Sunteți pe pagina 1din 18

Universitatea Politehnica din Bucureti

Ingineria Sistemelor Biotehnice

Sisteme de Depoluare n Industria


Alimentar

Tem: Epurarea Apelor uzate n


Industria Conservelor de Fructe i
Legume
2014-2015

Cuprins:

1. Capitolul 1
Noiuni generale...3
2. Capitolul 2
Apa n Industria Conservelor5
3. Capitolul 3
Formarea apelor uzate provenite de la fabricile de conserve de fructe i legume7
4. Capitolul 4
Caracteristicile apelor uzate provenite de la fabricile de conserve de fructe i
legume.................................................................................................................................8
5. Capitolul 5
Procedee de epurare i evacuare a apelor uzate provenite de la fabricile de
conserve de fructe i legume..............................................................................................11
6. Bibliografie........................................................................................................................16

Capitolul 1. Notiuni generale


2

Industria prelucrarii legumelor si fructelor are un specific aparte datorita materiilor prime
pe care le foloseste- produse vegetale cu risc crescut de perisabilitate si a caracterului sezonier al
activitatii acesteia. Astfel obiectivul principal al acestei industrii este acela de a furniza populatiei
produse sigure, fie sub forma semiprocesata fie sub forma procesata, caracterizate de o valoare
nutritiva cat mai ridicata. In tarile industrializate cateva dintre motivele dezvoltarii industriei
prelucrarii legumelor si fructelor sunt:

Diversificarea ramurilor industriei alimentare nationale, mai ales pentru scaderea


importurilor

Stimularea productiei agricole nationale (ecologice)

Crearea de noi locuri de munca in domeniul agricol si industrial

Reducerea pierderilor de legume si fructe

Imbunatatirea modului de alimentatie a populatiei prin utilizarea in alimentatie a


materiilor prime indigene, de caliate si ecologice

Dezvoltarea gamei sortimentale prin obtinerea de noi tipuri de produse procesate

Prin conserve se inteleg produsele alimentare care se pot pastra un anumit timp (mai scurt
sau mai indelungat) ca urmare

a unui tratament fizic,chimic sau biochimic,in functie de

metodele de conservare utilizate care conduc la timpi de pastrare diferiti. Am putea clasifica
alimentele conservate in : conserve propriu-zise, la care microorganisme si enzime sunt complet
distruse ; semiconserve, care au o durata de conservare limitata,care tine de intervalul de timp in
care lucreaza agentul conservant.
Din prima categorie fac parte conservele obtinute dupa u tratament de sterilizare cu durata de
pastrare de la 1,5 la cativa ani. In categoria semiconservelor intra produsele conservate prin
refrigerare,marinare,murare,congelare si conservare chimica.
Toate aceste procedee au la baza limitare actiunii microorganismelor care pot provoca alterari
de origine biologica,avand la origine microflora epifita prezenta in mod curent pe suprafata
legumelor si fructelor.Pe parcursul caonservarii,pe langa actiunea micoorganismelor,mai trebuie
luate in considerare si actiunile unor factori,cum ar fi :aerul si caldura care pot provoca alterari
de origine fizico-chimica.
Clasificarea tehnologica- dupa componentul chimic principal
1. amidonoase: cartofi, ardei, pastarnac, patrunjel, castan
3

2. bogate in zaharuri: struguri, mere, pere, gutui, prune, caise, cirese, visine, piersici, sfecla
de zahar
3. bogate in sb. pectice si acizi: lamai, coarne, agrise, coacaze, corcosuse
4. bogate in acizi, sarace in sb. pectice: visine, porumbele, afine
5. sarace in acizi, bogate in sb. pectice: gutui, zmeura, cirese, ridichi
6. bogate in sb grase: alune, nuci, seminte de struguri, samburi grasi
7. bogate in sb. proteice: mazare, fasole, linte, brocoli, varza de Bruxelles, alune de pamant
8.

aromate: ceapa, usturoi, hrean, leg. cu frunze si radacinoase

Procesul tehnologic general de fabricare a conservelor de legume sterilizate cuprinde


urmtoarele faze principale :

Sortarea I-a;
Splare;
Sortarea a II-a;
Curire;
Divizare;
Tratamente tenmice preliminare : oprire, prjire;
prepararea lichidelor de acoperire (saramur, bulion, sos tomat, soluie de oet);
splare recipientelor;
umplere;
marcare;
nchidere;
sterilizare;
condiionarea recipientelor pline;
depozitare.

