Universitatea Tehnic a Moldovei

Facultatea Tehnologie i Management n Industria Alimentar

Catedra Tehnologia i Organizarea Alimentaiei Publice

Referat
La disciplina: Toxicologia
Tema: Organismele Modificate
Genetic

Chiinau, 2016
Cuprins:
1.Introducere 3
2.Situaia mondial .. .5
2.1.Cultivarea plantelor modivicate genetic n Europa 5
3.OMG n farmaceotic .. . 6
4. Utilizarea OMG n lumea vegetal ....... 8
5. Utilizarea OMG n lumea animal .....11
6.Efectele OMG ... 16
Concluzie . 19
Bibliografie .. 20

Mod Coala Nr. document. Semnat Data

Elaborat
Verificat
Aprobat

Litera

Coala

Coli

1. Introducere
Organism
modificat
genetic sau transgenic este termenul cel mai
folosit pentru a defini o plant de cultur sau un
animal aparent normal cruia, prin intermediul
unor tehnici de inginerie genetic, i s-au
transferat gene de la alte specii (plante, animale,
bacterii, virusuri sau chiar gene umane), pentru
a-i conferi anumite proprieti noi. Pentru acest
lucru, genele care se doresc adugate fie se
ataeaz unui virus cu care organismul este apoi contaminat, fie se introduc direct n nucleul
unei celule cu o sering special.
Ce sunt organismele modificate genetic?
n ultimii ani, descoperirile din domenii precum genetica i biologia molecular au permis
apariia unor metode de manipulare i modificare direct i controlat a moleculelor de ADN
ce alctuiesc materialului genetic al unui organism. Aceste metode au fost denumite general
tehnici de inginerie genetic i, prin intermediul lor, putem astzi, cu o surprinztoare uurin
i precizie, s izolm o gen ce este responsabil de o nsuire de interes de la un organism i
s o transferm n mod direct ntr-un alt organism complet diferit de primul. Un exemplu
clasic n aceast direcie este transferul n porumb a genei cry1Ab din bacteria Bacillus
thuringiensis ce codific proteina Bt un foarte eficient insecticid natural. Plantele de porumb
obinute produc n frunze insecticidul amintit i sunt mai rezistente la atacul diverselor insecte
duntoare. Pentru cultivarea lor nu sunt necesare aplicarea de insecticide chimice, fiind astfel
mult prietenoase cu mediul. Plantele de porumb ce conin gena bacterian cry1Ab aparin
soiului MON 810 comercializat de compania Monsato sunt un exemplu de organisme
modificate genetic (OMG) cunoscut i utilizat la nivel global.
Sigla OMG desemneaz, asadar, orice organism al crui patrimoniu genetic a fost modificat
prin mecanismele specifice geniului genetic. Practic, obtinerea unui OMG implic
urmtoarele etape principale:
1. Identificarea si pregtirea (multiplicarea) genei de interes;
2. Introducerea ei (prin diversi vectori) n celula gazd;
3. Selectarea celulelor gazd care au integrat transgena n genomul lor;
4. Obtinerea, n cazul organismelor pluricelulare, a unui nou organism pornind de la o
singur celul transgenizat;
5. Verificarea transmiterii ereditare a caracterului codat de transgen, la descendenii
organismului transgenic.

Chiar sunt organismele modificate genetic o invenie

a epocii moderne?
Fr ndoial c noiunea de organism modificat genetic,
n sens strict, este asociat epocii moderne i elucidrii
structurii i funciei materialului genetic. ns, nc de la
nceputurile apariiei agriculturii i creterii animalelor ca
ndeletniciri ale oamenilor, acetia au modificat
caracteristicile plantelor i animalelor n scopul obinerii
unor soiuri sau rase cu nsuiri valoroase din punct de
vedere economic i estetic. Aceasta s-a realizat prin
selecie artificial i a avut ca rezultat apariia unui numr
variat de organisme, incluznd plante pe care le
considerm comune precum porumbul, dar i rase
monstruoase precum pisica fr blan (rasa Sphynx).
Utilizrile curente ale organismelor modificate genetic
Primele organisme modificate genetic create de om au aprut n anii 70 i au fost motivate de
interese strict tiinifice. n scurt timp ns cercettorii au realizat poten ialul ingineriei
genetice de a rezolva o serie de probleme majore ale omenirii legate de necesarul de
medicamente, de hrana i energie. Numeroase OMG-uri i-au gsit deja importante aplicaii
practice i sunt utilizate n mod curent. Printre primele organisme modificate cu utilizare pe
scar larg au fost bacteriile productoare de insulin, hormon uman necesar tratrii
diabetului. Plantele de cultur sunt unul dintre cele mai frecvente exemple de organisme
modificate genetic. Prin inginerie genetic s-au obinut soiuri de plante ce au o productivitate
mai bun, au o mai bun rezisten la duntori i necesit mai puine pesticide, plante ce
produc medicamente sau hormoni umani.
Aplicaii poteniale ale organismelor modificate genetic
Organismele modificate genetic i pot arta utilitatea pe viitor n domenii extrem de variate.
Astfel, unele microorganisme sunt considerate ca o potenial alternativ curat i verde
de producere a combustibililor. Plantele ar putea fi modificate pentru a produce vaccinuri n
fructe sau frunze. Se fac astfel eforturi pentru producerea unor soiuri de salat care s conin
vaccinuri pentru virusul hepatitei B (HBV) eliminnd astfel necesitatea realizrii de campanii
costisitoare de vaccinare. Animalele modificate ar putea fi folosite pentru a ob ine esuturi sau
organe umane, att de necesare pentru realizarea transplanturilor salvatoare de viei.

