FACULTATEA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE SI INGINERIA MEDIULUI BUCURESTI Specializarea: MASURATORI TERE Anul IIT ingineri ~ cursuri FRECVENTA REDUSA Conf. dr. ANA VIRSTA CURS GENERAL DE PROTECTIA MEDIULUI - note de curs- Anul universitar 2010-2011CAPITOLUL 1 POLUAREA INDUSTRIALA. POLUANTI $I POLUARE Pentru a trai in concifji c&t mai bune, omul a uilizat permanent resursele naturale: animale, plante, arbor, mminereuri, cérbuni, sare, petfol, gaze, apa. Din ullizarle acesior resurse naturale (primare) au rezultat si produse neutiizabile, cum sunt gaze, prafurl, produse lchide, solide, ce au fost permanent evacuate in naturs. Unele dintre aceste produse au putit s8 se integreze tn ciclurle naturale ale unor elemente, altele ins se tot acumuleaza, producénd perturbati ecologice. ‘Activitajle antropice au provocat schimbéri topografice si de clima, ce au avut puternice repercursiuni asupra ‘mediulu, unele poztve (Impadurirle, indiguirle), dar altele negative (defrigarie, asanéril, etc) , Fenomenul de aparitie a unor factori perturbatori ai mediului gi de producere a dezechilibrelor ecologice a fost mn la verbul latin polluo- ere= @ murdéri, a degrada). Jeste socotit orice factor natural sau produs de om, care provoaca disconfort, sau are actiune toxicé asupra ‘organismelor g/sau degradeazé componentele abiotice ale mediului, producénd dezechilibre ecologice. in ji, deoarece poluantii au atins valori mari, perturbatile sunt prezent, poluarea este o problema internationala a omer puternice sitransfrontiere. Japaritel poluaii pot fi sinteizate astfel-¢utlizarea haoticd a rezervelor naturale:xacumulari in medi } de substanfe neutiizabile;-aparilia de substanfe noi, la care ritmul de consum si reciclare de c&tre organisme este mult inferior ritmului de apariie;¥-cresterea demografica vertiginoasé, in special in ultimile doud secoley¥-dezvoltarea intensa a industre, transporturlor si agricuturii-apartia centrelor urbane suprapopulate. Populatia, organismul sau resursele care sufera acjiunea poluanta se denumesc inte, sau receptor! Cantitatea de agent poluant care ajunge la finta reprezinté expunerea. Din expunere rezulté un risc, deci aparitia cu 0 mare probabiltate a efectelor nedorite. Emisia maxima acceptabil a unui poluant reprezinta cantitatea de poluant degajata in mediu, la care nu se produc modificéri importante. Se exprima prin nivelul (sau pragul) unui poluant, care este dat de concentratia maxima peste care trebuie Iuate contramasuri, cum sunt: inchiderea surselor de poluare, refinerea, distrugerea poluantitr. evacuarea populatiei, etc. Nivelele sunt stabllite In standardele de produs si In cele de calitate ale medilor, stable la hivel nafional, sau in recomandari ale unor foruri intemafionale, cum sunt standardele intemationale ISO 14000, stabilite de Organizatia Intermationala de Standardizare, standardele Uniunii Europene EN si normele stabilite de unele ‘organizafl profesional internationale. ‘Adaptarea omului i a vituitoarelor la poluare se numeste aclimatizare si este limitata de capacitatea de autoaparare. Asa se explica modificarile genetice gi functionale, sau disparitia specillor. lan: ‘oluarea afecteaza toate medille: aerul, apa, solul, manifestandu-se in diferite moduri (tipuri). Astfel: aifion. |Dup’ provenienté poluare poate fi: naturala si antropicd. Poluarea natural& este biologica, fizica si chimica chimica. Polyare antropiod este: industrial, din ransporturi, agricutura, din activtafi menajere. |Dup& natura poluantilor se disting: Polifare fizica: -termic& - fonic& (sonora) tiv’; - electromagneticas Poluare chimic&: i cu compusi de suff, azot, etc.; - compusi de metale grele; - compusi de fluor - materiale plastice; - pesticide; - materil organice fermentabile, etc. Poluare biologica: -prin contaminarea medilor inhalate $i ingerate; - prin modificari ale biocenozelor $i invazi de specil animale si vegetale (exemplu insecte nedorte, buruieni, etc). luare estetica: - degradarea peisajelor datorta urbanizafi, sistematizarii eronat concepute, industriel, etc. Dupé starea fizic8 @ poluantulut. poluate cu gaze gi pulber ;~ poluare cu lichide; - poluare cu substante- SL 1.1 Agenti poluantt Diversitatea agenfilor poluanti este foarte mare, dupa procesul din care rezulté (industrie, transpor., agricultura, activitti mengjere, sau din naturé). dup numérul gi complexitatea substanfelor participante. Cateva exemple vin s& susjina aceste afirmafi. Astfel deseurile solide din marile orage pot confine: apa 30 %, hartie 55 % (substan{a uscatd), metale neferoase 1,5 %, metale feroase 7,5 % (total metale © %), deseuri alimentare 14 %, textile 5%, lemnoase 4 %, sticla 9 %, mase plastice 1 %, diverse 3% (total 100 % substanta uscata) Un orag cu 1 milion de locuitori are nevoie de 625000 t apai zi si peste 9500 t combustibil zi, din care se produc 950 t gaze reziduale $i 500000 t ape reziduale, ‘Apele menajere uzate pot prezenta urmatoarele caracteristici (In ma/ dm*): substanfe solide in suspensie - 363, azot total 69, azot amoniacal 53, fosfat total 47, grasimi 95, pH = 7 - 8. 1 atmosierd se intdlnesc diferite substante poluante, prezentate in tabelul 9.1Tabelul 9.1. Agentl poluanti ai atmosferei Substanta ‘Aer nepoluat. Prag de poluare(p.p.m) CO 10-15 25 NO O- 05 05 NO, 0- 04 01 oxidanti 0- 015 0,15 hidrocarburi -2 2 ‘S02 0- 0,12 02 fluoruri 0- 0,04 0,08 HS. 0- 0,005 09 Pb 0-10 30 g/m? in marile orage, autoturismele constitule totusi sursa principal de poluare a aerului. Poluantii emisi in gazele de egapament sunt: CO, NO,, SOz, hidrocarburi nearse, aldehide, oxizi de plumb in cazul arderli benzinei reformate cu plumb tetraeti, Substanfele rezultate din arderea unui kilogram de carburant (benzind, sau motorina) sunt prezentate {in tabelul 9.2. Tabelul 9.2. Substantelo poluante rezultate prin arderea 1 kg de carburant Poluant Emisia din benzina(a) Emisia din motoring (g) co 465, at NO, 23 27 FH nearse 16 13 SO, os 78 aldehide og og La acestea se mal adauga cant de fum la arderea motorinei, PbO din arderea benzinei etilate cu plumb Motoarele cu scanteie emit - gaze de evacuare 65 %; - gaze din carter 20 %; - benzind evacuaté din carburator 9 %; benziné evacuaté din rezervor 6%. Din arderea carbunilor se elimina In aer cantitati foarte mari de praf, cu confinut de Al, Si, Mg, Na, S, K, Ca, Fe, Pb, As, Cu, Zn, elemente ce se regasesc apoi si In sol (tabelul 9.3). ‘Tabelul 9.3. Concentratia de poluanti in aer gi sol (la punctul de cadere) emigi de o central de 1280 MW, dintr-o tond de carbune ars. Pojwant Praf in aer(mgit e&rbune) ‘Concentrate in sol (mgim") A 241000 - 378000 ‘908 - 476,60 si 4185000 - 409000 198 - 523,12 Mg 15300 - 116700 12,56 - 149,12 Na 2869 - 9565 3,66 - 12,12 s 1999 - 22870 2.56 - 29,22 kK 1048 - 24133 1,34 - 90,84 Ca 1655 - 15821 212 - 20,22 Fe 4677 - 87568 5,98 - 111,90 Pb 77-2875 10-3, As 19-488 0,02 - 0,62 cu 19-1674 0,02 - 2,14 Zn 48-1124 0,06 - 1,44 a) de naturé Dintr-o serie de procese industfiale, sau din eroziunea solulul, rezulté pulberi ce pot f anorganicé, continand compusi metalici de Zn, Pb, Mn, Fe, Cu, minerale (SiOz, azbest, silicafi, etc), substante rezultate din procese de sintezé (ciment, sod8, sticla, colorant anorganici, etc); - b) de naturé organic ce contin: Vegetale (lemn, in, bumbac, fina, etc), animale (land, par, 08, etc), sintetice (colorangi organici, pesticide, etc). up’ dimensiuni, pulberile se