1- cantarirea materiei prime


2- spalare
3- sortare
4- calibrare, decojire
5- tratament termic la cazanul duplicat
6- filtrare
7- presarea fructelor pentru obtinerea sucului
8- spalarea, sterilizarea recipientelor goale
9- umplerea recipientelor
10- inchiderea recipientelor cu produs
11- sterilizarea recipientelor in autoclave
12- etichetarea si ambalarea grupata a recipientelor
Fig. Schita unei sectii de produse conservate cu zahar

Capitolul 2. Apa n Industria Conservelor


Apa- are un rol important in fabricile de conserve vegetale deoarece are intrebuintari
multiple:
Intra direct in componenta unor conserve ca solutie de sare (la conservele de
legume), la prepararea siropului de zahar (pentru compot), la prepararea
mustarului
Este folosita in diferite operatii tehnologice: spalarea materiilor prime, oparirea,
fierberea, racirea etc.
5

Este folosita la spalarea recipientelor reciclabile;


Este folosita la producerea aburului in cazanele generatoare de abur;
Este folosita pentru igienizare utilajelor, spatiilor de productie si alte scopuri
sanitare.
In industria conservelor vegetale apa are intrebuintari multiple in procesele
tehnologice,ca materie prima sau auxiliara,ca apa de spalare,la sortare,racier si transportal
diverselor materii prime,etc.Din aceasta cauza acest sector al industriei alimentare este un
important consummator de apanecesarul acestuia fiind stability in functi de procesele de
productie si diversitatea tehnologiilor de fabricatie adoptate.
Apa care vine in contact cu produsele sau utilizata la spalarea recipientelorpoate fi apa
industriala sau recirculata insa apa de clatire trebuie sa fie apa potabila.Apa utilizata in
tehnologia de fabricatie a conservelor trebuie sa fie apa potabila sis a corespunde STAS 134284,este vorba despre apa folosita in scopuri tehnologice:spalare,oparire,sterilizare,sau pentru
prepararea lichidelor de umplere,a amestecurilor ce intra in compozitia produselor.
In industria conservelor duritatea apei poate influenta consistenta produselor vegetale
conservate.Astfel sarurile de calciu si de magneziu prezente in apa formeaza cu substantele
pectice din fructe produsi pectocalcici sau pectomagnezici insolubili,ceea ce duce la intarirea
tesuturilor vegetale si la formarea in jurul lor a unei pelicule care sa influenteze negativ calitatea
conservelor.Duritatea apei este in general cuprinsa intre 5-7o germane,deoarece o duritate prea
mica a apei poate favoriza actiunea corosiva asupra cutiilor de conserve.
O duritate redusa poate duce la inmuierea tesuturilor vegetale la oparire,care conduce la
tasarea produselor si in final degradarea lor.
Prezenta unor gaze in apa dintre care O2 si CO2 activeaza sau accelereaza coroziunea a
suprafetelor metalice,iar O2 mai poate produce oxidarea unor substante din produsele cu care vin
in contact.Evitarea fenomenului se poate face preincalzind apa sau aplicand o inchidere a
ambalajelor sub vid. De asemenea prezenta manganului si a fierului in concentratii de maximum
0,1 mg/l,pot provoca aparitia unor precipitate sub forma

de dulfuri (sulful fiind luat din

tesuturile vegetale). In functie de sursa de provenienta ,apa utilizata direct in fabricatie sau in
diferite alte procese termice (pentru incalzire sau racier) este adusa la parametrii necesari prin
aplicarea

unor

metode

de

imbunatatire

calitatii

apelor,

cum

ar

fi:

sedimentarea,decantarea,filtrarea,dedurizarea,demineralizarea,dezodorizarea,etc.
In ce priveste deversarea apelor reziduale rezultate din productie acestea trebuiesc colectate
6

si in functie de provenienta

lor pot fi

utilizate ca materii prime pentru extragerea unor

componente valoroase (pectina din apa rezultata de la fabricarea sucurilor sau a gemurilor) sau
supusa unor operatii de prelucrare prin decantare.Conditiile de deversare a apelor reziduale in
receptoare naturale(rauri,lacuri,etc.) sunt stabilite prin STAS 4706-65.
Caracteristicile pe care trebuie sa le indeplineasca apa sunt prevazute in standardele in
vigoare, care se refera la caracteristicile organoleptice, fizice,chimice, radioactive, bacteriologice
si biologice. Astfel apa folosita in industria conservelor trebuie:

nu prezinte gusturi straine, cauzate de infectarea cu m icroorgnisme sau descompuneri


de substante organice.

