PROIECT DE LECIE

ARIA CURRICULAR: Limb si comunicare

DATA:
CLASA: a VII- a
DISCIPLINA: Limba romn
SUBIECTUL: Adjectivul parte de vorbire flexibil
MOTIVAIA: Lecia a fost elaborat cu scopul dezvoltrii interesului decunoastere si nelegere
a unei pri de vorbire flexibile.
COMPETENE GENERALE:
1. Receptarea mesajului oral n diverse situaii de comunicare.
2. Utilizarea corect si adecvat a limbii romne n producerea de mesaje orale n situaie de
comunicare monologat si dialogat .
3. Receptarea mesajului scris n diverse situaii de comunicare.
4. Utilizarea corect si adecvat a limbii romne n producerea de mesaje scrise n diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.
METODE I PROCEDEE: brainstormingul, Stiu, vreau s tiu, am nvat, SINERG.
MATERIALE DIDACTICE: videoproiectorul, leptopul, tabla, cret, fise de lucru, manualul,
culegere cu exerciii de gramatic a limbii romne.
DESFURAREA LECIEI
EVOCAREA (15 minute)
Anunarea temei: Adjectivul parte de vorbire flexibil.
Reactualizarea cunotinelor:
Elevii sunt implicai n activitatea de reactualizare a cunostinelor prin metoda
brainstormingului. Avnd n vedere cunostinele anterioare, elevii vor defini aceast parte de
vorbire:
Adjectivul este partea de vorbire flexibil care exprim nsusirea unui obiect.
Cu ajutorul leptopului conectat la videoproiector, toi elevii vad exemplele:
Exemple: De aici se vede vrful nalt al muntelui.
Lucrul bun nu se face cu una cu dou.
Admirm vrfurile maiestoase ale munilor nali.
Buturuga mic rstoarn carul mare.
Se formeaz perechi, care vor nota ce stiu despre adjectiv, ilustrnd afirmaiile cu diferite
exemple. Se aplic astfel metoda STIU/ VREAU S STIU/ AM NVAT si li se cere elevilor s
completeze prima rubric cu acele cunostine de care sunt siguri.

TIU

VREAU S TIU

AM NVAT

Adjectivul este partea de

vorbire flexibil care
exprim nsusirea unui
obiect.
Adjectivul se clasific

- Dac acordul adjectivelor

compuse se face la fel?
- Ce funcii sintactice pot
avea n afar de atribut
adjectival si nume

Acordul adjectivelor compuse

cu substantivul determinat se
face astfel:
- la adjectivele care exprim
culori, se acord ambele

dup dou criterii:

predicativ?
componente (culoare galben1.dup structur:
- Ce forme particulare au
aurie, petale albeglbui).
-simple ( ex. rosu, bun)
unele
- la celelalte adjective se acord
-compuse (ex. rosu
adjective la plural?
doar al doilea component
carmin, cumsecade,
- Ce valoare au locuiunile
(probleme
etc.)
adjectivale?
social-politice).
2.dup flexiune:
- Ce valori stilistice poate
Adjectivul mai are urmtoarele
- variabile
avea
funcii sintactice:
- invariabile
adjectivul?
- complement indirect
Adjectivele variabile si
- complement circumstanial de
schimb forma n timpul
mod.
comunicrii si pot fi:
- complement circumstanial de
- cu dou terminaii si
timp
patru forme flexionare: (ex.
Ex.
bun,
Din rosu s-a fcut negru.
cald, amar, etc.)
E mai mult nalt, dect scund.
- cu dou terminaii si trei
De mici au muncit din greu.
forme flexionare: (mic,
Unele adjective au forme
rosu,
particulare la plural: complex
lung, etc.)
(complecsi), fix (ficsi) .
- cu o terminaie si dou
Locuiunile adjectivale sunt
forme flexionare: (ex.
grupuri de cuvinte cu sens
verde,
unitar, avnd valoarea unui
dulce, subire).
adjectiv: de seam, de folos, cu
Adjectivele invariabile nu-si
minte, de bani gata, cu capul n
schimb forma: (ex.
nori.
cumsecade, vernil).
Acestea stau n aceleasi cazuri
Unele adjective au grade de
cu adjectivele echivalente si
comparaie.
ndeplinesc aceleasi funcii
Adjectivele se acord n gen,
sintactice.
numr si caz cu substantivul
Valori stilistice: epitet, epitet
determinat.
personificator si cromatic
Dup completarea rubricii STIU, le cer elevilor s spun ce ar fi curiosi s mai stie n legtur cu
subiectul leciei. Vom nota aceste ntrebri n rubrica VREAU S STIU.
Se proiectez exemple pentru fiecare intrebare, dar i exemple ce nu au fost formulate d catre
elevi pentru a complete noiunile despre adjective.
n rubrica AM NVAT se vor trece rspunsurile la ntrebrile formulate anterior i la cele
descoperite din exemplele date.
REALIZAREA SENSULUI

Se distribuie elevilor anexa 1 cu texte din diferite opere literare pentru a fi studiate
si pentru a aplica metoda SINELG, punndu-se pe marginea textelor, semnele:
V dac ceva din ce au citit confirm ceea ce stiau sau credeau c stiu;
dac o anumit situaie pe care au gsit-o difer de ceea ce stiau;
+ dac o informaie este nou pentru elevi;
? dac se afl informaii confuze sau se doreste s se afle mai multe despre
anumite lucruri.
Se ofer 10 minute pentru studiul textelor .Elevii comunic unii cu alii, n grupele
de lucru, artnd ce au descoperit. Se discut cu ntreaga clas toate situaiile
descoperite. ( 15 minute )
a. Mai departe, ntre rsrit si miazzi, Bltestii, cu mreele-i grdini si
asezmintele de bi, preau c vor s se ascund dup nesfrsitele siruri de plopi
nali, de mesteacni blonzi si de brazi posomori; cu toate acestea, o raz de
soare, czut din cer peste acest cuib de zn pierdut ntre ndoiturile verzi ale
dealurilor, rsfrngea pn la noi lumina strlucitoare de pe plcile metalice
(Calistrat Hogas, Amintiri din copilrie)
b. Jur-mprejur, struia linistea adnc a pdurii; de jur-mprejur, pe mari deprtri, cerul
btea n verde-albstrui, oglindind n el pdurea. Nisipurile preau si ele acoperite cu un abur
verde, reflectndzidurile nalte ale pdurii.
n textele de mai sus adjectivele care exprim culoarea sunt:
a) blonzi, verzi.
b) verde - albstrui, blonzi.
c) blonzi, verzi, verde - albstrui.
2. Scriei dou derivate adjectivale din familia lexical a cuvntului nalt.
3. Demonstrai n patru propoziii c adjectivul nalt este variabil.
4. Gsii sinonimele si antonimele adjectivelor mree, posomori si mari .
5. Analizai din punct de vedere sintactic adjectivele adnc si n verde-albstrui din textul al
doilea.
6. Atasai substantivelor o raz si cuib cte un adjectiv cu valoare stilistic de epitet.
Incheierea leciei:
Se da tema pentru acasa: exerciiile nr. din manual, la pagina. si exerciiul .. din
culegere, pagina..