DEFINIIA I PRINCIPIILE GENERALE

ALE
MEDICINEI DE FAMILIE
(Referat)
DEFINITIE :
Medicina de familie este specialitatea care asigura asistenta medicala
primara si continua si prin actiuni preventive, educationale, terapeutice si de
recuperare, contribuie la promovarea starii de sanatate a individului, familiei si
colectivitatii, avand urmtoarele functii:
- de asigurare a accesibilitatii populatiei la asistenta medicala
- de supraveghere a sanatatii
- de preventie primara, secundara, tertiara
- de preventie specifica
- de promovare a sanatatii
- de asigurare a ingrijirilor medicale curente
- de selectionare a pacienilor care au nevoie de asistenta de specialitate
- de coordonare a serviciilor medicale in functie de nevoile concrete ale
bolnavului
- de sintez diagnostica si terapeutica
- de supraveghere medicala continua a individului, familiei si a colectivitatii
- de recuperare si reabilitare a bolnavilor
- de asigurare a ingrijirilor paliative si terminale
- de cercetare stiintifica specifica
Medicina de familie este o ramur nou a medicinii prin care, se
subnelege un sistem de asisten medical destul de accesibil populaiei, n
limitele cruia este asigurat un diapazon larg de servicii medicale. Asistena
medical primar poart un caracter sistematic, i nu episodic, i nu se limiteaz
cu o simpl ngrijire a pacientului.
Medicii de familie sunt cei ce ndeplinesc funcia de coordonator i in
sub supraveghere nu numai tratamentul pacientului, ct i alte activiti, ca
profilaxia, informarea lui, etc. Pentru a asigura o calitate nalt a asistenei
medicale medicul trebuie s cunoasc bine condiiile de via ale pacientului,
starea lui familial, nivelul de cultur i situaia epidemiologic sau ecologic a
raionului unde locuiete. Pentru a atinge aceste scopuri este foarte important ca
ntre medic i pacient s se formeze nite relaii de durat bazate pe colaborare,
nelegere i respect. Iar un lucru nc i mai important este ca n activitatea
medicului de familie n lume este atras comunitatea, astfel problemele sntii

fiind nu numai problemele medicilor i sectorului de ocrotire a sntii, dar i a

ntregii societi.
Conform datelor statistice, pacienii care se trateaz n sistemul de
asisten medical primar se adreseaz mai rar la urgen i sunt
spitalizai mai rar. Datele colectate din mai multe ri ale lumii ne dovedesc c
o treime din numrul total al vizitelor la medic revin medicului de familie i el
soluioneaza 90% din toate problemele pacienilor. In restul cazurilor, pacienii
au nevoie de consultaii ulterioare la ali specialiti sau de internri n spital.
Precum e i firesc n virtutea misiunii sale, n centrul ateniei medicului de
familie se afl familia. Tratamentul patologiilor n cazul medicinii primare este
aplicat la nivelul unor stadii preclinice i simptomatice ale bolii, ceea ce
constituie un avantaj fa de alte forme de asisten medical. Astfel, medicul de
familie are posibilitatea de a aborda n complex patologia, cunoate
antecedentele afeciunii, particularitile de dezvoltare ale pacientului din anii de
copilrie i atmosfera din familie. Numai n aceste cazuri tratamentul se
poate ncununa la sigur de succes. Totodat, pacientul nu trebuie s rmn
ntr-o parte de problemele sanitare ale comunitii n care locuiete, ci s
participe n rezolvarea lor, deoarece ntre comportamentul, modul su de via,
cultura sanitar i sntate exist o legatur direct i sntatea ntr-adevr este
bunul cel mai de pre al fiecruia dintre noi.
Dup publicarea ICPC n 1987, au fost aduse n permanen modificri n
cerinele i utilizarea clasificrilor n asistena medical primar. Scopul
principal a fost utilizarea sa n obinerea de date pentru cercetare i elaborarea
politicii. Oricum, utilizarea s-a extins datorit cercetrilor i a experienei
practice cu ICPC, ct i datorit apariiei unor noi concepte n medicina general
/ medicina familiei, astfel nct au rezultat noi aplicaii.
Cea mai important aplicaie nou a utilizrii ICPC este n ceea ce
privete construcia episoadelor de ngrijiri i n nregistrarea computerizat a
datelor de la pacieni. Cele dou sunt strns legate i depind de utilizarea ICPC
ca i principiu de clasificare a datelor pacienilor care au fost obinute din
medicina general / medicina familiei i asistena primar.
Definiia dat de WONCA medicinei generale / medicina familiei se
refer la un medic care asigur n mod personal asisten sanitar primar
continu i coerent pentru indivizi i familii. Aceasta este aproape similar cu
noua definiie a asistenei primare dat de Institutul de Medicin (Institute of
Medicine): Asistena medical primar reprezint acordarea ngrijirilor
medicale integrate i accesibile, realizate de practicieni care rspund nevoilor
personale de ngrijire medical i care dezvolt un parteneriat strns cu pacienii
i care practic n contextul familiei sau al comunitii.
Episodul de ngrijire

