Sunteți pe pagina 1din 21

1.Nicolo Machiavelli.

1.Doctrina politico-juridica a lui Machiavelli.Centrul doctrinei lui Machiavelli


e conceptia umanista.Prin aceasta conceptie autorul se indeparteaza de
conceptia religioasa despre lume.Asemenea umanistilor Machiavelli concepe
omul in calitate de centru al conceptiei despre lume,creator al istoriei.S se
intemeiaza potrivit doctrinei lui Machiavelli pe relatiile dintre guvernanti si
guvernati.Aceasta relatie constituind totodata si fundam al stabilitatii
guvernelor.Scopul statului este siguranta cetatenilor si garantarea stabilitatii
proprietatii private.Forma de organiz a guvernarii S prin care se atinge cel
m.inalt grad al stabilitatii S si a guvernarii pt autor e republica.Machiavelli
afirma necesitatea conceperii si intelegerii realitatii politice in calitate de categ
distincta a activitatii umane.Intelegerea si principiile activ politice sunt distincte
de cele ale religiei si moralitatii laice:relatiilor politice le sunt specifice
legalitatile politice.
2.Semnif maximeiScopul scuz mijloacelepe baza ideilor lui Machiavelli.In
opera sa principele M.spunea ca in vremurile grele cind e vorba de salvarea
S,omul de actiune nu trebuie sa se impiedice de nici un considerent de justitie
sau injustitie,de omenie sau confuzie,de rusine sau glorie:esentialul care
prevaleaza asupra orice afirma M.e de asig salvarea si libertatea.In acest context
a fost formulat sloganulscopul scuza mijloacelecare a primit numele de
machiavelism.In fond M.a teoretizat cu siceritate si curaj ceea ce stia de cind
lumea,anume ca ceea ce conteaza in politica sunt interesele si forta nu
consideratii de justitie si morala.In vederea realizarii scopului politic urmarit
M.propune in calitate de mijloace de atingere a scopurilor
politice:siretenia,viclenia,tradarea,violenta,cruzimea etc.Asem mijloace fara
indoiala erau utilizate la scara larga in acele timpuri.Insa faptul ca au fost
propuse in mod deschis a influentat negativ asupra renumelui autorului.Aceasta
formula:scopul scuza mijloacelenu e utilizata in opera lui M.chiar daca se
deduce din aceasta si reflecta continutul politic al operei acestui autor.
3.Machiavelismulca principiu istoric i ca realitate.Machiavelism e un
termen referitor la teoria politic expus de M.,n cartea cu
titlul Principele,aprut n 1515,n care,cu sinceritate,dar m.ales cu cinism,a
susinut c n politic se pot folosi absolut orice mijloace ce pot duce la
atingerea scopului propus:vicleug,minciun,lips de scrupule,sforrie,manevre
diabolice,trdare,corupere
etc,de
unde
i
principiul"scopul
scuz
mijloacele".Termenul machiavelism,e utilizat pt a descrie principiile puterii
politice,iar pers-le care folosesc aceste principii n viaa politic sau personal
sunt numii frecvent machiavelici.

2.Hugo Grotius.1.Fundam,princip i met de


cunoatere a dr natural dup Hugo Grotius.Puternic
influentat de noua orientare de gindire produsa de
Renastere,convins fiind ca dezbinarile teologice nu pot
duce la principii unitare care sa intemeieze activ
politico-juridica,Grotius considera ca singurele care pot
asig aceasta unitate sunt principiile dr nat.Grotius
considera dr nat izvoraste din nevoia de a trai in
societate,din grija pe care o are omul de a pastra
societatea.G.afirma ca apartine dr nat tot ceea ce e in
conformitatea cu natura rationala si sociala a
omului.Deasem dr nat nu apartine vointei fie ea umana
sau divina.Sustinind ca dr nat e imuabil,G.va spune ca
aceasta nu numai ca nu depinde de vointa omului ci nici
chiar vointa lui Dumnezeu nu-l poate schimba.Deci dr
nat e o dispozitie a ratiuni care isi trage valoarea din
natura sa din puterea sa inascuta dintr-un imperativ
nascut din constiinta sociala a omului.2.Contribuia lui
H.Grotius n dr interna pub. Premergtor tratatului de
pace de la Westfalia,juristul olandez Hugo
Grotius,considerat printele tiinei dr interna,prin
operele sale i ndeosebi Mare Liberum(Marea Liber)i
De jure belli ac pacis(Despre dr rzboiului i
pcii)realizeaz 1expunere de ansam a dr interna.El
ddea astfel,un fundam juridic puternic independ i
suveranitii statelor care creau reguli de conduit ntre
ele.A dat,de asemenea,dovad de toleran,respingnd
discriminrile n relaiile dintre statele cretine i