Fie incolora, colorarea apei indica prezenta sarurilor de fier sau o dezvoltare intensa
de microorganisme, nu trebuie sa contina materiale in suspensie

Nu este admisa prezenta amoniacului, zincului, cuprului si nici a substantelor


organice.

Sarurile de fier (peste 0,4-0,5 mg/l) favorizeaza innegrirea produselor cu continut de


tanin, iar in contact cu proteinele se formeaza sulfuri, care in mediu acid dau nastere
hidrogenului sulfurat care provoaca degradarea culorii produselor.

pH-ul trebuie sa fie usor alcalin

duritatea apei trebuie sa fie mijlocie intre 5-7 grade (1 grad de duritate= 1 mg CaO/
100 cm3 apa); o duritate mare conduce in timpul fierberii legumelor la formarea
pectatului de calciu sau magneziu ce provoaca rigiditatea tesuturilor superficiale si
fierberea se realizeaza mai greu. Pe de alta parte, sarurile de magneziu in cantitati
mari sunt daunatoare ambalajelor metalice, putand provoca coroziunea tablei. Apa
semidura este intrebuintat cu succes la fabricarea muraturilor (ex. acidifierea naturala
a castravetilor). Daca duritatea este mare produsele pot capata gust metalic. Obtinerea
unei ape cu duritatea dorita se realizeaza in statii de tratare a apei.

Din punct de vedere bacteriologic trebuie sa fie indeplinite cerintele pentru apa
potabila.

Capitolul 3. Formarea apelor uzate provenite de la fabricile de conserve de


fructe i legume
Din cauza faptului c fabricarea conservelor este de regul legat de perioada de recoltare
7

a fructelor i legumelor, aceste uniti au procese de lucru mai ales cu caracter sezonier, la care
materiile prime variaz la diferite momente ca natur, livrare sau trane prelucrate. Ca urmare a
acestei caracteristici a proceselor de lucru n fabricile de conserve de fructe i legume, apele
uzate produse n aceste fabrici variaz i ele ca, compoziie i volum n att funcie de materiile
prime publicate, ct i de modul de prelucrare a acestora, diferenele putnd fi considerabile.
Totoi poate fi observat c n efluenii lichizi provenii din aceste fabrici sunt prezente numeroase
reziduri solide, n concentraie de cele mai multe ori ridicat, care trebuie s fie extrase i care
pot fi valorificate n diferite n diferite moduri.
n fabricile de conserve de fructe i legume, n general materiile prime sunt mai nti
curate, n special prin splare cu ap. n multe cazuri materiile prime sunt supuse unei
dilacerri. Apoi de obicei fructele i legumele sunt oprite (albite) sau sunt tratate cu vapori n
cazane. Apoi de obicei urmeaz o uscare la temperaturi de 80 - 90C. Din acest proces tipic de
fabricaie rezult urmtoarele categorii de ape uzate:
- ape uzate de splare a materiilor prime introduse n procesul de fabricaie;
- ape de albire rezultate n urma dilacerrii sau operaiilor ulterioare.
Apele reziduale din industria conservelor vegetale provin de la spalarea materiilor prime
proaspete, din procesul tehnologic (oparire), de la tratamentul termic de pasteurizare si racire
(ape de condens) si de la spalarea si igienizarea spatiilor de productie, a utilajelor si ambalajelor.
Aceste ape contin cantitati nsemnate de materii n suspensie (pielite, coji, resturi de fructe si
legume, pamnt etc.) si substante organice dizolvate din sucurile fructelor si legumelor
prelucrate. Datorita continutului variabil de acizi, glucide si protide, aceste ape au un consum
biochimic de oxigen ridicat.
Conservarea propriu-zis a legumelor i fructelor const n general dintr-o sterilizare la
adpost de aer. Astfel, de exemplu, conopida, sparanghelul i fructele, dup o bun curare prin
splare cu ap sunt introduse n borcane cau cutii metalice i apoi nclzite la temperaturi n
vecintatea valorii de 100C. Castraveii, sfecla roie sau fasolea sunt frecvent preparate prin
macerare n oet i se conserv cu sau fr adugare de sare sau zahr. n aceste cazuri din
procesul de fabricaie rezult ape uzate de la curare a i prepararea materiilor prime precum i
de la curarea instalaiilor de fabricare i incintelor.
n conservarea prin congelare (la temperaturi de cca. - 40C) se obin n principiu acelai
tip de ape uzate de la curarea i prepararea materiilor prime ca i n cazul conservrii termice.
La fabricarea dulceurilor de asemenea efluentul de ape uzate este format din ape de
splare i de albire, provenind de la curarea materiei prime i fierberera preliminar, din ape de
8

