navei [i se exprim
n sistem cuadrantal (ex. vnt din prova babord) sau ca relevment prova
(vnt din 150 Bd).
Viteza vntului se msoar cu anemometrul [i se exprim de obicei n
metri pe secund.
n (Nd) n/2 (m/s)
La bordul navei n mi[care sa observ vntul aparent, care este
rezultanta vntului real [i a vntului navei (fig. 4.1.2). Direc]ia vntului
navei este de sens opus cu drumul navei, iar viteza lui este egal cu a
navei.
Viteza [i direc]ia vntului real se determin grafic, cunoscnd vntul
aparent [i vntul navei ca direc]ie [i vitez.
Vntul navei

Vnt real
Vnt aparent
Fig. 4.1.2

Viteza vntului real se exprim obi[nuit prin for]a vntului, de la 0 la 12,

73

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

stabilit prin Scara Beaufort. Viteza [i direc]ia vntului real sunt nscrise
de ctre ofi]erul de cart n Jurnalul de Bord.
Ac]iunea vntului asupra navei
Prin ac]iunea vntului, nava este influen]at ntr-o bun masur [i de
valuri:
- la vnt [i val din prova se observ o reducere a vitezei navei. Pn la
for]a 4 ac]iunea vntului se consider nensemnat. La viteze mai mari,
nava devine mai instabil la drum, amplificndu-se ambardeea acesteia
(abateri ntr-un bord [i cellalt).
- la vnt [i val din pupa se observ o varia]ie a vitezei navei. Pn la o
anumit valoare a vitezei vntului se constat o cre[tere a vitezei navei.
Dup aceast valoare, viteza navei scade datorit valurilor care se
formeaz. n aceste situa]ii se observ prezen]a ambardeei pronun]ate,
care impune folosirea unghiurilor mari de crm pentru ]inerea drumului
navei.
- la vnt dintr-un bord se observ o influen] asupra vitezei [i direc]iei de
deplasare a navei, realizndu-se o deriv de la drum [i o mrire a vitezei
dac vntul este dinapoia traversului sau o mic[orare a acesteia dac
este dinaintea traversului, n func]ie de unghiul acestuia cu axa
longitudinal a navei, suprafa]a velic, etc.
Putem enumera urmtorii factori ce influen]eaz deriva navei:
- for]a vntului;
- direc]ia vntului fa] de axa longitudinal a navei;
- suprafa]a velic;
- viteza navei;
- pescajul navei.
n func]ie de asieta navei [i de reparti]ia longitudinal a suprafe]ei velice,
navele se comport diferit pe vnt, astfel:
- navele cu asiet normal (pescaje prova, pupa aproximativ egale) sau
cu o u[oar apupare sunt nave u[or ardente, sau nave echilibrate. Nav
ardent este o nav\ care are tendin]a de intra n vnt, nav echilibrat
este o nav\ care are tendin]a de a-[i men]ine aliura fa] de vnt;
- navele aprovate [i navele cu suprafa] velic mare la pupa sunt nave
ardente;
- navele apupate sau cele cu o suprafa] velica mare la prova sunt nave
moi (au tendin]a la crm zero de a veni sub vnt).
Navele comerciale navig n general cu o u[oar apupare, ceea ce le
face s fie ardente.
Corec]ia drumului navei pentru deriva de vnt
n practica naviga]iei se folosesc trei procedee de determinare a derivei
de vnt:
- prin apreciere;
- prin msurarea unghiului dintre axa longitudinal a navei [i siajul navei;

74

NAVIGA}IAESTIMAT|

- prin determinarea succesiv a pozi]iei navei cu observa]ii.


Determinarea prin apreciere presupune o experien] ndelungat [i o
observare continu a comportrii navei pe vnt de diferite viteze [i direc]ii
fa] de axa longitudinal a navei, lund n considerare particularit]ile
constructive ale navei, asieta, pescajul, acurate]ea ]inerii drumului n
condi]ii de vnt [i valuri.
Determinarea prin msurarea unghiului dintre siaj [i axa longitudinal a
navei se face folosind alidada.
Stabilirea unghiului de deriv prin determinarea succesiv a pozi]iei
navei presupune o determinare a pozi]iei navei cu repere de la coast
succesiv de un numr de 2 sau 3 ori, ob]inndu-se apoi Df prin unirea
punctelor observate (fig. 4.1.3).
Na

Da

Df

A
B

Fig. 4.1.3

Rela]ia pentru corec]ia drumului n func]ie de deriva de vnt este


urm\toarea:
Df =Da +
Ca [i ^ncazul curentului, deriva se consider:
- pozitiv, dac nava este derivat la Tb;
- negativ, dac nava este derivat la Bd.
~n cazul ^n care asupra navei ac]ioneaz\ [i un curent, atunci ultimele
dou\ procedee vor da deriva total\ a navei.
Avnd ^nvedere modul complex ^ncare vntul produce abaterea navei
de la drum, unde factori precum suprafa]a velic\, starea de ^nc\rcare etc.
au o importan]\ deosebit\, consider\m c\ utilizarea compunerii vectoriale
ca ^n cazul derivei de curent pentru determinarea elementelor de deriv\
este complet eronat\.
Estimagrafic\ ^nnaviga]iaoceanic\
Precizia punctului estimat depinde ntr-o mare msur de scara hr]ii pe
care se rezolv problemele de naviga]ie estimat [i de mrimea grafic a
minutului de latitudine crescnd, folosit ca unitate de msur pentru
msurarea distan]ei parcurse de nav.

75

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Precizia lucrului pe hart cre[te cu ct harta este la scar mai mare.


Hr]ile oceanice sunt hr]i la scar mic, fiind utile numai pentru studiul
drumului n executarea traversadei. Problemele estimei grafice nu pot fi
rezolvate cu o precizie bun pe astfel de hr]i.
Zona costier care delimiteaz zona oceanic este reprezentat n
toate cazurile n hr]ile costiere ce satisfac cerin]ele estimei grafice.
Re]eaua cartografic [i scara grafic a latitudinilor crescnde a acestor
hr]i, pentru zonele cuprinse ntre acelea[i paralele, pot fi folosite pentru
estima grafic la larg, modificnd n mod corespunztor doar
longitudinile.
Pentru aceasta, se va trasa pe harta oceanic drumul ntre cele dou
puncte ce trebuie parcurs, verificnd precizia estimei cu ajutorul estimei
prin calcul. Se va trasa pe harta costier Da pn la meridianul aflat la
limita estic. La aceast limit se creaz un punct intermediar, iar dup
parcurgerea drumului trasat se traseaz pe aceea[i hart drumul n
continuare modificnd meridianele, trecnd ca meridian de limit vestic,
meridianul punctului intermediar (Z1).
n aceea[i manier se continu translnd punctul intermediar spre vest [i
atribuind valoarea longitudinii acestuia meridianului aflat la limita estic a
hr]ii.
Pentru continuarea drumului ntre alte valori ale latitudinii se vor folosi n
continuare hr]ile costiere corespunztoare acestor latitudini.
Acest sistem de lucru cu hr]ile costiere ale zonei de plecare [i ale celei
de sosire d posibilitatea nlocuirii cu succes a estimei prin calcul cu
estima grafic n naviga]ia oceanic. Codi]ia esen]ial ntr-o astfel de
situa]ie este acordarea aten]iei necesare la translarea punctelor
intermediare [i la modificarea re]elei longitudinilor.
Recomand\ripentruo bun\ precizie ^nestimagrafic\
Pentru men]inerea unei precizii corespunz\toare ^n naviga]ia estimat\,
ofi]erul de cart trebuie s verifice permanent drumul compas ]inut, s
calculeze [i s\ aplice corec]ia drumului compas pentru deriva de vnt sau
de curent.
Pentru mrirea preciziei estimei trebuie s se aib n vedere men]inerea
compasurilor [i lochurilor la performan]e ^nalte n precizia indica]iilor lor, o
mrire a acurate]ei n ]inerea drumului trasat, o determinare corect a
drumului [i a distan]ei parcurse ntr-un anumit interval de timp.
Calculul corec]iei compas trebuie s se fac cel pu]in o dat pe cart,
folosind procedee de naviga]ie precise. Cnd se observ diferen]e ce
dep[esc 005 ale devia]iilor magnetice fa] de cele cunoscute, trebuie
informat comandantul [i realizat o nou tabel de devia]ii. De
asemenea, [i corec]ia lochului trebuie verificat cu aceea[i aten]ie [i ori de
cte ori condi]iile permit.
Pentru o determinare precis a drumului [i distan]ei parcurse trebuie s
se efectueze o continu observare a comportrii navei n diferite situa]ii

76

NAVIGA}IAESTIMAT|

de ncrcare [i condi]ii de vnt sau stare a mrii.


Toate aceste observa]ii se trec apoi n Informa]ia pentru comandant
spre a servi ca material documentar comandan]ilor [i ofi]erilor ce urmeaz
s navige cu respectiva nav.

4.2.Estimaprin calcul
Estima prin calcul este procedeul naviga]iei estimate folsit ^n
determinarea pozi]iei navei pe baza formulelor matematice.
Estima prin calcul este folosit\ cnd scara h\r]ilor utilizate nu permite
rezolvarea problemelor de estim\ cu ajutorul estimei grafice, ^ngeneral,
la parcurgerea de distan]e mari, cum este cazul naviga]iei oceanice.
Rezovareapractic\ a problemelorde estim\prin calcul
Problema direct\
Rezolvarea folosind latitudinea medie (m<60o, m<300Mm)
-

=m cosD
2 =1 +

- e = m sinD
- =e secm
unde m =(1 +2)/2
- 2 = +1

Rezolvarea folosind latitudinea crescnd\ (m>60o, m>300Mm)


=m cosD
2 =1 +
c =c2 c1, cu semnul minus cnd latitudinile sunt de acela[i
semn
=c tgD
2 = +1

77

NAVIGA}IE MARITIM|{IFLUVIAL|

Problema invers\
Rezolvarea folosind latitudinea medie (m<60o, <5o)
=2 - 1
=2 - 1
m =(1 +2)/2
tgD =e/
unde e = cos m
m = secD, dac\ drumul cuadrantal este mai mic de 45o, sau
m =e cosecD, dac\ drumul cuadrantal este mai mare de 45o
Rezolvarea folosind latitudinea crescnd\ (m>60o, >5o)
=2 - 1
=2 - 1
c =c2 c1, (-) dac\ latitudinile au acela[i semn
tgD =/c
m = secD, dac\ drumul cuadrantal este mai mic de 45o, sau
m =e cosecD, dac\ drumul cuadrantal este mai mare de 45o

78

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

5.1.Naviga]ia^napropiereacoastei
Studiul documentelor
Naviga]ia ^n apropierea coastei impune cunoa[terea temeinic\ a
sectorului ^n care se navig\, deoarece unul din cele mai frecvente
accidente de naviga]ie este e[uarea navei. Pentru a cunoa[te
caracteristicile zonei de naviga]ie, este necesar ca ofi]erii de punte s\
studieze toate documentele care concur\ la desf\[urarea unei naviga]ii ^n
condi]ii de securitate deplin\. Principalele documente care trebuie
studiate sunt :
har]ile de naviga]ie - care ^nfunc]ie de scar\ sunt de mai multe feluri:
1. h\r]i oceanice - care reprezint\ zone ^ntinse ale oceanelor [i se
folosesc pentru traversade;
2. h\r]i generale de naviga]ie - care reprezint\ zone maritime ^ntinse
si se folosesc pentru studiul drumului navei iar unele se utilizeaz\
pentru ]inerea la zi a naviga]iei la larg sau chiar ^napropierea unor
coaste lipsite de pericole de naviga]ie;
3. h\r]i costiere de drum - utilizate pentru ]inerea naviga]iei la zi ^n
apropierea coastelor lipsite de pericole deosebite de naviga]ie;
4. h\r]i costiere speciale - care reprezint\ zone costiere unde naviga]ia
este dificil\ datorit\ unor pericole hidrografice deosebite;
5. planuri - care prezint\ o zon\ ^ndetaliu (rada portuar\, porturi etc.)
Selec]ionarea h\r]ilor se realizeaz\ cu ajutorul catalogului de h\r]i ^n
func]ie de index, nume [i num\r. Dup\ selectarea h\r]ilor necesare, se
verific\ data ultimelor corec]ii [i, dac\ este cazul, se fac corecturile dup\
ultimele avize de naviga]ie.
avizele pentru navigatori, transmise prin radio sau publicate
s\pt\mnal, con]in date referitoare la ^nfiin]area sau desfiin]area unor
repere de naviga]ie, modificarea caracteristicilor acestora, apari]ia
unor pericole pentru naviga]ie, etc.
c\r]ile pilot [i suplimentele acestora - care privesc zona costier\ de
naviga]ie.

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

cartea farurilor pentru zona respectiv\ de naviga]ie;


tablele de maree;
cartea radiofarurilor;
Trasareadrumului
Dup\ studierea documentelor precizate anterior, se poate trece la
trasarea drumului pe care nava trebuie s\-l urmeze. Aceast\ opera]ie o
efectueaz\ ofi]erul cu navigatia, tinnd cont de instruc]iunile date de
comandant, iar pentru zonele deosebite chiar comandantul navei.
Se recomand\ s\ se respecte anumite criterii ^ntrasarea drumului :
de-a lungul coastelor orientate ^n linie dreapt\, drumul se traseaz\
de regul\ paralel cu coasta;
^n zona coastelor cu contur neregulat, drumul se traseaz\ astfel
^nct nava s\ treac\ ^n siguran]\ pe lng\ punctele cele mai
avansate ^n mare, tinnd seama [i de spa]iul necesar pentru
efectuarea manevrelor ^n scopul evitarii abordajelor dar totodat\
neprelungind ^nmod nejustificat drumul;
distan]a dintre drum [i coast\ trebuie s\ asigure posibilitatea
observ\rii reperelor de naviga]ie pe timp de zi sau de noapte pentru
ca punctul navei s\ poat\ fi determinat cu precizie. Se ]ine seama,
de asemenea, de adncimea apei, de pescajul navei [i de condi]iile
hidrometeorologice din zon\;
de-a lungul coastelor cu vnturi puternice se va evita apropierea
excesiv\ de coast\;
punctele de schimbare de drum se stabilesc ^nvederea unor repere
de naviga]ie, de regul\ ^n momentul observ\rii la travers a unui
reper ;
odat\ cu trasarea drumului se calculeaz\ [i declina]ia magnetic\
pentru anul ^n curs, care se noteaz\ ^n interiorul rozelor de
declina]ie.
Desf\[urareanaviga]iei
~n naviga]ia costier\, multe accidente s-au produs ca urmare a
necunoa[terii cu precizie a punctului navei, de regul\ datorit\ erorilor ^n
conducerea navei (men]inerea unui drum eronat ca urmare a unei gre[eli
a timonierului sau determinarea eronat\ a corec]iei giro [i a corec]iei
compasului magnetic sau necunoasterea derivei).
Pentru evitarea unui accident nedorit, se impune ca ofiterul de cart s\
controleze periodic modul ^n care timonierul ]ine drumul ordonat, s\
compare drumul compas cu drumul giro [i s\ determine cu precizie pozi]ia

80

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

navei la fiecare 15 - 30, alegnd procedeele cele mai rapide [i mai


precise, astfel ^ncts\ poat\ [i observa ^npermanen]\ zona ^ncare navig\
pentru a putea evita abordajele.
Pe timp de vizibilitate redus\, naviga]ia se desf\[oar\ estimat [i utilizand
mijloacele de naviga]ie electronic\ de la bord (sondele ultrason,
radiogoniometrul, radarul, GPS-ul).
Sistemulrutelorde naviga]ie
Pentru ca traficul navelor ^n zonele aglomerate [i cu pericole de
naviga]ie s\ se desf\[oare mai usor, IMO, ^n anul 1960 la Conferin]a
pentru Ocrotirea Vie]ii Umane pe Mare, a propus crearea unui sistem de
rute de naviga]ie obligatorii iar in anul 1973 a fost adoptat\ ^nacest sens
rezolu]ia A. 284 (VIII).
Sistemul vizeaz\ cre[terea siguran]ei naviga]iei ^n zonele costiere
obligatorii de trecere cu un trafic intens, unde se urmare[te:
dirijarea traficului pe culoare de trafic de sens unic, desp\r]ite prin
zone de separa]ie;
simplificarea fluxului de trafic ^n zonele unde drumurile navelor
converg spre un anumit punct (sta]ii de pilotaj, intrari in porturi sau
pe fluvii, etc.) ;
ordonarea traficului ^nzonele de exploatare a subsolului m\rii;
separarea traficului costier, format din nave mici, de cel al navelor
de larg;
reducerea riscului de lovire a fundului sau de punere pe uscat
pentru navele cu pescaj mare, ^nzonele de adncimi limitate sau
nesigure;
asigurarea de rute speciale pentru navele ce transport\ m\rfuri
periculoase cu risc de poluare sau explozie;
orientarea fluxului de trafic astfel ^ncts\ se evite zonele de pescuit.
Acolo unde separarea traficului nu este necesara sau posibila, se pot
institui drumuri recomandate (recommended tracks) de sens unic sau ^n
ambele sensuri, balizate sau nebalizate.