celeinfidele i admind ncheierea de tratate cu


acestea.Dezv ideea rzboiului just,a formulat reguli de
purtare
a
acestuia,inspirate
din
considerente
umanitare.Nu ntmpltor lit consacrat evoluiei dr
interna pub precizeaz cadevratul fondator al dr
interna rmne ns olandezul Grotius,creatorul unei
teorii intermediare ntre concepia tradiional,bazat pe
religie,i concepia pozitivist,potrivit creia dr nu se
ntemeiaz pe voina divinitii,ci pe contiina i
raiunea umanitii.Pacea Westfalian rmne ca un
moment de referin n viaa interna,deoarece a
consfinit-ntr-un tratat convenit dup negocieri dificile
i complicate-ncetarea Rzboiului de30ani.Tratatele
Westfalice inaugureaz n istoria Europei nceputul
congreselor europene i reaezarea raporturilor ntre
statele continentului.G.formula principiul libertii de
comer,navigaie i pescuit n largul mrii n sensul c
mareadincolo de o anumit limit de la rm nu poate
fi nsuit de state sau pers particulare,prin ocupaie sau
alte mijloace,iar folosirea mrii de un S s nu mpiedice
libertatea altor.3.Principiulpacta sunt servandan dr
intern
i
n
dr
interna.Principiul
forei
obligatorii,exprimat i prin adagiul pacta sunt
servanda,e acea regul de dr potrivit creia actul juridic
civil legal ncheiat se impune prilor(n cazul
contractelor)sau prii(n cazul actelor juridice
unilaterale)ntocmai ca legea.n alte cuv,executarea
actului juridic civil e oblig pt pri,iar nu facultativ.n
aplicarea principiului pacta sunt servanda,s-a decis c o
parte contractant nu poate s modifice,n mod
unilateral,preul convenit n momentul ncheierii

contractului.
5.Utilitarismul
englez(J.Bentham,J.Mill,H.Spencer).1.Ideile
lui
Bentham
ca
fondator
al
utilitarismului
englez.B.considera ca utilul e cel care poate aduce
fericirea unui nr cit m.mare de oameni,constituindu-se
astfel
o
adevarata
democratie
fondata
pe
interconexiunea indivizilor ce isi urmaresc fiecare
interesul.B.nu intemeiaza utilul pe ratiune ci pe placere
ca simplu sentiment.B.inlocuieste contractul social cu
utilul,el considera ca contractul e un simplu
sofism,menit sa consolideze pozitia guvernarii.S si D
sunt un sist de echilibru intre interesele fiecaruia si
interesele comunitatii.Exista totusi la baza societatii
reguli dar nu fondate pe ratiune ci pe
utilitate.B.promoveza egoismul ca regula a convietuirii
sociale.Iar scopul individului este de a acumula
maximum de avantaje personale.Interesele individuale
sunt singurele reale S avind ca misiune coordonarea
care asig fericirea tuturor.2.Eectele adaptrii oamenilor
la viaa social pe baza teoriei lui Spencer.Pe baza
concepiilor evoluioniste,S.a construit un sist ntreg de
filosofie.Potrivit lui S.,viaa e un gigantic proces
ritmic,o micare continu de formaie i de
descompunere.Sensul acestei micri e ceea ce
constituie evoluia,iar ea consist n mod mai precis
dintr-o trecere de la omogen la heterogen,de la
nediferenial la diferenial,de la incoerent la
coerent.Societatea uman e asimilat unui organism
biologic.Prin efectul seleciei naturale,speciile se
transform,adaptndu-se ncetul cu ncetul condiiilor

mediului,cele care nu se adapteaz, pier.O privire


interesant asupra relaiei om-societate o realizeaz
Spencer.Contemp
i
admirator
al
lui
Ch.Darwin,S.proiecteaz
o
viziune
organicist,considernd societatea ca un cmp al luptei
pt existen.n domeniul dr,S.formuleaz un ansam
dePrincipii de Etic absolut,intre care principiul
fundam e:Fiecare poate s fac ceea ce voiete,numai
s
nu
lezeze
libertatea
egal
a
celorlali;complementarul acestui principiu se refer la
consecine,i el sun astfel:fiecare trebuie s suporte
consecinele propriei sale naturi i ale propriei sale
conduite.n baza acestor principii,S.formuleaz o list
a dr-lor nat ale omului,derivate din ele:dr de a se mica
liber,dr de proprietate,dr liberului schimb,dr libertii de
credin,libertatea cultului,a cuv,a presei libere
etc.Esena concepiei lui S.e organizarea vieii
sociale,astfel nct individului s i se permit maximum
posibil de dr i liberti,S fiind doar un protector al
acestora.3.Contribuia lui Mill la dezv doctrinei
utilitariste.Mill
va
schimba
in
totalitate
utilitarismul,adaptindu-l societatii.El va aduce o noua
clasif a placerilor in cele fizice si cele spirituale.Astfel
placerile spirituale sunt superioare celor fizice,chiar
daca mai greu de atins.Pt M.utilitatea e fundam
moralei.Conform acestui principiu actiunile sunt corecte
proportional cu tendinta lor de a promova fericirea si
sunt incorecte in masura in care tind sa produca inversul
fericirii.Prin fericire M.intelege prez placerii si absenta
durerii(nu placere fizica ci spirituala).M.isi constituie
propria viziune despre utilitarism avind in vedere

