ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA FINANE
CATEDRA FINANE I ASIGURRI

Vicola Maricica
ROLUL SOCIAL I ECONOMIC A IMPOZITELOR
DIRECTE-IMPOZITUL PE VENIT
PROIECT TEMATIC

Elaborat:
Studenta gr.A 141,
nvmnt cu frecvena la zi,

Vicola Maricica
Conductor :
Lect. superior., Nadejda Berghe

CHIINU-2016

Rolul impozitului se manifest pe plan financiar,economic i social definit de o etap de

dezvoltare a economiei de alta.
Pe plan economic, rolul impozitelor se manifest prin intermediul msurilor pe care statul le ia
pentru a intervenii n activitile economice cu ajutorul impozitelor care pot fi folosite ca un
instrument de schimbare sau frnare a unei activiti economice de cretere sau reducere a
produciei sau a consumului unui anumit produs de stimulare sau ngrdire a comerului exterior
etc.Pe plan social rolul impozitelor se manifest n mai multe direcii dintre care se poate
meniona rolul de instrument de redistribuire a unei pri din P.I.B. ntre clase i pturi
sociale,ntre persoane fizice i juridice etc.1
Impozitele formeaz partea de venituri a bugetului de stat. Dup valoarea i ponderea fiecrui
tip de impozit pot fi trase concluzii cu privire la rolul lui n formarea veniturilor publice i
respectiv gradul lui de influen asupra activitii economice. n baza datelor statistice
disponibile, prelucrate de autori, poate fi prezentat structura impozitelor ce au fost transferate n
bugetul public naional de ctre ntreprinderile industriei prelucrtoare, care ocup o pondere
semnificativ n volumul total al produciei industriale tabelul 1.
Tabelul 1. Ponderea diferitor tipuri de impozite n veniturile fiscale ale bugetului public naional,
%
Tipul

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

impozitului
Impozitul pe

14,6

14,8

10,2

9,8

9,0

9,1

13,8

13,2

s
-impozitul pe

7,5

7,5

7,1

8,4

7,5

7,7

7,0

6,9

venit din salarii

-impozit pe

7,1

7,2

3,1

1,4

1,5

1,5

6,8

6,3

24,3

23,6

25,2

28,6

26,6

25,7

24,8

24,1

venit,total,inclu

venit din
activitatea de
antreprenor
Contributii

1 Secrieru A. Finanele publice. Chiinu, Epigraf, 2004, p.228-258

CNAS
Contributii

3,5

4,3

5,4

7,1

6,6

6,4

6,2

6,1

CNAM
Impozite pe

1,5

1,2

1,2

1,3

1,2

1,1

1,0

1,0

proprietate
Impozitul intern

50,6

51,3

52,7

48,6

51,8

53,1

49,7

51,2

5,5

4,9

5,3

4,6

4,8

4,6

4,5

4,4

pe marfuri si
servicii
Impozite asupra
comertului
international si
operatiunile
externe
Sursa: Calculat de autori n baza datelor din Anuarul statistic al Republicii Moldova.
Dup cum se poate de observat, o pondere semnificativ o ocup taxa pe valoare adugat, apoi
urmeaz contribuii de asigurri sociale obligatorii de stat i impozitul pe venit. Ponderea TVA n
total venituri fiscale variaz n jurul de 50%, n perioada luat n analiz. O astfel de pondere a
taxei pe valoare adugat poate fi explicat i prin faptul unui calcul i control relativ mai simplu
a TVA fa de cel al impozitului pe venit. Se mai poate de observat i o corelaie ntre suma
acestui impozit i valoarea produciei fabricate sau a venitului din vnzri. Impozitul pe venit
ocup o pondere mai joas, comparativ cu taxa pe valoare adugat, cca. 13-14%. Ponderea
impozitului pe venit din activitatea de antreprenoriat a sczut semnificativ pe parcursul perioadei
2008- 2011 din cauza introducerii cotei 0% a acestui impozit pentru acele ntreprinderi care i-au
reinvestit profitul. Totui, o oarecare sum a acestui impozit a fost achitat, este vorba despre
acele profituri care nu au fost investite, dar extrase ca dividende, ele fiind impozitate cu 15%.
Ponderea transferurilor la Casa Naional de Asigurri Sociale este n jur de 24-25% pe parcursul
perioade analizate, modificndu-i ponderea neuniform de la un an la altul. Ponderea
transferurilor la Compania de Asigurri n Medicin crete pe parcursul perioadei analizate,
datorit creterii permanente a cotei acestui impozit. 2
n prezent, in Republica Moldova cea mai importana parte a sistemului de asigurare sociala
ii revine asigurarii obligatorii.
2 Anuarul statistic al Republicii Moldova. Ediia 2014, Chiinu, Biroul Naional de Statistic.
3