~n figura 5.1.1. prezent\m un exemplu de schem\ de separare a


Zona^ntr-o
de trafic costier
traficului
strmtoare :
Limita exterioar\ de nord
Culoar de trafic
Zon\ de separa]ie
Culoar de trafic
Zona de trafic costier

81

Limita exterioar\ de sud

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

Fig. 5.1.1.

Terminologie
Sistemul rutei de naviga]ie (Routeing system) - este un complex
de m\suri privind rutele ce trebuiesc urmate de nave ^n scopul
reducerii riscului de accidente de naviga]ie. Sistemul include:
o schemele de separare a traficului;
o rutele ^nambele sensuri;
o drumurile recomandate;
o zonele de trafic costier;
o rutele de ap\ adnc\ [i zonele de evitat.
Schem\ de separarea traficului (Traffic separation scheme) - este
o schem\ ce separ\ traficul care se desf\[oar\ ^nsensuri opuse, prin
folosirea unei zone sau linii de separa]ie [i a unor culoare de trafic;
Zon\ sau linie de separa]ie (Separation zone or line) - este o zon\
sau o linie ce separ\ traficul care se desf\[oar\ ^nsensuri opuse. Mai
poate fi folosit\ pentru separarea unui culoar de trafic de zona de
trafic costier adiacent\;
Culoar de trafic (Traffic lane) - este o arie delimitat\ ^n interiorul
c\reia trebuie s\ se desf\[oare traficul ^nsens unic;
Zon\ de sens giratoriu (Roundabout) - este o arie circular\
delimitat\, ^n care traficul se desf\[oar\ ^n sens invers acelor de
ceasornic, ^njurul unui anumit punct sau a unei arii;
Zon\ de trafic costier (Inshore traffic zone) - este aria cuprins\ ^ntre
limita exterioar\ a unei scheme de separare a traficului [i coast\;
Rut\ ^n ambele sensuri (Two-way route) - este o arie delimitat\ ^n
interiorul c\reia traficul se desf\[oar\ ^nambele sensuri (naviga]ia se
face ct mai aproape de limita din tribord);
Drum recomandat (Recommended track) - este drumul ce se
recomand\ a fi urmat ^ntredou\ pozi]ii determinate;
Rut\ de ap\ adanc\ (Deep water route) - este o rut\ ^ntr-o zon\

82

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

delimitat\, ^n interiorul c\reia s-a efectuat o supraveghere atent\


pentru identificarea pericolelor de naviga]ie , cu indicarea adncimii
minime a apei;
Zon\ de precau]iune (Precautionary area) este o m\sur\ a
sistemului rutelor de naviga]ie constnd ^ntr-o zon\ cu limite definite,
^n care navele trebuie s\ navige cu precau]ie [i ^n care pot fi
recomandate direc]ii ale traficului;
Zon\ de evitat (Area to be avoided) este tot o m\sur\ a sitemului
rutelor reprezentata de o zon\ determinat\ ^n care naviga]ia fie c\
este periculoas\ fie c\ ^nacel perimetru trebuie evitate incidentele [i
zona va fi evitat\ de toate navele sau de nave apar]innd unei
categorii anume;
Direc]ii stabilite pentru fluxul de trafic (Established direction of
traffic flow) sunt simboluri grafice (s\ge]i) care indic\ direc]ia de
mi[care a traficului a[a cum a fost stabilit ^nschema de separare a
traficului;
Direc]ii recomandate pentru fluxul de trafic (Recommended
direction of traffic flow) sunt simboluri grafice (s\ge]i punctate) care
indic\ direc]iile de mi[care ale traficului recomandate ^ntr-un sistem
al rutelor de naviga]ie ^n care nu este absolut necesar\ adoptarea
unor direc]ii stabilite pentru fluxul de trafic.
Zonele cu rute obligatorii de naviga]ie se stabilesc de IMO cu acordul
statului riveran, ^nscrierea acestora ^nh\r]ile marine f\cndu-se pe baza
publicatiilor IMO, folosind simboluri recomandate de c\tre Organiza]ia
Interna]ional\ de Hidrografie (International Hydrographic Organisation).
Conducerea navei ^naria acoperit\ de o schem\ de separare a traficului
se face respectnd prevederile Regulamantului International de
Prevenire a Abordajelor pe Mare (RIPAM) [i urm\toarele reguli :
naviga]ia ^ndirec]iile indicate prin s\ge]ile fluxului;
drumul urmat se men]ine ^n afara zonei sau liniei de separa]ie a
traficului, care se las\ ^nbabord;
intrarea [i ie[irea ^ntr-un/dintr-un culoar se face normal pe la
capetele acestuia;
se va evita pe ct posibil traversarea culoarelor de trafic;
este interzis\ intrarea ^n zona de separa]ie a traficului sau
intersectarea liniei de separa]ie;
se recomand\ ca navele maritime destinate naviga]iei la larg s\ evite
folosirea zonelor de trafic costier;
se va evita ancorarea ^n aria acoperit\ de schema de separare a
traficului;
se recomand\ ca navele care nu folosesc schema de separare a
traficului s\ se men]in\ ct mai departe posibil ^nafara acesteia.

83

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

5.2.Naviga]iaprin strmtori[i canale


Generalit\]i
Efectuarea naviga]iei prin strmtori, canale, treceri ^nguste [i ^ngeneral
treceri dificile presupune anumite activit\]i preliminare ale comandantului
[i echipajului, astfel :
se vor studia cele mai recente documente referitoare la condi]iile de
naviga]ie [i la respectarea anumitor reguli specifice . Principalele
documente sunt: h\r]ile, c\r]ile pilot, avizele de naviga]ie,
instruc]iunile specifice fiec\rei strmtori sau fiec\rui canal;
se anun]\ seful mecanic pentru a lua toate m\surile ce se impun ca
nava [i ma[ina s\ guverneze cu cea mai mare u[urin]\. Se trece, dac\
este cazul, motorul principal pe combustibil u[or, se pun ^n
func]iune ambele pompe de la crm\, se alimenteaz\ cu energie
vinciurile de ancor\ ;
se preg\tesc pentru fundarisit ambele ancore iar pe timpul naviga]iei
pe canal, [eful de echipaj ^nso]itde un alt membru de echipaj, va sta
pe teug\ gata de a ac]iona ^ncaz de nevoie;
comandantul preia conducerea navei iar ofiterul de cart execut\
veghe, determin\ continuu pozi]ia navei [i raporteaz\ comandantului
situa]ia din zon\;
se pun ^nfunc]iune sonda [i radarul, dac\ este cazul;
se preg\te[te scara de pilot ^nbordul de sub vnt ;
se pune ^n func]iune radiotelefonul pe canalul indicat de sta]ia de
coast\ sau de c\tre pilot;
la timon\ va trece cel mai experimentat timonier.
Executareanaviga]iei
Se realizeaz\ pe drumurile trasate ^nprealabil pe h\r]i la scar\ mare sau
planuri. ~n trasarea drumurilor trebuie s\ se ]in\ seama de curba de
gira]ie. Pozi]ia navei se determin\ la intervale mici de timp , utiliznd
mijloacele costiere pentru asigurarea naviga]iei din zon\, care conduc la
cunoa[terea pozi]iei navei rapid [i cu cea mai mare precizie.
Dac\ instruc]iunile de tranzitare nu prev\d altfel, naviga]ia se execut\ ct
mai aproape de malul drept, navele ^ncruci[ndu-se cu babordul. Nava
care ajunge din urm\ o alt\ nav\ o dep\[este prin babord cu tribordul.
Se navig\ cu viteza admis\ de instruc]iuni avnd ^nvedere s\ nu fie pus\
^n pericol siguran]a navelor sau ambarca]iunilor de la mal sau care
opereaz\ ^n strmtoare. Se va lua ^n calcul existen]a unui spa]iu minim

84

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

de manevr\ pentru evitarea abordajelor.


Dac\ naviga]ia se execut\ cu pilot la bord, trebuie s\ se ]in\ cont de faptul
c\ acesta este doar un consilier al comandantului, care ^[i p\streaz\ ^n
continuare toate atribu]iile de conducator [i ^ntreaga r\spundere a
manevrelor.
Comandantul [i ofi]erul de cart urm\resc cu aten]ie toate comenzile [i
manevrele executate de pilot. Dac\ se observ\ c\ pilotul ac]ioneaz\ cu rea
credin]\ comandantul trebuie s\ preia ^ntotalitate conducerea manevrelor.
~n caz de accident pilotul este tratat ca angajat al armatorului. El este g\
[it vinovat numai ^n [itua]ia c\ s-a produs o avarie datorat\ unui element
cunoscut numai de c\tre el iar comandantul nu putea s\ aib\ cuno[tin]\ de
acesta.
Trebuie acordat\ aten]ie [i faptului c\ de regul\ prin strmtori [i canale
exist\ mijloace tehnice plutitoare care execut\ lucrari de ^ntretinere a
[enalului navigabil sau alte lucr\ri tehnice. Aceste mijloace tehnice (dr\gi,
macarale plutitoare, platforme pentru scafandri etc) de cele mai multe ori
sunt ancorate ^n pozi]ii fixe, neavnd po[ibilitatea s\ manevreze pentru
evitarea abordajelor iar uneori ancorele [i leg\turile lor stnjenesc
naviga]ia. Din aceste motive se impune ca la trecerea prin dreptul lor s\
se reduc\ viteza [i s\ se observe cu aten]ie semnaliz\rile acestora.
~n aceste zone pot exista [i mijloace plutitoare de semnalizare.
Acestea trebuie evitate la o distan]\ suficient\ pentru a preveni lovirea,
deplasarea sau deteriorarea lor. Dac\ totu[i acest lucru se ^ntmpl\,
trebuie anun]ate organele de c\pitanie din primul port.
Naviga]ia^nprincipalelestrmtori[i canale
Naviga]ia prin strmtoarea Bosfor
Strmtoarea Bosfor face legatura ^ntre Marea Neagr\ [i Marea
Marmama, are o lungime de circa 15 mile [i o l\]ime cuprins\ ^ntre 600 [i
3000 de metri, iar traseul este destul de [inuos. La apropierea dinspre
Marea Neagr\ intrarea este marcat\ de Farul Rumeli pe coasta European\
[i Farul Anatoliei pe coasta A[iei.
La apropierea navei pe timp de noapte, de pe coasta european\, navei i
se solicit\ identitatea la eclips\.
Se navig\ spre sta]ia de pilotaj de unde se ambarc\ pilotul. Pilotajul prin
strmtoare nu este oblligatoriu ^ns\ lund ^n con[iderare pericolele de
naviga]ie din strmtoare se reomand\ solicitarea acestuia. ~n str mtoare
sunt curen]i puternici iar datorit\ [inuozit\]ilor se formez\ [i contracuren]i
periculo[i [i de asemenea traficul este destul de intens.
Comandantul este obligat s\ opreasca la sta]ia pentru controlul sanitar.
Dac\ nava urmeaz\ s\ opereze ^n Turcia ^n urm\torul port, se acord\ cu
aceast\ ocazie [i Libera Practic\.
Naviga]ia prin Strmtoarea Dardanele

85

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

Strmtoarea Dardanele face leg\tura ^ntre Marea Mediterana [i Marea


Marmara. Are lungimea de aproximativ 30 mile [i o l\]ime cuprins\ ^ntre
1,3 - 7,5 Km. Ca [i prin Bosfor, naviga]ia este permis\ att ziua ct [i
noaptea. Tranzitarea se face f\r\ pilot. Zona cea mai periculoas\ este
cuprins\ ^ntre Ceanakkale [i Nara. Pentru navele care vin din Marea
Egee, controlul sanitar se execut\ la Ceanakkale.
Naviga]ia pe canalul Suez
Canalul Suez a fost construit ^n perioada 1859 - 1869 pe teritoriul
Egiptului [i taie istmul Suez. Canalul are o lungime de 173 Km [i face
leg\tura ^ntre Marea Mediteran\ [i Marea Ro[ie.
Comandantul are obliga]ia s\ dea aviz\ri de so[ire cu 5,3,2 zile [i 24 de
ore ^nainte de so[ire, prin radio, la agent [i va transmite urm\toarele date:
numele navei, portul de ^nmatriculare [i pavilionul;
data ultimei tranzit\ri [i dac\ de atunci s-au modificat caracteristicile
navei;
numele armatorului [i navlo[itorului;
TRN/TRB, TRN Suez, Deadweight-ul Suez, ^n\l]imea maxim\,
lungimea [i l\]imea navei;
inten]ia navei de tranzit;
E.T.A.;
starea navei [i a m\rfii de la bord;
dac\ se transport\ m\rfuri periculoase trebuie comunicate: cantitatea,
clasa [i numarul UN al acestora;
dac\ nava are proiector la bord sau doreste unul;
Agentul care asist\ nava pentru tranzitarea canalului, decide [i comunic\
timpul acordat navei pentru a ajunge la punctul de formare a convoiului,
la nordul sau la sudul canalului, dupa cum navele trec de urmatoarele
latitudini:
La Port Said - la sud de latitudinea de 30 28.7 N;
La Suez
- a) pentru tancuri: la nord de latitudinea de 29 42.8 N;
b) alte nave: la nord de latitudinea de 29 48.3 N.
Pn\ la so[irea la pozi]ia indicat\ de c\tre agent se anun]\ Sta]ia de
Pilotaj Port Said prin VHF ^n canalul 12 sau 16 pentru a raporta timpul
so[irii [i ora ancor\rii.
Nava va fi contactata de administra]ia canalului [i un reprezentant al
acesteia va so[i la bordul navei pentru ^ndeplinirea formalit\tilor de tranzit
Naviga]ia prin canalul Panama
Canalul Panama a fost construit ^ntre anii 1903 - 1914 [i une[te Oceanul

