ELABORARE

METODICA
N.16
TEMA: Tehnica ambalrii
machetei protezei
scheletate.
Polimerizarea.
Dezambalarea.
Prelucrarea i lustruirea protezei.
Studenta: Midoni Daniela; Grupa S1403;
Stomatologie.

USMF Nicolae Testemitanu Facultatea

NTREBRI DE CONTROL:

1. Tehnicile de ambalare n chiuvet.

Consta in introducerea modelului si a machetei in materialul de
ambalat.
Ambalarea directa (cu val)
Indicatiile metodei:
- in edentatiile frontale cand montarea dintilor artificiali se
realizeaza cu coletul pe creasta alveolara si saua nu prezinta versant
vestibular
- in edentatiile intercalate, reduse ca marime dar cu brese
multiple
Caracteristica metodei - modelul cu dintii restanti, crosetele si
dintii artificiali sunt situati in aceeasi parte a cuvetei.
Tehnica de ambalare
1) reducerea modelului - se sectioneaza aproximativ 1 cm din soclul
modelului pentru a patrunde cu macheta in prima jumatate a cuvetei
2) se alege o cuveta metalica
3) modelul si macheta se introduce in apa 3-5 min.
4) se prepara ghips de consistenta fluida

5) se depune ghips in prima jumatate a cuvetei (cea fara prelungire de

ghidaj)
6) se introduce modelul cu macheta in ghips. Ghipsul va acoperi versantul
vestibular al machetei, fetele vestibulare cu marginile incizale ale
dintilor frontali si fetele vestibulare cu suprafetele ocluzale ale dintilor
laterali, precum si segmentele dentare ale crosetelor.
7) se asteapta priza ghipsului (15-30 min.) si se izoleaza ghipsul turnat in
prima parte a cuvetei
8) asamblarea jumatatii a doua a cuvetei. Turnarea ghipsului sub vibrare
mecanica sau manuala. Capacul cuvetei se aplica si cuveta se introduce
intr-o presa mecanica sau hidraulica.

Ambalarea indirecta (fara val)

Indicatiile metodei:

metoda are o utilizare larga, datorita executiei rapide si

avantajelor ce le prezinta fata de metoda directa. Se indica in toate
formele de edentatie partiala.
Caracteristica metodei

dupa deschiderea cuvetei si indepartatrea ceri se observa ca:

modelul si crosetele raman intr-o parte a cuvetei iar dintii artificiali
sunt fixati in partea a doua a tiparului
Tehnica de ambalare

1) modelul cu macheta se introduc in apa (3-5 min.)

2) prepararea ghipsului si turnarea lui in prima jumatate a cuvetei
3) introducerea modelului cu macheta in pasta de ghips, pana la marginea
vestibulara a machetei. Macheta, dintii artificiali si baratele elastice ale
crosetelor nu se acopera cu ghips
4) modelajul final al ghipsului - suprafata lui va fi netezita, finisata, astfel
incat sa nu prezinta zone retentive
5) se asteapta priza ghipsului (15-30 min.) si se izoleaza ghipsul turnat in
prima parte a cuvetei
6) asamblarea jumatatii a doua a cuvetei. Turnarea ghipsului sub vibrare
mecanica sau manuala. Capacul cuvetei se aplica si cuveta se introduce
intr-o presa mecanica sau hidraulica.

Ambalare mixta
Indicatii
Se indica in edentatiile fronto laterale cu inclinarea crestei alveolare
fontale (proalveolie)

Caracteristica metodei - modelul, o parte din dintii artificiali si

crosetele sunt situati dupa deschiderea tiparului intr-o parte a cuvetei.
Ceilalti dinti artificiali sunt fixati in partea a doua a tiparului
Tehnica de ambalare
1)
2)
3)
4)
5)