distinctia bine persona-bine public.El considera ca


sacrificiul unui individ poate fi considerata cea m.inalta
virtute.M.incearca sa concilieze notiunile de justitie cu
cea de interes,recurgind la notiunea de interes
general,superior
interesului
individual.M.nu
abandoneaz teoria lui Bentham i accept utilitatea ca
fiind un principiu al valorilor morale motiv pt care o
aciune poate fi judecat n funcie de fericirea pe care o
aduce unui anumit nr de indivizi.Spre deoseb de
Bentham,M.accentueaz diferena dintre plceri i
imagineaz o ierarhie a plcerilor care ar sta la baza
conceptului
de
fericire.Mill
nu
e
un
hedonist(hedonismul privit ca odoctrin a porcilor)el
vb de 2categ de plceri:trupeti i spirituale.Ultimele
sunt dezirabile,cci spune acesta,sunt superioare
calitativ plcerilor trupeti,deci implicit conduc la o
fericire m.mare.Dei Mill e contient c un obiectiv ca
acela de a ajusta binele personal n func ie de binele
public e un demers dificil care nu poate fi atins cu
uurin,el consider c sacrificiul unui individ poate fi
considerat cea m.nalt virtute.
7.George Hegel.1.Idei politico-juridice a lui Hegel. Un
exponent al istoricismului,i anume al curentului
istoricismului filosofic sau idealismului obiectiv,se
consider filosoful german G.Hegel.n abordarea prob
dr H.pornete de la ideea de baz a sist su filosofic-ce
e raional e real i ce e real e raional.Aceast idee,dup
Hegel,st la baza att a spiritului universal,ct i a
naturii.S n/i pt sine e eticul n ntregime,realiz
libertii reale care e,n acelai timp,scopul absolut al
raiunii.Ideea etic a S presupune ca universalul s fie

legat cu libertatea deplin a particularilor i cu


propirea indivizilor astfel,ca interesul familiei i al
societii civile s se reuneasc,impunndu-se
S,dar,totodat,n recunoaterea c universalitatea
scopului nu poate progresa far tiina i voina proprie
a particularitii,care trebuie s-i pstreze dr-le ei.Deci
numai atunci cnd n ambele momente generalul i
particularul i pstreaz puterea,numai atunci un S
poate fi considerat ca S pe deplin articulat i cu adevrat
organizat.2.Evoluia
spiritului
obiectiv
dup
Hegel.Trebuie s reinem c H.a fost,n 1rnd,un filosof
idealist,a crui gndire nu a ncremenit la nivelul unui
cult al S,adic la nivelul spiritului obiectiv;el a fost
profund i definitiv ataat de ideea absolut.Una din
nuanele subtile ale spiritului universal se refer la
spiritul-naiune.Fiecare popor are propria sa istorie
ghidat de un spirit naional specific,care atinge cea
m.nalt form de exprimare n cadrul S-naiune.Fiecare
popor are Cons pe care o merit.Naiunile au o evoluie
proprie i se dezv gradual,trecnd prin etapele de
cretere,maturitate i declin.Dac spiritul subiectiv
aparine entitilor individuale,iar spiritul obiectiv e
specific contextelor sociale,spiritul absolut iese n
eviden ca stadiu nalt de dezv metafizic.Locul
suprem n cadrul acestei evoluii e rezervat de
H.artitilor i filosofilor,singurele entiti capabile s se
simt confortabil n cercul restrns al gndirii
pure.3.Distincia dintre S i societatea civil pornind
de la ideile politico-juridice ale lui Hegel.Hegel i apoi
Karl Marx definea societatea civil ca:o stare atins de
popoarele avansate,dar marcate ns de egoism i