86

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

Atlantic cu Oceanul Pacific. Are lungimea de 82 Km [i l\]imea cuprins\


^ntre 100 [i 300 de metri. ~ncepnd din 1903 a fost conce[ionat Statelor
Unite pentru o perioad\ de 99 ani. Trecerea prin canal se face pe baza
unor reguli specifice.
Navele care trec prin canal primesc un num\r de ordine pe care ^lpoart\
la verg\.
~n ecluze (trei la num\r) navele mari sunt tractate de locomotive, de
aceea ele trebuie s\ aib\ urechi deschise [i babale pentru fiecare remorc\,
care s\ reziste la o trac]iune de minim 22 tone.
Urechile din prova [i pupa [i babalele destinate remorcilor duble trebuie
s\ fie de dou\ ori mai rezistente [i dac\ este po[ibil s\ fie fixate ^n axul
longitudinal al navei.
Navele mari care sunt remorcate de [ase sau opt locomotive trebuie s\
posede urechi [i babale corespunzatoare [i ^nborduri.
Daca nava nu ^ndepline[te condi]iile referitoare la num\rul de urechi, ea
nu va fi admis\ s\ treac\ prin canal.
Dac\ aceste condi]ii sunt ^ndeplinite par]ial, nava va fi admis\ la
tranzitare ^n condi]iile ^n care comandantul ^[i asum\ obliga]ia s\
elibereze de r\spundere compania canalului ^ncaz de avarie.
Naviga]ia in canalul Kiel
Construit ^n 1895, canalul face legatura ^ntre Marea Baltic\ [i Marea
Nordului avnd o lungime de 98 Km. Naviga]ia se execut\ dup\ reguli
speciale. Pilotajul este obligatoriu.

5.3.Naviga]iape timpde cea]\


Generalitati
Cea]a este fenomenul de condensare a vaporilor de ap\ din stratul de
aer din imediata apropiere a suprafe]ei m\rii sau uscatului, sau coborrea
bazei unui nor stratus pn\ la nivelul apei sau uscatului.
Procesul de condensare a vaporilor de ap\ se produce dac\ sunt
satisfacute dou\ condi]ii :
r\cirea aerului atmosferic pn\ la temperatura punctului de rou\
[itua]ie ^n care umiditatea stratului de aer cre[te pn\ la nivelul de
satura]ie;
existen]a nucleelor de condensare ^n atmosfer\ care este a[igurat\
^n permanen]\ deoarece aerul con]ine un num\r uria[ de particule
microscopice, num\r care scade cu cre[terea ^n\l]imii.
Cea]a se poate forma att la temperaturi pozitive ct [i negative,

87

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

pic\turile de ap\ care formeaz\ cea]a fiind cu att mai mici cu ct


temperatura este mai cobort\.
Cea]a poate fi ^ntlnit\ la temperaturi de -40 C, temperaturi la care ea
este format\ din microcristale de ghea]\ [i pic\turi de ap\ ^n stare de
suprafuziune.
~n func]ie de modul de formare, cea]a se clasific\ astfel :
1. Cea]\ de radia]ie - este caracteristic\ zonelor continentale [i se
instaleaz\ de regul\ la c\derea serii ca urmare a coborrii
temperaturii straturilor de aer inferiore sub temperatura punctului de
rou\. Aceast\ cea]\ se ridic\ dup\ r\s\ritul Soarelui. Sub influen]a
brizei de uscat, cea]a este ^mpinsa deasupra m\rii putnd fi ^ntlnit\
pn\ la 10 mile de coast\. Dac\ ^ns\ vntul este mai tare de 2 m/s,
cea]a se ^mpr\[tie.
2. Cea]a de advec]ie - se formeaz\ ca urmare a deplas\rii unei mase
de aer cald [i umed deasupra suprafe]ei m\rii, a c\rei temperatura
este mai cobort\ dect temperatura punctului de rou\.
La latitudini medii se formeaz\ mai ales ^n anotimpul rece [i
acoper\ mari suprafe]e ale m\rilor [i oceanelor.
Cea]a de advec]ie este ^ntotdeauna ^nsotit\ de vnt for]a 2 - 4 pe
scara Beufort. Este ^ntlnit\ mai fracvent ^n Atlanticul de Nord ^n
Pacificul de Nord-Vest, pe coasta de Vest a Americii de Sud [i al
coastei de Sud a Africii.
Cea]a de advec]ie, deas\ [i de lung\ durat\, se ^ntlne[te ^nMarea
Nordului, Canalul Mnecii [i la Nord de Terra Nova.
3. Cea]a arctic\ - se formeaz\ ca urmare a deplas\rii unei mase de aer
maritim, arctice sau polare, deasupra unei ^ntinderi oceanice cu ape
mai calde.
Aceast\ cea]a este mai deas\ atunci cnd temperatura aerului este
cu 3 - 4 C mai cobort\ dect temperatura apei.
Ea este ^ntlnit\ mai ales ^ntimpul iernii [i la latitudini ^nalte.
Cea]a arctic\ este ^nso]it\ deseori de vnturi puternice [i este
foarte periculoasa pentru nave deoarece favorizeaza depunerea
ghe]ii pe corpul navei, oblignd echipajul s\ ia m\suri de ^ndepartare
permanent\ a acesteia deoarece pune ^n pericol stabilitatea
transversal\ a navei din cauza ridic\rii centrului de greutate [i a
reducerii ^n\l]imii metacentrice pn\ la anulare.
4. Cea]a de evaporare- ia na[tere la trecerea unei mase de aer rece [i
umed pe deasupra apei care este mai cald\. ~n acest caz vaporii de
ap\ de la suprafa]a m\rii, m\resc umezeala aerului pn\ la nivelul de
satura]ie. Cea]a de acest tip este caracteristic\ toamnei [i iernii la
latitudini medii. Este ^nso]it\ de vnt slab.
5. Cea]a frontal\ - ia na[tere la linia de separare a dou\ mase de aer
cu propriet\]i diferite, cnd o mas\ de aer cald se amestec\ cu o
mas\ de aer rece. Din acest motiv cea]a frontal\ se mai nume[te [i

88

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

cea]a de amestec.
Efectul ce]ii asupra naviga]iei
Efectul ce]ii asupra naviga]iei const\ ^nprincipal ^nreducerea vizibilit\]ii.
S-a stabilit conventional s\ se utilizeze denumirea de cea]\ pentru
situatiile de reducere a vizibilit\]ii sub 1 Km.
Cnd vizibilitatea este mic[orat\, dar obiectele pot fi distinse la distan]e
mai mari de 1 Km, ^nbuletinele meteo se folosesc termenii precum: cea]\
slab\, negur\ sau pcl\.
Pentru descifrarea terminologiei folosite ^n buletinele meteo s-a
^ntocmito scara conven]ional\ a vizibilit\]ii dup\ cum urmeaz\:
vizibilitate foarte rea
vizibilitate rea
vizibilitate foarte redus\
vizibilitate redus\
vizibilitate medie
vizibilitate moderat\
bun\
vizibilitate foarte bun\
vizibilitate exceptional\

sub 200 m
200-500 m
500-1000 m
1-2 Km
2-4 Km
4-10 Km
10-20 Km
20-50 km
peste 40 Km

Prognoze privind apari]iace]ii


~n urma unor observa]ii efectuate de navigatori pe perioade
^ndelungate sau stabilit anumite criterii de prognoz\ a vremii func]ie de
modul de apari]ie a ce]ii [i durata acesteia, astfel :
Dac\ cea]a se instaleaz\ imediat dup\ apusul soarelui [i se men]ine [i
ziua urm\toare - vntul va sufla slab;
Dac\ cea]a se ridic\ imediat dup\ r\s\ritul soarelui - vntul va sufla
puternic.
Timpul ce]os poate fi prev\zut la bord m\surnd temperatura aerului [i a
apei, din 10 ^n10 minute. Dac\ temperatura apei de mare de la suprafa]\
scade sub temperatura punctului de rou\, atunci este aproape [igur c\
cea]a se va instala.
Naviga]iape timp de cea]\
Vizibilitatea redus\ este una dintre cauzele care contribuie ^n cea mai
mare m\sur\ la producerea coliziunilor [i e[u\rii navelor.
Din acest motiv se impune adoptarea unor m\suri speciale atunci cnd
nava este ^nmare pe timp de cea]\.

89

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

Cele mai importante m\suri ce trebuie luate sunt :


1. emiterea semnalelor de cea]\ conform prevederilor Regulamantului
de Prevenire a Abordajelor pe Mare;
2. reducerea vitezei de deplasare ^n raport cu densitatea ce]ii [i alte
condi]ii locale (trafic, apropierea de coast\, zone cu pericole de
naviga]ie etc. ); nava poate fi chiar oprit\ sau ancorat\ dac\ este
posibil;
3. ^nt\rirea veghei [i p\strarea lini[tei la bord, se acord\ o aten]ie sporit\
la estimarea pozi]iei [i direc]iei de deplasare a altor nave ;
4. ^nchiderea por]ilor etan[e;
5. utilizarea mijloacelor electronice de naviga]ie..

5.4.Naviga]ia^nzone cu ghe]uri
Generalit\]i
Naviga]ia ^nzone cu sloiuri ^nderiv\, cu ghe]uri compacte [i cu ghe]ari,
prezint\ un pericol mare pentru siguran]a naviga]iei.
Zonele cu pericol de ghea]\ se ^ntlnesc la latitudini mari, peste 45 50, dar s-au ^ntalnitsloiuri [i ghe]ari [i la latitudini mai mici, pn\ la 35.
Navele care navig\ ^nmod regulat ^nzone cu latitudini mari, sunt de o
construc]ie special\, avnd prova mai robust\ iar elementele de osatur\ [i
bordajul supra-dimensionate.
Ca prim\ masur\ pentru evitarea pericolelor determinate de ghe]uri, se
impune o informare profund\ prin studiul unor documente ce con]in
informa]ii privind regimul ghe]urilor, [i anume :
C\r]ile Pilot ale zonei;
H\r]ile lunare cu regimul ghe]urilor;
Rutele maritime recomandate (Ocean Passages for the World);
Rapoartele privind ghe]urile , transmise de serviciile de cercetare a
ghe]ii ^n diferite zone, transmise prin radio (programul de lucru al
sta]iilor respective fiind ^nscris ^n volumul num\rul 3 din Radio
Signals);
Navele dotate cu radio-faximil pot ^nregistra h\r]ile cu pozi]ia
ghe]urilor , grosimea, dimensiunile [i traiectoria acestora.
Drumul navei va fi astfel ales ^ncts\ se evite aceste pericole chiar dac\
el devine mai lung.
Serviciul de supraveghereal ghe]urilor
Pierderile de nave prilejuite de coliziunea acestora cu icebergurile,
precum [i pericolele create ^nurma imobiliz\rii lor ^ncmpurile de ghea]\
au determinat crearea unui sistem de avertizare a tuturor navelor ale

90

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

caror rute trec prin zone cu ghe]uri plutitoare.


Astfel, ^n urma scufund\rii trans-atlanticului "Titanic" in 1912, se
^nfiin]eaz\ ^ncepand cu anul 1913 un serviciu de cercetare a ghe]urilor
care a primit sarcina s\ descopere cmpurile de ghea]\ [i icebergurile,
semnalnd pozi]iile acestora navelor din zon\.
Astfel, guvernele contractante sau angajat s\ men]in\ un serviciu de
supraveghere a ghe]urilor [i un serviciu de studiu [i observare a regimului
ghe]urilor ^nAtlanticul de Nord. Pe timpul ^ntregului sezon al gheturilor
este supravegheat\ zona cuprins\ ^ntre paralelele de 39 - 49 N [i
meridianele de 42 - 60 W. Supravegherea se face anual de la ^nceputul
lunii februarie pn\ la sfar[itul lunii iunie iar ^nrestul anului dup\ necesit\]i.
Supravegherea se realizeaz\ cu nave specializate, cum ar fi :
sp\rg\toare de ghea]\, remorchere puternice, avioane de mare autonomie,
sateli]i. Aceste mijloace pot fi ^ns\rcinate [i cu alte func]ii de c\tre
guvernul ^ns\rcinat cu executarea acestui serviciu, cu condi]ia ca aceste
func]ii s\ nu ^mpiedice obiectivul principal [i s\ nu m\reasc\ cheltuielile.
Acest serviciu este administrat de c\tre Guvernul Statelor Unite ale
Americii. Guvernele contractante interesate ^n aceste servicii se
angajeaz\ s\ contribuie la cheltuielile de ^ntretinere [i func]ionare a
acestor servicii. Contribu]ia se stabile[te pe baza tonajului registru brut
total al navelor fiecarui guvern contractant care trec prin zona
supraveghet\.
Pot contribui la plat\ [i alte guverne necontractante care sunt interesate.
Guvernul SUA justific\ anual toate cheltuielile f\cute.
Navele patrulei transmit zilnic, prin radio, informa]ii despre cmpurile de
ghea]\ [i ghe]arii plutitori, la orele 00:00 [i 12:00 GMT.
De asemenea navele din zona supravegheat\ au obliga]ia s\ transmit\
din [ase in [ase ore rapoarte cuprinznd urmatoarele date :
pozi]ia;
drumul adevarat;
viteza;
vizibilitatea;
temperatura apei [i a aerului;
viteza [i direc]ia vntului;
pozi]ia cmpurilor de ghea]\ sau icebergurilor;
^n\l]imea ghe]ii deasupra m\rii.
Conventia SOLAS extinde obliga]ia comandantului oric\rei nave care se
g\se[te ^nprezen]a gheturilor (indiferent de zon\), epavelor sau a oric\ror
pericole de naviga]ie, ^nzona de ac]iune a unei furtuni tropicale, sau cu
temperaturi ale aerului inferioare punctului de ^nghe] ^nso]ite de vnturi
sau valuri puternice care pot provoca grave acumul\ri de ghea]\ pe
suprastructuri, de a transmite prin toate mijloacele de care dispune ,
aceste informa]ii, c\tre ceam ami apropiat\ sta]ie de coast\..