2. SITUAIA MONDIAL
Suprafeele cultivate cu plante modificate genetic la nivel mondial au depit anul trecut 160
milioane de hectare, n cretere cu 8% fa de anul anterior, dar dublu fa de anul 2004. Peste
16,7 milioane de agricultori din 29 de ri cultiv organisme modificate genetic (OMG),
potrivit raportului anual al ISAAA (International Service for the Acquisition of Agri-biotech
Applications). Creterea suprafeelor este de dou ori mai rapid n rile n curs de
dezvoltare. Acestea reprezint 50% din creterea mondial nregistrat de culturile
transgenice, fiind ateptat ca n acest an suprafeele cultivate s le dep easc pe cele din
rile industrializate.
Aproape 90% din suprafaa plantat cu organisme modificate genetic n 2007 se rezum la
cinci ri n America de Nord i Sud, cu 80% n Statele Unite, Argentina i Brazilia. O singur
ar, Statele Unite, cultiv peste 50% din culturile modificate genetic a lumii. Pe mai pu in de
3% din suprafaa cultivabil din India i China sunt plantate culturi modificate genetic, dintre
care aproape exclusiv bumbac modificat genetic.
SUA este principalul productor de culturi transgenice cu 69 milioane de hectare cultivate,
fiind urmat de Brazilia 30,3 milioane de hectare -, aceasta fiind i ara cu cel mai mare ritm
de cretere anual (20%). n India, cultura bumbacului modificat genetic 10,6 milioane
hectare a devenit cea mai productiv, n timp ce n China s-a ajuns la suprafete de 3,9
milioane de hectare. n Filipine, suprafeele cultivate cu porumb transgenic ating 600.000 ha,
n cretere cu 20%.
2.1.

CULTIVAREA PLANTELOR MODIFICATE GENETIC N EUROPA

Din punct de vedere legal soia modificat genetic nu este autorizat pentru cultivare pe
teritoriul Uniunii Europene (UE). n Romnia aceasta a fost interzis n anul 2006 nainte de
aderarea la UE. Cultivarea de OMG fr autorizaie se sancioneaz cu amend de la 50 000 la
80 000 lei.
Este autorizat, ns, cultivarea porumbului modificat genetic MON810, "inventat" de
compania Monsanto.
n Uniunea Europeana exist, ns, ase state care au interzis cultivarea porumbului
MON810: Frana, Germania, Austria, Grecia, Ungaria i Polonia. Conform eurobarometrelor
realizate n ultimul deceniu, consumatorii europeni i-au exprimat refuzul categoric de a nu
consuma organisme modificate genetic.
Uniunea Europeana, una din pieele cheie pentru industria biotehnologic, rmne nchis
culturilor transgenice, opinia public fiind opus acestui tip de alimente de mai bine de zece
ani.
Doar dou culturi transgenice sunt autorizate s fie cultivate n UE, porumbul de la
Monsanto, MON810 i cartoful Amflora de la BASF. Porumbul a fost modificat genetic
pentru a produce propria toxina mpotriva duntorului comun Ostrinia Nubilialis (vierme
sfredelitor al tulpinii porumbului).
5

Cartoful Amflora a fost modificat genetic pentru un coninut sporit de amidon, dar totodat,
conine i o gena marker de rezisten la antibiotice precum kanamicina i neomicina.
n ceea ce privete Europa, anul trecut s-a nregistrat o cretere de peste 25% la suprafeele
cu porumb transgenic, suprafaa cultivat atingnd 114 490 ha. Trebuie menionat c BASF a
ngheat ncepnd cu jumtatea lunii ianuarie dezvoltarea i comercializarea tuturor culturilor
transgenice destinate continentului european.
n anul 2010, opt ri europene au cultivat plante transgenice, pe o suprafa total de
91 438 ha, astfel: Spania ,Portugalia, Slovacia, Polonia, Romania, Cehia, Suedia,
Germania.
Un studiu recent, efectuat de Universitatea din Reading, Marea Britanie a relevat faptul c
agricultorii europeni pierd ntre 443 i 929 de milioane de Euro n fiecare an, din cauz c nu
li se permite s cultive plante transgenice. Dac, de exemplu, agricultorii europeni ar putea
adopta porumbul Bt rezistent la duntori i n alte ri dect n Spania, valoarea estimativ a
beneficiului pe care acetia l-ar obine ar fi de 157-334 milioane de Euro/an. Dac bumbacul
transgenic rezistent la insectele duntoare ar fi disponibil pentru cultivare i n Uniunea
European, potenialul beneficiu de circa 80 de Euro la hectar pe care l-ar obine agricultorii
care cultiv n prezent circa 260.000 ha de bumbac n Grecia i Spania ar duce la un total de
20,8 milioane de Euro/an.

3. OMG n farmaceotic
Controversatul biopharming
Ei bine, acest lucru nu mai reprezinta o noutate decat pentru omul de rand; potrivit unui
articol aparut recent in cotidianul italian L'Espresso, de asa-numitul "biopharming"
producerea de medicamente cu ajutorul plantelor modificate genetic, impulsionata de
perspectiva imbietoare a unei economii de miliarde de euro, se ocupa de cel putin 20 de ani
multe institute de cercetare din lume. In ele investeste si UE, care a alocat 12 milioane de
euro pentru PharmaPlanta, un consortiu publicprivat din care fac parte 12 tari si care in 2009 a
intrat in faza experimentelor clinice.

Vaccinul de la micul-dejun

In opinia lui Mario Pezzotti, profesor de genetica agrara

la Departamentul de Stiinte si Tehnologie din cadrul
Universitatii Verona, Italia, biopharmingul a ajuns in
prezent la un punct de cotitura. "Pana in anii '90 s-a
studiat posibilitatea de a produce banane, rosii sau cartofi modificate astfel incat sa contina
vaccinuri;. In timp, totusi, ne-am dat seama ca aceasta idee era mai degraba naiva, pentru ca,
de exemplu, este aproape imposibil sa hranesti copiii cu o doza terapeutica standard dintr-un
vaccin sau o substanta activa. Astfel ca ne-am concentrat asupra posibilitatilor oferite de
6

cultivarea de substante purificabile, si am ajuns la o mare varietate de posibile aplicatii, dintre