condensare provenite de la instalaiile de producere a energiei termice, precum i i ape uzate


(frecvent foarte ncrcate) provenite de la currea incintelor i instalaiilor.

Capitolul 4. Caracteristicile apelor uzate provenite de la fabricile de conserve


de fructe i legume
Cantitile de ape necesare pentru curarea materiilor prime (produselor brute) sunt de
regul mari. Cu toate c referinele din literatura de specialitate sunt de multe ori contradictorii,
totui se pot aprecia volume de 1-2 m3 pe tona de produse brute, putnd ajunge n anumite cazuri
particulare pn la 3,6 m3/t. n tabelul 10.1 sunt prezentate valori informative ale volumelor de ape
uzate rezultate la fabricarea a 1000 cutii de conserve (cu capacitate de 570 g) pentru diferite
legume i fructe.

Tabelul 1. Volumul apelor uzate pe tipuri de produse


Debit aprox.
(m2)
6,6
3,9
3,6
3,9
3,0
2,4
1,2
6,2
8,6
8,0

Tip de produs
Fasole verde
Sfecl roie
Morcovi
Mazre
Spanac
Roii (ntregi)
Bulion de roii
Ciree
Caise
Pere

Compoziia apelor uzate rezultate din fabricile de conserve de fructe i legume este n
principal n funcie de materia prim utilizat. n tabelul 2 sunt prezentate valori ale indicilor de
impurificare a apelor uzate rezultate n urma unor cercetri efectuate n fabrici de conserve de
legume i fructe din Germania, iar n tabelul 3 sunt prezentate valori ale unor caracteristici ale
apelor uzate rezuktate n fabrici din Romnia.
Tabelul 3.

Produse

Producie

Ap uzat

Impuriti

Suspensii,
9

prelucrate
Fructe
conservate
Viine
Viine, cpuni,
ciree
Viine,
caise,
ciree
Ciree,
viine,
cpuni, fructe
conservate
Gutui,
mere,
pere,
prune,
viine,
caise,
cpuni
Mere,
prune,
pere, viine
Mere, prune
Caise
Caise,
ciree,
trandafiri, nuci
verzi
Caise,
viine,
ciree
amare,
portocale
Zmeur
Mere,
pere,
prune,
viine,
mure
Prune, piersici
Mazre, ciree
Fasole
verde,
caise
Fasole
verde,
roii, castravei,
caise
Legume
mestecate, ardei,
roii,
fasole,
gogoari
Legume
mestecate, fasole
verde, roii

organice
(CBO6),
kg/ton produs
Fabrica de conserve de fructe din Biculeti

realizat,
t/zi

evacuat,
3
m /ton produs

22,8

31,1

24,0

1,4

7,4-33,4

27,8-82,0

12,0-40,6

3,3-18,0

19,0-30,3

36,2-43,0

27,7-27,8

10,2-15

45,2

19,1

13,0

2,7

25,3

37,3

29,8

6,9

33,5

29,7

20,8

1,7

25,7-44,5

21,4-37,7

14,8-50,0

4,0-9,5

Fabrica de conserve din Vlenii de Munte


14,5
8,9
4,0
11,1
20,3
11,4

kg/ton produs

2,4
2,1

14,5-24,4

7,7-29,4

7,3-25,4

1,2-12,8

14,3-22,1

17,5-20,6

13,4-19,6

5,2-8,9

19,0

32,2

28,9

5,0

14,8-22,0

55,0-81,4

50,0-52,4

5,7-20,0

13,1
98,0
105,0
Fabrica de conserve de fructe i legume Refacere din Arad
35,7
26,9
3,6

