Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

REFERAT
TEHNOLOGIA PTR. CLADIRI SI C-TII
SPECIALE

STUDENT: COMAN CLAUDIA-IOANA


MASTER INGINERIE STRUCTURALA, AN II

BUCURESTI
2015
1

TEMA 4
SILOZURI

CUPRINS
2

1.Introducere...
...........4-6
2.Principii de
alcatuire.7-10
3.Actiuni asupra silozurilor.
11-18
4.Bibliografie
...19

I.

INTRODUCERE

Silozurile sunt constructii utilizate pentru depozitarea


materialelor uscate granulare (cereale, seminte, zahar, faina si
altele) pe o durata lunga de timp si care asigura conservarea
corespunzatoare a acestora. Silozurile ofera conditii de
conservare, incarcare, descarcare si transportul materialelor.
Depozitarea se face in elemente verticale numite celule, pe
un timp relativ indelungat, oferind totodata posibilitatea optima
de manipulare si conservare.
Aceste constructii sunt amplasate in porturi, gari sau in
complexe industriale.
Silozurile care au o alcatuire celulara, prezinta unele
avantaje fata de magaziile obisnuite si anume:

utilizare completa a spatiului;


insilozare usoara, multumita instalatiilor mecanice;
descarcarea se face in mod natural, prin gravitatie;
aerisirea in cazul cerealelor si, in general, conservarea
produselor se pot face in bune conditii.

Sunt considerate silozuri constructiile celulare la care


frecarea dintre materialul granular si perete nu poate fi neglijata
(raportul intre inaltimea celulei si dimensiunea maxima a latimii
sectiunii in plan > 1,5).
Dimensiunile, numarul si forma celulelor precum
amplasamentul sunt stabilite tehnologic si tehnico economic.

si

Incarcarea silozurilor se realizeaza prin partea superioara a


celulelor, fie mecanic (elevatoare cu cupe, transportoare cu
banda, snecuri) sau pneumatic.
4

Silozurile se descarca prin gurile de descarcare inferioare ale


celulelor fie gravitational, fie mecanic sau pneumatic.

Marea
rezistenta a metalui a
permis construirea de
celule

cu
diametru

mare

si

dimensiuni reduse. In modul acesta si sarcinile transmise la


5

fundatii sunt reduse mult. In plus, se asigura o etanseitate


perfecta. Defectele silozurilor metalice sunt: lipsa de izolare
termica ca si impotriva intemperiilor, intretinerea complicata si
comportarea defectuoasa in cazul incendiilor. In afara de asta,
metalul este un material mai scump, iar silozurile necesita mari
cantitati de metal. Silozurile metalice au fost parasite in ultimul
timp. Se construiesc insa buncare metalice, cu consum mai redus
de metal si care au avantajul unor dimensiuni mai mici, avantaj
important mai ales pentru cele din cadrul unor industrii. De
asemenea se fac buncare metalice demontabile pentru unele
industrii, ca de exemplu buncarele pentru agregate si ciment, la
atelierele de prefabricate de beton armat.

Fig.1- Alcatuirea silozurilor


a). cu celule circulare; b). cu celule patrate
1 celule de insilozare; 2 stelute; 3 palnii; 4 galeria de
incarcare;
6

5 galeria de descarcare; 6 turn elevator; 7 fundatii

II.

PRINCIPII DE ALCATUIRE

Principalele parti ale unui siloz sunt:

corpul celulelor de depozitare;


galerii superioare cu instalatii de incarcare si circulatie;
galerii inferioare cu instalatii de descarcare;
turnul elevatorului;
fundatii;
instalatii de protectie;
instalatii de amestecare;
constructii anexe (magazii, hambare, buncare de receptie,
scari, platforme exterioare, cladiri administrative).
Celule de depozitare

Celulele constituie incinte pentru depozitarea materialului


granulat.
Acestea pot fi singulare sau alcatuiesc un grup. Forma
celulelor poate fi circulara, patrata, hexagonala, octogonala sau
alta forma.
Celulele circulare sunt cele mai frecvente fiind executate
avantajos cu cofraje glisante si uniform precomprimate.
Spatiile dintre celule(stelele) pot fi utilizate tot pentru
depozitare. Asezarea celulelor cilindrice sunt posibile dupa mai
multe scheme:

pe randuri normale;
in randuri alternative;
in randuri obisnuite;
in randuri decalate.