denumesc (conform lui Gibbs) caprafyla diametru $210 wmJnoroy Ot < o> -<-10.um sifum)ia@ < 0,1 um, Pot avea diverse actiunifzice, chimice, biologice si raza mare de acfiune. Raza foarte Tare 0 au gazele. De exemplu SO, $i CO, s-au regasit sila peste 1000 km distanta de locul de producere. ‘Substanfele radioactive pot afecta de esemenea aerul, apa, solul, Vieluitoarele. Substanfele radioactive provin din: radiatia cosmicd ionizanta, radiatia paméntulul (In special in minele d iin experiente nucieare, centrale nuclearo-electtice. centre medicale. saul de carcetars, nw Fao, ‘Contaminarea cu microorganisme (virusi, microbi, etc.) prin aer, sau din apa, de pe suprafata solulul, poate provoca imbolndviri chiar in masé. Poluantii emigi in mediu pot fi transportafi pe urmatoarele cai: prin curentii de aer, de apa, particule de sol, corgenisme vil, om, mijloacele de transport. Imprastierea depinde de: - natura poluantului (solid, lichid, miscibil cu apa Sav nemiscibi, gazos, degradabil, nedegradabil, etc); - de existenta mai multor poluant! in zona, ce pot interactiona Sau AU; - de viteza factorului de transport (aer, apé, sol, organisme); - de clim&; - de relief; - de existenfa unor obstacole naturale in cale, sau create de om (baraje, clr, etc). 29.3. Caracteristicile poluantilor ‘Agentii poluant se pot caracteriza prin: Limite de concentrate, pentru care o substan{a poate prezenta un efect poluant. Se mai numeste 1 concenffatie maxim admis’, Limitele de concentratii sunt diferite, In functie de natura poluantulul, de natura producatorului gi de fara de emisie, De exemplu, SO, are limitele: 0,25 mgim® tn aerul din Roménia, 0.3 ma/m* in Canada, O85 male” Polonia, 0,365 mgim* in SUA, 0,50 mg/m* _ — gga fa. imitele “sunt prezentafe in standarde gf au caractet obligaforiu, astfel incét depasirea lor de catre intreprinderile poluante atrage dupa sine plata unor penalitat Acetona are limita de concentratie de 2 gim® in 24 ore, NO, - 0,1 mg/m®, compusii cu F - 0,005 mg/m’, fenolul 0,03 mg/m®, funinginea 0,05 mg/m*, benzenul 0,8 mg/m®. Concentratile maxime admise pot fi exprimate gi in alte unitati: gf, %, p.p.m , p.p.b , p.pat. , Gm (Curie), 18 (decibel Uni poluanti pot prezenta toxicitate pentru organisme, deci producerea de efecte acute, manifestate la timp ‘scurt dupa contactul organism - agent poluant, sau de efecte cronice, manifestate pe o duraté mare de timp, de la expunere. In afaré de concentratia maxim admisé, acesti poluanti se caracterizeaza prin: doz& letalé, concentrate letala gi timp letal Doza letalé este data de cantitatea maxima de substanta ce poate omori 50 % din animalele experimentate, dupa 14 Zile. Se noteazé DL so, gi se exprima in mg/kg corp. Poate fi oralé sau dermala, dupa modul in care se ajunge {in contac cu poluantul Concentratia letalé reprezint& concentratia substanfei in solufie apoasé ce provoacé moartea a 50 % dintr-o populetio SvaiCe Cape compere do 24-96 or Se noleaed CL nar orote 91 so Supra in mg Timpul letal este durata (In ore) in care toxicul de 0 concentraije data este letal pentru 50 % dintr-o populatie ersatt Gradul de persistent in mediu difera de la poluant la poluant si poate fi influenfat de conditile meteo (de exempi"starea de calm gi ceata impiedicé dispersarea). Timpul (sau de persistent ) in mediu poate fi Gein) its perith 2 2a, SOx 4 He, No,” 6 zie) sau(ung)ée edlva an De exempt CO persist 2:3 ann atmdst n fer, CO, - 4 ani, hidfocarburile RH - 16 ani i, fietul aproximativ 100 ani, AL aproximativ 500 ani, masele plastice 250 ani, sticla 4- 5000 ani, etc. In acest timp, poluantii se concentreaza, se amesteca, interaclioneaza intre ei é cu mediu|, atragand efecte deosebite asupra biocenozelor. influentele recjoroce dintre poluanti pot fi multiple si analiza lor se efectueazé la lansarea de noi produse, la ampladéfea de noi unitéti economice, la stabilirea masurilor de protectie a mediului. Se pot observa urmétoarele efecte, in cazul prezentei mai muitor poluanti Intr-o zona - Efecte sinergetice, deci 0 amplificare a efectelor poluante, mai mare decat simpla insumare a efectelor individuale ale poluantior. Exemplu: ploile provenite din emisii de So, sau NO, si ap, produc la piante, Vietuitoare, om si construct, efecte nocive mai puternice decat gazele uscate, sau apa, luate separat. - Efecto antagonice, respectiv anihilarea reciproca a efectelor poluante Intre agentii poluanti. De exemplu, un agent economic elimin& apa acid, altul apa bazicd tn acelasi rau. Anergism, respectiv lipsa unor influente reciproce intre actiunile poluantilor. In mediu exista aruncate mase Plastice, lemn, matale, ce nu se influenteaza, - Eutrofizare'- intensificarea poluarii secundare. In ape cu circuit ridicat de azot gi fosfor gi sub influenta célduril prolfereaza vegetatia, produc&nd scéderea conjinutului de Oz din apa, reducerea faunei. larna, plantele putrezesc, elimind gaze (HzS, CHs, CO2, etc). In cazul apelor stationare (bal, iazuri, lacuii), condiile de viat& acvatica se diminueaza pana la zero. 8.4, influenta poluantilor asupra organismelor vii Agentii poluanti actioneaza diferentiat asupre organismelor vii. Natura poluantilor, prezenta lor in amestec, concentratia lor, influenfele lor reciproce si durata de acfiune, constitule o prima grupa de infiuente. Conditile in care are loc poluarea, deci temperatura, umicitatea, relieul, viteza de deplasare a poluantilor, etc. produc asupra organismelor efecte diferentiate. O'a treia grup de influente este legata de componentele biocenczei si de caracteristicile lor ca: natura si numdrul speciilor, varsta indivizilor, starea lor de s&nétate, particulartatie lor, rezistenta la factorii de mediu, etc. Uni poluanfi nu sunt metabolizati intr-un lant trofic gi nici eliminati din organism, deci se pot acumnula tn corganismele consumatorilor, produc&nd fenomenul de ampliicare biologie’, Poluantul poate ajunge la valori ce produc imbondviri sau chiar decese. Exempiele sunt numeroase; seminfecu > animalierbivor + animal camivor metil-mercur 8 p.p.m 40-50 p.p.m (in mugchi) 280 p.p.m Concentratia de 280 p.p.m, provoaca moartea in 1- 2 luni. La Agano, din apa cu 0,1 p.p.c mercur s-a inregistrat o concentrare de 40000 ori in pest, astfel: api > fitoplancton > pesti O4,p.p.b.Hg 10ppb. 40 p.p.m in golful Minamoto (Japonia), s-a aluns prin consumarea pestelui la 0 concentrare de 500000 ori la om, legarea lui organism de proteinele solubile, provocand decesul a 41 persoane in 1956- 1965.Insecticidul DDT administrat pentru distrugerea fantarilor din lacul Clear (California) a ajuns in ap8 gi de aici. a concentrat in plancton, pesti, liste, astet ‘ap > plancton > pesti > liste DDT 0015 mgl Sori 10000r1 © 25000 ori Diluarea biologic8 se produce in cazul in care poluantul se repartizeaz& uniform Intr-o planta. Aplicat ta ‘seminfe (ca in cazul Furadanulu) timp de doua luni, planta mica devine toxic pentru animalele ce o consuma. Apoi, prin cresterea fitomasei, concentratia in plant scade sub limitele letale In privinga acfiuni’ polvanlor asupra s&nétfil oamenifor, acestia produc Inc&rcarea corporal cu substante toxice, ce modificé aparatul respirator, glandular. Dacé actiunea poluanta persist apar tulburéri ca: reflexe anormale, scéderea capacitati de munca, a bunei dispoziti, somnul e afectat, se agraveaz& starea de boalé. Tulburérile sunt mai puternice la persoane alergice, cu probleme nervoase sau digestive. Aceste tulburéri se denumesc ca modificdri de rag. Starea urmatoare 0 constituie imbolnavirile cronice (bronsité, emfizem, obstructie pulmonaré) si acute (bol virotice respiratori,ofte, etc). Poluantii reduc functile de producere a anticorplor. La concentratii mari de poluanti gi in condifii meteo speciale ce Impiedica imprastiea, se pot produce chiar intoxicatii in masa. S-au intalnt astfel de situati la Londra in 1873 gi 1952, Glasgow in 1904, Pittsburg In 1913, Liege 1930, etc. Efectele asupra s&natatii populatiei pot fi - directe (poluantilinfluentand nemijocit starea de sénatate); indirecte, prin intermediul condiilor de mediu afectate de poluanti. La randul lor, efectele drecte pot apare imediat, Sau dupa un timp mai indelungat de contact cu poluantul. 