Definiiile de mai sus au devenit operaionale prin stabilirea episoadelor

de ngrijire ca unitate de msur. Episoadele de ngrijire sunt diferite de
episoadele de boal sau morbiditate de la nivelul unei populaii. Un episod de
ngrijire reprezint o problem de sntate sau boal de la prima sa prezentare la
un medic i pn la ultima consultaie oferit de acesta pentru aceeai problem
de sntate sau boal.
Motivele prezentrii, problemele de sntate/diagnostic i procedurile /
interveniile efectuate constituie coninutul unui episod de ngrijire, format din
una sau mai multe consultaii, incluznd i modificrile ce survin n timp. Un
episod de ngrijiri se refer la toate ngrijirile acordate pentru o problem
minor de sntate sau pentru o boal, unui pacient anume.
Marea majoritate a nevoilor de asisten medical i comprehensiunea,
gradul de integrare , accesibilitate i responsabilitate pot fi evaluate cnd
episoadele de ingrijire codificate cu ajutorul ICPC sunt nregistrate cu ajutorul
unui sistem computerizat.
Utilizarea conceptului de episod de ingrijiri a fost demonstrat prin studiul
european utiliznd ICPC. n acest studiu au fost determinate similitudini
epidemiologice i clinice, precum i diferene ntre diferite poziii. De asemenea,
conceptul de motiv al prezentrii la medic s-a dovedit a fi o cuantificare
inovatoare i practic a percepiei pacientului i a nevoii de asisten; validitatea
motivului prezentrii, dup cum a fost codificat de medici de familie
comparativ cu punctul de vedere al pacientului dup consultaie a fost foarte
nalt.
Noul Glosar Internaional al Asistenei Primare (Glossary of Primary
Care) definete coninutul medicinei generale/medicina familiei i elaboreaz
reguli de structurare a etapelor cu ICPC pentru a permite concordana cu
standardele epidemiologice i de a le face comparabile n diferite ri.
Motivele prezentrii
Motivele prezentrii (Reasons for encounter - RFE) s-au dovedit a fi o
surs de informaii privind pacientul i n acelai timp, util pentru cercetare i
nvmnt. Acest aspect poate fi ilustrat cu rezultatele obinute din studiul
olandez Dutch Transitionprezentat sub form de rezultate standard urmnd
regulile din glosar. ncepnd cu motivul prezentrii este posibil stabilirea
probabilitii oricrei probleme de sntate, la nceputul sau n timpul episodului
de ngrijiri pe grupe de vrst i sex.
Problema de sntate / diagnostic
Problema de sntate / diagnostic este punctul central al episodul de
ngrijire i i confer numele. Multe probleme de sntate sunt, de fapt,
diagnostice medicale, dar n asistena primar apar i alte situaii, ca de exemplu,

