CONTROLUL CU US

1. Scopul lucrarii
Cunoasterea principiului fizic al metodei, a metodologiei si aparaturii necesare controlului cu
ultrasunete a materialelor, realizarea imaginii 2D a unei piese prin cartografierea cu
ultrasunete si prelucrarea in Matlab a imaginilor obtinute.

2. Domeniul de aplicare
Domeniile de aplicare ale controlului nedestructiv sunt cele mai diverse
sectoare ale industriei:

Industria automobilelor (diferite piese);

Industria naval ;

Conducte ngropate sau submerse sub ap supuse coroziunii;

Platforme marine;

Aeronautica;

Industria energetica;

Industria aerospaial i militar;

Arheologie;

Structuri feroviare;

Industria petrochimica;

Constructii de masini;

3. Principiul fizic al metodei de control cu US:

a) Istoric:
Pe 27 mai 1940, cercetatorul US Dr. Floyd Firestone de la
Universitatea din Michigan, se aplic pentru un brevet de invenie US,
pentru prima metod practic de testare cu ultrasunete. Brevetul este
acordat n 21 aprilie anul 1942 ca i brevetul US 2280226, intitulat
"Dispozitiv i defectoscopie Detectarea Instrumentul de msurare".
Extrase din primele dou paragrafe ale brevetului pentru aceasta cu
totul nou metod de testare nedistructiv descrie succint elementele
de baz ale unei astfel de testare cu ultrasunete. "Invenia mea se
refer la un dispozitiv pentru detectarea prezenei neomogenitati ale
densitii sau elasticitii materialelor. De exemplu, dac o turnare are
o gaur sau o fisur n cadrul acesteia, dispozitivul permite prezena

crpturii s fie detectate i poziia sa situat, chiar dac defectul se

afl n ntregime n interiorul piesei turnate i nici o parte din ea se
extinde la suprafa. ... principiul general al dispozitivului meu const
n trimiterea vibraiilor de nalt frecven n partea care urmeaz s
fie inspectate, precum i determinarea intervalelor de timp de sosirea
vibraiilor directe i reflectate la una sau mai multe staii de pe
suprafaa piesei. "
James F. McNulty (inginer de radio din SUA) de automatizare
Industries, Inc., apoi, n El Segundo, California, un ameliorator timpurie
a multor cusururile i limitele acestei i a altor metode de testare
nedestructiv, pred n detaliu n continuare testarea cu ultrasunete n
lucrarea sa brevetul US 3260105 (cererea nregistrat la 21 decembrie
1962, a acordat 12 iulie 1966, cu titlul "Aparatur de testare cu
ultrasunete i metoda"), care "Practic testarea cu ultrasunete se
realizeaz prin aplicarea la un traductor piezoelectric de cristal
impulsuri electrice periodice de frecven cu ultrasunete. Cristalul
vibreaz la frecvena ultrasunetelor i este cuplat mecanic la suprafaa
specimenului testat. Aceast cuplare poate fi efectuat prin scufundare
att a traductorului i specimenul ntr-un corp de lichid sau prin contact
real printr-un strat subire de lichid, cum ar fi uleiul. Vibraiile
ultrasonice trec prin specimen i sunt reflectate de discontinuiti care
pot fi ntlnite. Impulsurile echo care sunt reflectate sunt recepionate
de ctre acelai sau de un traductor diferite i sunt transformate n
semnale electrice care indic prezena defectului. "
b) Tipuri de unde:
- longitudinale la care directia de oscilatie a particulelor mediului este paralela pe directia
de propagare a undelor (zonele de compresiune alterneaza cu cele de dilatare;

- transversale (de forfecare), la care directia de oscilatie a particulelor mediului este

perpendiculara pe directia de propagare a undelor (particulele se antreneaza unele pe
altele;
deplasandu-se pe o directive perpendiculara pe directia de propagare, la din viteza
undelor longitudinale) (fig. 1,b);

- de suprafata, cu o traiectorie mai complicata a particulelor, care se propaga numai in

stratul de suprafata al corpului;
apare la suprafata unui solid de grosime mare, marginit de aer ;
se propaga in vecinatatea suprafetei, intr-o zona de grosime aproximativ egala cu
lungimea de unda;
particulele vibreaza urmand o traiectorie eliptica, viteza de propagare este de 90% din
viteza undelor transversal;
se pot detecta defecte de suprafata sau langa suprafata.
c) Ecuatiile undei:

Viteza undelor (v)este data de produsul dintre frecventa (f) si lungimea de unda ()
v=f*

Viteza undelor depinde de modulul de elasticitate, de densitate, de coeficientul Poisson

Exemplu: la frecventa uzuala de 2 MHz, in cazul undelor longitudinale in structuri din

otel, lungimea de unda corespunzatoare este de 3 mm. Defectele care se pot determina
sunt de ordinul a din lungimea de unda.