44,0
5,1

24,1

24,9

2,6

5,6

33,0

112

17,5

27,6

9,4

179

56,6

95,8

16,4

102

49,6

20,0

Compoziia apelor uzate totale de la fabricile de conserve, mg/dm2


10

Tabelul 4.

Tipul
produsului
Roii
Mazre
Fasole
Spanac
Morcovi
Sfecl roie
Varz clit
Ciree

Materii
n
suspensi
e
450
300
60
580
1830
1600
60
20

Mineral

Materii
dizolvate

Mineral

pH

Oxidabilit.
(KMnO4)

CBO6

80
25
10
150
170
220
5
4

2500
6000
1670
1700
5800
5000
3300
4100

580
3360
970
950
1900
800
1600
1700

4,9
4,7
7,6
7,0
7,1
6,0
5,6
6,2

1100
2150
40
2700
800
-

1150
2710
240
280
1110
1500
1400
750

Ca elemente de poluare, apele uzate conin n general materii pmntoase, coji, resturi de
legume i fructe, etc. Aceste ape se caracterizeaz printr o ncrcare organic ridicat (consum
biologic de oxigen cu valoare mare). Totui n funcie de natura materiei prime prelucrate ,
compoziia apelor uzate poate prezenta fluctuaii mari .
Compoziia apelor uzate de la unele fabrici de conserve.

Tip de fructe
Piersici
Caise
Roii

Materii n
suspensie,
mg/dm2
600
260
270

CBO6,
mg/dm3
1400
200
1000

Oxidabil
(KMnO4),
mg/dm2
2000
700
1160

pH

Temperatura
0
C

7,6
7,6
6,6

31
30
32

Toate apele uzate provenite de la fabricile de conserve de fructe i legume au o tendin


accentuat de fermentare acid, care trebuie atribuit coninutului acestora n zahr i ali hidrai de
carbon. Aceast tendin face ca epurarea acestor ape s fie dificil i a necesitat s fie puse la
punct metode speciale pentru tratarea acestui tip de ape uzate.
Din cauza continutului ridicat n substane care se descompun, apele uzate provenite de la
fabricile de conserve de fructe i legume care adesea sunt deversate n mod intermitent se
manifest foarte dezagreabil att la deversarea n receptori naturali, prin formarea de depozite de
nmol, o srcire considerabil a oxigenului dizolvat i dezvoltri puternice de ciuperci, ct i la
deversarea n reelele urbane de canalizare, prin degajri de mirosuri suprtoare, coroziuni ale
instalaiilor, etc.
11

Capitolul 5. Procedee de epurare i evacuare a apelor uzate provenite de la


fabricile de conserve de fructe i legume
n vederea epurrii apelor uzate de la fabricile de conserve de fructe i legume este
necesar i recomandabil o separare net ntre apele uzate de splare i albire, puternic
impurificate, de apele uzate de condens i rcire, mult mai puin poluate. De menionat c apele
uzate de condens i rcire pot fi evacuate n receptori naturali sau n sistemul urban de canalizare
fr tratare, ns pot fi amestecate cu apele uzate de splare i albire n scopul dilurii ncrcrii
poluante a acestora, aceast din urm soluie fiind cea mai convenabil i economic.
Pentru epurarea apelor uzate de la fabricile de conserve de fructe i legume este foarte
important ca acestea s fie introduse n instalaia de tratare n stare proaspt. n acest scop este
necesar ct mai rapid posibil s se realizeze o separare ct mai complet a suspensiilor solide din
apa uzat, att din cauza faptului c depozitele de suspensii care s-ar putea forma risc s
contamineze permanent apele uzate proaspete ct i datorit faptului c suspensiile separate din apa
uzat pot fi transformate n stare proaspt n furaje pentru animale sau pot fi compostate.
Reinerea suspensiilor solide din apele uzate se face prin epurare mecanic care se face
prin:
- sitarea apelor uzate prin grtare sau site n tambure sau site vibratoare, acestea din
urm avnd funcionarea cea mai sigur, cci nu se colmateaz uor i separ corespunztor
suspensiile de ap; la acest tip de instalaii dimensiunea ochiurilor de pe suprafaa activ de
separare trebuie s aib dimensiuni de 0,6 mm, dar se accept si dimensiuni de 0,9 mm, atunci
cnd ulterior se va face o tratare cu reactivi de precipitare (coagulare) a apelor uzate; instalaiile de
sitare trebuie s asigure o evacuare rapid a reinerilor;