91

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

Depunerilede ghea]\
~n anumite condi]ii, depunerile de ghea]\ pe opera moart\, pe pun]i [i ^n
suprastructuri pot afecta stabilitatea [i flotabilitatea navei, ducnd chiar la
r\sturnarea [i scufundarea navei.
Acumularea de ghea]\ devine posibil\ numai cnd temperatura aerului
este mai sc\zut\ dect temperatura de ^nghe] a apei de mare, care este
dependent\ de densitatea acesteia.
O alt\ condi]ie a depunerilor de ghea]\ este existen]a vntului puternic [i
a valurilor mari ce pot fi ambarcate de nave.
Ghea]a se mai poate depune [i pe vreme de cea]\ sau ploaie cnd
temperatura este sc\zut\, dar principala surs\ a depunerilor o constituie
de regul\ apa de mare pulverizat\ de vnturi puternice [i valurile
ambarcate de nav\ pe timp de furtun\.
Cmpurile de ghea]\
Sunt constituite din ghea]\ marin\ format\ prin ^nghe]area direct\ a apei
de la suprafa]a m\rii.
Principalele zone de formare a cmpurilor de ghea]\ sunt regiunile
maritime de la latitudini ^nalte, unde temperaturile aerului de deasupra
apei ^nregistreaz\ valori foarte sc\zute pentru perioade ^ndelungate.
~n anumite perioade, cmpurile de ghea]\ se pot forma [i la latitudini
mai joase, ^nspecial iarna.
Apa de mare inghea]\ la suprafa]\ numai cnd temperatura ei atinge
punctul de ^nghe] pn\ la adncimi de c]iva metri, deoarece transferul
de c\ldur\ din adncime c\tre suprafa]a ^mpiedic\ ^nghe]area , chiar dac\
temperatura aerului este mult mai sc\zut\ de -2C.
Starea de agita]ie a m\rii favorizeaz\ schimbul de c\ldur\ astfel c\
suprafa]a unei m\ri agitate ^nghea]\ mult mai greu comparativ cu o mare
calm\.
Cmpuri de ghea]\ sunt ^ntlnite frecvent iarna ^n Marea Galben\,
Marea Japoniei, Marea Baltic\, Marea Nordului, Coastele nordice ale
Norvegiei, Marea Alb\.
Cmpurile de ghea]\ se prezint\ sub forme diferite :
fragmente mici de ghea]\ care plutesc ^nderiv\;
blocuri mari care se ciocnesc [i se ^ncalec\;
^ntinderi compacte care acoper\ mari suprafe]e - banchizele.
Grosimea banchizelor nu dep\[e[te 5 - 6 metri datorit\ c\ldurii din
straturile adnci ale apei, temperatur\ care se transmite [i ^n exterior
astfel c\ temperatura aerului de deasupra banchizelor este mult mai mare
dect temperatura de deasupra ghe]urilor continentale.

92

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

Icebergurile
Sunt blocuri uria[e de ghea]\ desprinse din ghetarii continentali sau cei
din zona de shelf continental.
Desprinderea acestor ghe]uri plutitoare se produce ca urmare a ac]iunii
unor factori de ordin fizic :
- alunecarea ghe]arilor pe pante;
- producerea unor presiuni interne enorme;
- cutremure;
- varia]ii mari de temperatur\;
- eroziunea provocat\ de valuri [i curen]i;
- vnturi, etc.
Cea mai mare parte a acestora este formata din ghea]\ de ap\ dulce.
Deoarece ghea]a are densitatea cu pu]in mai mic\ dect apa de mare,
cea mai mare parte a icebergurilor (7/8) se afl\ ^n ap\. Rezult\ deci c\
deplasarea lor pe ap\ este influen]at\ mai mult de curen]i.
De regul\ ghe]arii plutitori din emisfera nordic\ au forme neregulate, cu
contururi accidentale deasupra apei deoarece provin ^n majoritate din
ghe]arii din vestul Groinlandei care curg pe pante accidentate.
Cei din emisfera sudic\, care provin din zona de shelf continental
(prelungirea plutitoare a ghe]arilor continentali) au suprafa]a superioar\
aproape plan\.
Numarul icebergurilor descre[te odat\ cu sc\derea latitudinii. Astfel
aproximativ 400 ating anual latitudini de 48 N [i aproximativ 35 ating
latitudinea de 4330 N. Au fost cazuri rare cnd au fost observa]i
ghe]ari la sud de insulele Bermude.
Icebergurile sunt considerate deosebit de periculoase, deoarece
coliziunea dintre un ghe]ar plutitor [i o nav\ se soldeaz\ aproape sigur cu
scufundarea navei.
Vegheala nav\
Datorit\ pericolelor pe care le prezint\ pentru nav\ cmpurile de ghea]\ [i
^n mod deosebit icebergurile precum [i datorit\ faptului c\ pozi]iile
transmise se Serviciile de urm\rire nu sunt sigure, se impune organizarea
de veghe la nav\.
Semne ale apropierii de zone cu ghea]\ :
apari]ia de reflexii luminoase pe suprafa]a inferioar\ a norilor;
sloiuri mici [i izolate;
r\cirea brusc\ a temperaturii apei m\rii;
calmarea brusc\ a m\rii (sub vntul ghe]arului);
apari]ia brusc\ a ce]ii.
Radarul constituie un mijloc eficient dar nu totdeauna sigur ghe]arii fiind
descoperi]i de regul\ cnd se afl\ la aproximativ 4 mile marine de nava

93

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

proprie.
Evitarea ghetarilor se face la distan]\ mare [i dac\ este cazul nu trebuie
s\ existe ezit\ri ^n a pune ma[ina ^napoi. Se navig\ cu vitez\ redus\ iar
cnd un ghe]ar nu poate fi evitat, este de preferat coliziunea cu prova.
La naviga]ia prin ghea]\ se vor avea ^nvedere urm\toarele :
naviga]ia este permis\ navelor specializate;
-se vor ^nchide por]ile etan[e;
se va ridica spada lochul-ui;
se va ^nt\ri veghea;
se intr\ cu vitez\ mic\ care se va m\ri treptat;
nu se stopeaz\ nava;
cand se pune ma[ina ^napoi, crma trebuie s\ fie ^n zero pentru
protejarea elicei;
se navig\ ^nurma sp\rg\torului ;
se impune cunoa[terea caracteristicilor navei proprii (viteza, tonaj,
putere) dar [i cunoasterea caracteristicilor sp\rg\torului de ghea]\;
se va evita oprirea [i distan]a mare ^ntre nave.
Ghea]ala fluvii
La fluviu, ghea]a se formeaz\ ^n general ^ncepnd de la maluri, sub
form\ de cristale care se aglomereaz\, pornind ^n curgere de sloiuri pe
fluviu.
~n aval de confluen]a marilor afluen]i, posibilitatea apari]iei ghe]urilor
este pu]in mai mare dect ^n sectoarele fluviului ^n amonte de ace[tia,
datorit\ aporturilor de ghe]uri ale afluen]ilor.
Dezghetul fluviului apare atunci cnd temperatura aerului cre[te [i se
men]ine peste + 5 C, [i corespunde ^ngeneral cu o cre[tere mai brusc\ a
nivelului apei. Pe sectorul Romnesc al Dun\rii, ^nghe]ul este posibil
dup\ 15 - 20 Decembrie dar mai frecvent ^ncepnd cu a doua jum\tate a
lunii ianuarie, iar dezghe]ul este posibil ^n a doua jum\tate a lunii
februarie pn\ la 15 martie.
Din aceast\ cauz\, perioada de naviga]ie pe Dun\re este limitat\ la 275
zile/an, respectiv 15 martie - 15 decembrie.
Dezghe]ul pe Dun\re este mult mai periculos dect ^nghe]ul, ^nspecial
cnd sloiurile de ghea]\ ^ncurgere au grosimi mai mari ^nlocuri cu l\]imi
reduse [i la coturi prin aglomerarea de sloiuri.

5.5.Naviga]ia^nzone cu furtunitropicale
Generalit\]i
Cicloanele (furtunile) tropicale sunt forma]iuni depresionare mobile care

94

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

iau na[tere deasupra suprafe]elor oceanice, ^n zonele cuprinse ^ntre


paralelele de latitudine 5 15 N [i S [i ^ndeosebi ^nregiunile ^ncare
ac]ioneaz\ musonii [i alizeele.
Un ciclon se formeaz\ atunci cnd ^n zona men]ionat\ exist\ o
depresiune de aproximativ 1000 mb care se formeaz\ datorit\ men]inerii
temperaturii apei m\rii la peste 26 27 C pe suprafe]e ^ntinse o mare
perioad\ de timp.
~n jurul acestei depresiuni se instaleaz\ o circula]ie ciclonic\
caracterizat\ prin vnturi circulare. Statisticile arat\ c\ numai aproximativ
10 % din aceste depresiuni se transform\ ^n cicloane, prin coborrea
presiunii atmosferice pn\ ^n jurul a 980 mb, intensificarea vntului [i
extinderea ariei de ac]iune a acestuia.
~ntr-un ciclon tropical vntul are sensul c\tre centrul ciclonului [i gireaz\
^n sens trigonometric ^n emisfera nordic\ [i invers trigonometric ^n
emisfera sudic\.
Zona cuprins\ de un ciclon tropical are form\ de cerc al c\rui diametru
variaz\ ^ntre 50 [i 600 Mm ^ns\ cele mai frecvente au diametrul de 300
500 Mm. Acest diametru cre[te odat\ cu latitudinea.
Viteza vntului ^n ciclon este ^n medie de 50 60 m/s [i cre[te de la
periferie c\tre centru atingnd valoarea maxim\ la aproximativ 30 50
Mm de centrul ciclonului, loc ^n care direc]ia vntului este tangent\ la
izobare, care au form\ aproape circular\. ~n aceast\ zon\ vizibilitatea este
aproape nul\ datorit\ apei spulberate.
Aceste vnturi determin\ ^n centrul ciclonului (care este o regiune
circular\ cu diametrul de aproximativ 5 30 Mm) valuri foarte mari sub
form\ de hul\, care vin din toate direc]iile fiind deosebit de periculoase
pentru nave. ~n aceast\ zon\, care se nume[te ochiul furtunii, inima
ciclonului sau vortex, nebulozitatea este redus\ sau de cele mai multe ori
cerul este senin.
Cicloanele, fiind forma]iuni depresionare mobile, se deplaseaz\ pe
distan]e cuprinse ^ntre 2500 5000 Mm, pe traiectorii sub form\ de
parabola, ^ngeneral, cu concavitatea c\tre est (fig. 5.5.1).
20 - 60 Nd
30
20

2 10 Nd

15
7 - 15 Nd

5
Ecuator
5
15
2518

95

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

Fig. 5.5.1

Traiectoria unui ciclon este diferit\ ^n func]ie de emisfer\. Astfel ^n


emisfera nordic\ are ini]ial traiectoria orientat\ pe direc]ia 275 - 350 apoi
se ^ntoarce ^n direc]ia nord-est, iar ^n emisfera sudic\, ini]ial pe direc]ia
200 - 250 apoi se ^ntoarce spre sud-est (traiectorie neregulat\). Viteza
pe traiectorie variaza de la 7 15 Nd la 2 10 Nd ajungnd pn\ la 20
25 60 Nd.
Regiunile oceanice cu cicloane [i perioadelede formare
Se cunosc opt regiuni oceanice principale ^ncare se ^ntlnesc cicloane
tropicale:
Regiunea
I

II
III

IV A

IV B
V

Zona
Vestul Oceanului Atlantic de Nord,
Marea Caraibelor, Golful Mexic.
Zonele de formare: Insulele Capului
Verde [i Marea Caraibelor
Pacificul de NE (Coastele de Vest
ale Americii Centrale)
Vestul Oceanului Pacific de Nord,
Marile Chinei [i Japoniei.
Zonele de formare: Estul [i Vestul
Insulelor Filipine.
Marea Arabiei.
Zona de formare: partea de Est a
M\rii Arabiei.

Golful Bengal.
Difer\ ca loc de formare, traiectorie [i
frecven]\ de la o lun\ la alta.
Oceanul Indian de Sud.

96

Perioada de formare
Iunie Noiembrie (cu vrf
^nluna Septembrie)
Iunie sfr[itul lui
Octombrie (cu vrf in luna
Septembrie)
Iulie Octombrie

Mai frecvente ^ndou\


perioade: ultima s\pt\mn\
a lunii Mai a doua
s\pt\mn\ a lunii Iunie
(coincide cu perioada ^n
care Musonul de SW nu a
devenit stabil); Perioada a
doua: ultima s\pt\mn\ a
lunii Octombrie
s\pt\mna a treia a lunii
Noiembrie.

Noiembrie Mai (cu vrf


^nlunile Decembrie

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

VI A
VI B

Est [i Vest de Australia


Zona centrala a Oceanului Pacific de
Sud la Vest de meridianul de 160
E.

Martie)
Decembrie Aprilie

M\suri organizatoriceadoptatepentrulimitareadistrugerilorproduse de
cicloaneletropicale
Avnd ^n vedere pericolele la care sunt expuse navele sau zonele de
uscat adiacente, ^n regiunile bntuite de cicloane tropicale au fost
organizate servicii [i sta]ii meteorologice speciale destinate s\ urm\reasc\
formarea [i evolu]ia acestor fenomene [i s\ avertizeze pe cei interesa]i
(nave, autorit\]i) asupra traiectoriei, vitezei vntului, ^n\l]imii valurilor etc.
Aceste servicii dispun de nave, aeronave [i sateliti care urm\resc ^n
permanen]\ regiunile respective. De asemenea, ^n conformitate cu
prevederile Conventiei SOLAS, comandantul navei care se g\se[te ^n
prezen]a unei furtuni tropiale sau care ^ntlne[te vnturi de for]\ egala
sau mai mare de forta 10 pe scara Beaufort, asupra c\rora nu s-a primit
nici un avertisment, este obligat a informa prin toate mijloacele de care
dispune, navele din apropiere ca [i autoritatile competente, prin
intermediul primului punct de coast\ cu care poate comunica. Dac\
mesajul este transmis prin radiotelegrafie, trebuie s\ fie precedat de
semnalul de siguran]\ TTT, iar dac\ este transmis prin radiotelefon va fi
precedat de cuvntul SECURITE de trei ori. Mesajul trebuie s\ cuprind\:
Data, ora GMT, pozi]ia navei ^nmomentul efectu\rii observa]iei;
Presiunea barometric\ (indicandu-se dac\ este ^n milimetri coloan\
de mercur, milibari sau torri [i dac\ este corectat\);
Tendin]a barometric\ ^ncursul ultimelor trei ore;
Direc]ia adevarat\ a vntului;
For]a vntului pe scara Beaufort;
Starea m\rii;
Hula [i direc]ia adevarat\ a acesteia;
Drumul adev\rat [i viteza navei.
Este recomandat (dar nu [i obligatoriu) ca s\ se efectueze observa]ii [i
dup\ transmiterea mesajului [i s\ se informeze ^ncontinuare din or\ ^nor\,
daca este posibil (dar nu la mai mult de trei ore) despre rezultatele
acestor observa]ii, atta timp ct nava r\mne sub influen]a furtunii.
Fenomenemeteorologice tipice care preced apari]iaunui ciclon
Urmatoarele fenomene anticipeaz\ apropierea unui ciclon tropical:
1. Varia]ia anormal\ a pre[iunii atmosferice. ~n regiunile tropicale
presiunea atmosferic\ este foarte regulat\, avnd zilnic dou\ valori

97

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

2.