dintii restanti sunt sectionati ca la ambalarea precedenta

modelul cu macheta se introduc in apa (5 min.)
se prepara ghipsul si se toarna in prima jumatate a cuvetei
se introduc modelul si macheta in pasta de ghips
se modeleaza valul de ghips pe fata vestibulara, marginea incizala si pe
o treime din fata orala a dintilor frontali
6) se izoleaza ghipsul turnat in prima parte (10 min.)
7) se pregateste ghipsul si se toarna sub vibrare mecanica sau manuala in
partea a doua a cuvetei. Capacul cuvetei se aplica si se introduce in
presa
2. Probleme ce pot aprea n timpul ambalrii n chiuvet.
AMBALAREA DIRECTA (CU VAL)
Dezavantaje:
realizarea practica a metodei este mai dificila (comparativ cu metoda
indirecta)
indepartarea cerii, izolarea tiparului si introducerea acrilatului se
executa cu dificultate
pozitia dintilor in valul de ghips se poate modifica
valul de ghips se poate fi fracturat cand sunt asamblate cele doua parti
ale cuvetei
AMBALAREA INDIRECTA (FARA VAL)
Dezavantaje:
Exista riscul de inaltare a ocluziei prin doi factori: asamblarea incorecta
a partilor componente ale cuvetei sau strangerea insuficienta a cuvetei
in presa.
AMBALARE MIXTA
Dezavantaje:
executia tehnica este laborioasa si exista riscul fracturarii protezei cand
este dezambalata
3. Procesul de polimerizare. Tehnici. Materiale.

Baza protezei se obtine din rasini acrilice special cu denumiri

comerciale diferite : Romacryl (Romania) , Superacryl , Caloryl (Cehia) ,
Palaterm - Kulzer ( Germania ).
Cel mai frecvent utilizat in practica este Superacrylul
( Cehia ) , care prezinta mai multe nuante coloristice notate cu 0 (zero)

pentru transparent si cu A, B, C pentru nuante roz. Aceste nuante se

asociaza pentu obtinerea unei culori a bazei asemanatoare cu cea
mucoasei bucale stabilita cu ajutorul unei chei de culori.
A. PREPARAREA ACRILATULUI
Se realizeaza in recipiente speciale : godeuri din portelan sau
polistiren
Prepararea propriu-zisa. In godeu, peste polimer se picura
lichidul (monomerul) cca 7 ml., avindu-se in vedere ca proportia polimer
- monomer pentru Romacryl si Superacryl este 2/1 (doua parti pulbere
si o parte lichid), Cu spatula sau o bagheta din sticla se amesteca
pulberele roz cu lichidul, pana se obtine o pasta acrilica fluida cu aspect
de zahar umed. Godeul se acopera cu un capac pentru 7 - 10 minute.
Dupa cateva minute, pasta fluida devine viscoasa, curge, este lipicioasa
si tras in fire.
In faza urmatoare, pasta devine plastica, neaderanta, iar in
ultima faza, devine modelabila si poate fi introdusa in tipar.
B.INTRODUCEREA ACRILATULUI IN TIPAR
Tiparul este deschis in cele doua parti componente si cu
peretii izolati cu solutii alginice (Izodent, Pectizol). Acrilatul este
modelat in forma de rulou si se introduce in tipar deasupra dintilor
artificiali, fiind predat, cu degetele pe baza acestora. Din restul de
acrilat se modeleaza o placuta, care se va aplica pe bolta palatina sau
pe versantul lingual al crestei aveolara inferioare in functie de proteza
aflata in executie : maxilara sau mandibulara.Peste acrilatul introdus in
tipar se aplica o folie de celofan, apoi se ambaleaza cele doua parti ale
tiparului. Tiparul este introdus in presa mecanica sau hidraulica, iar
surplusul de acrilat sa fie eliminat. Cele doua parti ale tiparului sunt
deschise din nou, se controleaza dispunerea acrilatului in tipar, pasta
acrilica in exces este sectionata, indepartata iar in zonele unde se
lipeste pasta, se pune cantitatea necesara.Partile componente ale
tiparului sunt din nou asamblate si introduse in presa pentru 5 minute.
Dupa 5 minute tiparul se scoate din presa si se fixeaza intr-un inel
metalic, prevazut cu un surub.
C.POLIMERIZAREA
Polimerizarea este procesul chimic prin care polimetacrilatul
de metil (pasta acrilica) trece din forma plastica in forma solida, dura si
nedeformabila.
Tiparul fixat in inelul metalic se introduce intr-un vas cu apa la
23C
in 30 minute, temperatura apei se ridica la 60-65C. Aceasta
temperatura se mentine constant 60 minute.

 se ridica progresiv temperatura apei la 100C, tot in 30 minute.