avariie,lips de coeziune moral,deci se referea n


special la ordinea econ i social cu principii
proprii,independ de cerinele etice,juridice sau
politice.Ideea de societate civil reprez treapta de
mijloc pe drumul organizrii sociale de la familie la
S.Destinul conceptului de societate civil n opera lui
H.trebuie judecat de pe un palier teoretic n care S apare
ca ntruchipare absolut a ideilor universale de
libertate,dr i moralitate.Totodat,S exprim ideea de
ntreg,de unitate civil deplin i reprez un factor unic
de stabilitate social i politic.La baza constituirii
societii civile se afl 3momente eseniale:deplina
coeren ntre trebuinele individuale i sist trebuinelor
sociale;asig libertii individuale;alturi de ocrotirea
proprietii,impunerea unei puteri adm care s aib grij
de
interese
particulare
i
comune
ale
societii.Referindu-se la ideea de S H.i-a imaginat o
struc
piramidal
de
organizare
politic
i
administrativ.n prefaaPrelegerilor de filosofie a
istorieia oferit un top cratologic n cadrul cruia locul
suprem revine monarhului.Urm nivel e ocupat de
funcionarii de S i guvernani,iar ultimul loc revine
corporaiilor i strilor.Relaia individului cu S e
mediat de societatea civil,n sensul c realizarea
idealurilor individuale e n strns legtur cu
satisfacerea intereselor comune ale cetenilor.
9.Herbert Hart.1.Ideile neopozitiviste a lui Hart.Hart
sustine ca fiecare norma,fiecare cuv,fraza ar avea un
sens,o acceptie centrala unica nesusceptibila de
dispute,determinata de uzajul lingvistic comun si care
poate fi descoperit prin analiza contextului si referinta

la limbajul comun.Func-le esentiale ale dr,ca mijloc de


control social,trebuie cautate nu in litigiile private ci in
modul in care e folosit pt a controla,conduce si organiza
viata in afara ins-lor.Normele se caracterizeaza prin
generalitate si permanenta.Normele de baz se clasif
n3categ:analitice-ntlnite
la
Kelsen,normativentlnite la Kant i empirice-ntlnite la Hart.La H.dr ca
sist de reguli capata realitatea sa nu de la S ci de la o
oarecare
norma
fundam,regula
finala,superioara.2.Cond-le minime ale existenei unui
sist de dr dup Hart.Hart pornete de la ideea fundam
c scopul minim a vieii sociale a omului e
supravieuirea.Aceasta creeaz necesitatea existen ei dr
i morale. Din pdv structural,dr e format din2categ de
norme:norme juridice primare i secundare.Cele
primare au3dezavantaje:incertitudinea,caracterul
static,ineficacitatea presiunii sociale care asigur norma
data.Orice sist juridic e format din unitatea normelor
primare i secundare.El indic2condiii minime de
existent a unui sist juridic:1)respectarea de ctre
maj.populaiei a NJ-e valabile;2)admiterea de ctre
autoriti a normelor de cunoatere,de schimbare i de
decizii n calitate de modele publice i comune de
conduit.3.Raionalitatea NJ i morale dup Hart.The
Concept of Law(1961)e o analiz a relaiei dintre
dr,constrngere i moral.E de asemenea o ncercare de
a gsi rs la ntrebarea dac toate legile ar trebui
conceptualizate n sens de ordine constrngtoare sau
de comenzi morale.H. susine c nu exist o legatur
logic necesar ntre lege i constrngere,nici ntre lege
i moral.El afirm ca a clasif toate legile ca ordine

constrngtoare sau comenzi morale ar nsemna o


simplificare a relaiei dintre dr,constrngere i morala.n
opinia lui Hart,o conceptualizare a legilor n acest fel,de
ordine coercitive sau comenzi morale ar impune ideea
fals a uniformitii diferitelor tipuri de legi i a
funciilor sociale diverse pe care dr le are.O astfel de
conceptualizare a dr ar avea ca efect o interpretare
gresit a scopului i funciilor acestuia,dar i o
ntelegere deformat a coninutului,originii i crt de
clasif a legilor.Legile sunt reguli care interzic indivizilor
s acioneze ntr-un anume mod;le-ar putea impune
diverse obligaii.Legile impun pedepse asupra
indivizilor care au fcut vreun ru altor indivizi.De
asemenea,n aceast lucrare,H.,specific modul n care
trebuie fcute contractele,dar i felul n care doc oficiale
trebuie create.Pot specifica de asemenea modul de
convocare al legislaturilor sau modul de funcionare al
Curilor de Judecat.Specific modul n care noile legi
sunt activate,dar i modul n care legile vechi pot fi
modificate.Pot exercita o putere coercitiv asupra
indivizilor prin impunerea unor penaliti asupra acelora
care nu ii ndeplinesc datoriile i obligaiile.Cu toate
acestea,nu toate legile pot fi considerate nite ordine
constrngtoare deoarece unele legi pot s confere unor
indivizi puteri sau privilegii,fr s le impun acestora
datorii sau obligaii.
Thomas Hobbes:Prezentai teoria
contractului social n viziunea lui
Thomas Hobbes-Posibilitatea depasirii violentei
sociale si salvarea S.Tirania e unica realitate,prin
intermediul caruie era posibila depasirea tendintelor

