Sunteți pe pagina 1din 174

CUPRINS

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

CUPRINS

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

CUPRINS

CUPRINS
CAPITOLUL I INTRODUCERE N NOIUNEA DE PLAM
1.1.Ce este un PLAM?.....................................................................................4
1.2.Elementele principale ale Planului Naional de Aciune pentru Mediu.....5
1.3.Ideea unui PLAM...................................................................................... 5
1.4.Scopul unui PLAM................................................................................... 6
1.5.Cadrul legislativ existent i evoluia legislaiei de mediu n contextul
procesului de aderare.......................................................................................6
1.5.1. Generaliti............................................................................................6
1.5.2. Procesul de aproximare legislativ........................................................7
1.6.Istoricul PLAM pentru judeul BUZAU...................................................8
1.7.Identificarea si clasificarea problemelor si aspectelor de mediu........... 10
1.8.Transformarea problemelor/aspectelor de mediu in plan de actiune...... 10
CAPITOLUL II DESCRIEREA JUDEULUI BUZAU
2.1. Cadrul natural al judetului Buzau...........................................................12
2.1. 1. Resursele naturale ale judetului Buzu............................................17
2.2. Starea factorilor de mediu ......................................................................17
2.2. 1.Starea calitatii atmosferei................................................................. 17
2.2. 2.Starea apelor de suprafata si a apelor subterane............................... 46
2.2. 3.Starea solurilor.................................................................................. 62
2.2. 4.Starea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice....................69
2.2. 5. Starea ariilor protejate.......................................................................78
2.2. 6.Starea padurilor..................................................................................79
2.2. 7.Starea asezarilor umane......................................................................84
2.2. 8.Starea radioactivitatii mediului.........................................................104
2.2. 9.Poluari accidentale............................................................................110
2.2.10.Zone critice privind deteriorarea calitatii mediului de pe teritoriul
judetului Buzau...........................................................................................113
CAPITOLUL III. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE
IN JUDETUL BUZAU
3.1.Descrierea metodologiei de identificare, caracterizare si
evaluare a problemelor/aspectelor de mediu..................................................114
3.2.Caracterizarea si analiza problemelor de mediu identificate....................114
3.3.Ierarhizarea si sinteza problemelor/aspectelor de mediu identificate.......117
CAPITOLUL IV. ACTIUNI STRATEGICE PENTRU PROTECTIA
MEDIULUI IN JUDETUL BUZAU
4.1.Introducere................................................................................................121
4.2.Stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor....................................122
4.3.Identificarea prioritilor pentru aciune...................................................123
4.4..Matricile plan pentru solutionarea problemelor de mediu
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

CUPRINS

prioritare .......................................................................................................124
CAPITOLUL V .MONITORIZAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR
5.1.Elaborarea planului de monitorizare si evaluare.......................................151
5.2.Matricea de monitorizare si evaluare a PLAM..........................................154
5.3.Raportul de evaluare a rezultatelor implementarii Planului Local de
Actiune pentru Mediu al judetului Buzau........................................................155
5.4. Revizuirea Planului Local de Actiune pentru Mediu
al judetului Buzau............................................................................................156
CAPITOLUL VI .CONCLUZII SI RECOMANDARI.............................157
ANEXA A.Evolutia legislatiei de mediu in contextul procesului de aderare..159
ANEXA B.Imagini de la intalnirile PLAM Buzau..........................................170
ANEXA C.Elaborarea PLAM Buzau in atentia mass media locala................171

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

CAPITOLUL I
INTRODUCERE N NOIUNEA DE PLAM
1.1. CE ESTE UN PLAM?
Programele Locale de Aciune pentru Mediu (PLAM uri) au un mare potenial n
soluionarea problemelor de mediu la nivel local din Europa Central i de Est
(ECE). PLAM presupune dezvoltarea unei viziuni comunitare, evaluarea aspectelor
de mediu, stabilirea prioritilor, identificarea celor mai adecvate strategii de
rezolvare a celor mai importante probleme i realizarea de aciuni constnd n
mbuntiri reale ale situaiei mediului i aspectelor de sntate public.
PLAM ofer un cadru de ntlnire a diverselor grupuri de indivizi avnd idei,
interese, valori i perspective diferite. PLAM sunt adesea conduse de un Grup de
Initiativa (GI), care cuprinde reprezentani ai tuturor instituiilor importante ale
comunitii, inclusiv oameni de afaceri, organizaii non-guvernamentale (ONG),
instituii academice i tiinifice, precum i agenii guvernamentale. Aceste persoane
lucreaz mpreun pe durata a 12-14 luni pentru a obine consensul asupra
prioritilor i aciunilor prin care se pot aborda problemele de mediu. Aceste
prioriti i aciuni sunt incluse ntr-un Plan de Aciune pentru Mediu (PAM) care se
constituie ntr-un proiect al investiiilor viitoare din respectiva comunitate.
Recomandrile PAM sunt apoi ncorporate n decizii ale Consiliului Local i ale altor
autoriti locale.
Planurile Locale de Aciune pentru Mediu elaborate n Europa Central i de Est au
avut, printre altele, urmtoarele obiective:
s mbunteasc condiiile de mediu;
s promoveze contientizarea publicului;
s ntreasc capacitatea att a autoritii locale ct i a ONG pentru a
coordona i realiza programe de mediu;
s promoveze parteneriatul,ntre actorii implicati n procesul decizional de
mediu;
s identifice, s evalueze i s stabileasc prioriti de aciune;
s respecte cerinele legislative naionale de elaborare PAM.
Programul de Aciune pentru Mediu contureaz un proces n mai muli pai care
trebuie urmat de autoritile centrale n vederea stabilirii prioritilor de mediu i
lurii msurilor adecvate pentru mbuntirea condiiilor de mediu n regiune.
Programul subliniaz importana identificrii aciunilor prioritare n vederea
diminurii efectelor negative asupra calitii vieii i sntii ecosistemelor locale
datorate polurii mediului.
Cetenii din comunitile locale din lumea ntreag sunt interesai s urmeze o nou
direcie de dezvoltare prin care se vizeaz n acelai timp protejarea mediului,
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

ndeprtarea srciei i a bolilor, mbuntirea calitii vieii i asigurarea unei


economii puternice i dinamice.
PLAM urile ofer un punct de pornire excelent n dezvoltarea unei comuniti
durabile, i de asemenea ofer garania faptului c respectiva comunitate a abordat i
examinat adecvat principalele aspecte de mediu care afecteaz n mod nefavorabil
att sntatea uman ct i sntatea ecosistemului.
1.2. ELEMENTELE PRINCIPALE ALE PLANULUI NAIONAL DE
ACIUNE PENTRU MEDIU
ncepnd cu 1990, n Romnia, n perioada de tranziie, modul de abordare a
problemelor de protecie a mediului s-a schimbat i cel mai important obiectiv al
activitilor prezente este de a asigura o dezvoltare durabil a societii. Pentru a
atinge acest scop trebuie luate n considerare urmtoarele principii i strategii:
principiul precauiei n luarea deciziei;
principiul prevenirii riscurilor ecologice;
principiul conservrii biodiversitii;
principiul poluatorul pltete;
acordarea unei prioriti sporite poluanilor care duneaz sntii populaiei;
reconstrucia ecologic a zonelor degradate.
Obiectivul general al PNAM este de a mbunti calitatea mediului n Romnia,
cuprinznd o strategie la nivel naional, iar dezvoltarea unei strategii locale trebuie s
fie n concordan cu strategia naional.
1.3. IDEEA UNUI PLAM
Structurarea eforturilor pentru mbuntirea condiiilor de mediu i implementarea
unor proceduri complete de protecie a mediului la nivel local trebuie s urmreasc
o strategie bine definit. Strategia conturat ntr-un plan cuprinztor (PLAM) va fi
instrumentul principal n abordarea oricrei activiti privind protecia mediului la
nivel local / regional. ntre strategiile de mediu la nivel naional i PLAM nu exist
relaii funcionale, ci doar un suport moral din partea acelor ministere care au drept
obiective mbuntirea condiiilor de mediu.
PLAM urmrete stabilirea corelrii corespunztoare a dezvoltrii economice cu
aspectele privind protecia mediului, ceea ce reprezint de fapt conceptul de
dezvoltare durabil. Scopul planificrii locale este de a dezvolta un program
cuprinztor de aciuni concrete pentru mbuntirea calitii mediului, pe ct posibil
cu resursele disponibile.
Cerinele principale ale unui PLAM sunt ca acesta s fie realist, implementabil i
rezultatele s fie msurabile, iar pentru a ndeplini aceste cerine, programul trebuie:
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

s implice toi cetenii comunitii locale pentru a fi siguri c problemele


abordate n program sunt importante pentru acetia;
s cuprind obiective bine definite cu indicatori msurabili, care s permit
comunitii locale s evalueze reuita programului;
s cuprind activiti pentru care sunt alocate resurse corespunztoare sau
activiti noi pentru care pot fi gsite fonduri suplimentare reale.
1.4. SCOPUL UNUI PLAM
Obiectivele PLAM trebuie s fie realiste, s poat fi atinse ntr-o anumit perioad de
timp i cu un buget sigur. n general planul trebuie concentrat pe prioriti pe termen
scurt si mediu, fr a compromite o viziune a comunitii asupra obiectivelor pe
termen lung. PLAM ofer publicului un mod democratic de a-i modela propriul
viitor, selectnd prioriti i proiectnd eluri, implementnd proiectele prioritare.
Obiectivele de mediu trebuie puse n balan cu performanele economice.
1.5. CADRUL LEGISLATIV EXISTENT I EVOLUIA LEGISLAIEI DE
MEDIU N CONTEXTUL PROCESULUI DE ADERARE
1.5.1. Generaliti
La elaborarea PLAM s-au luat n considerare actele normative n vigoare cu referire
la protecia mediului: legi, hotrri de guvern, ordine ministeriale.
Actele normative principale care asigur cadrul legislativ pentru protecia i
managementul mediului i care au constituit elementul fundamental n evaluarea
problemelor de mediu i n elaborarea PLAM sunt:
Legea Proteciei Mediului nr. 137/1995 (republicat);
Legea Administraiei Publice Locale nr. 215/2001;
Legea Apelor nr. 107/1996;
Legea pentru aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional.
Seciunea a III - a zone protejate nr. 5/2000;
Legea privind conservarea, protejarea i dezvoltarea pdurilor, exploatarea lor
raional, economic i meninerea echilibrului ecologic nr. 2/1987 (art. 35
39 i anexa);
Legea Fondului Funciar nr. 1/2000;
Legea privind asigurarea sntii populaiei nr. 3/1978;
Codul Silvic 1996;
Legea privind determinarea despgubirilor n cazul unor daune produse
fondului forestier nr. 81/1993;
Legea privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional
Seciunea a II - a - Apa - nr. 171/1997;
Legile pentru ratificarea conveniilor internaionale la care Romnia este parte;
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

Strategia Naional pentru Protecia Mediului i Planul Naional de Aciune


pentru Protecia Mediului.

1.5.2. Procesul de aproximare legislativ


Legislaia de mediu comunitar a fost dezvoltat de-a lungul ultimilor 30 de ani i
cuprinde aproximativ 300 de acte juridice incluznd directive, reglementari, decizii i
recomandri. Conine aproximativ 70 de directive, o parte din ele fiind deja amendate
de cteva ori i suplimentate prin Directivele fiic i 21 de reglementri. Cam
jumtate dintre acestea sunt cuprinse n Cartea Alb a Comisiei Europene pentru
pregtirea rilor asociate din Europa central i de est n vederea integrrii n Piaa
Intern a Uniunii Europene (1995).
Legislaia comunitar de mediu este structurat n 9 capitole, dup cum urmeaz:
legislaie orizontal, calitatea aerului, managementul deeurilor, calitatea apei,
protecia naturii, controlul polurii industriale i managementul riscului, chimicale i
organisme modificate genetic, zgomot produs de vehicule i instalaii, sigurana
nuclear i protecie mpotriva radiaiilor.
n procesul de aproximare sunt eseniale urmtoarele elemente:
transpunerea - presupune adoptarea sau schimbarea legilor, regulilor i
procedurilor naionale n aa fel nct cerinele legislaiei UE relevante s fie
pe deplin ncorporate n sistemul legislativ naional;
implementarea sau aplicarea practic - presupune crearea acelor instituii i a
bugetelor necesare pentru a urmri legile i reglementrile;
controlul - presupune urmrirea i penalitile pentru asigurarea c legislaia
este respectat n mod adecvat i pe deplin.
n cadrul procesului de aproximare, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
(MMGA), n calitate de minister cu responsabilitate primar n domeniu, trebuie s ia
n considerare fiecare act legislativ comunitar n mod individual i s decid n ceea
ce privete obiectul, forma, nivelul i modul de definire a cerinelor acestuia n
legislaia naional.
General vorbind, msurile legislative la nivel naional care au drept scop aproximarea
legislaiei comunitare trebuie s fie integrate n prioritile i principiile de mediu
naionale, n aa fel nct s ntreasc principiile, obiectivele i cerinele legislaiei
comunitare.
n ceea ce privete controlul, statele asociate trebuie s ia toate msurile necesare
pentru mbuntirea monitorizrii i mecanismelor de control prin ntrirea
capacitii de inspecie i prin adoptarea msurilor administrative i juridice, pentru a
se asigura c legislaia de mediu este implementat n mod corespunztor.
n cele ce urmeaz vor fi prezentate cteva dintre directivele care presupun costuri
mari de aproximare, evideniind totodat responsabilitile ce revin autoritilor
locale n conformarea cu cerinele acestora.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

1.6. ISTORICUL PLAM PENTRU JUDEUL BUZU


Planul Local de Aciune pentru Mediu (PLAM) este rezultatul unei iniiative locale a
Ageniei de Protecie a Mediului Buzu n colaborare cu Prefectura i Consiliul
Judeean Buzu. PLAM pentru judeul Buzu a fost lansat oficial la data de 21.10.
2004 i s-a finalizat n luna decembrie 2005 .
Procesul de elaborare a PLAM Buzau a inclus urmtoarele etape:
stabilirea unui Grup de Lucrul si a unui Comitet de Coordonare cu
reprezentani ai principalelor autoritati publice din jude ai ONG-urilor de
mediu , ai administratiei publice locale si ai principalilor agenti economici din
judet;
descrierea cadrului natural si analiza starii mediului in judetul Buzau;
identificarea problemelor de mediu;
stabilirea de criterii;
ierarhizarea problemelor de mediu utiliznd o metodologie bazat pe evaluarea
riscului ecologic;
elaborarea de propuneri de activitati pentru cele mai grave cazuri prin
utilizarea unei abordri logice de ctre Grupul de Lucru si Comitetul de
Coordonare;
finalizarea i decizia asupra PLAM.
Structura organizatorica a PLAM pentru judetul Buzau este urmatoarea:
Coordonatorul Planului Local de Actiune pentru Mediu - Mihai TINCU,
Director Executiv al Agentiei de Protectie a Mediului Buzau .
Comitetul de Coordonare al PLAM Buzau

Prefectura Judetului Buzau Lili IACOB, Secretar General


Consiliul Judetean Buzau Dumitra DRAGHICI, Secretar General
Agentia de Protectie a Mediului Buzau - Mihai TINCU, Director Executiv
Garda Nationala de Mediu Comisariatul Buzau Carmen ICHIM, Comisar
Sef
Sistemul de Gospodarire a Apelor Buzau Adrian BITA, Director
Sistemul de Gospodarire a Apelor Vrancea Victor Racosanu, Director
Directia de Sanatate Publica Buzau Celine Toader, Director Executiv
Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Buzau Gabriel Alexandru
Balaban, Director Executiv
Directia Silvica Buzau Adrian Angelescu, Director
Inspectoratul de Protectie Civila Buzau Stefan STROIE, Comisar Sef
Camera de Comert si Industrie Buzau Alexandru UTA , Consilier
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

Oficiul Registrului Comertului Buzau- Iulian Sorin LAZAR, Director


Asociatia Patronala a IMM-urilor- Filiala Buzau Stefan DAVIDESCU,
Presedinte
Inspectoratul de Politie Buzau Nae MACOVEI , Subcomisar
Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Buzau Mihail STALPEANU
Primaria Municipiului Buzau Constantin BOSCODEALA , Primar
Primaria Municipiului Rm. Sarat Ion PASCALIN , Viceprimar
R.A.M. Buzau Dumitru CRISTEA , Director Tehnic
SC ACVATERM SA Rm. Sarat Nicu Petrache, Director General
SC DUCTIL STEEL SA Buzau Maria DUTU , Director Calitate
SC DUCTIL SA Buzau Ionel POPESCU, Director Tehnic
SC HOEGANAES EUROPE SA Buzau Laura FETIC, Director Resurse si
Mediu
SC CORD SA Buzau Dragomir PLUGARU , Director Tehnic
SC FERMIT SA Rm. Sarat Maria CHIRITA, Responsabil Protectia Mediului
SC RAFINARIA VENUS OILREG SA Rm. Sarat Corneliu OPRESCU,
Director Tehnic
Clubul de Turism Montan Roza Vanturilor Rm. Sarat Florin APOPI,
Presedinte
Asociatia Sperante Maracineni Ion MACOVEANU, Coordonator Proiecte
Grupul de lucru al PLAM Buzau

Agentia de Protectie a Mediului Buzau Sanda POSTOLACHE, Sef Serviciu


Agentia de Protectie a Mediului Buzau- Carmen PAVAL, Consilier
Prefectura Judetului Buzau - Cristina MARIN, Consilier
Consiliul Judetean Buzau Emilia Poenaru, Consilier
Garda Nationala de Mediu Comisariatul Judetean Buzau Albu VIORICA,
Comisar
Directia Silvica Buzau - Constantin JELERIU , Sef Ocol Silvic Buzau
Primaria Municipiului Buzau - Gabriel BALTA Sef Serviciu
Primaria Municipiului Rm. Sarat Radian ROBE Director
Inspectoratul de Protectie Civila Buzau - Maior Costel BARBU
Grupul de Pompieri Neron Lupascu Buzau - Lt.col.Viorel CIUBOTARIU
A.N. Apele Romane D.A. Ialomita - Buzau Matei LAPTOIU , Sef Sistem
Hidrotehnic Buzau

Ca o concluzie la cele prezentate pn aici, se poate sublinia faptul c Planul Local


de Aciune pentru Mediu este un proces continuu, neavnd un termen definit, dar
care are aciuni cu date bine definite.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

10

1.7. Identificarea i clasificarea problemelor / aspectelor de mediu


n vederea obinerii unor informaii ct mai reale asupra problemelor de mediu,
Grupul de Lucru a realizat identificarea problemelor de mediu utiliznd datele i
informaiile de mediu deinute de APM Buzau, de ctre instituiile cu atribuii n
domeniul sntii publice (DSP Buzau ), in domeniul protectiei apelor (Directia
Apelor Ialomita Buzau, SGA Vrancea ), agriculturii (DA Buzau ), silviculturii
(Direcia Silvic Buzau, ITRSC Buzau , AJVPS Buzau). Au fost analizate i
informaiile rezultate n urma procesrii datelor coninute n chestionarele privind
inventarierea problemelor de mediului transmise spre completare primriilor din
jude.
Multitudinea de probleme identificate a fost structurat pe categorii de probleme.
Categoriile de probleme/aspecte de mediu, precum i problemele/aspectele
individuale din cadrul fiecrei categorii au fost ierarhizate i prioritizate pe baza unor
criterii specifice. n urma proceselor de ierarhizare i prioritizare a problemelor, a
fost luat decizia includerii n planul de aciune a tuturor problemelor ce au fost
selectate.
1.8.Transformarea problemelor / aspectelor de mediu ntr-un plan de aciune
Metodologia pentru elaborarea i implementarea Planului Local de Aciune pentru
Mediu are urmtoarele faze:
Faza I
Iniierea Planului Local de Aciune pentru Mediu;
Aceast faz cuprinde iniierea procesului de elaborare PLAM i definirea scopurilor
proiectului. Pentru aceasta se identific factorii interesai, se iniiaz activitile
pentru implicarea publicului i se formeaz Comitetul de Coordonare i Grupul de
Lucru.
Faza II
Evaluarea problemelor de mediu i stabilirea prioritilor;
Pentru aceasta sunt stabilite metodologii de evaluare, se stabilete scopul
evalurii.Activitile principale constau n identificarea, definirea i caracterizarea
problemelor de mediu. n final sunt stabilite prioritile de mediu.
Faza III Elaborarea unui Plan de Aciune pentru Mediu;
Se clasific problemele care vor fi incluse n procesele de planificare aciunilor
pentru protecia mediului, se stabilesc scopurile i intele, se identific aciunile
posibile i criteriile de evaluare. Se elaboreaz, se adopt i se instituionalizeaz
forma final a PLAM.
Faza IV -

Procesul consulativ in vederea finalizarii documentului PLAM


PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

11

Faza V - Adoptarea oficiala a PLAM


Faza VI - Implementarea, monitorizarea, evaluarea rezultatelor si revizuirea
PLAM
n aceast faz se stabilete sistemul de raportare, modul de colectare a datelor,
modul de raportare a datelor, responsabilitatea monitorizrii, se evalueaz rezultatele,
dup care acestea se comunic publicului.
Se realizeaz evaluarea implementrii PLAM, se restabilesc problemele i prioritile
de mediu pentru perioada respectiv.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

12

CAPITOLUL II DESCRIEREA JUDEULUI BUZAU


2.1. Cadrul natural al judetului Buzau

Judeul Buzu este situat n zona de curbur a Carpailor, n partea de sud-est a


Romniei, avnd o suprafa de 6102,55 km (2,6% din suprafaa rii). Se
nvecineaz cu judeele Braov i Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est, Brila la
est, Ialomia la sud i Prahova la vest.
Judeul Buzu ocup cea mai mare parte a bazinului hidrografic al rului cu acelai
nume, cuprinznd armonios toate formele de relief: munii Buzului i o mic parte a
munilor Vrancei, n partea de nord, cmpie la sud, ntre acestea situndu-se zona
colinar subcarpatic.
Judeul Buzu se remarc prin importante resurse naturale: petrol, gaze naturale,
crbuni, chihlimbar, calcar, nisipuri cuaroase i diatomit, sare, gresie, pietriuri i
nisipuri, importante izvoare minerale, soluri fertile, pduri, pajiti i fond cinegetic,
potenial hidroenergetic i eolian.
Clima judeului Buzu se ncadreaz n climatul temperat-continental, regimul eolian
avnd dou componente: vara, sub influena maselor de aer vestice, iar iarna, sub
influena maselor de aer siberiene.
Regimul precipitaiilor anuale variaz ntre 800 - 1200 mm, n zona de munte, ntre
600 800 mm, n zona dealurilor i ntre 400 600, n zona de cmpie.
Din punct de vedere al organizrii administrative, judeul Buzu are 85 localiti, din
care 2 municipii (Buzu i Rmnicu Srat), 2 orae (Nehoiu i Pogoanele) i 81
comune, cu 481 sate.
2.1.1. Resursele naturale ale judetului Buzu
Resurse naturale neregenerabile
Dintre resursele subsolului, petrolul constituie n prezent principala bogie a
judeului. Zcmintele de hidrocarburi sunt localizate n depozitele meoiene, dar
sunt extrase i din cele sarmaiene, teriene i chiar cretacice. Alturi de petrol, n
sud-estul judeului sunt cantonate nsemnate zcminte de gaze naturale, exploatate
de aproximativ 40 ani.
Crbunele existent este de slab putere caloric, n cantiti mici, ceea ce l face
neexploatabil. Se ntlnete pe o suprafaa de circa 125 ha, n regiunea Ojasca, unde,
a fost extras, mai mult pentru nevoile locale, pn n anul 1959.
Prezena n subcarpai (Istria, Mgura) a calcarelor *) a permis de mult timp luarea
lor n exploatare. Exist numeroase cariere, multe de interes local. Cele mai mari sunt
la Ciuta i Vipereti. Calcarele sunt folosite att pentru amenajarea cilor rutiere
judeene i comunale, ct mai ales pentru obinerea varului.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

13

In zona localitii Ptrlagele se extrag nisipuri cuaroase i diatomit *). De la


Crivineni, unde exist o carier de extracie a nisipului cuaros, acesta este transportat
la Ptrlagele, iar de aici spre Buzu, Scieni, Azuga, unde este ntrebuinat la
fabricarea sticlei. Diatomita se exploateaz n cariera din dealul Burduoaia, de pe
stnga Buzului, la confluena cu valea Sibiciului. Acest loc reprezint sectorul
accesibil exploatarii, unde diatomita afloreaz pe o suprafa mare, n cadrul
depozitelor oligocene. n jude exist i alte aflorimente cu diatomit, ns
dimensiunile reduse ale stratelor i calitatea slab a acesteia, nu permit, pentru
moment, exploatarea ei.
La nord-est de municipiul Buzu (Simileasca), la Berca (Stuc) i n sud-vestul
municipiului Rmnicu Srat se exploateaz argila*), de calitate superioar, larg
folosit n industria materialelor de construcie. La nivel local, n majoritatea satelor
din subcarpai, orizonturile de argil sunt utilizate pentru confecionarea de crmizi
sau n construcia de case.
In albia Buzului, a Rmnicului i a altor ruri se gsesc rezerve importante de
pietriuri i nisipuri*), n multe locuri existnd balastiere de mare productivitate.
Pentru construcii de locuine, sau pentru amenajarea terasamentului cilor forestiere
din zona montan sunt folosite plcile de gresie de Tarcu sau de Kliwa.
Prospeciunile geologice i lucrrile de foraj efectuate pentru depistarea de noi
rezerve de petrol au evideniat prezena zcmintelor de sare, la diferite adncimi, la
Mnzleti, Bisoca, Bratileti, Goideti, care pot fi luate n exploatare n viitor.
Alturi de acestea, n subsolul judeului sunt semnalate gipsuri i chihlimbar.
Chihlimbarul, datorit varietii de nuante i dimensiunilor mari ale bucilor extrase,
a fost cutat nc din secolul trecut, fr a constitui o operaie permanent. El a fost
semnalat n perimetrul Mljet Sibiciu Coli Bozioru Plotina - Terca, n
depozitele oligocene. Dimensiunile elementelor variaz de la cteva grame pn la
cteva kilograme (pe Valea Boului, afluent al Sibiciului, a fost colectat un exemplar
de 3,5 kg). Cele mai mari exemplare au fost gsite n albia Sibiciului, n apropiere de
Coli.
Zone protejate
n conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului naional- Sectiunea a III-a zone protejate, n judeul Buzu
exist 15 rezervaii naturale, dup cum urmeaz:
Vulcanii Noroioi Pclele Mari, n comuna Scoroasa, cu o suprafa de 15,2 ha;
Vulcanii Noroioi Pclele Mici, n comuna Berca, cu o suprafa de 10,2 ha;
Sarea lui Buzu, n comuna Vipereti, cu o suprafa de 0,8 ha;
Blocurile de calcar de la Bdila, n comuna Vipereti, cu o suprafa de 1,0 ha;
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

14

Pdurea Crivineni, n comuna Ptrlagele, cu o suprafa de 14,1 ha;


Pdurea Brdeanu, n comuna Brdeanu, cu o suprafa de 5,8 ha;
Platoul Meledic, n comuna Mnzaleti, cu o suprafa de 67,5 ha;
Pdurea Lacurile Bisoca, n comuna Bisoca, cu o suprafa de 10,0 ha;
Dealul cu Lilieci Cernteti, n comuna Cernteti, cu o suprafa de 3,0 ha;
Pdurea cu tis, n comuna Chiojdu, cu o suprafa de 150,0 ha;
Balta Alb, n comuna Balta Alb, cu o suprafa de 600,0 ha;
Balta Amara, n comuna Balta Alb, cu o suprafa de 900,0 ha;
Focul Viu Loptari, n comuna Loptari, cu o suprafa de 0,03 ha;
Piatra Alb La Grunj, n comuna Mnzaleti, cu o suprafa de 0,025 ha;
Chihlimbarul de Buzu, n comuna Coli, cu o suprafa de 2,52 ha.
Mentiune: *) Cantitile de nisip i pietri, argil, calcar i diatomit, exploatate n
2003, n judeul Buzu sunt urmtoarele:
nisip i pietri 3850,474 mc
calcar

4,317 tone
argil
31,348 tone
diatomit
26,616 tone
Resurse naturale regenerabile
Apele freatice. Varietatea litologic, tectonic i structural, specific celor trei mari
uniti de relief, influeneaz n mod direct distribuia i caracterul apelor subterane.
Zona montan corespunde fliului paleogen compus din facies grezos sau pelitic
bituminos, cu fisuraii fine, ce permit circulaia i acumularea apelor subterane. Cele
mai bogate rezerve de ape subterane se ntlnesc, ns, n depozitele deluviocoluviale, cantonate sub form de lentile. Prezena lor este pus n evident prin
izvoare numeroase, cu debite suficient de mari. Sunt cunoscute i cteva structuri
hidrogeologice cu ape minerale, care au coninut ridicat n hidrogen sulfurat, cum
sunt cele de la Siriu, Loptari, Nehoiu i Fiici.
Zona dealurilor subcarpatice se caracterizeaz hidrogeologic prin existena a dou
sectoare. Cel situat la vest de valea Slnicului are o litologie i o tectonic variat
(gresii i marne nisipo-argiloase), ce permit circulaia i acumularea apelor subterane
la mari adncimi. n depozitele cuaternare, mai principale sunt stratele acvifere de la
3, 4, 5 i 7 m. Prezena masivelor de sare, a argilelor srate i a gipsurilor
influeneaz chimismul apelor subterane, dndu-le un grad ridicat de mineralizare.
Astfel se explic prezena numeroaselor izvoare cloro-sodice, dintre care mai
cunoscute sunt cele din dealurile Meledic, Gvanele i din vile Murtoarea,
Scoroseti etc. Sectorul de la est de valea Slnicului se caracterizeaz prin
predominarea gresiilor, nisipurilor i pietriurilor, cu strate acvifere dispuse
difereniat. Pe interfluvii, apele subterane se gsesc la mare adncime, pe cnd n
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

15

cadrul vilor, cele mai bogate rezerve acvifere sunt cantonate n depozitele proluviale
i de teras. Ca o particularitate hidrologic apare concordana ce exist ntre direcia
de curgere a apelor subterane i nclinarea general a reliefului (mai pregnant n
cazul piemontului Rmnicului, unde orizonturile acvifere se gsesc la 20-30 m
adncime). Mineralizarea apelor freatice din acest sector este destul de ridicat,
nregistrndu-se chiar o onalitate hidrochimic.
O meniune aparte trebuie acordat conului de dejecie al Buzului. Grosimea mare a
depozitelor aluviale ce se suprapun pietriurilor de Cndeti i prezena numeroaselor
lentile argiloase permit formarea mai multor strate acvifere cu debite bogate.
n zona de cmpie, formaiunile cuaternare permeabile favorizeaz nmagazinarea
unor importante cantiti de apa. Alimentarea stratelor acvifere de adancime se face
din marginea extern a subcarpailor, unde apele sunt cantonate la 50-200 m. La
contactul cu dealurile, unde predomin pietriurile, se formeaz 1-2 strate acvifere,
cu grosimi mari i debite bogate (5 - 10
l/s), n timp ce spre exterior, unde
depozitele devin mai fine, se gsesc strate acvifere mai subiri i cu debite mai mici
(sub 1 l/s). Din punct de vedere al mineralizrii, apele din cmpie se ncadreaz n
tipul hidrochimic bicarbonatat, cu o mineralizaie total de 0,650 g/Kg.
Ape minerale sulfuroase, feruginoase, clorosodice, uneori bogate n iod, se afl la
Siriu, Nehoiu, Monteoru, Fiici, Balta Alb, Strjeni, Nifon, Loptari. Izvoarele de la
Siriu-Bi, cu o temperatura medie de 30 C i un debit de aproape 4000 l/h ofer
posibiliti de tratament n boli reumatismale. Nmolul de la Balta Alb, cu un
procent redus de substane organice, cu o concentraie n saruri de 12471,9 mg/kg (n
care predomin ionii de clor, sodiu, magneziu), dei cunoscut de foarte mult timp
pentru valoarea sa terapeutic, este n mai mic msur folosit. Terapia ntr-un cadru
neorganizat, se practic sub forma de ungeri cu namol, expunere la soare i bi n lac.
Apele curgtoare. Principala artera hidrografic ce strbate judeul i care dirijeaz
aproape ntregul regim hidrologic este Buzul. Extremitatea estic a judeului este
brzdat de bazinul Rmnicului care, prin suprafaa lui redus, nu prezint mare
importan sub aspect hidrologic. Buzul i adun apele de pe culmea estic a
Munilor Ciuca i primete ca aflueni, la Vama Buzului (bazinul superior al vii
Buzului se desfoar pe suprafaa a trei judee: Braov, Covasna i Buzu), pe
Buzoel i Dalghiu. De aici curge prin Depresiunea ntorsura Buzului, unde are un
curs lene i sinuos, executnd i un cot de peste 90. Intr apoi n judeul Buzu,
unde strbate cele trei mari uniti de relief: munte, deal i cmpie. Particularitile
fizico-geografice ale acestora se nscriu i n aspectele morfohidrologice ale rului.
Sectorul montan al vii Buzului prezint o asimetrie pronunat (afluenii
de pe partea stng Zbrtu, Haragu, Caoca i Bsca Roziliei extind bazinul
su mult catre est). Pe partea dreapt, Buzul primete ca aflueni principali: Valea
Neagr, Siriu, Nehoiu, care nu au mare influena asupra regimului sau hidrologic.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

16

Legat de prezena bazinetelor, n sectorul montan ntlnim dou tendine generale de


evoluie hidrodinamic. n cadrul bazinetelor Sasu, Broasca, Nehoiu-Nehoia,
Pltineni, Mljet etc., prezena unei pante mai mici i a unei seciuni mai largi
contribuie la scderea vitezei i la o mprtiere a apei n cadrul luncii i albiei
minore. Ca urmare, energia i competena rului scad, iar debitul solid transportat
include cu preponderen elemente cu diametrul redus. Din contr, n sectoarele
nguste ale vii, viteza i puterea hidraulic a rului cresc, ca rezultat al mririi pantei
n profil longitudinal i al ngustarii profilului ei transversal. Dinamica rului este
deosebit de mare, mai ales la viituri.
In sectorul subcarpatic, majoritatea afluenilor pe care Buzul i primete sunt vi
autohtone dealurilor subcarpatice, excepie fcnd doar Bsca Chiojdului, Sibiciul,
Blneasa i Slnicul. Printre afluenii autohtoni, mai importani sunt: Pntul,
Srelul, Murtoarea Pclele i Nicovul. Forma bazinului se menine i aici
asimetric. Caracterul torenial al precipitaiilor, despduririle masive, friabilitatea
rocilor etc. influeneaz regimul hidrologic al Buzului, dar mai ales al afluenilor. Se
remarc o deosebire clar ntre regimul scurgerii afluenilor autohtoni i al celor
alohtoni, care i menin nc trsturile din sectorul montan. Din punct de vedere
hidrodinamic, n sectorul subcarpatic se manifest dou aspecte: un prim aspect l
dau afluenii Buzului, care au o dinamic cu caracter pulsatoriu (datorit litologiei,
gradului redus de mpdurire i a precipitaiilor toreniale), ce se manifest pe un
fond general de adncire continu; al doilea aspect este dat de valea Buzului, care
i pstreaz caracterele hidrodinamice specifice sectorului montan (se manifest
difereniat n zonele depresionare Ptrlagele, Cislu, Prscov, Berca fa de
sectoarele nguste de vale).
In sectorul de cmpie, Buzul primete un numr redus de aflueni i de o importan
minor, a cror dispunere i confer un caracter simetric. Caracteristic este
coeficientul ridicat de sinuozitate i despletire, iar spre aval prezena limanelor
fluviatile (Amara, Balta Alb) i a numeroaselor cursuri prsite (buzoielele).
Regimul hidrochimic al rurilor buzoiene este determinat, n principal, de structura
geologic i de climat. Prezena gresiilor, marnelor, argilelor, nisipurilor, loessurilor,
a benzilor de sare i gips determin apariia, n apele rurilor, a anumitor sruri
solubile i a unor suspensii minerale. n perioadele secetoase se nregistreaz o
cretere a mineralizarii apelor, iar n cele ploioase precipitaiile produc o eroziune
puternic a solurilor, fapt ce influeneaz negativ calitatea apelor. De asemenea se
constat o cretere a mineralizrii apelor n funcie de treapt de relief: n zona de
munte, apele au un caracter sulfatat-bicarbonatat, cu mineralizare mijlocie; n zona
de dealuri, mineralizarea creste la 350-650 mg/l (din care sulfai 134-250 mg/l i
cloruri 30-125 mg/l); n zona de cmpie, mineralizarea atinge 680-1160 mg/l (din
care cloruri 350-370 mg/l). O not aparte o dau izvoarele sulfuroase de la Bile Siriu,
Fiici i Nehoiu, precum i unele izvoare Srate din subcarpai.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

17

Nu este de neglijat nici potenialul hidrografic, reprezentat de rul Buzu, pe cursul


cruia exist dou amenajri hidroenergetice: barajul Siriu, cu centrala hidroelectric
Nehoiau i barajul Cndeti, cu amenajarea hidroenergetic Cndeti Verneti Simileasca (care alimenteaz cu ap Sistemul de Irigaii Cmpia Buzului Est i
respectiv Vest). Pe lng acestea, mai exist 5 centrale hidroelectrice de mic putere,
amplasate pe rurile Bsca fr Cale, Bsca cu Cale, Bsca i Slnic.
Pdurile alctuiesc una dintre importantele bogii naturale ale judeului. Zona
montan concentreaz cea mai mare parte din suprafaa acoperit cu pduri i
totodat cel mai nsemnat volum de mas lemnoas, flora i fauna caracteristice
acestei zone. Masive forestiere nchegate se extind din vrful Lacau i pn n
culmea Siriului.
Din produsele secundare ale pdurii, mai ales din zona montan, sunt valorificate
plantele medicinale i fructe de pdure (mce, ctin, poroambe, zmeur, mure i
altele).
2.2. STAREA FACTORILOR DE MEDIU
2.2.1. Starea calitatii atmosferei
La nivel european si international, poluarea atmosferic a devenit o preocupare
permanent incepand cu anii 1980. A capatat consistenta prin ratificarea Conventiei
din 1979 privind poluarea atmosferic transfrontiera. O atentie sporit a fost
acordat, intr-o prim faz, limitarii emisiilor de oxizi ai sulfului, responsabili pentru
ploile acide. Au urmat marile instalatii de ardere si, in ultimii ani, protectia stratului
de ozon, restrictiile in emisiile de dioxid de carbon si limitarea defrisarilor.
Poluarea atmosferei care este alcatuita dintr-un amestec de gaze este dat de
modificarea concentratiei componentilor ei prin aditionare de particule, gaze sau
forme de energie (ex. caldura, radiatie sau zgomot). Toate aceste procese altereaza
atmosfera si creeaza probleme datorit impactului asupra climei, sanatatii populatiei,
a animalelor, vegetatiei sau integritatii materialelor.
Este important de retinut c aceste schimbari continu s aiba loc, in ultima perioad
fiind legate in primul rand de activitatea antropica, referindu-se la:
cresterea cantitatii de CO2 ca urmare a arderii combustibililor si diminuarea
cantitatii consumate de regnul vegetal din cauza defrisarii padurilor tropicale;
cresterea cantitatii de CH4 rezultat din descompunerea deseurilor si din
culturile de orez si descompunerea termic a reziduurilor rezultate din
defrisarea padurilor;
cresterea cantitatii de N2O datorit utilizarii fertilizatorilor pe baz de azot in
agricultur;
cresterea emisiei de hidrocarburi halogenate stabile, provenite de la instalatiile
de racire, operatii de degresare etc.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

18

Poluarea naturala a aerului


Poluarea atmosferei este, fie consecinta unor procese naturale, fie urmarea
activitatii umane (poluare antropica). Desi programele de control sunt axate
exclusiv pe poluarea aerului datorit activitatii antropice, este important de
inteles c fenomenele naturale contribuie la poluarea atmosferic, efectele lor
fiind, in unele cazuri, foarte importante.
Sursele naturale de poluare atmosferica pot fi:
solul, din care se elimina particule solide (praf), gaze si vapori de apa;
plantele si animalele, care elimina polen, spori de ciuperci, par, pene, etc. ;
eruptiile vulcanice, din care rezulta praf, gaze, vapori de apa;
ozon format la nivelul stratosferei in reactii fotochimice ;
cutremurele, generatoare de praf pentru aer si uneori, prin crapaturile
scoartei aparute, posibilitati de eliminari de gaze;
praful cosmic si meteoritii.
Poluantii naturali pot crea serioase probleme pentru calitatea aerului cand sunt
generati in cantitati mari in vecinatatea asezarilor umane. Cu exceptia catorva
evenimente cum sunt furtunile de praf, incendiile de padure si eruptiile vulcanice,
celelalte forme ale poluarii naturale a aerului nu pun probleme sociale majore
deoarece:
nivelele de contaminare natural sunt in general foarte slabe;
distantele care separ sursele de poluare natural de asezarile umane sunt, de
obicei, suficient de mari pentru a nu constitui un pericol real si imediat.
Poluarea antropica a aerului
Poluarea antropica a aerului este o problem care s-a amplificat in ultimii ani la
scar planetar, in primul rand datorit faptului c nu se localizeaza numai la
nivelul sursele poluante, iar efectele asupra calitatii vietii sunt importante si
greu de cuantificat.
Emisiile sub forma de gaze si particulele - datorit impactului asupra atmosferei,
vegetatiei, sanatatii populatiei si materialelor, sunt cercetate si supravegheate in mod
deosebit. Desi sunt utilizati doar termenii de gaze si particule, ele exist de fapt in
toate cele trei stari de agregare a materiei. Particulele sunt prezente si in faz solid si
in faz lichid. Particulele solide sau lichide cele mai mici sunt dispersate in
atmosfer, rezultatul fiind aerosolii. Aerosolii pot reduce vizibilitatea, pot afecta
integritatea materialelor de pe sol si sanatatea uman deoarece patrund in sistemul
respirator, fiind respirabile.
Aerosolii pot fi generati in nenumarate moduri. De exemplu, aerosolii prezenti sub
form de aburi pot fi produsi prin condensarea vaporilor diferitelor substante
chimice, aerosolii sub form de praf, pot rezulta din fragmentarea materiei, negura de
la atomizarea lichidelor sau condensarea vaporilor si fumul de la combustia
incomplet a materialelor organice.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