care unele se afla de-acum in fazele testarii clinice".
Potentialul acestei alternative a fost demonstrat de altfel si de vaccinul experimental impotriva
mai multor tipuri de cancer, realizat in 2008 pe baza plantelor de tutun de o echipa de
cercetatori americani. Studiul in cauza, publicat in revista Proceedings of the National
Academy of Sciences (PNAS), a fost preluat si intors pe toate fetele de numeroase alte reviste
de specialitate, printre care si prestigioasa "Science".
Cercetatorii de la Universitatea Stanford, condusi de Ronald Levy, au prelevat anticorpi de la
16 bolnavi de limfom, i-au transferat in virusul tutunului, utilizandu-l pe acesta din urma
pentru a infecta plantele de tutun care, la randul lor, au produs anticorpi personalizati in
cantitate mare. Apoi, respectivii anticorpi au fost purificati si administrati bolnavilor,
obtinandu-se astfel stimularea unei reactii a sistemului imunitar extrem de puternica la circa
70% dintre pacienti.
In opinia lui Pezzotti, desi ideea de a utiliza
medicamente si, mai ales, anticorpi personalizati, este
una valida, este dificila realizarea lor in sisteme
celulare sau animale din cauza costurilor. "Utilizand
insa plantele ca bioreactoare, tot procesul devine unul
practicabil, chiar si la scara industriala".
Convins de acest lucru, Pezzotti a fondat pe langa
Universitatea Verona o companie denumita Officina
Biotecnologica, in vederea comercializarii produselor
obtinute, el detinand si o proteina (Gad 65) capabila sa
genereze o reactie auto-imunitara contra pancreasului in diabetul juvenil de tip 1. "In clipa de
fata, Gad 65 obtinuta in tutun este administrata experimental in diferite doze la peste 300 de
pacienti din Europa si Statele Unite", a mai declarat specialistul italian, precizand ca
rezultatele acestui experiment sunt asteptate in circa 2 ani.
In Statele Unite, FDA a infiintat Botanical Drug Team si a dat deja publicitatii o serie de
norme de buna practica. In Europa, la finele lunii august, anul trecut, Autoritatea Europeana
pentru siguranta alimentara din Parma, Italia, a elaborat primele astfel de prevederi. Ele insa
nu sunt in fapt decat niste indicatii cu privire la riscul de contaminare accidentala in lantul
alimentar, iar afacerea reglementarii este una pe cat de presanta, tot pe-atat de delicata. Cum
era de altfel de asteptat, avantajele producerii de medicamente si molecule terapeutice
din vegetale se lovesc de protestele si indoielile tuturor acelora care se opun modificarii
genetice a organismelor vii.Dincolo de luarile de pozitie ideologice, cultivarea plantelor
OGM ridica fara niciun dubiu o problema spinoasa: cea a posibilelor contaminari ale mediului
si ale lantului alimentar, care de altfel deja au survenit in decursul ultimilor ani, in imensele
culturi de porumb din Statele Unite si din unele tari in curs de dezvoltare.

Cnd recolta e biotech?

Cei care se ocupa de biopharming se apara spunand ca ansamblul conditiilor de crestere este
in totalitate controlat, ca serele sunt izolate, iar campurile protejate de ambientul inconjurator,
ca nu exista posibilitate ca acestea sa intre in contact cu legumele. Dar nu intamplator, in
Statele Unite, US Department of Agriculture a introdus in ultima vreme masuri foarte rigide
pentru cultivatori. Acestia au atacat inca din 2001 compania ProdiGene, care realiza anumite
teste pe campurile de porumb in vederea producerii tripsinei pentru diabet si a unor vaccinuri
pentru hepatita B.Acuzata ca ar fi contaminat mai multe campuri de soia din apropiere,
compania a fost condamnata la plata unei amenzi de 500.000 dolari, distrugerea plantatiei de
soia si daune in valoare de 3 mil dolari cultivatorilor. Consortiul european PharmaPlanta,
pentru a limita riscurile si a se apropia pe cat posibil de nivelul de contaminare zero, a impus
participantilor limite foarte severe, pe langa introducerea, in genomul vegetal, a unui marker
fluorescent denumit DsRed, care face foarte vizibile plantele modificate. Altii mizeaza pe biolimitarea bazata pe caracteristicile fiziologice ale plantelor, printre care utilizarea de vegetale
sterile sau de culturi care infloresc in momente in care altele n-o fac; altii, pur si simplu, pe
cultivarea acestor OMG-uri la distanta mare de culturile normale.

4. Utilizarea OMG n lumea vegetal

Transformarea genetic a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de la obtinerea
primelor gene himere, n anii saptezeci ai secolului trecut, la regenerarea primelor plante
transformate genetic purtnd gene strine (Gasser si Fraley, 1989). Odat cu dezvoltarea
metodologiei de izolare si clonare a genelor, respectiv a metodelor de transfer n celulele
vegetale, un numr tot mai mare de plante au fost supuse transgenozei, incluznd grupele cu o
mare important economic: cerealele, leguminoasele, solanaceele, speciile pomicole sau
forestiere. La nceputul anilor 1970, o serie de tehnici ale geniului genetic(adic manipularea
direct a genelor de ctre om) permit extragerea unei gene din genomul unui organism si
reimplantarea ei n genomul unui alt organism, apartinnd unei alte specii sau chiar altui regn.
Acest transfer de gene este numit trasgenez, pentru c el presupune traversarea barierelor
care, pn nu demult, mpiedicau schimburile de gene ntre specii diferite, mai ales ntre cele
aparinnd unor regnuri diferite. Gena care codific un caracter pe care dorim s-l transferm
unui alt organism se numeste gen de interes, devenit n momentul transferului efectiv
transgen, iar organismul receptor va fi numit prgenism transgenic. Mai mult geniul genetic
permite astzi chiar crearea unor gene artificiale sau modificarea patrimoniului genetic al unei
aceleiai specii, prin inactivarea, modifivarea sau prin adugarea(aditia) uneia din propriile
sale gene. Sigla OMG desemneaz, asadar, orice organism al crui patrimoniu genetic a fost
modificat prin mecanismele specifice geniului genetic.
America, Africa i Asia, au demonstrat un lucru ocant: planta conine n mod natural n
materialul su genetic cteva gene funcionale provenite de la bacterii din
genul Agrobacterium. Nu numai att, dar aceleai bacterii ale genului Agrobacterium stau
8