Fig.2- Dispunerea celulelor silozurilor


a). circulare; b). triunghiulare; c). patrate; d). hexagonale; e).
octogonale

Diametrul celulelor variaza intre 6 24 m, in functie de


natura materialului depozitat (cereale 6 8 m, ciment 12 18 m,
carbine 12 m).
Forma poligonala conduce la tensiuni neuniforme in peretii
celulelor in lungul sectiunii transversale din momente
incovoietoare. Se utilizeaza la silozuri cu multe celule mici. Forma
patrata este rationala pentru celule cu laturile de 3 4 m. La
silozurile dreptunghiulare, patrate sau hexagonale nu exista
interspatii.
Inaltimea celulelor este in functie de natura materialului si
de terenul de fundatie. Pentru terenuri normale inaltimea ajunge
la 30,0 m. Cu piloti se poate ajunge la 45,0 m. Silozurile nu au de
regula rosturi de temperatura si tasare decat intre corpurile de
depozitare ce au in plan pana la 80,0 m lungime.

Sectiunea verticala a celulelor este aleasa tehnologic. Fundul


celulelor este alcatuit diferit dupa natura materialului si dupa
sistemul de descarcare astfel, la sisteme pneumatice fundul
silozului este sub forma unei pardoseli de beton. In alte cazuri
fundul se sprijina pe umpluturi cu plan inclinat sau sunt sub forma
unor palnii conice sau piramidale. Cele mai intalnite sisteme la
constructia fundurilor celulelor sunt:
silozuri fara spatiu liber sub celule (a, b, c, g);
silozuri cu spatiu liber sub celule, cu planseu sub forma de
palnie sau plan (d,e,f,h);
silozuri cu spatiu liber sub celule, cu planseu pe stalpi
independenti sau ziduri (I si j).

Fig.3-Scheme de principiu Sectiuni verticale


Primul sistem este mai economic dar se preteaza numai la
anumite
conditii de descarcare. Mai frecvent sunt utilizate sistemul al II
lea si al III-lea.
9

Palniile pot fi simetrice sau asimetrice, gurile de descarcare


circulare sau patrate fiind dispuse cat mai spre centrul fundului.
Galeria superioara constituie incinta ce cuprinde benzile
transportoare si turburile de incarcare a celulelor. Dimensiunea si
forma sunt in functie de tipul silozului si de materialul depozitat.
Structura de rezistenta a galeriilor se realizeaza din cadre de
beton armat, acoperisul din plansee plane, placi cilindrice sau alte
sisteme. Stalpii cadrelor reazema pe peretii celulelor la zonele de
intersectie a acestora.
Galeria inferioare se regaseste la silozurile cu spatii libere
inferioare si este dispusa pe unu sau doua niveluri. In aceste
incinte se efectueaza operatii de descarcare, incarcare, expediere
a materialului de depozitat. Structura de rezistenta este alcatuita
de insisi peretii celulelor continuati pana la fundatii, din stalpi de
sustinere din beton armat pe care reazema celulele.
Fundatiile silozurilor sunt alcatuite considerandu-se
presiunile mari specifice silozurilor. Pentru terenuri bune de
fundare se realizeaza fundatii pe radier general (plansee cu retele
de grinzi intoarse sau plansee ciuperci) iar pentru terenuri slabe
fundatii pe piloti.
Turnul elevatorului sustine instalatii de elevatoare pentru
transportul pe verticala a materialului, inclusi scara de acces la
galeriile superioare. Se executa din pereti de beton armat sau
cadre de beton armat si pereti autoportanti. Turnul este separat
prin rost de celule pentru evitarea fisurarilor din tasari inegale.