3.
4.

5.
6.

maxime la orele 10 [i 22 [i dou\ valori minime la orele 4 [i 16,


fenomen numit mare barometric\. Orice abatere a presiunii
atmosferice de la valorile medii normale con]inute ^n diverse
documente de naviga]ie trebuie s\ constituie un semnal de alarm\.
La apropierea unui ciclon presiunea atmosferic\ evolueaza astfel:
o Cnd ciclonul este ^nc\ departe se observ\ o cre[tere a
presiunii atmosferice comparativ cu zilele precedente [i valorile
medii pentru ora [i ziua respectiv\. Aceast\ cre[tere este
^nso]it\ de timp frumos;
o Cnd nava este la periferia ciclonului, presiunea atmosferic\
^ncepe s\ scad\ u[or cu 1 2 mm/zi. Mareea barometric\ se
men]ine ^nc\dar minimile sunt mai pronun]ate dect maximele;
o Cnd ciclonul se apropie, mareea barometric\ dispare,
presiunea atmosferic\ ^ncepe s\ scad\ mai mult, cerul prezint\
nebulozitate, vntul ^ncepe s\ bat\, cad precipita]ii;
o Cnd presiunea scade brusc, uneori cu 20 mm/ora, nava se
afl\ ^nplin ciclon.
Apari]ia hulei de furtun\ la distan]e foarte mari de centrul ciclonului,
dintr-o direc]ie diferit\ de cea a vntului. Dup\ direc]ia hulei poate fi
determinat cu aproxima]ie relevmentul la centrul ciclonului care este
perpendicular pe valurile de hul\;
Schimbarea direc]iei [i for]ei vntului.
Starea cerului. Apari]ia norilor de tip Cirus sub form\ de benzi
convergente spre orizont, indic\ cu aproxima]ie centrul ciclonului.
Norii Cirus cu contururi difuze indic\ un cilon format de mult\ vreme.
Norii Cirus albi cu contururi pronun]ate indic\ un ciclon recent [i
violent.
~ncetarea brizelor [i musonilor.
Descarc\ri electrice ^natmosfer\ la mare distan]\, z\pu[eal\, cre[terea
umidit\]ii etc.

Determinareaelementelorciclonului la bord.
Uneori este posibil ca nava s\ se afle ^ntr-o zon\ nesupravegheat\ de
serviciile specializate [i s\ ^ntlneasc\ o furtun\ tropical\ sau de[i zona este
supravegheat\, din cauza conditilor meteo s\ nu fi recep]ionat mesajul de
pericol. De asemenea este posibil ca mesajul s\ fie primit cnd nava este
deja ^n prezen]a ciclonului, traiectoriile uneori capricioase ale furtunilor
tropicale schimbndu-se instantaneu.
Din aceste motive orice comandant are obliga]ia de a efectua observa]ii
proprii pe baza c\rora s\ determine la bord, elementele ciclonului pe care
s\ le compare cu datele primite de la serviciile meteo specializate.

98

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

Determinarea aproximativ\ a centrului ciclonului


Determinarea direc]ie aproximative a centrului ciclonului se poate face
dup\ urmatoarele elemente:
1. Directia valurilor de hul\;
2. Convergen]a norilor Cirus;
3. ~n func]ie de direc]ia vntului. Cnd nava se afl\ la distan]\ mic\ de
ciclon (aproximativ 200 Mm) direc]ia ^n care se afl\ centrul ciclonului
se determin\ cu Legea lui Buys Ballot astfel:
~n emisfera nordic\: stnd cu fa]a la vnt, centrul ciclonului se afl\ la:
- 125 - 135 relevment prova tribord cnd citirile barometrice
arat\ c\ presiunea atmosferic\ a ^nceput s\ scad\ brusc iar vntul
a atins forta 6 pe scara Beaufort;
- 110 relevment prova tribord cnd presiunea atmosferic\ a
sc\zut cu 10 mb fa]\ de valoarea normal\ (fig. 5.5.2);
- 90 relevment prova tribord cnd presiunea atmosferic\ a sc\zut
cu 20 mb fa]\ de valoarea normal\.
~n emisfera sudic\: relevmentele prova sunt la babord.
4. Cnd baza ciclonului se vede la orizont, partea cea mai ^ntunecat\ a
peretelui de nori Cumulonimbus indic\ centrul ciclonului. Dac\ baza
se deplaseaz\ u[or pe linia orizontului ^nseamn\ c\ ciclonul trece
printr-un bord. Dac\ baza rmane fix\, ciclonul vine spre noi.
5. Cu ajutorul radarului.

110

Fig. 5.5.2

99

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

Determinarea traiectoriei aproximative a ciclonului


Estimarea direc]iei de deplasare a unui ciclon tropical cu mijloacele pe
care le are o nav\ obi[nuit\ la bordul ei presupune de fapt aproximarea
direc]iei de deplasare a acestuia pe un mic segment al traiectoriei lui,
cnd furtuna tropicala evolueaza ^nimediata apropiere a navei [i cnd se
impune executarea unor manevre care s\ premit\ ^ndep\rtarea navei ^n
cel mai scurt timp posibil [i la o distan]\ ct mai mare de zona periculoas\.
Traiectoria poate fi cu aproxima]ie determinat\, pe un segment al ei,
lundu-se la interval de 2 3 ore dou\ relevmente succesive la centrul
ciclonului.
Pentru o determinare mai precis\ a direc]iei ^n care se deplaseaza
centrul ciclonului se ia ^nconsiderare [i deplasarea navei ^nintervalul de
timp scurs ^ntre cele dou\ relev\ri.
Evitareacicloanelor tropicale
~ntr-un ciclon tropical deplasarea maselor de aer este caracterizat\ de
dou\ mi[c\ri:
O mi[care de gira]ie a vntului care descrie spirale din ce ^nce mai
strnse [i cu viteze din ce ^nce mai mari pe m\sur\ ce se apropie de
ochiul ciclonului;
O mi[care de transla]ie pe traiectorie.
Cele dou\ mi[c\ri avnd loc simultan rezult\ c\ efectele produse de o
furtun\ tropical\ nu sunt acelea[i pe ^ntreaga suprafa]\ circulara a
acesteia.
Elementele care intereseaz\ siguran]a naviga]iei ^ntr-un ciclon sunt
vntul [i valurile.
Dup\ cum s-a v\zut, intensitatea vntului [i deci [i m\rimea valurilor cresc
pe m\sura apropierii de centrul furtunii.
Din analiza mi[c\rii maselor de aer ^ntr-un ciclon mai rezult\ c\ aria
circular\ a ciclonului poate fi ^mp\r]it\ ^n dou\ semicercuri de c\tre
traiectoria ciclonului, ^n care inten[itatea vntului [i ^n\l]imea valurilor nu
este aceea[i.
~n func]ie de gradul de pericol pe care il prezint\ cele dou\ semicercuri
au fost denumite unul semicerc periculos iar cel\lalt semicerc manevrabil.
Semicercul periculos
~n emisfera nordic\ se afl\ ^n partea dreapt\ a traiectoriei ciclonului ^n
raport cu sensul de deplasare al acestuia (fig. 5.5.3), iar ^n emisfera
sudic\ ^n partea stng\. Pericolul ^n acest semicerc este mai mare
deoarece:
1. Viteza vntului este mai mare ^ntruct se ^nsumeaz\ cu viteza de

100

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

deplasare a ciclonului pe traiectorie

Semicercul
Periculos

Semicercul
Manevrabil

N
Ecuator

Semicercul
Periculos

Semicercul
Manevrabil

Fig. 5.5.3

2. Sensul vntului face ca navele s\ fie derivate c\tre traiectoria


ciclonului iar dac\ se afl\ ^n cadranul anterior, este derivat\ [i c\tre
centrul acestuia. Din acest motiv cadranul anterior al semicercului
periculos se nume[te cadranul ce mai periculos;
3. Valurile sunt mai mari ^n semicercul periculos datorit\ faptului c\
viteza vntului este mai mare;
4. Dac\ ciclonul i[i schimb\ direc]ia [i face bucle, acestea sunt ^n
general spre dreapta ^nemisfera nordic\ [i spre stnga ^nemisfera
sudic\ existnd riscul ca nava s\ fie prins\ ^ncentrul ciclonului.
Semicercul manevrabil
Este caracterizat de urm\toarele elemente:
1. Viteza vntului mai redus\;
2. Direc]ia [i sensul vntului ajut\ nava s\ se ^ndep\rteze de traiectoria
ciclonului ^n cadranul din fa]\ al semicercului manevrabil, care se
nume[te cadranul cel mai manevrabil;
3. Valuri mici;
4. ~n cazul curb\rii traiectoriei navele se ^ndep\rteaz\ mai repede de
centrul ciclonului
Determinareasemicercului ^ncare se afl\ nava
~n emisfera nordic\: Dac\ nava se ^ndep\rteaz\ de centrul ciclonului iar
vntul gireaz\ ^n sensul acelor de ceasornic nava se afl\ ^n semicercul

101

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

periculos, iar dac\ gireaz\ ^n sens invers acelor de ceasornic se afl\ ^n


semicercul manevrabil;
~n emisfera sudic\: Dac\ nava se ^ndep\rteaz\ de centrul ciclonului iar
vntul gireaz\ ^n sens invers acelor de ceasornic nava se afl\ ^n
semicercul periculos iar dac\ gireaz\ ^nsensul acelor de ceasornic se afl\
^nsemicercul manevrabil.
Cnd direc]ia vntului se men]ine, nava este pe traiectoria ciclonului ^n
fa]\ sau ^nspate.
Manevrade evitarea ciclonului
Sarcina comandantului cnd navig\ ^n zone cu cicloane este de a le
evita sau dac\ nu este po[ibil, s\ treac\ la peste 50 Mm de centrul lor.
Navele care au viteza mai mare dect a ciclonului reu[esc evitarea cu
u[urin]\.
Evitarea ciclonelor se realizeaz\ utiliznd procedeele de cinematic\
naval\.
Dac\ nava este surprins\ de cilon pn\ la stabilirea cu precizie a pozi]iei
navei ^nciclon comandantul va lua alura de cap\, procednd dup\ aceea
^nmod diferit ^nfunc]ie de emisfer\ astfel:
1. ~n emisfera nordic\ ^n semicercul periculos, se ia drum de capa cu
vntul din prova tribord 10 45 . Dup\ ce vntul gireaza bine la
tribord nava ^ntoarce la tribord. Cnd nava este ^n semicercul
manevrabil se ia alura cu vnt din pupa tribord. Cnd vntul gireaza
bine la stnga nava ^ntoarce la babord men]innd aceea[i alur\.
Dac\ nava este ^nfa]a ciclonului pe traiectorie, alura este cu vntul
din pupa tribord 20 25 .
2. In emisfera sudic\ ^n semicercul periculos alura care se va lua este
cu vntul din prova babord 10 45 , iar ^nsemicercul manevrabil
pupa babord. Dac\ nava este ^n fa]a ciclonului pe traiectoria
acestuia alura ce se va lua este cu vnt de pupa babord 20 25 .
Niciodata nu se navig\ ^nciclon cu vnt de pupa.
Cnd nava este ^nspatele cilonului se reduce viteza. Cnd nava este
surprins\ de ciclon lng\ coast\ se va ac]iona ^nfunc]ie de situa]ie.
Manevrala ancor\ sau la cheu
Dac\ nava se afl\ la ancor\ ^nrad\ deschis\ iar ciclonul trece la o distan]\
sub 50 Mm se p\r\se[te imediat locul de ancoraj.
Cnd nava se afl\ ^n rad\ ad\postit\ se fundarisesc ambele ancore la
90, se d\ numarul maxim de chei de lan] la apa, ma[ina va fi gata de
plecare ^n caz c\ ancorele grapeaz\ sau se rup lan]urile. Dac\ locul ^n
rad\ este aglomerat se va c\uta un loc care s\ a[igure un spa]iu de gira]ie
suficient. Se ^nchid magaziile, trombele, se pune la post instala]ia de

102

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

^nc\rcare, se ^nchid de asemenea hublourile, tambuchiurile, spiraiurile,


por]ile etan[e, se amareaz\ corespunz\tor mijloacele care ar putea crea
probleme, se va evita existen]a suprafe]elor libere ^ntancurile navei.
Dac\ nava se afl\ ^n port, se dau leg\turi speciale, se pot fundarisi
ancorele, echipajul va fi la bord, ma[ina gata de plecare, se va acorda
aten]ie sc\rii [i balustr\zilor.

5.6.Naviga]iala traversade
Estimarea pozi]iei navei ^n naviga]ie presupune determinarea unei
pozi]ii la un moment dat sau viitoare a navei, plotnd un punct pe drumul
navei func]ie de distan]a parcurs\ sau de parcurs, avnd ca referin]\
ultima pozi]ie cunoscut\ a navei. O problem\ similar\ o constituie
determinarea drumului navei [i distan]ei de parcurs ^ntre dou\ puncte ale
c\ror coordonate geografice sunt cunoscute.
Pentru distan]e scurte, aceste probleme se rezolv\ u[or direct pe hart\
sau prin calcul, a[a cum am vazut ^ncapitolul 4, dar pentru distan]e mari,
solu]ia pur matematic\ este cel mai adesea solu]ia ideal\.
Generalit\]iprivind naviga]iaortodromic\
Ortodroma (Great Circle) este arcul de cerc mare 1 2 (fig. 5.6.1) care
une[te dou\ puncte de pe suprafa]a terestr\. Acest arc de cerc este situat
la intersec]ia dintre sfera terestr\ [i orice plan care trece prin centrul
P\mntului.
Ortodroma este caracterizat\ de faptul c\ reprezint\ distan]a cea mai
scurt\ ^ntre dou\ puncte de pe glob [i de faptul c\ taie meridianele sub
unghiuri diferite.