astzi la baza tehnicilor de inginerie genetic

utilizate de ctre cercettori pentru modificarea
plantelor. Este aadar cartoful dulce o plant
modificat genetic? Dup toate aparenele da
material su genetic a fost alterat prin manipularea
direct a ADN-ului utiliznd tehnici de inginerie
genetic, dar nu de ctre om ci de ctre natur cu
mai bine de 8000 de ani n urm! De tot atta timp
cartoful dulce este consumat ns intens de ctre
Orezul obinuit i Orezul auriu transgenic
oameni fr reacii Studii recente realizate pe
surs de vitamina A
cartoful dulce o plant cultivat i consumat
intens n adverse cunoscute.
Orezul auriu- (Golden Rice) spre exemplu, este o varietate de orez modificat prin
inginerie genetic pentru a produce pro-vitamina A i creat special pentru a fi cultivat i
consumat n zonele asiatice n care carena acestei vitamine genereaz o mortalitat crescut
n rndul copiilor. i animalele au fost modificate
prin inginerie genetic pentru a fi mai rezistente
la boli sau pentru a crete mai mari. Primul
animal de companie transgenic este petele zebr
GloFish ce se comercializeaz nc din 2003 n
Statele Unite ale Americii i n genomul cruia a
fost inserat o gen din meduz ce il face
fosforescent.
Banana-banalul fruct care-l consumam cu totii
este un mutant fragil, un mutant care a
supravietuit de-a lungul secolelor datorita
incrucisarii selective realizate de oameni.Dar bananierul are o problema, o problema
existentiala. Aceasta problema poate fi rezumata intr-un singur cuvant: sex. Bananierul e un
hibrid, care provine din incrucisarea a doua specii salbatice de plante: Musa Acuminata si
Musa Balbisiana.
Prima dintre cele doua plante produce fructe ce
nu au un gust bun, iar fructele celei de a doua
plante contin prea multe seminte ca sa poate fi
mancate. Atunci cand are loc o polenizare
incrucisata intre cele doua plante, rezulta un
hibrid steril. Acum cateva mii de ani, oamenii
au observat ca unii hibrizi produc fructe
neasteptat de gustoase, fara seminte, de culoare
galbena si cu o forma nemaintalnita pana
atunci.Desi hibridul era steril, viitorii agricultori au reusit sa cultive planta cu ajutorul
9

butasilor. Noul vlastar era steril si identic din punct de

vedere genetic si dependent de ajutorul oamenilor atunci
cand era vorba de inmultire. Un proces intensiv si
prelungit de incrucisari selective a dus la aparitia
bananierului actual. Raspandirea a fost facuta de
negustorii arabi care au comercializat aceste fructe in
Africa, si de conquistadorii spanioli care le-au adus in
America.
Banana naturala are foarte multe seminte si nu este
la fel de placuta la gust. Cea pe care cu totii o stim,
nu contine deloc seminte. Un fruct fara seminte
este bun de consumat, insa nu este natural deoarece
orice fruct are nevoie de seminte pentru a exista in
natura, pentru a se reproduce.
Graisin ("giant raisin" adica stafida gigant) este
un sortiment de stafida care a fost modificat genetic
pentru a creste la dimensiuni enorme. A fost produs de
catre Institutul National de Genetica din Japonia in urma
popularitatii stafidelor pe piata japoneza si a dorintei
acestora de a cumpara fructe mari. Textura si gustul sunt
identice cu cele ale stafidei normale si se serveste fie
cruda fie taiata in felii si prajita.
Grapple-ul este un nou fruct care a rezultat din
combinarea genetica dintre mar si struguri. Marstrugurele
are marimea marului, textura strugurelui si gusul ambelor. Acest fruct a fost creat pentru a
aduce un mai mare aport de vitamina C, fructul fiind transportat
catre tarile din lumea a treia. Majoritatea fondurilor pentru
obtinerea acestui fruct au venit din partea UNICEF.
Prin combinarea prunelor cu caisele sa obtinut noul fruct pluot, cu
o aroma extrem de puternica, cu un continut mare de vitamina C,
neavand niciun pic de sodiu sau colesterol.

Iubitorii de mandarine si grapefruit nu mai trebuie sa aleaga, pentru ca le pot avea pe ambele
in acelasi fruct. Acest hibrid este dulce, plin de fibre si vitamina C.
10

Se crede ca acesti morcovi colorati contin cu pana la 40% mai mult calciu decat cei normali.

Plantele modificate genetic snt create prin utilizarea tehnicilor ingineriei genetice. n ultimii
ani, alturi de metodele clasice de ncrucisare a soiurilor sau de utilizare a ngrsmintelor, au
aprut metode noi, care presupun folosirea unor tehnici specifice ingineriei genetice. Toate
aceste plante nou create de ctre om nu exist n natur, iar impactul lor asupra mediului si
asupra fiintei umane nu este pe deplin cunoscut si scap cu totul sferei de control a
specialistilor.
Ingineria genetic este, deci, o nou tehnologie care implic manipularea genelor. Datorit
limbajului universal al genelor (codul genetic), oamenii de stiint pot transfera gene ntre
diferite specii care nu snt nrudite (animale, plante, microorganisme). De exemplu, genele
unui peste pot fi transferate la o plant de tomate sau la cpsun pentru a le conferi rezisten
sporit la temperaturi foarte sczute. Plantele obtinute prin astfel de tehnici de inginerie snt
fortate s produc substanele chimice ale pestelui, tocmai datorit acestui limbaj universal,
ele ajungnd s elaboreze, de pild, o substan pe care pestii o produc, n mod normal,
pentru a supravietui n ap rece. Prin aceste noi tehnologii, au fost create numeroase plante
modificate genetic, prezentate ca avnd o importan major n alimentaie, cum snt
porumbul si cartofii rezisteni la insecte, fasolea si soia tolerante la glifosat (pesticid foarte
toxic), rosiile cu coacere ntrziat si cu coninut ridicat de substan solid. Ct de sntoase
snt pentru consum este o alt problem.