12

Schema de principiu al unei instalaii de sitare prevzut cu grtare rare i cu grtare dese
- decantarea precedat obligatoriu de un tratament chimic de precipitare (coagulare)
care se face n instalaii care s conin minimum dou bazine dotate cu agitatoare (cel mai
frecvent de form cilindric cu radierul sub form de plnie) care funcioneaz secvenial alternativ
astfel: se umple cu ap uzat primul bazin, dup care are loc succesiv administrarea reactivilor de
precipitare (coagulare) care poate fi varul n asocire cu sulfatul de fier sau aluminiu, sau
aluminatul de sodiu i a adjuvanilor de floculare cum sunt: silicea activat sau polielectroliii
organici de sintez i amestecarea apei uzate cu reactivii de precipitare i producerea reaciei de
floculare, faze care se realizeaz la regimuri prescrise de agitare a apei supuse tratamentului, apoi
se oprete agitatorul i n bazin are loc faza de decantare a flocoanelor formate dup care are loc
evacuarea apei clarificate i nmolului, faze care trebuie parcurse n timp ce cel de-al doilea bazin
este umplut cu ap uzat i finalizate nainte ca cel de-al doilea bazin s fie complet plin i s fie
iniiat procesul; de menionat c golirea bazinelor se face prin conducte orientabile, iar evacuarea
nmolului se face prin conducte prevzute cu vane de nchidere rapid, iar pentru dezhidratarea
nmolului este preferabil utilizarea filtrelor sub presiune de diverse tipuri, depunerii pe platforme
de uscare, care, chiar dac au sisteme de drenare eficace, totui se constituie n locuri de proliferare
a insectelor i roztoarelor; prin acest tratament mecano-chimic se obine o ndeprtarea de 40 90% a CBO-ului apelor uzate.

13

Instalaie de tratare a apei supus tratamentului cu coagulani-floculani


a.Schema general ainstalaiei b.Sectiune prin camera de vid
1. Admisia apei 2. Compartiment de admisie 3. Compartiment de aerare 4. Compartiment de
evacuare a bulelor mari 5. Camer de vid 6. Evacuarea apei 7. Conduct de evacuare a apei
8.Conduct cu nchidere hidraulic de evacuare a nmolului flotat 9. Conduct cu nchidere
hidraulic de evacuare a nmolului decantat 10 Admisie ap 11.Aspiraie aer. 12.Sistem de
racloare pentru nmolul flotat 13. Sistem de racloare pentru nmolul decantat 14.Perete
semiscufundat
Epurarea biologic artificial a apelor uzate provenite de la fabricile de conserve de
fructe i legume se poate face n staiile de epurare urbane, n filtre biologice (biofiltre), dup ce
acestea sunt n prealabil amestecate cu ape uzate menajere ntr-o proporie favorabil, i dup ce
acestea au fost prealabil epurate mecanic ct mai complet. Pentru realizarea unor eficiene de
epurare corespunztoare, instalaiile de epurare urbane trebuie s fie bine adaptate ca dimensiuni i
funcionare, condiiilor fabricilor de conserve, n caz contrar n staiile de epurare se pot produce
mari dificulti, care antreneaz o diminuare considerabil a aeficienei de epurare. Astfel, dup
referinele din literatura de specialitate, de exemplu la fabricarea conservelor de pere, proporia de
ape uzate industriale n apele uzate menajere nu trebuie s depeasc o parte la cinci. De
asemenea este foarte important ca apele uzate provenite de la fabricile de conserve de fructe i
legume s ajung la staia de epurare urban ct mai proaspete posibil, fiindc dac ajung n stare
de fermentare este sunt infinit mai dificil de tratat (de aceea se recomand n toate cazurile ca
separarea i reinerea suspensiilor solide grosiere din apele uzate de la fabricile de conserve de
fructe i legume s se fac prin sitare chiar la locul de producere a acestora, nainte de evacuarea n
14

reeaua de canalizare urban). La epurarea biologic n biofiltre trebuie s fie permanent inut sub
observaie raportul C/N al apelor uzate i s fie corectat dac este necesar.