103

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

Fig. 5.6.1

Prima caracteristic\ a ortodromei este un avantaj, dar ^ntruct ^n]inerea


naviga]iei se folosesc cu prec\dere h\r]ile ^nproiec]ie Mercator se prefer\
naviga]ia pe loxodrom\ (Rhumb Line). Pe o hart\ Mercator, loxodroma
apare ca o linie dreapt\ care taie meridianele sub acela[i unghi (drumul
navei).
Ortodroma pe o hart\ Mercator apare ca un arc de cerc. Ea apare ^ns\
ca o linie dreapt\ pe h\r]ile gnomonice, pe care se poate face naviga]ie
ortodromic\.
Deplasarea navei de-a lungul ortodromei nu este ^ns\ practic posibil\
(excep]ia constituind-o deplasarea navei pe drumurile de 0, 180 sau
dea lungul ecuatorului) deoarece, asa cum am precizat, aceasta taie
meridianele sub unghiuri diferite, iar guvernarea navei se face prin
men]inerea unui unghi constant fa]\ de direc]ia nord, egal cu drumul
loxodromic D.
~n practic\, naviga]ia ortodromic\ se realizeaz\ pe segmente de
loxodrom\, ct mai apropiate de ortodrom\. Practic se calculeaz\
latitudinea unor puncte de pe ortodrom\, fie la distan]e multiplu de 5 sau
10 de o parte [i de alta a punctului de latitudine maxim\ (punct numit
Vertex) fie punctele de intersec]ie ale ortodromei cu meridianele multiplu
PN [i punctul de destina]ie. ~ntre doua
de 5 sau 10 ^ntre punctul de plecare
astfel de puncte consecutive, se traseaz\ segmentele de loxodrom\
corespunzatoare pe harta Mercator.
90 - B
Segmentul de ortodrom\ dintre dou\ locuri situate de aceea[i
parte a
ecuatorului, este ^norice punct mai aproape de polul emisferei respective
dect orice punct de pe loxodrom dintre cele dou\ locuri.
90 - A
Dac\ dou\ puncte sunt
situate ^nemisfere diferite, ortodroma dintre ele
schimb\ curbura ^n raport cu segmentul de loxodrom\,
la ecuator. Dac\
Df
cele dou\ puncte sunt situate peOrtodroma
ortodrom\ la
distan]e
egale
de o parte [i
V
de alta a ecuatorului, atunci ortodroma va intersecta loxodroma dintre ele
B (B,B)
M
pe ecuator.
DI

Z2

Z3

Z1
Loxodroma

A (A,A)

104

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

Fig. 5.6.2

~n triunghiul sferic P NAB din figura 5.6.2


elementele ortodromei:

de mai sus observ\m

Distan]a ortodromic\ M (lungimea arcului de cerc mare AB);


Drumul ini]ial Di egal cu unghiul sferic P NAB;
Drumul final Df egal cu unghiul sferic P NBA;
Vertexul V care este punctul de pe ortodrom\ care este cel mai
apropiat de polul geografic (punctul cu cea mai mare latitudine);
Punctele intermediare Z1, Z2, Z3 ^ntre care se va naviga pe
segmente de loxodrom\.
Calculul elementelorortodromei
Algoritm:
1. Calculul distan]ei ortodromice M:
Distanta ortodromic\ M se ob]ine aplicand ^n triunghiul sferic AP NB
formula cosinusului laturilor. Rezult\:

M arccos sin A sin B cos A cos B cos

M rezult\ ^n minute de arc de ortodrom\ care se consider\ egale cu o


mil\ marine.
2. Calculul drumului ini]ial Di [i a drumului final Df al ortodromei:
Drumul ini]ial se ob]ine aplicnd formula cotangentelor ^n triunghiul
sferic ABP N pentru: Di, (90 - A), , (90 - B) ob]inndu-se:

Di arcctg tg B cos A cos ec sin A ctg

Aplicnd aceea[i formul\ ^ntriunghiul sferic BAP N se va ob]ine:


D f arcctg tg A cos B cos ec sin B ctg
Drumul ini]ial [i cel final ob]inute vor fi ^nsistem semicircular urmnd s\
fie convertite ^nsistem circular. Se vor calcula la precizie de zecime de
minut (0'.1)
3. Calculul coordonatelor vertexului:
Latitudinea vertexului se ob]ine din formula:

V arccos cos A sin Di

Longitudinea vertexului se ob]ine din:


V A V
unde:

V arcctg sin A tgDi

105

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

4. Calculul latitudinii punctelor intermediare:


~ntruct punctele intermediare se ob]in prin intersec]ia ortodromei cu
meridianele separate de o diferen]\ de longitudine constant\, longitudinea
punctelor intermediare este practic determinat\. Pentru determinarea
longitudinii se aplica formula:

Z arctg tg V cos Z

unde :

Z V Z
Punctele intermediare astfel determinate se trec pe harta Mercator, [i
unite ^ntre ele printr-o curba cu extremit\]ile ^nA [i B determin\ ortodroma
AB. Segmentele de dreapta AZ1, Z1Z2, Z2Z3, etc. ce unesc punctele
intermediare ale ortodromei reprezint\ loxodrome pe care nava urmeaz\
s\ se deplaseze din A ^nB.
Algoritmul pentru calculul ^n cele din urma a coordonatelor punctelor
intermediare va cuprinde urm\toarele secvente:
a) Calculul diferen]ei de longitudine a diferen]ei de latitudine[i a
diferen]ei de latitudine crescnd\c
b) Calculul distan]ei ortodromice M
c) Calculul diferen]ei de distanta m M
Se calculeaz\ drumul loxodromic ^ntrecele dou\ puncte:
D = arctg(/c)
Se calculeaz\ distan]a loxodromica ^ntre cele doua puncte:
m = sec (D)
Se calculeaza distanta m - M
d) Calculul drumului ini]ial Di [i a drumului final Df care se vor ob]ine
^nsistem cuadrantal, trebuind convertite ^n[istem circular
e) Se calculeaz\ coordonatele vertexului
f) Se calculeaz\ coordonatele punctelor intermediare Zi (i, i)
considerndu-le puncte de intersec]ie dintre ortodrom\ [i meridiane de
longitudine multiplu de n (de exemplu multiplu de 5 sau 10)
Prezent\m ^ncontinuare un exemplud de aplica]ie :
Se navig\ de la Casablanca (1 = 33 36.0' N ; 1 = 007 37.0' W) la Miami
(2 = 25 46.0' N ; 2 = 080 10.0' W). Se cere s\ se determine elementele
ortodromei [i coordonatele punctelor de intersec]ie ale ortodromei cu
meridianele multiplu de 10 cuprinse ^ntre punctul de plecare [i punctul
de sosire.
Rezolvare:

a)

Calculul , , c

2 = 25 46.0' 1 = 33 36.0'

2 = - 080 10.0' - 1 = + 007 37.0'

106

c2 = 1590.0 c1 = 2129.9

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

----------------- = -7 50.0'

--------------------- = - 72 33.0'

-----------------c = 539

b)

Calculul distan]ei ortodromice


M
=3735.4 Mm

c)

Drumul loxodromic D =SW 82 56.5' =262.9


m
=3824.9 Mm
m - M =89.9 Mm

d)

Drumul initial Di =N 76 05.9' W =283.9


Drumul final Df =S 63 52.2' W =243.9

e)

Coordonatele vertexului
v
= 36 02.9' N
v
= 24 05.8' W
v
= 31 42.8' W

f)

Coordonatele punctelor intermediare:


Z1
Z2
Z3
Z4
Z5
Z6
Z7
Z8

Latitudine
34 04.0' N
35 28.6' N
36 02.2' N
35 45.8' N
34 38.8' N
32 39.4' N
29 44.3' N
25 50.5' N

Longitudine
010 00.0' W
020 00.0' W
030 00.0' W
040 00.0' W
050 00.0 W
060 00.0 W
070 00.0 W
080 00.0 W

5.7.Naviga]iamixt\
Ortodroma (Great Circle) fiind arcul de cerc mare care une[te doua
puncte de pe suprafa]a terestr\ pe drumul cel mai scurt, poate trece ^n
unele cazuri peste zone cu ghe]uri, cu furtuni, condi]ii hidrometeorologice
nefavorabile sau chiar peste uscat (fig. 5.7.1).

107
Fig. 5.7.1

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

p
C

Di
A(A,A)

p'

Df
B(,)

B
q'

~n aceast\ situa]ie, traversada se execut\ sub forma unei naviga]ii


mixte, [i anume:
se stabile[te un paralel de latitudine limit\ pp' care ^ndepline[te
condi]iile desf\[ur\rii unei naviga]ii ^ncondi]ii de securitate;
din punctul de plecare [i punctul de destina]ie se duc arcele de cerc
mare AC [i BD, tangente la paralelul limit\ pp' (punctele de tangen]\
C [i D se numesc vertexele drumului mixt);
naviga]ia se execut\ pe drumul mixt ACDB, respectiv pe otodroma
AC, arcul de paralel CD [i ortodroma DB. Pe ortodrome, naviga]ia
se execut\ pe segmente de loxodrom\.
Elementele drumului mixt sunt:

Drumul ini]ial Di [i Drumul final Df;


Longitudinile vertexelor C [i D, latitudinea lor fiind cunoscut\;
Distan]a total\ pe drumul mixt;
Coordonatele punctelor intermediare pe cele dou\ ortodrome;

Calculul elementelordrumului mixt


1.

Longitudinea C a primului vertex C:


cos( C ) tg ( A ) ctg ( )

C 108
A C

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

2.
Drumul ini]ial Di:
Drumul ini]ial se ob]ine ^nsistem cuadrantal dup\ care se converte[te ^n
sistem circular.
3.

Distan]a ortodromic\ AC = d1
cos(d 1 ) sin( A )coec( )
sin( Di ) cos( ) sec( A )

4.

Latitudinea D a celui de-al doilea vertex D:


cos( D ) tg ( B ) ctg ( )
D B D

5.

Drumul final Df:


sin( D f ) cos( ) sec( B )

Drumul final se ob]ine ^n sistem cuadrantal [i se converte[te ^n sistem


circular.
6.

Distan]a ortodromic\ DB = d2:

cos(d 2 ) sin( B ) cos ec( )


7.

Distan]a CD pe paralelul limit\ (deplasarea est-vest):


e cos( )
D C

8.

Distanta totala m pe drumul mixt ACDB:

9.

Latitudinea Z a unui punct intermediar Z de pe una din cele


Dou\ ortodrome:

m = d1 + e + d 2

tg ( Z ) tg ( ) cos( Z )
Z C Z
sau
Z Z D
Prezent\m [i pentru aceast\ situa]ie un exemplu de aplica]ie:
Se naviga de la insula Tristan da Cunha ( = 37 03.0' S ; = 012

18.0' W) spre Tasmania ( = 44 00.0' S ; = 145 00.0' E). Paralelul


limita pentru efectuarea traversadei este cel de latitudine = 52 00.0' S.
Se cere s\ se determine elementele drumului mixt [i coordonatele

109

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

punctelor de intersec]ie ale drumului mixt cu meridianele de longitudine


multiplu de 10, ^ncepnd cu punctul ^n care drumul este intersectat de
meridianul de 20 E, pn\ ^npunctul de sosire.
Rezolvare:
Aplicand formulele de mai sus, se vor ob]ine urm\toarele rezultate:
C=041 33.4' E
Di =SE 50.5 =129.5
d1 =2407.6 Mm
D =103 58.8' E
Df =NE 58.9 =58.9
d2 =1690.3 Mm
e =2305.9 Mm
m =6403.8 Mm
Coordonatele punctelor intermediare sunt urm\toarele
Z1 (49 58.1' S ; 020 00.0' E)
Z2 (51 25.8' S ; 030 00.0 E)
Z3 (51 59.4' S ; 040 00.0' E)
Z4 (51 50.8' S ; 110 00.0' E)
Z5 (50 53.6' S ; 120 00.0' E)
Z6 (48 59.8' S ; 130 00.0' E)
Z7 (45 59.5' S ; 140 00.0' E)

5.8.Naviga]ia^nzone cu maree
Generalit\]i
Mareele sunt oscila]ii periodice verticale ale nivelului apelor m\rilor
deschise [i oceanelor, produse ca efect al ac]iunii combinate a fortelor de
atrac]ie ale Lunii [i Soarelui, precum [i ca o consecin]\ a mi[c\rilor de
rota]ie [i revolu]ie ale P\mntului [i Lunii.
Fenomenul de ridicare a nivelului apei, ^nso]itde un transport ^nsemnat
de ap\ pe orizontal\, se nume[te maree ^nalt\, flux sau cre[tarea mareei
iar sc\derea nivelului [i retragerea apei este denumit\ maree joas\, reflux
sau c\derea mareei.
Nivelul maxim al apei la flux se nume[te ap\ ^nalt\, iar cel minim la
reflux, ap\ joas\. Diferen]a de nivel dintre apa ^nalt\ [i apa joas\ imediat
urm\toare reprezint\ amplitudinea mareei. ~n\l]imea nivelului apei la un
moment dat deasupra nivelului de referin]\ al sondajelor din harta marin\
se nume[te ^n\l]imea mareei.
Deplas\rile orizontale ale apei sub ac]iunea for]elor de atrac]ie ale Lunii

110

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

[i Soarelui dau na[tere curen]ilor de maree.


Terminologie
La bordul navelor noastre maritime comerciale se utilizeaz\
documenta]ia nautic\ englez\ privind mareele [i curen]ii de maree. ^n
continuare red\m termenii de maree folositi ^nnaviga]ie ^nlimba romn\,
ct [i coresponden]ii ^nlimba englez\, ^mpreun\ cu abrevia]iile utilizate ^n
h\r]i, table de maree, c\rti pilot:
Ap\ ^nalt\ (high water, H.W.). Nivelul maxim al apei atins la mareea
^nalt\(rise).
Ap\ joas\ (low water, L.W.) Nivelul minim al apei la mareea joas\ (fall).
Amplitudinea mareei (range of the tide). Diferen]a de nivel dintre apa
^nalt\ [i apa joas\ imediat urmatoare.
Maree de sizigii (spring tides). Mareele (tides) care se produc dup\ Lun\
nou\ sau Lun\ plin\ la un interval de timp egal cu vrsta mareei (age of
the tide).
Maree de cuadratur\ (niep tides). Mareele care se produc dup\ primul [i
ultimul p\trar la un interval de timp egal cu vrsta mareei.
Nivelul de referin]\ al sondajelor sau nivelul zero hart\ (chart datum)
este nivelul m\rii fa]\ de care se indica adncimile (sondajele) ^n h\r]ile
marine. Fa]\ de acesta se exprim\, de asemenea, nivelurile mareelor
(tidal levels), ct [i ^n\l]imile diferitelor elemente de relief care periodic
sunt acoperite cu ap\ sau apar la suprafa]a ei, odat\ cu oscilatiile verticale
ale nivelului apei; astfel ^n figura 5.8.1 "^n\l]imea de uscare" (drying
height) a elementului de relief R se exprim\ ^nraport cu nivelul zero hart\.
Prin ^n]elegeri interna]ionale s-a convenit ca nivelul zero hart\ s\ fie
stabilit astfel ca nivelul apei s\ nu coboare ^nmod frecvent sub acesta.