1. Efectele imediate ale actiunii poluantilor se manifesta prin iti oculare, ale aparatulul respirator si uneor prin cresterea mortalitafi, in caz de poluare excesiva, in timp scurt. De exemplu, crescand confinutul de SO. in aer peste 600 mg/m’, sau furmul peste 300 mgim®, s-au inregistrat agravéiri de brongita. Peste 1500 ug/m® SO2 pe zi si fum peste 2000 igim’ sii, a crescut mortalitatea cu 20 %, situatii create pe Valea Meusei in 1930, datorita SO, $i fluorului Donora (1948), Londra (1952). Detergenti din ape reziduale provoacé moartea pestilor, prin spuma format, care intrerupe contactul cu ‘oxigenul dizolvat in apa la nivelul bronhillor. Au actiuni gi asupra vegetatiei acvatice. 2. Efectole de lung durati se produc prin contact cu poluantii cu agresivitate medie, un timp Indelungat, oe favorizeaza acumuléri tn organism, producatoare de fenomene patologice. Dupa efectele provocate, poluantil se clasificd In 1) Poluant intent! pentru mucoasa oculara gi aparatul respirator. Acestia produc bronsita cronica, emfizem pulmonar, astm bronsic, conjunetivite. Din aceast8 categorie fac parte: pulberile netoxice, S02, NOz, Os, Cla, NHs, etc Numai SO, peste 200 g/m? sau fumul > 150 ugim® favorizeaz& dezvoltatea cancerulul pulmonar, prin reducerea apacitafi de aparare a aparatului respirator. b) Poluant fibrozanti ce produc modifica fibroase la aparatul respirator. De exemplu: SiO,, oxizi de fier, compusi de Ca, Ba, ce apar in mediu industrial in special (©) Poluanti axfisianti ce impiedicé oxigenarea fesuturilor organice. Astfel acjioneazé CO, formand carboxinemoglobina stabilé . Peste 60 % hemoglobin’ blocata se produce moartea. HS produce mai intai pierderes mirosulul, apot paralizia centrlor respiratori si decesul <¢) Poluanfisistemici ce pot provoca leziuni la organe, sau sistemie. Aga actioneaza: Pb, care se acumuleaza In {esutul 080s, afecteaz’ sistemul nervos, biosinteza hemoglobinei. Intoxicatia apare peste 0,1- 0,2 mg Pb/dm’, putand produce arieratie mintalé la copii de 7- 12 ani, Fluorul se acumuleaza in tesutul os0s, provocdnd leziuni osoase $i fulburéri metabolice. Micgoreazé duritatea dinfilor la concentratii de peste 1,5 mg Fidm* de apa consumatd. Peste 5 magjdm’, apar anctiloze articulare, luxati,fracturl, curbarea oaselor lungi, ete. . ‘Cadmiul peste 5 ugidm® apa produce tulburari ale rinichilor gi fracturi osoase (prin eliminare Ca). in 1970, in Japonia s-a semnalat malacia Ital- Ita, datorité intoxicatiei cu Ca. Mercurul peste 10 ugidm® in apa se acumuleaz in rinichi, creier, globule rosii, p&r. Produce leziuni In sisternul osos, analizorul vizual, aparatul renal si digestiv ‘Arsenul peste 0,5 gidm? In ap, provoaca afectiuni ale piel, cancer cutanat,tulburari digestive. Cianurile peste 0,01 mg/dm® ap& provoaca blocarea oxidarii la nivel celular, deci axtisia interna, tulburér nervoase gi deces. Pesticidele actioneaz& asupra ficatului, sistemului nervos, glandelor endocrine sexuale, enzimelor, etc. Au acfiuni cancerigene gi chiar cocancerigene asupra descendenfilor. ‘Azotatilingereti din apa potabila, cu continut mai mare de 40- 60 mg/dm® (limita stablitaé de OMS) blocheaza hemoglobina, formand cum s-a mai aratat, methemoglobina. La o blocare a hemogiobinei de 10-25 %, apare boala methemoglobunemia ugoara, la 25-40 % apare starea medie de boala si peste 50 % blocaj, apare starea grava, mortal ‘e) Poluanfi alergenici actioneaza asupra cailor respirator, producénd alergil, Pot fi de origine naturala (cum sunt polenul, unele insecte, fungi, praful), sau industria (diferite produse chimice, farmaceutice, insecticide). Chiar deseurrile solide industriale depuse In halde pot fi transportate sub forma de vant gi produc alergii in masa, cum s-a {ntémplat la New Orleans, in 1958.4) Poluanti cancerigeni. Hidrocarburile, in special cele policicice aromate, ca benzopiren, benzoantracen, benzfluoranten etc., rezultate din procese de ardere se volatiizeaza si se condenseaza apoi pe particule in suspensie, cce patrund cu aerui in aparatul respirator, producand cancer pulmonar. Asbestul, Cr, Be, Ni, Se provenite din industrie actioneaz’ asupra pldmérilor. Epoxizi,nitrozaminele a gi 8 nafilamina de la fabricile de coloranfi, produc cancer de vezic& urinara. 9) Poluanti cu efecte mutegene si teratogene. Compusii organociorurat, fosforii, mercuric, fluorurle, NO, au astiel de efecte manifestate asupra urmasior, cu riscul aperitiei de matformati, sau intarzieri mintale. ‘8. Efectele indirecte manifestate de unii poluanti se concretizeazé in: - alterarea florei, faunei, reducerea radiafiei solare, sc&zand luminozitatea, favorizarea aparitiel cefi; - degraderea constructilor, vopselelor, teséturilor, tc; - miros neplécut, credind stare de disconfort. 4, Efectele iradieri pot fi: somatice sau genetice. Efectele somatice se manifesté: - imediat, prin convulsil, lips de coordonare sau chiar deces; - cronic, sub forma de innegrirea piel, cataracte, steriitate la barbati; - intérziat, prin scaderea duratei de viafa gi cancer epitelar ([a mediciiradiologi), sau pulmonar (pentru minor) Efectele genetice apar datorita perturbarii codului genetic la nivelul genelor, sau al cromozomilor (distrugere, alterare de functii, rearanjare de gene, etc.). Se produc mutati la generatia imediat urmatoare, sau la alte generati. 9.5. Activitatea industriala gi poluarea mediului Industria polueaza absolut toate medille (aer, ap, sol), provocand prejudicii sénatatil oamenilor, viefuitoarelor, agriculturi, transporturilor, constructor, culturi si chiar ei ins&gi ‘S-au efectuat si se efectueazd numeroase studii referitoare la agentii poluanti emisi din diferite domenii industriale, la efectele imediate si pe termen indelungat ale poluaii, la efectele masurilor de diminuare a emisiilor poluante. Studile se realizeaza la nivel national, dar si prin coopera intemationale. Tabelul 9.4. prezinta cateva Substanje emise de ramurile industriale, la nivelul anului 1990, pe glob. Cantitaile emise in aer sunt considerabile, Uneori de zeci de milicane de tone, ceea ce impune stricta reducere a lor pentru a asigura dezvoltarea durabilé a ‘omeniri. Tabelul 9.4. Emi de agenti poluanti industriali (mil-t) Domeniul industrial Pulb SO; | CO | NO, | Hidrocarburi Energetica 23,9 2,8 | 4,0 | 70,1 - Extractie titel 01 ties 0.2a | 10.1 62,1 Prelucrare fei. «= +| 4 20 | 82 | 05 311 petrochimie Extractie carbune 4a a7 |104 | 20 4.0 Metalurgie: -feroasa 14.9 97 |4t7 | 13,7 03 =neferoasd 7.0 165 | 36 - - Industrie chimica 14 12 | 30 | 19 13 Constructii de masini 2.8 40 | 68 | 11 : Materiale construct 28,7 26 }1142 | 32 - Alte domeni 167 joe iis | 74 412 In afara emisilor prezentate in tabelul 9.4, fiecare