Schema de principiu a unei instalaii de epurare bilogic cu biofiltru


Dac epurarea se realizeaz n filtre biologice, dar fr amestec cu ape uzate menajere, este
important s se menin n apele uzate un raport C/N optim, prin adugare de sruri nutritive. Se
menioneaz c n acest caz , dup toate probabilitile exist i un deficit de fosfor, se recomand
s se adauge o parte din azot sub form de fosfat de amoniu. Epurarea se face n biofiltre la care se
face recirculare, obinndu-se astfel o diluie a apelor uzate brute cu ape deja epurate biologic. ntro astfel de instalaie, la apele uzate provenite de la fabricarea conservelor de sfecl s-a putut reduce
CBO5-ul de la 383 - 1568 mg/dm3 la 11 - 17 mg/dm3.
Epurarea biologic cu nmol activ nu a fost utilizat dect rareori la tratarea apelor uzate de
acest tip. Exist referine n literatura de specialitate despre tratarea cu bune rezultate ntr-o
instalaie biologic cu nmol activ a apelor uzate de la o fabric de conserve de fructe i legume cu
un debit mediu de 1200 m3/zi, care n timpul campaniilor poate ajunge la 2700 m 3/zi. Instalaia
biologic era compus din dou bazine de aerare cu nmol activ care funcioneaz n paralel, cu un
timp de reinere a apelor uzate n instalaie de 4 ore. Aerarea apei se fcea cu sisteme mixte de perii
Mamouth i insuflare de aer comprimat prin plci poroase. Consumul total de energie al instalaiei
se ncadreaz ntre 100 120 kWh/zi. Nmolul biologic excedentar era transmis ctre treapata
primar a instalaiei unde se depunea n decantorul primar mpreun cu nmolul primar. De
15

menionat c acest nmol amestecat fermenta anaerob fr dificulti.


De asemenea n literatura de specialitate au fost prezentate experimentri efectuate n
laborator pentru epurarea cu nmol activ a apelor uzate provenite de la fabricarea conservelor de
fructe la care s-au obinut urmtoarele rezultate: eficiena de reducere a a CBO 5-ului apelor uzate
de 90%, timpul optim d aerare de 4 5 h, ncrcare de 0,53 kg CBO 5/kg.zi i concentraia medie a
nmolului de 3400 mg/dm3.
Variantele moderne ale procedeului cu nmol activ anurile de oxidare sau activare sau
bazinele cu nmol activ cu aerare cu turbine sunt de asemenea indicate pentru epurarea apelor
uzate provenite de la fabricile de conserve de fructe i legume.
n concluzie, apele uzate provenite de la fabricile de conserve de fructe i legume pot n
principiu fi deversate n reelele de canalizare urbane i tratate n staiile de epurare urbane fr
consecine negative ns numai dup ce au fost curate de suspensiile solide prin sitare i au fost
eventual neutralizate.

Bibliografie
1. Florea Julieta, Robescu D. Hidrodinamica instalaiilor de transport hidropneumatic i
de depoluare a apei i aerului - Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982.
2. Rojanschi V., Ognean Th. Cartea operatorului din staii de epurare a apelor uzate Editura Tehnic, Bucureti, 1997.
3. I. RADU Tehnologia deshidratrii fructelor i legumelor i folosirea lor, Ed.
Didactic i pedagogic, 1972
16

4. B.SEGAL & COLAB. Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor


horticole, Ed.Ceres, Bucureti, 1984
5. B.SEGAL & COLAB. Tehnologia conservrii fructelor i legumelor, Ed. Didactic
i pedagogic, Bucureti, 1964

17

18