Sunteți pe pagina 1din 7

tI.

IZABTTIl

l(OIBIRT

*r

Ir0[ lI
nalural[

{e

PImanl ului

Cupnms

koIog........
Capitolul 1. A gasea extincfie. Atelopus zeteki

13

Capitolul 2. Molarii mastodontul ui. M ammut americanum ...... -.

31

Capitolul 3. Pinguinul original. Pinguinus impennis....

53

erseyensis . -.......

75

Capitolul 5. Bun venit in Antropocen! Dicranograptus ziczac...-..-

96

Capitolul 6. Marea din jurul nostru. Patella caerulea..........:.....

7L4

Capitolul 7. Picituri de acid. Acropora millepora....

127

Capitolul B. Pidurea gi copacii. Alzatea verticillata--

1,49

C+itotui

C.

4. Norocul

amonifilor.

Discoscaphites

apitolul 9. Insule pe uscat. E citon burchellii....

Capitolul 10. Noua Pangeea. Myotis lucifugus


Capitolul 11. Rinocerul la ecografi

e. Dicerorhinus sumatrensis.....

172
1-90

272

Capitolul 12. Gena nebuniei. Homo ne anderthalensis.. -........'.... 230


Capitolul 13. Creatura cu pene. Homo sapiens....'............

252

Xulgumiri

265

l{ote ..........

269

Bibliografie generali.....

284

Indice

297

Credite foto/ilustratii ...............

302

Pnoroc
reguli, de nepitruns. A9a e 9i
cu aceasti poveste, care incepe cu aparilia unei noi specii, probabil in urmi cu doui sute de mii de ani' Specia nu are inci un
nume - nimic nu are nume, momentan -, dar are capacitatea de
a numi lucruri.
Ca orice specie noui, starea ei este fragili. Numirul membrilor
sii este mic, iar teritoriul pe care il ocupi este redus la o bucati din
estul Africii. Populafia sa creEte treptat, dar apoi, destul de probabil, se diminueazidin nou - unii ar spune chiar ci reducerea se produce intr-un mod fatal -, ajungAnd la doar cAteva mii de perechi.
Membrii speciei nu sunt neapirat foarte rapizi sauputernici
ori fertili. Ei sunt, insi, nemaipomenit de descurcireli. Treptat,
incep si exploreze teritorii cu diferite climate, priditori 9i tipuri
de vinat. Nici una dintre constrAngerile aduse de habitat sau de
geografia locului nu pare sd-i afectezepreatare. Traverseazi rAuri,
platouri, lanluri muntoase. in regiunile de coasti, se hrinesc cu
crustacee; pe continent, vAneazi mamifere. Oriunde s-ar stabili,
acestia se adapteazi si inoveazi. Ajungind in Europa, intAlnesc
creaturi care li se aseamini mult, dar par mai robuste; cei de aici
sunt mai musculogi gi poate cd triiesc de mai mult timp pe continent. Are loc o imperechere cu aceste creaturi, fapt cate, intr-un
fel sau altul, duce la disparigia celor de pe urmi.
SfArgitul acestei aventuri se va dovedi paradigmatic. Pe misuri
ce specia igi extinde teritoriul explorat, intAlnegte animale de
doui ori, de zece ori gi, uneori, chiar de 20 de ori mai mari: feline
uriage, ursi masivi, lenesi care pot atinge 9i patru metri jumitate.
Aceste specii sunt mult mai puternice gi, adeseori, de temut.
Dar sunt lente in rata lor de reproducere 9i sunt, la rAndul lor,
exterminate.
Degi suntem animale de uscat, specia noastri - mereu inventivi - traverseazd miri. Ajunge la insule locuite de exemplare
Se spune