domeniu industrial Inregistreaz& tn plus gi alte forme de poluare. Industria polueaza prin emisil In atmosferd, In efluenti, prin depozitare de materiale nocive pe sol, in subsol, ccontaminair biologice, radioactive, riscuri atét in exploatere, cat si prin posibiltatea producerii unor accidente. De ‘exemplu, in 1976, in Italia s-a eliminat dioxiné,substan& foarte periculoasa, in urma unei explazii la o fabric de produse chimice; in 1984, explozie foarte puternica datorité gazului metan in Mexio; eliminari de substante chimice in mediu in 1984, tn India, la o fabrica chimica; in 1995, la Kosice o explozie foartte putemica datorita sc&pariior de gaz metan, etc. Toate aceste evenimente au provocat serioase modificari, pe timp destul de mare, In zona. a) Industria extractivé polueaz mediul atat In faza-de extractie, cét si in fazele de preparare_respectiv ja mécuntire, clasare, concentrare, preparare termics ¢.2. Pe durata extracfilor in subteran sau la suprafata se elimina praf cu continut de silicati, carbune, etc., vegetaia este distrusé pe mari suprafefe, pot aparea surpair, alunecdri de teren. La incheierea excavatilor se fac tuneori rambleier, iar la suprafafé se recoperteaza in ordinea inversé decopertaril, astfel incat stratul de sol s8 ajunga la deasupra (in cazul unei excavatii de scurté durat’). Uneori se aduce sol din alte zone, deci cheltuielile vor fi mari pentru fertilizarea zonei. Din operatile de preparare rezulté halde de sterl, ape poluate, praf. Haldele scot teren din circuitul agriool, 7 contamineaz cu metale grele, praf de cdrbune, Ti schimb& pH-ul, alcétuiesc elemente inestetice in decor. Ele onstituie un pericol si prin revarsarea lor peste terenuri, locuinte, datorté infitrarii apelor de precipita si tendintei de mare ariel baze,Apele poate deversete in cele naturale produc cresterea condinutii n metalo gr, prat de cérbune, diferite substante chimice anorganice si organice si trebuie tratate pentru teducerea agentilor poluanti sub 5limitele admise de lege. Prafurile se indeparteaza din hale prin ventlatie, sunt eliminate In atmosferd, de unde Polueaza apa si solulul, sau sunt captate cu utiiaje adecvate, ) Industria de extractie $i prelucrare a tifeiului ‘afecteaz mediul prin hidrncarhurile gazoase silichide “pierdute’_ intimpul extractiei, transportului si depozitarii titeiului gi produselor petroliere. Din procesele de prelucrare Tn rafinart ‘ezulté carburanf, combustbil, lubrifanti gi materi prime petrochimice, Toate produsele sunt inflamabile, au grade ferite de toxictate, unele sunt explozive, sau cancerigene, deci necesita conditi speciale, sigure la prelucrare, transport si depozitare. De exomplu, rezervoarele de mare capacitate de benzina se récesc vara cu ap&, se Inconjoaré cu valuri de pamént, sau cu un zid de beton pentru a micgora imprastierea in caz de explozie,conducta de aductiune patrunde pané la fundul rezervorului, pentru @ nu se produce o Incarcare electrostatic in timpul umplerii, prin frecarea dintre ‘stratul de lichid gi lichidul care curge, etc. In petrochimie se utilizeazé produse petroliere inflamabile, uneori explozive, gaze la presiuni mari ‘gi foarte mar (2000 atm pentru polimerizarea etenei la polietilend), deci riscurile sunt mari. Instalatiile se construiesc din materiale Tezistente la coroziune, au grosimea peretilor proieciata s& reziste la presiune, sunt automatizate si uneor' intreg procesul este condus de calculator. <) Industria energetic’ polueaza termic, fonic, electromagnetic, chimic gi estetic mediul. Astizi energia electricd ‘se obfine din sursele conventionale astfel: 40 % prin arderea fifeiului, 27 % din carbuni, 23 % din gaze naturale, 7 % din procese nucleare si 3 % din apa. Procesele de combustie au asadar 0 mare pondere, atat pentru obtineree energiei electrice, ct si a celei termice. Termocentralele elimina cenuga, pulberi, gaze, aer cald gi abur. Cenusa poate reprezenta 40-50 % la lignit, ‘cérbune brun, turba, sau chiar peste 80 % in cazul arderii gisturilor bituminoase. Din ardere rezutt gaze cu continut de COs, SOs, SO, (1-3 % din cantitatea de SO.), oxizi de azot, compusi cu arsen, fluor. Energetica contribuie cu 7 % la efectul de sera, deoarece emite 55 % din totalul CO, 15 % din CH, 6 % din NO, 7 % din CFC. Detine primul loc la emisiile de oxizi de sulf si de azot si locul al doilea, dup& materialele de construct, {a emisille de pulberi. Numai termocentralele emit 60 % din SO; total si 30 % din NO, total.Pulberile se regaisesc aruncate la 10-20 km distanté, iar oxizii de sulf gi de carbon la peste 1000 km, fata de locul emisiei. Termocentralele emit cele mai mari cantitati de dioxid de carbon pentru obtinerea unei unitati de energie electric, iar acestea, emisile cele mai mari le au cele pe carbune. In tabelul 9.5 sunt prezentate emisille unor poluanti din diversi combusiil Tabelul 9.5. Poluanti emigi din diferiti combustibili la 0°C, in mg/m’, Combusibi SO: NO, Pulber Gérbuni (igné) 7300-2600 (13300) 100-600 300 - 6000) Pacurd: Se 4% 5300 00) 300 <3% 4000 < 440 200 <1% 1300, 400 - 800, 50-100 Tampant 400, 160 16 Gaz metan 0,80 100-700 13-67 Numai o centrala de 2000 MW elimina anual 1,3 milt cenugé la sol gin aer: 42000 t CO», 600 t SOz $i 10 t praf de cenugé. La acestea se adaugé si aburul evacuat prin turnul de racire, care modificd umiditatea si temperatura atmosferica in zona Hidrocentraiele modific& peisajul, ecosistemele, varietatea si numarul de specii (reduc num&rul pestilor) calitatea apei (prin concentrarea in séruri), apa nemaiputénd fi utlizaté pentru baut. Afecteaza agricultura prin infiltrafile de apa, produc&nd bait gi apoi, dupé evaporarea epel, sérdturarea soluli AAlteori, prin asanarea zonelor mlastinoase, sau izolarea luncilor de fluvii prin indiguiri s-a produs sc&derea rivelului panzei freatice, curgerea fluvilor mai rapid gi cresterea puter distructive a inundatilor. La hidrocentralele mari, lacurle de acumulare preiau volumul mare de apa in caz de vituri, eviténd astfel producerea inundatilor. Constructia unei hidrocentrale necesita eliberarea unei suprafefe mari de teren, defrigari masive, deplasarea populatiei spre alte zone. In zona, datorita excesului de umiditate atmosferica se produc perturbalii cimatice: sc&derea temperaturii medi, ceata. Lacul de acumulare creazé presiuni mari in straturi, generatoare de cutremure. Barajele sunt bariere in calea migratiei pestilor, cei mai afectati find’ somonii si pastravi, De asemenea sunt bariere pentru circuitul natural al sedimentelor, acestea depunandu-se In amonte de baraj, colmatand in timp lacul de acumulare. In lac cregte temperatura apei, deci pot disparea unele specii de scoici, pesti. Dac’ o specie dispare, intreg echilibrul ecologic este afectat, prin lantul trofic. Sc&derea productiel piscicole este si o consecinia a cresteri concentrajiei In séruri@ apel, iar in unele situatti, a disparitiei unor zone inundabile de-e lungul cursului apei, ca urmare a lucraflor de asanare gi indiguire. In aceste zone inundate, unele specii de pesti isi depuneau icrele. Alt efect al constructiior hidrotehnice pe fluvii este posibiltatea scufundari (retrageri) unor delte, situatie semnelaté pe Nil gi Mississippi ‘Apa acumulat tn lauri gi legat& prin canale de irigatii a fost uneori cauza raspandirl unor boli, datorité dezvoltatii unor parazit. Astfel, hidrocentrala de la Assuan, de pe Nil a favorizat dezvoltarea unor viermi parazii, care 