teama de boal, simptome, acuze, infirmiti sau nevoi de asisten, ca de

exemplu imunizri. ICPC le include pe toate acestea. Problema de sntate poate
fi calificat i n funcie de statusul evaluat n cursul consultaiei, al certitudinii
cu care cadrul medical pune diagnosticul i al severitii.
n cadrul unei consultaii episodul de ngrijiri poate fi considerat ca fiind nou
att pentru medic, ct i pentru pacient, nou pentru medic, pacientul fiind tratat
anterior la alt medic sau nici unul din cele 2 cazuri de mai sus, n cazul
consultaiilor de urmrire. Un sistem informatizat bun (software) avertizeaz
personalul medical cnd ncearc s intre ntr-o consultaie de urmrire pentru
un episod care nu a fost nc nregistrat n baza de date sau ori de cte ori
ncearc s nregistreze ca i consultatie nou, cnd exist deja un episod cu
acelai diagnostic. Acest lucru este evident vital pentru asigurarea unei
nregistrri cotidiene de calitate.
Sigurana cu care medicul a stabilit diagnosticul corect este un alt aspect
al unui episod de ngrijire, putnd fi gradat de la nesigur la sigur, dar o medie
standard pentru aceasta nc nu a fost implementat. Criteriile de includere din
ICPC-2 l vor ajuta pe medic s se asigure c modul n care a etichetat episodul
respectiv este utilizat frecvent de toi medicii. Pot fi utilizate meniuri (pop up)
pentru a prezenta, n momentul codificrii, opiunile atunci cnd se folosete
computerul.
Specificitatea sistemului cu 3 caractere alfanumerice ale ICPC pentru a
clasifica rapid interveniile este limitat, dar de obicei adecvat. Oricum, cnd se
prescriu medicamente, este nevoie de un cod al medicamentului. Datorit
numrului mare de medicamente folosite, precum i al idiosincraziilor ntre
agendele medicale naionale, nu s-a realizat un cod internaional care s poat fi
utilizat. n Europa a fost validat o codificare pentru medicamente compatibil
cu ATC i care este potrivit pentru utilizare mai larg.
Rolul medicului de familie
Pacientul si medicul lui: drepturi si obligatii
Tendinte amenintatoare in dezvoltarea medicinei de familie
Medicina familiei a cunoscut un recul in anii 50-70 cand medicii s-au specializat
tot mai mult. A revenit apoi in forta incepand cu anii 80, devenind chiar o
specialitate medicala, fenomen impulsionat de cele mai multe guverne si case de
asigurari de sanatate. Acestea observasera o tendinta a sistemului medical de a
deveni din ce in ce mai scump si - paradoxal - mai haotic pe masura ce creste
gradul
de
specializare
a
medicilor.
Medicina familiei este centrul (sau miezul) specialitatilor medicale, raportul sau
cu celelalte specialitati medicale fiind ca raportul dintre strategie si tehnica de
lupta.

Rolul medicului de familie este deci cel de strateg al starii de sanatate a omului
(sanatos sau bolnav). Asa cum Asclepios a avut doua fiice: Hygeia si Panaceea,
medicul de familie este axat deopotriva atat pe prevenirea starii de boala cat si
pe combaterea bolii deja aparute. In cele mai multe cazuri el face asta singur:
uneori insa apeleaza la ajutorul calificat al colegilor sai de alte specialitati, fiind
in aceasta situatie dispecer de caz si avocat al pacientului in fata hatisurilor
sistemului
medical.
Calitatile unui bun medic de familie sunt (dincolo de competenta pur
profesionala - valoare a oricarei specialitati medicale): de a explica limpede
pacientilor lucruri legate de sanatatea lor, de a-i informa in privinta tuturor
optiunilor posibile privind prevenirea bolilor, diagnosticul si tratamentul; de a
putea fi usor de gasit si de abordat de catre pacientii sai; de a avea relatii si
legaturi in lumea medicala si de a avea notiuni de legislatie medicala.
Pentru ansamblul sistemului medical (alcatuit din pacienti, specialitati medicale
sectoriale, specialisti in politici de sanatate, farmacisti, etc) medicina de familie
este ceea ce este logica pentru filozofie sau ceea ce este placa de baza pentru
computerul de pe care tocmai cititi aceste randuri.
Intre pacient si medicul sau de familie se stabileste o relatie de parteneriat de tip
"contract mutual", fiecare avand fata de partenerul sau drepturi si obligatii.
Drepturile pacientilor in raport cu medicul de familie:
Dreptul de a-si alege liber medicul de familie si de a-si putea schimba medicul
de familie. Schimbarea medicului de familie este un act unilateral si nu necesita
aprobarea medicului sau a vreunei autoritati. Nu este permis nici unui angajator
sa faca presiuni asupra angajatilor cu privire la inscrierea lor pe lista unui anumit
medic de familie (de exemplu pe motive de tip "firma noastra este arondata
la...")
Dreptul la informare: Pacientii au dreptul de a fi informati intr-un limbaj
inteligibil asupra starii lor de sanatate, asupra tratamentului si a eventualelor
alternative terapeutice, asupra gradului de risc al investigatiilor si manevrelor
medico-chirurgicale.
Dreptul la gratuitatea actelor medicale care fac parte din "pachetul asigurat" cum
ar fi: consultatii la cabinet, primirea de retete compensate sau, dupa caz, gratuite,
vaccinarile obligatorii, primirea de bilete de trimitere sau de internare. Medicul
nu poate pretinde anumite tarife pentru astfel de acte medicale.
Obligatii ale pacientilor in raport cu medicul lor de familie
Obligatia de a se prezenta la consultul anual care are rol profilactic (= cauta sa