19

Fumul, dupa cum se stie, este un amestec de gaze, particule solide si picaturi de
lichid. Aerosolul fotochimic este produs prin condensarea vaporilor care rezult in
urma reactiilor fotochimice din atmosfer. Cea mai mare parte a aerosolilor acizi care
contribuie la formarea cetei si la acidifierea precipitatiilor sunt, de asemenea, produsi
fotochimici. Desi particulele sunt cea mai vizibil manifestare a poluarii aerului, ele
constituie doar o component redus a problemei emisiilor pentru c aproximativ
90% din masa total a emisiilor antropice o reprezinta gazele. Poluantii gazosi pot fi
generati prin arderea combustibililor si a altor materiale, topirea zacamintelor brute
minerale, vaporizarea lichidelor volatile etc.
In mediul urban, transportul rutier este una din principalele cauze de poluare a
aerului cu gaze si particule ultrafine (aprox. 2,5 microni) produse de motoarele pe
benzina sau motorina. Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta doua
particularitati: in primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapt care duce
la realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu
densitate mica si mare capacitate de difuziune in atmosfera. In al doilea rand, sursele
nu sunt punctiforme si liniare producand impact pe intreaga suprafata a localitatii,
diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatea de
dispersie a strazii. Volumul, natura si concentratia poluantilor emisi depind de tipul
de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare.
Impactul poluarii din transportul auto nu se realizeaza doar asupra atmosferei, ci
indirect si asupra solului, prin depunere de substante chimice, precum si asupra
apelor, prin patrunderea poluantilor in cursurile de apa sau in apele subterane.
In general, poluantii atmosferici se caracterizeaza prin:
limita de concentratie, de la care se face resimtit efectul poluant;
gradul de persistent foarte diferit, functie de natura poluantului si conditiile
climatice locale;
influent reciproc manifestat in cazul prezentei simultane a mai multor
poluanti. In acest caz, pot aparea fenomene de sinergism, antagonism sau
anergism, care conduc respectiv la insumarea efectelor, anihilarea lor sau la
lipsa oricarei influente reciproce.
Progresele facute de Romania pentru aderarea la Uniunea Europeana
In ultimii ani s-au facut eforturi importante, in special in domeniul alinierii legislatiei
romanesti cu cea din UE, integrarea in Uniunea Europeana devenind cea mai
importanta prioritate a ministerului, deoarece se vor putea obtine beneficii
importante pentru imbunatatirea calitatii vietii. Astfel, au fost elaborate strategii
sectoriale ale implementarii Acquis-ului de mediu si dupa modelul Ghidului
European de Implementare a Acquis-ului Comunitar de Mediu. In baza acestor
strategii, au fost realizate tabele de armonizare care reprezinta rezultatele legislatiei
transpuse in corespondenta cu Directivele europene urmarindu-se respectarea
criteriilor obligatorii stipulate de acestea. La nivelul anului 2003 situatia se prezinta
astfel:
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

20

Directiva Consiliului nr 96/62/EEC privind evaluarea si managementul calitatii


aerului
Directiva Consiliului nr. 99/30/EC privind valorile limita pentru dioxid de sulf,
dioxid de azot si oxizi de azot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic
Directiva Consiliului nr. 92/72/EEC privind poluarea aerului cu ozon
Directiva Parlamentului European si Consiliului 2002/3/CE privind ozonul in
aerul inconjurator
Directiva Consiliului nr. 2000/69/EC privind valorile limita pentru benzen si
monoxid de carbon in aerul inconjurator
Aceste directive au fost transpuse prin:
Legea nr. 655/20.11.200 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.
243/28.11.2000 privind protectia atmosferei
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 745/30.08.2002 privind
stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea
calitatii aerului in Romania
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 592/25.06.2002 privind
aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a
criteriilor si metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor
de azot, pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului
de carbon si ozonului in aerul inconjurator.
Prioritati de actiune:
Masurarea si evaluarea calitatii aerului inconjurator in Sistemul national de
evaluare si gestionare integrata a calitatii aerului;
Masurarea si evaluarea calitatii aerului inconjurator in statiile de monitorizare
a calitatii aerului care nu fac parte din Reteaua nationala de monitorizare a calitatii
aerului, exploatate de catre institutii publice sau autoritatile administratiei publice
locale, de catre agentii economici, organizatii neguvernamentale sau alte persoane
juridice private cu scopul monitorizarii impactului poluarii atmosferice asupra
sanatatii populatiei si a mediului.
Prevenirea, eliminarea, limitarea, deteriorarea si imbunatatirea calitatii aerului
in vederea evitarii efectelor negative asupra sanatatii omului si a mediului in general.
Alinierea la normele internationale si la reglementarile Uniunii Europene prin
stabilirea:
valorilor limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi de azot, pulberi
in suspensie (PM10 si PM2,5), plumb, benzen si monoxid de carbon in aerul
inconjurator, valorilor tinta si obiectivelor pe termen lung pentru ozon in
aerul inconjurator. Termenul de conformare la valorile limit este
01.07.2007 pentru dioxid de sulf, PM10 - faza 1, monoxid de carbon, plumb
si 01.01.2010 pentru oxizi de azot, benzen, PM 10 - faza 2. Pana la intrarea
in vigoare a valorilor orare pentru protectia sanatatii umane se accept
marje de tolerant de 43-50% din valoarea limit dupa cum urmeaza:
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

21

Indicator
SO2
NO2
PM10
Pb

valoare limit
350 g/mc/1h
200 g/mc/1h
50 g/m /24h
0.5 g/mc/an

marj tolerant
150 g/mc
100 g/mc
25 g/mc
0.5 g/mc

an conformare
1.01.2007
1.01.2010
1.01.2007
1.01.2007

pragurilor de alerta pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si ozon in aerul


inconjurator si pragul de informare pentru ozon in aerul inconjurator:
indicator
SO2
NO2
OZON

prag de alerta
500 g/mc
400 g/mc
240 g/mc

timp de masurare
3 ore
3 ore
3 ore

pragurilor superioare si inferioare de evaluare pentru dioxid de sulf, dioxid


de azot si oxizi de azot, pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5), plumb,
benzen, monoxid de carbon si ozon in aerul inconjurator:
indicator
SO2
NO2
PM10
Pb
Benzen

prag superior
75 g/mc
32 g/mc
30 g/mc;
0.35 g/mc
3.5 g/mc

prag inferior
50 g/mc
26 g/mc
20 g/mc;
0.25 g/mc
2 g/mc

criteriilor pentru determinarea locurilor de amplasare a statiilor de prelevare


pentru masurarea in puncte fixe;
numarului minim de statii de prelevare pentru masuratori in puncte fixe;
obiectivelor de calitate a datelor pentru evaluarea concentratiilor emisiilor
de poluanti;
Decizia Consiliului nr. 93/389/EEC (amendata prin Directiva nr.99/296/EEC)
privind mecanismul de monitorizare comunitar pentru CO 2 si alte gaze cu efect de
sera
Legea nr. 3/2001 de ratificare a Protocolului la Conventia cadru a Natiunilor
Unite pentru schimbari climatice, adoptat la Kyoto, la 11 decembrie 1997 (M. Of. 81
din 16 februarie 2001)
Directiva nr. 2002/3/CE privind poluarea aerului cu ozon
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

22

Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 592/2002 privind stabilirea


valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor in suspensie
(PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon si ozonului in aerul
inconjurator (M.Of. 765 din 21 octombrie 2002).
Directiva Consiliului 2001/80/CE privind limitarea emisiilor de anumiti
poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere in aer
Hotararea de Guvern nr. 541/17.05.2003 (M.Of. nr. 365/29.05.2003) privind
stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti
proveniti din instalatii mari de ardere
Ordinul Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993
(M.Of. nr. 190/10.08.1993) pentru aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia
atmosferei si Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti
atmosferici produsi de surse stationare
Prioritati de actiune:
Stabilirea unor msuri pentru limitarea emisiilor in aer ale poluantilor proveniti
din instalatiile mari de ardere: dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi in suspensie.
Stabilirea unor proceduri pentru masurarea si evaluarea emisiilor de dioxid de
sulf, oxizi de azot si pulberi provenite din instalatiile mari de ardere, dupa cum
urmeaza.
Directiva Consiliului 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al
poluarii (IPPC)
Legea nr. 645/07.12.2002 (M.Of. nr.901/12.12.2002) pentru aprobarea Ordonantei
de Urgenta a Guvernului nr. 34/21.03.2002 (M.Of. nr. 223/03.04.2002) privind
prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii.
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1144/09.12.2002 (M.Of.
nr.35/22.01.2003) privind infiintarea Registrului poluantilor emisi de activitatile care
intra sub incidenta art. 3 alin. (1) lit. g) si h) din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii si modul de
raportare a acestora.
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1440/12.03.2003 (M.Of. nr.
177/20.III.2003) pentru aprobarea Ghidului national de implementare a Registrului
poluantilor emisi de activitatile care intra sub incidenta prevederilor Ordonantei de
urgent a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat
al poluarii, aprobata si modificata prin Legea nr. 645/2002, si modul de raportare a
acestora.
Prioritati de actiune:
Inventarierea instalatiilor, activitatilor si emisiilor in ap si aer pentru toti
poluantii pentru care valorile de prag specificate in Anexa 1 a OUG 34/2002 sunt
depasite.
Infiintarea Registrului poluantilor emisi de activitatile care intr sub incidenta
art.3, alin.1, lit.g si hdin OUG 34/2002.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

23

Abordarea integrat a msurilor necesare in vederea prevenirii, reducerii si


controlului poluarii precum si stabilirea msurilor pentru emiterea autorizatiilor
integrate de mediu pentru activitatile industriale care intr sub incidenta OUG
34/2002.
Directiva Consiliului nr. 94/63/EC privind controlul emisiilor de compusi
organici volatili (VOC) rezultati din depozitarea benzinei si distributia sa la
terminale si la statiile service
HG nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de
compusi organici volatili rezultati prin depozitarea, incarcarea, descarcarea si
distributia benzinei la terminale si statii de benzina.
Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1103/2002 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind masurarea si analiza emisiilor de de compusi
organici volatili rezultati din depozitarea si distributia benzinei la terminale si la
statiile de benzina.
Ordinul MIR nr.337/2001 pentru aprobarea Normelor privind inspectia tehnica a
instalatilor, echipamentelor si dispozitivelor utilizate in scopul limitarii emisiilor de
compusi organici volatili rezultati prin depozitarea, incarcarea, descarcarea si
distributia benzinei la terminale si statii de benzina.
Directiva Consiliului 97/68/CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre
referitoare la masurile luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante,
provenite de la motoarele cu combustie interna instalate pe echipamente nerutiere
Directiva Comisiei 2001/63/CE care adapteaza progresului tehnic Directiva
97/68/CE privind armonizarea legislatiei Statelor Membre referitoare la masurile
luate impotriva emisiilor de gaze si particule poluante, provenite de la motoarele cu
combustie interna instalate pe echipamente nerutiere
Hotararea de Guvern nr. 743/11.07.2002 (M.Of. nr. 623/22.08.2002) privind
stabilirea procedurilor de aprobare de tip a motoarelor cu ardere interna, destinate
masinilor mobile nerutiere si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor de gaze si
particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectiei atmosferei
Ordinul Ministrului Industriei si Resurselor nr. 636/13.12.2002 (M.Of. nr.
947/23.XII.2002) privind desemnarea serviciului tehnic in vederea eliberarii
aprobarii de tip pentru motoare cu ardere interna destinate masinilor mobile nerutiere
Schimbari climatice. Protocolul de la Kyoto
Ecosistemele terestre si clima sunt strans legate. Schimbarile climatice si variatia
concentratiei de bioxid de carbon in atmosfera pot cauza modificari in structura si
functia ecosistemelor terestre. La randul lor modificarile in structura si functia
ecosistemelor terestre influenteaza sistemul climatic prin procesele biogeochimice
care implica schimburi de gaze cu efect de sera (CO 2, CH4, N2O) intre sol si
atmosfera, precum si prin procese biogeofizice care implica schimburi de apa si
energie. Consecintele combinate ale acestor efecte si reactiile inverse ("feedbacks")

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

24

trebuie luate in consideratie cand se evalueaza starea viitoare a sistemelor terestre sau
a atmosferei.
Studiile stiintifice de impact au pus in evidenta modificarile produse de schimbarea
climei asupra sistemelor naturale si au analizat masurile de adaptare pentru ca aceste
modificari sa fie minime, astfel incat sa se asigure resursele de hrana si dezvoltarea
pe termen lung a societatii si economiei. Astfel, masurile de adaptare se refera, in
principal, la procedeele de diminuare a vulnerabilitatii ecosistemele naturale la
schimbarea climei, in timp ce masurile de reducere privesc diminuarea emisiilor de
gaze cu efecte de sera rezultate in urma activitatii umane.
Articolul 2 al Conventiei Cadru pentru Schimbari Climatice prevede in mod expres
ca obiectivul ultim al acestei conventii este stabilizarea concentratiei gazelor cu
efect de sera in atmosfera, la un nivel care sa nu aiba o influenta periculoasa asupra
sistemului climatic.
Un astfel de nivel trebuie atins intr-un interval de timp care sa permita adaptarea
ecosistemelor la schimbarea climei, sa asigure ca productia de hrana nu este
periclitata si sa dea posibilitatea unei dezvoltari economice durabile.
Protocolul de la Kyoto, la Conventia Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice,
din decembrie 1997 a facut referire atat la Conventia privind schimbarile climatice
cat si la protocolul de la Montreal referitor la substantele care epuizeaza stratul de
ozon si s-a desfasurat pe tema limitarii cuantificate a emisiilor de gaze cu efecte de
sera si angajamentul reducerii acestora.
Romania a ratificat Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite,
prin Legea nr. 3/2001. In conformitate cu acest protocol, Romania elaboreaza
suplimentar masuri si politici in concordanta cu imprejurarile nationale, cum ar fi:
industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului

de energie trecand la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon (carbune), la


combustibilii saraci in carbon (gaze naturale) sau la combustibili alternativi;
industria energetica, de la extractie si pana la consum, trebuie restructurata astfel
incat sa devina mai eficienta si mai putin poluata;
transportul trebuie sa se orienteze spre mijloace mai putin poluate si cu consumuri
reduse;
constructiile sa fie eficiente energetic si sa tinda spre utilizarea surselor de energie
regenerabila;
echipamentele si produsele sa fie din cele cu consum redus de energie;
padurile vor fi protejate si chiar vor fi extinse.

Obligatii ale Romaniei ca tara semnatara a Conventiei Cadru a Natiunilor Unite


pentru Schimbari Climatice precum si a Protocolului de la Kyoto
O obligatie pe care Romania o are ca tara semnatara a Conventiei Cadru a Natiunilor
Unite privind Schimbarile Climatice vizeaza transmiterea anuala a tuturor
informatiilor relevante, respectiv sa creeze un Sistem National pentru estimarea
emisiilor antropice la surse si reducerea prin captare, precum si o Strategie Nationala
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

25

pentru schimbari Climatice. Protocolul de la Kyoto declara explicit faptul ca un


Sistem National de estimare a emisiilor include toate aspectele.
De asemenea, este necesara elaborarea unui Registru National computerizat,
conform liniilor directoare stabilite de Articolul 7.1 al Protocolului de la Kyoto,
precum si stabilirea cantitatii initiale de emisii de gaze cu efect de sera pe care
trebuie sa o reducem in conformitate cu liniile directoare din Articolul 7.4 al
Protocolului de la Kyoto.
Romania are obligatia de a depune anual inventarul emisiilor de gaze cu efect de
sera care nu sunt incluse in Protocolul de la Montreal.
In anul 2003 a continuat implementarea masurilor stabilite prin Protocolul de la
Kyoto, care are doua obiective de baza:
respectarea angajamentelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera; in
cazul Romaniei angajamentul prevede o reducere a acestor emisii cu 8%
comparativ cu anul de baza 1989, pentru perioada 2008-2012;
adoptarea unui set de mecanisme de piata, inclusiv pentru premise de
comercializare transferabile si aplicarea comuna a prevederilor, in cooperare cu
alte tari.
Conventia Natiunilor Unite privind schimbarile climatice ratificata prin legea nr.
24/1994 a luat in considerare urmatoarele aspecte:
schimbarile climatice ale planetei si efectele lor nefaste sunt un motiv de
ingrijorare pentru omenire;
activitatea omeneasca a facut sa creasca sensibil concentratia gazelor cu efect de
sera, care dau o incalzire suplimentara a planetei pe care risca sa o suporte
ecosistemele naturale si omenirea;
cea mai mare cantitate de gaze cu efect de sera este generata de tarile dezvoltate;
in tarile in curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor sunt relativ mici, dar in
continua crestere ca urmare a satisfacerilor nevoilor sociale si de dezvoltare.
Conventia a stipulat urmatoarele principii:
echitatea intre generatii;
atentie deosebita acordata tarilor in curs de dezvoltare;
principiul precautiei in luarea deciziei si cel al prevenirii;
partile au dreptul la dezvoltare durabila, deoarece dezvoltarea economica este
indispensabila pentru adoptarea unor masuri;
crearea unui sistem economic international deschis astfel incat tarile in curs de
dezvoltare sa beneficieze de dezvoltarea durabila.
Gazele cu efect de sera din protocol:
bioxidul de carbon CO2;
metanul CH4;
oxid azotos N2O;
hidrofluorocarburi HFC;
perfluorocarburi PFC;
hexafluoruradesulfSF6

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

26

Pentru judetul Buzau au fost realizate urmatoarele:


inventarul surselor de poluare a atmosferei ;
retea de monitorizare a imisiilor la principalii indicatori de calitate a aerului ;
impunerea automonitorizarii emisiilor, la nivelul agentilor economici;
calculul emisiilor rezultate prin evaluari care s-au facut de-a lungul timpului;
impunerea masurilor de reducere a poluarii atmosferice prin reducerea la sursa
sau prin adoptare de masuri de epurare prin instalatii specifice.
Gaze cu efect de sera
Consecinta cea mai cunoscuta a poluarii atmosferice este efectul de sera, care
reprezinta un pericol grav pentru viitorul apropiat al omenirii. In unele zone poluate,
s-au constatat modificari ale factorilor climaterici, in functie de natura, nivelul si
durata perioadelor de poluare. Cresterea procentului de dioxid de carbon din
atmosfera, de exemplu, ar conduce la ridicarea temperaturii mai ales la suprafata
solului. In prezent, acest fenomen se pare ca este compensat de o racire produsa pe
de o parte de reflectarea in spatiu a razelor solare de catre praful din atmosfera iar pe
de alta parte prin retinerea unei cantitati din radiatia solara calorica de catre
elementele poluante din atmosfera. Aceste fenomene determina o scadere a
temperaturii aerului dar mai ales a solului.
In acelasi timp, diversi poluanti atmosferici, in special aerosolii, constituie nuclee de
condensare pentru vaporii de apa din aer, ceea ce mareste nebulozitatea atmosferica,
favorizeaza formarea cetei si creste frecventa precipitatiilor.
Cercetari statistice comparative, efectuate pe perioade indelungate, in diferite zone,
au aratat ca odata cu cresterea poluarii aerului a avut loc si o crestere a numarului de
zile innourate, cu 15 pana la 20%.
Toate aceste modificari ale factorilor climatici, determinate de poluarea aerului, au
repercusiuni in timp asupra sanatatii populatiei din zonele poluate. Afectiunile
favorizate de aceste schimbari climatice sunt in primul rand cele reumatismale si cele
neuropsihice. La acestea se adauga afectiunile determinate indirect.
Romania a fost a saizecea tara care a semnat Protocolul de la Kyoto, in anul 1999
prin care s-au stabilit termenii si regulile de punere sub control a gazelor ce
determina efectul de sera. De mentionat este ca dupa 1989, in tara noastra volumul de
gaze cu efect de sera a scazut atat ca urmare a recesiunii economice din perioada
1990 -1994, cat si datorita demararii unor programe de reducere a emisiilor.
Dintre poluantii reglementati prin,, Protocolul de la Kyoto, in Romania se
inventariaza urmatoarele emisii de gaze: dioxid de carbon, oxizi de azot si metanul,
urmand ca in perspectiva sa se inventarieze si celelalte gaze prevazute in protocol,
respectiv: hidrocarburi fluorurate, perfluorocarburi si hexafluoruri de sulf. Gazul
carbonic (CO2) contribuie in mare masura la degradarea stratului de ozon, fiind unul
din principalele subproduse ale arderii tuturor combustibililor: pacura, carbune, gaz
natural, lemn. La cresterea concentratiei lui in atmosfera se adauga si despadurirea,
inclusiv incendierea padurilor, arderea miristilor etc. CO2 rezultat este absorbit de
plantele terestre si de fitoplanctonul oceanic, excedentul adaugandu-se la cel
atmosferic.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

27

Agentia de Protectie a Mediului Buzau a inceput evaluarea emisiilor de gaze cu efect


de sera pe baza modelelor de estimare prevazute in ,,Atmospheric Emission
Inventory Guidebook-2000- ghid CORINAIR si in baza Ordinului MAPPM nr.
524/2000.
Incepand cu anul 2000, in conformitate cu ordinul MAPPM nr.524/2000, s-a demarat
in cadrul agentiilor de protectie a mediului inventarierea surselor de poluare care
genereaza gaze cu efect de sera, analizarea acestor surse, calculul emisiilor si luarea
de masuri pentru limitarea emisiilor.
Emisii anuale de dioxid de carbon (CO2)
Dioxidul de carbon sau gazul carbonic a contribuit in mod hotarator ca planeta Terra
sa fie ceea ce este, permitand dezvoltarea vietii. Moleculele de dioxid de carbon au
blocat din totdeauna radiatiile calorice provenite de la Soare. Numai mentinerea
relativ constanta a unei cantitati de dioxid de carbon asigur conditii optime pentru
dezvoltarea vietii. Daca anumite limite ar fi depasite efectele ar fi devastatoare.
Gazul carbonic si vaporii de apa din atmosfera absorb cea mai mare parte din
radiatiile infrarosii. Aproape o treime din lumina ce reuseste sa ajunga la suprafata
terestra este reflectata din nou in spatiu, restul fiind absorbita. Aceasta din urma
genereaza, atunci cand solul se raceste, formarea de radiatii infrarosii sau caldura,
care sunt retrimise in atmosfera, unde sunt retinute de moleculele de dioxid de
carbon, care se comporta ca un filtru in sens unic, permitand trecerea radiatiilor
vizibile la ducere, dar impiedicand trecerea radiatiilor cu lungimi de unda mai mari la
intoarcere.
Poluarea aerului se datoreaza in proportie de 50% dioxidului de carbon. Se stie ca, in
linii mari, fiecare kilogram de petrol sau de carbune produce prin ardere trei
kilograme de dioxid de carbon.
Crescand concentratia de CO2 si nereducandu-se ceilalti factori care contribuie la
producerea efectului de sera, in anul 2050 supraincalzirea va creste cu 4 - 5 grade.
In figura 1. sunt inregistrate emisiile de bioxid de carbon din judetul Buzau
intre anii 2001-2004.
Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul
agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au
aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de
emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de
emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor. Valorile din anul 2004
sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43 de agenti economici,
urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea inventarului de emisii pe anul
2004.
600

515.336563.714

500
mii tone

400
300

229.598 250.7

Figura1 Emisii brute de CO2 (mii tone)


200

Masuri pentru diminuarea emisiilor de CO2


100

0
PLAN LOCAL DE ACIUNE
PENTRU MEDIU BUZU 2005
2001

2002

2003

2004

28

Pentru a raspunde cererii de energie electrica se va urmari:


cresterea eficientei instalatiilor energetice;
dezvoltarea formelor alternative de generare a energiei.
Economisirea energiei prin:
modernizarea punctelor termice;
modernizarea si reabilitarea retelelor termice secundare;
modernizarea si reabilitarea retelei de transport a apei calde;
imbunatatirea izolatiei termice;
controlul si masurarea caldurii livrate;
Industria este unul dintre sectoarele cu cel mai mare potential de economisire si
conservare a energiei prin:
schimbari structurale (reducerea ponderii industriilor intensiv
consumatoare de energie);
modernizarea si reabilitarea tehnologiilor existente;
imbunatatirea managementului energiei.
Modernizarea agriculturii in Romania prin:
cresterea eficientei masinilor agricole;
modernizarea fermelor de animale.
Schimbarea politicii forestiere prin impiedicarea despaduririi si
extinderea spatiilor verzi.
Politicile pentru emisiile de CO2 in sectorul transporturilor se bazeaza pe:
cresterea performantelor vehiculelor rutiere;
dezvoltarea transportului public urban si interurban.
folosirea combustibililor alternativi.
Emisii anuale de metan (CH4)
Emisiile de metan intervin in generarea efectului de sera. Acestea provin din:
arderea combustibililor;
descompunerea vegetala;
arderi anaerobe (aparatul digestiv al animalelor- bovine, termite )
materiale organice in descompunere (produse alimentare in depozite)

In figura 2. sunt inregistrate emisiile de metan din judetul Buzau intre anii
2001-2004.
Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul
agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au
aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

29

emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de


emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor.
Valorile din anul 2004 sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43
de agenti economici, urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea
inventaruluide emisii pe anul 2004.

mii tone

4
3

4,439
3,752
3,124
2,483

2
1
0

2001
2002 de2003
2004 tone)
Figura 2 Emisii
brute
CH4 (mii

Reducerea emisiilor fugitive de CH4 din industria gazelor naturale prin:


imbunatatirea tehnologiei de exploatare;
reabilitarea retelei de transport si distributie a gazelor.
Un mai bun management al deseurilor prin;
igienizarea statiilor de depozitare;
diminuarea cantitatilor de deseuri organice depozitate
Imbunatatirea tehnologiilor de crestere a animalelor prin:
imbunatatirea calitatii nutretului
cresterea performantelor animaliere
c. Emisii anuale de protoxid de azot (N2O)
Protoxidul de azot din atmosfera provine in proportie foarte mare din arderea
combustibililor fosili si din transportul rutier. Chiar si agricultura contribuie
substantial la poluarea atmosferica mai ales prin consumul sporit de ingrasaminte cu
azot.
In figura 2.2.3. sunt inregistrate emisiile de protoxid de azot din judetul Buzau
intre anii 2001-2004.
Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul
agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au
aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de
emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de
emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

30

Valorile din anul 2004 sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43
de agenti economici, urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea inventarului
de emisii pe anul 2004.

0,185

0,200
0,180

mii tone

0,160
0,140
0,120
0,100
0,080
0,060
0,040

0,0294

0,0341
0,0238

0,020
0,000
2001

2002

2003

2004

Figura 3 Emisii brute de N2O (mii tone)


Diminuarea emisiilor de N2O
Aplicarea de tehnologii imbunatatite de tratament al solurilor cu ingrasaminte pe
baza de azot.
Masurile de diminuare a emisiilor in ecosistemele de paduri sunt:
extinderea ariilor de padure;
imbunatatirea speciilor si formelor de copaci;
realizarea intregului volum de protectie a lemnului.
Emisii totale brute de CO2 echivalent.
Emisiile gazelor cu efect de sera, calculate in CO 2 echivalent pentru anii 2001- 2004,
sunt prezentate in figura 4.
Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul
agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au
aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de
emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de
emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor.
Valorile din anul 2004 sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43
de agenti economici, urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea inventarului
de emisii pe anul 2004.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

31

665,874

700

636,708

600

mii tone

500
400

317,512

313,429

2001

2002

300
200
100
0

2003

2004

4. Emisii de gaze cu efect de sera (mii tone)

Deteriorarea stratului de ozon


Ozonul, o forma alotropica a oxigenului cu molecula triatomica, O3, alcatuieste un
strat principal situat intre 20 si 35 km altitudine, extins uneori pana la 55
km.Concentratia maxima este atinsa de obicei la 30 km.
Geneza si existenta stratului de ozon sunt de importanta capitala pentru desfasurarea
vietii pe pamant.Absorbind cea mai mare parte a radiatiei UV cu proprietati puternic
antibiotice, ozonul protejeaza, prin ecranare, toate formele de viata, care altfel n-ar
putea rezista intensitatii initiale ale acestei radiatii.
Cantitatea totala de ozon este foarte redusa.In stare pura la peesiune normala, ar
alcatui un strat continuu de doar 3 cm grosime in jurul globului terestru.
Echilibrul stratului de ozon este tot mai mult periclitat de activitatile antropice cu
emisii de hidrocarburi fluoroclorurate, tetraclorura de carbon, metil cloroformul,
bromura de metil.substante cu numeroase utilizari in industrie si agricultura.
Diminuarea concentratiei de ozon este datorata cresterii concentratiei de COx, NOx
si CH4 si a prezentei clorofluorocarbonatilor (CFC< freoni) in atmosfera, care sub
influenta radiatiilor UV se descompun in radicali liberi ce distrug ozonul.
Romania a facut progrese in implementarea regimului juridic de protectie a ozonului
prin:
dezvoltarea cadrului legislativ si institutional prin adoptarea Legii 84/1993 de
aderare la Conventia de la Viena si la Protocolul de la Montreal si a HG
58/2004 de aprobare a Programului national de eliminare treptata a
substantelor care epuizeaza stratul de ozon.
implementarea transferurilor de tehnologie nepoluanta
instituirea controlului cu aceste substante, conform Ord.MAPPM 506/1996.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

32

introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate ce afecteaza


stratul de ozon, prin OUG 89/1999 aprobata prin Legea 159/2000.
In judetul Buzau utilizarea substantelor care epuizeza stratul de ozon se face in doua
directii:
pentru instalatiile de refrigerare se folosesc atat substante de tip CFC 12 si
HCFC 22 (SC MITAVA SERVICE RM. SARAT, SC SELCOM PV SRL
BUZAU, SC ELECTROUTIL SNC RM. SARAT, PR FURFURICA FLORIN
BUZAU, SC CLIMASTAR BUZAU), dar sunt si 10 agenti economici care
utilizeaza freon ecologic de tip R134A;
pentru productia de spume poliuretanice, SC METAPLAST SA BUZAU
utilizeaza freonul alternativ HCFC 141b, care este inglobat in proportie de
aprox. 30%. Astfel in decursul anului 2004 a folosit in activitatea de productie
10810 kg poliol Bayterm cu un continut de3243 kg HCFC 141b.
In sensul implementarii tehnologiilor nepoluante in judetul Buzau , in anul 2004 a
inceput sa produca (probele tehnologice s-au facut la sfarsitul anului 2003) la SC
ROMCARBON SA BUZAU o instalatie de obtinere a foliilor de polistiren si
polietilena expandate, care utilizeaza ca agenti de expandare butanul.
Situatia gazelor care distrug stratul de ozon rezultate din emisiile de poluanti din anii
2003 si 2004 , in judetul Buzau este urmatoarea :
Gazul ( ce distruge stratul Cantitatea , kg / loc
de ozon )
La nivelul anului 2003
CO
4,068
CO2
1029,000
CH4
8,930
NO2
0,369

La nivelul anului 2004


4,253
1136,8
6,3
2,156

Ploi acide
Ploile acide sunt precipitatiile atmosferice cu pH<5,6.
Ele sunt provocate de prezenta in atmosfera a oxizilor de sulf si de azot, in
concentratie mare, proveniti din arderea combustibililor fosili, industra chimica si
metalurgica, sau din procesele de oxidare a unor materiale biologice, care in contact
cu apa de ploaie produc solutii diluate de acid sulfuric si azotic.
Aceste ploi, care se pot manifesta la distanta mare (sute km) de locul emisiei
agentului poluant, au efecte nocive asupra vegetatiei, solului si apelor:
distrugerea vegetatiei prin atacul direct asupra clorofilei, in special a padurilor
de conifere;
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

33

acidifierea solului prin dizolvarea sarurilor de calciu si magneziu, rezultand


carente in nutritia vegetatiei;
dizolvarea stratului protector de ceara de pe frunze, ducand la scaderea
rezistentei vegetatiei la atacul daunatorilor;
suprafertilizarea solului, plantele crescand prematur;
acidifierea apei lacurilor, ducand la scaderea faunei acvatice.
Emisiile de poluanti cu efecte acidifiante in anul 2004 in judetul Buzau au fost :
Poluantul

Cantitatea kg / loc

SOx
NOx
NH3

1,66
2,205
0,335

Media in UE 12 in anul
1990 , kg / loc
36
37

Emisiile de gaze cu efect acidifiant


Emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot si amoniac, provenite in special din arderea
combustibililor fosili, de la spalarea combustibililor solizi, din reactii chimice si din
transport, sunt principalele surse de acidifiere. Acesti poluanti, sunt transportati pe
distante mari fata de sursa impurificatoare, unde in contact cu lumina solara si
vaporii de apa formeaza compusi acizi. Prin precipitatii acestia se depun pe sol sau
intra in compozitia apei.
A1. Concentratii de dioxid de sulf, mg/mc
Valorile medii anuale pe puncte de monitorizare sunt prezentate in figura 5.
0,003
0,00229
mg/mc

0,002

0,00182

0,00122
0,00078
0,00092
0,001 0,00085

0,000

Sediu APM

DUCTIL

0,00108
0,00068

2002
2003
2004

COMAT

Fig. 5 Evolutia anuala de SO2 in cele trei puncte monitorizate

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

34

De mentionat este ca nu s-au semnalat depasiri ale concentratiei medii zilnice,


iar valoarea medie anuala a fost sub valoarea limita pentru protectia vegetatiei
(0,0020g/mc).

A2. Concentratii de dioxid de azot, mg/mc


Valorile medii anuale pe puncte de monitorizare sunt prezentate in figura 6.

0 ,0209
0,02112
0,02047

mg/mc

0,020

0,010

0,01054

0,00883

0,00643

0,00594

0,0048
0,000

Sediu APM

DUCTIL

2002
2003
2004

COMAT

Fig. 6. Evolutia anuala de NO2 in cele trei puncte monitorizate


Fata de concentratia maxima admisa, nu s-au semnalat depasiri in nici unul din
punctele monitorizate, conform STAS 12574 Aer din zonele protejate. Cele mai
mari valori s-au inregistrat la SC DUCTIL SA. Concentratiile medii anuale s-au
situat sub valoarea limita anuala de 0,06 mg/mc pentru protectia sanatatii umane,
stipulata in Ord. 592/2002.
A3. Concentratii de amoniac, mg/mc
Valorile medii anuale pe puncte de monitorizare sunt prezentate in figura 7

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

35

0,02264

mg/mc

0,020

0,010

0,01915

0,00766

0,00830,00865
0,00504
0,00329

0,00377
0,000

Sediu APM

DUCTIL

2002
2003
2004

COMAT

Fig. 7 Evolutia anuala de NH3 in cele trei puncte monitorizate


Din analiza datelor de mai sus se pot concluziona urmatoarele:
nu s-au semnalat depasiri ale concentratiei medii zilnice in nici unul din
punctele monitorizate.
Metale grele si poluanti organici persistenti
Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)
Aceste substante sunt cunoscute sub denumirea de poluanti sistemici, datorita
faptului ca nu au o functie biologica, dar dupa patrunderea in organism determina
leziuni specifice la nivelul anumitor organe si sisteme, chiar in concentratii foarte
mici.
Surse de poluare:
cadmiu
surse stationare care cuprind procese de combustie pe baza de carbuni,
petrol, gaze naturale
surse mobile- trafic pe baza de motorina
mercur
surse mobile trafic pe baza de benzina
surse stationare centrale termice, turnatorii fonta
incinerare deseuri spitalicesti
plumb
Surse mobile trafic;
Surse stationare procese industriale etc.
Prin ardere plumbul organic este transformat in plumb mineral, crescand gradul de
expunere al populatiei.
6
5.671
5

kg

Valorile emisiilor de metale grele sut prezentate in figura 8.a,b si c


4
Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul
3
agentilor economici a fost diferit,
unii si-au schimbat domeniul de activitate, au
1.781

1.756

PLAN LOCAL DE 1ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005


0

0.0475

2001

2002

2003

2004

36

aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de
emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de
emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor. Valorile din anul 2004
sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43 de agenti economici,
urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea inventarului de emisii pe anul
2004.