Tiparul se mentine la aceasta temperatura in apa , timp de 30 minute.
Caracteristicile polimerizarii
mentinerea timp de 60 minute la temperatura de 60C este
necesara pentru ca in acest interval initiatorul polimerizarii
declanseaza cuplarea radicalilor liberi cu monomerul
este o reactie chimica ce se produce cu degajarea de caldura
(exoterma) de 30-40 C
incalzirea brusca a tiparului (la temp. de 70-80C) cumulata cu
reactia exoterma (30-40C) conduce la volatizarea monomerului la
100,3C. Rezultatul final al polimerizarilor rapide este obtinerea
unor proteze poroase la nivelul zonelor mai groase ale bazei
acrilice. Aceste proteze vor avea o rezistenta mecanica redusa la
nivelul zonelor proiectate a fi rezistente (placile protetice, seile
protezelor)
Materiale si aparate utilizate:
RING

4. Tehnicile de dezambalare.Caracteristica
Dezambalarea sau indepartarea protezei din tipar este procesul prin
care se elibereaza proteza din materialul din ambalaj.
Dezambalarea este realizata dupa polimerizarea acrilatului si racirea
definitive (lenta) a tiparului ,prin deschiderea chiuvetei.Aceasta
operatiune este efectuata dupa evacuarea chiuvetei de ring, prin
introducerea cutitului de ghips intre inelele chiuvetei,realizindu-se
miscari usoare de luxatie urmate de o tractiune egala si uniforma a
ambelor jumatati ale chiuvetei in directii opuse.Dupa aceasta se
inlatura capacelele chiuvetei,iar fiecare jumatate este fixate cu fata
tiparului in jos,intr-o presa speciala care actioneaza asupra ghipsului
din partea capacului chiuvetei,inlaturind din interiorul inelului ghipsul
impreuna cu proteza.Tiparul scos din chiuveta este fracturat atent in
mici portiuni pina la eliberarea definitive a protezei de ghipsul
tiparului.In urma dezambalarii, proteza prezinta pe fetele externe si

mucozala zone de
ghips aderent.

ACRILATUL

PIESA HIDRAULICA

Ghipsul intim aplicat este indepartat mecanic sau chimic.Curatirea

mecanica - ghipsul se indeparteaza cu spatula, apoi sub jet de apa se
curata cu peria aspra toate zonele de care mai adera ghips
restant.Curatirea chimica - curatirea protezelor de ghipsul aderent se
realizeaza prin introducerea protezelor curatate mecanic intr-o solutie
de nitrat de sodiu 30% pentru 24 ore.

5. Aparate utilizate la finisarea protezei.

n aceasta faz tehnic ca aparate sunt necesare: motoare speciale
pentru tiat tijele de turnare, motorul de tehnic dentar cu piesa
respectiv, motor cu dou turaii pentru lustruit, aparate de lustruire
electrolitic etc.

Fig.1 Motor de mare turaie, cu aspiraie, pentru tiat

tijele de turnare.

Fig.2 Motor de mare turaie (24.000 rot./min) pentru tiat

tijele de turnare.

Fig.3 Aparate de lustruire electrolitic.

Fig.4 Aparat cu aspiraie pentru lustruirea defintiv.

7. Materiale utilizate la prelucrarea si lustruirea protezei

Aceasta etapa tehnica cuprinde dezambalarea protezei, curatirea
urmelor de ghips indepartarea excesului de rasina acrilica redarea
morfologiei externe a bazei protetice, lustruirea finala.
A.DEZAMBALAREA
Dezambalarea sau indepartarea protezei din tipar este procesul prin
care se elibereaza proteza din materialul din ambalaj.

Dezambalarea protezei din tiparul cu val

Proteza se indeparteaza relativ usor cu crosetele si modelul pe care s-a
polimerizat, deoarece se afla impreuna cu aceeasi patre a tiparului.
Partea a doua a tiparului in momentul deschiderii cuvetei, nu va
exercita tractiuni asupra protezei. Indepartarea protezei din tipar se
realizeaza prin sectionarea ghipsului cu spatule speciale, ocolindu-se
dintii, crosetele si marginile protezei.

Dezambalarea protezei din tiparul fara val

Indepartarea protezei se insoteste de anumite riscuri: la deschiderea

cuvetei, proteza poate fi fixata intr-o parte a tiparului sau in a doua

parte. Deschiderea cuvetei se va realiza lent. Indepartarea protezei din
masa de ghips este obtinuta ca si la tiparul cu val, prin sectionarea
ghipsului cu spatula.