fiecarui individ in lupta pentru putere.Natura umana isi


gasest consacrarea sa mareata in starea naturala.
'Razboiul tuturor contra tuturor' Oamenii se afla intr-un
razboi caci omul e in permaneta cautare a bunastarii
sale in dauna celorlalti.eliberarea de la acesta stare e
posibila doar prin incheierea unui contr social.In baza
acestui contr oamenii trebuie sa asopte o serie de decizii
concomitente:1refuzil fiecarei pers la libertatea
neingradita,care e spacifica in starea naturala.2refuzul
deplin si neconditionat al fiecarui om la statutul,specific
starii naturale,caci in caz contrar e posibila
reintoarcerea societatii la anarhia initiala,egoismul
initial.3transferul D indivizilor catre S.4instituirea unei
pers ca sef de S, cu D de a emite legi.Puterea S se
exercita in mod nelimitat.contr social reprezinta
mijlocul instituirii si mentinerii vietii sociale
pasnice.Determinai raportul dintre D i L
dup Thomas Hobbes.D natural-cauta sa
urmeze pacea dintre oameni, ''libertati egale ale tuturor
oamenilor'.Normele nu au au caracter obligatoriu.H
impune o delimitare intre D si L.D-iusfundament a
posibilitatii omului de a actiona intr-un fel sau altul.Lfundament al obligatiilor,reprezentind temri al
necesitatii de a actiona intr-un fel sau altul.Libertatea
umana nu isi gaseste temei in D natural caci puterea S
este nelimiata.Libertatea incepe dincolo de limitele
L.Exprimai o atitudine fa de ideea lui Thomas
Hobbes despre egoismul nnscut al omului.
Omul potrivit ideilor lui H nu e sociabil de la natura, ci
e o fiinta frofund egoista,lacom si ambitios,in
permanenta goana dupa onoriu.Omul isi cauta doar

adevarul sau,preocupat doar de bunastarea sa si


infiferent in raport cu nefericirea altor persoane. Dupa
parerea mea oameniii chiar sunt egoiesti de la natura,
iar datorita particularitati ale omului a generat in
comunitatea existenta anterioara statuluiun razboi a
tuturor impotriva tuturor.Acest razboi este asadar
consecinta D omului dobandit din natura sa sa se
comporte astfel.Omul altfel formulat este liber potrivit
naturii lui sa foloseasca toate inclinatiile sale rele,
potrivit cu ratiunea sa.Deci viata omului e prea scurta ca
sa traiesti cu pproblemele cuiva,persoanei
straine.Individdul se bucura de viata pe care o are.
Jean J. Rousseau.Prezentai teoria
contractului social n viziunea lui Jean J.
Rousseau-Prin ideea de contract social R intelege
un mod prin care se restituie omului din societatea
civila, D sale naturale:libertatea si egalitatea.Prin contr
soc oamenii se despart de D lor naturale si le confera S,
societatii civile.Ulterior S i le restituie dar nu sub
numele de D natural ci acela de D civile.In acest mod
exista egalitatea intre oameni si apoi aceste D naturale
acordate S sunt garantate/ protejate de acesta.D civile
intre care cele mai importante sunt libertatile civile,nu
sunt nelimitate, ele se integreaza in vointa generala.Prin
contractul social omul pierde libertatile naturale dar
castiga libertatea civila proprietatea a tot ceea ce are de
asemenea,castiga libertatea sociala, notiune diferita de
libertatea naturale. R dezvolta ideea de lege pozitiva si
subliniaza ca acest contr social e reglem de L, prin L