n conformitate cu Legea Republicii Moldova privind sistemul public de asigurari sociale

nr. 489-XIV din 08.07.99, dreptul la asigurari sociale este garantat de stat i se exercita, in
conditiile legii, prin sistemul public de asigurari sociale.3
Conform legii, Bugetul asigurarilor sociale de stat este independent de bugetul de stat.
Aceasta inseamna ca veniturile care se cuprind in acest buget nu pot fi utilizate pentru alte
cheltuieli bugetare decat cele pentru care sunt repartizate prin prevederile bugetului respectiv.
Proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat se elaboreaza anual de catre Guvern, pe
baza propunerilor Casei Nationale de Asigurari Sociale.
Proiectul legii bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2015 este elaborat conform
prevederilor Legii privind sistemul public de asigurri sociale, Legii privind sistemul bugetar i
procesul bugetar i altor acte legislative, ce in de domeniul proteciei sociale de stat. 4
Tabelul 2. Programele Bugetului asigurarilor sociale de stat, milioane lei
Sursa de
Denum
finantare BS
Cost
BAS
irea
Scopul programului
ul
S
progra
progr
mului
amului
Sustinerea financiara in cazul pierderii
1.
4623
4511,
111
capacitatii de munca ca urmare a survenirii
Pensii
,5
6
,9
batranetii, invaliditatii sau in caz de deces al
Sustinerea financiara a familiei in caz
intretinatorului
2.
de maternitate, pentru ingrijirea i creterea
721,
557,
16
Indemniz
copiilor, precum i in caz de boala sau de
8
7
4,1
atii
deces al unui membru de familie i
sustinerea

financiara

sportivilor

de

3 L E G E privind sistemul public de asigurri sociale Nr.489-XIV din 08.07.1999

Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1-4/2 din 06.01.2000
http://www.fisc.md/Legi.aspx?file=242
4 Proiectul legii bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2015
http://www.mf.gov.md/files/files/News%20MF/BS%202015/a_%20Nota
%20informativa%20pe%20anul%202015%20(31_03_2015).doc
4

3.

Sustinerea financiara a omerilor i

Sustinere sporirea anselor acestora de a fi plasati in

Sustinerea
a sociala
4. campul
muncii financiara a unor categorii
Compens de populatie i a persoanelor care au suferit
in urma avariei de la C.A.E. Cernobal sau in

atii
5.

urma Sustinerea
unui accident
de munca
financiara
a persoanelor cu

Alocatii statut social special

6.
Asigurarea
sociale
odihnei

7. serviciilor
sanatatii

copiilor
de

42,2

400,

8
227,

5,3
40
0,8

227,6

93,4

92,3

1,1

165,

157,

6
tratamentului

Recupera balneosanatorial persoanelor asigurate i

rea

47,6

acestora,
intremare

acordarea
a

sanatatii

Organiza
rea

Asigurarea functionarea eficiente a

functiona sistemului de asigurari sociale de stat

8,6

rea
sistemulu
Total

6280
,4

5360

919,5

,9

*Sursa: Proiectul legii bugetului asigurrilor sociale de stat pe anul 2015

Impactul impozitelor directe asupra proceselor investitionale asupra starii economice a statului poate fi
atit pozitiv, cit i negativ. Impozitele. pot frina sau impulsiona creterea economica, realizindu-i, mai ales
in cazul impozitelor directe, funcia de reglare-stimulare a dezvoltarii proceselor economice.
Una din problemele economice de baza in Republica Moldova este nivelul insuficient al
resurselor investitionale alocate in economia tarii. Investitiile se refera la principalii factori de
contribute ai creterii economice, de aceea majorarea alocarii acestora in economie este apreciata
drept sarcina prioritara a statului.
Prin intermediul impozitelor directe, statul poate stimula procesele de atragere a investitiilor
straine ca a una dintre surse importante pentru investitiile capitale din economia Republicii
Moldova, Dupa cum arata practica mondial atragerea investitiilor straine influenteaza pozitiv
asupra economiei si contribuie la :
5

largirea bazei impozabile, devenind sursa suplimentara pentru completarea veniturilor

bugetare:

dezvoltarea procesului de productie;