Figura 8a. Emisii de Hg( kg)

kg

9
8

8.414

7
6
5
4

2.499

3
2
1

2.229

Figura 8.b. Emisii de Cd


1.108(kg
0

2001

2002

2003

80

72.1

70
60

2004

50.22

kg

50
40
21.2

30

7.41

20
10

Figura 8.c. Emisii de Pb (kg)

2001

2002

2003

2004

Poluanti Organici Persistenti (POP)


Poluantii Organici Persistenti sunt substante chimice foarte stabile, care se pot
acumula in lanturile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sanatatii omului
si mediului inconjurator.
Principalele tipuri de POP sunt :
-pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen, mirex,
toxafen, DDT, etc. ;
-substante sintetice: bifenili policlorurati (aprox.129 compusi) ;
-produse secundare: dioxine si furani.
Caracteristicile principale ale POP-urilor, care le fac sa fie extrem de periculoase si
efectele lor asupra organismelor vii,sunt :
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

37

-persistenta sunt foarte rezistente la degradarea fotolitica, chimica si biologica


avand urmatorii timpi de injumatatire :
-in apa : > 2 luni ;
-in sol : > 6 luni ;
-in aer : > 2 zile.
-sunt transportabili in mediu pe distante lungi de la sursa ;
-bioacumularea se depun in tesuturile grase ale organismrlor vii, prin intermediul
apei, hranei si a aerului inspirat ( factorul de bioacumulare este intotdeauna > 5 000) ;
-toxicitatea sunt toxici pentru oameni si animale producand dezechilibre ale
sitemului imunitar, endocrin, de reproducere si au efecte cancerigene si genotoxice.
Scopul monitorizarii POP-urilor
Protejarea sanatatii umane si a mediului inconjurator impotriva impactului daunator
al POP-urilor constituie scopul general al Conventiei de la Stockholm,adoptata de
Romania prin Legea 261/2004.
Prevederile generale ale acestei Conventii sunt :
-masusi de eliminare a evacuarilor datorita productiei si utilizarii intentionate;
-restrictionarea productiei si utilizarii;
-masuri de reducere si eliminare a evacuarilor din producerea neintentionata;
-masuri de reducere si eliminare a evacuarilor de la depozite si deseuri.
In acest sens este necesar ca acesti poluanti sa fie monitorizati pentru :
-identificarea surselor de emisie in mediu ;
-determinarea emisiilor si masurarea lor cantitativa ;
-stabilirea prioritatilor in vederea reducerii si eliminarii emisiilor;
-evaluarea riscurilor privind sanatatea si mediul;
-promovarea masurilor de prevenire a poluarii.
Sursele de emisie
Sursele de emisie ale POP urilor se clasifica in 3 categorii:
a. punctiforme din activitati industriale si neindustriale de tip :
-producerea fontei cu emisii de hidrocarburi aromatice piliciclice(PAH),
hexaclorbenzen,dioxine ;
-productia de oteluri in cuptoare electrice ;
-productia continua si discontinua de asfalt in mixere tip cuptor si in tambur
rotativ
- cu emisii de benzo-a-antren, crisen, benzo-b-fluorantren, benzo-a-piren ;
-conservarea lemnului cu emisii de creozot ;
-incinerarea deseurilor spitalicesti ;
-utilizarea solventilor in activitati gospodaresti.
b. de suprafata din activitati agricole de tip:
-arderea miristilor ;
-aplicarea produselor fitosanitare.
c. de linie din transporturi in afara drumurilor publice (drumuri interioare in
fabrici, agricultura,etc.).
Agentii economici din judetul Buzau cu potentiale emisii de POP-uri :
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

38

fabricare fonta :SC AROMET SA BUZAU, SC METACALD SRL BUZAU,


SC MIC IND SA BUZAU, SC ELMET SRL BUZAU, SC FONT COM SA
RM. SARAT, SC TUPREMO SA RM. SARAT, SC SEMAR PROD SRL RM.
SARAT, SC FEROTURN SRL STALPU ;
fabricare oteluri : SC HOEGANES EUROPE SA BUZAU ;
productia de asfalt : SC DRUMURI SI PODURI SA BUZAU (3 statii la
BUZAU, BERCA si SETU), SC CONSTRUCTII MUNTENIA SA
TARGOVISTE (statia BUZAU), SC MECAN CONSTRUCT SA
PATARLAGELE (statia OJASCA) ;
incinerare deseuri spitalicesti : SPITALUL JUD. BUZAU(4 incineratoare),
SPITALUL RM. SARAT (3 incineratoare), CENTRUL DE SANATATE
PATARLAGELE, CENTRUL DE ASISTENTA MEDICO- SOCIALA
POGOANELE, CENTRUL DE SANATATE PARSCOV, SPITALUL DE
NEUROPSIHIATRIE SAPOCA, SPITALUL SMEENI, SPITALUL CFR
BUZAU, SPITALUL NEHOIU, SPITALUL VINTILA VODA.
In anul 2004 , emisiile calculate de POP-uri la nivelul judetului Buzau au fost :
Dioxina 12,188 gr / an
PAH 1,43 kg / an
Fluorantren 0,242 kg / an
Benzo ( a ) 0,016 kg / an
Benzo ( b ) 0,0269 kg / an
Ozon troposferic si alti oxidanti fotochimici
Spre deosebire de ozonul stratosferic care protejeaza viata pe pamant, ozonul
troposferic este deosebit de toxic si constituie poluantul principal al atmosferei tarilor
si oraselor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activitati
industriale si trafic rutier. Este generat prin descarcari electrice, reactii fotochimice
sau cu radicali liberi. Are densitatea de 1,66 ori mai mare decat aerul si se mentine
aproape de sol. Se descompune usor, generand radicali liberi cu putere oxidanta.
Principalii poluanti primari care determina formarea prin procese fotochimice, a
ozonului si altor oxidanti in atmosfera joasa sunt: oxizii de azot (NOx), compusii
organici volatili (COV) si metanul.
Ca surse generatoare de precursori ai ozonului se evidentiaza urmatoarele:
arderea combustibililor fosili: carbune, produse petroliere, in surse fixe si
mobile (trafic)
depozitarea si distributia benzinei
utilizarea solventilor organici
procesele de compostare a gunoaielor menajere si industriale
Compusii organici produsi fotochimic includ azotatii alifatici organici, acizii
dicarboxilici, acizii benzoic si fenilacetic si produsii de terpene. O gama de produsi
organici pot fi adsorbiti la suprafata carbonului elementar. Clase specifice de
compusi organici identificati includ hidrocarburi alifatice si aromatice, hidrocarburi
aromatice policiclice, aldehide si cetone alifatice si aromatice, fenoli, chinone, esterii
acidului ftalic, heterocicli ai sulfului, clorfenoli si agenti de alchilare.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

39

Cantitatea de ozon troposferic este foarte variabil in timp si spatiu, stiut fiind faptul
c precursorii sunt transportati la distante mari de surs. Din aceste considerente,
ozonul este foarte greu de urmarit, fiind necesar in mod deosebit si monitorizarea
precursorilor sai: oxizi de azot, metan, compusi organici volatili.
Nocivitatea compusilor organici volatili este pusa in evidenta prin concentratia mai
mare sau mai mica de ozon troposferic. Masuratorile de ozon se efectueaza cu
aparatura speciala conform standardelor internationale.
Valorile emisiilor de metale grele sut prezentate in figura 9.
Diferentele cantitatilor de emisii de la un an la altul se datoreaza faptului ca numarul
agentilor economici a fost diferit, unii si-au schimbat domeniul de activitate, au
aparut alte activitati si alti agenti economici; incepand din anul 2003 inventarele de
emisii s-au calculat prin utilizarea programului CORINVENT si folosind factorii de
emisie transmisi impreuna cu acesta in vederea utilitarii lor. Valorile din anul 2004
sunt rezultate in urma calculului chestionarelor de emisii a 43 de agenti economici,
urmand a reveni cu datele definitive la finalizarea inventarului de emisii pe anul
2004.
0,218

2004

0,567

2003

42393

2002

1,416

2001
0

0,5
2001

1
2002

2003

1,5

2004

Figura 9. Emisii brute de COV (mii tone)


Calitatea aerului
Poluarea de fond si poluarea de impact
Poluarea de fond
APM Buzau nu are statii pentru supravegherea poluarii de fond.
Poluarea de impact
Reteaua de control a poluarii de impact in judetul Buzau, mai precis punctele de
prelevare a probelor a asigurat monitorizarea permanenta a urmatoarelor categorii de
poluanti astfel:
- in municipiul Buzau:
poluanti gazosi: NO2, NH3, SO2;
o precipitatii atmosferice;
o pulberi in suspensie;
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

40

o pulberi sedimentabile,
in municipiul Rm Sarat:
o precipitatii atmosferice;
o pulberi sedimentabile,
iar in orasele Nehoiu si Patarlagele:
pulberi sedimentabile.
De asemenea precipitatiile au mai fost monitorizate in punctele Magura si Cernatesti.
Pentru o evaluare corecta a poluantilor s-a avut in vedere, ca pentru punctele de
prelevare a probelor, determinarile sa fie facute astfel:
concentratii maxime si minime la 24 de ore;
frecventa de depasire a concentratiei maxime admisibile(CMA) la 24 ore;
concentratii medii anuale pentru: dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac,
pulberi sedimentabile si pulberi in suspensie.
In anul 2004, reteaua de monitorizare a Agentiei de Protectie a Mediului Buzau a fost
organizata astfel:
a)Polunti gazosi
Monitorizarea poluantilor gazosi s-a realizat in urmatoarele puncte:
SEDIUL A.P.M. BUZAU este situat in centrul orasului, influentat in special
de traficul intens din zona si de emisiile caracteristice datorate agentilor
economici din zona industriala a orasului datorita faptului ca directia
predominanta a vantului este SE -NV ;
Indicatorii urmariti: NO2, NH3, SO2, pulberi in suspensie, pulberi
sedimentabile.
SC COMAT SA BUZAU - este situat la intrarea in oras prin partea nordica,
influentat de trafic rutier pe drumul national DN 10;
- indicatorii urmariti: NO2, NH3, SO2.
SC DUCTIL SA BUZAU este situat in partea de SV a orasului, influentat de
traficul rutier si de industrie prin poluantii emisi de la SC DUCTIL SA, SC
HOEGANES EUROPE SA, SC CORD SA, SC DUCTIL STEEL SA - care
prelucreaza metale.
Indicatorii urmariti: NO2, NH3, SO2,pulberi sedimentabile.
a) Precipitatii atmosferice
Distributia si frecventa precipitatiilor a fost supravegheata prin patru puncte de
control, amplasate astfel:
STATIA METEO BUZAU;
STATIA METEO RM SARAT;
MAGURA;
CERNATESTI.
Media anuala a fost de 412,7 l/mp cu o maxima de 40,1 l/mp in data de 31.07.2004 in
punctul STATIA METEO BUZAU.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

41

Valorile medii anuale pe indicatori si puncte de prelevare in anul 2004 sunt


prezentate in tabelul urmator:

Punct
de Cant.
prelevare
(l/mp)

Conduc
tivitate

pH

296,3

171,5

7,54

RM 430,9

160,4

7,16

MAGURA

383,9

147,4

6,66

CERNATESTI

428,8

143,4

7,23

STATIA
METEO
BUZAU
STATIA
METEO
SARAT

Ca Mg2 SO42

Tabel 2.8.1
CL NO2 NO3 NH4

2+

Din punct de vedere calitativ s-au constatat urmatoarele:


Conductivitatea, care da informatii asupra continutului total de saruri, se

caracterizeaza prin continut ionic total ,, mare, in toate punctele de monitorizare.


Din punct de vedere a valorilor pH-ului valorile acestuia s-au situat intre
5,05upH si 8,31upH.
b) Pulberi in suspensie
Reteaua de supraveghere este formata dintr-un punct de control la sediul APM
Buzau.
c) Pulberi sedimentabile
Aceasta retea este alcatuita din 18 puncte de control, amplasate astfel:
- in municipiul Buzau 12 puncte;
- in municipiul Rm Sarat 3 puncte;
- in Berca - 1 punct;
- in Nehoiu 1 punct;
- in Patirlagele 1punct.

Poluari cu pulberi in suspensie si pulberi sedimentabile


Consideratii generale
Particulele din atmosfera variaza ca marime, geometrie, masa, concentratie,
compozitie chimica si proprietati fizice. Ele apar natural ori ca rezultat direct sau
indirect al activitatii antropice.
O preocupare aparte necesita particulele cu dimensiuni < 20m datorita faptului ca
ele raman suspendate in atmosfera unde (functie de marimea particulei ) se pot
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

42

depune cu viteza relativ mica. Aerosolii atmosferici sunt caracterizati prin aceste
particule de dimensiuni reduse. Formarea si cresterea concentratiei aerosolilor
atmosferici sunt de o importanta deosebita pentru calitatea aerului, datorita faptului
ca particulele de aerosoli:
-pot reflecta lumina, reducand astfel vizibilitatea;
-sunt substante periculoase pentru sanatatea oamenilor si a animalelor;
-afecteaza climatul impreuna cu particulele sedimentabile;
-sunt nedorite datorita potentialului lor ridicat de acoperire a solului.
Particulele in atmosfera sunt de mai multe ordine de marime si magnitudine variind
de la cele sub forma de puncte, la cele care sunt vizibile cu ochiul liber, cu diametre
de la 0.005m la 100m. Particulele mici (1m in diametru aerodinamic) se
comporta ca gazele; ele sunt capabile de coagulare (aglomerare) si sedimenteaza cu
viteza foarte mica. Particulele cu diametrul mai mare de 1m sunt puternic afectate
de gravitatie si rareori se aduna la un loc.
Particulele sub forma de aerosoli sunt emise direct in atmosfera de la o varietate de
surse naturale si antropice. In cazul formarii naturale, sursele sunt: vulcanii,
incendiile padurilor, particulele oceanice, sursele biologice (sol, polen, bacterii,
resturi de plante) si urme de meteoriti; categoria a doua include transporturile, sursele
stationare de arderea combustibililor, o gama larga de procese industriale, depozite
de deseuri solide si o serie de surse de tipul activitatilor din agricultura si emisiile
sporadice de la caile de transport rutiere. Particulele de aerosoli includ sulfati,
azotati si hidrocarburi oxigenate care sunt produse prin oxidari direct, catalitic si
fotochimic ale sulfului, azotului si hidrocarburilor volatile.
Particulele solide sunt numite cu un termen colectiv pentru a descrie particulele mici,
solide, care sunt prezente in atmosfera pentru perioade relativ scurte (minute) pana la
perioade lungi de timp (zile sau saptamani).
Marimea este o caracteristica foarte importanta a particulelor, deoarece ea determina
durata atmosferica de viata, efectele de difuzia luminii si depunerea in plamanii
oamenilor. La o studiere a marimii particulelor corelata cu numarul de particule
prezent, este evident ca cele mai multe particule sunt foarte mici (0.1 m), in timp
ce cea mai mare parte a volumului si masei acestor particule este asociata cu
particulele cu diametrul 0.1m.
Cele mai mici particule, de tip nucleu, sunt cele cu dimensiuni mai mici de 0.08 m.
Particulele de tip nucleu sunt formate din asocierea si condensarea vaporilor
substantelor la presiune joasa generati in faza gazoasa, prin reactii chimice sau
vaporizari la temperatura inalta ce au loc in atmosfera. Particulele de tip nucleu cresc
in marime prin coagulare si condensare (gaze/vapori condenseaza in interiorul
particulei existente). Rata de crestere depinde de numarul particulelor, viteza si aria
suprafetei. Acestea descresc rapid la particulele cu marimi ce ating 1 m. Ca rezultat,
particulele tind sa nu creasca pana in jur de 1 m. Particulele cu marimi in domeniul
0.1-1 m, reprezinta particulele ce se inscriu in modul de acumulare. Aceste particule
nu cresc in particulele mai mici.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

43

Particulele grosiere sunt in mod normal produse prin procese mecanice de tipul
fragmentarii materiei si atomizarii lichidelor. Marea majoritate a masei lor este data
de particulele din domeniul 2-100 m. Desi exista unele diferente in domeniul de
marime, particulele grosiere difera ca si comportare in atmosfera, depunere si surse
de producere.
In zonele urbane, particulele sub forma de aerosoli sunt ca masa impartite intre cele
fine si cele grosiere. In conditii de calm atmosferic, masa particulelor fine incepe sa
fie mai mare decat masa particulelor grosiere, cu cresterea distantei fata de zonele
urbane.
Datorita vitezei lor mici de sedimentare, particulele fine pot fi transportate pe
distante relativ mari fata de regiunile surselor de producere.
Particule in suspensie
In cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide, netoxice cu diametru pana la
20g. Dintre acestea, cele cu diametre micronice si submicronice patrund prin tractul
respirator in plamani, unde se depun. Atunci cand cantitatea inhalata intr-un interval
de timp depaseste cantitatea ce poate fi eliminata in mod natural, apar disfunctii ale
plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii respiratorii si a suprafetei de schimb
a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea
afectiunilor cardiorespiratorii. In cazul in care particulele contin substante toxice, ca
de exemplu metale grele in cazul cenusii de carbune, acestea devin foarte agresive,
eliberarea in plasma si in sange a ionilor metalici conducand, in functie de metal si de
doza, la tulburari foarte serioase.
Pulberi sedimentabile cu diametre mai mari de 20 m, care, dupa ce sunt emise in
atmosfer, se depun pe sol, vegetatie, ap si constructii. Particulele sedimentabile
sunt particulele solide cu diametrul de peste 10g. Acestea rezulta din procese
mecanice, constructii de drumuri, pulverizarea solului de catre autovehicule, unele
industrii ca siderurgia, industria materialelor de constructie sau ca urmare a actiunii
de eroziune a vantului asupra solului.
Particulele care compun aerosolii ambientali difera in compozitie. Particulelor pot
contine sute de specii chimice diferite; cel mai mult, datorita faptului ca
semnificative concentratii in particulele fine sunt: sulfatii, azotatii, carbonul
elementar, compusii organici condensati si o multime de metale (sub forma de urme).

Poluari cu pulberi in suspensie PM 10


Surse de poluare
Sursele de poluare cu pulberi in suspensie specifice judetului Buzau sunt: industria,
centralele termice si transportul rutier. Valoarea medie pentru anul 2004 este de
0,0328 mg/mc.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

44

De mentionat este ca datele au provenit de la un singur echipament de prelevare,


amplasat la sediul APM Buzau.
Valorile medii lunare ( mg/ mc) sunt prezentate in fig.10

0,075

0,05
0,036

0,041
0,035

0,031 0,032 0,03 0,031 0,029 0,033 0,031 0,032 0,032

0,025

Fig. 10 Evolutia fractiunii PM10 concentratie medie lunar (mg/mc)


ian

feb

mar

apr

mai

iun

iul

aug

sept

oct

nov

dec

Poluari cu pulberi sedimentabile, (mg/m2/ luna)

Punct de prelevare
LABORATOR APM BUZAU
SC STAC SA BUZAU
SC TRICOSTAR SA BUZAU
SC BETA SA BUZAU
BETA I BUZAU
BETA II BUZAU
STAVILAR BUZAU
SC URSUS SA BUZAU
STATIA METEO BUZAU
SC ZAHAR SA BUZAU
SC DUCTIL SA BUZAU

2002
4,46
4,15
4,32
4,79
3,6
4,52
4,5
7,61
2,45
5,81
3,61

2003
4,63
4,07
4,13
3,86
4,08
3,99
4,11
4,2
2,09
3,9
2,83

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

2004
4,37
3,17
4,55
5,19
7,24
3,85
3,47
6,25
4,98
5,92
6,86
45

SC SEMROM SA BUZAU
3,14
STATIA PECO PATARLAGELE 3,85
STATIA POMPARE NEHOIU 4,91
BERCA
3,38
ADP RM SARAT
4,89
SC FERMIT SA RM SARAT
3,22
STATIE EPURARE RM SARAT 3,97

2,96
4,39
5,04
3,10
2,86
2,76
2,63

2,48
4,76
3,56
3,82
2,35
2,46
3,41

Concluzii generale:
Poluani gazoi la nivelul judeului Buzu nu s-au semnalat depiri ale
concentraiei anuale admisibile la nici unul din poluanii monitorizai: NO 2, SO2,
NH3.
Pulberile n suspensie, PM10 i pulberi sedimentabile - sunt principalii poluani
la care s-au nregistrat depiri semnificative ale concentraiei maxime admise
pentru diferite intervale de mediere.
PM10 din totalul de 266 probe zilnice n anul 2004 nu s-a semnalat nici o depire a
valorii limit zilnice pentru protecia sntii umane conform Ord.MAPPM
nr.592/2002.
Pulberi sedimentabile - din totalul de 215 probe analizate, s-a nregistrat o depire
a concentraiei maxime, ceea ce reprezint o frecven de depire de 0,47%.
Precipitaii pH-ul a avut valori ntre 5,05upH i 8,31upH, iar conductivitatea
care d informaii asupra coninutului total de sruri, se caracterizeaz prin coninut
ionic total ,, mare, n toate punctele de monitorizare.
2.2.2.Starea apelor de suprafata si a apelor subterane
Apa, indispensabila vietii, reprezinta o resurs natural regenerabil, disponibil in
cantitati limitate si cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce
influenteaza si agreseaza mediul ambiant: substante poluante si deseuri emise de
unitatile industriale si agricole, exploatari miniere si de hidrocarburi, aglomerari
urbane.Utilizata ca materie prima pentru activitatile productive, ca sursa de energie,
cale de transport, acvacultura si agrement, o putem considera indispensabila si
societatii omenesti.

Apele de suprafata
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

46

Descrierea apelor de suprafata


Apele de suprafata provin din precipitatii atmosferice, din topirea zapezilor si din
izvoare, curgand sau stationand la suprafata solului in functie de inclinatia acestuia.
Compozitia apelor variaza in limite largi, in raport cu caracteristicile bazinului de
alimentare, in functie de natura rocilor terenurilor din care isi aduna apele si pe care
le traverseaza, de anotimp, de aportul si proprietatile altor ape pe care le primesc etc.
Ploile si topirea zapezilor produc modificari importante atat cantitative cat si
calitative deoarece, curgand la suprafata solului si spaland suprafata cestuia,
antreneaza tot felul de impuritati (germeni microbieni, suspensii, pesticide,
fertilizanti etc.) pe care le transporta in apa. Dar, in afara acestor modificari
inevitabile, apele de suprafata isi modifica compozitia pe unele sectoare si uneori pe
distante apreciabile din cauza folosirii lor in diverse scopuri (menajere, industriale,
agricole etc.) si indeosebi dupa deversari de ape reziduale care pot denatura brusc
proprietatile fizico-chimice si biologice ale apei atunci cand nu se respecta regulile
igienice la deversarea lor.
Municipiul Buzau este amplasat pe malul drept al raului Buzau, pe cursul mijlociu al
acestuia.
DESCRIEREA PRINCIPALELOR CURSURI DE APA
a. Raul Buzau
Raul Buzau isi aduna afluentii de pe teritoriul a patru judete, Brasov, Covasne, Buzau
si Braila. El izvoraste din partea din partea de vest a masivului Ciucas, traverseaza
muntii Buzaului, dreneaza o serie de depresiuni si apoi strabate campia Buzaului,
avand o lungime de 302 km si un bazin de receptie de 5264 km/p, pe teritoriul
judetului Buzau fiind 142 km si o suprafata de 3660 km/p. Afluentii cu cel mai
important aport de debit sunt: Basca Mare, Basca Mica, Basca Chiojd, Balaneasa,
Muratorea, Slanic, Saratel, Niscov si Calnau.
In dreptul municipiului Buzau, are o albie indiguita, in largime de 200-300 m, putand
prelua apele, chiar si la viituri, neexistand posibilitati de a se produce inundatii.
Raul Buzau indeplineste multe functii :
constituie principala sursa de apa pentru diverse folosinte;
principalul receptor natural al apelor uzate;
este o importanta cale de transport, taind dealurile si muntii
perpenticular;
importanta sursa hidroenergetica;
sursa de recreere in numeroase puncte ;
sursa de hrana.
b. Raul Calmatui
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

47

Raul Calmatui izvoraste di imediata vecinatate a orasului Buzau, strabate Baraganul


Central si se varsa in fluviul Dunarea. Are o lungime de 152 km, din care 46 km in
judetul Buzau, iar bazinul hidrografic pe care il strabate are o suprafata de 1460km/p,
din care 955 km/p in judetul Buzau. Albia raului, ingusta, se colmateaza datorita
pantei reduse si coeficientului mare de meandrare, ducand in perioade secetoase, la
baltirea apei in anumite portiuni, secarea pe altele. Alimentarea se face in perioadele
secetoase din panza freatuica aflata de la 1-2 m, in unele zone, pana la 30m.
Existenta unui strat freatic ridicat in conditiile unei ape puternic mineralizata si a
unei evapotranspiratii abundente determina un potential de saraturare ridicat. Datorita
canalelor de desecare din zona, limita naturala a a bazinului a fost extinsa, ajungand
la 1587 km/p suprafata, iar nivelul apei freatice a coborat cu 1 m, ameliorand
terenurile saraturate.
c.Raul Sarata
Raul Sarata izvoraste din Subcarpatii de Curbura (de sub masivul Istrita) si straaate
campia pana la varsarea in Ialomita. Este anemic, cu pante mici, puternic meandrate.
Are o lungime de 87km, din care 47 pe teritoriul judetului Buzau, si o suprafata de
1290 km/p, din care 537 km/p pe teritoriul judetului Buzau.
d.Raul Rm. Sarat
Raul Rm. Sarat are o lungime de 137 km, din care 51 km pe raza
judetului Buzau.
Resursele de ap
Spre deosebire de alte resurse naturale care cunosc un proces de epuizare in timp, apa
este o resursa regenerabila, fiind supusa unui proces continuu de reimprospatare,
urmand ciclul natural care ii asigura continuitatea.
Resursele de apa ale judetului Buzau sunt :
ape de suprafata raurile si lacurile naturale sau antropice.
ape subterane - rezerve de apa existente in straturi acvifere freatice si
straturi de mare adancime.
Surse de ap de suprafat
Sunt de trei ori mai bogate decat cele subterane, daca se iau in considerare debitele
medii multianuale. Dat fiind ca folosirea surselor subterane este mai putin
costisitoare si sunt teoretic de calitate mai buna, acestea sunt rezervate in majoritatea
cazurilor pentru alimentari cu apa potabila, iar cele de suprafata pentru cerintele
industriale, care de regula sunt mai mari decat cele menajere, pentru irigatii,
piscicultura si alte folosinte.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

48

Pentru judetul Buzau, sursa de ap de suprafat o constituie raul Buzau, de unde apa
este preluat prin intermediul drenurilor (Patarlagele) sau a prizelor.
Surse de ap subteran
Sursele de apa subterane pot fi:
straturi freatice, straturi de apa cu nivel liber sau de unica presiune;
straturi de mica adancime (sub 50 m )
straturi de medie adancime (50 - 100 m )
straturi de mare adancime (peste 100 m )
Prelevarea apei pentru Municipiul BUZAU se realizeaza din doua surse:
sursa de suprafata rau Buzau priza de mal pentru apa industriala
sursa subterana din stratele aqvifere si straturi de mare aancime in 4
fronturi cu un numar de 89 puturi, cu adancimi cuprinse intre 27-150 m si un debit
exploatat de 600l/sec.;
Prelevarea apei pentru orasul Nehoiu se realizeaza din lacul de acumulare Siriu si se
prelucreaza in statia de tatare Siriu, de unde pleaca prin reteaua de distributie in oras
si localitatile limitrofe
Prelevarea apei pentru orasul Patarlagele se face din raul Buzau prin drenuri facute
sub albie.
Prelevarea apei pentru orasul Pogoanele se face din subteran

Resurse de apa teoretice :


o Surse din ap de suprafat : 8878 l/sec
o Surse din ap subteran : 2606 l/sec
Resursele de apa pentru MUNICIPIUL RM. SARAT, urmarite de SGA
VRANCEA sunt:
o Surse de apa de suprafata : la SH Puiesti debitul mediu pentru anul 2004
a fost de 898 l/s;
o Surse de ap subteran : in BH al Rm. Sarat sunt urmarite 2 foraje la
Ceausu si 2 foraje la Nicolesti, valorile indicatorilor de calitate
determinate conform Legii nr 458 / 2002 :
o Ceausu: amoniu 0,12 - 0,48 mg/l, azotiti 0,016-0,25 mg/l,azotati 53,6
mg/l, cloruri 647-1033 mg/l, CCO-Mn 6,9-9 mg/l,fosfati 0,205 0,264
mg/l.
o Nicolesti: amoniu 0,14 0,28 mg/l, azotiti 0,02 2,66 mg/l, cloruri
1276 mg/l, CCO- Mn 10,5 11.3 mg/l.
Captarile de alimentare cu apa (foraje de exploatare) urmarite de SGA VRANCEA
sunt forajele de la:
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

49

o sursa Voetin, unde s-au inregistrat urmatoarele valori: la amoniu 0,43


mg/l, azotiti 0,02 mg/l si fosfati 0,176 mg/l;
o sursa Oreavu, unde s-au inregistrat urmatoarele valori: la amoniu 0,89
mg/l, sulfati 384 mg/l si fosfati 0,117 mg/l;
Nivelul mediu piezometric la forajul Fotin F1 masurat de la buza burlanului pana la
nivelul apei este de 476 cm, cota forajului fata de n.r.M.N. este de 70,55 m.
Prelevarile de apa
Pentru Municipiul BUZAU,
societatea R.A.M. administreaza sistemul de
alimentare cu apa.
Apa bruta de suprafata este folosita numai in industrie.
Apa din subteran, potential potabila, este exploatata prin 4 fronturi:
- Crang-Lipia
- Sud
- Zahar
- Est
si dupa o tratare simpla este distribuita populatiei.
Pentru orasul Nehoiu, societatea
SERVCOOM administreaza sistemul de
alimentare cu apa, prin prelevarea din sursa de suprafata lac de acumulare Siriu si
tratatrea acesteia in propria statie de tratare .
Pentru orasul Pogoanele, societatea Serviciul Public administreaza sistemul de
alimentare cu apa, prin prelevarea apei din sursa subterana.
Pentru orasul Patarlagele, societatea Serviciul Public administreaza sistemul de
alimentare cu apa, prin prelevarea apei din sursa subterana, dren din raul Buzau.
Multe din comunele judetului Buzau au alimentari cu apa mai vechi sau chiar foarte
noi din subteran pentru satisfacerea cerintelor populatiei.
Starea apelor de suprafata
Evaluarea calitatii apelor de suprafata pe teritoriul judetului Buzau s-a bazat pe
prelucrarea datelor primite lunar de la Directia Apelor Buzau-Ialomita pe diferite
sectiuni de control. Principiile care au stat la baza evaluarii calitative ale apelor de
suprafata au fost:
incadrarea sectiunilor de control in clasele de calitate prevazute de O.M.
1146/10.12.2002 ;
evidentierea sectiunilor de apa degradate - analiza surselor de poluare;
imbunatatirea calitatii apelor de suprafata pe tronsoane;
tendinta de evolutie pe termen scurt (prin comparatie cu anul precedent).
Indicatorii de calitate analizati:
regimul oxigenului oxigen dizolvat,CBO5, CCO-Cr, CCO-Mn;
nutrienti amoniu, azotiti, azotati, ortofosfati, fosfor total;
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

50

ioni generali, salinitate- reziduu filtrabil, fier total, sodiu, calciu, magneziu,
cloruri, sulfati
substante toxice organice fenoli, detergenti.
La nivelul judetului Buzau s-au monitorizat urmatoarele cursuri de apa:

Raul Buzau cu afluentii sai;


Raul Sarata;
Raul Calmatui;
Raul Rm. Sarat.

In cele ce urmeaza, se vor prezenta succint, principalele elemente de calitate ale


cursurilor de apa importante din judetul nostru si tendintele acestora, functie de o
serie de factori cunoscuti sau previzionati, cum sunt: capacitati de productie
industriale si agricole, volumul precipitatiilor, temperatura mediului ambiant, masuri
adoptate de agenti economici, programe de investitii in obiective de mediu, obiective
noi generatoare de noxe, eficienta activitatii de control la sursele generatoare de
emisii in mediu.Monitorizarea acestor cursuri s-a efectuat, ca si in anii precedenti in
sectiuni caracteristice de ordinul I (Buzau), care sunt stabilite pe tronsoane ale
raurilor, in puncte de interes national, pe baza unor criterii ce au in vedere
urmatoarele elemente: confluenta cu alte cursuri de apa, existenta unor sisteme
centralizate de alimentare cu apa, prezenta unor factori cu impact negativ asupra
cursurilor de apa, si sectiuni de ordinul II (Sarata, Calmatui), care sunt stabilite in
puncte de interes local (regional): programe de urbanizare, zone de reconstructie
ecologica, folosinte importante.
EVOLUTIA CALITATII APELOR DE SUPRAFATA
Urmarirea calitatii cursurilor de apa se face permanent, de regula in sectiuni de
control caracteristice fiecarui curs natural in parte, avandu-se in vedere urmatoarele:
clase de calitate necesare (Normativul privind obiectivele de referinta
pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata aprobat prin O.M.1146/2002);
frecvente de prelevare;
surse de poluare potentiale;
confluent cu afluentii principali;
asezari umane.
La interpretarea datelor analitice s-au avut in vedere, in primul rand, limitele admise
pe grupe de poluanti si cantitatile acestora, pe unitate de timp (debitele poluantilor).
Aceasta, pentru a stabili clasa de calitate pe tronsoane de rauri (intre sectiunile
caracteristice), cat si pentru a depista mai usor eventualele emisii generate de surse
de poluare punctuale sau difuze.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

51

RAUL BUZAU
Supravegherea calitatii apelor raului Buzau s-a efectuat atat in flux informational
rapid, cat si in flux informational lent. Monitorizarea in flux informational rapid a
asigurat in mod operativ cunoasterea situatiei de poluare zilnic. Prin monitorizarea
in flux informational lent s-a realizat evaluarea tendintelor globale ale calitatii apelor
in decursul anului.
In tabelul de mai jos este prezentata evolutia indicatorilor de calitate rezultati in urma
monitorizarii in anul 2004, in urmatoarele sectiuni caracteristice:
- Nehoiu (Km 233)
- Am. Mun. Buzau (Km 160)
- Banita (km 131)
Evolutia indicatorilor de calitate este prezentat sintetic in tabelul urmator:

Indicator
analizat

Buzau - Sectiuni de control


Nehoiu

Se
PH
CBO5
CCO-Mn
RF
N-NH4
N-NO2
N-NO3

Am. Mun. Buzau

Sem.I

7.3

An

Banita

An

Sem.I Sem.

Limite
admise
mg/l
ORD
1146/2
002

Sem. Sem.

An

7.7

7.4

7.5

7.8

7.3

7.6

7.4

6.5-8.5

3.4

3.4

4.8

4.2

6.7

5.9

6.7

11.9

10.7

5.5

15.2

10.2

17.7

16.3

15.7

10.00

3.9
265.4

385.2

334.7

950.2

1013

1016

896.2

1098.3

943.3

500

0.097

0.106

0.1

0.37

0.15

0.32

2.07

1.776

0.01

0.013

0.011

0.041

0.024

0.028

0.059

0.111

0.088

0.06

2.06

2.18

2.08

1.987

1.788

2.086

2.285

1.788

2.176

Concluzii:
Este un ru cu debit foarte redus de ap;
Caracteristicile solului influeneaz n mare msur calitatea apei;
Gradul de poluare creste din amonte n aval

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

52

Clasele de calitate ale raului Buzau in anul 2004 :

Curs de ap
Buzau
Buzau
Buzau

Sectiunea
de control

Normativ de referint
O.M.1146/2002
Trim..I
Trim.II
II
II

Nehoiu
Am. Mun.
III
Buzau
Banita
III

Trim.III
II

TrimIV
II

III

III

III

III

III

III

RAURILE CALMATUI si SARATA

Supravegherea calitatii raului Calmatui a fost realizata in anul 2004 in sectiunea


de control de ordinul II Smeeni (Km 22) iar raul Sarata in sectiune
Monteoru

Evolutia indicatorilor de calitate este prezentat sintetic in tabelul urmator:

Indicator
analizat

Calmatui

Sarata

Smeeni

Monteoru

Sem.I
PH
8.13
CBO5
5.1
CCO-Mn 10.76
RF
361.33
N0.95
NH4Ca
N-NO2
0.034
N-NO3
1.609

Sem.II
7.93
4.8
9.73
309.33
0.38
0.034
1.090

An
8.03
5.1
10.245
335.33
0.66

Sem.I
7.98
3.4
9.5
275
0.35

Sem.II
7.76
5.7
9.65
288.5
0.91

0.034
1.349

0.0241
1.482

0.0206
1.164

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

An

Limite
admise
mg/l
ORD
1146/200
2

7.87
4.8
9.575
281.75
0.73

6.5-8.5
7
10
500
1

0.0223 0.06
1.323 3

53

Clasele de calitate in anul 2004:

Curs de ap
Calmatui
Sarata

Sectiunea
control
Smeeni
Monteoru

de

Normativ de referint
O.M.1146/2002
Trm.I
Trim.II
III
III
III
III

Trim.III
III
III

Trim.IV
III
III

Concluzii:
S-au semnalat depiri la regimul nutrienilor ca urmare a fondului natural al
solului;
Cauzele depirilor nregistrate se datoreaz debitelor foarte sczute, polurii
difuze din agricultur (ngrminte pe baz de fosfai, azotai), depozitelor de
gunoi, mai ales n urma splrii acestora de ctre ploile repezi
Mediile anuale realizate pe raul Rm. Sarat in sectiunea Nicolesti sunt prezentate
in tabelul urmator:

Indicator
analizat

Raul Rm. Sarat sectiunea


Nicolesti

Sem.I
Sem.II
PH
8,15
7,8
CCO-Mn
16,3
16,35
RF
3196,5
3699,5
SO4
295,5
307
N-NO2
0,645
0,77
N-NO3
1,825
1,56

Incadrarea in
limite admise
mg/l,conf. Ord.
1146/2002

An
7,9
16,32
3448
301,25
0,68
1,69

6,5 - 8,5
III
D
D
D
II

Incadrarea in clasele de calitate a raului Rm. Sarat :

Curs de ap

Sectiunea Normativ de referint


de control O.M.1146/2002
Nicoresti
Trm.I
Trim.II

Trim.III

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

Trim.IV
54

Rm. Sarat

PH
CCO Mn
RF
SO4
N-NO2
N-NO3

I
II
D
D
IV
II

I
IV
D
D
D
I

I
II
D
D
D
I

I
IV
D
D
III
II

Concluzii:
Raul Rm. Sarat se caracterizeaza printr-o mineralizare naturala, incluzand si
sectiunea Nicolesti.Ca urmare, indicatorii RF si SO4 sunt peste limitele
admise, conform Ordinului 1146/2002.

Evolutia indicatorilor de calitate


prezentata in figurile de mai jos:

a cursurilor de apa monitorizate este

pH
8.2
8
7.8
7.6

pH

7.4
7.2
7
Buzau
Nehoiu

Am Mun
Buau

Buzau
Banita

Calmatui
Smeeni

Sarata
Monteoru

Rm Sarat
Nicolesi

RF
3500
3000
2500
2000
1500

RF

1000
500
0

Buzau
Nehoiu

Am Mun
Buau

Buzau
Banita

Calmatui
Smeeni

Sarata
Monteoru

Rm Sarat
Nicolesi

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

55

NO2
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3

NO2

0.2
0.1
0

Buzau
Nehoiu

Am Mun
Buau

Buzau
Banita

Calmatui
Smeeni

Sarata
Monteoru

Rm Sarat
Nicolesi

NO3
2.5
2
1.5
NO3

1
0.5
0

Buzau
Nehoiu

Am Mun
Buau

Buzau
Banita

Calmatui
Smeeni

Sarata
Monteoru

Rm Sarat
Nicolesi

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

56

CCO-Mn
20
15
10

CCO-Mn

5
0

Buzau
Nehoiu

Am Mun
Buau

Buzau
Banita

Calmatui
Smeeni

Sarata Rm Sarat
Monteoru Nicolesi

CBO5
7
6
5
4
3
2
1
0

CBO5

Buzau
Nehoiu

Am Mun
Buau

Buzau
Banita

Calmatui
Smeeni

Sarata
Monteoru

NH4
2
1.5
1

NH4

0.5
0

Buzau
Nehoiu

Am Mun
Buau

Buzau
Banita

Calmatui
Smeeni

Sarata
Monteoru

Starea lacurilor

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

57

La nivelul judetului Buzau, in cursul anului 2004, Directia Apelor Buzau-Ialomita a


monitorizat urmtoarele lacuri:
lacuri naturale Balta Alba si Amara;
lacuri de acumulare:
-Siriu
-Cindesti.
Stadiul trofic al lacurilor din punct de vedere al incrcrii cu nutrienti este prezentat
pe sectiuni (intrare lac, mijloc lac, iesire lac) in tabelul urmator:

Lacul
Siriu
Cindesti

intrare lac
Oligo-mezotrof
mezotrof

mijloc lac
mezotrof
mezotrof

iesire lac
Oligo-mezotrof
Mezotrof

Aprovizionarea cu apa de baut din instalatii centrale


Nr.crt.

LOCALITATEA

INSTALAIA
CENTRAL

1.

BERCA

VERNETI

2.

BRDEANU

BRDEANU

3.
4.
5.
6.

BREAZA
BUZU
CNETI
CERNTETI

BREAZA
BUZU
CNETI
CERNTETI

7.

CISLU

CISLU

8.
9.

COZIENI
Gl. SILITEA

10.
11.

COZIENI
GLODEANU
SILITEA
GURA TEGHII
LOPTARI

12.

MRCINENI

SPOCA

13.

MNZLETI

MNZLETI

GURA TEGHII
LOPTARI

SURSA
CAPTAT
de
profunzime
de
profunzime
izvoare
de profunime
izvoare
de
profunzime
de
profunzime
izvoare
de
profunzime
izvoare
de
profunzime
de
profunzime
de suprafa

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

PROCEDEE
DE
TRATARE
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
coagulare,
58

14.
15.

MGURA
MEREI

MGURA
MEREI

izvoare
de
profunzime
izvoare
de suprafa

16.
17.

NIENI
NEHOIU

NIENI
SIRIU

18.

PADINA

PADINA

19.
20.

PTRLAGELE
POGOANELE

21.

PRSCOV

22.

RMNICU SRAT

23.

RUEU

24.

SHTENI

25.

SPOCA

26.

SIRIU

de
profunzime
PTRLAGELE de suprafa
POGOANELE
de
profunzime
PRSCOV
de
profunzime
RM. SRAT
de
profunzime
RUEU
de
profunzime
SHTENI
de
profunzime
SPOCA
de
profunzime
SIRIU
de suprafa

27.

SMEENI

SMEENI

28.

ULMENI

ULMENI

29.