intelegand vointa generala a poporului.Comparai


cauzele de apariie a statului dup Jean J. Rousseau
i Thomas Hobbes. Aparitia S porneste de la starea
naturala.Premisa de la care H proneste este ca toti
oamenii sunt egali de la natura dupa capacitatile fizice
si intelectuale. Spre deosebire de H,R considera ca
poporul sau suveranul stabileste nu numai L
fundamentale ale pactului social,ci si toate celelalte L
generale. Chiar daca unele L sunt initiate de un anumit
legislator,ele trebuie sa fie ratificate de catre popor prin
liberul sau sufragiu. n consecinta, R delimiteaza cel
mai net put legislativa de p executive si raportul dintre
ele. Potrivit lui suveranul (p legis) nsarcineaza un corp
administrativ sau o magistratura (ca p exec), care sa se
ocupe de aplicarea simentinerea L, precum si de
elaborarea de acte referitoare chestiuni de interes
particular.R e de parere ca acest corp administrativ
trebuie numit principe cnd e activ, si guvernamint cnd e
pasiv. Asadar,p legis si subordoneaza put exec, poporul
este suveran n raport cu principele. Suveranitatea
poporului, argumenteaza R, este inalienabila si
indivizibila.Apreciai influena doctrinei lui Jean J.
Rousseau asupra programului revoluiei franceze. R
a influenat hotrtor, alturi
de Voltaire i Diderot,spiritul revoluionar, principiile
de D i contiina social a epocii; ideile lui se regsesc
masiv n schimbrile promovate de Revoluia francez
din 1789.Rasunetul ideilor lui R este dovedit de faptul
ca "Declaratia D omului si ale cet", devenita program al
rev, din Franta a fost elaborata pe baza "Contractului
social", regasit, n mare parte apoi, n prima Constitutie

republicana a Frantei, precum si n alte constitutii


europene. Impactul puternic al ideilor contractualiste
rousseauiste a fost asupra iacobinilor care au vzut n
minitratatul de D politic, Contractul social,
instrumentul de distrugere a statului monarhic-feudal,
de construire a unei noi ordini politice. R n lucrari
criticnd regimul din Franta a scos n evidenta noi cai de
solutionare. In special R sustinnd ca S apartine
poporului i nu conducerii a fost eficient n nsuirea
ntelesului de S-natiune. A initiat prabuirea
suveranitatii divine a regelui i n loc a scos n evidenta
vederea suveranitate a poporului. R sustinnd ca toti
oamenii s-au nascut egali i liberi a subliniat stringenta
continuarii i n viata sociala a egalitatii i libertatii. Cu
notiunea de consens social a atras atentie la
reprezentarea vointei generale, a pus bazele L i
constitutiei actuale. Razboaiele la care a participat n
sec. 18Franta a adus S n pragul falimentarii cu exceptia
regelui i aristocratiei poporul traia nsaracie i mizerie,
toate acestea au constituit motive ce au instigat revolta.

John Locke:Descriei teoria contractului social n


viziunea lui John Locke-Aceasta teorie constituie
argument pentru a respinge idea cuceririlor militare in
calitate de funament al constituirii S.Impune activitatea
de legiferare si executare a legilor.Distinge mai m tipuri
de puteri:1puterea politica de puterea parinteasca,2PP
de putere asupra sclavului,3puterea sotului asupra
sptiei.El impune studiului un triunghi S-Societate-

persoana.Incheierea contr scopul instituirii


justitiei:aunor garantii suplimentare pt mentinerea
ordinii publice si a bunastarii oamenilor.Refuzul
fiecaruia de a realiza in mod independent echitatea si
santiunile impotriva altuia.Prin intermediului acestui
refuz S dobindeste monopol al realizarii
justitiei,ocrotirea proprietatii private.in caz de necesitate
poporul e in D sa anuleze contractul social. spune
ca omuldin momentul nasterii are dreptul
la viata/fericire/proprietate.Aceste drepturi sunt
inalienabile in sensul ca nu pot fi instrainate statului,
individul nupoate renunta la ele.Rolul guvernatilor
este numai acela sa protejeze sa le respecte. oamenii
cand au incheiat contractul social nu au renuntat la
drepturilenaturale, au renuntat numai la dreptul la
legitima aparare. Numai acest drept a fostcedat statului,
in scopul ca statul sa le respecte, sa le garanteze
libertateaindividuala/ personala, si dreptul la
proprietate.Analizai principiile obligatorii pentru
stabilirea regimului de libertate evideniate de John
Locke.Libertatea e perceputa in calitate da D nat
fundamental.Omul inn doctrina lui L isi pastreaza o
anumita libertate in raport cu omul.Reprezentantii S nu
pot sunt in D sa extinda activitatea S peste
limitele,impuse de legislatie,ordine publica.S e un
produs al rezultatului exprimarii vointei
poporului.Inainteaza o serie de principii,aplicarea caror
urmeaza sa permita constituirea unui S, al carui regim e
libertatea.1activitatea unui astfel de S trebuie sa fie
intemeiat pe respectul D naturale,exclusinduse orica
incalcare a acestora.2trebuie respectat principiul