111

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

Fig. 5.8.1

~n\l]imea mareei (height of the tide). ~n\l]imea apei la un moment dat


deasupra nivelului zero hart\. ~n\l]imea mareei reprezint\ corec]ia ce
trebuie aplicata adncimii indicat\ ^n hart\ ^n punctul unde se afl\ nava
pentru a ob]ine adncimea apei ^n momentul considerat. Aceast\
corec]iei este pozitiv\ cnd nivelul mareei este deasupra nivelului zero
hart\; ^nsitua]iile excep]ionale cnd nivelul mareei este sub nivelul zero
hart\, corec]ia este negativ\.
Adncimea indicat\ ^n hart\ ^ntr-un anumit loc se ob]ine sc\znd
^n\l]imea mareei din adncimea m\surat\ cu sonda (sondaj). Aceast\
opera]iune se impune cnd sondajele indicate ^nhart\ se folosesc pentru
a se ob]ine indicii asupra pozi]iei navei.
Nivelul mediu al apei (mean water level). Nivelul mediu al apei la un
anumit stadiu al mareei, determinat ^ntr-un anumit loc pe baza unor serii
de observa]ii; astfel, functie de stadiul mareei la care se efectueaz\
stabilirea nivelului mediu se disting:
nivelul mediu al apei ^nalte la sizigii (mean high water springs,
M.H.W.S.);
nivelul mediu al apei joase la sizigii (mean low water springs,
M.L.W.S.);
nivelul mediu al apei ^nalte la cuadratur\ (mean high water neaps,
M.H.W.N.);

112

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

nivelul mediu al apei joase la cuadratur\ (mean low water neaps,


M.L.W.N.);
Diferen]a nivelurilor medii ale apei, a[a cum au fost definite mai sus
determin\ amplitudinea medie a mareei, astfel:
amplitudinea medie a mareei de sizigii (mean spring range);
amplitudinea medie a mareei de cuadratur\ (mean neap range).
Nivelul mediu al m\rii (mean level, M.L.). Nivelul mediu al m\rii dintr-un
anumit loc determinat ca medie a nivelurilor apei; se folose[te ^nm\rile cu
maree de amplitudine redus\.
Nivelul zero hart\ se exprim\ ^n func]ie de diferite niveluri ale mareei,
astfel:
^n h\r]ile engleze, nivelul zero hart\ este de regul\ nivelul mediu al
apei joase la sizigii (M.L.W.S.). Rezult\ c\ ^n aceste h\r]i, ^n
general, adncimea apei este mai mare dect adncimea indicata
^n hart\ [i numai ^n cazuri rare ea poate fi pu]in inferioar\ celei
con]inute ^nhart\;
^n h\r]ile sovietice [i franceze, nivelul zero hart\ este nivelul celei
mai joase maree joase, ceea ce ^nseamn\ c\ adncimea apei este
^ntotdeauna mai mare dect cea indicat\ ^nhart\.
Nivelul zero hart\ este men]ionat sub titlul h\r]ii.
~n m\rile ^n care mareele au o amplitudine redus\, adncimile indicate
^n hart\ sunt raportate la nivelul mediu al m\rii; astfel sunt ^ntocmite de
exemplu, h\rtile marine ^nMarea Baltic\.
Nivelul de referin]\ al ^n\l]imilor (datum for heights). Este planul fa]\ de
care se exprim\ ^n\l]imile indicate ^n h\rtile marine [i, ^n general, ^n
documenta]ia nautica. ~n documenta]ia englez\ ^n\l]imea farurilor [i a
celorlalte repere de naviga]ie este exprimat\ fa]\ de nivelul mediu al apei
^nalte la sizigii. Alegerea acestui nivel de referin]\ asigur\ c\ b\taia
farurilor, ^nscris\ ^n h\r]i [i cartea farurilor, s\ fie cel pu]in egal\ cu cea
observat\ de navigator pe mare.
Maree echinoc]iale (equinoctial springs). Mareele de sizigii care se
produc ^n apropierea echinoctiilor de prim\var\ [i toamna. Sunt mareele
semidiurne (semidiurnal tides) care au cea mai mare amplitudine.
Maree tropice (tropical springs). Mareele de sizigii care se produc cnd
declina]ia Lunii este maxim\; acestea sunt mareele diurne (diurnal tides)
de maxim\ amplitudine, deoarece inegalit\]ile diurne (diurnal inequalities)
sunt maxime. Denumirea de "tropice" deriv\ de la faptul c\ Luna are
declina]ia maxim\ cnd se afl\ pe sfera cereasc\ ^n apropierea tropicului
Racului sau Capricornului.
Cea mai joas\ maree astronomic\ (lowest astronomical tide, L.A.T.); cea
mai ^nalt\ maree astronomic\ (highest astronomical tide, H.A.T.); Este
cea mai joas\, respectiv cea mai ^nalt\ maree, func]ie de factorii
astronomici previzibili [i condi]iile meteorologice medii locale.
~n cazul utiliz\rii nivelului celei mai joase maree astronomice ca nivel

113

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

zero hart\, ^nseamn\ c\ ^ncondi]ii meteorologice normale, adncimile din


zona de naviga]ie sunt superioare celor indicate ^nhart\.
Prevederea mareelor - metoda diferen]elor. Utilizarea tablelor de maree
con]inute^nBrown's Nautical Almanac.
Aceast\ metod\, se bazeaz\ pe faptul c\ ^n anumite locuri ale globului,
mareele au caracteristicile principale comune; astfel, se constat\ c\ ^n
aceste locuri orele apelor ^nalte [i joase sunt separate de intervale de
timp constante, iar ^n\l]imile mareei se men]in ^n raporturi determinate,
numite diferen]e de maree (tidal differences) sau constante de maree
(tidal constants).
Diferen]ele de maree dintre o serie de porturi standard (standards ports)
de pe glob [i un num\r mare de porturi secundare (secundary ports), mai
apropiate sau mai dep\rtate de primele, se determin\ pe baza unor
observa]ii ^ndelungate [i a unor studii laborioase.
Prevederea mareelor ^ntr-un port secundar se realizeaz\ prin
corectarea datelor ce definesc mareea din portul standard, ^nfunc]ie de
diferen]ele de maree dintre cele dou\ porturi.
Tablele de maree (Tide tables) con]inute ^n partea a treia din Brown's
Nautical Almanac (B.N.A.) ofer\ pe aceast\ baz\, posibilitatea prevederii
mareelor la bord ^n majoritatea porturilor lumii. Sunt table care sunt
folosite ^n mod frecvent la bordul navelor nostre maritime pentru
rezolvarea problemelor de prevedere a mareelor ^nnaviga]ie [i numai ^n
situa]ii deosebite se apeleaz\ la metoda armonic\.
Tide tables din B.N.A. con]in trei p\r]i:
Prevederile zilnice pentru coasta Angliei, Europei de Vest, Indiei,
Australiei, Noua Zeeland\, Canada, America (Daily Predictions for
the Coast Of Britain, Western Europa, India, Australia, New
Zeeland, Canada, America);
Constantele mareelor pentru toate porturile din insulele engleze
(Tidal Constants for all ports in British Isles);
Constantele mareelor pentru porturile str\ine (Tidal Constants for
Foreign Ports).
Orele apelor ^nalte, ^n prima parte sunt exprimate ^n timp mediu la
Greenwich [i ^n timp legal (fapt precizat ^n table); ^n p\r]ile a doua [i a
treia se folo[este numai timpul legal indicat ^nni[te liste (Standard times),
pentru fiecare port ^nparte.
Determinareaorei [i ^n\l]imii apei ^nalte^nporturilestandard:
Tablele Daily Predictions for the Coast of Britain, Western Europe,
India, Australia, New Zeeland, Canada, America con]in orele [i ^n\l]imile

114

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

apelor ^nalte ^nporturile standard, pentru fiecare zi a anului calendaristic


^n curs. (Prevederile mareelor pentru porturile standard con]inute ^n
aceast\ parte sunt determinate cu mare precizie prin metoda armonic\).
Exemplu: Se cer orele [i ^n\l]imile apelor ^nalte ^nportul Cardiff pe luna
Decembrie 1993 ^nziua de 15 Decembrie 1993.
Tabla de maree a portului Cardiff pe luna Decembrie 1993 con]ine:
GREENWICH MEAN TIME
TIDE TABLE - BRISTOL AND ENGLISH
CHANNELS
DECEMBER 1993
CARDIFF
NEWPORT
D D
(PENARTH)
DYFED
of of
Morn
Ht
Aft
Ht
Morn
Ht
Aft
Ht
M W
h
m
m
h
m
m
1 W 08
01 12.5 20
24
12.2
5

~n ziua de 15 Decembrie 1993, indicat\ pe cloana "D of M" (day of


month), Miercuri (Wednesday), pe coloana "D of W" (day of week), au loc
doua maree ^nalte: mareea de diminea]\ ("Morn", Morning) la ora 08h01m,
^n\l]imea 12.5 m ("Ht", height); mareea de dup\-amiaz\ ("Aft", afternoon)
la ora 20h24m, ^n\l]imea 12.2 m.
Orele sunt exprimate ^n timp mediu la Greenwich. Cnd orele exprim\
timpul legal, acest timp este indicat pentru fiecare port ^n parte ^n lista
"Standard Times used in daily tidal predictions".
Utilizareatablelorde mareepentruporturilesecundare.
Cele dou\ table de maree pentru porturile secundare indicate mai sus
con]in urm\toarele :
portul standard ("Stand. Port"), sub care sunt indicate diferen]ele de
timp ("Difference") dintre orele apelor ^nalte ^n portul standard [i
cele din porturile secundare;
longitudinea fusului ("Time Zone"), ^nore, a portului secundar;
porturile secundare ("Secondary ports") corespunz\toare fiec\rui port
standard;
^n\l]imea medie a apei ("M.H.W.", mean high water) la sizigii ("Sp.",
springs) [i la cuadraturi ("Np., neaps), pentru fiecare port secundar.
Ora apei ^nalte a unui port secundar se determin\ ad\ugnd diferen]a
(constanta) de timp a locului la ora apei ^nalte a portului standard
(determinat\ ^n modul indicat mai sus); diferen]a de timp este astfel
^ntocmit\ ^nct ora apei ^nalte din portul secundar se ob]ine direct ^n
timp legal.
Exemplu: Se cer prevederile mareei ^n portul Anvers ^n ziua de 16
Decembrie 1993.
Din tabla "Tidal constants for foreign ports" se stabile[te c\ portul Anvers

115

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

(Antwerp) este port secundar al portului standard Flushing, din care,


pentru exemplificare extragem urm\toarele:
Nautical Almanac
PORTS
Standard Port
and Differences
h.m.

Vlis[ingen (Flushing)
+0120
+0120
+0022

TIDAL CONSTANTS FOR FOREIGN


Time
Zone
h

-1
-1
-1

Secondary Ports

M.H.W.

Sp.
m.

N.p.
m.

Bath
Antwerp (Prosperpolder)
Terneuzen

5.5
5.8
5.0

4.7
4.8
4.1

Orele apelor ^nalte la Anvers (Antwerp) ^nziua de 16 Decembrie 1993


se determin\ astfel:
- Ora apei ^nalte la Flushing, 16 Dec. 1993 a.m.
- Ora apei ^nalte la Flushing, 16 Dec. 1993 p.m.
- Diferen]a de timp pentru Anvers
- Orele apei ^nalte la Anvers, 16 Dec. 1993

= 03h36m
h

=+01 20
= 04h56m

= 15h55m
=+01h20m
= 17h15m

Orele exprim\ timpul la Anvers.


~n\l]imea nivelului mediu al apei ^nalte la sizigii ("Sp."), la Anvers, este
de 5,8 m, iar la cuadraturi ("N.p."), de 4,8 m.
Orele apei ^nalte la Flushing se ob]in din tabla "Daily Predictions for the
Coast of , Western Europe, ," a[a cum s-a ar\tat la mai sus.
H\r]ile marine engleze, sub titlul "Tidal informations", con]in informa]ii
privind ^n\l]imea nivelului mediu al apei ^nalte (high water) [i apei joase
(low water) la sizigii (mean springs) [i respectiv la cuadraturi (mean
neaps), deasupra nivelului zero hart\, ^n cteva puncte importante ale
zonei reprezentate.
Curen]ii de maree
Cre[terea [i descre[terea nivelului apei sunt ^nso]ite de deplas\ri
orizontale ale masei de ap\, care dau na[tere curen]ilor de maree (tidal
streams). ~n rezolvarea problemelor de naviga]ie, ace[ti curen]i trebuie
distin[i cu aten]ie de ceilal]i curen]i marini, genera]i de vnt, diferen]a de
salinitate a apei, de presiunea atmosferic\ sau din alte cauze.
Studiul curen]ilor de maree este foarte important ^n naviga]ie, pentru
determinarea drumului [i vitezei navei deasupra fundului.
La larg, curen]ii de maree prezint\, ^ngeneral, acelea[i caracteristici de
periodicitate ca [i mareele; viteza curentului de maree (tidal stream rate)

116

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

cre[te cu amplitudinea mareei, atinge viteza maxim\ (maximum rate) la


apa joas\ [i la apa ^nalt\, viteza minim\ sau apa sta]ionar\ (slack water)
aproape la jum\tatea intervalului de timp dintre mareea joas\ [i cea ^nalt\,
cnd are loc [i schimbarea de sens a curentului.
~n apropierea coastei, acolo unde sec]iunea de scurgere a masei de
ap\ se restrnge, viteza curen]ilor de maree cre[te con[iderabil ^n
compara]ie cu cea din largul m\rii. Astfel, ^n timp ce la larg viteza
curen]ilor de maree atinge valori de 2 - 3 Nd, ^n zona costier\ s-au
^nregistrat viteze pn\ la 12 Nd. (^n condi]ii speciale ^n zona peninsulei
Alaska).
~n cazul mareelor semidiurne, la larg, curentul de flux ac]ioneaz\
aproximativ 6 ore ^nainte [i dup\ apa ^nalt\, iar curentul de reflux 3 ore
^nainte [i dup\ mareea joas\. ^n zona costier\, cnd unda de maree
^ntlne[te obstacole ca funduri mici, coaste de anumite forme [i orient\ri
fa]\ de cea a undei, momentul schimb\rii direc]iei curentului poate varia
considerabil ^nfunc]ie de condi]iile locale. Aceste influen]e pot fi att de
mari, ^nct momentul schimb\rii direc]iei curentului s\ coincid\ cu apa
^nalt\ sau cu cea joas\.
~n estuare [i pe ruri, vitezele [i momentelele de schimbarea a direc]iei
curen]ilor de maree urmeaz\ legi extrem de complexe, determinate ^n
deosebi de forma albiei [i adncimea apei. De aceea, observarea [i
studiul curen]ilor de maree se realizeaz\ cu o dificultate cu mult mai mare
dect cea a mareelor; astfel, de exemplu, se semnaleaz\ cazuri cnd ^n
mijlocul canalului se determin\ viteze de 3 - 4 Nd de un anumit sens,
pentru ca la mic\ distan]\ spre mal, ^n limitele p\r]ii navigabile, s\ se
constate ap\ sta]ionar\ sau un curent slab de sens invers. ^n sec]iunile
foarte ^nguste ale rurilor, curentul de maree atinge viteze maxime (tidal
race).
Curen]ii de maree sunt de dou\ feluri: rectilineari [i giratorii.
Curentul rectilinear (rectilinear tidal stream), care ac]ioneaz\ pe aceea[i
direc]ie, ^n sensuri opuse, desemnate prin denumirile: curent de flux
(flood stream) [i curent de reflux (ebb stream); asemenea curen]i se
^ntlnesc pe canale, ruri, estuare sau ^n strmtori (cand ^n func]ie de
l\]imea strmtorii pot avea loc mici abateri de la direc]ia principal\).
Curen]ii giratori (rotary tidal stream) sunt curen]i de maree forma]i la
larg, care i[i ating viteza maxim\ pe aceea[i direc]ie, ^nsensuri opuse, dar
care schimb\ succe[iv direc]ia, executnd o gira]ie complet\ ^nperioada
unei maree.
~n zonele ^n care curen]ii de maree prezint\ o periodicitate regulat\ [i
exist\ posibilitatea stabilirii unor rela]ii ^ntre evolu]ia mareei dintr-un port
de referin]\ (standard sau secundar) [i varia]ia elementelor curen]ilor de
maree, ^ntocmirea documenta]iei pentru uzul naviga]iei este mult
facilitat\. Rela]iile dintre cele dou\ fenomene sunt: stabilirea de raporturi
dintre schimbarea direc]iei curen]ilor de maree din zon\ [i ora apei ^nalte
dintr-un port de referin]\; determinarea unor rela]ii dintre vitezele

117

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

curentului de maree [i varia]ia amplitudinii mareei. ~n asemenea condi]ii,


elementele curen]ilor de maree (direc]ii [i viteze) se exprim\ ^nraport de
ora apei ^nalte ale unui port de referin]\ din zon\, ^ndiferite forme: atlase
de curen]i de maree, h\r]i de curen]i [i sub forme tabelare ^nh\r]ile marine
folosite ^nnaviga]ie.
Pentru uzul naviga]iei la bordul navelor, de foarte mare utilitate este
prezentarea tabelar\ ^n h\r]ile marine a elementelor curen]ilor de maree
din zon\, exprimate ^nfunc]ie de ora apei ^nalte a unui port de referin]\.
Pentru exemplificare, red\m ^nfigura 5.8.3 un extras din harta Falmouth
To Plymouth seria 1267.