- transferarea noilor tehnologii;

-

creterea competitivitatii intreprinderilor i a productiei acestora;

dezvoltarea anumitor regiuni ale tarii;

aparitia posibilitatilor de ieire pe pietele mondiale etc.

Dei exista un numar mare de momente pozitive in atragerea investitiilor straine, practica

mondiala de colaborare investitionala a statelor cu niveluri diferite de dezvoltare socialeconomica atesta faptul ca patrunderea capitalului strain din statele dezvoltate in cele mai
putin dezvoltate din punct de vedere economic i social poate deveni serioasa piedica
pentru intarirea integritatii teritoriale i independentei statului primitor de investitii.
Printre factorii ce influen|eaza afluxul de investifii straine. un factor nu mai putin
important este climatul fiscal. In conditiile actuale, importanta acestuia a slabit intru
citva,echivalenta cu 1 min dolari SUA cu conditia ca cel putin 80% din suma impozitului pe
venit, calculata i nevarsata la buget, se investesc in dezvoltarea productiei proprii ori in
programe de stat sau ramurale de dezvoltare a economiei naponale. Facilitatea mentionata se
extinde asupra investitorilor care au efectuat investitii pina la 1 ianuarie 2000.
Printre sursele investitionale pe plan international, un loc important il au resursele bancilor
comerciale, a cror pondere in structura surselor de finantare a investitiilor, spre exemplu, in
SUA, constituie 20% din volumul total al investitiilor, in timp ce, in Republica Moldova,
aceasta sursa de finantare a investitiilor nici nu se delimiteaza separat, fund inclusa in
component altor surse, ce constituie doar 6,8%. In acelai timp, statul, prin intermediul
politicii fiscale, intreprinde masuri in vederea cointeresarii bancilor in creditarea pe termen
lung a proiectelor de investitii, fapt confirmat de mlesnirile acordate conform Legii Republicii
Moldova Cu privire la punerea in aplicare a Titlurilor I i II ale Codului Fiscal al Republicii
Moldova, care stipuleaza urmatoarele: Bancile comerciale sint scutite totalmente de impozit
pe venitul obtinut din creditele acordate pe un termen de peste 3 ani i in proportie de 50%
pe venitul obtinut din creditele acordate pe un termen de la 2 la 3 ani. Scutirea respective
se acorda bancilor comerciale la acordarea creditelor agentilor economiei in vederea
finantarii investitiilor capitale destinate proiectarii, elaborarii, insuirii i implementarii
6

tehnicii i tehnologiilor noi, precum i reprofilarii i retehnologizarii procesului de productie,

sadirii i innoirii plantatiilor multianuale.5
Impozitele directe reprezinta una din formele progressive i sociale echitabile ale
impozitarii, intrucit la aplicarea acestora sint luate in considerare veniturile contribuabililor i
starea lor familiala. Aceasta situate se refera mai mult la aplicarea impozitului pe venitul
persoanelor fizice, care, traditional, se calculeaza pe baza unei gradati progresive i are un ir de
inlesniri cu caracter social: minimul neimpozabil; inlesniri pentru copii, pentru persoane
intretinute; alte deduceri, acestea avind, implicit, un impact pozitiv asupra anumitor procese
sociale.
In procesul reformelor flscale din anii 1980-1990, in rile dezvoltate, impozitului pe venitul
persoanelor fizice i-a fost desemnata, in sistemul masurilor de reglare a pieei, noua sarcina:
acesta urma sa fie utilizat in calitate de stabilizator social al situafiei economice din tara. In
majoritatea tarilor, i, in primul rind, a celor din Europa, deducerile fiscale din veniturile
impozabile se realizeaza pnind cont de statutul social i de starea familiala a contribuabilului.
Sfera influentei sociale a impozitelor pe venitul persoanelor fizice, in statele dezvoltate, se
extinde incontinuu. Pe parcursul ultimelor decenii, in acest context, au fost puse in aplicare
anumite inlesniri fiscale in scopul acordarii sprijinului paturilor vulnerabile; soluionarii
problemelor locative; asigurarii ajutorului medical; ridicarii nivelului calificarii profesionale;
sustinerii financiare a persoanelor in virsta i a copiilor etc. Una din directiile principale de dezvoltare a
sistemului de inlesniri fiscale cu caracter social a devenit orientarea acestora in vederea susinerii
familiei, fapt determinat de susinerea prioritara i dezvoltarea instituiei familiei in calitate de
structura economica i sociala a societaii.
Cele mai raspindite inlesniri fiscale cu caracter social sint urmatoarele deduceri ale
cheltuielilor pentru:
-