separarii puterii in S(xecutiva,legislativa si cea


federativa).3principiul legalitatii.4principiul
suveranitatii poporului.Apreciai contribuia
lui John Locke la formularea teoriei
separrii puterilor. El distinge trei puteri:1
Legislativa consta in elaborarea L,e p suprema in S. e
limitata de L naturii,legiuitorul elaborand L, nu-l poate
plasa pe om prin L elaborate intr-o stare mai proasta
decat starea naturala/initiala
(bunastare/fericire/egalitate).2executiva- intotdeauna
executa, aplica legea.e caracterizata ca fiind
discontinuu, pentru ca exista momente cand nu se
elaboreaza L. Apartine monarhului.3fedrativaapartine tot monarhului, a rezolvarea atributiilor
legate de relatiile S cu alte S. desi puterile
in S sunt separate, ele alcatuiesc un tot unitar, se
afla inraporturi de conlucrare.

Charles Montesquieu-Prezentai doctrina politicojuridic a lui Charles Montesquieu. Centrul


doctrinei lui M e conceptia umanista.Prin aceasta
conceptie autorul se indeparteaza de conceptia
religioasa despre lume.Asemenea umanistilor M
concepe omul in calitate de centru al conceptiei despre
lume, creator al istoriei.S se intemeiaza potrivit
doctrinei lui M pe relatiile dintre guvernanti si
guvernati.Aceasta relatie constituind totodata si
fundament al stabilitatii guvernelor.Scopul S este
siguranta cet si garantarea stabilitatii proprietatii

private.Forma de organizare a guvernarii S prin care se


atinge cel mai inalt grad al stabilitatii statului si a
guvernarii pentru autor este republica. M afirma
necesitatea conceperii si intelegerii realitatii politice in
calitate de categorie distincta a activitatii
umane.Intelegerea si principiile activitatii politice sunt
distincte de cele ale religiei si moralitatii laice:relatiilor
politice le sunt specifice legalitatile
politice.Determinai completrile i precizrile aduse
de Charles Montesquieu teoriei contractului social.
Apreciai contribuia lui Charles
Montesquieu la dezvoltarea teoriei
separaiei puterilor. Meritul M este c a
sistematizat toate ideile referitoare la teoria separrii
puterilor existente pn la el i le-a dat o nou
interpretare n sensul existenei unor puteri distincte,
atribuite unor organe separate i independente unele de
altele. Spre deosebire de predecesorii si, M a realizat
c aplicarea eficient n practic a teoriei respective i
garantarea D i libertilor fundamentale ale cet este
incompatibil cu imixtiunea puterilor, de aceea este
necesar existena a trei puteri distincte i anume:
legislativ, executiv i judectoreasc. Aceast tez
este expus n opera Spiritul Legilor, potrivit creia
put exec revine regelui, puterea legislativ adunrilor
populare (Camera Comunelor), iar puterea
judectoreasc este ncredinat unui corp de judectori
profesioniti i independeni. Acestea trebuie s fie clar
separate, s nu interfereze una n ,,treburile celeilalte,

fiecare avnd funcii bine definite: elaborarea legilor,


aplicarea lor i judecarea corect a conflictelor care apar
n societate, n funcie de prevederile legii existente la
un moment dat. n acest context, fr ndoial,
certificatul de natere ateoriei separriiputerilor n
sensul atribuit n prezent este opera Spiritul Legilor n
care M face celebra descriere a celor trei puteri ale
statului, descriere care contureaz o teorie rmas
pentru totdeauna n contiina celor care cred n valorile
democraiei i libertii: ,,n fiecare stat exist trei feluri
de puteri: puterea legislativ, puterea executiv
privitoare la chestiunile care in de dreptul ginilor i
puterea executiv privitoare la cele ce in de dreptul
civil.

Hans Kelsen-Descriei normativismul i premizele


teoriei pure a dreptului la Hans Kelsen. Teoria D se
cere a fi pur formala, normativa. D este o ierarhie de
relatii normative,nu o succesiune de cauze si efecte, ca
stiintele naturii.In aceasta ierarhie de N primeaza cele
de D intern,referitoare la relatiile dintre S:teoria
monismului D cu primatul D intern.In principala sa
lucrare, Doctrina pura a D, considerata de exegeti ca
fiind expresia desavrsita a normativismului juridic,
autorul respinge categoric teoria D natural, teoria
sociologica privind justitia si teoria scolii istorice
asupra D. Convingerea era ca teoria D trebuie sa fie
pura,adica sa respinga orice influenta de natura politica,
morala, sociologica ori istorica, sa fie o teorie eliberata