6‘au migrat prin sistemul de irigati $i au patruns in organismele vil, producénd boala denumita "hematurie de Egipt, c= afecteaza aparatul urinar. Tot in Africa, hidrocentrala de la Kariba, prin apa a contribu ia dezvoltarea unei muste, ce a produs daune agricutturi in zonele invecinate. Astazi, pe glob exist& peste 3800 baraje mari si alte numeroase stavilare mai mi sunt in Chit Pentru reducerea impactului asupra mediului, hidrocentralele si alte constructii de hidroameliorare prezentnd totusi foarte multe avantaje, acestea trebuie: ‘Intretinute permanent, supravegheat’ calitatea apei, refacute ecosistemele prin repopulari cu specii de pesti, acolo unde este posibil refécute sistemele de Iunci inundabile i s& s2 administreze bazinele fluviale ca un ecosistem. Efectele se vor materializa in special prin scéderea frecventei inundatilor catastrofale, restaurare viati acvatice gi cresterea productieipiscicole. Centralele nuclearo-electrice polueazé mediul prin debitul mare de apa necesar in sistemul de racire si prin confinutul in radionuciizi al gazelor,lichidelor si materialelor solide evacuate, ‘Apa caldd provenita din sistemul de ricire poate provoca poluarea termic& tn zona de evacuare, deci o Inmultre a algelor, disparitia unor speci. Reintrodusa in circuit, apa va necesita un sistem mai eficient de Indepartarea plantelor. La CNE Cemavoda s-a calculat debitul apei de récire din circuitul secundar, astfel incét apa s& se Tncalzeasca numai cu 3 grade, eviténd poluarea termica in zona. Deseurile gazoase radioactive sunt alcdtuite din aerul evacuat din incinta clédiri reactorului gi din eventualele gaze pierdute din sistemul primar de racire, la reactoarele racite cu gaze (COs, He). Degeurie lichide radioactive contin apa din circuitul primar gi ape reziduale. Degeurile solide radioactive sunt alcdtuite atat din intreaga instalatie (reactor nuclear, pompe, rezervoare, schimbatoare de caldura, conducte, etc,), dar gi din reziduurile procesului de fisiune nucleara, imbracamintea de protectie, hartia utilizata, etc. Toate aceste degeuri se trateaza Insinte de evacuarea in mediu gi se depoziteaza in condi de stricté siguranta, cu supraveghere permanenta. Centralele eoliene ocupa o mare supratat de teren si prin zgomotul turbinelor produc poluare fonice Centralele solare blocheaz& o suprafata mare de teren pentru captatoare, In special. Centralele geotermale aduc la suprafaté H2S, NH (gaze neplacute, iar la concentrafii mai mari chiar toxice), apa salinizat8. Constructia lor trebuie sa nu produca in zona taséri de teren, iar in cazul utiizarii cldurii acumuulate in roc, 88 nu producd erupt vulcanice, sau cutremure. dintre care peste jumatate ) Industria siderurgica eliminé pulberi metalice (oxizi de fier), cancerigene, precum gi pulberi nemetalice de SiO», cal une, cu alte Sfecte asupra aparatului respirator, ochilcr. piel Uzinele cocsochimice elimina compusi toxici cu fluor, arsen, hidrocarburi policicice condensate, cu efecte cancerigene, fenoli caustici, gaze cu SO;, CO, H2S, cu efecte acide si axfsiante. Emisille in atmosferd (pulberi si gaze)se regasesc la distante de cativa kilometri de combinatele siderurgice. In tabelul 8 6 sunt prezentate emisii de praf inregistrate in siderurgie gi in metalurgia neferoasa, procesul de obfinere @ ‘aluminiuluiinregistrand valorile cele mai mari. Tabolul 9.6. Emisii de pulberi in metalurgie. Produs. Pulberi emise (ka /t produs) Otel 10 Fonta 8 ‘Aluminiy 450 Bronz gi alam’ 12 @) Metalurgia neferoasé elimina o setie de orodusi toxici_ce-de exemplu: As, Gd. Cr, Pb, Ha, MLV, Mn, BaF, SO, ete. Efectele negative ale acestor produsi asupra organismului uman sunt prezentate in tabelul 9.7. Tabelul 9.7. Efectele provocate de poluanti din metalurgia neferoas& asupra snatatii oamenilor Poluant Efecte Arsen Dermatite uiceroase, anemie, cancer. Beri Intoxicatti la concentratii foarte miei Cadmiu Boli acute gi cronice ale cdilor respiratori; disfuncti renale. Crom Dermatite, cancer gastrointestinal. Fluor Efecte toxice ca la plumb. Plumb Efecte neurologice, imbolnaviri ale ficatulu, rinichilor, anemii. Mercur Tulburdiri de scurtd durata ale memoriei, efecte asupra dinfilor, paul Nichel Cancerul cailor respirator Mangan _| Tulburari de metabolism. | Vanadiu | Iritarea c&ilor respiratori, schimbéti tn formula sangelul |Dioxidul de sulf emis din procesul de fabricatie al cuprului poate fi gi de 8 t SO./t Cu. Prin caracterul lui acid distruge clorofila, afecteaza caile respiratori. Pulberile astup& ostiolele plantelor, Impiedicand respirafia gi transpirafia, deci insusi procesul de fotosinteza Aerosolii pot fi transportaf la 5-10 km distanta, iar cei de metale neferoase se pot atrage electric, aglomerdndu-se ¢ depundndu-se astel in timp mai scurt. Preful poate produce imbolnaviri profesionale. Asupra pleselor in migcare, prafui provoaca uzura lor acceleraté, iar intre contactele electrice are fie efect izolator, fie scurtcirculteaz8, productnd in primul caz intreruperea alimentarii cu curent electric, iar in al dollea caz, electrocutari, scoaterea din uz a unor aperate, ‘magini, topirea unor rezistente, etc. " (rata cchimicd emite 0 multitudine de substante, cu diferite toxictati pentru oameni si mediu. Se elimina in atmosftr compusi cu suff, ca: dioxid gi troxid de sulf din industria acidului sulfuric, mercaptani din rafindtii ¢ petrochimie, hidrogen sufurat, sulfurd de carbon Comausii cu azot, ca'oxizi gi amoniac se elimina din industria acidului azotic gi a fertiizantilor cu azot, Din productia de clorosodice se elimina clor, acid clorhidric in atmosfera, clorurd de calciu tn ape, etc. Din diferite procese de sintezé se elimina compusi cu flucr, clor, pesticide, produsi intermediari de sinteza, negru de fur. Din procesele de valorificare a fiteiului si a gazului metan’se elimina fenol, alcool, cetone, eter, diferite hidrocarburi. Produsele reziduale se elimina ca atare In aer, apé,sau pe sol, sau se ambaleaz’ si depoziteaz’, sau se ard, fiecare varianté prezentind forme specifice de poluare a mediulul. In tabelul 9.8 sunt prezentate efectele unor substante chimice organice asupra sénatatii camenilor. Tabelul 9.8. Efecte produse asupra sénatatii oamenilor de unii compusi organici. Poluant Efecte Benzen ‘Anemie, aberafii cromozoidale Sulfurd de carbon Tulburari neurologice, psihiatrice gi gastro-intestinale. Dicioretan Imbolnavirea ficatului, rinichilor. Tulburdri cardiace, efecte asupra sistemului nervos central. Formaldehida Aberatil cromozoidale iritarea ochilor, dermatite, infectii respiratoril ta copi Tetracloretilena Cancer a rinichi, de piele, genital, disfunctii hepatice, tulburéri ale sisterului nervos central. Negru de fum Dermatite, cancer al pieli, iritati ale ochilor, tulburari ale sistemului respirator. Efectele substanjelor chimice asupra mediului biotic gi abiotic sunt multiple. Ele acfioneaza prin aciditatea sau bazicitatea lor, prin hidroliza cu umiditatea atmosferic’, producSnd ceafa (oxizi de suif, clorura de aluminiu), sau ‘compusi toxici (cloru.oxizii de suff, 2zot), prin potentielulinfiamabil chiar la temperaturirelativ sc&zute al unor compus| (benzinele usoare), prin potentialul expioziv al altora (ezotatul de amoniu), prin toxicitatea lor chiar la concentrati extrem de scdzute in aer, sau apa (dioxina). Efectele sunt multiple, ampliicate de cele mai multe ori de prezenta in mediu @ unui amestec de poluanti. Se observa