VERNETI

VERNETI

de
profunzime
de
profunzime
de
profunzime

clorinare;
clorinare
clorinare
clorinare
coagulare,
clorinare;
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
clorinare
coagulare,
clorinare;
clorinare
clorinare
clorinare

TOTL
38 I.C.
TOTAL NUMR CONSUMATORI = 241424
POPULAIE DESERVIT DE I.C.= 46,90%

Apele uzate
Protectia mediului impotriva efectelor negative ale evacuarilor de ape uzate
orasenesti si de ape uzate din anumite sectoare industriale (in special industra
alimentara) constituie obiectivul Directivei Consiliului 91/271/CEE.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

59

Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane a fost


transpusa in legislatia romaneasca prin HG 188/2002 pentru aprobarea unor
norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate.
Pe teritoriul judetului au fost inventariate un numar de 12 statii din care 4 in mediul
urban si 8 in mediul rural.
Situatia apelor uzate epurate din judetul Buzau in anul 2004 este urmatoarea:
Statia de epurare

Tipul de

Ape uzate, mc/an

epurare

Industriale

menajere

total

Buzau- RAM

Me+B*

6559488

9839232

16398720

Rm Sarat

Me+B

676447

1058033

1734480

Nehoiu- SERVCOM

Me+B

133800

104059

237859

Berca IGOSERV

Me+B

298982

Merei-Monteoru

Me+B

40

Beceni Primaria

Me+B

50

2500

2550

Pogoanele - Primaria

Me+B

1440

10777

122017

ACVATERM

Primaria

* Me tratare mecanica

B tratare biologica

Agentia de Protectie a Mediului Buzau primeste zilnic rezultatele determinarilor


fizico-chimice
efectuate in sectiunea de flux rapid Aval municipiului Buzau
pentru raul Buzau de la laboratorul Directiei Apelor Ialomita Buzau.De asemenea,
Agentia de Protectie a Mediului Buzau are inregistrati in baza de date 7 agenti
economici ( RAM BUZAU, SC DUCTIL STEEL SA BUZAU, SC ACVATERM SA
RM SARAT, SC ELARS SA RM SARAT, SC ROMCARBON SA BUZAU, SC
CORD SA BUZAU, SC OILREG RM SARAT) care isi automonitorizeaza calitatea
apealor uzate, care prin natura activitatilor, a capacitatilor existente si a compozitiei
apelor uzate pot afecta datorita substantele poluante emise, calitatea acestor resurse.
Lunar se mai primesc rezultatele automonitorizarii calitatii apelor uzate de la
urmatorii agenti economici: DEPOUL CFR MARFA BUZAU, COMPANIA DE
BERE ROMANIA BUZAU, SC DUCTIL SA BUZAU, SC FILATURA SA
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

60

BUZAU, SC GREENTECH SA BUZAU, SC BETA SA BUZAU, SC FERMIT SA


RM. SARAT.
Principalele statii de epurare din judetul Buzau sunt:
RAM BUZAU are in subordine statia de epurare a Municipiului Buzau ,care
functioneaza in doua trepte (mecanica si biologica).Statia are o capacitate proiectata
de 1100 l/s, capacitatea existenta fiind de 1100 l/s; gradul de epurare pentru treapta
mecanica este de 80%, iar pentru treapta biologica de 50 %.Agentii economici mari
poluatori care deverseaza in reteaua RAM sunt SC AVICOLA SA si SC EURO
AVIPO SRLS- au inregistrat depasiri la suspensii si amoniu. In prezent RAM
BUZAU se afla in derularea unui proiect de Reabilitare a Statiei de epurare printr-un
program ISPA, programul fiind in stadiu de proiectare .
SC ACVATERM SA RM. SARAT are in subordine statia de epurare a Municipiului
RM. SARAT, statie care functioneaza in doua trepte (mecanica si biologica)avand o
capacitate de 170 l/s; gradul de epurare pentru treapta mecanica este de 80%, iar
pentru treapta biologica de 50 %. gradul de epurare pentru treapta mecanica este de
80%, iar pentru treapta biologica de 50 %. Agentii economici mari poluatori care
deverseaza in reteaua ACVATERM RM. SARAT sunt SC NEPTUN SRL, SC
MERIDIAN SRL, SC CARMO ZIMBRU SRL, SC SAMIPLAST SRL,SC
DANIROPAN SRL si SC RODEMAT SRL. A inregistrat depasiri la CBO5 ,CCO-Cr
si NH4(din raportarile primite de la SGA VRANCEA).Ca masura pentru incadrarea
indicatorilor in limitele NTPA 001/2002 din Legea 188/2002, SC ACVATERM SA
Rm.Sarat este cuprinsa intr-un program de finantare PHARE pentru Reabilitarea si
Retehnologizarea statiei de epurare.Studiul de fezabilitate pentru aceasta investitie a
fost depus la Agentia de Dezvoltare Regionala Sud Est pentru obtinerea de finantare
( valoarea de investitie =2.792.636 ).
APOSERV POGOANELE - statia de epurare are treapta mecanica si biologica,
asigurand si clorinarea.Treapta mecanica asigura epurarea unui debit de 21,4l/s.In
orasul Pogoanele nu sunt agenti economici mari poluatori; nu exista laborator propriu
de monitorizare , ca atare nu detin date privind depasiri ale indicatorilor .
PRIMARIA COMUNEI BECENI -instalatia de epurare are treapta mecanica si
filtru biologic , gradul de epurare fiind de 90%.Sursele de poluare sunt SC
ASCOMEX SAsi SC CARMONTANA SA.Proprietarul instalatiei de epurare
raporteaza ca nu are inregistate depasiri la valorile indicatorilor de calitate ai apei.
SC IGOSERV SA BERCA-statia de epurare se afla in curs de modernizare a celor
doua trepte ( mecanica si biologica) , prin Programul SAPARD.Proprietarul statiei
raporteaza ca nu are depasiri la indicatori.
STATIA DE EPURARE MONTEORU - nu este functionala. Se afla in stadiul de
intocmire a proiectelor pentru a beneficia de un Program SAPARD pentru
alimentarea cu apa si canalizare pentru satul Monteoru.
SC SERVCOM SA NEHOIU- unitatea are doua statii de epurare situate la
Nehoiasu si Paltineni.Statia de epurare de la Nehoiasu a evacuat un debit mediu de 2
l/s fiind supradimensionata datorita reducerii activitatilor agentilor economici care
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

61

deverseaza apele uzate in reteaua sa.Statia de la Paltineni epureaza apele provenite


din orasul Nehoiu.Aceasta are un debit proiectat de 28 l/s si a epurat in 2004 un debit
de 36l/s, deci este subdimensionata.S-au inregistrat depasiri la CBO5, NH4 si materii
in suspensii, putandu-se evidentia lipsa treptei biologice, exploatarea si intretinerea
necorespunzatoare a celei mecanice.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

62

2.2.3 STAREA SOLURILOR


Repartitia solurilor pe clase de pretabilitate
Gruparea terenurilor pe clase de pretabilitate s-a realizat luandu-se in considerare
natura si intensitatea factorilor limitativi: textura, panta terenului, eroziuni ale
solului, alunecarile de teren, excesul de umiditate freatica, excesul de umiditate de
suprafata, saraturarea, neuniformitatea terenului, etc.
In urma aplicarii principiilor si criteriilor de grupare pe teritoriul judetului Buzau, sau identificat 6 clase de pretabilitate:

Clasa I (174785 ha 43,4%) terenuri cu pretabilitate buna pentru


cultura de camp

Clasa II (66885 ha 16,6%) terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu


limitari reduse pentru cultura de camp

Clasa III (44502 ha 11,1%) terenuri cu pretabilitate mijlocie, cu


limitari moderate pentru cultura de camp

Clasa IV (33310 ha 8%) terenuri cu pretabilitate slaba, cu limitari


severe pentru cultura de camp

Clasa V (54910 ha 14,7%) terenuri cu limitari foarte severe


nepretabile pentru cultura de camp, vii, livezi

Clasa VI (29085 ha 7,2%) terenuri cu pretabilitate slaba (marginale),


cu limitari severe pentru cultura de camp
Pe terenurile agricole calitatea solului este afectata intr-o masura mai mica sau mai
mare de una sau mai multe restrictii. Influentele daunatoare ale acestora se reflecta in
deteriorarea caracteristicilor si functiilor solurilor, respectiv in capacitatea lor
bioproductiva, dar, ceea ce este si mai grav, in afectarea calitatii produselor agricole
si a securitatii alimentare, cu urmari serioase asupra calitatii vietii omului. Aceste
restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, caracteristici
edafice etc), fie de actiuni antropice agricole si industriale; in multe cazuri factorii
mentionati pot actiona sinergic in sens negativ, avand ca efect scaderea calitatii
solurilor si chiar anularea functiilor acestora.
O influenta aparte asupra calitatii solului exercita reactia solului ( gradul de
acididate sau bazicitate care este data de raportul dintre concentratia de ioni de
H si OH). Astfel, solurile acide sunt sarace sau uneori, total lipsite de Ca element
important pentru viata plantelor si, de asemenea,lipsite de unele microelemente
(bor, molibden,cobalt). Reactia puternic alcalina a solului determina blocarea
unor microelemente (Zn,Cu,Mn,Bo,etc) si ,prin urmare, carente in ceea ce
priveste aprovizionarea plantelor. Aceste soluri au proprietati fizice
nefavorabile, nu au strcutra, au porozitate mica,practic sunt impermeabile.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

63

Cunoasterea reactiei solului ajuta la stabilirea formei sub care trebuie folosite
ingrasamintele chimice pe diferite soluri.
Alt factor limitativ natural il constituie lipsa apei din sol care, se resimte acut exact
in perioadele critice pentru plante. Principala sursa de alimentare cu apa a solului o
reprezinta precipitatiile, la care se adauga intr-o mica masura vaporii de apa din
atmosfera. Unele soluri pot primi apa din panza freatica, din scurgerile de suprafata
sau din interiorul solului ( cazul solurilor situate la baza versantilor din irigatie..
Pierderea apei din sol poate avea loc ca urmare a trecerii acesteia in atmosfera prin
evaporatie directa la suprafata solului sau prin transpiratia plantelor.
Evaporatia consta in trecerea sub forma de vapori ai apei solului la suprafata acestuia
si raspandirea vaporilor rezultati in atmosfera numai prin actiunea caldurii solare.
Daca solul este aprovizionat cu apa din panza freatica ,pierderea de apa este
compesata cu apa care se ridica prin capilaritate si solul ramane umed. In cazul in
care solul nu se gaseste sub influenta apei freatice,evaporarea duce la micsorarea
treptata a umiditatii solului, adica se produce usacrea acestuia la suprafata.
Lipsa apei din sol se datoreaza si consumului acesteia de catre plante prin
transpiratie. Apa se poate pierde si prin infiltrarea acesteia spre spatiul subteran,
proces cunoscut sub denumirea de drenaj intern; tot ca o pierdere a apei din sol se
considera si scurgerea apei pe suprafata terenurilor in panta, proces numit drenaj
extern.
Saraturarea solurilor se datoreaza in principal secetelor si in al doilea rand irigatiilor
in exces
In zona localitatii Rusetu terenurile datorita texturii nisipoase si nisipo- lutoase
presupun o agrotehnica protectionista in special impotriva eroziunii prin deflatie. Se
preteaza foarte bine la culturi perene inalte (vii, livezi, paduri) care indeplinesc si rol
de fixare a terenurilor nisipoase.
Principalul factor natural limitativ al calitatii solului il constituie eroziunea si
alunecarile de teren. Eroziunea rocilor si a solurilor apare datorita vantului, ploilor,
activitatilor umane, cum sunt: - lucrari agricole necorespunzatoare, care distrug
textura solului, deci apa se evapora, sau se scurge la suprafata; - tratamentele cu
pesticide si fertilizanti chimici; - ploile acide; - defrisarile.
Defrisarile si excavatiile la suprafata, in contact cu cantitati mari de apa de ploaie,
pot cauza alunecari de teren.
Pentru reducerea eroziunii solurilor se pot lua urmatoarele masuri:
reducerea pantelor;
efectuarea de terasari;
constructia de valuri de pamant pentru protectie;
aplicarea de culturi antierozionale in fas;
impaduriri in zonele afectate sau numai plantarea de perdele forestiere;
constructia de canale de coasta, pentru drenarea apelor.
Alt factor limitativ il constituie saracirea solului in principalele elemente fertilizante.
Fertilizarile organice si minerale atunci cand se fac nu au la baza studii
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

64

agropedologice, se fac in mod empiric si numai pentru culturile de


baza(premergatoare).
In zona colinara a judetului datorita gradului mare de inclinare a pantelor si
intercalatiilor lentilelor de argila in profil, sunt frecvente cazurile de alunecari de
teren. Acest fapt favorizeaza degradarea naturala a solului, conduce la schimbarea
categoriei de folosinta in sensul declasarii acesteia, la aparitia izvoarelor de coasta a
pajistilor cu vegetatie specifica scotand practic suprafata din circuitul productiv.
Terenurile degradate au fost in atentia A.P.M. Buzau urmarindu-se evolutia degradarii
precum si masurile ce trebuiesc luate pentru stoparea degradarii si ameliorarii
calitatii acestora
Din Studiul privind inventarierea terenurilor degradate din fondul funciar
agricol al judeului Buzu elaborat de Oficiul de Cadastru i Publicitate Imobiliar
Buzu conform metodologiei de evaluare a formelor de degradare intocmite de acad.
M. Mooc i Gh. Mihaiu .
La nivelul judetului Buzau exista o suprafata totala de 44.893 ha de terenuri cu
diferite degradari de sol sau vegetatie.
Pe unitati de inventariere, i tipuri de degradari sunt urmatoarele suprafete :
- eroziuni de suprafata.............................................20.607 ha................. 46,0 %
- eroziuni de adncime.............................................. 1.453 ha ................ .3,4 %
- alunecari active, semiactive, semistabilizate........... 2.411 ha ................ 5,3 %
- srturi ...................................................................14.481 ha ............... 32,2 %
- exces de umiditate freatic.......................................2.942 ha ................. 6,5 %
- exces de umiditate din inundaii ...................................62 ha .....................
- exces de umiditate de suprafa ................................. 908 ha ..................2,0 %
- vertisoluri (soluri cu orizonturi foarte compacte)...... .257 ha ..................0,5 %
- protosol aluvial scheletic ........................................... 117 ha ...................0,2 %
- eroziune eolian(nisipuri zburtoare)......................... 359 ha....................0,6 %
- eroziune geologic (roc dur la suprafa)................ 106 ha....................0,2 %
- poluare cu petrol (foste sonde)........................................4 ha ...................
- deponii deeuri (de la zootehnie)................................ ..14 ha ...................
- invadri de vegetaie nevaloroas (pajiti).................. 988 ha ...................2,2 %
- terenuri agricole abandonate (vii nobile) ........................9 ha ....................
- rupturi maluri (la viituri mari)........................................85 ha ...................0,2 %

Msuri si lucrri pentru reconstructia ecologica si ameliorarea terenurilor


agricole degradate :
Reinfiintarea padurilor cu rol functional de protectia a culturilor agricole

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

65

Folosinta silvica (plantatie de protectie) ofera protectia si siguranta necesara pentru


prevenirea unor fenomene naturale foarte pagubitoare pentru mediu si activitatea
omului .
Astfel, incepind cu anul 2005 O.C.P.I. Buzau colaboreaza cu I.C.A.S. Brasov prin
punerea la dispozitie de planuri topografice si harti cadastrale privind infiintarea unor
perdele de protectie situate de-a lungul drumurilor nationale si a cailor ferate.

Reteaua de supraveghere a solurilor


Reteaua de monitorizare a solului la nivelul judetului Buzau in anul 2004 a fost
formata din puncte din zone agricole (Aldeni, Cochirleanca, Valea Ramnicului,
Viperesti-Cislau, Vernesti) si din apropierea rampelor de deseuri menajere si
industriale (Nehoiu-Valea Rea, Patarlagele, Buzau 1 si 2, Rm Sarat 1 si 2, Pogoanele
1 si 2, Monteoru, Smeeni).
In urma analizei valorilor medii anuale la indicatorii urmariti, se poate concluziona
ca:
nu s-au inregistrat situatii de poluare a solului datorita acidifierii;
din punct de vedere a pH-ului, solurile analizate se caracterizeaza prin valori
cuprinse antre 7-8,87upH, ceea ce evidensiaza o reactie a solului de la neutra
in Viperesti-Cislau la alcalina la Nehoiu-Valea Rea. PH-ul solurilor
analizate prezinta o variatie sezoniera, fiind mai scazuta in perioadele uscate si
cu temperaturi mari, si mai ridicate in perioadele reci cu umiditate marita in
sol;
din punct de vedere a nutritiei plantelor, pH-ul are implicatii directe asupra
solubilitatii si accesibilitatii elementelor nutritive in sol. Astfel in perioadele
mai uscate creste continutul de saruri (valoarea pH-ului scade), iar in
perioadele cu umiditate ridicata creste pH-ul ca urmare a dilutiei sarurilor, care
evidentiaza o buna levigare a sarurilor solubile.
solurile situate in apropierea rampelor de deseuri menajere si industriale
prezinta continut mare de saruri solubile si concentratii ridicate la % de carbon
organic.
Presiuni ale altor factori de tratare a solului
Utilizarea ingrasamintelor si a produselor fitosanitare
Ingrasaminte

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

66

Ingrasamintele chimice sunt substante ce contin cel putin un element nutritiv de baza
pentru sol azot , fosfor , potasiu si ele se clasifica in trei categorii :
simple contin doar cate un element nutritiv ;
mixte amestecuri de ingrasamite simple ;
complexe contin in aceeasi formula 2 elemente nutritive .
Folosirea in exces a acestor substante modifca echilibrul ecologic din sol , afectand
procesul de conversie ceea ce duce la scaderea potentialului productiv .Acest lucru
poate fi preintampinat prin asocierea lor cu ingrasaminte naturale sau alternarea
folosirii lor .
Impactul cel mai puternic asupra sanatatii umane si a mediului il au ingrasamintele
cu azot si fosfor .
Cantitatile de ingrasaminte aplicate in anul 2004 , in judetul Buzau sunt
urmatoarele :
Nr crt

1
2

Specificare

Ingrasamite naturale
Ingrasaminte chimice
total , din care :
- azotoase
- fosfatice
- potasice
Amendamente

Total agricultura
Suprafata,
ha

Cantitate,
tone

Din care : in sectorul


privat
Suprafata,
Cantitate,
ha
tone

7758
47229

109910
4520

7044
45968

101565
4439

45598
25979
6118
82

3572
792
156
29

44337
25562
5701
82

3502
788
149
29

Produse fitosanitare
Produsele fitosanitare sunt substante chimice destinate protectiei culturilor agricole .
Datorita structurii lor chimice, aceste produse au efecte nedorite asupra sanatatii
oamenilor si a mediului :
-penetreaza in lanturile trofice si mediul inconjurator ;
-sunt mutagene, teratogene si cancerigene;
-produc efecte secundare necunoscute cauzate de interactiunea dintre ele si
metabolitii plantelor;
-distrug echilibrele naturale, pentru ca in afara organismelor daunatoare sunt distruse
si cele utile ;
-se reduce sau se distruge fertilitatea solului datorita efectelor secundare asupra
micro- si macroorganismelor acestuia ;
-reducerea speciilor dintr-un ecosistem ;
-remanenta in alimente, putand dauna sanatatii umane.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

67

In anul 2004 in judetul Buzau s-au utilizat urmatoarele cantitati de produse


fitosanitare (conform anexei transmise de Unitatea Fitosanitara Judeteana Buzau) :
-insectofungicide : 15,142 tone substanta activa pentru tratarea a 12475,6 tone
samanta. Din cantitatea de mai sus s-au folosit 0,164 tone substanta activa
organoclorurata (Lindan) petru tratarea a 182 tone samanta.
-insecticide 5,078 tone substanta activa petru tratamente pe 25603,2 ha ;
-fungicide 87,398 tone substanta activa pentru tratarea a 34834,5 ha ;
-erbicide 27,519 tone substanta activa pentru tratarea a 49508 ha.
Cantitatile agentilor de tratare folositi pentru ameliorarea agricola sau de alta
natura
Irigatii
Irigarea este un procedeu tehnic specific agriculturii intensive prin care se urmareste
completarea deficitului de apa din sol in raport cu nevoile plantelor.
-extindere suprafata
In anul 2004, s-au aplicat udari de catre SNIF Buzau pe o suprafata de 4950 ha.
Suprafete irigate in anii 2001-2004 de catre SNIF Buzau in judet au fost:
Nr crt

Anul

Suprafata (ha)

2001

7.326

2002

12.930

2003

11.886

2004

4950

-debite de apa consumate


Debitele de apa consumate in anii 2001-2004 pentru irigatii in judetul Buzau sunt :
Nr.crt.
1
2
3
4

Anul
2001
2002
2003
2004

Debit apa consumata


450mc/ha
377mc/ha
370mc/ha
403mc/ha

Cantitatea de apa ajunsa la fiecare hectar irigat este de aproximativ 800 mc, ceea ce
reprezinta doua udari de aproximativ 400 mc/ha.
Suprafata amenajata la irigat este de 41.594 ha, din care pe sisteme administrative:
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

68

-sistemul Buzau Vest


=
24336 ha
- sistemul Buzau Est
=
12322 ha
- sistemul Gheraseni
=
2658 ha
- sistemul Pogoanele
=
2278 ha
Suprafetele cu posibilitati de aplicare a udarilor pe sisteme administrative se prezinta
astfel:
- Sistemul Buzau Vest
- Sistemul Buzau Est
- Sistemul Gheraseni

=
=
=

10716 ha
3512 ha
658 ha

Situatia echipamentului de udare pentru suprafetele cu posibilitati de udare este de


347 aripi de udare, din care ale SNIF Sucursala Buzau 99 aripi de udare.
Efecte
Irigarea nerationala are efecte negative atat asupra productiei cat si asupra solului si,
in general, a mediului inconjurator.
Daca din punct de vedere fitotehnic abaterile de la regimul optim de irigare se pot
solda, in cel mai rau caz, cu scaderea recoltei in anul respectiv, sub aspect pedologic
pot avea implicatii grave, culminand cu scoaterea din circuitul agricol a intinse
suprafete de teren ca urmare a salinizarii, alcalinizarii, inmlastinarii sau eroziunii.

Masuri necesare pentru reducerea poluarii solului


Masuri de mediu legate de agricultura
SNIF Sucursala Buzau, prin lucrarile pe care le executa in amenajarile de
combatere a eroziunii cauta sa stopeze fenomenele de degradare a solului, prin
refacerea si pastrarea la parametrii de functionare a unor praguri, canale de
coasta, debusee, baraje, podete, perdele antierozionale de protectie, etc.
problema deosebita o ridica amenajarile de desecare, unde datorita depozitarii
reziduurilor menajere pe marginea sau in interiorul canalelor de desecare, in
urma precipitatiilor, reziduurile sunt antrenate de apa, ducand la combatarea
canalelor, podetelor, existand pericolul inundarii unor suprafete de teren sau
chiar gospodarii si a deteriorarii calitatii apei ce se descarca in emisari (sau
rauri).

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

69

2.2.4.Starea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice


Habitate naturale
Habitate naturale pe zone de relief :
1.paduri de conifere din muntii temperati
2.paduri temperate in etajele forestiere: - montane (FM), - deluroase (FD), - de
campie (FC),-din silvostepa (Ss).
3.pajisti mezofile: - de cosit, montane; - de altitudine joasa (din zona dealurilor).
4.Formatiuni ierboase si facies cu tufarisuri ( pe unitati de relief accidentat, cu
terenuri degradate) din zonele :- piemontane, - deluroase,- de campie.
Activitatea initiata recent, intemeiata pe cunoasterea terenului (din verificarile
anterioare) ca si pe vizualizari recente in parte din Ecosistemele Forestiere, - a
identificat (pana la aceasta data,) habitate naturale care, intr-o situatie (acum)
provizorie (ca fiind cu S partiale, ) se pot denumi astfel:
I . Potrivit Directivei 92/43/CEE - Habitate:
91 Paduri (PD) ale Europei Temperate
9170 Stejaris cu Galio- Carpinetum
9180 Paduri de panta, grohotis, ravene, cu Tilio- Acerion
91B0 Paduri de Frasin termofil cu Fraxinus angustifolia
91E0 Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior
91I0 - Paduri Eurosiberiene stepice cu Quercus ro
94 Paduri (PD) de Conifere din Muntii Temperati
9410 PD Acidofile cu Picea din etajele alpine (real, subalpine) muntoase
62 Formatiuni ierboase si uscate semi-naturale si facies de acoperire a suprafetelor
cu tufisuri
6220 Pseudostepe cu iarba si plante anuale de Thero-Brachypodietea (cu
Brachipodium silvaticum = Obsiga)
6230 Pajisti bogate in sp de Nardus, pe substrate silicioase ale zonelor muntoase
(si submuntoase) din Europa Continentala
65 Pajisti Mezofile
6510 Pajisti slabe la secerat , de altitudine joasa (Alopecurus pratensis = coada
vulpii, Sanguisorba officinalis=Sorbestrea)
6520 Preerii de cosit montane
II . In conformitate cu Legea nr.462/2001 Tipuri de habitate (Anexa 2)
1 Habitate (marine, costiere si) de dune
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

70

dune cu Hippophae rhamnoides


dune impadurite ale regiunilor (atlantice) continentale ( boreale)

2 Habitate de ape dulci (inclusiv salmastre)


ape puternic oligomezotrofe cu vegetatie bentica de Chara ssp.
Lacuri distrofe naturale (si helestee)
3 Habitate de pajisti si tufarisuri
pajisti bogate in sp. de Nardus, pe substrate silicioase ale zonei montane
pseudostepe cu iarba si plante anuale de Thero-Brachypodietea
pajisti aluviale ale vailor raurilor (cu Cnidion dubii)
pajisti de altitudine joasa (cu Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)
5 Habitate de stancarii si pesteri
grohotis stancos al etajului montan (cu Galeopsis ladani = Taposnic)
pante stancoase silicioase cu vegetatie chasmofitica
6 Habitate de padure (PD)
9110 PD tip Luzulo-Fagetum (Fageta Luzuletosa montana cod silvic 4151)
9130 PD tip Asperulo fagetum (Fageta Asperuletosa submontana cod silvic
421)
9170 Stejaris cu Galio-Carpinetum (cu sp. ierbacee din genul Gallium si sp.
arborescenta Carpinus betulus)
9180 PD de Panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion
91B0 PD de Frasin termofil cu Fraxinus angustifolia
91E0 PD aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior
91I0 PD Eurosiberiene stepice cu Quercus robur (f.putin reprezentate, ca resturi din
codrii Vlasiei)
9410 PD Acidofile cu Picea din etajele alpine (real, subalpine) montane .
Considerand ca bioecosistemele forestiere avand caracterul actual natural
fundamental prin valoarea patrimoniului natural si prin stabilitatea functionala la
calamitatile zise naturale trecute si prin rezistenta la confruntarile climato-edafice
previzionate sunt demne (cel putin silvicultural) a fi protejate (tocmai cu titlu de
Habitate Naturale,) ca aport al naturii Romaniei la continutul Directivei Europene
92/ 43/CEE noi ne-am propus a inventaria TP = tipurile naturale fundamentale de
padure (rezultand pana acum, cca. 173) in fondul forestier din judetul Buzau.
Flora si fauna salbatica
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

71

Flora din zone de relief


-mezofila - in zonele montana, deluroasa ( pe expozitii semiinsorite - semiumbrite),
de campie ( pe expozitii semiumbrite - umbrite);
-termofila - in zonele deluroasa( pe expozitie insorita),- de campie ( pe expozitii
semiinsorite);
-xerofita - ( in silvostepa deluroasa specifica judetului Buzau) si in zona de campie (
pe expozitii insorite);
Unitatile de relief care diferentiaza flora din zona de campie si pe terenurile cu mica
energie de relief - sunt cele de microrelief si luncile raurilor.
Flora judetului Buzau, este variabila,
in functie
de: morfologie
(Sp.ierbacee/lemnoase), mediu de viata in care exista phyllum-ul (higrofile cu tot
corpul in apa, hidrofile-partial expuse inundatiilor sesoniere), umiditatea edafica
valorificata
de
sistemul
radicelar
(de
la
hidrofitemezofitela
xerofite),temperamentul pentru lumina ( de la sciofile =ombrofile la heliofile ) ,
exigenta pentru caldura satisfacuta de lungimea sezonului vegetativ , potrivita
etajului fitoclimatic in care se afla fiecare planta .
Conditiile orohidrografice ale judetului Buzau, realizeaza o zonare si o etajare
altitudinala a vegetatiei care corespunde, in general la 3 zone de vegetatie: zona
subalpina (pe muntii Penteleu-1771 m si Siriu-1659 m), zona padurilor si zona
stepei.
In corelatie cu bonitatea statiunilor si troficitatea solurilor care satisfac diferentiat
exigentele plantelor pentru conditiile (indirecte) de influenta si factorii (directi) de
actiune- dinspre mediul ambient-plantele au o distributie spatiala pe verticala cu
benzi avand optim al vegetatiei (unde, populatiile sunt abundente, din exemplare
frecvente) ca si limite sup/inf. (unde exemplarele devin facultative).
In raport de nisa (analizata) pozitionata in banda de vegetatie, de favorabilitatea
mediului nisei respective, de frumusetea si valoarea economica/nutritiva (ca biomasa
furajera) a sp. considerate , ca si de accesibilitatea omului in locatia nisei-rezulta ca
speciile de flora (si fauna) sub efectul mediului si impactul omului sunt prezente cu
semnificatii discriminatorii:
Astfel, estimam ca amenintate, speciile:
-Nitraria schoberi (Gardurarita) (endemica)
-Cypripedium calceolus (Condurul Doamnei) (rara) mn (mn=monument al
naturii)
-Tulipa biebersteiniana (rara)
-Fritillaria meleagris (Bibilica) (rara) mn si ( probabil, in raport cu zonele
tarii -endemica)
-Fritillaria tenella (Montana) (periclitata)
-Erythronium dens-canis (maseaua Ciutei) (periclitata)
-Lilium martagon (Crin de padure) (rara)
-Lilium bulbiferum (Coroana imparatului ) (rara? )
-Crocus moesiacus (Brandusa galbena) (periclitata)
-Narcissus stellaris (Angustifolius) ) (periclitata)
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

72

-Paeonia daurica (Triternata) (Bujor) (rara) mn


-Soldanella pusilla (Degetarut pitic) (rara)
-Muscari racemosum (Porumbei) (vulnerabila)
-Clematis alpinum (Atragene alpina) (Curpen de munte) (vulnerabila)
-Hepatica nobilis (vulnerabila)
-Scilla autumnalis (rara)
-Pulsatilla montana (Deditei) (periclitata)
-Dianthus tenuifolius (Garofita rosie de munte) (periclitata)
-Dianthus guttatus (rara)
-Iris sintenisi (periclitata)
-Iris dacica (rara)
-Gladiolus imbricatus (Sabiuta) (vulnerabila)
-Nigritella rubra (Sangele voinicului ) (rara) mn
-Convallaria majalis (Lacramioare) (periclitata)
-Ranunculus ophioglossifolius (rara) (Pd.Spataru , Frasinu)
-Verbascum phoeniceum (Coada mielului ) (vulnerabila)
-Seratula bulgarica (Caput najae) (Capu sarpelui) (vulnerabila)
-Centaurea triumfetti (Albastrele de munte) (periclitata)
-Centaurea cyanus (Vinetele) (vulnerabila)
-Centaurea salonitana (periclitata)
-Echinops ruthenicus (Tatarnica) (periclitata)
-Adonis aestivalis (Cocosei de camp) (vulnerabila)
-Lychnis coronaria (Curcubeu) (vulnerabila)
-Geranium caeruleatum (periclitata)
-Arnica montana (Arnica) (vulnerabila)
-Primula minima (vulnerabila)
* tot planta endemica : Seratula caput najae (Capul sarpelui) in padurile
Spataru,Frasinu si Maxenu.
Comparand conditiile de mediu actuale si cele normale de dezvoltare- este de
semnalat deprecierea conditiilor climatice pe fondul carora sunt destabilizati si
factorii de clima si sol care intervin direct, efectiv asupra vegetatiei silvice si mai ales
agricole.
Chiar daca anul 2004 (prin suma si concentrarea precipitatiilor) este de exceptie,
-totusi, nu se poate desconsidera starea de fond a climei care, prin indicatorul de
ariditate (de Martonne) intr-o relatie simplificat exprimata (prin raportul) intre suma
precipitatiilor si suma temperaturilor prezinta:
-tendinta de a cobor dinspre Ia = 52 spre Ia = 28
-sunt tot mai frecventi anii cu Ia < 24, acoperind zone tot mai extinse (acum inca
partiale) din suprafata judetului, ceea ce semnifica: depasirea domeniului de
toleranta a factorilor limitativ si intrarea in domeniul factorilor nepermisivi,
destabilizatori, implicand:
-reducerea zonelor si suprafetelor cu clasa de favorabilitate ridicata pentru
speciile silvice edificatoare de formatii forestiere (prin deficite de umiditate care
nu favorizeaza dezvoltarea acestor specii);
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

73

-extinderea suprafetei speciilor silvice cu valoare secundara care, in paduri


derivate, iau locul speciilor principale valoroase functional (productiv si
protector);
-presiunea crescanda asupra biocenozelor forestiere dar si asupra culturilor
agricole cauzata de secetele cronice (pe fondul carora apar periodic secete acute)
destabilizand echilibrele necesare managementelor (silvice si agricole) ca
activitati de amenajare, organizare si aplicare a tehnologiilor specifice;
-in folosinta agricola-culturile principale (de felul graului) au randamente maxime
doar in perioade din domeniul exceptiilor (2004, cu precipitatii abundente in
fenofazele dezvoltarii spicului la grau);
-chiar si biomasa furajelor cu valoare nutritiva proteica este afectata prin
inlocuirea speciilor importante cu cele secundare-celulozice- (frecvent ruderale)
limitand si cresterea animalelor;
-sintetic, devine reala tendinta diminuarii productiilor (din culturile agricole si
silvice) de produse principale de baza si traditionale ceea ce poate pune
problema substituirii speciilor autohtone cu specii sudice (chiar mediteraneene,
insa xerofite).
Fauna pe zone de relief:
mamifere mari ( ierbivore si rapitoare) si pasari,in
- zona montana : Capra neagra ( pe muntele Siriu), Cerbul carpatin,
Mistretul,Rasul,Ursul Brun,Lupul ( mai putin),Cocosul de munte,Ierunca.
- zona dealurilor : Capriorul,Mistretul Ursul, Lupul ( in optimul
arealului), Bursucul, Potarnichea,Sitarul de padure,Fazanul (mai putin);
- zona campiei : Capriorul (mai putin),Iepurele, Lupul ( mai
putin),Prepelita, Fazanul ( arealul padurilor din comuna Rusetu).
Fauna naturala valorifica mediul terestru arondat (FV) fondurilor de vanatoare si mai
putin mediul acvatic arondat FP (fondurilor de pescuit) (mai putin in mediu acvatic,
prin capacitatea sa biogenica avand limitari; induse sau implicate).
Fata de fauna autohtona (care se reproduce) regenerandu-se in teritoriul judetean,
avifauna de migratie si pasaj, periodic aduce in judet , alte specii si populatii;
Caracterizata general, fauna prezinta o tendinta de saracire in specii incepand cu
evidente manifestari de modificari (restrangeri) ale piramidelortrofice unde , tot mai
multe sunt verigile slabe; verigi care, o data afectate, implica resetarea (materiala,
energetica si informationala) a piramidelor trofice in sensul :
diminuarii biodiversitatii;
scaderii prezentei si semnificatiei (intai a) populatiilor (apoi si a) speciilor de
interes (de valoare naturala, aflate la varful piramidei trofice ca si ) pentru
scopul economic;
extinderii si(frecvent) eruptiei speciilor in populatii daunatoare.
Specii protejate
Analiza: evaluarii speciilor cinegetice (la care se face evaluarea) prin dinamica
efectivelor reale in raport cu efectivele optime, proprii bonitatii FV, prin
comparatiile multianuale a recoltelor obtinute dincolo de variatiile normale in
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

74

limitele coeficientilor specifici- poate oferi in judet (ca zona raportata,) locale
semificatii pentru prezenta populatiilor si reprezentarea speciei ; astfel, sunt
amenintate;
Rupicapra rupicapra carpathica (Capra Negra)-(vulnerabila)
Cervus elaphus montanus (Cerbul carpatin)- (vulnerabil)
Dama dama (Cerbul lopatar)-(periclitat)
Meles meles (Viezure )-(vulnerabil)
Felis lynx (Rasul) (vulnerabil)
Martes Martes (Jderul de copac)-(vulnerabil)
Martes foina (Jderul de piatra) (vulnerabil)
Tatrao uragallus (Cocosul de munte ) (periclitat)
Tetrastes bonasia (Ierunca)-(periclitata)
Perdix perdix (Potarniche) (Periclitata)
Cournix coturnix (Prepelita , Pitpalac)- (vulnerabila)
Alauda arvensis (Ciocarlia de camp)-(vulnerabila)
Scolopax rusticola (Sitar de padure ) (vulnerabil)
Columba oenas (Porumbelul de scorbura) (rar)
Testuda hermanni (Broasca testoasa de uscat) (periclitata)
Comparatie intre conditiile de mediu actuale si cele normale de dezvoltare
Pentru fauna, efectele negative sunt:
-implicate de:
a). reducerea suprafetei habitatelor naturale specifice unde speciile ,
populatiile si indivizii nu-si mai afla usor nisele proprii, pentru ocuparea
carora intra in concurenta intraspecifica (desi populatiile sunt tot mai
diminuate , ca densitate).
b).supraexploatarea (desi autorizata chiar de autoritati abilitate cu functii de
control -cu ascendent juridic fata de cele competente doar pentru
verificare)
-induse de saracirea biodiversitatii si astfel raporturile trofice deprecienduse (prin subnutritie, prin neexercitarea selectiei naturale positive).
Specii de flora si fauna salbatica valorificate economic
Autorizatii de recoltare plante-beneficiar de autorizatie, specia:
1) Directia Silvica Buzau (autorizatiile nr.5/05.05.2004 si nr.13/02.11.2004) pentru:
-ciuperci comestibile (Ghebe: 10+50 to; Galbiori: 50 to);
-plante medicinale (Mesteacan: 0,5 to; Nuc: 0,5 to; Paducel: 1 to; Pelin: 0,5 to;
Rostopasca 0,5 to; Salcam: 0,5 to; Sunatoare: 0, 5 to; Tei argintiu: 14+30 to; Tei
pucios: 6+ 1to; Urzica: 0,5 to; Matase de porumb: 0,5 to);
-fructe de padure (Catina: 200 to; Macese: 100 to; Porumbe: 60 to; Paducel : 20 to);
2)SC PILZ EXPORT SRL PREJMER ( autorizatie nr.2/14.04.2004) pentru :
ciuperci comestibile (Galbiori: 25 to; ghebe: 20 to; Hribi: 30 to);
-fructe de padure (Afine: 15 to; Fragi: 2,73 to; Scoruse: 12,5 to; Zmeura: 12, 5 to);
3).SC MANATARCI SRL TISAU (autorizatie nr.8/30.06.2004 pentru :
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

75

-ciuperci comestibile (Ghebe: 5,0 to; Galbiori: 15,0 to; Hribi: 40,0 to.
Cantitatile recoltate in anul current, se raporteaza de catre beneficiarii autorizatiei de
mediu, insotind cererea de autorizare pentru anul viitor(document in cre se inscriu
cantitatile recoltate incluzand si cantitatile achizitionate, operabile pana la termenul
autorizatiei, 31.12.a.c.).
Comparatia cu anii anteriori evidentiaza cererile in accord cu studiile de evaluare
(asadar cu resursele) dar si potrivit contractelor comerciale de livrare catre
beneficiari.
Resursele evaluate reflecta variatii specifice potrivite cu variabilitatea anuala a
favorabilitatii climatice si biomasei de nutritie.
Specii admise la vanat-titularul autorizatiei, nr.exemplare pe specii, comparatii cu
anii anterior.
Specii
de
Titulari autorizati
Direct AJVPS
AVPS
mamifere
de
ia
Silvica Buzau
Caprioara
interes vanatoresc
Buzau
Rm Sarat
autorizate sezon cote extractii
2004/2005
Bizam (Ondatra
2
zibethica)
9
Capra
negra
4
1
1
(Rupicapra
rupicapra)
Caprior
2
8
2
(Capreolus
7
18
capreolus)
Cerb
comun
1
2
1
(Cervus elaphus
7
9
montanus)
Dihor
(Putoris
1
2
putoris)
9
33
Iepure
(Lepus
4
6
6
europaeus)
3
665
60
0
Jder de copac
1
5
(Martes Martes)
3
3
Jder de piatra
2
7
(Martes foina)
Lup (Canis lupus)
3
8
Mistret ( Sus
7
7
1
scrofa)
4
91
Nevastuica
8
2
(Mustela nivalis)
21
Pisica
salbatica
2
2
(Felis silvestris)
5
Ras ( Felis lynx)
3
8

AVPS Diana
Bucuresti

AVPS
Acvila
Bucuresti

AVPS
Bucuresti

Bradu

20
5

4
5

10

7
0

10

00
1
1

15
4

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

10

76

Urs (Ursus rctos)


Viezure
(Meles
meles)
Vulpe
(vulpes
vulpes)

7
3

5
-

6
1

06
8

78

10

Comparatiile cu anii anteriori evidentiaza:


-curba cifrelor de recolta-cerute la autorizare-in crestere (in general=cu cateva
exceptii);
-curba recoltelor realizate-raportate la autorizarea ceruta, in anul urmator- in
descrestere (in general); multe cifre de recolte, nu se realizeaza; la unele specii,
cifrele cerute nu se realizeaza nici chiar la una unitate, (considerand si capturile de
fauna salbatica-drept recolte cinegetice fiind extrase moral daca sunt realizate prin
gospodarirea vanatului silvic, asadar prin managementul fondului cinegetic);
-in judetul Buzau, pe baza evaluarii bonitatii FV efectivele optime pentru suprafata
totala a FV (573.683 ha) pe specii sunt : Capra neagra 50, Caprior -3630 , Cerb
comun -713, Cerb lopatar -33, Iepure-33109, Mistret-648, Ras-47, Cocos de munte133, Fazan-1246, Potarniche-3175.
Specii depasari de interes
vanatoresc autorizate sezon
2004/2005
Becatina comuna (Gallinago
gallinago)
Ciocarlia de camp (Alauda
arvensis cantarella)
Cocos de munte (Tetrao
urogallus)
Cormoranul
mare
(Phalacrocorax carbo)
Fazan (Phasianus colchicus)

Titulari autorizati
Directia
Silvica
Buzau

AJVPS
Buzau

5
0

AVPS Diana
Bucuresti

8
05

AVPS
Acvila
Bucuresti

AVPS Bradu
Bucuresti

5
0

4
0
4
4

Gainusa de balta (Gallinula


chloropus)
Garlita
mare
(Anser
albifrons)
Gasca salbatice (Anser sp.)
(admise de lege)
Graur
comun (Sturnus
vulgaris)
Gugustiuc
(Streptopelia
decaocto)

AVPS
Caprioara
Rm Sarat

59
1
40
5

4
690

5
0

190

00

0
3

00

5
0

5
0

6
2

2
0

1
028
0

5
Lisita (Fulica atra)

00

425

20

Ierunca (Tetrastes bonasia)

0
1

1
50

4
45

1
00

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

77

Nagat (Vanellus vanellus)

4
90

Porumbel gulerat (Columba


palumbus)
Prepelita
(Coturnix
coturnix)
Potarniche (Perdix perdix)

1
10
2
90

1
50

245

00
1

090
5

5
0

0
9

244
1

00

1
00

1
5

Rate salbatice (Anas sp.)


(admise de lege)
Sitar de padure (Scolopax
rusticola)
Stancuta (Corvus monedula)

3
90

00

10

0
3

75
Starcul cenusiu (Ardea
cinerea)
Sturzul de vie (Turdus
iliacus)
Turturica
(Streptopelia
turtur)

3
0
2
00

9
290

2
00

2
00

2
800

1
00

5
0

Alte autorizatii :
SC POMAROM SRL ALBA IULIA-autorizatie (nr.3/14.04.a.c.) pentru 17,6
tone melci
SC ROLUX SRL HARTEG autorizatie (nr.4/14.04.a.c.) pentru 22 ,4 tone
melci-realizat 15,063 tone
D S Buzau autorizatiile 12 / 13.10. si 10/26.06. 2004; AJVPS Buzauautorizatiile 14/15.11. si 8/14.06.2004; CAPRIOARA RM SARAT autorizatia
9/29.06. a.c., ACVILA BUCURESTI- autorizatia 11/30.08., DIANA
BUCURESTI- autorizatia 7/20.05, BRADUL BUCURESTI autorizatia
6/18.05.
Fondul piscicol
Mediul acvatic neamenajat (in scopul pisciculturii) valorificand intiofauna naturala
in judetul Buzau- este arondat la 9FP:
a)
6- administrate de catre Directia Silvica Buzau: 1 Siriu, 2 Crasna, 5 Basca
Roziliei, 6 Basca Mare, 7 Basca Mica, 9 Malaia si
b)
3 - administrate de catre AJVPS Buzau: 3 Vl.Buzaului superior, 4
Vl.Buzaului mijlociu, 8 acumularea Siriu;
Cele 6 FP administrate de D S Buzau au 185 km lungime, 79 cascade cu lungimea
510 m.l. si densitate 0,48 buc/km, 5 toplite cu S= 3800 mp; in 2004, in 4 FP s-au
deversat 23212 bucati de pastrav, astfel, se realizeaza o productivitate (pe ansamblu
FP) de 67,4 kg/1 km, curs de apa in FV din zona Montana;
Cele 3 FP administrate de catre AJVPS Buzau au 65,5 km, lungimea ocupata cu
pesti, cu latimea variind 1 m (pr.Gramaticu) si 29 m (r.Buzau), cu capacitatea
biogenica la valori intre 4 (lacul Siriu ), 5 (pe paraie) si 6 (r.Buzau), speciile de pesti
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

78

existente sunt:Pastravul comun,-pe 45,5 km,


km si in lacul Siriu (S=117 ha).