Fig. 5.8.2

^nharta sunt prezentate o serie de pozi]ii, marcate prin litere (A, B, C,


) ^nchise ^ncte un romb. ~ntr-un loc portivit, sub titlul Tidal Streams
referred to HW at DEVONPORT (Curen]ii de maree referi]i la apa ^nalt\
de la Devonport), ^nacest caz deci portul de referin]\ fiind Devonport, se
prezint\ sub form\ tabelar\ (figura 5.8.2) elementele curen]ilor de maree;
^ndreptul fiec\rui punct (A, B, C, ) se indic\ coordonatele geografice ale
acestuia.
Pentru fiecare din aceste puncte se exprim\ urm\toarele elemente:
direc]ia curentului ("Dir"), indicnd sensul ^n care se deplaseaz\
masa de ap\ ^nraport cu direc]ia nord adev\rat, func]ie de ora apei
^nalte ("H.W.") ^nportul de referint\ (Devonport) [i pentru c\ ^nzon\
mareele sunt de tipul semidiurn, direc]iile curentului se exprim\ din
or\ ^nor\, 6 ore ^nainte [i 6 ore dup\ apa ^nalt\ ^nportul de referin]\;

118

NAVIGA}IA~NCONDI}IISPECIALE

viteza ("Rate"), ^n noduri ("Kn"), la mareea de sizigii ("Sp.") [i la


cuadraturi ("Np").

Fig. 5.8.3

119

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

120

NAVIGA}IAFLUVIAL|

6.1.Scurt\hidrologie
Dun\rea este cel mai mare fluviu al Europei centrale [i de sud-est avnd
o lungime de 3688 km.
Din punct de vedere al caracteristicilor fizico-geografice [i geologice,
Dun\rea se ^mparte^ntrei sectoare:
a) Dun\rea de sus, de la izvoare km 2863 pn\ la Gonyu km 1791, cu o
lungime total\ de 1072 km;
b) Dun\rea de mijloc, de la Gonyu km 1791 pn\ la Drobeta-Turnu
Severin km 931, cu o lungime total\ de 860 km;
c) Dun\rea de jos, de la Drobeta Turnu Severin km 931 pn\ la
Sulina, avnd o lungime de 931 km.
Re]eaua hidrografic\ a Dun\rii de sus are un regim alpin varia]iile
debitului nedepinznd de precipita]iile atmosferice [i de evaporare, ci de
varia]iile sezoniere ale temperaturii produc\toare de maxime bine
pronun]ate vara [i de minime iarna. Cei mai mul]i afluen]i alpini, ^nspecial
Innul, transport\ o cantitate mare de aluviuni, care se depun ^n albia
Dun\rii, formnd bancuri de nusip. Pe cursul superior al Dun\rii cre[terea
nivelului apelor se produce ^nperioada lunilor iunie-septembrie, cnd se
tope[te z\pada de pe mun]i, iar nivelul minim din ianuarie pn\ ^naprilie.
Re]eaua hidrografic\ a Dun\rii de mijloc este oarecum mai pu]in
ramificat\, [i se g\se[te situat\ pe o cmpie. Regimul acestei re]ele se
caracterizeaz\ prin varia]ii mari ale debitului [i nivelului apelor, cu cre[teri
mari prim\vara [i la ^nceputul verii [i descre[teri de la sfr[itul verii pn\
prim\vara.
Re]eaua hidrografic\ a Dun\rii de Jos este format\ mai ales din alfuen]ii
scur]i de stnga: Nera, Cerna, Jiul, Oltul, Vedea, Teleormanul, Arge[ul,
Ialomi]a, Siretul [i Prutul, ce ^[i au izvoarele ^n Carpa]i. Afluen]ii de
dreapta: Timocul, Lomul, Ogastrul, Iskerul, Vidul, Osna, Ianitia [i Lomul
de Jos, ^[iau izvoarele ^nBalcani.
Afluen]ii se caracterizeaz\ prin ridicarea nivelului lor prim\vara [i la
^nceputul verii, ^n urma topirii z\pezilor din mun]i. Cursul mijlociu [i
inferior al acestor afluen]i au ^ngeneral pante [i viteze mici.
Dun\rea se vars\ ^nMarea Neagr\, prin cele trei bra]e principale: Chilia
117 km, Sulina 63 km [i Sf. Gheorghe 109 km. Sectorul Br\ila-Sulina

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

(Dun\rea maritim\), lung de 170 km, cuprinde albia principal\ a Dun\rii


pn\ la Cea]alul Izmail (Mm43, km 80) precum [i bra]ele Tulcea [i Sulina).

6.2.Particularit\]iale naviga]ieipe Dun\re


Naviga]ia pe Dun\re presupune cuno[terea particularit\]ilor specifice
sectorului de naviga]ie [i o practic\ ^ndelungat\.
~n afar\ de vnt [i valuri, care influen]eaz\ asupra mar[ului [i manevrei
navelor, trebuie s\ se ]in\ cont de urm\torii factori exteriori:
parametrii curbelor [i elementele trecerilor dificile;
curentul apei care are diferite direc]ii [i viteze, putnd avantaja sau
dezavantaja manevra [i mar[ul;
varia]ia adncimilor;
direc]ia [i l\]imea [enalului navigabil, influen]nd spa]iul de manevr\ [i
viteza de deplasare;
contra curen]ii [i anafoarele, cu influen]\ ^n stabilitatea direc]iei de
mar[;
bancurile de nisip neidentificate [i pragurile stncoase.

6.3.Reguli generalepentrunaviga]iape Dun\re


^nsectorul romnesc
Navele ce navig\ ^n sectorul romnesc al Dun\rii trebuie s\ respecte
prevederile Regulamentului de naviga]ie pe Dun\re, care
reglementeaz\:
condi]iile tehnice ale navelor [i documentele ce trebuie s\ se g\seasc\
la bord;
reguli speciale de naviga]ie;
dispozi]ii speciale pentru canalul Sulina [i gura canalului Sulina:
naviga]ia ^ncondi]i dificile;
pilotarea navelor;
remorcajul;
transportul materialelor inflamabile [i explozibili;
m\suri de prevenirea polu\rii.
Navele sau materialele plutitoare asamblate, cu excep]ia navelor dintrun convoi ^mpins, altele dect ^mping\torul, trebuie s\ se afle sub
comanda unei persoane avnd calificarea necesar\ numit\ conduc\tor.
Acesta este desemnat ^nfelul urm\tor:
a) pentru un convoi care nu cuprinde dect o nav\ autopropulsat\,
conduc\torul convoiului este acela al navei autopropulsate;

122

NAVIGA}IAFLUVIAL|

b) pentru un convoi remorcat care are ^n fa]\ nave autopropulsate ^n


linie de [ir ^nnum\r de dou\ sau mai multe, conduc\torul convoiului
este conduc\torul primei nave;
c) pentru un convoi remorcat care are ^n fa]\ nave autopropulsate ^n
num\r de dou\ sau mai multe, care navig\ cuplate, dintre care una
asigur\ trac]iunea principal\, conduc\torul convoiului este
conduc\torul navei care asigur\ trac]iunea principal\;
d) ^n toate celelalte cazuri, conduc\torul convoiului sau forma]iei ^n
cuplu trebuie s\ fie numit ^ntimp util.
Conduc\torul este r\spunz\tor de rerspectarea prevederilor
regulamentare pe nava lui, pe convoiul lui etc. Conduc\torii navelor dintrun convoi remorcat, trebuie s\ se conformeze ordinelor conduc\torului
convoiului.
Totu[i chiar f\r\ aceste ordine, ei trebuie s\ ia toate m\surile cerute de
^mprejur\ri pentru buna conducere a navelor lor.
Conduc\torii trebuie s\ ia toate m\surile de precau]ie pe care le impun
^ndatoririle generale de vigilen]\ [i practica profesional\ curent\ ^nspecial
pentru evitarea:
punerii ^npericol a vie]ii persoanelor;
provoc\rii de pagube navelor sau materialelor plutitoare asamblate,
malurilor sau lucr\rilor [i instala]iilor de orice natur\;
cre\rii de piedici ^ncalea naviga]iei;
polu\rii apelor.

123

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

124

BIBLIOGRAFIE

1. Balaban Gh.I., Tratat de naviga]ie maritim\, Vol. I-II, Edi]ia a II-a rev\zut\ [i
completat\, Editura sport-turism, Bucure[ti, 1981
2. Brsan E., Lucrul pe hart\ ^n condi]iile naviga]iei moderne, Buletinul celei
de-a XV-a Sesiuni de comunic\ri [tiin]ifice a cadrelor didactice, Academia
Naval\ Mircea cel B\trn, Vol.V, Constan]a, 1997
3. Bessero G., Hecht, ECDIS: un point de vue europen, Navigation, Ian.
1997
4. Bessero G., Du bon usage des cartes marines electroniques, Navigation,
Vol.47, No.186, Avril 1999
5. Beukers J.M., Global Radionavigation The Next 50 Years and Beyond,
The Journal Of Navigation, Vol.53, No.2, May 2000, Cambridge University
Press
6. Bole A.G., Dineley W.O., Nicholls C.E., The Navigation Control Manual,
Second Edition, Butterworth-Heinemann Ltd., Oxford, 1992 Bon]ideanu
P.S., Naviga]ia [i manevra navelor pe ape interioare, Editura Tehnic\,
Bucure[ti, 1973
7. Bowditch N., The American Practical Navigator, Pub.No.9, Defense
Mapping Agency Hydrographic/Topographic Center, USA, 1995
8. Bucur V., Arge[anu {., Zaharia I., Naviga]ia, Vol.I Editura Tehnic\ a
Ministerului C\ilor Ferate, 1953
9. Caillou M.M., Traite de navigation, 3e edition revisee, Editions INFOMER,
Rennes, 1998
10.Curran I., Beatty M., Effective Use of GSM for Accurate Positioning, The
Journal Of Navigation, Vol.53, No.1, January 2000, Cambridge Univer[ity
Press
11.Ford S.F., ECDIS: Revolutionary or Evolutionary?, Institute of Navigation,
National Technical Meeting, January 1994
12.Hobbs R.R., Marine Navigation Piloting and Celestial and Electronic
Navigation, Fourth Edition, Naval Institute Press, Annapolis, Maryland,
1997
13.Ignat {t., Iura[cu Gh., ~ndrum\tor pentru siguran]a naviga]iei pe Dun\rea
maritim\ [i fluvial\, Editura Tehnic\, Bucure[ti, 1980

NAVIGA}IEMARITIM|{IFLUVIAL|

14.Maloney E.S., Duttons Navigation and Piloting, Fourteenth Edition, Naval


Institute Press, Annapolis, Maryland, 1985
15.Manoliu I.A., Nave [i naviga]ie, Seria Mici enciclopedii [i dic]ionare ilustrate,
Editura {tiin]ific\ [i enciclopedic\, Bucure[ti, 1984
16.Norris A.P., The Status and Future of the Electronic Charts, The Journal Of
Navigation, Vol.51, No.3, September 1998, Cambridge University Press
17.Pasquay J.N., Le carte marine electronique et ses succedanes provisoires,
Navigation, Aprilie 1996
18.Spiller J., Tapsell T., PeckhamR., Planning of Future Satellite Navigation
Systems, The Journal Of Navigation, Vol.52, No.1, January 1999,
Cambridge University Press
19.Squair W.H., Modern Chartwork, sixth Edition, 1992, Brown, Son &
Fergurson, Ltd., Glasgow
20.Stanca C., H\r]ile electronice de la forma raster la cele vectorizate,
Buletinul celei de-a XV-a Sesiunei de comunic\ri [tiin]ifice a cadrelor
didactice, Academia Naval\ Mircea cel B\trn, Vol.V, Constan]a, 1997
21.Stanca C., B\tr^nca Gh., Modern geodetic systems and their use for
navigation charts, Analele Institutului de Marin\ Civil\, Anul I, Vol.I,
Consta]a, 2000
22.}u]uianu N., Boitan V., Huhulescu E., Reguli de naviga]ie pe Dun\re ^n
sectorul Republicii Socialiste Romnia comentarii, schi]e, ^ntreb\ri [i
r\spunsuri, Filiala de formare [i perfec]ionare a lucr\torilor din naviga]ia
fluvial\ Gala]i, 1984
23.Williams P.D.L., Civil Marine Radar A Review and a Way Ahead, The
Journal Of Navigation, Vol.51, No.3, September 1998, Cambridge
University Press
24.*** Admiralty Manual of Navigation, Vol I-III, Revised 1987, Third
impression 1994, Ministry of Defence, Directorate of Naval Warfare, U.K.
25.*** Electronic chart update Safety at Sea , Februarie 1996
26.*** Final Report of the Committee On Modernizing Navigation Services,
Martie 1994, NOAA Document
27.*** Regulament de naviga]ie pe Dun\re ^nsectorul romnesc, Inspectoratul
de stat al naviga]iei civile, 1993
28.*** Regulamentul Interna]ional de prevenire a abordajelor pe mare, 1972,
inclusiv amendamentele din 1993
29.*** Table nautice D.H. 90, Direc]ia Hidrografic\ Maritim\, Constan]a 1989
30.*** Ultimele edi]ii (la data public\rii lucr\rii) din urm\toarele publica]ii nautice
editate de United Kingdom Hydrographic Office National Publications:
Admiralty Sailing Directions (Pilots)
Admiralty List of Radio signals
Admiralty Tide Tables
Admiralty List of Lights and Fog signals
Admiralty Distance Tables
Occean Passages for the World

126

BIBLIOGRAFIE

The Mariners Handbook


Admiralty Tidal Stream Altases

127