uscarea plantelor, deci scdderea productiei agricole, uscarea paduricr, coroziunea metalelor, degradarea materialelor de construcfi, Imboln&vii ale oameniior gi animalelor, uneori chiar decese. In industria chimicd se lucreaz la temperaturi gi presiuni ridicate uneori, deci pericolul unor accidente exists permanent. Instalatile trebuie corect proiectate, realizate pentru a rezista condifilor de exploatare gi conduse de personal competent, dublat de sisteme corespunzaitoare de automatizare. Industria materialelor de constructii polueaza mediul in special prin cantitatile mari de pulberi, ce pot ajunge gi la 200 g/ m#.24 ore. Aceste pulberi afecteaza respiratia plantelor si modifica pH-ul mediului pe cativa kilometr, diminuand masa vegatd, deci productia de cereale, iarba pentru fan, fructe. Anual se elimina mii de tone pe Kilometry patrat, deoarece procesele tehnologice au plerderi de 0,3 - 0,5 % din productie sub forma de praf. Prafurile contin oxizi de calciu, de magneziu, de silciu, azbest, etc., producand imbolnaviri profesionale (pneumoconioze); azbestul are proprietati cancerigene i radioactive industria celulozei si hértie! ulizeaz’ compusi cu gulf (sulfurd de carbon, dioxid de sult) iar din procesele tehnoldgice rezuité H,S, mercaptani, impreuna cu produgii volatilutilzati in proces. Albirea celulozei se poate face $1 cu clor, in care caz rezult’ combinatii organoclorurate deosebit de toxice, printre care gi dioxind. Din proces rezulta si ape reziduale cu confinut ridicat de reactiv si fibre celulozice putrescibile, ce produc pe langa disconfort si iia mt ale ochilor, aparatului respirator, etc Industria alimentars polueazé aerul, apa, solul cu_resturile vagetale si animale rezultate din procesele tehnoldyice, cu detergent utiizafi la spalari, sau cu alte materiale si produse reziduale. Freonii utiizati ca agen} frigorfic, eliberafi in atmosfera, contribule la distrugerea stratului de ozon Sursele industriale de poluare sunt diverse, complexe si contribuie cu ponderea cea mai mare la poluaree global a Terrei. Reducerea er d i " 2 efectului de sera, refaceres czonului, diminuarea plollor acide, etc.CAPITOLUL 2 POLUAREA AERULUI ‘Aerul normal are urmétoarea compozitie aproximativa (in volume): 78% azot, 21% oxigen si 1% alte gaze. In compozitia aerului perfect uscat, componentele si concentratille acestora sunt urmatoarele: Component ‘% volume Component | _% volume Ne 76,0880) He 510 fo 20,9490} Xe 8.105 Ar 10,9300 0, 1.104 CO. 60,0300 Rd 6.10°| Ne 0,0018} CH, 22.10°| He 0,0005} NO 5.10% Kr 0,0001 NO, 2.10° NHs 16.10" Aerul este un element indispensabil vietii, omul avand nevoie de 14-15'm° aer/24 ore. Prin respiratie, componeniele principale ale aerului tsi modifica concentratia astfel Component Concentratia in aer, % Inspirat ‘Expirat |Azot ‘78-79% 78-79% \Oxigen 20-21% 16-17% Dioxid de carbon 0,03-0,04% 83-49% f pa, pulberi, bacterii etc. ° rcorjoa Paméntul pnd. fa 3 posfera: 0-11 km; stratosfera: 3 4 stu : z gle termosfera z 5 : Tepes Wa -O- 4 & 4 7 z( 3 phrokerla lus) s a ~ « z( muoelar — z( & fee Var. temp. cu 2 2 . oe shinies | $ (3 (enedhura ~ Bo-da0 ki e 3 sxeAhna ait 300 ae mesopauzi —— g 4 mesosfera a stratopauzi. — stratosfera tropopauzi = troposfera. 500 1000 TEMPERATURA, K Fig.1. Evolutia temperaturii atmosferei Pamntului tn functie de altitudine si nivelul de patrundere a radiatiei solare. 4~ _fonostera: 80-300 km - particule Incarcate electric sau joni, formate datorité actiunii radiatiei solare ‘asupra moleculelor si atomilor din aer; prezinté o conductiblitate termica deosebits; ~ magnetosfera: peste 500 km: particulele Incércate electric se deplaseazé dupa linile cémpului magnetic terestru, 2.4 Poluantil aerului Poluantii aerului pot i substante solide, lichide sau gazoase, naturale Clasificarea poluantiior aerului se poate face dupa urmatoarele criteri 1. starea de agregare; 2. provenients; 3. actiunea specifica asupra organismului. U artificial care pot fi aeropurtate. 1, Dupa starea de agregare (tabelul 1.1) - existé poluanti solizi,lichizi si gazosi, iar in amestec cu aerul devin suspensii, aerosoli, nori, Tabelul 1.1. Starea de agregare a poluantilor aerului Stare de agregare |, potent Diametru medi, Cm Poluant + aer >10 pra = suspensit 01-10 nor = aerosol’ : coin <0, tum = aerosoii,) Lichizi 5 or = aerosol Gazogi : Nor praf, pulberi) provin din eroziunea rocilor naturale, industrie, gi mai rar din alte activitati umane. Dupai natura pot fi ‘P_anorganici - oxizi metalici (de Zn, Pb, Mn, Fe, Cu), minerale (SiOz, azbest, silicati), ciment, sods, “SSG crorgonicl sta eto; >_organici.- de origine animala (lana, pér, fulgi, puf), vegetala (bumbac, faina, coloranti organic’) ete. |. sintetic’ (pesticide, Suspensiile (particule cu diametrul peste 10 Om = praf), se caracterizeaza prin: ~ stabilitate mic&: difuzie redusd in aer, se depun destul de repede (se mai numesc si pulberi sedimentabile); - nu patrund in alveolele pulmonere: nu sunt periculoase pentru om: - diminueaza luminozitatea: influenteaz& negativ fotosinteza plantelor, obtureaza ostiolele (Impiedica schimbul de gaze cu atmostera); = modificé pH-ul solului (de ex. pulberea de ciment). Pulberile 0,1-10 Om — au stabilitate mai mare; se depun in timp mai indelungat, la distante mari: 2-10 km (cenusa, negru de fum). Avand putere de difuzie mare, ajung in alveolele pulmonare, find toxice pentru organise. Cele mai periculoase sunt cele cu dimensiunile cuprinse in intervalul 0,2-2 Cim (se separa foarte greu din aer). Pulberile < 0,1 Cim - se depun foarte greu gi difuzeazé foarte ugor in aer. Depunerea se face ca urmare 2 ciocnirii si aglomerari lor. ‘Alte proprietat fizice importante ale particulelor: = suprafata specific’ mare (1 cm® cuart, macinat la diametrul de 1m, are suprafata specifica de 6 m*); = pot exploda (Zn, S, fain, dextrind), sau autoaprinde (cérbune, A); = adsorb gaze toxice sau vapori; ~ absorb radiati calorice gi iradiaz’ dupa incetarea inc&lzirii; ~ formeaza ceafa (sunt centri de condensare); - particulele ascutite traumatizeaza céile respiratori; cele moi se depun ca o pasta - traheite si bronsite; ~ se incarca electrostatic, prin frecare, sau prin adsorbte de ioni (pulberile metalice se incarca pozitiv, cole nemetalice negativ - creste stabiltatea lor) 2ibstantele lichid9 - majoritatea provin din industrie (gudroane de cocserie, solventi lacuri-vopsele, furfurol, insectici \cipalele caracteristici sunt: ~ volatitatea; in contact cu aerul pot forma aerosoli; ~ vapor se rspandesc pe distante de sute de metri; = afecteaz8 aparatul respirator, derma, oc ~ se depun pe plante, deregland respiratia acestora; ~ afecteaza constructille etc. Aerosolil - amestec aer cu particule solide < 10 Cm, sau/si substante lichide. Se caracterizeaza prin = stabiltate mare; = putere mare'de difuzie; - condensarea este favorizata de scéderea temperaturii (particulele se transforma in cristale), umicitate (olubilizeazé particulele, sau le umezeste, m&rindu-le masa); - _radiatile UV provoacd transforma chimice. Cbalatngi gazop ~ difuzeazB ugor in aer (sunt purtati la mari distante de locul unde au fost eliminati in atmosfera); ~ oxizi de sutf, oxizi de azot, amoniac, hidrogen sutfurat, fluor, clor, vapori de aciz (fluothidric, clorhidric etc) (@) buna provenients, polangi aerull sunt: . _ptimari - provin direct din surse de poluare identificate sau identificabile; b. seoundari - sunt produsi in mediu. datorita