10

III. ACTIUNI ASUPRA SILOZURILOR


Introducere (SR EN 1991-4:2006:2.1 Reprezentare aciuni
asupra silozurilor)
Aciunile asupra silozurilor trebuie determinate lund n
considerare structura silozului,proprietile materialului depozitat
i modelul de curgere pentru descrcare care apare n timpul
procesului de golire.
Trebuie luate n considerare incertitudinile legate de
modelele de curgere, influena excentricitilor dispozitivelor de
umplere i golire asupra proceselor de umplere i golire, influena
formei silozului asupra tipului de model de curgere i dependena
de timp a presiunilor la umplere i golire.
ncrcrile pe pereii vertical ai silozurilor, datorit ncrcrii
i descrcrii materialelor granulare cu mici excentriciti, trebuie
reprezentate de o ncrcare simetric i o ncrcare nesimetric
local.Acolo unde apar excentriciti mai mari, ncrcrile trebuie
reprezentate de distribuii nesimetrice ale presiunii.

Clasificarea evalurii ncrcrilor


Proiectarea silozului se realizeaz n conformitate cu
cerinele urmtoarelor trei clase de evaluare crcrilor utilizate n
11

aceast parte, rezultnd n primul rnd proiecte cu un nivel risc


aproape egal luat n considerare n evaluarea fiabilitii i
considernd inclusiv costurile i procedeele necesare reducerii
riscului de cedare pentru diferite structuri :

clasa 1 de evaluare a ncrcrii (AAC 1);

clasa 2 de evaluare a incarcarii (AAC 2);

clasa 3 de evaluare a ncrcrii (AAC 3).

Pentru silozurile corespunzatoare claselor 2 i 3 de evaluare


a ncarcarilor,factorii de majorare a ncarcarii C sunt utilizai
numai la reprezentarea a ncrcrilor suplimentare defavorabile
asociate curgerii materialelor n timpul golirii.
Pentru silozurile corespunztoare clasei 1 de evaluare a
ncrcrilor, factorii de majorare ancrcrii C sunt utilizai att la
reprezentarea ncrcrilor suplimentare defavorabile asociate
curgerii materialelor n timpul golirii ct i a efectelor date de
variabilitatea materialului depozitat.

Incarcari permanente

12

greutatea proprie a mantalei;


greutatea acoperisului;
greutatea proprie a profilelor (inel) si rigidizariilor;
greutatea diverselor echipamente si utilaje de pe acoperis;
greutatea proprie a stalpilor(daca este cazul).

As dori sa fac urmatoarele precizari:


1.
mantaua este partea a structurii formata dintr-o placa
subtire si rolul principal este de retine materialul,dar si de
protejarea lui fata de agentii externi.
2.

Silozurilor se pot rezema pe stalp sau direct pe fundatie.

Incarcarea utila
Incarcarea utila este data de umplerea si golirii silozului cu
materialul granular,care difera prin proprietatiile
specifice
(greutate specifica,coeficinet de frecare cu peretel,unghiul de
frecare interioara,etc.),dar se mai mult n considerare
consecinele modelului de curgere n timpul golirii, care poate fi
descris n funcie de categoriile urmtoare:
curgere in masa;
curgerea tubular tronconic;
curgerea mixt.
n cazurile n care apare curgerea tubular i este
ntotdeauna n interiorul materialulu, presiunile n timpul golirii
pot fi neglijate.
13