Reflexia si transmisia undelor la frontiera a 2 medii diferite se face conform legii Snell:
sin / sin = v1 / v2 , unde / sunt unghiurile de incidenta/refractie, iar v1 si v2 sunt
vitezele undelor in cele 2 medii.

d) Ultrasunete:
Ultrasunete vibratii mecanice care se transmit intr-un mediu, sub forma de unde
elastice (unde ultrasonore), cu frecventa de 16kHz.104MHz.
Reflexie - Se numeste reflexie, fenomenul de intoarcere al undei in mediul din care a
venit la intalnirea unui obstacol (suprafata de reflexie)
Refractia - Se numeste refractie, fenomenul de traversare al unei supafete de separatie a
doua medii omogene.
Difuzia - este un proces de amestecare spontan initiat a particulelor a dou substante,
actionnd treptat pn la completa si ireversibila omogenitate a acestora. Cele dou
substante pot s fie substante gazoase, lichide sau solide. Pentru diferite substante exist,
conform legii lui Fick, diferiti coeficienti de difuzie D cu valori de la 1 cm/s la gaze pn
la valori mult mai mici (de peste un miliard de ori) n cazul substantelor solide.
Difractia -Abaterea undelor de la directia initiala de propagare la inversarea unor orificii
sau la intalnirea unor obstacole.
Atenuarea reprezinta o scadere a amplitudinii unui semnal.
Absorbtia daca un semnal nu se reflecta dintr-un obiect, nu se curbeaza pe langa un
obiect sau nu trece pe langa un obiect, are loc absorbtia totala a semnalului.
Viteza de propagare a undelor in unele materiale

Marimi caracteristice ale fasciculului de unde ultrasonore

- frecventa, f: in examinarile nedistructive valorile uzuale sunt cuprinse in intervalul: 0,55MHz
putand ajunge la 2030 MHz;
- viteza de propagare, c [m/s]. Ea depinde de felul undelor si de natura mediului in care acestea
se propaga. De regula, pentru un mediu solid: cL>cT si cs 0,9 cT (L,T si S insemnand :
Longitudinal, Transversal si de Suprafata);
- lungimea de unda [mm], legata de frecventa prin relatia = c/f;
- impedanta acustica Z, o marime ce caracterizeaza mediul acustic in care se propaga undele,
definite de produsul Z=*c [Kg/m2s], fiind densitatea materialului;
- puterea undei ultrasonore, P [W];
- intensitatea undei ultrasonore, I= P/S [W/m2].

Fenomene produse la interfata a doua medii cu impedanta acustica diferita

Atunci cand un fascicul de unde ultrasonore trece dintr-un mediu in altul, cu impedante acustice
diferite (Z1Z2), se produc fenomenele de reflexie si refractie, asemanatoare celor cunoscute din
domeniul opticii, pentru care este valabila legea Snell Descartes, definite prin relatia:

- fiind unghiul dintre normal la interfata si directia de propagare a undei ultrasonore.

Cazul incidentei normale este prezentat in figura 2.

Fig. 2. Incidenta normala

Exemple:
- pentru Z1=Z2, R=0, nu se produce reflexive;
- pentru apa/otel, R=0,935, T=0,065, aproape intreaga energie este reflectata.
In cazul incidentei oblice (fig. 3.), se produce atat reflexia cat si refractia.

Fig.3. Incidenta oblica

Atenuarea undelor ultrasonore
La propagarea undelor ultrasonore intr-un mediu oarecare, intensitatea acestora I, scade cu
distant strabatuta x, dupa o lege exponential:
I=I0 e-2 x
- fiind coeficientul de atenuare, iar I0 intensitatea undelor la intrarea in mediul respective
Principalele cause care produc atenuarea sunt:
- absorbtia cauzata de vascozitatea mediului si conductibilitatea sa termica (pentru toate
mediile).
- difuzia cauzata de pierderile prin reflexive pe suprafetele grauntilor cristalini, porilor,
incluziunilor etc. (pentru mediile solide)
e) Aplicatii ale ultrasunetelor:
Ecografia medicala;
In cardiologie;
In oftalmologie;
Unele animale (ex: liliacul) utilizeaza ultrasunetele pentru a se deplasa, a se orienta si a
vana;
Terapie cu ultrasunete;