Dezambalarea protezei din tiparul mixt

Este operatiunea cea mai dificila pentru ca la deschiderea cuvete,
proteza se poate fractura deoarece dintii sunt fixati in ambele parti ale
tiparului. Pentru evitarea fracturarii protezei nu se deschide cuveta, se
va detasa capacul cuvetei si ghipsul tiparului este sectionat intr-o
extremitate.
Degajarea protezei din ghips se realizeaza mai usor, prin sectionarea
ghipsului cu ferastraul special.
B.CURATAREA PROTEZEI
In urma dezambalarii, proteza prezinta pe fetele externe si mucozala
zone de ghips aderent. Ghipsul intim aplicat este indepartat mecanic
sau chimic.
Curatirea mecanica - ghipsul se indeparteaza cu spatula, apoi sub jet de
apa se curata cu peria aspra toate zonele de care mai adera ghips
restant.
Curatirea chimica - curatirea protezelor de ghipsul aderent se
realizeaza prin introducerea protezelor curatate mecanic intr-o solutie
de nitrat de sodiu 30% pentru 24 ore.
C.EXAMINAREA PROTEZEI POLIMERIZATE
Se verifica:
- daca baza protezei este completa sau incompleta datorita
cantitatii insuficiente a acrilatului introdus in tipar
- daca pozitia dintilor artificiali este corecta sau au aparut modificari
de pozitie
- daca pozitia crosetelor este nemodificata sau au aparut eventuale
deformari ale segmentelor elastice
-

daca exista zone de fisuri in baza protezei

- daca fata mucozala a protezei prezinta sau nu zone cu exces de

acrilat datorate deteriorarii modelului in timpul presarii
D.NETEZIREA PROTEZEI
Proteza dupa dezambalare si curatirea ghipsului, prezinta pe fata
externa in zonele marginale exces de acrilat. Acest surplus de acrilat

este indepartat prin frezare

cu frezele de acrilat, netezirea
realizandu-se cu pietre
montate sau montate pe un
mandrin.
Prelucrarea in zona coletelor
dentare si a spatiilor
interdentare se realizeaza cu
freze cilindrice, sferice sau
tronconice de dimensiuni mici.
Netezirea finala a protezei se realizeaza cu gume polipanto si cu benzi
de glaspapir.

Freze stomatologice

E.LUSTRUIREA PROTEZEI
Protezele
sunt
lustruite
la
motorul
orizontal
instrumentarului de lustruit si a materialelor abrazive.

sub

actiunea

Instrumentarul de lustruit se compune: filtzul conic, peria circulara si

puful de bumbac.
Materialele abrazive utilizate sunt: piatra ponce, feldspatul sau cuartul.
Lustruirea se incepe cu filtzul conic pe care se aplica pasta abraziva.
Filtzul conic se actioneaza numai pe suprafata externa a bazei protezei.
Lustruirea se continua cu peria circulara pe care se aplica pasta
abraziva. Lustruirea cu peria intereseaza atat suprafata externa a
protezei cat si dintii artificiali. Pentru lustruirea finala se utilizeaza
puful de bumbac. Puful actioneaza asupra protezei fara pasta abraziva.

Perii Stomalogice

In timpul lustruirii motorul este

actionat cu viteza de 3000 rotatii
pe minut
8. Curarea

ultrasonic.
Curatarea cu ultrasunete foloseste cavitatia , acele buna induse de
presiunea generata de inalta frecventa ce creaza valuri pentru a agita
un lichid.
agitatia produce forte mari de pe contaminanti care adera la substraturi
, cum ar fi metale , materiale plastice , sticla ,cauciuc , si ceramic
.Aceasta actiune patrunde ,de asemenea , in gauri infundate , fisuri , si
adancituri. Intentia este de a elimina complet toate urmele de
contaminare cu aderenta mare sau incorporate pe suprafetele solide.
Apa sau alti solventi , pot fi utilizati , in functie de tipul de contaminare
si de piesa de prelucrat . contaminanti pot include praf, murdarie, ulei ,
pigmenti, rugina , grasime , alge , ciuperci , bacterii , calcar, compusi de
lustruire , agenti de flux , amprentele digitale , ceara de funingine si
agentii de demulare, sol biologice cum ar fi sange , si asa mai departe .