interactiunil poluantilor primari sau reactilor chimice cu Cconstituentii aerulu Osea sctn imu const ‘dani cei mai réspandit: oxizi de suit, oxizi de azot, amoniac, hiscagen sulturat, fluor, clor, vapori de acizi (fluorhidric, clorhidric), pulberi cu solubilitate scazuta; ‘© asfixiangi (Impiedica oxigenarea tesuturilor organice) - oxidul de cathon (formeazé cu hemoglobin un compus stabil, carboxinemoglobina), hidrogenul sufurat (produce pierderea mirosului -> paralizia centtilor respiratorii > decesul), vapori de acid cianhidr © toxici sistemiaj (peste anumite concentratii provoaca leziuni ale organelor interne, sau sistemelor) ~ plumbul: acumulare in fesutul osos, afecteazé sistemul nervos, biosinteza hemoglobinel. Intoxicatia pare pentru concentratii de 0, 1-0,2 mg Pbidm®; ~ cadmiut la concentratii peste 5 Cigidm® apa induce tulburéiri renale, fracturi osoase (datorité eliminairii calciului). In 1970, in Japonia aparut maladia Ita-ttai ca urmare a intoxicatiei cu Cd; ~ mercurul: pentru concentratii mai mari de 10 Og/dm® ap& se acumuleaza In rinichi, creier, globule rosii, par. Determind leziuni la nivelul sistemului osos, ochilor, aparatului renal gi digestiv, = fiuoru: se acumuleaza in fesutul osos, provocand leziuni osoase gi tulburari metabolice. Duritatea Ginflor scade pentru concentrafi peste 1,5mg Fidm’ ap consumata. La concentratii mai mari de '5 mg F/dm® apa, se produc anchiloze articulare, luxati, fracturi, curbarea oaselor lungi etc.; ~ arsenul: cnd concentratie depageste 0,5 g/dm® apa, acesta induce afectiuni ale pielii, cancer cutanat, tulburari digestive; = cian la concentratii peste 0,01 mg/dm’ apa, are loc blocarea oxidarii la nivel celular (asfixia intema), tulburari nervoase, deces; ~ pesticidele - afecteaza ficatul, sistemul nervos, glandele endocrine sexuale, enzimele etc. Au actiune cancerigena gi chiar cocancerigene asupra descendentior. © fibrazanti (produc modifica’ fibroase a nivelul aparatului respirator) - suspensil de ciment, pulberi cu bioxid de siliciu, oxizi de fier, compusi de Ca, Ba, Be; sunt spectice mediulu! industrial: * alergeniol (actioneaz’ asupra cailor respirator, producand alergi?) = origine naturala (origine minerala: cuart; origine vegetal: polen, tn, cénepa, tutun, cafea, cacao, ricin, ‘s0ia; origine animalai insecte, fungi, puf, pene); = _ ofigine industriala (produse chimice, farmaceutice, insecticide); = cancerigeni organici - hidrocarburi policiclice aromate (benzopiren, benzoantracen, benzfluoranten etc.), pulbere “de Temn; substante organice clorurate (pesticide), epoxizi, nitrozamine, naftilamina de la fabricile de 3coloranti; Janorganicl crom -> cancer nazal; arseniu > cancer hepatic; cadmiu -> cancer prostata; nichel —> cancer cai respirator), substante radioactive -+ cancer tiroidian; azbest -» cancer pulmonar, ‘© mutagen’ §i teratogeni (mutageni = produc anomalii genetice ereditare; teratogen! = produc malformatii ale “USHUNT-coMBtT organcclrure,osforc, meroureh, fucTuh, exial de azol pubed de ler, partoule de ‘emisii Diesel, azbest, benzen etc. 2.2. Surse de poluare ale aerului _-_Sursele de poluare ale aerului: surse naturale si surse artiiciale, | J fa.Sursele naturale sunt: > Solu! — datorita factorior fizici (temperatura), mecaniol (ploi, curenti de aer, impact meteoriti, cutremure), biologic, solul raspandeste in aer agenti poluanti ~ particule solide (anorganice, organice); = gaze: COz, HS, NHs; = substante odorante complexe. > Plantele si animalele polueaz mediul cu polen, spori de mucegaiuri! levuri, par, pene, fulgi > Enuptile vulcanice emit gaze (CO, CO2, Ho, HS, NHs), vapori de apa, materiale solide de diferite dimensiuni, care pot ajunge pana in stratosfera (30-50 km). > Praful cosmic - dezintegrarea meteoritior in atmosferd (circa 1000 tlan ajung pe Pamént) > Incendiile + dioxid de carbon si fum (distrug ecosistemele). _ ) ’b. Sursele artiiciale - activitati ale omulul din care rezult’ produse solide, lichide si gazoase, care pot 7 Bjunga\irrétmosfera. Aceste surse sunt fixe si mobile ‘ Surse fixe - produc 0 poluare limitata (In apropieree sursel): = procese industriale: chimice, siderurgice, metalurgice, materiale de constructieete.; = procese de combustie - producere de energie electrica/ termica, Inc&lzire locuinte; cantitatea si tipul Poluantilor depinde de calitatea combustibilului gi felul arden servi - staf de benzina, instalatii de vopsi, curétatorlichimice (In uscat) etc. + Surse mobile - mijloace de transport rutier, ferovier, naval si aerian. Autovshiculele, datorité gazelor de esapament si combustibilului folosit, polueaz’ cu oxid de cathon, oxizi de azot, plumb, aldehide, etilend, hidrocarburi aromatice, dioxid de carbon, pulberi. 2.3. Dispersia poluantilor in atmosfera ‘Acest fenomen este influentat de urmatoarele: = factori meteorologict: vant, turbulenta aerulul, umiditate, temperaturd; = modul de evacuare tn atmosfera a poluantilor. Vantul - factor important pentru dispersarea agentilor poluanti in atmosfera. Gradul de raspandire al poluantiior este direct proportional cu viteza vantului = deplasarea maselor de aer cu vitezé mica: acest fapt conduce la acumularea poluantilor (creste concentratia de poluant); = cresterea vitezei vantului: se mareste volumul de aer in care se disperseaz’ poluantul (scade concentratia, de dorit sub valoarea limita admisibil8). Vantul are un dublu rol: = pozitiv - creste gradul de dispersie al poluantului; = negativ - c&réug al poluantilor. Turbulenta serului - fenomen generat de diferentele de temperatura si de frecarea straturilor de aer in migcare. ~ favorizeaz& dispersarea transversala a poluantilor fata de directia vantului, ~ este strans legata de regimul vanturilor (ca directie gi vitez2). Turbulenta aerului, dupa modul de formare, poate fi: = mecanic& - apare datorité frecarii maselor de aer de scoarfa terestra (depinde, in principal de rugozitatea terenului, relief, viteza vantulul); predomina tn noptile cu temperaturi moderate si fluctuatil ale vantului de ordinul secundelor; = termica sau convectivl - este generat de diferenta de temperatura dintre suprafaja terenulul si paitura 4de aer din imediata apropiere; predomina in zilele cu soare si vant slab (fluctuatii ale vantului de ordinul minutelor) Umiditatea aerului Cresterea umiditati are efecte: = pozitive - impiedifed difuzia poluantilor (se inregistreaza concentratil mici i aer); = negative - formeazé cea (vaporii de ap condenseaz’ pe patticulele din aer), fenomen care determina concentrarea poluantilor. Poluare indus& de cresterea umiditafii aerului, este diminuata (pana la anulare) de precipitati (ploaia - indeparteaza gazele; z4pada - curat’ atmosfera de pulberi) Temperatura _atmosferel depinde de: anotimp, altitudine, relief, latitudine geograficd. Variatiile de temperaturé favorizeazé dispersia poluantilor, datorité deplas&ril maselor de aer. Evacuarea in atmosferd a poluantior industriali se face prin intermediul cosurilor industriale (elemente de constructie care asigura cresterea nivelului de dispersie al poluantjlor). Proiectarea gi amplasarea cogurilor se face dupa anumite reguli ~ In&iltimea cogului (Ho): > 2, superioara a cogulul), = viteza de iesire a gazelor din cog: >20 mis (jetul de gaze scapa din zona de turbulent a cosului); ~ concentratia maxima la sol a gazelor evacuate apare la o distant de 5-10 Hc; = gazele evacuate prin coguri cu diametrul < 2 m si Hc < 60m, nu