ci inceputurile sunt,

de

Euzegnrn KorsBRr
ferite de efectele evolufiei: pisiri care clocesc oui de aproape
iumdtate de metru, hipopotami de mirimea unui porc, gopArle
gigantice. Obignuite si triiasci in izolare, aceste creaturi nu sunt
pregitite sd facd fali nou-venifilor sau partenerilor de drum ai
acestora (gobolani, in principiu). Multe dintre aceste specii dispar, la rindul lor.
Procesul continui, in salturi, vreme de mii de ani, pAni cAnd
specia noastri, care nu mai este aga de noui, pune stipAnire pe
aproape fiecare loc de pe glob. in acest punct, mai mulli factori
influengeazi intr-o misuri mai mici sau mai mare modul in care
se reproduce, la o rati.fird.precedent, specia Homo sapiens, dupl,
cum s-a autointitulat ea. intr-un singur secol, populafia se dubleazd.; apoi se dubleazi din nou gi din nou. Mari suprafele forestiere
sunt rase de pe fafa PdmAntului. Oamenii fac asta voit, ca si se
hrineasci. Mai pulin intentionat, ei transferi organisme de pe
un continent pe altul, reasamblind biosfera.
intre timp, are loc o transformare gi mai radicali, si mai
ciudati. Descoperind rezervele subterane de energie, oamenii
incep si modifice compozifia atmosferei. Urmeazi schimbiri
climatice gi ale compozitiei oceanelor. Multe plante si animale se
adapteazi prin relocare. Urci la altitudini mai mari sau migreazi
citre poli. Majoritatea, insi - la inceput cAteva sute, apoi mii gi,
?n final, probabil milioane - nu mai au scipare. Rata de extinclie
creste vertiginos, iar tesdtura vielii se schimbi.
Nici o alti creaturi nu a mai aiterat viafa pe planeti intr-un
asemenea mod, degi existd cAteva evenimente comparabile. Foarte, foarte rar, in trecutul indepirtat, planeta a mai trecut prin
schimbiri atAt de pronuntate, incit diversitatea viefii a scizut
semnificativ. Cinci dintre aceste evenimente au fost atAt de
catastrofale, incAt fac parte dintr-o categorie proprie: asa-zisele
cinci mari extinclii. Prin ceea ce pare a fi o coincidenfi fantastici,
deEi poate ci. nu existi coincidenfe, istoria acestor evenimente
este descoperiti odati ce oamenii igi dau seama ci sunt pe caie
de a provoca un al gaselea astfel de caz. Degi este prea devreme
pentru a putea spune, cu siguranfi, ci evenimentul de acum va
avea proportiile celorlalte cinci, ceea ce sunt oamenii pe cale si
provoace se numegte cea de-a gasea extinclie.
10

SASEA

EXTINCTIE

Povestea celei de-a gasea extincfii, cel pulin aga cum am ales
eu s-o spun, este structurati in treisprezece capitole. Fiecare dinre acestea se referi la o specie care este, intr-un fel sau altul,

rrrblematicd - mastodontul american, marele pinguin arctic, un


rmonit care a dispirut la finalul Cretacicului impreuni cu dinozaurii. Creaturile menlionate in primele capitole nu mai existi,
iar aceasti parte a cirlii trateazd marile extinclii din trecut 9i
istoricul complex al descoperirii 1or, incepind cu activitatea lui
Georges Cuvier, naturalist francez. Cea de-a doua parte a cdrlii
se referi, cu precidete,laprezent - de la pidurea amazoniani,
care este din ce in ce mai afectati de defrigiri,la Marea Barieri
de Corali. Am ales si mi concentrez pe aceste locuri specifice din
motivele de investigalie obignuite - pentru ci exista o stalie de
cercetare acolo sau pentru ci m-a invitat cineva si iau parte la o
expedi$e in respectiva zoni. Schimbarile care au loc acum sunt,
insi, atit de ample, incAt ag putea si mi duc in orice alt loc 9i, impreuni cu un ghid bun, si identific semne ale lor. Unul dintre
capitole abordeazio extinclie care se petrece, mai mult sau mai
pufln, chiar in curtea casei mele (gi, foarte posibil, 9i intr-a voastri).
Daci extinclia in sine este un subiect morbid, atunci de extinclia in masi ce si mai zicem? Acesta este, insi, 9i un subiect
fascinant. in paginile care urmeazd., incerc si transmit ambele
puncte de vedere: pe de o parte, entuziasmul fafi de aceste descoperiri, iar, pe de alta parte, oroarea fali de ceea ce se intAmpli.
La final, sper ca oamenii care parcurg aceastd carte s5. aprecieze
cAt de extraordinar este momentul istoric in care triim!