ncrcrile nesimetrice pe pereii verticali ai silozurilor cu


excentriciti mici de ncrcare i golire sunt reprezentate de
ncrcri locale. Aceste ncrcri locale sunt exprimate ca o
presiune local ph pe suprafaa interioar a silozului.
ncrcrile nesimetrice pe pereii verticali ai silozurilor cu
excentriciti mari de umplere i golire sunt reprezentate de
distribuii nesimetrice ale presiune orizontale ph i ale efortului
tangenial de ntindere datorat frecrii ph. Factorii de majorare a
ncrcrii C sunt utilizai pentru a reprezenta ncrcri
suplimentare defavorabile.Pentru silozurile corespunzatoare
claselor 2 i 3 de evaluare a ncarcarilor factorii de majorare a
ncarcarii C sunt utilizai numai la reprezentarea a ncrcrilor
suplimentare defavorabile asociate curgerii materialelor n timpul
golirii.
Pentru silozurile corespunztoare clasei 1 de evaluare a
ncrcrilor, factorii de majorare a ncrcrii C sunt utilizai att la
reprezentarea ncrcrilor suplimentare defavorabile asociate
curgerii materialelor n timpul golirii ct i a efectelor date de
variabilitatea materialului depozitat.
Acest factor este prezentat in standard tinand cont de
zveltetea silozului.

14

Atunci cand un siloz foarte zvelt este umplut excentric sau


atunci cand segregarea poate conduce intr-un siloz foate zvelt la
diferite densitati prin indesarea materialului in diferite parti ale
silozului sau lipsa coezivitatii materialului,asimetria de aranjare a
materialului poate induce o curgere nesimetrica tubularea sau
mixta,cu un flux dirijat catre peretele silozului ce poate cauza
presiuni nesimetrice.
Valorile caracteristice maxime ale presiunilor simetrice la
umplere se calculeaza la bazacorpului cilindric n cele doua
ipoteze considerate:
1.Ipoteza materialulului nefluidizat.la care tine cont de:
Presiunea orizontala maxima(la umplerele si golire);
Frecarea cu peretele(la umplerele si golire);
Presiunea vertical(la umplerele);
2.Ipoteza materialulului fluidizat,de obicei apare cand se iau
masurile speciale din urmatoarea figura;
Incarcarea din zapada

15

Nu am insistat asupra incarcarii din zapada in prezentare


pentru ca nu este nimic interesant de precizat,metodologia de
calcul este destul de cunoscuta .
Un singur aspect poate fi precizat: ca incarcarea este folosita
pentru dimensionarea acoperisului.
Incarcarea din vant
Distributia presiunilor din vant in jurul unui siloz circular
,poate fi foarte importanta pentru stabilirea cerintelor pentru
ancoraje si pentru rezistenta la flambajul din vant.Valorile date in
SR EN 1991-1-4 pot sa nu asigure suficiente detalii in anumite
cazuri.
Variatia presiunii in jurul unui siloz izolat poate fi definite in
termenii coordonatei circumferentiale ,cu originea in centrul
silozului,masurat fata de o axa paralela cu directia vantului.
Variatia circumferentiala a distributiei presiunii (pozitiva spre
interior)asupra unui siloz izolat,inchis cu acoperis.este data de :

Unde: dc este diametrul silozului;


16

H este inaltimea sa generala;


Pentru silozurile cu raportul H/dc mai mic de 0,50 se va
adopta valoarea H/dc=0.5.Distributia presiunii nu trebuie sa fie
bazata pe inaltimea cilindrului Hc.

Valorile calculate pentru puncte situate echidistant pe


circumferinta, la unghiuri multiplu de 22,5 suntprezentate n
tabelul de mai jos:

17

Ce
as
vrea sa pun
in evidenta ,
e valoarea de
1.62 la ,ceea ce este o valoare foarte mare fata de
coeficientii 0.8,0.6,,care suntem obisnuiti pentru constructiile
rectangulare.
In urmatoarea figura este prezentat un exemplu cu diferenta
dintre presiuni/suctiuni.

circumferentiala

distributii

18

presiunii

Variatia
(pozitiva
spre

interior),asupra unui siloz inchis cu acoperis,dintr-o baterie,se


poate lua :

19

BIBLIOGRAFIE

Dan Mateescu Constructii Metalice Speciale Ed. TehnicaBucuresti 1956;


Victor Popescu Constructii Metalice Industriale Ed. TehnicaBucuresti 1967
SR EN 1993-4-1:Proiectarea structuriilor de otel:Silozuri;
SR EN 1991-4:Actiuni asupra structuriilor:Silozuri si
rezervoare;

20