Clean, Mreana, Scobar pe 20

2.2.5.Starea ariilor protejate


Nume, tip, localizare, suprafata, custode
Conform Legii 5/2000 (la care se raporteaza propunerile de rearondare):
2261-Vulcanii Noroiosi Paclele Mari com. Scortoasa- 15,2 ha - IV g, b
2262-Vulcanii Noroiosi Paclele Mici -com. Scortoasa - 10,2 ha IV g,b
2263-Sarea lui Buzau -com.Parscov - 3,1 ha - III g(b)
2264-Blocurile de calcar de la Badila -com.Vipesresti - 1,0 ha III g(b)
2265-Padurea Crivineni -com.Patarlagele - 14,1 ha IV f
2266 Padurea Bradeanu -com.Bradeanu - 5,8 ha - IV f
2267-Platoul Meledic -com.Manzalesti - 67,5 ha IV m(g,s,b)
2268-Padurea Lacurile -com.Bisoca - 10,0 ha IV m (f,b,g)
2269-Dealul cu Lilieci - com.Cernatesti -3,0 ha IV (f,z)
2270-Padurea cu Tisa- com.Chiojdu -150 ha IV f
2271-Balta Alba- com.Balta Alba -600 ha IV m (g,b,z)
2272-Balta Amara -com.Balta Alba -900 ha IV m (g,b,z)
2273-Focul Viu la Terca- com.Lopatari - 0,03 ha III g
2274-Piatra Alba Grunj -com.Manzalesti - 0,025 ha III g
2275-Chihlimbarul de Buzau - com.Colti - 2,52 ha IV m (g,p)
Numai pentru Ariile Naturale Protejate avand codurile 2.261 si 2.262 au fost
depuse 2 documentatii, in luna noiembrie a.c, astfel incepand procedura de atribuire
in custodie, potrivit Ordinului MAPAM nr.850/2003.
Probleme legate de Ariile Naturale Protejate
obiectivele din cuprinsul Fondului Forestier, beneficiaza (cel putin indirect) de
managementul silvic al padurilor limitrofe (astfel ele sunt si protejate si
pazite);
Rezervatia Balta Alba- este acum de interes pentru societatea PELL-AMAR
Bucuresti care (cu aprobari) face explorarea resursei naturale (a namolului
sapropelic);
Rezervatia Balta Amara nu mai contine inhtiofauna la valoarea comerciala,
firma SC ESOX SRL Buzau renuntand in 2000, la piscicultura si executand
langa balta, o amenajare piscicola (cu accord de mediu);
pentru Rezervatiile Padurea Lacurile Bisoca (ajunsa proprietate privata,
inainte de Legea 5/2000) si Padurea Bradeanu (la propunerea D.S.Buzau) - se
fac propuneri de radiere (cu compensare prin paduri de valoare naturala, din
fondul forestier administrat de catre D.S.Buzau).
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

79

Consideram ca pot deveni obiective de interes major privind patrimoniul natural al


judetului Buzau si constituirea a doua Parcuri Naturale : Penteleu-Casoca (S=22.915
, 7) si Siriu-Monteoru (S=15.846,1 ha); aceste obiective aflate in Muntii Buzaului
(continand si Rezervatiile Naturale in denumire silvica , Coltii Balei si CernatuViforata, cat si noi rezervatii naturale si habitate naturale ), impreuna cu (de
asemenea) noi arii naturale protejate in O S Nehoiasu (UP V Hartagu si UP VI
Crasna), O S Gura Teghii vor mari procentul de reprezentare a naturii judetului la
valori apropiate de cele corespunzatoare realitatii.
2.2.6. Starea padurilor
Functia economica a padurilor
Suprafata totala asigurare genofond, exclusiv protectie de productie si protectie,
exclusiv de productie
Potrivit sistemului informational silvic (asadar cel curent) din suprafata totala de
127.235 ha a PD administrate de catre D S Buzau,
75696 ha sunt in gr.I PD de protectie
si

51.539 ha sunt in gr.II PD de productie si protectie.


Precizam ca, in zona montana, in SUP E, ca PD cu functii speciale pentru ocrotirea
naturii, se afla vechi rezervatii ale Academiei Romane:
Coltii Balei (384,2 ha) pe Muntele Siriu
Cernatu Viforata (541,8 ha) in Masivul Penteleu
Fondul forestier
Esenta
Rasinoase
(paduri)

Foioase (paduri)

Total
Forestier)

(Fond

Forme de proprietate
Proprietate de stat
Proprietate privata
In afara Fondului
Forestier
Total
Proprietate de stat
Proprietate privata
In afara Fondului
Forestier
Total
Proprietate de stat
Proprietate privata
In afara Fondului
Forestier
Total

Suprafata (ha)
36872
11525
48397
90363
20840
111203
129861
32365
162226

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

80

Masa lemnoasa pusa in circuitul economic


In D S Buzau s-au realizat recolte de masa lemnoasa reprezentand productia
silviculturala a padurilor si constituind indicator raportat la cota de taiere
reglementata:
Nr.
crt

Locul
recoltare

de Rasinoase

1 Paduri
proprietate
publica
a 72,5 -2003
statului
2 Paduri
proprietate
publica
a
unitatilor
3 Paduri
proprietate
privata
4 Vegetatie
forestiera
in
afara Fondului
Forestier
National
5 Total
72,5 -2003

Fag

Stejar

Alte
Alte
specii tari specii
moi
190,5

190,5

Total
mii mc
284,4
-2004
263,0
-2003

284,4
-2004
263,0
-2003

Distributia padurilor dupa principalele forme de relief: munte, deal, podis,


campie, lunca.
Padurile ocupa 26% din suprafata judetului Buzau.
Pe formele de macrorelief, fondul forestier al judetului Buzau se distribuie prin:
3 O.S. (Nehoiu, Nehoiasu, Gura Teghii) in zona Montana (avand 65. 573,7
ha);
4 O.S. (Cislau, Parscov, Tisau, V.Voda) - in zona deluroasa (fara podisuri) ( pe
cca. 71. 298,8 ha);
2 O.S. (Rm Sarat, Buzau) in zona de campie (pe cca. 15.082,1 ha).
Cunoscand ca delimitarea formelor de macrorelief se face altimetric (si prin energia
de relief), fata de liniile: Culuarul Catiasu-Sibiciu-Lopatari (intre munte si deal) si
DN 2 (Ploiesti-Buzau-Rm Sarat) (intre deal si campie) distributia PD se face prin
alte aproximatii ale suprafetelor.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

81

Cu certitudine, distributia PD pe etaje forestiere FM3,FM2,FM1+FD4, FD3, FD2,


FD1 , (FC), SS - este de interes pentru orice management, plan (o actiune ce a fost,
de noi, incheiata in zona Montana).
Particularitatile judetului Buzau (unde FC nu- i destul reprezentata, iar in zona
dealurilor se prezinta extrazonal SSd silvostepa de deal ) ar preciza informatia.
Zonarea si regionarea ecologica a PD jud.Buzau evidentiaza:
C- regiunea Carpatilor si Subcarpatilor de Curbura - Grupa Sud-Est Carpatica
C2, cu sectoarele 1-molidisuri , 2 - PD de FA cu rasinoase, 3-Fagete montane,
4- Fagete colinare, 5- Gorunete.
M2 Regiunea Sud-estica avand sectorul 8 = PD de STB si STP.
Starea si evolutia padurilor
In 2004 nu au fost suprafete in Fondul Forestier afectate de incendii;
S-au sustras ilegal arbori insumand 1320 mc si astfel o paguba de 1398,7 milioane lei
- prin fapte constatate (de catre personalul silvic) in procese verbale de infractiune
(in nr. de 85) sau de contraventie (678 la numar).
Monitorizarea starii de sanatate a PD arata:
1)decolorarea aparatului foliar, la toate speciile redata prin distributia suprafetelor
(% din S PD) (pe categorii de decolorare) astfel: 80,7% (0); 14,9% (1); 1,9 % (2);
2,2% (3); 0,2% (4); 0,1% (7)
2)defolierea pe specii (edificatoare) grupe de varsta (sub/peste 60 ani) prin % S (pe
clase de vatamare), arata - ca faza succesiva decolorarii apartului foliar - efectul de
impact al secetelor, al ariditatii asupra padurilor.

Zone cu deficit de vegetatie forestiera si disponibilitati de impadurire


Potrivit reglementarilor nationale, se cunoaste ca in judetul Buzau, zona de campie
arondata O.S.Buzau si O.S. Rm.Sarat-este deficitara in paduri din (S) teritoriului
arondat la O S Buzau, padurile ocupa 3,1 % S, cu variatii semnificative intre 15,8%
S (in UP IV Monteoru) si 2,2 % S (in UP I-III, in zona Padina-Rusetu-Pogoanele)
Astfel, partea de E-SE a judetului fiind un teritoriu cu deficit de vegetatie silvica- si
APM Buzau (in echipa cu delegati ai autoritatilor judetene pentru silvicultura si
pentru agricultura , ca si ai autoritatilor locale primarii ) a actionat pentru
identificarea perimetrelor de ameliorare a terenurilor (degradate, cu limitari) .
Efectiv, D.S.Buzau a facut demersuri pentru preluarea spre impadurire (din domeniul
privat al Primariei Luciu 6.946 ha si respectiv din domeniul privat al statului = A D
S 7.229 ha in comuna Rusetu).
A- terenuri erodate la suprafata - din padurile statului
B- terenuri cuprinse in perimetrele de ameliorare a terenurilor degradate
( si subproductive agricol) -la nivelul a parte din comunele judetului

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

82

Suprafete (ha) de sol degradat in fond forestier


Categoria de soluri
Cu exces de umidate
Acide
Saraturate
Nisipoase
Erodate de ape din care:
Cu eroziuni de suprafata semnificative
Cu eroziuni de adancime
Poluate
Altele ( bolovanis,pietris)
Total

Suprafete (ha)
15
7
1
128
18
110
1
79
231

Suprafete scoase din Fondul Forestier


Suprafete scoase pentru alte utilizari
Nu s-au facut scoateri din Fondul Forestier (in anul curent); aplicam consecvent
procedura de reglementare admitand numai scoaterile cu compensare (cantitativa,
calitativa) echivalenta (indiferent de beneficiar ) acordand prioritate padurilor
(efectiv functionale).

Nr.Crt
1.

Ocolul Silvic
OS Buzau

*Suprafata
Beneficiar
scoase definitiv
(ha)
0,9358
Vama Buzau

Obiectivul

Aprobare

constructii anexe

Notificare
Impact redus

Suprafete scoase din proprietatea statului in vederea retrocedarii:


Cu destinatia persoane fizice, prin aplicarea Legii Fondului Funciar nr.18/1991 si
Legii nr.1/2000 , s-au constituit 32.365 ha paduri private (in Fondul Forestier total
de 162.226 ha, a judetului Buzau).
6.2.11.* Masa lemnoasa planificata taierii in 2005 (mii mc)
Cota de taiere reglementata pentru anul 2004 (prin Ord.M.A.P.D.R. 624/26.08.2004 )
este de : 0,1 mii mc din FF (Fond Forestier) public, 86,5 mii mc din FF privat si 15,7
mii mc din afara FF national; recent s-a revenit la procedura de reglementare a
exploatarilor forestiere (la nivelul agentilor economici ) ; consideram ca este benefica
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

83

constituirea de parcuri naturale pentru managementul activ al padurilor deoarece in


regulamentele de administrare vom introduce si conditia ca lucrari de felul
amplasarea masei lemnoase si aplicarea tratamentelor de regenerare a padurilor
ca si stabilirea compozitiilor de regenerare (impadurire) sa fie prezentate si la
A.P.M.Buzau , pentru ca la nivelul Comp.de Biodiversitate sa se faca verificarile
profesioniste, ceea ce devine o actiune de colaborare efectiva cu activitatea Corpului
Silvic specializat.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

84

2.2.7.Starea asezarilor urbane


-Suprafata urbana : 451 000 ha
-Asezari urbane : Buzau ; Rm. Sarat ; Nehoiu ; Pogoanele ; Patarlagele
-Densitate urbana :
-municipiul Buzau :
-municipiul Rm. Sarat :
-Nehoiu :
-Pogoanele :
-Patarlagele :

1693 locuitori/Km2 ;
758 locuitori/Km2 ;
104 locuitori/Km2 ;
63 locuitori/Km2 ;
104 locuitori/Km2 .

Calitatea aerului in mediul urban


In ultimele decenii, calitatea aerului in mediul urban din judetul Buzau a suferit
schimbari influentat fiind de o serie de factori: intensitatea zgomotului, traficul tot
mai intens, dezvoltarea unor activitati cu impact asupra atmosferei. In aceste conditii,
Agentia de Protectie a Mediului Buzau a urmarit caracterizarea calitatii aerului in
mediul urban datorata poluarii de impact.
Reteaua de control a poluarii de impact in mediul urban in judetul Buzau, mai precis
punctele de prelevare a probelor, a asigurat monitorizarea permanenta a urmatoarelor
categorii de poluanti :
poluanti gazosi: NO2, NH3, SO2;
precipitatii atmosferice;
pulberi in suspensie;
pulberi sedimentabile.
Actiuni desfasurate pentru diminuarea impactului poluantilor gazosi din mediul
urban au fost:
mentinerea si intretinerea zonelor verzi parcul Crang ramasita din codrul
Vlasiei;
realizarea soselei de centura prin care se diminueaza traficul din interiorul
orasului Buzau;
mentinerea luciului de apa ( helesteiele din parcul Crang, Tineretului,
Marghiloman).
Masurile ce se impun pentru reducerea impactului asupra mediului:
utilizarea proceselor tehnologice putin poluante;
introducerea sistemelor de epurare a emisiilor, evacuarea gazelor la inaltime
pentru a favoriza dispersia si dilutia;
folosirea unui sistem de combustie cu randament mare, utilizarea unor
combustibili putin poluanti, folosirea unor motoare de ardere interna cat mai
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

85

putin poluante si reglarea corecta a acestora pentru reducerea poluantilor


emisi;
intre intreprinderile industriale care polueaza atmosfera si zonele protejate
(zone de locuit, parcuri, rezervatii naturale,zone balneoclimatice, de odihna si
recreere, dotari social culturale si unitati economice a caror proces tehnologic
necesita o atmosfera lipsita de impuritati) se realizeaza zone de protectie
sanitara, a caror dimensiuni se stabilesc functie de concentratia poluantilor in
aer, care nu trebuie sa depaseasca concentratiile maxime permise;
imbunatatirea sistemului complet de monitorizare integrata a factorului de
mediu aer: emisii, calcule de dispersie, metode instrumentale de masurare a
imisiilor, evaluarea efectelor asupra sanatatii;
amplasarea unui punct de prelevare si afisare electronica a nivelului de poluare
datorat transportului, intr-o zona centrala, pentru informarea si constientizarea
populatiei, avand ca efect indirect scaderea traficului, sau folosirea metodelor
alternative de trafic.
Spatiile verzi si zone de agrement
In judetul Buzau, zonele urbane sunt caracterizate printr-un spatiu restrans de spatii
verzi.
Pentru orasul Buzau s-a inregistrat o crestere a suprafetei spatiilor verzi pentru
fiecare locuitor de la 14,66 mp in anul 2000 la 15,33 mp in anul 2003 (in procente
aceasta crestere este de 4,57%).
In tabelul urmator este prezentata structura spatiilor verzi din municipiul Buzau si
suprafetele corespunzatoare:
Nr. Crt.
1.
2.
3.
4.
5.

Zona verde
Zone verzi stradale
Peluze
Scuaruri
Bulevarde si strazi
Parcuri Crang-35ha
-Tineretului-26ha
-Marghilman-16ha
6.
Cartiere
7.
Alte zone verzi (pepiniere, sere)
Suprafata totala

Suprafata (ha)
10,70
19,60
4,25
18,50
77,60
46,60
27,50
204,75

In municipiul Buzau, suprafata totala a celor 11 scuaruri este de 4,25 ha, in crestere
cu 0,20 ha fata de anul trecut.
Suprafetele corespunzatoare fiecarui scuar din municipiul Buzau sunt redate in
tabelul urmator.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

86

Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Denumirea scuarului

Scoala nr. 1
Intersectia Spiru Haret
Nicolae Titulescu
Mesteacanului
Furnica
Hasdeu
Piata Centrala
Monumentul
Eroilor
Romani
9.
Simileasca Obor
10.
Metalurgica
11.
CEC
Suprafata totala

Suprafata
(ha)
0,06
0,08
0,05
0,45
0,27
0,60
1,00
0,50
0,04
1,00
0,20
4,25

O problema importanta a habitatului uman o constituie deficitul de spatii verzi si


spatii de joaca pentru copii.In ceea ce priveste spatiile de joaca pentru copii, avem
173750,8 m2, inregistrandu-de un deficit de 163050,8 m2.
Situatia spatiilor verzi la nivelul anului 2004 in municipiului Rm. Sarat:
Nr. crt
Tipul de spatiu verde
Suprafata (ha)
1
Zone verzi stradale
5
2
Peluze
9
3
Scuaruri
1
4
Parcuri
4
5
Sere
0.5
6
Spatii verzi din cimitire
1,5
7
total
21
Orasul Patarlagele dispunea la sfarsitul anului 2004 de 12,1 ha spatiu verde din
care zone verzi stradale 0,65ha,parcuri 0,56ha.
Situatia zonelor de agrement:
In municipiul Rm.Sarat suprafata zonelor de agrement este de 9,03 ha din care
locuri de joaca pentru copii 0,6ha,terenuri de sport 7,5 ha ,stranduri ( concesionat
la SC SIMA CONSTRUCT 2000 SRL) 0,93ha.
La nivelul orasului Patarlagele zonele de agrement ocupa o suprafata de 43,9ha
din care:

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

87

Nr.crt

Tip zona agrement

Localizare

1
2

Parc joaca pentru copii


Parc joaca pentru copi

Teren sport oras

4
5
6
7

Teren sport
Teren sport
Teren sport
Teren sport

Patarlagele
Gradinita
Patarlagele
Patarlagele
(Abator)
Liceul Patarlagele
Satul Maruntisu
Scoala Sibiciu
Scoala Valea
Muscel

8
9

Extinderi 2004
TOTAL

Suprafata
(ha)
0,12
0,08
1
1,2
0,8
0,32
0,31
0
3,71

La sfarsitul anului 2004, in cele 4 orase ale judetului Buzau (Buzau, Ramnicu Sarat,
Pogoanele, Nehoiu ,Patarlagele), suprafata totala a spatiilor verzi era de 238,3 ha.
Din informatiile obtinute de la Sectorul Bugetar Spatii Verzi de pe langa Primaria
Municipiului Buzau, in scuarurile existente se vor planta in continuare specii
rezistente la seceta si poluare urbana si va creste numarul exemplarelor de trandafiri.
Fiecare locuitor al acestor orase beneficiaza de urmatoarele suprafete de spatiu verde:
Buzau
15,33 mp
Pogoanele
2,56 mp
Nehoiu
2,75 mp
Ramnicu Sarat
7,47 mp
Avand in vedere ca norma OMS este de 50mp/locuitor, ca in Europa se ajunge la
25mp/locuitor si ca in medie in Romania un locuitor beneficiaza de
18mp/locuitor,este evident ca orasele judetului Buzau se confrunta cu o problema
serioasa lipsa spatiilor verzi.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

88

Zona urbana
Clima
Clima unui oras se defineste ca ceva de sine statator, bine individualizat fata de
macroclima cat si de microclima. Orasul este in acelasi timp un factor generator al
propriului climat, dar si un factor modificator al climatului zonei in care este situat.
Clima oraselor isi exercita influenta asupra zonei prin: albedou diferit fata de cel al
zonei, relief antropic determinat de arhitectura si alinierea cladirilor care ofera o
suprafata de evaporatie mult mai mare; reprezinta un obstacol in calea vanturilor
datorita inaltimii cladirilor, temperatura urbana este mai mare datorita caldurii
degajate de populatie ( valorile cresc de la periferie spre centrul orasului), densitatea
aerului este mult mai mica,concentratii mari de praf, fum gaze cu efect de
seramicroorganisme care genereaza "ceata urbana", precipitatiile sunt mai bogate
datorita cantitatii mari de aerosoli
Datorita acestor particularitati clima unui oras este total diferita de cea a zonei in care
este amplasat iar in cadrul sau, diferentierile climatice de la un sector la altul sunt
mari.
Orasele isi creeaza un relief foarte complex format din tipurile de constructii,
densitatea lor, structura dimensionala pe verticala si orizontala, configuratia retelei
stradale, a bulevardelor care actioneaza ca niste vai inguste.
Municipiile Ramnicu Sarat si Buzau, fiind situate la contactul dintre campie deal si
deal-munte, dispun de o dinamica atmosferica activa. Uneori se remarca si calm
atmosferic cu valori ridicate . In noptile cu calm atmosferic din perioada rece a
anului se produc inversiuni de temperatura destul de accentuate, insotite de multa
ceata si de intensificarea poluarii aerului cu noxe emanate de intreprinderile
industriale, vehicule, cosurile de locuinte.
Astfel, orasele Ramnicul Sarat si Buzau se incadreaza in climatul temperat
continental unde valorile radiatiei solare globale se cifreaza in jur de 125 kcl/cmp.
Cele mai mari valori ale radiatiei globale se produc in perioada calda a anului (aprilie
septembrie), circa 90 kcal/cmp. La Buzau temperatura medie multianuala,este de
10,6*C ; Temperatura medie lunara variaza de la o luna la alta. Din februarie pana in
iulie temperatura medie este in crestere, apoi in septembrie ea scazand pana in
ianuarie. Reprezentative sunt temperaturile lunii ianuarie si iulie. Astfel, in ianuarie
datorita incalzirii solare reduse, determinata de invazia aerului rece siberian, cele mai
mici temperaturi medii coboara la Buzau sub 2 C.
Zilele de vara cu temperaturi de peste 25 C se inregistreaza in circa 95-105 zile iar
zile tropicale, cu temperaturi de peste 30 C in 20-30 zile . Municipiul Buzau se
incadreaza in sectorul cu cele mai scazute valori medii anuale ale umezelii relative
(70-74%). Aceste valori scazute se datoresc frecventei foarte mari a miscarilor
descendente ale aerului care au afectat incalzirea acestuia si scaderii umezelii
relative.
Astfel, mediile anuale ale nebulozitatii au valori cuprinse intre 5,0-5,1 zecimi.
Minimul principal de nebulozitate se inregistreaza la sfarsitul verii (augustseptembrie), ca urmare a predominarii timpului anticiclonic caracterizat prin
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

89

nebulozitate redusa si cer senin. Nebulozitatea redusa din perioada calda a anului
determina o durata prelungita de insolatie favorabila perioadei de vegetatie a
plantelor.
Frecventa medie a zilelor cu cer senin este de aproape 80 zile, numarul acestora
variind de la o luna la alta (august 10-12 zile, decembrie- 2-3 zile), restul zilelor
dintr-un an sunt zile cu cer acoperit.
Pozitia geografica a municipiului Buzau, face ca distributia duratei de stralucire a
soarelui sa fie omogena. Sumele anuale variaza intre 2100 si 2250 ore de insorire.
In semestrul rece al anului (octombrie-martie) durata medie de stralucire a soarelui
se cifra intre 620 si 670 ore cu valori mai ridicate in partea nordica. Aceste valori
sunt influentate de durata mai scurta a zilelor si a nebulozitatii mai accentuate. In
perioada calda a anului (aprilie-octombrie) valorile sunt cuprinse intre 1520 si 1560
ore, aceasta datorandu-se duratei mai mari a zilelor si a timpului senin.
Precipitatiile medii anuale se caracterizeaza prin cantitati reduse, variind intre 450550mm. In cadrul unui an normal, cea mai mare cantitate de precipitatii cade in
perioada calda, totalizand 2/3 din intrega cantitate, restul producandu-se in perioada
rece. Astfel, cele mai mari cantitati se produc in luna mai si mai ales in iunie (70-90
mm), ca o consecinta a patrunderii aerului maritim umed transportat de anticiclonul
azoric si ciclonii mediteraneeni. Cele mai putine precipitatii se produc catre sfarsitul
semestrului rece (februarie- 20-30 mm).
Numarul mediu anual al zilelor cu ninsoare este de 125-94 iar cel al stratului de
zapada de 30-40 zile. Grosimea stratului de zapada variaza de la un an la altul, in anii
bogati in ninsori aceasta atinge 30-50 cm.
Vanturile se dezvolta sub actiunea directa a principalilor centri barici (ciclonii
mediteraneeni, anticiclonul azoric si anticiclonul euroasiatic). Predominante sunt
vanturile cu directie nord est ele avand o frecventa de 29,9% in cursul unui an, la
Buzau 25,6% In ianuarie sub influenta anticiclonului siberian si ciclonilor
mediteraneeni vanturile dominante sunt cele de nord-est, urmate indeaproape de cele
de sud-est. In luna iulie frecventa vantului predominant este tot nord-est. In ceea ce
priveste viteza vantului, media anuala este cuprinsa intee 2,5-3,5 m/s, . Cele mai mari
valori ale vitezei vanturilor se inregistreaza in lunile de iarna (ianuarie-februarie). In
perioada calda a anului, catre sfarsitul verii, viteza vantului are cele mai mici valori.
Energia eoliana este aproximativ uniform repartizata teritorial, diferentiindu-se de la
un sezon la altul.
Orasele Patarlagele si Nehoiu, se desfasoara in etajul montan forestier ( sub 1400 m
alttitudine), in cadrul caruia clima se caracterizeaza prin 3-5 luni reci si relativ umede
si 7-9 luni temperate, din care martie,septembrie si octombrie sunt mai uscate, iar
mai si iulie mai umede ; iarna sunt frecvente inversiunile de temperatura in lungul
culoarelor de vale si astfel se inregistreaza temperaturi medii de -2C- -4C iar
varatemperaturile sunt relativ ridicate, mediile lunare situandu-se intre 17,5-21,4C,
maxima absoluta inregistrand la Patarlagele 37C.
Vegetatia si fauna
Vegetatia
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

90

In functie de relief si influentele climatice, vegetatia si fauna caracteristice judetului


Buzau ,deci si a zonelor urbane, se incadreaza in zona de subcarpati si de campie,
Zona de campie (orasele Buzau,Pogoanele,Ramnicu Sarat) se incadreaza in vegetatia
de stepa si silvostepa si este reprezentata de : pajisti spontane secundare alcatuite din
fanete si pasuni, asociatii vegetale xerofile ( Festuca si Artemisia),vegetatie halofila
(Salicornia). Fauna caracteristica silvostepei si stepei este reprezentata de rozatoare
(popandai-Cittelus cittelus ; harciogi-Cricetus cricetus ;iepuri de camp-Lepus
europaeus ; dihor-Mustella mustella) pasari dintre care cele mai raspandite sun
ciocarliile,graurii-Sturnus vulgaris ;prepelite-Conturnix conturnix ; vrabii, ciori de
camp. Se intalnesc si repatile- soparla verde (Lacerta viridis ) si soparla de stepa(Eremias arguta.)
In zona subcarpatica (orasele Nehoiu,Patarlagele) vegetatia este reprezentata de
padurile de foioase alcatuite din etajul stejarului (Quercus robur, stejar termofil cer,
garnita, stejar pedunculat,gorun,carpen,ulm tei)si etajul fagului(Fagus silvatica).In
pajistile secundare predomina speciile de graminee (paius si colilia).In luncile
raurilor vegetatia este hidrofila si este reprezentatade -papura,trestie,salcam,plop si
arin.
Fauna caracteristica acestor zone este reprezentata de mistret,viezure,vulpe,pisica
salbatica in padurile de foioase in timp ce in padurile subcarpatice din etajul
coniferelor au patruns veverita si caprioara.Pasarile sunt reprezentate de
pupaza,sitar,gaita,cinteza si ciocanitoare
In municipiul Buzau exista 3 parcuri in suprafata de 77 ha.
Cea mai mare suprafata este ocupata de Parcul Crang 35 ha. Parcul Crang se afla in
Padurea Crangul Buzaului (suprafata totala de 162 ha), padure aflata sub protectie
locala, in conformitate cu Hotararea Consiliului Judetean Buzau nr. 13/1995, anexa
1, rezervatii naturale.
Parcul si Padurea Crang, situate in partea de sud-vest a municipiului Buzau, sunt
considerate plamanul verde al orasului. Atat in parc cat si in zona ocupata de
padure, intalnim numeroase exemplare de stejari seculari dintre care amintim
Stejarul comun (Quercus robur) (ramasite din falnicii Codrii ai Vlasiei). Multe
din aceste exemplare sunt in faze diferite de uscare. De multe ori, chiar exemplarele
cu vitalitate medie ridicata, sunt supuse taierilor neautorizate. Dintre speciile de
plante ocrotite amintim Laleaua pestrita (Fritillaria meleagris )si Laleaua de crang
(Tulipa bierbersteiniana).
Celelalte doua parcuri, Parcul Marghiloman (16 ha) si Parcul Tineretului(26 ha), desi
au vegetatie lemnoasa mai putina, sunt importante pentru ca sunt pozitionate in
puncte cardinale diferite (primul in partea de est, iar celalalt in partea de nord a
municipiului Buzau) si pentru ca sunt singurele oaze de verdeata compacte pentru
cartierele limitrofe lor.
Toate cele trei parcuri ale municipiului Buzau au pe teritoriul lor linii de apa sub
forma elesteelor. In prezent doar unul dintre aceste helestee cel din Parcul Crang
poate fi folosit pentru agrement (plimbari cu barca), celelalte doua helestee avand
diferite grade de colmatare.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

91

In Parcul Marghiloman este amplasata vila Albatros aflata acum intr-un proces de
restaurare; de asemenea, se mai gasesc aici cateva exemplare seculare de chiparosi de
balta. Atat vila cat si parcul fac parte din vestitele mosii ale lui Alexandru
Marghiloman.
Municipiul Ramnicu Sarat beneficiaza de un Parc Central, in vecinatatea Primariei
Ramnicu Sarat. Gasim aici exemplare seculare de platani (Platanus acerifolia)
ocrotite prin aceeasi Hotarare nr. 13/1995a Consiliului Judetean Buzau, anexa 3
monumente ale naturii.
Situatia animalelor domestice in 4 orase ale judetului Buzau este prezentata in
tabelul urmator:
Nr.
Crt.

1.
2.
3.
4.

Orasul

Bovine

Ecvine

Ovine

Porcine

Pasari

Buzau
Rm.
Sarat
Nehoiu
Pogoan
ele

9
479

6
5

1377

220
286

222868
-

488

11

1377

506

222868

Total

Calitatea factorilor de mediu


Ape
Apele de suprafata
In extremitatea NE a municipiului Buzau curge raul cu acelasi nume,care izvoraste
din partea vestica a masivului Ciucas si se varsa in Siret,fiind ultimul afluent pe
dreapta si totodata cel mai important afluent al Siretului inainte de varsarea acestuia
in Dunare.
Zone le critice ale apelor pe raul Buzau sunt in sectiunea aval municipiu, unde
debitele de apa evacuate sunt mari,provenite de la RAM Buzau si canalul deschis al
zonei industriale Buzau, unde apele sunt insuficient epurate si neepurate.
In municipiul Ramnicu Sarat principalul curs de apa esre raul Rm Sarat cu o lungime
de 137 km din care 51km pe teritoriul judetului Buzau.
Pe teritoriul municipiului Buzau exista trei lacuri/helestee: Marghiloman (situat in
parcul Marghiloman),Tineretului(lac artificial situat in parcul Tineretului) si Crang(in
parcul Crang) .Doar helesteul din Parcul Crang poate fi folosit ca loc de agrement
celelalte doua avand diferite grade de colmatare.
Apele subterane
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

92

Apele subterane reprezinta cea mai importanta rezerva de apa potabila de care
dispunem, fapt ce justifica interesul acordat protectiei calitatii acestora cu atat mai
mult cu cat cresterea gradului de urbanizare este unul din factori care conduce la
deteriorarea caracteristicilor naturaleale acestora.
Varietatea litologica, tectonica si structurala, specifica celor trei mari unitati de relief,
influenteaza in mod direct distributia si caracterul apelor subterane.
Conform datelor primite de la RAM Buzau pe teritoriul municipiului exista mai
multe surse de apa potabila dupa cum urmeaza :
1. Sursa de apa Crang-Lipia face parte din sistemul de alimentare cu apa a
municipiului si se afla situata in Parcul Crang avand fronturi de captare in parc si
pe terenul fermei legumicole Lipia. Sursa de apa este compusa din urmatoarele
obiective : front de captare apa potabila Crang,front de captare apa potabila
Lipia,retea de aductiune Crang ,retea de aductiune Lipia,rezervoare de
inmagazinare si statii de repompare. Frontul de captare Crang are 18 foraje de
adancime ;frontul de captare Lipia are 6 foraje cu adancimi de 100m. Transportul
apei se face pe cale hidraulica iar pomparea de la foraje la Gospodaria de apa se
face cu electropompe submersibile.Gospodaria de apa Crang se afla in parcul
Crang langa frontul de captare.
2. Sursa potabila Sud ( este situata intre soseaua Buzau Urziceni si soseaua
Buzau-Ploiesti.Aceasta sursa face parte din sistemul de alimentare cu apa a
municipiului si are 21 de foraje din care 19 in functiune si 2 foraje scoase din
functiune.
3.Sursa de apa potabila- Est este situata intre Parcul Tineretului si Bazinul
Olimpic Buzau si face parte de asemenea din sistemul de alimentare cu apa a
municipiului.Aceasta sursa de apa are 11 foraje din care 10 sunt in functiune.
4.Sursa de apa potabila Zaharul situata pe Aleea Industriala intre soseaua
Buzau-Urziceni si soseaua Buzau-Braila are 29 de foraje dintre care 24 sunt in
functiune iar 4 au fost scoase din uz.
Apa subterana din fronturile exploatate de RAM Buzau sunt propice vietii chiar in
stare naturala si se incadreaza in limitele admisibile.In zona municipiului Buzau se
observa o incarcare minerala a apelor subterane
Pentru municipiul Ramnicul Sarat S.C.Acvaterm SA Rm-Sarat presteaza servicii de
alimentare cu apa potabila a populatiei si dispune de trei fronturi de captare subterana
( surse de apa ) dupa cum urmeaza :
1.Sursa de apa Voetin amplasata in zona Voetin,comuna Podgoria care are un
numar de 18 puturi de forare.
2.Sursa de apa Oreavu situata in zona Oreavu, comuna Valea Ramnicului care
dispune de 5 foraje.
3.Sursa de apa Crangul Ursului situata zona Colibasi,com.Ramnicelu are un
numar de 5 foraje.
S.G.A. Vrancea monitorizeaza un numar de doi agenti economici, care au susrsa de
alimentare cu apa in intravilanul municipiului Rm.Sarat :
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

93

- SC Elars SA Rm.Sarat : alimentarea cu apa se face din subteran prin 2 puturi


forate.
-SC Rafinaria OILREG SA Rm. Sarat : alimentarea cu apa se face din 2 puturi
forate.
Aerul ambiant: idei principale asupra calitatii
In orase, poluarea aerului se datoreaza:
proceselor de combustie
arderii combustibililor pentru obtinerea de energie care sunt folosite in
scopuri industriale si/sau pentru realizarea energiei calorice necesare incalzirii
proceselor industriale diverse care actioneaza prin urmatorii poluanti: bioxid
de carbon, metan, bioxid de sulf, hidrocarburi, particule in suspensie
mijloacelor de transport care se fac prezente prin urmatorii poluanti: oxid de
sulf, particule in suspensie, oxid de azot, monoxid de carbon, hidrocarburi,
dioxid de carbon
Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece
poluantii, odata ajunsi in atmosfera, se disipeaza rapid si nu mai pot fi practic captati
pentru a fi epurati tratati. De aceea se impun masuri de ameliorare a mediului
pentru reducerea acestora.
Ozonul este daunator vietii pe pamant, si pentru ameliorarea mediului trebuie sa se
acorde o atentie deosebita surselor de poluare care emit compusi organici volatili
(COV) si oxizi de azot (NOx).
Pentru reducerea CO si NOx s-a impus folosirea benzinei fara plumb si a
convertizoarelor catalitice pentru autovehiculele care folosesc bezina cu plumb.
Efectele negative ale emisiilor de SO2 se realizeaza utilizand spalarea sulfului din
combustibili si constructia de cosuri inalte.
Poluarea cu pulberi sedimentabile si in suspensie se controleaza riguros la locul unde
se produce; la fabrici se folosesc filtre de diverse tipuri.
Intre intreprinderile industriale care polueaza atmosfera si zonele protejate se
realizeaza zone de protectie sanitara, ale caror dimensiuni se stabilesc in functie de
concentratia poluantilor in aer, care nu trebuie sa depaseasca concentratiile maxime
admise.
In ultimele decenii, calitatea mediului urban din judetul Buzau a suferit schimbari
influentat fiind de o serie de factori: intensitatea zgomotului, traficul tot mai intens,
dezvoltarea unor activitati cu impact asupra atmosferei. Spatiile deschise si zonele
verzi sunt in permanenta amenintate de nevoia tot mai mare de spatii cu o destinatie
precisa, spatii care sunt deja limitate. In general, orasul este un mare consumator de
resurse si un mare producator de emisii poluante si deseuri, fiind in aceste conditii o
continua amenintare si presiune pentru mediul local si regional. In aceste conditii,
Agentia de Protectie a Mediului Buzau a urmarit caracterizarea calitatii aerului in
mediul urban datorata poluarii de fond cat si a poluarii de impact.
Sol-date geotehnice si procese geomorfologice
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

94

In zona de campie deci si a municipilor Buzau si Ramnicu Sarat- solurile sunt


reprezentate de cernoziomuri si cernoziomuri levigate, cernoziomuri argiloiluviale si
soluri cenusii. In lunca Buzaului si a Ramnicului sunt specifice solurile aluviale. In
albia Buzaului, a Ramnicului si a altor rauri se gasesc rezerve importante de pietrisuri
si nisipuri.
In orasele Patarlagele,Nehoiu,favorizate de climatul racoros si umed si de existenta
padurilor,conform pozitiei altitudinale,apar soluri brune si brun acide de padure ;se
adauga argiluvisoluri ( brun-roscate) ;pe portiuni restranse apar si soluri hidromorfe
(lacovisti)
Din punct de vedere geologic suprafata orasul Buzau face parte din cele mai noi
unitati geomorfologice ale tarii, fiind situat pe platforma Valaha alcatuita in
fundament din sisturi verzi si sisturi cristaline foarte vechi peste care urmeaza
cuvertura sedimentara groasa de cca.8000m formata din depozite paleozoice,
mezozoice, neogene, pliocene, miocene.
Suprafata judetului deci si a municipiulu Buzau a fost afectata de cutremurele
moldavice cu intensitati diferite care isi au originea legata de fracturile existente in
fundament.
Deseurile menajere
In judetul Buzau, deseurile menajere municipale si urbane sunt eliminate organizat
de catre servicii de salubritate.
Exista 4 societati comerciale care pe teritoriul judetului asigura prestarea serviciilor
de salubritate, desfasurand activitati de intretinere a curateniei oraselor si colectarea
deseurilor menajere de la populatie in mediu urban : localitatile Buzau, Rm.Sarat,
Nehoiu si in mediul rural: Patirlagele, Berca, Parscov, Valea Nucului, Joseni, Ratesti,
Casoca, Plescoi.
Aceste societati au deservit in anul 2004 : 125637 loc. /mediu urban si 3493 loc/
mediul rural, colectind 56169,4 to deseuri menajere din care: 41688,3 to neselectiv
de la populatie si 13708,3 to de la agentii economici, iar 763,8 to colectate
selectiv.Pe linga acestea, au mai fost colectate 10366,5 to deseuri stradale,139,6 to
deseuri din piete si 6527,7 to deseuri din gradini, parcuri si spatii verzi.
Deseurile municipale sunt transportate la locurile de depozitare cu mijloace de
transport adecvate naturii deseurilor transportate, care sa nu permita imprastierea si
in astfel de conditii incat sa fie respectate normele privind sanatatea populatiei si a
mediului inconjurator. La nivelul intregului judet sunt inventariate 73 de astfel de
utilaje (numarul incluzind si utilajele care deservesc depozitele de deseuri menajere),
dupa cum urmeaza:
autogunoiere: 12
transportator de containere: 8
autobasculante: 5
tractor cu remorca:16
altele: 32

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

95

Colectari deseuri
Cea mai mare societate de salubritate SC RER ECOLOGIC SERVICE SA Buzau,
care deserveste municipiile Buzau si Rm.Sarat , a initiat un plan de colectare
selectiva a deseurilor de ambalaje incepind cu 1999 pentru municipiul Buzau si cu
2003 pentru municipiul Rm.Sarat.
Astfel, in municipiul Buzau au fost amenajate:
15 puncte de colectare in scoli/licee, gradinite, puncte comerciale, institutii
publice, in care a amplasat 17 containere pentru colectarea selectiva a
deseurilor tip PET;
18 puncte de colectare la asociatii de proprietari, in care a amplasat 10
containere pentru colectarea selectiva a deseurilor din hartie-carton si 12
containere pentru colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje tip PET.
In municipiul Rm. Sarat au fost amenajate:
21 puncte de colectare la asociatii de proprietari, in care a amplasat 30
containere pentru colectarea selectiva a deseurilor tip PET
Urmand acest plan de colectare selectiva, in anul 2004, au fost colectate 65 to deseuri
ambalaje tip PET si 631 to hartie carton.
In ceea ce priveste colectarea deseurilor industiale reciclabile, in judetul Buzau sunt
autorizate sa desfasoare activitati de colectare, respectiv valorificare a deseurilor
industriale reciclabile, conform Legii nr. 465/2001 pentru aprobarea OU nr. 16/2001
privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile:
de la populatie (in baza autorizatiilor emise de Prefectura), 55 de societati
comerciale care colecteaza:
-deseuri metalice feroase 52
-deseuri acumulatori 13
-deseuri hartie-carton 22
-deseuri sticla 8
-deseuri mase plastice 13
-deseuri cauciuc 10
-deseuri textile 9
de la agenti economici (in baza autorizatiilor emise de MIR), 14 de societati
comerciale care colecteaza/valorifica:
-deseuri metalice feroase 7
-deseuri hartie-carton 4
-deseuri sticla 1
-deseuri mase plastice 5
Cantitatile de deseuri colectate de aceste societati, in perioada ianuarie-decembrie
2004, sunt:
- acumulatori uzati: 142,62 to
- deseuri cauciuc (anvelope uzate) : 16,5 to
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