ridicarea nivelului calificarii profesionale;

construcia spafiului locativ;

intreinerea copiilor i colarizarea acestora;

susinerea financiara a persoanelor in virsta;

Rodica Hincu,Nadejda Chicu,Rodica Covali,Lilia Bacioi-Metode si tehnici fiscal(curs

universitar),Editura ASEM Chisinau-2005,p.214
5

efectuarea plailor la creditul ipotecar;

asigurarea medicala, utilizarea transportului public etc.6

Considerm c mecanismul fiscal n actuala sa structur poate fi considerat ca unul care nu

stimuleaz activitatea ntreprinderilor din industria prelucrtoare. Pentru a stimula procesul

investiional i a lrgi potenialul de export a rii noastre, Guvernul trebuie s ia msuri n
vederea diminurii poverii fiscale n aceast ramur prin introducerea unor subvenii, credite
bancare la rate reduse i privilegii fiscale.

Concluzie:
Obiectivul de baza al politicilor economice este de stabilizare macroeconomica si de realizare a
celor mai importante reforme structurale, in vederea crearii conditiilor propice unei evolutii
pozitive a economiei romanesti. In domeniul finantelor publice se urmareste incadrarea intr-un
6 Rodica Hincu,Nadejda Chicu,Rodica Covali,Lilia Bacioi-Metode si tehnici

fiscal(sinteze,teste,probleme),Editura ASEM Chisinau-2005,p.100;p.132

8

deficit bugetar redus, atat prin modificari de legislatie fiscala, cat si prin imbunatatirea colectarii
veniturilor bugetare si recuperarea arieratelor. Cum in cadrul veniturilor bugetare o pondere
importanta o au veniturile din impozitele directe, se impune o dimensionare corespunzatoare a
acestora pentru a favoriza acumularile de capital in vederea realizarii de investitii.
O analiza comparativa a structurii veniturilor bugetului general consolidat arata ca impozitele
directe continua sa detina ponderea cea mai insemnata, constatandu-se totusi o diminuare a
greutatii lor specifice atat in total venituri bugetare, cat si in produsul intern brut. Acest fapt se
datoreaza, in principal, scaderii ponderii impozitului pe venit, in conditiile mentinerii la acelasi
nivel a greutatii specifice a impozitului pe salarii si pe venit, precum si a cresterii altor impozite
directe si a contributiilor

Bibliografie:
1. Codul Fiscal al Republicii Moldova. Legea Republicii Moldova 1163-XIII din 27 aprilie
1997, cu modificrile i completrile ulterioare.
9

2. Anuarul statistic al Republicii Moldova. Ediia 2014, Chiinu, Biroul Naional de Statistic.
3. Secrieru A. Finanele publice. Chiinu, Epigraf, 2004, p.228-258.
4. Ghidul procesului bugetar al Republicii Moldova, CHIINU-2009 pag.18;27-28
5.Rodica Hincu,Nadejda Chicu,Rodica Covali,Lilia Bacioi-Metode si tehnici fiscal(curs
universitar),Editura ASEM Chisinau-2005,p.214
6. .Rodica Hincu,Nadejda Chicu,Rodica Covali,Lilia Bacioi-Metode si tehnici
fiscal(sinteze,teste,probleme),Editura ASEM Chisinau-2005,p.100;p.132

10