ll

1. ASnSEAEXTTNCTIE
Atelopus zeteki
3ragul EI Valle de Ant6n, din centrul Republicii Panama, este
t'"Jus in mijlocul unui crater vulcanic format acum un milion de
--:. Craterul este }at de aproape Ease kilometri gi jumitate, iar pe
i:.ine bund se zdtesc dealurile crestate care inconjoari. orasul
:re:um o cetate in ruine. El Valle are o stradi principali, un post
:e aoliqie, o piali in aer liber. Aici, in afari de obignuitele pilarii
:: lroderii viu colorate, existi, probabil, una dintre cele mai mari
::erte de figurine reprezentind broagte aurii. Gisegti broaqte

iii

care se odihnesc pe frunze, care stau pe vine sau - mai greu


:= lnleles - care suslin telefoane mobile. Existi broagte aurii cu

in pozilii de dans ori care fumeazi ligiri


:::rtr-un port[igaret, dupi moda lui Franklin D. Roosevelt.
:-sie

cu volane sau

Jroasca aurie, care este, de fapt, galbeni cu pete maro-inchis,


:s:e o specie ce triiegte doar aici, in EI Valle. Cei din Panama con;:feri ci este aducitoare de noroc, imaginea sa fiind (sau, cel

obignuind si fie) imprimati pe biletele de loterie.


R.elativ recent, acum un deceniu, broagtele aurii erau peste tot
;-n Ei Valle gi prin imprejurimi. Aceste animiiufe sunt toxice ::trivit estimiriior, otrava din pielea unui singur exemplar ar
:-rtea ucide o mie de goareci de mirime medie -, astfel justi:::indu-se culorile vii ale broagtei aurii, datoriti cirora e ugor de
:::erat in mediui siu natural. Un pArAu situat aproape de El Valle
: jost numit ,,Izvorulcelor o mie de broagte". MergAndpe maiurile
-::, vedeai extrem de multe broagte care stiteau la soare - ,,o ne--':rlie, ceva absolut incredibil", asa cum mi-a spus un herpetolog,
:upi o drumefie prin zond..
Dupi un timp, ins5, broagtele din El Valle au inceput si
i'spari. Problema - nu era inci perceputi ca o situalie de crizi :. fost, pentru prima oari, observati in vest, aproape de granila

;:rin,

13

Er,lzaserH KoLsnRr

dintre Panama si costa Rica. intimplitor, o studenti americani


studia broagtele din pidurea tropicali de acolo. s-a intors in
State, pentru un timp, ca sd-gi scrie disertatia, iar, odati reveniti
aici, n-a mai gisit nici o broasci, ba chiar nici un amfibian. Avea
nevoie de mai multe broaste pentru studiul siu si, neinlelegind
ce se intAmplase, a decis si mute situl de cercetare
mai departe,
in est. La inceput, broastele din nour areal de studiu pareau senetoase; apoi, s-a intimplat acelagi lucru: amfibienii au dispirut.
Tot acel puhoi de broaste care invadase pddurea tropicalr pini
in 2002, toate broscugele de pe dearurile gi din rauriie ce inconjurau orasul santa F6, situat la vreo g0 de kilometri
vest de El
valle, dispiruseri complet! in2004,cadavrere ror mici se giseau
din ce in ce mai aproape de El Valle, lingi oragul El Cop6. iarand,
una ca asta, un grup de biologi, unii din panama, algii din Statele
unite, au tras concluzia cd broasca aurie era in mare pericor.
Au decis, asadar, si incerce a salva populafia rimasd, pri, ,e1"._
tarea catorva zeci de exemplare de sexe diferite, pentru a le creste
in captivitate. insd ceea ce ucidea broastele a acfionat mai rapid
decat se gandeau biologii. Tragedia a lovit inainte si apuce
a pune
planul in aplicare.
Prima oari am citit despre broastele din El valle intr-o revisti
de gtiinfe naturale pentru cei mici, pe care o risfoiau copiii
mei1.
Articolul, ilustrat cu fotografii color cu broasca aurie din panama,
g_reclm si cu alte specii viu colorate, relata despre amplificarea
flagelului si eforturile biologiior de a face fafi provocirii. Acegtia
intentionaseri si construiasci un nou laboraior in El valle, dar
nu fusese gata la timp. S-au gribit, atunci, si salveze cAt multe
animale cu putinti, chiar daci nu aveau unde si Ie
!ini. Si ce au
ficut pini la urmi? Le-au ,,cazatintr-un hotel de broagte,
desi_
gur!" ,,Incredibilul hotel de broaqte,, - de fapt, o pensiune _
a primit broastele in interiorul sau gi le-a lrsat
si stea (in acvarii),
intr-un complex de camere inchiriate.
,Cu biologii la cheremul lor, broagtele s-au bucurat d,e o cazare
de cinci stele, cu servicii de calitate", atrigea atenlia articolui.
Le-au fost oferite mAnciruri delicioase proaspeie _
,,atAt de
9i
proaspete, ci ar fi putut siri oricAnd din farfurie,..

r4