96

- hartie: 2054,806 to
- mase plastice: 6586,56 to
- deseuri metalice feroase: 83432 to
- deseuri metalice neferoase :170 to
Numar de depozite
Depozitarea deseurilor municipale
Depozitarea deseurilor menajere municipale reprezinta principala optiune de
eliminare a deseurilor.
In judetul Buzau exista inventariate la nivelul anului 2004, un numar de 4 depozite
deseuri municipale mixte:
-depozitul municipal Nehoiu-Chirilesti (operator SC SERVCOM SA Nehoiu)
-depozitul orasenesc Buzau -depozitare sistata, la sfirsitul anului 2003
-depozitul municipal Rm.Sarat, (operator SC RER ECOGIC SERVICE Buzau)
-depozitul ecologic Galbinasi (deserveste municipiul Buzau), care a fost pus in
functiune la sfarsitul anului 2003 (operator SC RER ECOLOGIC SERVICE Buzau)
In conformitate cu prevederile Strategiei Nationale de Gestiune a Deseurilor,
Planul judetean final se va revizui in sensul amenajarii unui singur depozit
zonal si a opt statii de transfer.
Celelalte depozite pentru deseuri menajere urbane, care deservesc municipiul
Ramnicu Sarat (operator: SC RER Ecologic Service SA Buzau) si orasul Nehoiu
(operator: SC SERVCOM SA Nehoiu), vor fi folosite in continuare, pana la gasirea
unor surse de finantare pentru amenajarea depozitului ecologic zonal, a statiilor de
transfer si pentru inchiderea depozitelor existente.
Avandu-se in vedere costurile mari necesare demararii procedurii de inchidere a
depozitelor de deseuri menajere actuale s-a solicitat, pentru implementarea Directivei
1999/31 EC, perioada de tranzitie, dupa cum urmeaza
- 2017 pentru depozitul Rm. Sarat;
- 2009 - pentru depozitul Nehoiu.
- 2009 - pentru depozitul Buzau
In municipiul Buzau, deseurile din constructii si demolari sunt depozitate pe un
amplasament (care ocupa o suprafata de 8 ha) situat in zona Dig aparare rau
Buzau. Acesta este administrat de SC URBIS SERV SRL Buzau. Depozitarea
deseurilor inerte in aceasta zona a fost stabilita de Primaria municipiului Buzau, in
scopul aducerii la cota a terenului pe care se intentioneaza amenajarea unui parc
industrial. In celelalte orase, deseurile de materiale din constructii sunt utilizate
pentru amenajarea drumurilor de acces in depozitele de deseuri menajere si/sau
pentru aducerea la cota a terenurilor.
In zona rurala, in cele 81 de comune, exista 369 de rampe neamenajate pentru
depozitarea deseurilor menajere, care ocupa o suprafata de 161,5586 ha. In aceste
amplasamente se depoziteaza neorganizat deseuri menajere, dejectii animaliere solide
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

97

(gunoi de grajd), resturi vegetale provenite din culturi agricole si deseuri de


materiale din constructii (in special moloz, restul materialelor fiind valorificate
in gospodarii). Aceste depozite, in cea mai mare parte pot fi considerate depozite
temporare, ele fiind de cele mai multe ori suprafete de teren din izlazurile comunale,
care pot fi cu usurinta aduse la starea initiala.
Depozitarea deseurilor industriale
In judetul Buzau au fost inventariate 4 depozite deseuri industriale:
SC DUCTIL STEEL SA Buzau si SC CORD SA Buzau detin un depozit de
deseuri industriale periculoase unde se depoziteaza namoluri rezultate de la
epurarea apelor uzate industriale, avand o suprafata de 0,8 ha. In sfera de
activitate a acestor societati enumeram: prelucrarea metalurgica a sirmei si
obtinerea de cord metalic, cabluri, sirme diverse, trefilarea sarmei, fabricarea
panourilor din plase sudate, fabricarea cuielor si caielelor. Sistarea depozitarii
deseurilor este stabilita, prin program de conformare, la 31.12.2004, urmand ca
cele doua societati sa-si amenajeze alte depozite individuale.
SC FERMIT SA Rm. Sarat detine un depozit de deseuri industriale
periculoase, in amestec, cu o suprafata de 2 ha, unde se depoziteaza deseuri
elastomer si praf mineral cu continut de azbest. Acesta societate are in obiectul
de activitate fabricarea de garnituri de frecare si etansare: placute de frana,
segmenti, discuri de ambreiaj, garnituri din marsit. Ca termen de sistare a
depozitarii deseurilor in depozitul existent s-a stabilit data de 31.12.2006, iar
ca metoda alternativa, incepind cu 2007, se propune incinerarea deseurilor.
SC RAFINARIA VENUS OILREG SA Rm.Sarat detine un batal pentru
depozitarea deseurilor lichide rezultate de la regenerarea uleiurilor si a
namolului de la epurarea apelor industriale uzate, avand o suprafata de 6,2 ha.
Societatea desfasoara activitati de regenerare a uleiurilor minerale uzate, in
vederea obtinerii de combustibil usor tip III , pacura, Ulform. Tipurile de
deseuri eliminate pe acest amplasament sunt: argile de filtrare epuizate,
gudroane acide, deseuri de la spalarea combustibililor cu baze, namoluri de la
epurarea apelor uzate industriale. Termenul stabilit pentru sistarea depozitarii
este 31.12.2006, iar ca metoda alternativa, incepind cu 2007, se propune
coincinerarea si/sau utilizarea ca materii prime alternative la fabricile de
ciment.
SC HOEGANES EUROPE SA Buzau detine un depozit de deseuri
nepericuloase unde se depoziteaza zgura si caramizi refractare, pe o suprafata
de 0,3 ha. Termen de sistare a depozitarii a fost stabilit la 16.07.2009, iar ca
metoda alternativa se propune recuperarea deseurilor si utilizarea ca materii
prime alternative la fabricile de ciment sau amenajarea unui nou depozit
conform.
Caraceristicile acestor depozite sunt prezentate sintetic in anexa nr. 2.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

98

Concentrarile urbane
Indicatori sociali si sociologici ai locuirii:date despre locuinte (numar)
In conformitate cu legea nr. 2/1998 privind organizarea administrativ-teritoriala a
Romaniei, teritoriul judetului Buzau cuprinde un numar de 562 localitati, care se afla
pe teritoriul a 2 municipii, 3 orase si 82 comune, repartizate dupa cum urmeaza:
2 municipii Buzau, resedinta de judet, si Ramnicu Sarat
3 orase Pogoanelecu 2 localitati componente, Patarlagele si Nehoiu, cu 10
localitati componente ale oraselor
82 de comune cu 475de sate componente comunelor
Numarul de localitati urbane situeaza judetul Buzau pe locul 33 in cadrul judetelor
tarii, in grupa celor 9 judete pe teritoriul carora se afla numai 4 orase.
Din punct de vedere al organizarii administrativ-teritoriale, reteaua urbana este
compusa din localitati componente si sate apartinatoare.
Municipiul
sau orasul
Buzau
Ramnicu Sarat
Nehoiu
Pogoanele
Patarlagele
Total

Numarul de localitati Populatia urbana


componente si sate
apartinatoare
1
134227
1
38828
10
11631
2
7795
3
6535
14
199016

Densitatea populatiei in zonele urbane este in medie de 129,21 loc./km 2. Numarul de


gospodarii din aglomerarile urbane este de 64.870 (37,9% din totalul gospodariilor
din judet) si 68.169 locuinte (36,1% din total). Populatia urbana reprezinta 38,65%
din populatia judetului Buzau (in scadere fata de anul 1992 cand reprezenta 41,9%).
Concentrarea populatiei urbane s-a facut cu precadere in municipiul Buzau (26,89%)
si Ramnicu Sarat (7,83%), si intr-o pondere mai mica, in orasele Nehoiu (2,35%) si
Pogoanele (1,57%).
Locuintele din mediul urban al judetului Buzau dispun de instalatii de alimentare cu
apa (in locuinta) in procent de 78,6%; de canalizare (in sistem public sau propriu) in
procent de 77%; de instalatii electrice in procent de 98,3%, iar de instalatii de
termoficare sau centrale termice 62,9%.
Structura localitatilor urbane pe categorii de marime, dupa numarul de locuitori, este
dupa cum urmeaza:
Categorii de marime ale

Nr.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

%
99

municipiilor si oraselor
5000 - 9999
10000 19999
20000 99999
100000 199999
Total

1
1
1
1
4

25
25
25
25
10
0

Orasele judetului Buzau


Municipiul Buzau ,resedinta judetului cu acelasi nume in cadrulcaruia
ocupa o pozitie centrala, este asezat in zona Campiei Buzau-Calmatui-pe
terasele de pe partea dreapta a raului Buzau si are o suprafata de 7035
ha..Numele orasului este este luat de la raul pe care este asezat iar acesta ar
veni de la termenul slavon boza care inseamna tulbure. Orasul se
desfasoara la altitudini cuprinse intre 85m in E si 105m in NV. Cu o
populatie de 134227 locuitori,este un puternic centru economic in care
industria se afla concentrata in principal pe platformele din partea de S,N,E
ale orasului ;principalele ramuri industriale dezvoltate sunt metalurgia
feroas
(DuctilSA,Cord)
electrotehnica
(chimie,materiale
de
constructie,textile etc.Printre obiectivele
de atractie ale orasului
mentionam :Palatul Comunal Buzau,astazi Primaria Municipiului,Palatul
Eepiscopal,Catedrala
Episcopiei
Buzaului,
Tribunalul,Muzeul
Judetean,Teatrul G.Ciprian infiintat in 1996,Biblioteca Judeteana
V.Voiculescu.Anual se organizeaza manifestari cultural-artistice cum ar fi
Festivalul national de poezie V.Voiculescu, Festivalul de tetru comic scurt
Ion Baiesu, Festivalul de muzica usoara M.Runceanu.
Municipiul Ramnicu Sarat avand o populatie de 38828 este al doilea oras
ca marime din judet ; este situat pe malul stang al raul Ramnic din cadrul
Campiei Ramnicului se face remarcat prin : Parcul Central, in vecinatatea
Primariei Ramnicu Saratunde gasim exemplare seculare de platani
(Platanus acerifolia), Piata Garii, Arhitectura liceelor Stefan cel Mare si
AL.Vlahuta,etc.
Orasul Nehoiu este situat la 415 m alt,la 68 km de Buzau si numara 11631
locuitori.Este centru industrial (cherestea,mobila),capat de cale ferata,nod
rutier.Dispune de un hotel cu 35 locuri cazare,magazine .Este un oras de un
pitoresc deosebit oferit de cadrul natural (muntii Penteleu-Podul
Calului) ;iarna, pantele de sub varful Ghergheleu pot fi folosite pentru schi.
Orasul Patarlagele situat in Subcarpatii Buzaului pe raul Buzau la alt.de
265m, numara 6541 locuitori si reprezinta un punct de plecare in excursiile
de pe valea Sibiciului spre Colti,Alunis si Nucu. Se face remarcat si ca un
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

100

centru industrial ( filatura de lana cardata,covoare plusate,extractii de


diatomit,nisip cuartos,balast).
Bilantul teritoriului in intravilanul existent
In Planul Urbanbistic General al Municipiului Buzau s-a reconsiderat intravilanul
localitatii care include suprafetele de teren ocupate de constructii si suprafetele din
teritoriul administrative pe o perioada determinata de 10 ani.
Se propune in acest plan o marire a zonei de locuinte si functiuni complementare la
805,93 ha respectiv cu 198,75 ha , a zonei de parcuri , recreere si sport cu 17,3 ha
rezultand 171,10 ha, o zona de gospodarire comunala cu 7,6 ha , rezultand 76,85 ha ,
a zone industriale nord cu 23,36 ha,si a zonei industriale sud cu 19,00 ha,
reprezentand o suprafata de 732,06 ha . Unitatile agricole se vor mentine cu
suprafete respectiv 119,52 ha.
Prin schimbarea limitei zonei centrale aceasta s-a marit cu 7,4 ha ajungand la 24,71
ha.
Zona cailor de comunicatie rutiera se mareste cu 16,1 ha , rezultand 224,34 ha,
marire impusa de asigurarea noii retele de circulatie, zonei noi si studierea celor
existente.
Zona caii ferate si zona cu destinatie speciala isi pastreaza suprafata.
Suprafata intravilanului propus este de 23316,0 ha cu 280, 47 ha mai mult decat cea
existenta.
Zgomotul urban
Monitorizarea poluarii sonore in zonele urbane din judetul Buzau s-a concretizat
prin masuratori lunare in patru puncte din municipiul Buzau ( zona NORD, Complex
OMI EXPO, zona EST, intersectia E85 cu DN10), intr-un punct din municipiul Rm
Sarat (Scoala Ajutatoare ), intr-un punct din Patarlagele si intr-un punct din Nehoiu.
Zgomotul este datorat in primul rand civilizatiei si apoi progresului tehnic,
industrializarii, mobilitatii populatiei, mijloacelor de transport.
Acesta reprezinta o suprapunere dezordonata de sunete cu frecvente si intensitati
diferite si poate produce reactii directe asupra urechii si chiar a intregului organism.
Intensitatea dereglarii produse de zgomot este in raport cu intensitatea, frecventa si
durata lui.
Zgomotele puternice produc stresuri destul de grave. Pentru ca o persoana sa se
inteleaga bine cu o alta persoana, trebuie ca zgomotul de fond sa fie cu 10 dB sub
nivelul de zgomot al convorbirii.
Pentru evitarea unor zgomote ce ar putea depasi normele, se recomanda amplasarea
in afara cladirilor de locuit a unor peluze de iarba, flori si arbusti; acolo unde soseaua
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

101

trece in apropiere de unele cladiri, se recomanda executarea unor panouri de protectie


constituite din din arbori sau din diferite materiale care pot reduce zgomotul pana la
10 15 dB.
Zgomotul datorat circulatiei se poate reduce si printr-o serie de masuri
administrative: devierea circulatiei, reducerea numarului de opriri si porniri a
autovehiculelor, reglementarea vitezei de circulatie in oras.
In municipiu Buzau s-a realizat in acest sens semaforizarea strazii Unirii care
stabate orasul de la un capat la altul si in care se beneficiaza de unda verde ,
modernizarea soselei de centura si devierea traficului autovehiculelor grele pe
aceasta.
Monitorizarea poluarii sonore in judetul Buzau s-a concretizat prin masuratori ale
nivelului de zgomot la limita zonelor functionale, in mediul urban.
Masuratorile s-au efectuat cu sonometrul SIP 95. Valorile inregistrate au evidentiat
depasiri a L.M.A. conform STAS 10009 / 1988, in municipiul Buzau,in zone cu trafic
rutier intens..
In tabelul urmator sunt datele monitorizarii in anul 2004. In luna mai nu s-au facut
masuratori deoarece sonmetrul a fost la verificare metrologica.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

102

(dB) Nivel Zgomot echiva-lent conform STAS 10009/ 1988

Decembrie

Noiembrie

Octombrie

Septembrie

August

Iulie

Iunie

Mai

Aprilie

Februarie

Ianuarie

Luna

Martie

Variatia lunara a zgomotului (in dB) in judetul Buzau

Nehoiu Buzau DN10 E85 cu Inters. Buzau Zona EST Buzau Complex OMI Buzau Zona NORD
EXPO

80

70

82,3

72,3

65

82,1

66

68,9

71,2

68,9

72,9

70

69

76

80,8

73,4

78,3

82,9

64,8

85

70,4

83,8

71,5

65

80

67

80

68,9

84,5

83,1

67,1

88,2

75,8

75,8

72,3

70

77

78

78,4

70,8

68,8

80,7

73,5

61,5

68,5

66,4

75,9

7585

71

65

58

64,9

69,3

65

61,1

70,4

70,3

48,2

67,6

70

Sarat Rm. Sc.ajut. gele Patarla-

Punct
de
prelev.

69

72

76,2

68,6

68,8

64,1

65,2

67,2

58,5

57,1

73,1

70

74,6

77,4

46,4

67,2

76,6

86,4

72,3

75,8

78,1

47,2

77,9

55

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

103

Amplasamente afectate sau contaminate de poluanti: (amplasare, suprafete,


descriere, masuri de remediere)
Ca amplasamente afectate de poluanti din punct de vedere al gestiunii deseurilor
putem considera terenurile pe care s-au constituit depozite de deseuri menajere si
industriale, cit si zonele invecinate acestor depozite. Deoarece aceste depozite au fost
infiintate intr-un moment cind nu se punea un mare accent pe protectia mediului si a
populatiei, ele nu sunt prevazute cu dotari speciale.
Ca urmare a analizarii situatiei depozitelor de deseuri menajere (amplasare, distanta
fata de asezarile umane, fata de rauri etc.) si coroborand cu posibilitatile financiare
ale administratiei publice locale, care pe langa costurile de inchidere (bilanturi de
mediu, proiecte, cheltuieli materiale, de personal si servicii) trebuie sa ia in
consideratie si costurile pentru deschiderea depozitelor zonale si a statiilor de
transfer, am estimat inchiderea depozitelor urbane pentru deseuri menajere dupa cum
urmeaza:
2017-depozitul Rm.Sarat
2009 - depozitul Nehoiu
2009 - depozitul Buzau
Pentru depozitele din mediul rural, care sunt in numar de 369, se propune
deasemenea inchiderea si ecologizarea spatiilor de depozitare pina la 16.07.2009 si
realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone racordate la statiile de transfer,
precum si extinderea serviciilor de salubritate la nivelul localitatilor rurale
(extinderea colectarii deseurilor municipale).
Pentru sistarea depozitarii in depozitele de deseuri industriale se propune graficul
urmator:
31.12.2006-SC RAFINARIA VENUS OILREG SA -Rm.Sarat
31.12.2006-SC DUCTIL STEEL SA Buzau, SC CORD SA Buzau
31.12.2006-SC FERMIT SA Rm.Sarat
16.07.2009-SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE SA Buzau
In afara de masura inchiderii depozitelor neconforme si redarea in circuitul economic
a zonelor afectate se are in vedere si o ierarhizare a optiunilor de gestionare a
deseurilor:
minimizarea cantitatilor de deseuri generate;
reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate cu 25%, pana in
2010, 50%, pana in 2013 si 65%, pana in 2016;
reciclarea deseurilor;

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

104

2.2.8.Starea radioactivitatii mediului


Mediul inconjurator contine surse naturale de radiatii, existente de miliarde de ani pe
planeta Pamant; acestora, omul le-a adaugat in ultimii aproape o suta de ani si pe cele
artificiale create de el. Scopurile supravegherii radioactivitatii sunt:
cunoasterea factorului fizic radioactivitatea existent pe Pamant si intr-o
buna masura determinant al evolutiei vietii;
evaluarea expunerii omului la radiatii si, dupa caz, luarea de masuri de
radioprotectie;
stabilirea oportunitatilor si prioritatilor in refacerea ecologica a zonelor cu
radioactivitate crescuta ca urmare a actiunilor umane.
Reteaua nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului
Reteaua nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (RNSRM) face parte
din sistemul integrat de supraveghere a poluarii mediului pe teritoriul Romaniei, din
cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). Organizarea si
functionarea RNSRM se realizeaza in baza Legii protectiei mediului 137/1995,
republicata in 2000 si a Ordinului nr. 338/2002 al Ministrului apelor si protectiei
mediului.
Infiintata in anul 1962, RNSRM constituie o componenta specializata a sistemului
national de radioprotectie, care realizeaza supravegherea si controlul respectarii
prevederilor legale privind radioprotectia mediului si asigura indeplinirea
responsabilitatilor MMGA privind detectarea, avertizarea si alarmarea factorilor de
decizie in cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului si sanatatii
populatiei.
La nivelul anului 2004, RNSRM a cuprins un numar de 37 de statii din cadrul
Agentiilor de protectia mediului, coordonarea stiintifica si metodologica fiind
asigurata de laboratorul national de referinta pentru radioactivitatea mediului din
cadrul Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului
ICIM, Bucuresti.
Statia de Radioactivitatea Mediului Buzau efectueaza in prezent masuratori de
radioactivitate beta globala pentru toti factorii de mediu, calcule de concentratii ale
radioizotopilor naturali Radon si Toron, cat si supravegherea dozelor gamma
absorbite in aer.
Statia de Radioactivitate a Mediului Buzau deruleaza un program standard de
supraveghere a radioactivitatii mediului de 11 ore/zi. Acest program standard de
recoltari si masuratori asigura supravegherea la nivelul judetului, in scopul detectarii

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

105

cresterilor nivelelor de radioactivitate in mediu si realizarii avertizarii / alarmarii


factorilor de decizie.
Sunt bine stabilite fluxurile de date zilnice sau lunare pentru situatii normale, cat si
procedurile standard de notificare, avertizare, alarmare precum si fluxul de date in
cazul sesizarii unor depasiri ale pragurilor de atentionare / avertizare / alarmare.
Situatia radioactivitatii mediului pe teritoriul judetului Buzau in anul 2004
Programul standard de supraveghere a radioactivitatii mediului
Situatia radioactivitatii mediului pentru judetul Buzau rezulta din masuratorile beta
globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate si precipitatii
atmosferice, ape, sol si vegetatie.
In anul 2004 s-a efectuat un numar de 8479 analize beta globale (imediate si
intarziate) si de doza gamma externa. Ponderea numarului de analize pe factor de
mediu monitorizat este prezentata in graficul urmator:

Debit doz
gamma
47.5%

Aerosoli
25.9%
Sol
0.4%
Depuneri
atmosferic
e
8.6%

Ape
17.2%

Vegetaie
0.4%

In cursul anului 2004 activitatile specifice beta globale determinate nu au evidentiat


abateri de la media multianuala si nici nu au fost inregistrate depasiri ale limitelor de
avertizare.
In figurile de mai jos sunt prezentate comparativ cu limitele de atentionare specifice
fiecarui factor de mediu monitorizat valorile medii lunare ale masuratorilor imediate,
la nivelul anului 2004 si comparativ pentru perioada 2000-2004, pentru:
-- aerosoli atmosferici
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

106

Activitatea specific [Bq/m3]

AEROSOLI ATMOSFERICI-Activitatea specific beta global[Bq/m3]


50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

luna
Aer im

Limita de avertizare

Comparativ,in perioada 2000-2004, valorile activitatii specifice beta globale medii


pentru aerosolii atmosferici au evoluat astfel:

Activitatea specifica (Bq/mc)

AEROSOLI ATMOSFERICI Activitatea specifica beta globala


(Bq/mc)
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0

activitatea beta globala


limita de atentie

2000

2001

2002

2003

2004

anul

--- depuneri atmosferice

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

107

DEPUNERI ATMOSFERICE - Activitatea beta global [Bq/m2/zi]


LIMITA DE AVERTIZARE - 1000 Bq/m2/zi

Activitatea beta global


[Bq/m2/zi]

3
2.5
2
1.5
1
0.5
0

Ian

Feb Mart Apr

Mai

Iun

Iul

Aug Sept

Oct

Nov

Dec

luna
Dep im- Val min detectabile

Dep im - Activitati medii

Comparativ, in perioada 2000-2004, valorile activitatii beta globale pentru depuneri


atmosferice au evoluat astfel:
Limita de avertizare in cazul depunerilor atmosferice (masuratori imediate) este de
1000 Bq/mp/zi
DEPUNERI ATMOSFERICE - Activitatea beta globala (Bq/mp/zi)

Activitatea beta globala


(Bq/mp/zi)

2.5
2
1.5
activitatea beta globala medie
1
0.5
0
2000

2001

2002

2003

2004

anul

--- apa bruta, Raul Buzau


In anul 2004, pentru apa bruta s-au efectuat masuratori imediate si la 5 zile.
In perioada 2000-2004, valorile activitatii medii beta globale pentru apa rau
Buzau, au evoluat astfel:

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

108

APA BRUTA RAU BUZAU- Activitate beta globala medie (Bq/mc)

Activitatea beta globala (Bq/mc)

6000
5000
4000

activitatea beta globala


medie

3000

limita de avertizare

2000
1000
0
2000

2001

2002

2003

2004

anul

--- apa potabila

Activitatea beta global


[Bq/m3]

Activitatea beta global a apei potabile


5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sept

Oct

Nov

Dec

luna
Apa potabil im

Limita de avertizare

Pentru perioada 2000-2004, evolutia valorilor activitatii beta globale masurate pentru
apa potabila a fost urmatoarea:

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

109

Activitatea beta globala (Bq/mc)

APA POTABILA- Activitatea beta globala medie (Bq/mc)


6000
5000
4000

activitatea beta globala


medie anuala

3000

limita de avertizare

2000
1000
0
2000

2001

2002

2003

2004

anul

Concentratiile izotopilor radioactivi naturali Radon si Toron calculate s-au situat in


limitele specifice teritoriului judetului . Valoarea medie anuala a fost de 4,4 Bq/m 3
pentru Rn si 0,24 Bq/m3 pentru Tn.
Valorile orare ale debitului de doza gamma externa nu au prezentat depasiri ale
limitelor de avertizare , variind intre 0,039 0,094 Gy/h. Maxima anuala s-a
inregistrat in luna ianuarie 2004.
Nivelul mediu anual al radioactivitatii factorilor de mediu, masurat in cursul anului
2004 este in continua scadere fata de nivelul din perioada accidentului de la Cernobil.
La nivelul anului 2004, principala sursa de contaminare artificiala a judetului a fost
reprezentata de procesele de resuspensie de pe sol.
Programe speciale de supraveghere
In cursul anului 2004 Statia de Radioactivitatea Mediului Buzau a executat prelevari
si masuratori de probe in afara Programului Standard pentru urmarirea radioactivitatii
beta globale a unui foraj din municipiul Buzau.
--- apa de adancime foraj Buzau
In anul 2004, s-au facut recoltari zilnice de apa de adancime provenind din forajul
din zona Crang a orasului Buzau. In anul 2004 masuratorile pentru apa de adancime
au fost numai masuratori imediate.
Se mentioneaza ca la nivelul anului 2004 nu s-au inregistrat depasiri ale limitei de
avertizare pentru acest factor de mediu.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

110

Activitatea beta globala


[Bq/mc]

Activitatea beta globala a apei foraj Buzau


5000
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0

Apa foraj Buzau im


Limita de avertizare

ian

feb mart apr

mai

iun

iul

aug sept oct

nov dec

luna

2.2.10. POLUARI ACCIDENTALE


In judetul Buzau in anul 2004 s-au inregistrat doua poluari accidentale si anume :
prima-un atac la conducta de transport motorina in zona Galbinasi , conducta
ce apartine societatii SC PETROTRANS SA Ploiesti , ca urmare a deversarii
motorinei , s-a poluat solul ;
iar a doua poluare s-a datorat spargerii la conducta de transport titei Monteoru
Berca a societatii SC CONPET SA Ploiesti in zona podului peste paraul
Niscov, din localitatea Niscov .
In cele doua cazuri de poluari accidentale au fost luate masuri de depoluare si de
remediere a mediului afectat , iar cele doua societati au fost sanctionate
contraventional pentru nesupravegherea instalatiei, conform prevederilor L.P.M.
137/1995 cu completarile si modificarile ulterioare.
Precizari cu privire la poluarile accidentale :
I Prima poluare :
data si locul : 08.06.2004-localitatea Galbinasi ;
poluantul : motorina ;
cauze : atac la conducta magistrala de transport motorina Ploiesti-Constanta ;
efecte inregistrate : - suprafata afectata 5225 mp , pe o suprafata de cca 3 mp
adancimea solului afectat a fost de 120 cm ( in zona atacului ) ; pe o suprafata
de cca 2600 mp solul a fost afectat la o adancime de 2-3 cm , marginile
suprafetei afectate ( fiind acoperite de vegetatie) a fost doar stropita cu produs
petrolier ;
masuri de remediere : au fost efectuate lucrari de depoluare a solului afectat ;

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

111

II A doua poluare :
data si locul : 12.08.2004-localitatea Niscov ;
poluantul : titei ;
cauze : spargerea conductei de transport titei Monteoru-Berca ;
efecte inregistrate : ca urmare a spargerii conductei s-au scurs cca 100 l titei pe
sol si in cursul de apa Niscov ;
masuri de remediere :
1. efectuarea unui dig de pamant si gropi de colectare in aval pentru colectarea
produsului petrolier scurs ;
2. efectuarea de baraje cu baloti de paie , fese absorbante si material absorbant
PEAT SORB pe luciul de apa afectat ;
3. decopertarea solului afectat ;
4. remedierea conductei.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

112

2.2.11. ZONE CRITICE PE TERITORIUL JUDETULUI


Zone critice sub aspectul poluarii apelor de suprafata si subterane
Sursele de poluare cele mai importante care afecteaza indeosebi apa de suprafata
precum si apele subterane :
Nr.
crt.
1
2

Bazinul hidrografic

Sursa de poluare

Ialomita

RAM Buzau
SC DUCTIL SA Buzau
Sursele majore de poluare a apelor de suprafata din judetul Buzau

Zonele in care se inregistreaza poluari ale apelor subterane cu diversi poluanti


proveniti din agricultura:

Nr.
Crt.

Denumire
zona
poluata

Denumire acvifer

Suprafata
acvifer
poluat

Interval
concentratii de
azotati

(Km2)

(>50 mg/l)

IalomitaCalmatui

767.014

52,21-178,75

Poluare cu nitrati din


ingrasaminte minerale si
pesticide

IalomitaBuzau

215.763

51,65-63,05

Poluare cu nitrati din


ingrasaminte minerale si
pesticide

Dunare

4.489

4.49

Poluare cu nitrati din


ingrasaminte minerale si
pesticide

Bazin
hidrografic

Cauze

1.

Manasia

Glodeanu
Sarat
Cioranca

Freatic(nisipuri)

2.

ScanteiaValea
Ciorii

Freatic(Strate
Fratesti)

3.

LuciuGiurgeni

Freatic(nisipuri)

4.

Silistratu

Freatic(nisip
aluvionar)

Buzau

236.747

70,40

Poluare cu nitrati din


ingrasaminte minerale si
pesticide

5.

Cilibia

Freatic(nisip
aluvionar)

Buzau

1.973

192,75

Poluare cu nitrati din


ingrasaminte minerale si
pesticide

6.

Vernesti

Freatic

de

2.972

Poluare cu nitrati din


ingrasaminte minerale si
pesticide

Mai pot fi considerate zone critice pentru factorul de mediu sol , pt. apele subterane
si de suprafata depozitele de deseuri menajere si industriale din judet
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

113

Depozitele de deseuri industriale din judetul Buzau :


Nume agent economic

Tip depozit

Clasa depozit

Suprafata
ocupata (ha)

SC DUCTIL STEEL SA BUZAU, SC CORD


SA BUZAU

B namol

DIP

0.8

SC FERMIT SA RM.SARAT

Depozit

DIP

SC HOEGANAES CORPORATION EUROPE


SA BUZAU - fosta SC DUCTIL IRON
POWDER SA BUZAU

HZC

DINP

0.300

SC RAFINARIA "VENUS OILREG" SA RM.


SARAT

B des petrol

DIP

6.2

Depozitele de deseuri menajere urbane din judet care exercita


factorilor de mediu :
Nume depozit

presiuni asupra

Suprafata
ocupata
(ha)

An deschidere

Distanta apa de
suprafata (m)

Depozit mixt orasenesc Nehoiu


Depozit mixt Buzau (depozitare sistata)

0.1
10

2001
1975

4
50

Adancme
apa
subterana
(m)
4
4.5

Depozit mixt municipal Rm.Sarat

1980

650

30

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

114

CAPITOLUL III. PROBLEME/ASPECTE DE MEDIU PRIORITARE IN


JUDETUL BUZAU
3.1.Descrierea metodologiei de identificare, caracterizare si evaluare a
problemelor/aspectelor de mediu
Identificarea problemelor de mediu
Pentru identificarea problemelor de mediu au fost identificate principalele surse de
date existente si s-au trimis chestionare de mediu la toate primariile din judet, la
agentii ecologi voluntari , precum si tuturor membrilor Comitetului de Coordonare si
ai Grupului de Lucru. Raspunsurile la aceste chestionare au constituit o sursa
importanta de informatii asupra principalelor probleme de mediu ale comunitatii.
Agentia de Protectie a Mediului Buzau, prin datele pe care le detine, a constituit cea
mai completa si mai importanta sursa de informatii pentru identificarea,
caracterizarea si evaluarea problemelor de mediu..
Definirea problemelor de mediu
Prin natura lor, problemele mediului accepta cu greu definitii si limite clare, prin
urmare au fost abordate intr-un mod care sa nu izoleze mediul de toate celelalte
activitati si considerente.
Problema de mediu a fost definita, in cea mai mare parte, ca fiind efectul pe care
cauza il genereaza in mediu. Unde nu a fost posibila o asemenea abordare, problema
de mediu a fost plasata intre cauza si efect, ea definind o stare de criza existenta.
Definirea problemei de mediu este importanta pentru ordonarea problemelor de
mediu. Problema de mediu trebuie clar definita si pentru ca aceasta va determina in
mare masura solutia ei si calea prin care aceasta solutie va fi implementata.
3.2.Caracterizarea si analiza problemelor de mediu identificate
Metoda utilizata pentru caracterizarea si analiza problemelor de mediu este Analiza
Comparativa a Riscului.
Pentru caracterizarea problemelor de mediu prin Analizele Comparative de Risc s-a
utilizat urmatoarea terminologie:
Factori de stres -se definesc drept poluanti chimici sau impacturile fizice care
afecteaza speciile individuale;
Sursele - se definesc drept activitatile umane care genereaza factori de stres in
mediu.Unii factori de stres au o singura sursa, in timp ce altii provin dintr-o
multitudine de surse. In mod similar multe surse genereaza o multitudine de
factori de stres;
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

115

Impactul - acesta serveste la evaluarea problemelor de mediu;


S-a studiat impactul asupra:
Sanatatii umane Factorii de stres chimici si biologici pot genera o diversitate
de probleme de sanatate. Factorii de stres care afecteaza sanatatea umana sunt,
in general, cancerigeni si necancerigeni;
Sanatatii ecologice Include efecte adverse asupra sistemelor ecologice si
asupra speciilor individuale de plante si animale din cadrul acestor sisteme;
Calitatii vietii Calitatea vietii cuprinde efecte adverse asupra valorilor sociale
si economice, ca de exemplu diminuarea oportunitatilor recreative, diminuarea
activitatilor bazate pe resursele naturale etc.
Aceste categorii de impact au fost evaluate in raport cu:
Scara - definita ca magnitudinea si/sau aria impactului;
Severitatea definita ca intensitata impactului ;
Persistenta / reversibilitatea in ceea ce priveste persistenta, impactul poate
dura citiva ani sau citeva secole. In ceea ce priveste reversibilitatea se pune
problema evaluarii timpului necesar diparitiei impactului dupa disparitia
sursei.
Efectul negativ al impactului a fost analizat in relatia cu sanatatea umana, mediul
natural si calitatea vietii in functie de magnitudine, intensitate, persistenta
/reversibilitate.
Evaluarea problemelor de mediu
Evaluarea problemelor de mediu reprezinta un profil al conditiilor de mediu existente
in teritoriul administrativ al judetului Buzau. Acest profil, la rindul sau, reprezinta o
imagine cit mai clara a starii actuale a factorilor de mediu. Practica de evaluare a
problemelor de mediu pentru PLAM Buzau a abordat acest proces in primul rind ca
pe un mijloc de inventariere a conditiilor de mediu si apoi ca o baza pentru ordonarea
problemelor de mediu.
Evaluarea problemelor de mediu implica analizarea conditiilor de mediu ale
comunitatii , luandu-se in considerare starea calitatii aerului, apei si solului si descrie
efectele problemelor de mediu exprimate prin amenintari asupra sanatatii umane,
sanatatii mediului si calitatii vietii.
Obiectivele procesului de evaluare au fost:
Furnizarea unei analize clare a problemelor de mediu pentru comunitate;
Furnizarea informatiilor privind impactul activitatilor institutiilor publice,
private si individuale asupra mediului, precum si modul in care acestea pot
imbunatati si proteja mediul;
Stabilirea unui nivel initial al conditiilor de mediu care sa constitue reperul fata
de care se va masura eficienta actiunilor de imbunatatire;
Constientizarea publicului in raport cu problemele de mediu;

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

116

Facilitarea stabilirii relatiilor si parteneriatului intre participanti, ceea ce poate


conduce la noi oportunitati de actiune.

Selectarea metodologiei de evaluare a problemelor de mediu


Procesul de evaluare a problemelor de mediu a putut fi abordat printr-o gama larga de
metode. Metodologiile difera in functie de nivelul de complexitate, cerintele privind
datele, costurile si timpul necesar.
Exista doua categorii principale de evaluari:
Evaluari participative;
Evaluari expert.
Evaluarile participative se bazeaza pe implicarea publicului, in special a membrilor
Grupurilor de Lucru.
Evaluarea participativa, in cadrul Grupurilor de Lucru a constat in :
identificarea poluatorilor din cadrul comunitatii;
identificarea tipurilor de poluatori si, unde a fost posibil, cantitatea acestora;
analizarea posibilelor efecte ale poluantilor;
analizarea situatiilor cand diverse grupuri de locuitori sunt expusi unei poluari
mai accentuate in comparatie cu altii;
analiza infrastructurii la nivel de judet;
analiza transportului urban, a problematicii de urbanism.
analiza aspectelor legate de conformarea legislatiei cu directivele sectoriale ale
UE.
Evaluarile expert sunt metodologii mai formalizate care utilizeaza metode stiintifice
si statistice pentru evaluarea si fundamentarea problemelor de mediu si sunt efectuate
de catre experti. Datorita resurselor limitate, (persoanele disponibile pentru realizarea
evaluarii , disponibilitatile privind datele, fondurile si timpul) a fost dificil sau chiar
imposibil sa se recurga la un asemenea tip de abordare a evaluarii pentru toate
problemele de mediu identificate.
Cele doua categorii de metode nu se exclud reciproc. In limita posibilitatilor,
problemele de mediu au fost evaluate prin cumularea acestor metode, obtinandu-se
astfel evaluari care se bazeaza atit pe informatii stiintifice cit si pe implicarea
publicului.
Pentru procesul de evaluare s-au luat in considerare urmatoarele aspecte:
Cerintele de aderare la UE;
Deoarece Romania se afla in plin proces de aderare la UE, este important de luat in
considerare indeplinirea cerintelor in domeniul protectiei mediului. De aceea PLAM
trebuie sa includa recomandarile UE referitoare la urmatoarele domenii:
- Tratarea apelor uzate urbane;
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

117

- Controlul Integrat al Poluarii;


- Directiva cadru pentru Deseuri;
- Directiva cadru pentru Apa.
Posibilitati limitate de control ale autoritatilor locale/judetene asupra poluatorilor
Autoritatile locale se afla in incapacitatea de a implementa obiectivele si masurile
incluse in PLAM, de aceea eforturile trebuie concentrate catre activitati ce pot
inlocui controlul direct al poluatorilor: informarea, educarea, promovarea si
implementarea masurilor.
Dificultatile economice si conditiile sociale
Nu toate problemele de mediu identificate pot fi rezolvate, chiar daca unele dintre ele
reprezinta prioritati. In identificarea actiunilor s-au luat in considerare conditiile
economice si sociale existente la nivelul judetului, pentru a preveni deteriorarea
ulterioara acestora.
Pentru identificarea, caracterizarea si evaluarea problemelor de mediu, lipsa datelor
si informatiilor de mediu a constituit una din cele mai serioase probleme. In perioada
de timp alocata procesului PLAM nu a fost posibil ca aceasta problema sa poata fi
rezolvata, datorita lipsei bazelor de date, accesibilitatii dificile, acolo unde ele exista,
cat si datorita resurselor limitate alocate procesului PLAM.
Iesirea din impas s-a facut pe mai multe cai:
Utilizarea datelor existente pentru alte zone similare (chiar din alte tari);
Utilizarea de estimari cantitative, bazate pe metode stiintifice, efectuate de
persoanele din GL, cu inalta calificare si experienta;
Utilizarea de evaluari calitative sau semicantitative efectuate de persoane cu
experienta si capacitate de expertiza din GL, cu mentionarea limitarilor privind
acuratetea datelor;
Utilizarea de informatii furnizate de ONG-uri si cetateni;
Definirea si caracterizarea calitativa a unei probleme de mediu, prin
cooperarea participantilor din GL.
In situatia in care nu a fost posibila nici macar o evaluare intuitiva, a trebuit sa se
renunte la includerea in evaluare a acestor probleme, chiar daca s-a recunoscut ca
acestea sunt in mod real probleme de mediu.
3.3.Ierarhizarea si sinteza problemelor/aspectelor de mediu identificate
Ierarhizarea problemelor de mediu
Ierarhizarea problemelor de mediu reprezinta ordonarea problemelor de mediu, in
functie de severitatea lor, evaluate in raport cu impactul asupra sanatatii populatiei,
sanatatii sistemelor ecologice si a calitatii vietii.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

118

Metoda analizei multicriteriale (metoda bazata pe formule)


Metoda imparte o probleme de mediu in mai multe parti. Fiecare parte este apoi
evaluata si recombinata matematic pentru a obtine un rezultat final.
Pentru PLAM Buzau s-a selectat ca metoda de ierarhizare metoda bazata pe formule,
cu specificarea ca asigurarea unui echilibru intre diferitele consideratii nu a fost un
lucru usor, considerand varietatea mare de factori care au trebuit luati in considerare,
si datele disponibile, care au fost adesea de o calitate indoielnica.
Criteriile si procedura de ierarhizare prin metoda analizei multicriteriale
Criterii selectate pentru ierarhizare:
1 - in ce masura problema afecteaza sanatatea umana.
Fundamentare: pericolul existent sau potential asupra vietii umane este inacceptabil.
Sanatatea publica trebuie protejata.
2 - in ce masura problema afecteaza mediul.
Fundamentare: necesitatea refacerii, protejarii si conservarii naturii si biodiversitatii.
Un mediu natural bogat si sanatos si resurse naturale bine protejate sunt conditii
esentiale pentru o dezvoltare durabila.
3 in ce masura problema afecteaza calitatea vietii pentru locuitorii din aria
PLAM.
Fundamentare : imbunatatirea conditiilor de viata, reducerea riscului si diminuarea
neplacerilor sunt aspecte importante pentru o societate civilizata.
Fiecarui criteriu i s-a asociat o scara calitativa si anume: mare, mediu, redus.
Scarii calitative i s-a asociat o scara cantitativa:
- Criterii ierarhizare ( 1,2,3 ): mare=3, mediu=2 redus=1.
Fiecarui criteriu i s-a asociat o pondere:
criteriul 1 - pondere 5;
criteriul 2 - pondere 4;
criteriul 3 -pondere 3.
Scorul pe criterii s-a calculat inmultind scara cantitativa cu ponderea criteriului.
Scorul pe problema este egal cu suma scorurilor pe criterii.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

119

Ierarhizarea categoriilor de probleme s-a efectuat in ordinea descrescanda a mediei


aritmetice pentru problemele individuale din fiecare categorie.