5. Utilizarea OMG n lumea animal

Animale transgenice. Propriettile animalelor transgenice
Primele experiente n vederea obtinerii de animale transgenice au fost realizate de R.
Palmiter si R. Brinster(1982), cercettori americani(de la Universittile din Seattle,
Philadelphia si San Diego) care au reusit transferul genei hormonului de crestere
(somatotropina) de la sobolan la soarece. Gena respectiv a fost prima oar clonat n bacterii
pentru obtinerea ei n cantitti mari. Este vorba de un
soarece gigant, de doutrei ori mai mare dect cel normal,
caracter generat prin transferarea n genomul su a genei ce
codific hormonul de crestere la sobolan
n experientele lui R. Palmiter si R. Brinster s-a observat c
cca 1/3 dintre soarecii manipulati genetic au integrat gena
exogen si au avut la vrsta de trei luni o talie dubl fat de
cea normal. Acest soarece a inspirat specialistii din
zootehnie, care au vzut n astfel de transgenez un mijloc
de a spori performantele productive
11

n Australia s-au nceput experiente pentru

transferul la oi a dou gene bacteriene care
datermin transformarea serinei ntr-un alt
aminoacid, cisteina. Acest ultim aminoacid aste
un factor limitant al productiei de ln la oi. n
acelasi scop se preconizeaz transferul keratinei,
care este o protein major a lnii la oi.

Americanii se pregtesc s elibereze primii

nari modificai genetic, n statul Florida
Potrivit prestigiosului post de televiziune american CNN, Food and Drug Administration of
America (FDA), a avizat nceperea unui experiment de eliberare a narilor modificai
genetic n oraul Key West situat pe o insul ce aparine de statul Florida, SUA. Scopul
experimentului este acela de a lupta mpotriva rspndirii virusului Zika prin diminuarea
numrului de nari Aedes aegypti.
Utilizarea de nari modificai genetic mpotriva rspndirii virusului Zika este ncurajat de
Organizaia Mondial a Sntii. Potrivit acesteia, eliberarea de astfel de insecte poate fi un
mijloc extrem de eficient n combaterea ameninrii tot mai mare a virusului pentru care nu
exist vaccin. Ideea este destul de simpl, narii modificai genetic au o gen care le
scurteaz viaa, att lor ct i urmailor rezultai prin ncruciarea cu narii slbatici.
Potrivit declaraiilor celor de la FDA, nari de sex masculin eliberai n Key West fac exact
acest lucru i nici nu sunt duntori pentru oameni sau mediul nconjurtor.
Eliberarea narilor nu este totui privit cu ochi buni de localnici. Mila de Mier,
reprezentantul unui ONG local susine c autoritile americane nu aveau de ce s efectueze
experimente n localitatea lor, pentru c aici nu au fost nregistrate niciodat cazuri de infec ie
cu Zika sau febra Dengue, virui pe care i pot transmite insectele.
Locuitorii din Key West au totui la dispoziie 30 de zile pentru a depune contesta ii la
decizia FDA. Urmnd ca administaia s emit o decizie final dup consultarea popula iei
din zon. n cazul n care decizia va fi favorabil, primul OX513A ar putea fi eliberat n
slbticie la scurt timp dup.

12

Primii cini mutani, cu aspect de

culturiti, au fost creai n laborator.

Oamenii de tiin chinezi au creat mutaii genetice pe

mai multe exemplare din rasa Beagle, pentru a crea
animale hibrid pline de muchi. Animalele au o
conformaie a muchilor asemntoare unor culturiti i sunt capabile s alerge mai repede
dect exemplarele obinuite din rasa lor.
Liangxue Lai, unul dintre cercettori: Au mai muli
muchi ceea ce i face mai puternici i mai rezisteni la
efort. Aceti cini vor fi folosii pentru vntoare, de
poliie sau chiar de armat.
Pentru a modifica cinii, savanii din Guangzhou au
eliminat din organismul animalelor proteina
miostatina, care are rolul de a ine sub control creterea
muchilor. Dup ce a fost nlturat, masa muscular a
animalelor a cptat proporii neobinuite. Proteina a
fost descoperit n 1997 cnd savanii au creat un
oricel plin de muchi folosind aceeai metod.
Aceast modificare genetic este posibil i la oameni, un caz foarte mediatizat a avut loc n
anii 2000, n Germania, unde un copil s-a nscut fr aceast gen.
Cinii vor fi inui sub observaie la Institutul de
Cercetare Guangzhou pentru a se vedea evoluia lor.
Potrivit reprezentanilor institutului, dac evoluia
cinilor va fi bun, vor continua studiile i chiar
crearea unei astfel de rase, ns niciun exemplar creat
nu va fi dat pe post de animal de companie, dau
asigurri acetia.
Un organism modificat genetic este cel al crui
material genetic a fost alterat cu ajutorul tehnicilor
de inginerie genetic. Printre ele se afl i micro-organismele, ca bacteriile, dar i insecte,
plante, peti i mamifere. Modificarea genetic a unor animale s-a fcut, iniial, pentru folosul
oamenilor.
Puii fr pene i imuni la gripa aviar
Pare o glum, dar puii fr pene exist. Oamenii de tiin din Israel au creat un prototip al
unei noi rase de gini fr pene. Beneficiile acestei rase sunt multe: poi economisi timp cnd
13

