Sunteți pe pagina 1din 12

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin

Grupa 121A
N=9

Incalzirea unui conductor la trecerea curentului


electric de conductie : Efectul Joule-Lentz
-Raport-

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin


Grupa 121A
N=9

Aceasta aplicatie se refera la efectul Joule identificabil la incalzirea unei placi din cupru
asociata trecerii unu curent electric de conductie. Fenomenul este neliniar, deoarece rezistivitatea
electrica si conductivitatea termica a materialului variaza cu temperatura.
Problema este de tip multidisciplinara, multi-fizica, si necesita rezolvarea simultana a
doua sub-probleme:
- Conductia electrica, in care sursa electrica este in afara domeniului, reprezentata prin
conditii la limita.
- Transferul de caldura, in care sursa de caldura este reprezentata de pierderile prin efect
Joule produse de curentul electric.
Modelarea numerica este realizata in mediul de dezvoltare multi-fizica (FEM) COMSOL.
Domeniul de calcul este o placa plana, patrata cu latura de 1 m, din curpu, cu o decupare
circulara in centru. Grosimea placii este neglijabila in raport cu celelalte dimensiuni, ceea ce
permite reducerea studiului la un model 2D.
Pentru a intocmi acest raport, a trebuit sa privim modelul 2D din 8 puncte de vedere:

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin


Grupa 121A
N=9

1. Potentialul electric [V]:

In acest model putem observa 'consumarea' potentialului electric de la stanga (0,1V)


la dreapta (0V sau masa). Dupa cum se observa potentialul se 'consuma' treptat.

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin


Grupa 121A
N=9

2. Distributia densitatii de curent electric [J]:

Aici putem vedea vectorial si prin linii de distributie, directia si sensul trecerii sarcinii
electrice prin placa de cupru, de la sensul pozitiv (stanga) la cel negativ (dreapta) in functie de
timpul pe care l-am ales din datele problemei.

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin


Grupa 121A
N=9

3. Incalzirea prin efect Joule a placii [Q_dc]:

Dupa cum putem observa exista doua arce de cerc simetrice fata de centrul cercului
care reprezinta punctele de pierdere a caldurii.

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin


Grupa 121A
N=9

4. Distributia temperaturii pe placa [T]:

Deoarece nu exista schimb de caldura cu exteriorul, zonele in care predomina nuantele rosii
reprezinta locul in care s-a incalzit placa la trecerea curentului electric intr-un anumit interval de
timp ales. In cazul in care am continua experimentul iar zonele rosii ar acoperi toata suprafata
placii am putea observa probabil distrugerea placii (topirea acesteia) cat si schimbarea parametrilor
normali (rezistivitate, conductanta, etc.).

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin


Grupa 121A
N=9

5. Fluxul de caldura [q]:

Aici putem observa 'directia' transferului de caldura dintre laturile superioara


si inferioara (laturi izolate termic) spre cerc (neizolat in contact cu aerul).

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin


Grupa 121A
N=9

6. Testul de acuratete. Acest test se face rezolvand problema de mai multe ori utilizand
diferite regimuri de discretizare al mesh-ului placii de cupru (numarul de elemente utilizate de
program in momentul rezolvarii). Se va intocmii astfel un bilant pentru curent si unul pentru
caldura.

Bilantul de curent:
Nr.
elem.
600
2000
8000

i1
4.46E+06
4.45E+06
4.44E+06

i2

4.47E+06 4.95E+03
4.45E+06 9.74E+02
4.44E+06 2.02E+02

Variatia densitatii curentului electric in functie de nr de


elemente
6.00E+03

5.00E+03

Eroarea

4.00E+03

3.00E+03

2.00E+03

1.00E+03

0.00E+00

Numarul de elemente (600-8000)

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin


Grupa 121A
N=9

Dupa cum se observa, eroarea si la curent si la caldura se apropie de 0 odata cu discretizarea


sistemului. Datorita acestui fapt, pentru simularile ce necesita precizie mare in calcule se vor utiliza
siteme cat mai rafinate posibil.

Bilantul de flux de caldura:


Nr.
elem.

i1

600

3.36E+05 3.36E+05 1.70E+02

2000

3.37E+05 3.37E+05 9.80E+00

8000

3.37E+05 3.37E+05 1.04E+01

i2

Variatia fluxului de caldura in functie de nr de elemente


1.80E+02
1.60E+02
1.40E+02
1.20E+02

Eroarea

1.00E+02
8.00E+01
6.00E+01
4.00E+01
2.00E+01
0.00E+00
-2.00E+01

Numarul de elemente(600-8000)

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin


Grupa 121A
N=9

7. Studiul atingerii regimului stationar in functie de k si r0


A.Variatia in functie de r0:

Din acest grafic se observa variatia temperaturii in timp in functie de variatia rezistivitatii
electrice (r0) in punctul (0,0,4). Timpul pentru atingerea regimului stationar este foarte similar
pentru fiecare linie, dar acesta scade putin cate putin odata cu cresterea lui r0.

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin


Grupa 121A
N=9

B.Variatia in functie de k:

Asa cum reiese si din grafic, cu cat conductivitatea termica scade, creste efectul Joule, deci
avem temperaturi considerabil mai mari. Se observa clar ca timpul pentru atingerea regimului
stationar creste mult cu fiecare injumatatire a lui k.

Dobre Leonard-Andrei & Ilie Ionut Costin


Grupa 121A
N=9

8. Studiul regimului stationar pentru k/8, pe durata a 10000 de secunde.

Pentru a putea afla timpul la care linia k/8 atinge regimul stationar am fost nevoiti sa
crestem intervalul de timp in care programul ruleaza, si pentru a fii siguri am crescut de la 2000 s
la 10000 s. Acest lucru ne arata destul de clar ca placa ajunge in regim stationar undeva intre
4000-4100 secunde.