Avantajele metodei:
Poate fi aplicata intregului process de ierarhizare si prioritizare;
In aceasta abordare rationamentele bazate pe valori au un rol mai important
decit in alte tipuri de metodologii, mai mult sau mai putin cantitative.
Rationamentele bazate pe valori sunt necesare pentru a determina ce criterii
sunt necesare, cum pot fi ele ponderate si combinate;
Formulele pot fi foarte explicite in ceea ce priveste relatiile dintre diferite
criterii, deoarece aceleasi criterii se aplica tuturor problemelor;
Formulele pot asigura o imagine clara a modului in care este generata
ordonarea.
Limitari metodologice:
Formulele construite neadecvat pot genera rezultate incorecte. Acest lucru nu
se datoreaza erorilor matematice, ci faptului ca participantii nu pot avea o
intelegere clara a consecintelor alegerii ponderilor si/sau ecuatiilor;
Pot fi foarte explicite in ceea ce priveste modul de obtinere a rezultatelor
ierarhizarii si prioritizarii, dar nu sunt clare in ceea ce priveste selectarea
criteriilor sau alocarea anumitor valori pentru unii factori;
Crearea unei false impresii privind precizia si nivelul de intelegere a riscurilor,
pentru sanatate si mediu;
Convertirea aprecierilor si datelor in scoruri numerice reclama testarea
formulelor pentru diferite ipoteze, pentru a li se asigura comportarea dorita.
Intr-o prima etapa s-a obtinut o lista exhaustiva de probleme si aspecte de mediu
identificate, pe baza careia s-a realizat ulterior o lista mai sintetica, care a stat la baza
ordonarii finale a problemelor de mediu.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

120

Prioritati identificate

PROBLEMA
PM0 POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA
1

Poluarea apelor de suprafata din surse controlate (statii de epurare


uzate fizic, sub- sau supradimensionate)
2
Poluarea apelor de suprafata din surse necontrolate (deseuri: rumegus,
deseuri menajere, gunoi de grajd etc., ape uzate menajere si
industriale)
PM1 POLUAREA APELOR SUBTERANE
1

Poluarea apelor subterane cu poluanti specifici proveniti din


agricultura (ingrasaminte, produse de uz fitosanitar)
PM2 CANTITATEA SI CALITATEA APEI POTABILE
1

Apa potabila la parametrii cantitativi si calitativi necorespunzatori

PM3 POLUAREA ATMOSFEREI


1. Emisii de gaze cu efect de sera de la depozitele de deseuri menajere.
2. Emisii de COV de la statiile de benzina si terminale
3. Emisii de poluanti in atmosfera proveniti din instalatii mari de ardere
4. Emisii de COV provenite din anumite activitati si instalatii industriale
5. Emisii de poluanti in atmosfera proveniti din activitatile care intra sub
incidenta Directivei IPPC
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

121

6. Emisii de noxe provenite din transport


PM4 POLUAREA FONICA
1

Poluarea fonica datorata traficului auto


si nerespectarii planurilor de sistematizare

PM5 POLUAREA SOLULUI


1

Poluarea solului datorata sectorului agricol (depozitarea si utilizarea


nerationala a ingrasamintelor si produselor de uz fitosanitar)
2
Poluarea solului cu poluanti specifici rezultati din transportul
substantelor periculoase
PM6 CONSERVAREA BIODIVERSITATII SI A HABITATELOR
NATURALE
1

Exploatarea resurselor naturale peste potentialul de regenerare si


capacitatea de suport a ecosistemelor
2
Afectarea starii normale a fondului forestier prin actiuni conjuncturale
de valorificare a produselor padurii
3
Degradarea terenurilor prin eroziune , alunecari de teren
4
Deficitul zonelor ocupate de padure in zona culturilor agricole
5
Starea anormala a fondului piscicol indusa de gestionarea neecologica
a terenurilor bazinelor hidrografice
6
Afectarea patrimoniului natural al ariilor naturale protejate
PM7 GESTIUNEA DESEURILOR
1
2

Depozite neconforme pentru deseurile industriale si menajere


Slaba reprezentare a sistemelor moderne de colectare, transport,
depozitare intermediara (statii de transfer) si prelucrare (statii de
compost) a deseurilor menajere in zona urbana si rurala
3
Solutii costisitoare pentru eliminarea deseurilor de produse de uz
fitosanitar
4
Slaba reprezentare a sistemelor de colectare selectiva a deseurilor de
ambalaje si de echipamente electrice si electronice de la populatie
PM8 ASPECTE LEGATE DE EDUCATIE
1.

Comunitatea nu este pregatita sa se implice activ, sa intervina pentru


ameliorarea conditiilor de mediu
PM9 URBANISM SI MEDIU
1.

Spatii verzi in intravilan insuficiente si prost administrate

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

122

CAPITOLUL IV. Aciuni strategice pentru protecia mediului n judeul Buzau


4.1.Introducere
Planificarea actiunilor de mediu la nivel local trebuie sa fie complementara planurilor
de dezvoltare regionala, judeteana si nationala. Relatia stabilita pe baza unei asfel de
abordari poate fi exprimata prin urmatoarele elemente:
Planurile de Dezvoltare stabilesc prioritatile de dezvoltare;
Aceste masuri de dezvoltare impun luarea in considerare a problemelor de
mediu si, mai ales reducerea impactului de mediu a proiectelor de dezvoltare;
Masurile continute in Planurile de Dezvoltare vor genera presiuni asupra
mediului.
Planul local de actiune pentru mediu trebuie sa cuprinda, dar nu neaparat sa limiteze
masurile necesare pentru minimizarea impactului planurilor de dezvoltare asupra
mediului.
Planul local de actiune pentru mediu este armonizat cu planurile si programele din
alte sectoare orizontale si stabileste o relatie verticala intre planificarea regionala, pe
de o parte si cea nationala si locala, pe de alta parte. Prioritatile si obiectivele PLAM
trebuie sa fie armonizate cu prioritatile si obiectivele nationale si cu planurile si
programele la nivel national si local.
4.2.Stabilirea scopurilor, obiectivelor si indicatorilor
Scopul PLAM in judetul Buzau a fost conceput sa indice directia strategica a
eforturilor pe termen lung pentru rezolvarea problemelor de mediu si posibilitatea
construirii unui consens al participantilor asupra a ceea ce se spera a se realiza intr-un
anumit interval de timp:
Facilitarea atingerii unui consens intre principalii factori implicati : sectorul
public, sectorul privat, comunitatea in ansamblul ei, asupra celor mai urgente
probleme de protectie a mediului;
Sprijinirea unui complex de politici, reforme institutionale si investitii in care
toti factorii implicati sa joace un rol corespunzator.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

123

Obiectivele de mediu au fost stabilite sa exprime intr-un mod sintetic tipurile de


actiuni esential a fi realizate intr-o perioada de timp. Ele reprezinta cadrul care
asigura formularea si implementarea unui set coerent de actiuni.
S-a urmarit ca obiectivele de mediu sa aiba urmatoarele caracteristici:
sa fie specifice problemei de mediu;
sa fie cuantificabile;
sa fie realizabile;
sa fie relevante;
sa poate fi realizate intr-o perioada de timp definita.
Identificarea actiunilor
Actiunile identificate se concentreza pe indeplinirea obiectiveler generale si
specifice.
Tipurile de actiuni identificate:
Actiuni tehnologice
Actiuni de informare si educare
Masuri economice
Masuri legislative
Actiuni organizatorice
Actiuni de neconformare
4.3.Identificarea prioritilor pentru aciune
Stabilirea prioritatilor de actiune constitue o baza pentru identificarea a ce nu trebuie
facut acum cat si la identificarea a ceea ce trebuie facut de urgenta pentru
ameliorarea conditiilor de mediu.
Planul Local de Actiune pentru Mediu considera prioritare actiunile care:
Previn deteriorarea mediului. Prevenirea este intotdeauna mai ieftina decat
anularea sau reducerea efectelor, odata ce acestea au aparut;
Conduc la rezolvarea simultana a unor probleme si evita transferul
problemelor de la o componenta a mediului la alta;
Asigura cel mai inalt raport beneficiu-cost, pe termen scurt si mediu.
In stabilirea actiunilor de mediu ceea ce conteaza este marimea raportului dintre
beneficii si costuri, care ne indica in ce masura ameliorarea calitatii mediului poate fi
obtinuta prin cheltuirea unor sume de bani intr-o directie , mai degraba decat in alta.
Se vor acorda prioritate rezolvarii acelor probleme de mediu care:
afecteaza sanatatea populatiei, considerand ca daunele aduse sanatatii
populatiei constitue principalul cost al deteriorarii mediului;
sunt prezente in planurile si strategiile judetene, nationale, regionale ca
prioritati reprezentative;

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

124

Se conformeaza cu durata de tranzitie necesara transpunerii si implementarii


legislatiei UE;
Prezinta fezabilitate tehnica;
Sunt acceptate si sprijinite de public sau de catre administratia locala;
Vizeaza asigurarea fluxurilor de informatii si pregatirea partenerilor pentru
atragerea de finantari necesare rezolvarii problemelor, precum si acele actiuni
care genereaza/ gestioneaza informatie relevanta de mediu.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

125

4.4.Matricile plan pentru solutionarea problemelor de mediu prioritare


MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 0 POLUAREA APELOR DE SUPRAFATA
Problema

Obiectiv general

1. Poluarea apelor de 1.1.Prevenirea


suprafata
poluarii apelor de
suprafata
din
surse controlate
(statii de epurare
uzate
fizic,
subdimensionate)

Obiectiv specific

1.1.1.Protejarea
mediului
prin
inlaturarea efectelor
negative create de
evacuarea
apelor
uzate orasenesti si a
apelor uzate din
anumite
sectoare
industriale.

Actiuni propuse pentru Tinte


pentru Termen
atingerea fiecarui obiectiv realizarea
specific
fiecarui obiectiv
specific/
Indicatori
pentru
fiecare
tinta
1.1.1.1.Crearea , extinerea si Asigurarea
cu 2018
reabilitarea
retelelor
de sisteme
de
canalizare
colectare a apelor
uzate orasenesti
pentru
toate
aglomerarile cu
peste
2000
locuitori
echivalenti (l.e.);

Responsabil

Directia
Apelor BuzauIalomita,
Consiliul
Judetean
Buzau;
Consiliile
Locale

Numar
de
proiecte
implementate;
procent
de
implementare;km
de retea

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

126

1.1.1.2..Amenajarea
sau Toate
2018
modernizarea de statii de aglomerarile cu
epurare
peste 2000 l.e sa
fie echipate cu
statii de epurare ,
la un nivel de
epurare specific :
-tratare secundara
pentru aglomerari
mai mici de 10
000 l.e ;
-tratare
tertiara
pentru aglomerari
cu peste 10 000
l.e/

Directia
Apelor BuzauIalomita,
Consiliul
Judetean
Buzau;
Consiliile
Locale

Numar
de
proiecte
implementate;Pro
cent
de
implementare

1.2.Prevenirea
poluarii apelor de
suprafata
din
surse necontrolate
(
rumegus
,

1.2.1.Reglementare 1.2.1.1.Identificarea
a
activitatilor potentialilor poluatori
desfasurate
de
agentii economici
potentiali poluatori

Autorizarea
2007
tuturor agentilor
economici
identificati/

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

APM Buzau;
GNM Buzau;
ANAR-DAIB

127

deseuri menajere ,
gunoi de grajd,
ape
uzate
menajere
si
industriale)

1.2.1.2.
Eliberarea
autorizatiilor de mediu pentru
potentialii poluatori
Nr.
autorizatii
emise/nr. total de
potentiali
poluatori
identificati
1.2.2.1.Urmarirea modului de Verificarea
conformformare
periodica
conformarii /

permanent
a

GNM,
ANAR-DAIB,
APM Buzau

Nr. de controale
efectuate;nr. de
sesizari; nr si
valoarea
amenzilor
MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM1 POLUAREA APELOR SUBTERANE
Obiectiv general
Problema

1Poluarea
apelor
subterane cu poluanti
proveniti din surse
agricole

1.Respectarea si
aplicarea
Planului
de
Actiune pentru
protectia apelor

Obiectiv specific

Actiuni propuse pentru Tinte


pentru Termen
atingerea fiecarui obiectiv realizarea
specific
fiecarui obiectiv
specific/
Indicatori pentru
fiecare tinta
1.1.Reducerea
1.1.1.Identificarea
apelor Incadrarea
in permanent
poluarii
produsa afectate de poluarea cu nitrati normele stabilite
sau
indusa
de sau susceptibile de a fi de CODUL DE
nitratii din surse expuse unei astfel de poluari BUNE PRACTICI
agricole;
AGRICOLE/

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

Responsabil

Directia
pentru
Agricultura si
Dezvoltare
Rurala

128

impotriva
poluarii
provenite
din
surse agricole

1.1.2.Stabilirea
unor
programe corespunzatoare de Concentratia
de
monitorizare si control
azot din apele
subterane
1.2.Rationalizarea
si
optimizarea
utilizarii
ingrasamintelor
chimice
si
organice.

Folosirea
Permanent
cantitatilor de azot
in conformitate cu
legislatia
europeana/

1.2.1.Gestionarea ecologica,
in
cadrul
fermelor
zootehnice, a surselor de
impurificare
a
apelor
subterane
ape
uzate
provenite din activitate
1.2.2.Utilizarea
unui
de
management ecologic al Concentratia
azot
din
apele
folosirii
ingrasamintelor
subterane
naturale si sintetice

Titularii
activitatilor
DA BuzauIalomita

MATRICE PLAN pentru PM 2 - CALITATEA SI CANTITATEA APEI POTABILE


Problema

Obiectiv general

Obiectiv specific

Actiuni propuse pentru Tinte


pentru
realizarea fiecarui obiectiv realizarea fiecarui
specific
obiectiv specific/
Indicatori pentru
fiecare tinta

1.Apa potabila
la
parametri cantitativi
si
calitativi
necorespunzatori

1.1.Imbunatatirea
calitatii
apei
potabile furnizate
populatiei

1.1.2.Imbunatatire
a si dezvoltarea
infrastructurilor
sistemelor
centralizate
de

1.1.1.1.Monitorizarea calitatii
apei potabile in intregul judet
de catre Ministerul Sanatatii
si
producatorii
si
distribuitorii de apa potabila

Termene
prevazute
pentru
finalizare

Asigurarea calitatii 2015


apei potabile in
conformitate
cu
prevederile Legii nr.
311/2004
privind

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

Responsabil

Consiliile
Locale;
Consiliul
Judetean;
DSP;
129

alimentare cu apa 1.1.1.2


Reabilitarea modificarea
si
potabila
tehnologiilor de tratare
completarea Legii
1.1.1.3
Reabilitarea
si nr. 458/2002 /
extinderea
retelelor
de
distributie a apei potabile
Nr. de proiecte;
Km.
de
retea
reabilitata;
Km. de retea nou
infiintata
2.Consum mare de 2.Utilizarea
2.1Reducerea
2.1.1.Reabilitarea sistemelor Respectarea
2015
apa comparativ cu durabila
a consumului
de de alimentare cu apa
normelor cantitative
tarile UE
resurselor de apa apa
prin
de gestiune a apei/
din judetul Buzau diminuarea
2.1.2.Contorizarea
tuturor
pierderilor
din consumatorilor
sistemele
de
alimentare cu apa 2.1.3.Programe
de
potabila
constientizare
atat
a
autoritatilor locale cat si a
populatiei
2.1.4.Masuri
financiare
stimulativeintroducerea
unor sisteme de tarifare
diferentiata in functie de
nivelul consumului de apa,
avantajoase
in
cazul
consumului sub medie.

DABuzauIalomita

APM;
Consiliul
Judetean;
Consiliile
Locale;
DABuzauIalomita
Agentii
economici;
ONG;

Volume si debite de
apa livrate si
consumate;
Nivelul pierderilor;
Numar de proiecte;
Procent
de
implementare

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

130

MATRICE-PLAN pentru PROBLEMA PM 03 - POLUAREA ATMOSFEREI


Problema

Obiectiv specific

Obiectiv general

1. Emisii de gaze cu
efect de sera de le
depozitele de deseuri
menajere

1.1.Incadrarea
emisiilor de noxe
in limitele permise
de reglementarile
legislative in
vigoare

Actiuni propuse pentru


atingerea fiecarui obiectiv
specific

Tinte pentru
Termene Responsabil
realizarea
prevazute
fiecarui obiectiv
pentru
specific/
finalizare
Indicatori pentru
fiecare
tinta
1.1.1.Reducerea
1.1.1.2.Proiect pilot de colectare Cel putin 1proiect
2010
Consiliul
emisiilor
din a gazelor emise si de folosire a implementat/
Judetean,
haldele inactive acestora ca sursa de energie
Consiliile
(abandonate sau
Locale,
inchise ) si active
Agentii
de
deseuri
Procent
de
Economici
industriale
si
implementare
menajere
Cel putin 1proiect
2017
rezultate
din 1.1.1.3.Reconstructia ecologica implementat/
descompunerea
a depozitelor de deseuri
deseurilor
menajere si industriale inactive,
biodegradabile
prin acoperire, inierbare sau
impadurire(conform proiectelor Procent
de
de onchidere)
implementare

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

131

2..Emisii de COV de
la statiile de benzina
si terminale

2.1.1.1.Conformarea
instalatiilor de depozitare a Toti detinatorii de
benzinei la terminale
instalatii de
depozitare,
transport si
2.1.1.Limitarea
distributie a
2.1.Incadrarea
emisiilor
de 2.1.1.2.Conformarea
benzinei sa se
emisiilor de noxe compusi organici instalatiilor de incarcare si conformeze
in limitele permise volatili(COV)
descarcare
a
containerelor prevederilor legale/
de reglementarile rezultati
din mobile la terminale
legislative
in depozitarea
vigoare
benzinei
si
distributia sa de 2.1.1.3.Conformarea
la terminale la instalatiilor de incarcare si
statiile service
descarcare
a
containarelor

2009

Agentii
economici;
APM Buzau;
GNM Buzau

mobile la terminale
2.1.1.4.Conformarea
containarelor mobile

Numar de instalatii
conforme /numarul
total de instalatii

2.1.1.5.Conformarea
activitatilor de incarcare in
instalatiile de depozitare la
statiile de depozitare a benzinei

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

132

3.Emisii de poluanti
in atmosfera proveniti
din instalatii mari de
ardere

4..Emisii de COV
provenite din anumite
activitati si instalatii
industriale

3.1.Incadrarea
emisiilor de noxe
in limitele permise
de reglementarile
legislative in
vigoare

4.1.Incadrarea
emisiilor de noxe
in limitele permise
de reglementarile
legislative
in
vigoare

3.1.1.Limitarea
emisiilor
anumitor poluanti
( dioxid de
sulf,oxizi de azot
si pulberi) in aer ,
proveniti din
instalatii mari de
ardere ( puterea
termica nominala
este egala cu sau
mai mare decat
50 MWt ,
indiferent de tipul
de combustibil
folosit)

3.1.1.1.Realizarea masurilor de
retehnologizare
conform
cerintelor
domeniului
controlului poluarii industriale ,
respectiv
aplicand
recomandarile ghidurilor de
referinta privind cele mai bune
tehnici disponibile(BREF) in
atingerea valorilor limita de
emisie

4.1.1.Respectarea
valorilor limita
de emisie pentru
compusii organici
volatili(COV) in
gazele reziduale
si in emisiile
fugitive, sau a
valorilor limita
ale
emisiilor
totale de COV

4.1.1.1Aplicarea unei scheme


de reducere care va asigura
reducerea emisiilor de COV din
instalatii

Toti detinatorii de 2007


instalatii mari de
depozitare,
transport
si
distributir sa se
conformeze
prevederilor legale/

Agentii
economici;
APM Buzau

3.1.1.2.Relizarea masuratorilor
pentru poluantii de dioxid de
sulf, oxizi de azot si pulberi in
conformitate cu prevederile Numar de instalatii
standardelor CEN (ISO sau conforme /numarul
standarde nationale echivalente total de instalatii
din punct de vedere stiintific)
Toti agentii
economici care au
activitati si
instalatii industriale
ce au emisii de
COV provenite din
utilizarea
solventilor organici
sa se conformeze
prevederilor legale/

2007

Agentii
economici,
GNM Buzau,
APM Buzau

Numar de instalatii
conforme /numarul
total de instalatii

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

133

5..Emisii de poluanti
in atmosfera proveniti
din activitatile
desfasurate in
instalatiile IPPC

5.1.Incadrarea
emisiilor de noxe
in limitele permise
de reglementarile
legislative in
vigoare

5.1.2.Realizarea
unui sistem
integrat pentru
prevenirea si
controlul poluarii
provenita de la
activitatile
desfasurate in
instalatiile IPPC

5.1.1.1.Realizarea, actualizarea
permanenta a evidentei bazei de
date IPPC la nivel
local/autorizarea instalatiilor

Implementarea de
masuri de prevenire
a emisiilor in
atmosfera, apa si
sol , inclusiv a
masurilor privind
managementul
deseurilor , pentru
toate activitatile
desfasurate in
instalatiile IPPC din
judetul Buzau/

5.1.1.2.Realizarea controlului
conformarii activitatilor pentru
care au fost emise autorizatii
integrate de mediu

Permanent APM Buzau


GNM Buzau;
Agentii
economici

Permanent
incepand
APM Buzau,
din 2006
GNM Buzau

Nr. autorizatii
integrate emise/nr.
instalatii;
nr. de masuri
realizate; valorile
masuratorilor

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

134

Permanent APM Buzau


GNM Buzau;
Agentii
economici

5.1.1.3.Asigurarea monitorizarii
activitatilor(conform art. 14 din
Directiva 96/61/CE)

5.1.1.3.Conformarea cu
prevederile Directivei 91/61/CE
pentru agentii economici care
cad sub incidenta acestei
directive si care nu au solicitat
perioada de tranzitie

Toti agentii
2007
economici care cad
sub incidenta
Directivei 91/61/CE
si care nu au
solicitat perioada de
tranzitie sa se
conformeze/

Agentii
economici,
GNM Buzau,
APM Bu

Nr. de instalatii
conforme/nr.
instalatii existente

6.Emisii de noxe
provenite din
transport

6.1.Incadrarea
emisiilor de noxe
in limitele permise

6.1.2.Implementa
rea de masuri de
limitare a

6.1.1.1.Vehiculele de transport
in comun
( autobuzele) sa respecte

RAR, IPJ
Incadrarea emisiilor permanent
de noxe in limitele

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

135

de reglementarile
legislative in
vigoare

efectelor negative graficele de revizie si normele


ale emisiilor de
de emisie
noxe provenite
6.1.1.2.Constientizarea
din transport
populatiei pentru reducerea
transportului individual si
incurajarea transportului in
comun
6.1.1.3.Imbunatatirea starii
parcului auto destinat
transportului public si privat
6.1.1.4.Organizarea de campanii
de verificare a noxelor in
intersectii

prevazute de
legislatia in vigoare

Valoarea
masuratorilor

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

permanent

IPJ,APM

permanent

RAR

trimestrial

APM,IPJ,
RAR

136

MATRICE-PLAN pentru PROBLEMA PM 4 POLUAREA FONICA


Obiectiv general

Obiectiv specific

Actiuni propuse pentru atingerea


fiecarui obiectiv specific

Tinte pentru
Problema
realizarea fiecarui
obiectiv specific
Indicatori pentru
fiecare tinta
1.
Poluarea 1.1.Imbunatatirea
1.1.1
Reducerea 1.1.1.1.Interzicerea curculatiei auto Incadrarea nivelul
fonica datorata calitatii vietii in nivelului de zgomot in centrul istoric al municipiului de zgomot limitele
traficului auto
localitatile judetului generat de traficul Buzau
legale
si nerespectarii Buzau
auto
planurilor de
sistematizare
1.1.1.2.Crearea
unei
parcari
supraterane in centrul municipiului
Buzau
1.1.1.3.Interzicerea traficului auto in
zilele de sambata si duminica in
centrul orasului Rm. Sarat
Valorile
1.1.1.4..Construirea
centurii masuratorilor;Num
ocolitoare a municipiului Rm. Sarat arul de sesizari
1.1.1.5. Interzicerea funcionarii si
amplasarii de obiective generatoare
de zgomot in zonele rezidentiale si
in arealele cu folosinta sensibila

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

Termen

Responsabil

2010

Consiliul Local
Buzau, IJP

2007

Consiliul Local
Buzau

2006

Consiliul local
Rm. Sarat

2007

Consiliul local
Rm. Sarat

2007

Consiliile
Locale,
APM
Buzau,GNM
Buzau

137

MATRICE-PLAN pentru PROBLEMA PM 5-POLUAREA SOLULUI


Problema

Obiectiv specific
Obiectiv general

1.Poluarea
solului
datorata
sectorului
agricol prin
depozitarea si
utilizarea
neecologice a
ingrasamintel
or
si
produselor de
uz fitosanitar

1.1.Diminuarea
polurii solului
datorat utilizrii
ingrasamintelor si
pesticidelor n
agricultur.

1.1.2.Diminuarea
impactului asupra
solului i apei
subterane datorate
utilizrii
ingrasamintelor si
pesticidelor
n
agricultur.

Actiuni propuse pentru atingerea


fiecarui obiectiv specific

Tinte pentru
Termene
Responsabil
realizarea
prevazute
fiecarui obiectiv
pentru
specific/
finalizare
Indicatori pentru
fiecare
tinta
1.1.1.2.Instruirea
Respectarea
Periodic
DADR
personalului
societilor
de legislaiei privind
comercializare i a utilizatorilor utilizarea
privind reglementrile n vigoare pesticidelor/
privind gestiunea pesticidelor, clasele
de toxicitate, efectele pe mediu i
sntatea populaiei ale utilizrii
neecologice a ingrasamintelor si
produselor de uz fitosanitar

1.1.1.3.Dezvoltarea
sistemului de monitorizarea a
calitatii solului

2010

Indicatori:

DADR;APM
Buzau

Concentratia
de
nutrienti in sol ;
Concentraia
de
pesticide n sol si
apa subteran
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

138

2.Poluarea
2.1.Prevenirea
solului
cu poluarii solului
poluanti
specifici
rezultati din
transportul
substantelor
chimice
periculoase

2.1.1.Securizarea
2.1.1.ntocmirea i revizuirea anual Scaderea nr.
activitatilor
de a planurilor de prevenire si poluari
transport
interventie in cazul poluarilor.
accidentale;

de Permanent Agenti
Economici
Garda
Mediu,
Politia

Nr. de poluari
accidentale;
suprafete afectate;
populatie afectata

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

139

,
de

MATRICE-PLAN pentru PROBLEMA PM 6-Conservarea biodiversitatii si a habitatelor naturale


Obiectiv general

Obiectiv specific

Problema

1.Exploatarea
resurselor
naturale peste
capacitatea de
regenerare si de
suport a
ecosistemelor

1.1.Conservarea
resurselor naturale

2.Afectarea
2.1.Respectarea
starii normale a regimului silvic
fondului
forestier
prin
actiuni
conjuncturale de
valorificare
a
produselor
padurii

1.1.1.Interventii
silviculturale de
reconstructie
ecologica cu scop
preventiv

Actiuni propuse pentru atingerea


fiecarui obiectiv specific

1.1.2.Identificarea cauzelor si
monitorizarea zonelor susceptibile la
calamitati naturale prin continutul de
factori destabilizatori si limitativi

Tinte pentru
realizarea fiecarui
obiectiv specific/
Indicatori pentru
fiecare tinta
Reducerea efectelor
calamitatilor naturale

Termen

Responsabil

2010

DS Buzau;
ITRSC
Focsani;
GNM Buzau
APM Buzau

anual

DS Buzau;
ITRSC
Focsani;
GNM Buzau
APM Buzau

Nr. de actiuni
intreprinde; nr. de
proiecte
implementate
2.1.1.Valorificarea
produselor padurii
potrivit necesitatilor
dezvoltarii durabile

2.1.1.1.Reglementarea activitatii de
stabilire si apl
icare a
tratamentelor silvice

Respectarea cotelor
de exploatare in
limitele de
posibilitatii padurilor/
Nr. de actiuni
intreprinse;nr. de
delicte silvice;
valoarea amenzilor

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

140

3
.Degradarea 3.1.Recuperarea
terenurilor prin functionala a
eroziune
, terenurilor degradate
alunecari
de
teren

3.1.1.Ameliorarea
terenurilor degradate
in sistemul general al
reconstructiei
ecologice

3.1.1.1.Constituirea perimetrelor de
ameliorarea a TD

Aplicarea sistematica
a lucrarilor specifice
de silvo si hidroamelioratii/

2010

DADR Bz.
DS Bz.,
CJ Buzau,

2006

Primarii;
DS Buzau;
IRSCFocsani
;
OCPI
Buzau;
GNM
Buzau;
APM Buzau

Nr. de actiuni
intreprinse

4.Deficitul
zonelor
ocupate
de
padure in zona
culturilor
agricole

4.1.Reinfiintarea
padurilor cu rol
functional de
protectie a culturilor
agricole

4.1.1.1.Identificarea zonelor pretabile


pentru interventii specifice de
impadurire

4.1.1.2.Realizarea procentului necesar


de paduri de protectie
5.
Starea
anormala
a
fondului
piscicol indusa
de gestionarea
neecologica a
terenurilor

5.1.Restabilirea
5.1.1.1.Restabilirea
functiilor ecologice fondului piscicol la
si economice a starea normala
bazinelor
hidrografice

Completarea
deficitului de
paduri cu rol
functional de
protectie a
culturilor agricole/
Suprafata
impadurita;
Procent de
impadurire

5.1.1.1.Identificarea
folosintelor Refacerea fondului
neecologice care afecteaza calitatea piscicol productiv
apelor

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

2010
2010

Primarii ;
DA IalomitaBuzau;
DS Buzau
APM Buzau

141

bazinelor
hidrografice

5.1.1.2.Identificarea bazinetelor
hidrografie torentiala

5.1.1.3.Identificarea
populat

6.Afectarea
patrimoniului
natural
al
ariilor naturale
protejate

6.1.Conservarea si
protejarea
patrimoniului
ariilor
naturale
protejate

6.1.1.Reducerea si
eliminarea cauzelor
care
conduc
la
afectarea
patrimoniului ariilor
naturale protejate

speciilor

cu

Nr. actiuni
intreprinse;nr.
proiecte
de implementate;
procent de
implementare

6.1.1.1. Realizarea de actiuni de Toate ariile naturale


mediatizare, educare si informare a date in custodie si
populatiei
cu
planuri
de
management
realizate.
6.1.1.2. Atribuirea in custodie a ariilor
naturale protejate

2010

2010

2010

Primarii ,
DA IalomitaBuzau;
DS Buzau;
APM Buzau
Primarii ,
APM Buzau
CNAFPBiroul
Teritorial
Braila;
Agentii
economici

APM Buzau;
GNM;
CJ Buzau;
Consiliile
Locale,
Academia
Romana,
DS,custozi

6.1.1.3. Elaborarea planurilor de


management
pt ariile
naturale Numar de arii/
suprafata/procente
protejate aflate in custodie

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

142

MATRICE-PLAM pentru PROBLEMA PM 07 - GESTIUNEA DESEURILOR


Obiectiv general

Obiectiv specific

Actiuni propuse pentru


atingerea fiecarui obiectiv
specific

Tinte
pentru
Problema
realizarea fiecarui
obiectiv specific
Indicatori pentru
fiecare tinta
1.Depozite cu 1.1.Eliminarea
1.1.1.Evitarea
1.1.1.1.Monitorizarea
si Mentinerea
deseuri
de pericolului poluarii posibilitatilor de poluare asigurarea pazei depozitelor
integritatii
produse de uz mediului
accidentala
factorilor
de
fitosanitar
mediu/

1.1.1.2.Supravegherea tuturor
operatiunilor
executate
in
depozite
1.1.1.3.Controlul periodic al
starii ambalajelor
1.1.1.4Interdictii stricte privind

Calitatea
factorilor
de
mediu din zona
Eliminarea
riscului
de
contaminare
a
factorilor
de
mediu,
a
populatiei/

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

Termen

Responsabil

Permanent
Detinatorul
pana
la deseurilor,
eliminarea
DADR
depozitelor

Permanent
pana
la
eliminarea
depozitelor

143

accesul
in depozite
persoanelor neautorizate

Nr. de actiuni
1.1.1.5.Eliminarea in instalatii Eliminarea totala
autorizate
a
riscului
poluarilor
1.1.1.6.Atragerea de fonduri
accidentale
cu
interne si externe pentru
pesticide expirate/
finantarea actiunii de eliminare
a deseurilor de pesticide

2010

CJ Buzau;
DADR,
Agentii
economici
detinatori

2009

CJ
Buzau;
Consiliile
Locale;Agenti
i economici
prestatori de
servicii
de
salubritate;
GNM Buzau;
APM Buzau

Cantitatea
de
deseuri
de
pesticide
incinerata;nr.
proiecte
implementate;
procent
de
implementare
2.Depozite
neconforme
pentru deseurile
industriale
si
menajere

2.1.Eliminarea
poluarii cauzata de
depozitarea
neconforma
cu
cerintele de mediu,
a deseurilor de tip
urban colectate de
la populatie si de la
unitatile economice

2.1.1.Concentrarea
Inchiderea
depozitului
activitatii in sistem zonal municipal de deseuri Buzau
de depozitare si transfer ,
cu respectarea stricta a
reglementarilor legale
Inchiderea
depozitului
municipal de deseuri Rm. Sarat

Reducerea
suprafetelor
de
teren afectate de
depozitele
de
deseuri menajere
si diminuarea cu
90%
a
suprafetelor
Inchiderea si ecologizarea destinate
spatiilor de depozitare din depozitelor
menajere/
zonele rurale

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

2017

2009

144

2.1.1.2.Imbunatatirea
managementului
deseurilor menajere

Realizarea punctelor de
colectare - ce vor fi racordate la
statiile de transfer- pentru
Nr. de proiecte
zonele rurale
implementate;
procent
de
implementare
Inchiderea
depozitelor
industriale

2009

Extinderea zonelor deservite de


serviciile
de
salubritate
(extinderea colectarii deseurilor
municipale)
Extinderea
sistemului
de
colectare selectiva a deseurilor

2009

Realizarea
punctelor
de
colectare care vor fi racordate
la statiile de transfer- pentru
pentru zonele rurale
Campanii de informare si
constientizare/educare

Reducerea
cantitatilor
de
deseuri eliminate
prin depozitare

2009

2007
2009

permanent

CJ Buzau;
Consiliile
Locale;
Agentii
economici
generatori;
Agentii
economici
specializati in
colectarea si
reciclarea
deseurilor
refolosibile

Cantitatea
de
deseuri
valorificata;cantit
atea de deseuri
depozitata;

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

145

2.1.1.3.Reducerea
cantitatii de
deseuri
biodegradabile
depozitate in platformele
de deseuri urbane

Realizarea
de
campanii
informative pentru incurajarea
colectarii separata a deseurilor
biodegradabile in gospodariile
individuale

2012

Reducerea pana la
75%
din
cantitatea totala
exprimata
gravimetric,
produsa in anul
2001 si raportata
Realizarea de statii de compost in 2002
in zonele statiilor de transfer si
a depozitelor de deseuri
menajere

Identificarea
utilizatorilor
posibili ai compostului in
gospodarii si in agricultura

CJ Buzau;
Consiliile
Locale;
Operatorii
depozitelor;
Serviciile de
salubritate

2007

2007

Cantitate;
reducerea
exprimata
procentual

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

146

2.1.1.4.Reducerea
Inchiderea
crematoriilor
noxelor provenite din apartinand unitati spitalicesti
incinerarea neecologica din judetul Buzau:
a deseurilor medicale

Gasirea
de
alternative pentru
incinerarea
in
crematorii:
sterilizare
termica;
incineratoarele
existente
autorizate;inciner
area
deseurilor
medicale
impreuna
cu
deseurile
periculoase
industriale
in
capacitati noi

2008

Administratori
i
unitatilor
spitalicesti;
CJ Buzau

Nr. de instalatii
inchise; procent d
implementare

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

147

3.Slaba
reprezentare
sistemelor
colectare
selectiva
deseurilor
ambalaje si
echipamente
electrice
electronice
la populatie
la populatie

3.1.Reducerea
a impactului asupra
de mediului generat
de
slaba
a valorificare
a
de deseurilor
de
si
de
de

3.1.1.Imbunatatirea
colectarii selective a
deseurilor de ambalaje si
de echipamente electrice
si electronice de la
populatie

3.1.1.1.Realizarea de campanii Implementarea


de constientizare a populatiei
sistemului de
colectare
selectiva a
deseurilor de
ambalaje si de
echipamente
electrice si
electronice de la
populatie la
nivelul judetului
Buzau/

2006

Primarii,
Agenti
economici,
APM Buzau ,

3.1.1.2.Realizarea de proiecte
privind sistemul de colectare
selectiva a deseurilor de
ambalaje si de echipamente
electrice si electronice de la
populatie implementarea pt.
fiecare localitate

20072017

CJ Buzau;
Primarii,
Agenti
economici

Nr. de proiecte
realizate ;procent
de implementare

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

148

MATRICE PLAN pentru PROBLEMA PM 8- ASPECTE LEGATE DE EDUCATIE


Obiectiv general
Obiectiv specific
Actiuni propuse pentru
Problema
atingerea fiecarui obiectiv
specific

1.Comunitatea
nu este
pregatita sa se
implice activ,
sa intervina
pentru
ameliorarea
conditiilor de
mediu

1.1.Cresterea
gradului de
constientizare si
implicare a
publicului in
probleme legate de
imbunatatirea
calitatii mediului
inconjurator

1.1.Participarea
1.1.2..Initierea si derularea
publicului
la
luarea de proiecte de constientizare
deciziilor privind mediul a publicului cu referire la
implementarea acquis-ului
comunitar in domeniul
protectiei mediului

Tinte pentru
realizarea
fiecarui
obiectiv
specific/Indica
tori
pentru
fiecare tinta
O mai buna
implicare a
publicului in
luarea
deciziilor
referitoare la
mediu/

Termen

Responsabil

2010

APM,
ONG-urile de
mediu

2010

APM
ONG-urile de
mediu

Nr. de
dezbateri
publice;
Nr. de
participanti la
dezbaterile
publice;
Nr. de sesizari
pe probleme
de mediu.
1.2..Informarea
populatiei cu privire la
starea calitatii mediului

1.2.1Campanii de informare
a comunitatilor cu privire la
starea calitatii mediului si
probleme specifice

Cresterea
nivelului de
reactie
comunitara/

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

149

1.3..Educatie ecologica
eficienta la nivelul
populatiei scolare

1.3.1.Includerea in aria
curriculara scolara de teme si
actiuni vizand educatia
ecologica la toate nivelele
(prescolar liceal)

Nr. intailniri
cu comunitatea
locala;
Nr. de
materiale
informative
distribuite;
Nr. aparitii in
mass media;
nr. spoturi
publicitare;
Nr. de sesizari.
Asigurarea de 2010
cursuri de
educatie
ecologica in
50% din
unitatile
scolare/

ISJ Buzau,
APM Buzau

Nr. de unitati;
procent de
implementare
1.3.2.Organizarea de actiuni
cu specific ecologic in cadrul
taberelor scolare

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

2010

150

MATRICE PLAN pentru PM 9- URBANISM SI MEDIU


PROBLEMA

OBIECTIV SPECIFIC
OBIECTIV
GENERAL

1. Spatii verzi
insuficiente sau
prost
administrate

1.1. Cresterea
suprafetei de spatii
verzi in orase si
administrarea
corespunzatoare a
acestora

1.1.1.Mentinerea functiei
recreative si cresterea
contributiei spatiilor verzi
la la obtinerea efectelor
de protectie a mediului

ACTIUNI PROPUSE
PENTRU
ATINGEREA
FIECARUI
OBIECTIV SPECIFIC

TINTE PENTRU
REALIZAREA
FIECARUI OBIECTIV
SPECIFIC
INDICATORI PENTRU
FIECARE TINTA

TERMEN
E
PREVAZ
UTE
PENTRU
FINALIZ
ARE
Atingerea
procentului
2006
optim
de
spatiu
verde/locuitor
permanent

1.1.1.1 Inventarierea
suprafetei spatiilor
verzi
1..1.1.2 Protejarea
cadrului natural
existent, a arborilor
deosebiti ca varsta,
forma, specie,
dimensiuni etc.
1.1.1.3. Supravegherea
permanent
si controlul spatiilor
verzi
1.1.1.4. Promovarea
2007
de catre fiecare
Suprafata de spatiu verde
consiliu local a unui
realizat/
procent
de
program concret
implementare
privind administrarea
spatiilor verzi si
dezvoltarea lor in
perspectiva
1.1.1.5. Extinderea
permane
suprafetei spatiilor
nt
verzi

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

RESPONSABI
L

Consiliul
Judetean
Consiliile
Locale
APM

151

1.1.2
Dezvoltarea 1.1.2.1.
Participarea Obtinerea sprijinului si permanent APM;
initiativei civice pentru cetatenilor la luarea implicarea comunitatii in
Consiliul
conservarea si extinderea deciziilor
atingerea obiectivelor/
Judetean;
spatiilor verzi
Primaria
Nr.
de
initiative
Buzau;
comunitare
pentru
Consiliile
protectia spatiilor verzi
Locale;
1.1.2.2.Organizarea de
ONG-urile
activitati educative care
locale
sa
incurajeze
dezvoltarea
spatiilor
verzi