gteti, pentru c nu mai trebuie jumulii puii, plus c sunt mult mai ecologici. De fapt, se
reduc semnificativ costurile creterii acestor gini. Cercettorii susin c puii fr pene sunt
extrem de siguri din punct de vedere al sntii, pentru c reprezint, pur i simplu,
combinarea a dou rase de gini, dintre care una este gt gola. n ciuda numeroaselor
beneficii pe care le ofer puii fr pene, exist totui i anumite lucruri de luat n considerare:
mama natur nu ar fi creat penele pe gini, dac ar fi crezut c sunt inutile. Penele protejeaz
ginile de parazii, de temperaturile extreme, plus c un coco mult prea zelos poate rni
serios o gin atunci cnd se mperecheaz, noteaz Amazing Beautiful World.
Pisicile i cinii hipoalergenici
O companie numit Lifestyle Pets susine c este n stare s produc animale de cas
hipoalergenice, prin selectarea acelora care au, n mod natural, trsturi genetice speciale, i
prin nmulirea lor. Grupul de pisici i de cini care nu produce alergenii duntori pentru om,
este, deocamdat format din patru pisici i ase cini. Vestea proast este c preurile ncep de
la 6.950 de dolari (aproximativ 5.160 de euro), aa c mai bine i cumperi un petior auriu.
Trebuie notat c, nainte s gseasc animalele hipoalergenice pentru a le nmuli, compania
Lifestyle Pets a modificat genele animalelor pentru a produce prima tran de animale
hipoalergenice. Oamenii de tiin au izolat proteina responsabil cu producerea alergenilor la
pisici i au distrus-o printr-o metod numit feliere genetic. Dup cum sugereaz i
numele, experiena este foarte chinuitoare pentru animal i, mai mult ca sigur, nedreapt. n
cazul n care iubeti animalele, cu siguran c nu le vrei torturate. Este de preferabil s dai cu
aspiratorul mai des i poate s iei, din cnd n cnd, un antihistaminic.
Cluul de mare aurit
Aceste creaturi au fost create de oamenii de tiin vietnamezi i sunt primele animale
modificate genetic din Vietnam. Praful de aur a fost amestecat cu proteine de meduz i apoi a
fost inserat n oule cluilor de mare printr-o metod numit mpucarea genelor, care are
foarte multe utilizri poteniale extraordinare. mpucarea genelor poate trata boli umane
incurabile, ca diabetul, prin nlocuirea ADN-ului cu probleme din corpul pacientului.
Alb-albastru belbian
Ras de carne constituit relativ recent se
caracterizeaz printr-o dezvoltare i conformaie
extrem pentru producia de carne. Rasa s-a format
n Belgia (zona central i superioar a Belgiei) prin
ncruciarea raselor locale cu exemplare din rasa
Shorthorn aduse din Marea Britanie. Se consider
c ar fi existat i o contribuie a rasei Charolaise
(Frana) la formarea rasei. Primele documente care
se refer la aceast ras dateaz din 1807 (George Culley). Iniial ras mixt (lapte-carne)
datorit situaiei economice (cererea ridicat de carne de vit) cresctorii au realizat o selecie
n favoarea produciei de carne.
Dezvoltarea modern a rasei se datoreaz profesorului Hanset (1950, centrul de nsmnri
artificiale din Liege).
Caracteristica principal a acestei rase o constituie hipertrofia musculaturii. Acest tip de
hipertrofie (double-muscling) sau efect culard (prezent i la alte rase) se datoreaz unei
14

mutaii aprute n mod spontant la nivelul genei care

codific miostatina (protein care intervine n controlul
dezvoltarii musculaturii). Alte efecte ale acestei mutaii
sunt: capacitatea ridicat de conversie a furajelor,
reducerea depuneriilor de grsime, o dezvoltare mai
redus a esutului osos, incindena foarte ridicat a
ftrilor dificile (de cele mai multe ori prin cezarian).
Se consider c proporia musculaturii este cu
aproximativ 20% mai mare dect al exemplarelor din
alte rase de carne care nu au acest tip de mutaie.
n mod clasic, tehnica obtinerii unui animal transgenic presupune microinjectarea unei solutii
continnd numeroase copii ale genei de interes ntr-un ovocit, imediat dup fecundarea sa, ca
si transferul celulei ou n oviductul sau uterul unei femele receptive. Desi principiul metodei
este foarte simplu, ea necesit multe ncercri, deoarece rata reusitei este foarte sczut: ntre
10 i 25% pentru formarea embrionilor si
ntre 1-5 %, pentru obtinerea indivizilor.
Recenta asociere a tehnicilor de transgenez
si de clonaj reproductiv, teoretic ar trebui de
acum nainte s facilitaze obtinerea de
animale transgenice omogene sub aspect
genetic. Domeniile de aplicare a
transgenezei animale sunt foarte
diversificate deoarece ele privesc
deopotriv cercetarea n biologie si
medicin, n farmacie si agricultur.
Stiati ca ? Datorit marimii lor, organele de porc sunt considerate ca fiind cele mai adaptate
pentru a putea fi folosite la om. Obtinerea prin ,, adugarea de gene umane deschide un drum
nou pentru xenogrefe: ficat, inim si pancreas de ,, porci umanizati vor fi mult mai
compatibile cu corpul uman. Dar problema serioas pus de aceste xenogrefe const n faptul
c organele de animale contin, deseori, o serie de virusuri care sunt tolerate de animale, dar
sunt mortale pentru om
Tehnologia ADN-ului recombinat n genetica uman :
Clonajul reproductiv este o tehnic ce permite obtinerea nasterii unui organism nou, fr a
face apel la reproducerea sexuat. Individul clonat se naste dintru-un ovocit enucleat si
nucleul unei celule somatice. El presupune urmtoarele etape:
? Extragerea nucleului dintr-un ovocit matur;
? Activarea electric a acestui ovocit;
? Punerea n contact a acestui ovocit cu celula somatic;
? Fuzionarea celor dou celule prin aplicarea de descrcri electrice;
? Cultivarea zigotului in vivo (n oviductul legat al unei femele, timp de 4-5 zile);
? Implantarea embrionului n uterul unei femele receptoare.
15

Primele colaje au fost realizate folosind drept celule somatice celulele embrionare foarte
tinere, deci totipotente. Cercetrile desfsurate la Institutul Roslin Edinburgh (Scotia) au adus
ameliorri spectaculoase acestor tehnici de colaj reproductiv. Prin tratamente adaptate,
cercettorii au reusit s restaureze totipotenta unor celule pe cale de diferentiere (celule
embrionare btrne, celule foetale) si mpotriva oricrei asteptri, chiar a unor celule
specializate. Asa este cazul unor celule din glandele mamare ale unei oi gestante, care au
permis clonarea lui Dolly (dup 434 ncercri de fuziune celular nereusite!). animalele astfel
obtinute posed acelasi patrimoniu genetic, dar ele nu sunt copii exacte ale animalului clonat
datorit rolului (nc putin cunoscut, dar real) pe care-l joac citoplasma ovocitului n
dezvoltarea embrionului.
Elaborarea tehnologiei ADN recombinat n primii ani ai deceniului al saptelea a fcut
posibil aplicarea sa si n domeniul geneticii umane. Prima experient n acest sens a dus la
sinteza somatostatinei, un peptid neurotransmittor alctuit din 14 aminoacizi. Gena
somatostatinei a fost sintetizat artificial si clonat ntr-un plasmid inclus n celule bacteriene
de Escherichia Coli, care n felul acesta produc peptidul neirotransmittor. n prezent, cu
ajutorul tehnologiei ADN recombinat sunt produse proteine pentru tratamentul a numeroase
maladii: cancer, alergii si alte boli autoimune, dereglri imunologice, maladii ale sngelui,
diferite maladii genetice, etc. Sinteza acestor proteine se realizeaz cu ajutorul unor celule
bacteriene(Escherichia coli, Bacillus subtilitis etc.), celule de drojdii, culturi de celule de
mamifere etc.