se disperseazé bine In atmosterd, astfel cd In apropierea solului ating concentratli periouloase. Un cog bine proiectat asigura o buna difuzie atmosferica a poluantilor, ceea ce face ca la nivelul terenului, concentratja acestora s& fie 0,001-1% din concentratia gazului la iesirea din cos, inaltime cladiri/ forme de relief din apropiere (se evité turbulenta la partea 2.4, Caracterizarea| Efectele agentilor poluanti se pot caracteriza pi Jetal etc. © Limita de concentratie - valoare pentru care o substant’ poate avea efect poluant asupra mediului. Acest Parametru se mai numeste i concentrafie maxima admisa (CMA) si are valor diferte, in functie de: = natura poluantului ~ sursa agentului poluant; ~ fara de emisie De ex., In funcfie de fara, poluantul SO, are urméitoarele limite, de concentratie in atmosfera: Romania: 0,25 mg/m®; Canada: 0,3 mg/m"; Polonia: 0,85 mg/m®, SUA: 0,365 mg/m”, Elvefia: 0,50 mg/m®. Limitele sunt consemnate in standarde si au caracter obligatoriu. Depasirea lor de catre tntreprinderile poluante, duce la aplicarea de penalitati (pot ajunge pand la suspendarea activitatil poluatoare). CMA se poate exprima in diferite unitati: g/litru, %, ppm (p&rti per milion), ppb (p&rfi per miliard/ bilion), ppt “oarti per trilion), Cm (Curie), dB (decibell) etc. tratie, doza letalé, concentratie letala, timp Doza letala = cantitatea de substantéi toxic! microbi care, Intr-o anumité perioada de timp, omoaré 50% din nimalele/ organismele testate, Se noteaz8 cu DL, si se exprima In mg/kg corp. Cu cét valoarea DL» este mal ‘mai micd, cu atat compusul este mai toxic. Pentru poluantii apei se mai foloseste termenul de concentratie letal’, care reprezinté concentrafia substantei toxice In solutie apoasa care provoacd moartea a 60 % dintr-o populatie acvatica, dupa o expunere de 24-96 ore. Se noteaz CLsaae..s §1 8e exprimai In mg/itru. In literatura americana de specialitate se foloseste si termenul doz& letald inferioard (Lae = Lethal dose low) = concentratia/ cantitatea minima de compu toxic! microbi pentru care se tnregistreaz& moartea organismului testat. Timpul letal = durata (ore) in care compusul toxic, intr-o anumita concentratie, are actiune letal’ pentru 60% fintr-0 populatie imersata. @ sradut de persistents in mediu - depinde de natura poluantului gi conditile meteo (calm atmosferic, ceata fc). Timpul de stationare (sau de persistent’) In mediu poate fi scurt (NHs: 2 zile, SO,: 4 zile, NOx: 5 zile) sau lung (CO: 2-3 ani, CO,: 4 ari, hidrocarbur:16 ani, freoni: 100 ani, fier: 100 ani, aluminiu: 500 ani, mase plastice: 250 ani, sticl&: 4-5000 ani etc. Tn acest timp, poluantii se concentreaza, se amestecd, interactioneaz reciproc sau cu mediul, producand de cele mal multe ori efecte deosebite, chiar imprevizibile asupra biocenozelor. Ointtuentele reciproce dintre poluanti pot fi multiple si analiza lor se efectueaza la: ~ lansarea de noi produse pe pia; - amplasarea de noi unitai ec;~_ stabilirii m3surlor de protectie a mediulu Daga in mediu existd simultan mai multi poluanti, pot aparea urmatoarele efecte: > (Shergetice} amplficarea efectului poluant (este mai mare decdt simpla Insumare a efectelor individuale ‘ale poluanflor). De ex., plofle acide [emisii de SOx sau NOx + apa], produc la plante, vietuitoare, om si cconstructi, efecte nocive mai puternice decat gazele uscate, sau apa, luate separat > | anularea reciproca a efectelor poluante intre agentii poluanti. De exemplu, daca intr-un ‘omisar, Goud surse diferite deverseaza apa acida, respectiv apa bazica, In punctul de intalnire are loc reactia de neutralizare reciproca a celor doi poluant. > [anergigm} absenta_infiuentelor cecinroce a agentilor poluanti. De exemplu, unele componente ale Se jeseurfor solide urbane (mase plastice, lemn, metale) nu se infiuenfeaza reciproc. > fea) intensificarea poluarii secundase. De exemplu, In apele cu concentratie mare de elemente Tutnente (azot si fosfor) si in prezenta caildurii are loc dezvoltarea accelerata a vegetatiel. In acest fel are loc scéderea concentratia oxigenului din ap&, ceea ce determina distrugerea faunei acvatice. Totodata, prin putrezirea vegetatiei formate se elimina gaze (H»S, CH,, CO> etc.) daundtoare faunei, iar in apele stationare (bait, iazuri, lacuri) se poate ajunge la distrugerea complet a faunei acvatice. 2.5. Protectia atmosferel in Romania Indicatori legati de mediul atmosferic sunt organizati pe trei nivele: indicator! de presiune (emisii de poluant), indicatori de stare (calitatee aerului) siindicatori de réspuns (masurile luate si eficacitatea lor) Emisile de poluanti ubstantele emise I 1 ic contribuie la schimbari climatice, distrugerea stratulul de ozon, acidifierea aerulul Tormarea smoaul fotochimic si deteriararsa calititi aerulul. ‘Sursele principale de poluanti atmosterici sunt: © sursele fixe indusiriale, concentrate, de obicei, pe mari platforme industriale, dar si intercalate cu zone {de Tocuitintens populate (dezvoltate preponderent pe verticala); ia auto, In special de-a lungul marilor artere incluzand si traficul greu; ‘gantiere de constructie gi betoniere; Centralele electrotermice: “surse difuze de combustie; Pentru protectia atmosferel gi imbunattirea cali aerului sunt necesare masuri de control ale emisillor poluantilor. Pentru aprecierea gradului de poluare al atmosferei se calculeaza emisile de poluanfi si se determina calitatea aerului inconjurator. Emisile se masoara prin metode adecvate de evaluare, specifice fiecarui poluant In parte, bazate pe factori de emisie gi pe indicatori de activitate. Analizele emisilor la nivel national, distributia sectoriala, tintele spatiale si temporale reprezinté elementele cheie in stabilirea prioritatiior de mediu, in identificarea fintelor ce trebuie atinse i politcilor ce trebuie adoptate, atat la nivel local cat si la nivel national. Indicatorii selectati trebuie s& raspunda criterilor de identificare $i s& fie relevanti pentru problemele principale privind atmosfera, Calitatea aerului rincipalele obiective ale politici de mediu din Roménia sunt create pentru a garanta un mediu curat, si urmaresc 84 asigure 0 viala sanatoas& populatiel, s8 ducd la eliminarea s&raciei $i a degradarii mediului, s& regenereze economia je tae pe principillor de-dezvoltare durabilé si s2 armonizeze leYiSTaja nafonala privind protectia mediului cu cea a Uniunii Europene. al rotectia Aimosferei descrie situatia actual In cea ce priveste calitatea aerulul In Romania, precum i masurile pe care Guvernul le-a pregatit in vederea Imbun&tafiii protecfiei atmosferei gi a calitatii aerului, pana in anul 2013. Strategia este structurata pe dou perioade de timp: + 2004-2006 (pericada de pre-aderare a Romaniet a Uniunea Europeand); + 2007-2013 (perioada in care Romania este deja stat membru al Uniunii Europene). Indicatorii cu privire la calitatea eerului sunt calculati pe baza datelor Inregistrate de sistemul de monitorizare a calitétit aeruiui gi sunt considerati ca fiind cei mai importang, in scopul evaluaiiisituatilor concrete, In comparatie Cu fintele de calitate stabilite de reglementar. Monitorizerea cali rmarirea ele *” Siisele si emisille de poluanti atmosterici, + transferul poluantiior in atmosfera, + nivelul concentratilor de poluanti in atmosferd si distributia spatio-temporalé a acestora; efectele poluantilor atmosferici asupra omului si mediului biotic gi abiotic. © Mésurie wate si efcacitatea for