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

152

Capitolul V. MONITORIZAREA SI EVALUAREA REZULTATELOR


5.1.Elaborarea planului de monitorizare si evaluare
Un sistem de monitorizare si de evaluare eficient are o contributie deosebit de
importanta la atingerea obiectivelor si tintelor de mediu. Baza pentru monitorizarea
PLAM si pentru cuantificarea rezultatelor este reprezentata de indicatori, care sunt
legati direct de obiectivele si tintele de mediu stabilite in procesul de planificare
pentru solutionarea problemelor/aspectelor de mediu din judet.
Implementarea corespunzatoare a Planului Local de Actiune pentru Mediu in judetul
Buzau se va face folosind si contributia elementelor ce rezulta din monitorizarea si
evaluarea sa. Procesul de evaluare si monitorizare furnizeaza informatii curente,
sistematice care sprijina procesul de implementare.
Procesul de monitorizare si evaluare ofera cadrul pentru:
compararea eforturilor de implementare cu scopul si obiectivele initiale
determinarea progresului facut pentru obtinerea rezultatelor scontate
determinarea incadrarii in schemele de timp propuse in proiect
Obiectivele esentiale ale sistemului de monitorizare sunt:
verifica implementarea si stabileste revizuirea PLAM
stabileste echipa de monitorizare si persoana care raporteaza Comitetului de
Coordonare stadiul PLAM
identifica beneficiarul si beneficiile actiunilor realizate
stabileste daca actiunile au fost realizate si daca efectele sunt cele prevazute.
Toate aceste elemente au roluri corective si preventive astfel incat implementarea
PLAM sa se faca in conditii de eficienta. Comitetul de Coordonare care are
responsabilitatea de implementare a PLAM este recomandabil sa desemneze o echipa
de monitorizare si evaluare pentru a ajuta la proiectarea modului de abordare a
evaluarii si la evaluarea rezultatelor proiectului. Aceasta echipa va fi alcatuita din
experti in evaluarea proiectelor, agentii responsabile cu furnizarea datelor despre
mediu si institutii de implementare, precum si agenti economici care au cerinte de
mediu specifice. Echipa de monitorizare si evaluare va colecta date de la fiecare
institutie de implementare, aceste informatii vor fi folosite ca baza a evaluarii
eficientei eforturilor de implementare.
In acest fel se va putea aprecia in ce masura obiectivele au fost atinse, care dintre
actiuni au fost realizate, iar in cazul unor disfunctionalitati se poate decide ce
interventii sau ce modificari sunt necesare pentru a atinge scopul propus.
Sistemul de monitorizare si de evaluare a rezultatelor PLAM are trei functii
principale:
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

153

De a verifica faptul ca planul de actiune este un proces de implementare,


precum si de a furniza o metodologie de revizuire a PLAM. Fiecare actiune din
PLAM este incredintata spre implementare unei autoritati principale, cu o
persoana nominalizata care are responsabilitatea de realizare a acestei actiuni.
De asemenea, pentru fiecare actiune este desemnata o autoritate principala
pentru monitorizare, cu o persoana nominalizata. Printre responsabilii de
monitorizare pot fi inclusi si responsabilii pentru implementare. Responsabilii
pentru implementare si pentru monitorizare au responsabilitatea raportarii
rezultatelor catre Comitetul de Coordonare, in vederea revizuirii periodice de
catre acesta a stadiului de realizare a actiunilor.
De a identifica beneficiul anticipat actiunilor si efectul asupra problemei de
mediu respective.
De a monitoriza atat problema de mediu, cat si efectele actiunii/actiunilor
pentru solutionarea acesteia, prin masurarea, urmarirea si evaluarea
rezultatelor implementarii in vederea obtinerii feedback-ului necesar pentru
revizuirea si actualizarea PLAM.
Monitorizarea este o activitate complexa. Majoritatea problemelor de mediu se
schimba continuu, fiind influentate de populatie, presiuni de dezvoltare, procese noi
de productie, schimbari legislative, tehnici noi pentru reducerea poluarii.
Din aceste motive, se poate ivi situatia in care actiunile PLAM au fost corect
implementate, dar una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede
decat s-a estimat, astfel incat este necesara prevederea de actiuni suplimentare pentru
solutionare in urmatorul PLAM revizuit.
Deasemenea, este posibila si situatia inversa, in care o prabusire a unui anumit sector
industrial sau a pietei agricole poate elimina cauza care a generat problema. In acest
caz, actiunile prevazute in PLAM pentru aceasta problema trebuie oprite, iar
resursele alocate trebuie transferate pentru alte actiuni.
Deoarece multe dintre actiunile prevazute de PLAM nu vor conduce la solutionarea
problemelor respective in cursul celor doi ani prevazuti ca ciclu pentru
revizuirea/actualizarea PLAM este foarte importanta evaluarea cantitativa a efectelor
acestor acestor actiuni, pentru ca rezultatele acestei evaluari sa fie luate in
considerare la elaborarea urmatorului PLAM.
Ca urmare a rapoartelor primite, Comitetul de Coordonare va informa constant
comunitatea locala asupra progresului realizat privind implementarea PLAM. Este
foarte importanta impartasirea rezultatelor programului de monitorizare, comunicarea
si diseminarea acestor rezultate membrilor comunitatii. De asemenea Prefectura

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

154

Judetului Buzau, Consiliul Judetean Buzau, Consiliile Locale, precum si toate


institutiile implicate in proces trebuie sa cunoasca stadiul realizarii PLAM.
In continuare este prezentat modelul de matrice ce poate fi utilizat, in acest format,
pentru monitorizarea implementarii actiunilor si pentru evaluarea anuala sintetica a
rezultatelor. Aspectele de detaliu privind monitorizarea problemelor si
actiunilor/proiectelor incluse in PLAM vor fi inscrise in fise individuale. De
asemenea, se vor intocmi fise individuale pentru evaluarea rezultatelor implementarii
actiunilor/proiectelor.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

155

5.2.Matricea de monitorizare si evaluare a PLAM


1. REZUMAT AL PROBLEMEI
Problema

Cod

Obiectiv general

2. PLAN DE MONITORIZARE SI RAPORTARE ALE ACTIUNILOR PREVAZUTE


ACTIUNEA
/ RESPONSABILI
PROGRAM DE MONITORIZARE
TERMEN
DE
IMPLEMENTARE Actiune
de Termen de Indicatorul
monitorizare
monitorizare monitorizat

3. REZUMAT AL SOLUTIONARII PROBLEMEI


Problema
Masura In care a fost realizat
obiectivul general

Obiectiv specific

Responsabili
de
monitorizare

Cui
raporteaza

REZULTATELE
MONITORIZARII
Indicator Indicator
/ Tinta / Tinta
propuse
realizate

Masura In care a fost realizat obiectivul specific

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

COMENTARII
OBSERVATII

Daca este
necesara
interventie
DA / NU

Alte observatii / propuneri

156

5.3.Raportul de evaluare a rezultatelor implementarii Planului Local de


Actiune pentru Mediu al judetului Buzau
Procesul de evaluare a rezultatelor implementrii PLAM const, n esen, n
compararea rezultatelor obinute prin procesul de monitorizare, cu obiectivele i
intele stabilite n Planul de Aciune i n Planul de Monitorizare, incluznd i modul
de respectare a termenelor propuse. Scopurile principale ale procesului de evaluare
sunt:
Cunoterea stadiului implementrii aciunilor;
Cunoaterea efectelor aciunilor asupra problemei de mediu creia i-au fost
adresate aceste aciuni;
Furnizarea elementelor pentru ajustarea aciunilor in funcie de noile realiti;
Furnizarea datelor i informaiilor pentru actualizarea i revizuirea PLAM.
Procesul de evaluare este, ca ntregul proces PLAM, un proces continuu.
Datele i informaiile obinute prin analiza comparativ a rezultatelor monitorizrii
cu aciunile propuse i cu efectele estimate privind soluionarea problemelor de
mediu vor sta la baza unui Raport de Evaluare a rezultatelor PLAM.
Responsabilitatea evaluarii rezultatelor revine coordonatorului PLAM , in acest
proces fiind insa implicate toate celelalte structuri organizatorice ale PLAM precum
si responsabilii direci pentru implementarea si monitorizarea PLAM. De asemenea,
coordonatorul PLAM va decide, dupa caz, implicarea si altor persoane sau grupuri in
acest proces. Instituiile responsabile de implementare vor fi in mai mare masura
capabile sa utilizeze rezultatele evaluarii daca particip i ii insusesc procesul de
evaluare.
Elaborarea Raportului de Evaluare a rezultatelor PLAM pentru judeul Buzau va fi
efectuat anual. La elaborarea raportului vor fi luate in considerare att elementele
incluse in matricea de monitorizare si evaluare prezentat in seciunea anterioar, ct
i alte elemente noi care pot aprea pe parcursul desfurrii activitilor de
implementare PLAM.
n pregatirea evalurii vor fi luate in considerare:
Eficiena aciunii n atingerea efectelor estimate;
Modul de respectare a termenelor, menionndu-se coreciile necesare;
Abilitatea de administrare a diferiilor factori din aria de responsabilitate a
coordonatorilor implementrii;
Dificultile ntmpinate;

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

157

Modul n care experiena acumulat n implementare servete la mbuntirea


unor proiecte viitoare i sugestiile de mbuntire
Problemele cele mai importante care vor fi luate n considerare n utilizarea
rezultatelor evaluarii sunt:
Identificarea punctelor pentru care se consider necesare modificri ale
politicilor i programelor;
Identificarea autoritilor care s efectueze aceste modificri;
Identificarea instituiilor de implementare la care trebuie fcute modificri i a
celor care vor decide aceste modificri;
Identificarea datei la care se vor efectua aceste modificri.
elul final al procesului de evaluare const n mbuntirea continu a PLAM n
acord cu dinamica dezvoltrii sociale i economice, cu politicile naionale, regionale
i judeene referitoare la protecia mediului. Acest el se va reflecta n revizuirea
periodic a PLAM.
Coordonatorul PLAM are responsabilitatea informrii permanente a comunitii
asupra atingerii obiectivelor i intelor propuse.
Membrii comunitii vor fi informai asupra strii condiiilor de mediu, a
mbuntirilor aduse acestor condiii i a aciunilor care trebuie efectuate in
continuare pentru atingerea obiectivelor de mediu.
Raportul de Evaluare a rezultatelor implementrii PLAM va fi elaborat anual,
ncepand cu anul 2007.

5.4. Revizuirea Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Buzau


Termenul de revizuire a Planului Local de Actiune pentru Mediu al judetului Buzau
este de 5 ani de la adoptarea lui.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

158

Capitolul VI. CONCLUZII SI RECOMANDARI


Planul Local de Actiune pentru Mediu al judetului Buzau este un proces de
planificare strategica de mediu operationalizata printr-un plan de actiune.
Scopul lui, nedeclarat, la nivel de vocatie, este acela de ne demonstra care sunt
posibilitatile locale de a raspunde cerintelor la care viitorul nu prea indepartat ne va
obliga sa facem fata. Cu alte cuvinte, de a ne evalua, intr-un mod cat mai concret cu
putinta, unde suntem, acum, de ce posibilitati dispunem , ce trebuie facut, cum
trebuie facut si cu cine, pentru a asigura generatiilor viitoare un mediu durabil in
judetul Buzau.
PLAM evidentiata ca, in planificarea si implementarea masurilor adresate mediului
sunt importante:
Abordarea strategica integrata;
Abordarea interdisciplinara si interinstitutionala;
Cooperarea intre actorii relevanti;
Implicarea comunitatii.
PLAM demonstreaza ca planificarea de mediu la nivelul judetului trebuie sa fie
flexibila, raspunzand nevoilor in schimbare dar si in forma.
Astfel:
strategie corecta de protectie a mediului impune stabilirea de obiective de
mediu cat se poate de clare, si unde este posibil, cuantificabile;
Stabilirea de prioritati inseamna de fapt asigurarea ca strategia urmata va
conduce in primul rand, la cel mai mare castig raportat la obiectivele stabilite
si la resursele disponibile. Aceasta presupune selectie. Unul din scopurile
planului de actiune este de a arata ca trebuie facute selectii dificile si ca
asigurarea unui echilibru intre diferite consideratii nu este un lucru usor;
Prioritatile in protectia mediului trebuie fundamentate pe o comparatie atenta a
costurilor si beneficiilor. Resursele disponibile pentru ameliorarea mediului
vor fi in continuare limitate. Este esential ca aceste resurse sa fie folosite
pentru rezolvarea celor mai urgente probleme;
Cele mai urgente probleme de protectie a mediului se dovedesc si din
perspectiva planului local de actiune pentru mediu, problemele de mediu care
afecteaza sanatatea umana;
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

159

Principalele limitari in implementarea masurilor din planul local de actiune nu


deriva din natura problemelor de mediu in sine sau de solutiile lor specifice, ci
din penuria generala de resurse financiare si mai ales institutionale;
Cea mai importanta contributie la o mai buna administrare a problemelor de
mediu este aceea a intaririi institutiilor locale, in special a ameliorarii
capacitatii lor de a face analize economice si financiare. In absenta unor
institutii solide bunele intentii nu vor fi niciodata traduse in realitate;
Principalele parti interesate trebuie sa contribuie atat la conceperea cat si la
implementarea unui plan strategic de mediu;
Planificarea strategica de mediu necesita, pentru a-si atinge scopurile,
angajamentul intregii administratii locale. Hotararea si perseverenta
autoritatilor locale sunt esentiale pentru succesul planului de actiune pentru
protectie a mediului;
Este necesara mai multa cercetare, instruire si schimb de informatii pentru a-i
ajuta pe cei ce iau decizii sa stabileasca judicios prioritatile de mediu. PLAM
stabileste ca un bun punct de pornire il constitue imbunatatirea bazei
informationale de mediu la nivelul judetului;
Este necesara participarea locala la luarea deciziilor de mediu. Nici guvernele,
nici organizatiile donoare nu sunt abilitate sa dicteze modul in care locuitorii
isi apreciaza mediul. O abordare participativa este esentiala din punct de
vedere al durabilitatii aduse mediului;
Cresterea gradului de constientizare a populatiei asupra consecintelor
actiunilor ei asupra mediului constitue un element de baza, care poate sa
asigure succesul Planului Local de Actiune.
Masura in care s-a reusit atingerea acestor deziderate este data de constientizarea
tuturor dificultatilor intampinate pe parcursul elaborarii proiectului.
Din oricare perspectiva s-ar privi insa, realizarea acestui document reprezinta
un important pas inainte, atat pentru cei care l-au realizat cat si pentru
comunitatea buzoiana.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

160

ANEXA A
Evolutia legislatiei de mediu in contextul procesului de aderare
1. Procesul de aproximare legislativa
Legislatia de mediu comunitara cuprinde aproximativ 300 de acte juridice incluzand
directive, reglementari, decizii i recomandari. Partea centrala a legislatiei de mediu
comunitare cu care tarile asociate din Europa Centrala i de Est trebuie sa-i alinieze
legislatia nationala i practicile administrative contine aproximativ 70 de directive
parte din ele fiind deja amendate de cateva ori i suplimentate prin directivele fiice
- i 21 de reglementari. Cam jumatate dintre acestea sunt cuprinse n Cartea Alba a
Comisiei Europene pentru pregatirea tarilor asociate din Europa centrala i de est n
vederea integrarii n Piata Interna a Uniunii Europene (1995).
Legislatia comunitara de mediu este structurata n noua capitole, dupa cum urmeaza:
legislatie orizontala, calitatea aerului, managementul deseurilor, calitatea apei,
protectia naturii, controlul poluarii industriale i managementul riscului, chimicale i
organisme modificate genetic, zgomot produs de vehicule i instalatii, siguranta
nucleara i protectie impotriva radiatiilor.
n procesul de aproximare sunt estentiale urmatoarele elemente:
transpunerea presupune adaptarea sau schimbarea legilor, regulilor i procedurilor
nationale n asa fel incat cerintele legislatiei UE relevante sa fie pe deplin incorporate
n sistemul legislativ national;
implementarea sau aplicarea practica presupune crearea acelor institutii i a
bugetelor necesare pentru a urmari legile i reglementarile;
controlul presupune urmarirea i penalitatile pentru asigurarea ca legislatia este
respectata n mod adecvat i pe deplin.
n cadrul procesului de aproximare, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor
(MMGA), n calitate de minister cu responsabilitate primara n domeniu, trebuie sa ia
n considerare fiecare act legislativ comunitar n mod individual i sa decida n ceea
ce priveste obiectul, forma, nivelul i modul de definire a cerintelor acestuia n
legislatia nationala.
General vorbind, masurile legislative la nivel national care au drept scop aproximarea
legislatiei comunitare trebuie sa fie integrate n prioritatile i principiile de mediu
nationale, n asa fel incat sa intareasca principiile, obiectivele i cerintele legislatiei
comunitare.
n ceea ce priveste controlul, Romania trebuie sa ia toate masurile necesare pentru
imbunatatirea monitorizarii i mecanismelor de control prin intarirea capacitatii de
inspectie i prin adoptarea masurilor administrative i juridice pentru a se asigura ca
legislatia de mediu este implementata n mod corespunzator.
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

161

De asemenea, pe parcursul transpunerii i implementarii, ministerul de resort trebuie


sa se consulte cu grupurile interesate atat pentru a identifica i evita eventualele
probleme, cat i pentru a se asigura de sprijinul acestora.
La nivelul Uniunii Europene este recunoscut faptul ca cele mai multe probleme de
mediu sunt de natura locala sau regionala si de aceea autoritatile locale/regionale au
un rol crucial in conformarea cu cerintele acquis-ului de mediu. Incepand cu 1990 in
tarile candidate, inclusiv in Romania, s-a facut simtit procesul de descentralizare in
ceea ce priveste transferarea reponsabilitatilor in domeniile furnizarii apei potabile,
canalizarii, tratarii apei uzate, gestionarii deseurilor si a altor servicii de mediu catre
autoritatile locale sau catre sectorul privat.
Reglementarea acestor servicii ca si controlul poluarii revine autoritatilor cu
responsabilitati in domeniul mediului, apei sau sanatatatii si multe dintre Directivelecadru au ca cerinta stabilirea unor autoritati cu responsabilitati in aceste domenii la
nivel regional.
In cele ce urmeaza vor fi prezentate cateva dintre directivele care presupun costuri
mari de aproximare, evidentiind totodata responsabilitatile ce revin autoritatilor
locale in conformarea cu cerintele acestora.
2. Directive referitoare la calitatea aerului
2.1. Directiva-cadru privind calitatea aerului (96/62/EEC) i directivele-fiice
Obiectivele principale ale directivei-cadru se refera la necesitatea stabilirii unui
sistem pentru managementul calitatii aerului, a unui sistem de monitorizaare i a unui
sistem de raportare i pentru publicarea informatiilor. Directiva stabileste doar un
cadru general, de aceea prevederile ei sunt puse in practica prin intermediul
Directivelor-fiice. In sectorul aer, Directivele-fiice se refera la poluanti specifici si
stabilesc praguri de alerta, valori limita si termene pentru conformare. Directivelefiice sunt:(1999/30/EC) se refera la valori limita pentru NOx, SO2, Pb si PM10 in
aerul ambiental si (2000/69/EC) se refera la valori limita pentru benzen i monoxid
de carbon in aerul ambiental.
n acest context, autoritatile locale/regionale vor avea obligatia:
sa pregateasca planuri si programe de actiune pentru a se inscrie in valorile
limita pentru poluanti;
sa pregateasca masuri de informare si sa informeze publicul in situatia
depasirii pragurilor de alerta; sa ia masurile care se impun n astfel de situatii;
sa faca o evaluare initiala a calitatii aerului ambiental;
sa determine nivelul de poluare in regiune comparativ cu valorile limita,
marginile de toleranta si pragurile de alerta prevazute in directivele-fiice;
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

162

sa stabileasca obligativitatea realizarii planului/programului de conformare


pentru atingerea valorilor limita, pe baza nivelului de poluare existent ;
sa informeze publicul atat despre calitatea aerului ambiental cat si despre
cerintele directivelor ;
sa initieze discutii referitoare la masurile care trebuie intreprinse, in cazul
neconformarii cu cerintele directivelor-fiica;
sa identifice toate partile care conduc la situatiile de neconformare ;
sa identifice acele surse de poluare care contribuie cel mai mult la deteriorarea
calitatii aerului ambiental si acele masuri eficiente din punct de vedere al
costurilor pentru reducerea emisiilor acestora;
sa pregateasca un plan financiar cuprinzator pentru masurile identificate
anterior.
2.2. Directiva referitoare la instalatii mari de ardere (88/609/EEC)
Directiva se aplica instalatiilor mari de ardere cu o putere de peste 50MW (putere la
intrare).
Scopul este reducerea emisiilor de SO2, NOx si praf prin aplicarea urmatoarelor doua
masuri:
Reducerea totalului de emisii la nivel national de la instalatiile existente (cele
care au primit autorizatie de constructie inainte de 1 iulie 1987) ;
Limitarea stricta a emisiilor provenite de la instalatiile noi (cele care au primit
autorizatie de constructie dupa 1 iulie 1987).
Autoritatile locale/regionale trebuie sa aiba n vedere urmatoarele:
Verificarea daca in teritoriul administrat opereaza o astfel de instalatie si daca
da, trebuie clasificata ca existenta sau noua

Pentru instalatiile existente trebuie avute in vedere urmatoarele:


- Daca s-a stabilit limita la nivel national pentru emisiile provenite de la instalatiile
mari;
- Daca se impune o reducere a emisiilor totale la instalatia in discutie, pe baza acestei
limite stabilite la nivel national;
- Daca emisiile totale de SO2 si NOx sunt conforme cu cele mentionate anterior
Pentru instalatiile noi trebuie avute in vedere conformarea cu limitele la emisiile de
SO2, NOx si praf;
Pregatirea planurilor individuale de reducere a emisiilor pentru instalatiile care nu
respecta prevederile legale. Planurile trebuie sa ia in considerare eficienta costurilor
diferitelor masuri, posibilitatile de finantare si impactul asupra pretului produsului
final (ex: caldura)

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

163

Implementarea masurilor cu cele mai mici costuri


In cazurile in care instalatiile existente nu respecta prevederile legislative si
masurile care se impun pentru reducerea nivelului de emisii sunt prea costisitoare se
recomanda folosirea propriilor planuri de reducere a emisiilor in negocierea cu
autoritatile competente
3. Directive referitoare la deseuri
3.1. Directiva-cadru privind deseurile (75/442/EEC)
Directiva stabileste un cadru general pentru managementul deseurilor, pentru a
asigura ca mediul sa nu fie afectat de recuperarea, valorificarea, reciclarea,
depozitarea acestora. Directivele-fiica ale directivei-cadru privind deseurile sunt:
Directiva privind depozitarea deseurilor 99/31/EC
Directiva privind incinerarea deseurilor 2000/76/EC
Directiva privind ambalajele si deseurile de ambalaje 94/62/EC
Directiva privind tratarea namolurilor de canalizare 86/278/EEC
Directiva privind deseurile periculoase 91/689/EEC
Directiva privind bateriile 91/157/EEC
Directiva privind depozitarea PCB si PCT 96/59/EEC
Directiva privind uleiurile uzate 75/439/EEC
Directiva-cadru se refera la autoritatile nationale sau competente i desi nu face
referire la autoritatile locale, acestea au multe din responsabilitatile referitoare la
managementul deseurilor
3.2. Directiva privind depozitarea deseurilor (99/31/EC)
Obiectivele principale ale acestei directive se refera la reducerea volumului si
toxicitatii deseurilor depozitate, la stabilirea standardelor pentru proiectarea si
operarea depozitelor existente si a celor noi, la prevenirea amestecarii deseurilor
periculoase cu cele municipale i la tratarea deseurilor inainte de depozitare, la
interzicerea depozitarii anvelopelor uzate, a deseurilor spitalicesti, a deseurilor
inflamabile si lichide.
Autoritatile locale/regionale trebuie sa determine situatiile de neconformare prin:
Verificarea daca depozitul municipal respecta cerintele tehnice ca:
impermeabilizare, imprejmuire, recuperarea si utilizarea metanului, colectarea
si tratarea scurgerilor;
Verificarea daca deseurile sunt tratate inainte de depozitare;
Cercetarea daca depozitarea este singura metoda de gestionare a deseurilor;
Verificarea daca este permisa depozitarea in comun a deseurilor municipale si
a celor periculoase;
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

164

Verificarea daca sunt depozitate anvelopele, deseurile spitalicesti, deseurile


inflamabile si lichide ;
Determinarea ratei actuale de compostare;
Verificarea daca in taxele percepute pentru depozitarea deseurilor sunt incluse
costurile de inchidere, gestionare, supraveghere dupa inchidere pentru
depozitul respectiv;
Verificarea daca se efectueaza monitorizarea curenta a tipurilor si cantitatilor
de deseuri generate/depozitate;
Verificarea daca exista stabilit un sistem de raportare.
3.3. Directiva privind incinerarea deseurilor (2000/76/EC)
Directiva se aplica incineratoarelor
nepericuloase si periculoase

si

co-incineratoarelor

pentru

deseuri

n contextul acestei directive autoritatile locale/regionale trebuie sa determine


situatiile de neconformare prin:
Verificarea daca incineratoarele intra sub incidenta acestei directive (in functie
de volumul si tipul de deseuri incinerate);
Verificarea daca performantele incineratoarelor respecta standardele
operationale si la emisie, in conformitate cu prevederile directivei;
Verificarea daca sunt indeplinite cerintele referitoare la primirea deseurilor si a
deseurilor obtinute si la gestionarea reziduurilor;
Posibilitatea ca facilitatea existenta sa fie modernizata pentru a indeplini
standardele impuse de directiva, respectand principiile economice ;
Verificarea daca monitorizarea, masuratorile si controlul existente sunt
conforme cu cerintele directivei;
Verificarea daca publicul este informat despre modul de operare si emisiile
facilitatilor existente;
Verificarea daca cererile depuse in vederea autorizarii de noi facilitati sunt
puse la dispozitia publicului.
4. Directive referitoare la calitatea apei
4.1. Directiva-cadru privind apa (2000/60/EC)
Directiva-cadru privind apa stabileste un cadru pentru masurile care se iau la nivelul
UE pentru protectia apelor. Combina abordarea obiectivelor de calitate cu
abordarea valorilor limita.
Directive asociate cu aceasta directiva (pana in prezent nu au fost elaborate directivefiica; ele vor fi realizate in curand si treptat vor inlocui unele din directivele
existente) sunt:
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

165

Directiva privind apa de scaldat 76/160/EEC


Directiva privind namolul de canalizare 86/278/EEC
Directiva privind tratarea apelor uzate urbane 91/271/EEC
Directiva privind nitratii 91/676/EEC
Directiva privind calitatea apei destinata consumului uman 98/83/EC

Obiectivele principale sunt: protejarea calitatii si cantitatii apelor impotriva poluarii,


managementul apelor pe baza bazinelor hidrografice, imbunatatirea
eficientei
i
managementului apelor prin folosirea principiului recuperarii costurilor in serviciile
de furnizare a apei si a serviciilor de tratare a apei uzate, implicarea mai mare a
cetatenilor.
4.2. Directiva privind tratarea apelor uzate urbane (91/271/EEC)
Obiectivele principale ale directivei sunt:
Protejarea mediului impotriva efectelor adverse pe care le pot avea
descarcarile de ape uzate;
Asigurarea unei infrastructuri tehnice potrivite pentru a trata apele uzate
inainte de descarcare;
Stabilirea standardelor de limitare a emisiilor atat pentru apele uzate urbane cat
si pentru cele industriale.
n contextul acestei directive autoritatile locale/regionale trebuie sa determine
situatiile de neconformare prin:
Cunoasterea cerintelor specifice ale directivei in zona administrata (ex:
populatia echivalenta, sensibilitatea zonelor) si determinarea gradului necesar
de tratare a apelor uzate;
Existenta planurilor pentru modernizarea tratarii apelor uzate in zona;
Existenta sistemului de recuperare a costurilor implicate de tratarea apelor
uzate in zona.
4.3. Directiva privind calitatea apei destinata consumului uman (98/83/EC)
n conformitate cu prevederile acestei directive, autoritatile trebuie sa se asigure ca
apa destinata consumului uman este sanatoasa si curata, sa ofere informatii
adecvate consumatorilor despre calitatea apei potabile.
Autoritatile locale sunt cele mai indicate sa aiba rolul de autoritate competenta
pentru aceasta directiva. La stabilirea costului apei, autoritatile trebuie sa aiba n
vedere principiul recuperarii costurilor. De asemenea, ele au obligatia sa asigure
monitorizarea calitatii apei i sa ofere informatii n acest sens. Exista situatii cnd pot
fi necesare investitii in sistemele de distributie a apei.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

166

4.4. Directiva privind namolurile de canalizare (86/278/EEC)


Directiva isi propune prevenirea efectelor periculoase a namolurilor folosite in
agricultura, asupra solurilor, vegetatiei, animalelor si oamenilor, dar n acelasi timp i
incurajarea folosirii corecte a namolurilor care pot fi benefice pentru recolte cu
respectarea anumitor conditii.
n respectarea prevederilor acestei directive, autoritatile trebuie sa se asigure ca:
Producatorii de namol de canalizare sa informeze utilizatorii despre
compozitia namolului;
Au la dispozitie inventare cuprinzand informatii detaliate despre namolul de
canalizare (cantitati, compozitie, rezultatele analizelor, nume si adrese ale
recipientilor, locurile unde au fost folosite).
5. Directiva privind evaluarea impactului asupra mediului (97/11/EC)
Directiva prezinta tipurile de proiecte care trebuie evaluate si informatiile necesar a fi
prezentate in evaluare. Prin aceasta directiva se concretizeaza abordarea preventiva,
prin faptul ca titularul activitatii trebuie sa ofere autoritatilor competente informatii
relevante privind impactul acesteia. Autoritatea de mediu trebuie sa poata comenta pe
baza acestor informatii inainte de a lua o decizie, iar publicul trebuie sa fie informat.
Cerintele specifice ale acestei directive sunt:
Trebuie determinate autoritatile competente si structura administrativa
necesara la nivel national si sub-national
La nivel national trebuie create linii directoare privind continutul obligatoriu al
unui studiu de impact
Trebuie create modele pentru asigurarea participarii publicului
6. Directiva privind evaluarea efectelor pe care anumite planuri si programe le
au asupra mediului (2001/42/EC)
Obiectivele acestei directive sunt:
Asigurarea unui grad ridicat de protectie si contribuirea la integrarea considerentelor
de mediu in pregatirea si adoptarea planurilor si programelor in vederea promovarii
dezvoltarii durabile
Asigurarea ca se realizeaza evaluarea de mediu pentru acele planuri si programe care
este posibil sa aiba impact asupra mediului
Planurile si programele care fac obiectul prezentei directive sunt din domeniile:
agricultura, silvicultura, pescuit, energie, transport, managementul deseurilor,
gestionarea apelor, telecomunicatii, turism, amenajarea teritoriului si folosirea
terenurilor. Si alte tipuri de planuri si programe pot intra sub incidenta acestei
directive daca necesita evaluari de mediu, in cazul in care impactul acestora este
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

167

semnificativ. Planurile si programele exceptate de la prevederile directivei sunt din


domeniul apararii nationale si cele urgente din domeniul civil, ca si cele financiare si
de buget.
Pentru respectarea cerintelor directivei trebuie avute in vedere urmatoarele:
evaluarea de mediu se face in faza de pregatire si inainte de adoptarea planului sau
programului
cerintele directivei trebuie fie integrate in procedurile existente, fie prevazute
proceduri noi
pentru fiecare plan si program trebuie intocmit un raport de mediu in care sa fie
prezentate efectele semnificative asupra mediului la momentul implementarii
planului si programului, ca si niste alternative la acestea; informatiile trebuie
prezentate intr-un anumit format
informatiile din raportul de mediu trebuie sa fie disponibile pentru public, scop in
care se vor stabili autoritati competente pentru urmarirea acestei directive
daca un plan sau program are efect transfrontier semnificativ, statul pe teritoriul
caruia planul sau programul va fi implementat va inainta o copie a proiectului de plan
sau program si a raportului de mediu statului afectat, inainte de implementarea
acestuia; vor avea loc consultari pe aceasta tema intre cele doua state; dupa luarea
deciziei, statul afectat va fi informat despre aceasta
dupa implementare, activitatea va fi monitorizata indeaproape pentru a identifica in
stadiu incipient orice efecte adverse si pentru a intreprinde actiunile necesare pentru
remediere
7. Directiva IPPC (96/61/EC)
Scopul acestei directive este abordarea integrata a prevenirii si controlului poluarii
prin intreprinderea de masuri de prevenire sau, daca nu este posibil, de reducere a
emisiilor provenite de la obiectivele industriale in aer, apa, sol, inclusiv masuri
referitoare la deseuri. Autoritatile competente trebuie sa emita un singur permis
pentru emisiile in aer, apa si pentru deseuri, sau mai multe permise integrate printr-o
procedura integrata care sa implice mai multe autoritati.
Urmatoarele cerinte de baza trebuie indeplinite:
sunt aplicate masuri preventive impotriva poluarii, in special prin aplicarea celor mai
bune tehnici disponibile (BAT Best Available Techniques)
nu este provocata o poluare semnificativa
se evita producerea deseurilor; acolo unde ele se produc, sunt fie refolosite, fie
depozitate in asa fel incat sa se reduca impactul asupra mediului
energia este folosita eficient
sunt intreprinse masuri necesare pentru prevenirea accidentelor si pentru limitarea
consecintelor acestora
sunt intreprinse masuri necesare pentru ca dupa incetarea activitatii sa se evite orice
risc de poluare si pentru refacerea zonei
cand este necesar, permisele eliberate trebuie reactualizate
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

168

Conditiile necesare pentru conformarea cu cerintele acestei directive sunt:


statele trebuie sa isi dezvolte administratia astfel incat eliberarea permiselor de mediu
sa se faca pe baze stiintifice
trebuie identificate obiectivele industriale care cad sub incidenta acestei directive
permisele se pot elibera la nivel national, regional sau local, in functie de
dimensiunea obiectivului
procedura IPPC trebuie aplicata tuturor instalatiilor noi
implicarea si participarea publicului la luarea deciziilor este esentiala pentru aceasta
directiva
aplicantii pentru permis trebuie sa suporte costurile administrative legate de emiterea
permisului
autoritatile competente trebuie sa elibereze permisele pe baza evaluarilor asupra
modului de operare a intregii instalatii, avand in vedere procesele si nu numai
rezultatul final
8. Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului
la luarea deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu
Acest instrument international stabileste obligatii clare semnatarilor, in vederea
asigurarii unei mai mari participari a publicului la problemele de mediu si unui acces
mai facil la justitie. De asemenea are prevederi privind diseminarea informatiilor de
mediu si transparenta procedurilor de luare a deciziilor, fapt care va conduce la un
process imbunatatit de luare a deciziilor si la un mediu mai sanatos.
In ceea ce priveste informatia de mediu, Conventia solicita autoritatilor de protectia
mediului sa faca disponibile aceste informatii si sa furnizeze documentatii, la cerere,
in termen de cel mult o luna de la data solicitarii. Aceste informatii trebuie facute
disponibile persoanelor juridice, ONG-urilor sau cetatenilor fara deosebire de
cetatenie, nationalitate sau domiciliu.
Autoritatile publice trebuie sa detina informatii actualizate despre mediu, modul in
care urmeaza sa fie facute colectarea si diseminarea acestor informatii fiind
prezentate in textul Conventiei. Important este ca informatia sa fie prezentata in mod
transparent si accesibil pentru a fi cat mai eficienta si a avea un impact cat mai mare.
Autoritatile trebuie sa pregateasca si sa publice periodic rapoarte privind starea
mediului si sa stabileasca la nivel national inventare privind poluantii eliberati in
mediu cu care sa constituie baze de date. Raportarea trebuie standardizata.
Participarea publicului la luarea deciziilor face ca acestea sa fie mult mai
transparente, de aceea Conventia stipuleaza necesitatea participarii in vederea unei
mai bune integrari a considerentelor de mediu in procesul de decizie la nivel
guvernamental, acest lucru facilitand implementarea acestora. Activitatile specifice
avute in vedere de Conventie sunt: sectorul energetic, industria chimica,
managementul deseurilor, platformele industriale, barajele si eliberarea in mediu a
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

169

organismelor modificate genetic, informatiile trebuind publicate intr-o maniera


eficienta, adecvata si la momentul necesar.
Conventia mentioneaza necesitatea participarii publicului nu numai la activitatile
mentionate mai sus, ci si la realizarea planurilor, programelor si politicilor de mediu,
avand ca principiu general faptul ca publicul care isi exercita acest drept sa nu fie
persecutat sau penalizat in nici un fel.
Pentru ca informarea si participarea publicului la luarea deciziilor sa fie eficiente este
necesar sa se asigure posibilitatea de a recurge la proceduri administrative sau
juridice. In acest sens trebuie asigurat accesul liber la o autoritate independenta sau
impartiala sau la o curte de justitie, si, in acelasi timp, trebuie sa existe proceduri
gratuite sau ieftine, in vederea asigurarii implementarii prevederilor Conventiei.
Conventia a fost adoptata si semnata la Aarhus in 25 iunie 1998 si este deschisa
semnarii incepand cu 22 decembrie 1998. Va intra in vigoare in momentul in care va
fi ratificata de 16 state. Prin Legea nr. 86/2000 Romania a ratificat aceasta conventie,
avandu-se in acest fel in vedere si prevederile Directivei 90/313/CEE privind accesul
liber la informatia de mediu.
9. Legea protectiei mediului nr. 137/1995 republicata
Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995 este structurata astfel: Capitolul I Principii
si dispozitii generale, Capitolul II - Reglementarea activitatilor economice si sociale
cu impact asupra mediului avand 4 sectiuni referitoare la procedura de autorizare,
regimul deseurilor si substantelor periculoase, regimul ingrasamintelor chimice si al
pesticidelor si regimul privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante.
Capitolul III se refera la protectia resurselor naturale si conservarea biodiversitatii si
are sectiuni speciale pentru ape si ecosisteme acvatice, atmosfera, sol si subsol si
ecosisteme terestre, arii protejate si monumente ale naturii si asezari umane. In
Capitolul IV sunt prezentate atributii si raspunderi, cu sectiuni pentru autoritatile
pentru protectia mediului, autoritatile centrale si locale si pentru persoane fizice si
juridice. Capitolul V prezinta sanctiunile, iar Capitolul VI dispozitiile tranzitorii si
finale.
Legea este o lege-cadru si are ca obiectiv reglementarea protectiei mediului
considerata ca fiind de interes public major pe baza principiilor si elementelor
strategice care conduc la dezvoltarea durabila a societatii. Legea consacra
principiile si elementele strategice ce stau la baza dispozitiilor sale, reglementeaza
activitatile economice si sociale cu impact asupra mediului si abordeaza intr-o
viziune stiintifica atat metoda reglementarii transversale (regimul deseurilor si
substantelor periculoase, regimul ingrasamintelor chimice si al pesticidelor si regimul
privind asigurarea protectiei impotriva radiatiilor ionizante si securitatii surselor de
radiatii), cat si cea a reglementarii sectoriale (protectia resurselor naturale si
conservarea biodiversitatii, a atmosferei, apei si ecosistemelor acvatice, solurilor si
PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

170

ecosistemelor terestre etc). Legea instituie drepturi si obligatii pentru toti


utilizatorii mediului si sanctiunile corespunzatoare in caz de neconformare.
Articolul 3 enumera principiile si elementele strategice ce stau la baza legii in scopul
unei dezvoltari durabile. Cea mai mare parte a lor reprezinta principii juridice dar
sunt de asemenea si elemente de strategie (ex: crearea sistemului national de
monitoring integrat).
Principiul recunoasterii legislative a ocrotirii mediului ca obiectiv de interes public
major stabileste orientarea dispozitiilor legislative, si anume protectia mediului
trebuie facuta pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la
dezvoltarea durabila a societatii. Principiul prevenirii si corectarii la sursa a
riscurilor ecologice si a producerii daunelor presupune recunoasterea importantei
activitatilor de prevenire a producerii daunelor ecologice. Reglementarea activitatilor
economice si sociale cu impact asupra mediului are la baza acest principiu. Acest
principiu este strans legat de ideea folosirii celor mai bune tehnici disponibile, care
insa nu este prevazuta in textul legii. Principiul precautiei se regaseste in dispozitia
potrivit careia raspunderea pentru prejudiciu are caracter obiectiv, indiferent de
culpa. Principiul poluatorul plateste presupune ca toate cheltuielile angajate
pentru prevenirea, reducerea sau combaterea poluarii trebuie sa fie suportate de
potentialii responsabili ai acestei poluari. Raspunderea juridica in intelesul legii are
un caracter special, si anume obiectiv, independent de culpa, principiul raspunderii
obiective fiind singurul in masura sa puna in aplicare principiul poluatorul plateste.
Principiul informarii si participarii presupune crearea unui cadru de participare a
ONG-urilor si a populatiei la elaborarea si aplicarea deciziilor, consacrand
recunoasterea de catre stat pentru toate persoanele a dreptului la un mediu sanatos.
Referitor la autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului o sectiune
importanta a legii se prezinta procedura de autorizare instituita, in cadrul careia
studiul de impact ocupa un loc central. Prin realizarea studiului de impact se
urmareste prevenirea poluarilor si a altor daune ce ar putea fi provocate mediului,
evaluandu-se din faza de proiect efectele actiunilor antropice asupra mediului
natural. In cadrul procedurii pentru obtinerea acordului de mediu se introduce
obligativitatea realizarii studiului de impact. Activitatile care reprezinta subiectul
studiului de impact sunt prezentate in anexa 2 a legii. In conditiile armonizarii
legislatiei romanesti cu cea comunitara, legea urmeaza sa fie revizuita si modificata
la acest capitol pentru asigurarea unei apropieri totale cu legislatia de mediu a
Uniunii Europene.

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

171

ANEXA B. Imagini de la intalnirile PLAM BUZAU

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

172

ANEXA C. Elaborarea PLAM Buzau in atentia mass media locala

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

173

PLAN LOCAL DE ACIUNE PENTRU MEDIU BUZU 2005

174