6.Efectele OMG
Riscuri i controverse asociate cu organismele modificate genetic
Modificrile genetice ale bacteriilor, plantelor sau animalelor, chiar dac fcute spre a ne
ajuta, au dat natere la reacii variate i contradictorii din partea opiniei publice. n SUA sau
Asia spre exemplu, plante transgenice precum porumbul MON 810 sunt intens cultivate pe
suprafee extinse, n timp ce n Europa acestea sunt complet interzise datorit ngrijorrii
europenilor privind potenialul impact asupra sntii omului a asupra mediului nconjurtor.
n spatele miturilor i legendelor asociate cu OMG, care sunt aadar realele pericolele ale
utilizrii lor ?
O prim problem este posibilitatea ca genele ce induc rezistena la pesticide, ierbicide sau
antibiotice s fie transferate prin mecanisme naturale din OMG ctre specii nrudite i nu
numai. Dei riscul unui asemenea fenomen este considerat mic, deoarece procesul natural de
transfer de gene ntre specii diferite este extrem de lent, idea c buruieni super-rezistente la
pesticide ar putea aprea spontan i incontrolabil este una deloc mbucurtoare. n fond
omenirea duce deja o lupt pe care nu o va ctiga curnd cu rezistenta bacteriilor la
antibiotice. Un al doilea front deschis nu este de dorit. Asemenea buruieni super-rezistene ar

16

necesita inventarea unor noi pesticide si nu numai c ar pune n pericol sntatea uman, dar
ar putea cauza dezechilibre ecologice majore.
Alterrile ce se induc materialului genetic n scopul obinerii OMG sunt raionale i foarte
bine fundamente din punct de vedere tiinific. Impactul pe care aceste alterri le au asupra
metabolismului, asupra creterii i dezvoltrii sau asupra relaiilor ce stabilesc ntre organisme
nu poate fi ns totdeauna caracterizat complet. Orict de ateni i bine intenionani ar fi
savanii, exist ntotdeauna posibilitatea ca ceva s le scape i acel ceva s aib un efect
negativ semnificativ asupra sntii umane sau asupra mediului. Este de astfel recunoscut
controversa porumbului care exprim insecticidul Bt i care, n condiii de laborator, afecteaz
dezvoltarea larvei fluturelui monarh. Nu din cauz c fluturele mnnc porumb, ci deoarece
acesta consum plante pe care se poate afla polen ce conine insecticidul Bt provenit de la
porumbul transgenic. Dac acest studiu de laborator se aplic n natur este greu de
demonstrat. Numeroi cercettori susin c acea cantitate de polen la care apar efectele
negative n laborator nu se poate atinge realistic n natur.
Utilizarea OMG-urilor n agricultur poate genera o alt problem legat de controlul
reproducerii soiurilor modificate genetic. Este dificil de controlat modul cum polenul sau
seminele sunt mprtiate de vnt i animale. Dac soiurile transgenice scap de pe loturile
dedicate, ele vor intra n competiie cu soiurile slbatice i, deoarece au un avantaj fa de
acestea (sunt mai rezistente la atacul insectelor de exemplu), vor deveni predominante i le
vor nlocui. Acest lucru are potenialul de a afecta puternic biodiversitatea i relaiile trofice
din cadrul ecosistemelor.

Pot fi alimentele modificate genetic daunatoare?

Diverse grupuri si organizatii precum IFOAM (International Federation of Organic
Agriculture Movements) sustin agricultura organica si propun folosirea pesticidelor si
fertilizatorilor naturali. Aceasta credinta, ca lucrurile naturale sunt mai bune este
contrazisa de majoritatea studiilor stiintifice.
Cat de sigure pot fi fertilizatorii naturali? Ei bine, o contaminare este mult mai probabila in
cazul acestora. Cea mai periculoasa bacterie este E. coli, care este gasita din abundenta in
gunoiul de grajd al bovinelor, un fertilizator favorit organic natural.
Grupurile precum IFOAM ce se refera la pesticidele sintetice ca fiind toxice, nu iau in
calcul ca majoritatea substantelor toxice se gasesc in mod natural in pasarile de curte, cereale,
peste, crustacee etc, dar in mod normal in canditati suficient de mici incat sa nu ne facem
probleme.
LUPTA IN INSTANTA. Datele initiale ale studiului nu au fost accesibile cercetatorilor
independenti. Practic inregistrarile bruteau fost tinute la sertar de MONSANTO, pe baza
confidentialitatii comerciale. In urma unui proces in Germania, intentat de Greenpeace