previna aparitia sau agravarea bolilor) precum si la vaccinari in cadrul

campaniilor de vaccinare obligatorie.
Obligatia de a-si anunta medicul de familie cand: s-au inscris la alt medic de
familie; un alt medic le-a prescris un anumit tratament sau o investigatie, au
aparut modificari in starea de sanatate sau in datele personale (de exemplu
schimbarea numarului de telefon !)
Suplimentar fata de cele de mai sus, la cabinetul nostru exista obligativitatea
programarii pacientilor pentru consult medical sau pentru ORICE act medical.
Programarea se poate face telefonic folosind numarul de telefonie fixa. Daca
sunati in afara programului si va raspunde un robot va puteti programa singuri,
avand grija sa-i spuneti robotului numele dv si numarul de telefon unde puteti fi
gasit(a). Telefonul mobil al doctorului dv se foloseste NUMAI in situatii de
urgenta deosebita. In cazul in care nu puteti veni la data si ora programata
sunteti rugat(a) sa dati telefon cat mai din timp pentru anularea programarii
(altfel imaginati-va ca doctorul care va asteapta va desena cerculete pe hartie
timp
de
30
de
minute).
Drepturile medicului de familie in raport cu pacientul sau
Dreptul de a exclude pacienti de pe lista sa de capitatie pentru motive bine
intemeiate (de exemplu: lipsa de civilitate in relatia medic-pacient, nerespectarea
in mod repetat a programarii, nerespectarea tratamentului prescris sau a
investigatiilor cerute; restrangerea activitatii cabinetului). Excluderea se
realizeaza prin scrisoare inregistrata (de tip preaviz de 30 de zile). La cabinetul
nostru nu am avut asemenea cazuri pana in prezent.
Dreptul de a refuza cererea pacientului de a i se prescrie anumite tratamente, de
a primi anumite trimiteri, de a se face anumite investigatii, de a se elibera alte
acte medicale (adeverinte, concedii etc), atunci cand exista motive medicale
pentru acest refuz (o situatie des intalnita este cererea pacientului de a primi o
reteta cu un anumit medicament pe motiv ca asa a citit in revista As, pe Internet,
asa i-a recomandat cardiologul, psihiatrul sau vecinul care e veterinar).
Obligatiile medicului de familie fata de pacient
Obligatia de confidentialitate: Orice fel de detaliu referitor la pacienti este
considerat secret de serviciu si nu poate fi divulgat. In practica abaterea de la
acest principiu se produce mai des cand intre medic si firma sau institutia la care
lucreaza pacientul exista intelegeri de tip "spuneti angajatilor sa se inscrie la noi
si noi va spunem care pacient sufera cu capul si care pacienta e gravida". Nu

exista astfel de intelegeri intre cabinetul nostru si vreun angajator, intelegeri pe

care le consideram non-etice.
Obligatia de a prescrie tratamentele sau investigatiile pe care le considera cele
mai adecvate interesului pacientului. Este principiul "bona fidae". Probleme de
acest tip pot aparea atunci cand medicul are o intelegere de comision cu anumiti
furnizori de medicamente sau de investigatii - fenomen aflat la limita eticii, dar
care
cunoaste
o
mare
raspandire
in
lumea
medicala.

Dr. Lina Septimiu Bogdan

Medic Rezident anul I
Medicina de familie