de orice ideologie politica si de toate elementele


stiintelor naturii, constienta de legitatea proprie a
obiectului ei si in acest fel constienta de specificul ei.
premise ale teoriei pure a D:1scopul teoriei D este s
readuc haosul i multiplicitatea la unitate;2teoria pur
a D este tiin. Ea nu vizeaz dorina sau voina n D,
ceea ce trebuie s fie n D ci ceea ce este;3tiina D este
o tiin normativ, nu o tiin a naturii;4teoria D ca
tiin normativ nu are ndatorirea de a cunoate
eficacitatea NJ.Demonstrai identitatea statului i
dreptului n doctrina lui Hans Kelsen. Scopul lui K e
s stabileasc ce este D i cum este el,dar nu cam ar
trebui s fie sau cum trebuie el fcut.o teorie pur a D
nu trebuie s se lase contaminat de politic, etic,
sociologiesau istorie.D e o ierarhie de N, dar nu o
succesiune de cauze i efecte cum este cazul legilor
naturale studiate de tiinele naturii.S se identific cu D
pt c el nu este altceva dect un sistem juridic,un sis de
conduit uman i o ordine de constrngere social.S nu
poate fi i aciona dect n virtutea NJ care l calific ca
atare. ncercarea de a legitima un S ca S de D este n
realitate perfect inadecvat, pt simplu motiv c orice S
trebuie s fie cu necessitate S de D.Apreciai
trsturile normei juridice pornind de la ideile lui
Hans Kelsen. NJ se caracterizeaz prin cinci trsturi:
1imperativul ipotetic, spre deosebire de imperativul
categoric(N moral)care-i fr condiii, fr de ce, fr
pentru c, prevederile normei juridice snt subordonate
unei condiii, dac nu plteti datoria, confiscarea
bunurilor; svrirea unei infraciuni
pedeapsa.2constrngerea; 3validitatea, NJ provine dint-o

N superioar, preexistent,deoarece ea este conceput


ca o component a sis;4nlnuirea D constituie un sis
ordonat,coerent. Aceast ordonare se realizeaz pe
niveluri, care constituie piramida nivelurilor
juridice.ordinea juridic este o piramid, o ierarhie
format dintr-un anumit numr de niveluri de NJ, ntre
care exist o condiionare ce determin fundamentul
validitii sale, existnd i norma fundamental. Aceasta
nu face parte din teoria pur a D, natura acesteia
formnd obiectul tiinei politice, eticii sau
religiei.5eficacitatea NJ este valabil numai dac este
efectiv. Din concepia lui K asupra D rezult aanumitul monism kelsian: identitatea S cu D; a D
obiectiv cu cel subiectiv; a D public cu cel privat; a D
naional cu cel Intern.

Immanuel Kant-Prezentai ideile lui Immanuel


Kant referitor la stat i drept. Scopul S este numai
proiectia D,S trebuie sa asigure cet posibilitatea de a se
bucura de D lor,dar nu trebuie sa se amentece in
activitatea lor. S isi indeplineste functia sa cind asigura
libertatea tuturor,in acest sene este S de D.El isi arata
preferinta clara pt ordinea intruchipata de D:e mai bun
un S puternic care ii ofera suveranului puterea de a
garanta D,decit un S slab ce duce la haos.Recunoaste
existenta a 3puteri de S(leg,exec,judec) dar considera ca
cele 3trerbuie vazute ca o fictiune:orice concentrare
excesiva a puterii duce la despotism.Ele nu sunt

separata dar complementare.Analizai raportul dintre


drept i moral n concepia lui Immanuel Kant. K
face o distinctie intre actiunile morale-caracterizate de
bunavointa si cautarea binelui, si actiunile legale-care
respecta. L civile stabilite pt organizarea societatii. O
societate de oameni drepti ar fi o societate perfecta.cel
ce nu recunoaste Lmorala trebuie sa o respecte ca fiind
o constringere exterioara.Pentu K asocierea S si
moralase realizeaza si in celalat sen intrucit justitia
legala creaza conditii favorabile pt bunavointa.
Legatura fundamentala intre ele 2 e dorinta evitarii
rezboaielor si protejarea libertatilor umane. Adaptai
ideile lui Im. Kant din lucrarea Despre pacea
perpetu la ideia contemporan despre integrare
european. Lucrarea reprezinta concluzii practice ale
conceptelor sale sociologice asupra razboiului si pacii.
In lucrare K se pronunta pt crearea unui Congres al Slor impartasind ideea ca pacea se ca statornici definitiv
pe masura ce libertatea popoarelor va fii costigata si
razboiul inlaturat pt totdeauna. K propune un plan de
organizare a lumii pin o uniune de S,singurul mijloc de
a impiedica razboiul si de aimpiedica violenta. Toate
principiile stabilite de K in Spre pacea eterna sunt astazi
aproape universal recunoscute.