17

companiei MONSANTO, Curtea de Apel din Mnster a permis accesul public la toate datele
din studiul pe sobolani.
ANALIZA. Comitetul pentru Informare Independenta si Cercetare in Ingineria Genetica, din
CRIIGEN (Paris), condus de Gilles-Eric Sralini a evaluat cu atentie toate datele din studiul
de 1130 de pagini, pus la dispozitie de Greenpeace, in urma hotararii judecatoresti.
Cercetatorii s-au concentrat asupra analizelor de sange si urina ale animalelor din test. (3) Ei
au afirmat ca analiza statistica realizata de cercetatorii Monsanto nu a fost suficient de
minutioasa, iar leziunile animalelor au fost mascate prin metodele analitice alese.
Cu ocazia conferintei de presa tinute la Berlin, Profesorul Sralini a spus: Analizele
Monsanto nu sunt riguroase, iar protocoalele statistice sunt incerte. Mai rau, compania nu a
desfasurat analize suficiente asupra diferentei de greutate ale animalelor testate. Date cruciale
de la analizele urinei, care indica toxicitate n rinichi, au fost oferite chiar de publicatiile
companiei. Echipa de cercetatori francezi a descoperit o crestere a trigliceridelor serice intre
24-40% la femele si o scadere intre 31-35% in nivelele de fosfor si sodiu din urina masculilor
ce consumau porumbul MG, acestea fiind semne de lezare hepatica, respectiv renala.
Totodata, greutatea animalelor ce au consumat porumbul MG era mai mica cu aproximativ
3%. Motivele acestor schimbari sunt necunoscute, dar ar putea fi indicii importate pentru a
explica moartea altor animale in studiul Dr. Ermakova. Acel studiu a gasit o rata de
mortalitate mare la sobolanii nascuti din mame hranite cu soia MG.
PROTESTE.Greenpeace a cerut retragerea imediata si complet de pe piata mondiala a
porumbului MON863 produs de Monsanto si a solicitat Guvernelor din ntreaga lume s ia
masuri urgente de reevaluare a riscurilor pentru toate OMG autorizate si o revizuire stricta a
metodelor actuale de testare. Acesta este ultimul cui batut n cosciug pentru credibilitatea
actualului sistem de autorizare pentru produsele MG. Odata ce s-a dovedit ca un sistem menit
sa protejeze sanatatea oamenilor si a animalelor a permis autorizarea unui produs cu riscuri
ridicate n pofida clarelor evidente ale pericolelor, trebuie initiat un control minutios asupra
tuturor produselor MG de pe piata si sa se renunte imediat la actuala procedura superficiala de
autorizare, a spus Christoph Then, Coordonator Campanii Greenpeace International.

Fact!
In 2005, Monsanto, cel mai mare jucator pe piata OMG-urilor, s-a retras din
biopharming
Roamania ocupa locul al treilea in Uniunea Europeana in ceea ce priveste suprafetele
cultivate cu porumb modificat genetic.
Cultivarea porumbului MON810 (comercializat in Romania sub marca YieldGuard) este
interzisa in Franta, Germania, Austria, Ungaria, Luxemburg si Grecia. Alte 15 state
din UE, desi nu l-au interzis, au hotarat sa nu-l cultive.

18

 Suprafata semanata cu porumb modificat genetic in Romania a depasit in 2008, 7.000

de hectare, comparativ cu anul 2007, cand erau cultivate doar 350 de hectare.
Suprafetele agricole cultivate cu porumb transgenic au crescut in 2008 de 20 de ori.
In intreaga lume, tot in 2008, suprafetele cultivate cu plante modificate genetic au
ajuns la 125 milioane de hectare.
SUA ocupa pozitia de lider pe acest segment, cu peste 62 milioane de hectare cultivate
cu soia, porumb, bumbac, rapita sau lucerna, fiind urmata de Argentina si de
Brazilia.
Soia se afla pe primul loc in topul culturilor modificate genetic la nivel mondial.
In Romania, numarul suprafetelor cultivate cu porumb modificat genetic a scazut in
2009 cu aproape 50% fata de anul 2008.
In perioada 2007-2009, fermierii romani care au cultivat porumb modificat genetic au
obtinut o recolta totala de circa 44.000 tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul
Agriculturii si Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

CONCLUZIE:
Cercetatorii francezi au tras un semnal de alarma, afirmand ca in momentul actual, pe baza
datelor disponibile nu se poate concluziona ca porumbul MG MON863 este un aliment sigur.
Tinand cont ca siguranta alimentelor modificate genetic este foarte des pusa sub semnul
intrebarii, este momentul ca autoritatile ce pot reglementa fenomenul sa ceara companiilor ce
produc seminte modificate genetic mai multa transparenta in privinta studiilor. Daca
19

asemenea produse nu sunt sigure, ar fi bine ca respectivele corporatii sa le retraga de pe piata

din proprie initiativa, exact cum se intampla cu medicamentele nesigure (vezi cazul Vioxx).
Este vorba de sanatatea a milioane de oameni si a copiilor lor, nu despre actionari si profituri.
Organismele modificate genetic sunt fiine transgenice, adic entiti biologice nou
create prin tehnici de inginerie genetic. Aceste entiti pot fi plante, dar i un microorganism
sau un animal, deci o nou form de via, total necunoscut.
Efectele pe termen scurt n urma consumrii de OMG-uri , studiate de ctre specialiti
ale cror cercetri au fost brusc ntrerupte din diverse motive arat c exist pericolul de
dezvoltare a alergiilor, de rezisten la anumite antibiotice, riscuri ecologice care privesc
reducerea biodiversitii, dependena inevitabil de marii productori, i o ameninare la
adresa sntii omului.
Cu toate acestea, nu pot fi trecute cu vederea i avantajele utilizrii produselor
modificate genetic, susin reprezentanii ANSA, cum ar fi: cultivarea plantelor rezistente la
secet i duntori, cereale cu un procent crescut de proteine, cereale fr gluten, orez cu un
coninut ridicat de vitamina A, semine de rapi cu acizi grai care pot fi utilizai n regimuri
dietetice, tomate cu coacere n timpul transportului, ameliorarea culorii i aromei fructelor,
creterea timpului de conservare, producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului,
modificarea calitilor nutritive, recoltele devin mai rezistente la ierbicide, pesticide,
duntori, regim termic nefavorabil, salinitate crescut, determinnd respectiv reducerea
cantitii de pesticide utilizate, precum i scderea costurilor de ntreinere a recoltelor. n
concluzie, consumatorul e n drept s opteze sau nu pentru produsele modificate genetic.

Bibliografie:
1.Alimente modificate genetic: http://www.descopera.org/
2.Organisme modificate genetic: http://www.descopera.org/

20

3. Alimentele modificate genetic - Un risc pentru sanatate?: http://jurnalul.ro/

4. Blestemul sau binecuvantarea organismelor modificate genetic: http://www.descopera.org/

21