4. Controlul cu US:
a) Definitia controlului cu US:
Metoda este bazat pe undele mecanice generate de un element piezo-magnetic excitat la
o frecven cuprins de regul ntre 2 i 5 MHz. Controlul presupune transmiterea,
reflexia, absorbia unei unde ultrasonore ce se propag n piesa de controlat. Fasciculul de
unde emis se reflect n interiorul piesei i pe defecte, dup care revine ctre defectoscop
ce poate fi n acelai timp emitor i receptor. Poziionarea defectului se face prin
interpretarea semnalelor.

b) Schema de principiu:

O inspecie obinuit cu ultrasunete se realizeaz cu aparatur cum ar fi:

impuls/receptor, traductor i ecran. Aparatul impuls/receptor este un aparat electronic care
poate produce pulsuri electrice de voltaj mare. Condus de generatorul de impulsuri,
traductorul genereaz energie ultrasonic de frecven nalt. Energia sunetului este
introdus i propagat n material n form de unde. Cnd apare o discontinuitate (cum ar
fi o defeciune) n drumul undelor, o parte din energie se va reflecta napoi din suprafaa
defect. Semnalul de und reflectat este transformat n semnal electric de ctre traductor
i este afiat pe ecran. n examinarea prezentat anterior, puterea semnalului reflectat este
prezentat n funcie de timpul de cnd semnalul a fost generat i pn a fost recepionat
ecoul datorat defectului. Timpul drumului efectuat de semnal poate fi legat cu distana

parcurs de acesta. Cu ajutorul semnalului se pot obine informaii referitoare la locul

reflexiei, mrimea, orientarea etc.
c) Tipuri de control nedistructiv cu US:
Metoda cu impuls reflectat- (metoda ecoului, puls-echo) metoda de examinare cu
ultrasunete, emise sub forma de impulsuri, la care se inregistreaza, cu acelasi traductor,
ecoul primit de la un reflector (discontinuitate, fundul piesei, muchia tablei, etc).
Metoda cu impuls transmis (metoda umbrei) metoda de examinare cu ultrasunete, la
care se inregistreaza, cu un al doilea traductor, impulsurile care au strabatut materialul
examinat, afectate sau nu de prezenta unei discontinuitati.
Metoda cu ecouri repetate metode de examinare cu ultrasunete, la care se inregistreaza
ecourile multiple (repetate) produse prin reflexia de mai multe ori a impulsurilor pe
suprafetele opuse ale piesei si/sau discontinuitatilor.
Examinare prin contact examinare la care palpatorul se gaseste in contact cu piesa
examinata, prin intermediul unui cuplant.
Examinare prin imersie examinare la care traductorul si piesa examinata sunt cufundate
partial sau total intr-o baie cu lichid.
Examinare cu fascicul direct examinare la care fasciculul ultrasonor ajunge direct in
zona care intereseaza, fara reflexii intermediare.
Examinare cu fascicul reflectat examinare la care fasciculul ultrasonor ajunge in zona
care intereseaza, dupa una sau mai multe reflexii pe suprafetele piesei.
Examinare (cu incidenta) normal examinare la care undele ultrasonice sunt introduse
perpendicular pe suprafata piesei.
Examinare (cu incidenta) oblica examinare la care undele ultrasonice sunt introduse
sub un unghi in raport cu normala la suprafata piesei.
Tehnica de examinare pozitiva mod de examinare la care discontinuitatile sunt
evidentiate prin aparitia unui semnal.
Tehnica de examinare negativa mod de examinare la care discontinuitatile sunt
evidentiate prin absenta sau micsorarea amplitudinii unui semnal.
d) Controlul nedistructiv cu US in imersie:
Examinarea cu ultrasunete n imersie este o metod de control, n care obiectul de testare
i traductorul sunt scufundate ntr-un lichid (de obicei apa), care acioneaz ca mediu de
cuplare. De obicei, sonda este / nu este n contact cu piesa de ncercare.
ezervorul este un dispozitiv n care procedura de ncercare este efectuat, de obicei,
compus dintr-un control al axei . Sondele de imersie sunt automatizate cu motoare i
codificatoare.

e) Tipuri de prezentare a rezultatelor controlului cu US: A-Scan, B-Scan, C-Scan,

D-Scan.

f) Limitarile metodei de control US:

Limitarile metodei cu ultrasunete sunt limitari:

De material, aceasta metoda de control nu se poate aplica pentru toate

materialele;

De dimensiune a piesei;

De dimensiune a defectului;

De adancime a defectului;

g) Tipuri de traductori ultrasonici:

h)

Standarde internationale utilizate in controlul cu US:

SR EN 473/2003
SR EN 583-2/2001
SR EN 583-2/2002
SR EN 1330-4/2003
SR EN 1712/2002
SR EN 1713/200
SR EN 1714/200
SR EN 12062/2001
SR EN 12223/2001
SR EN 25817/1993
SR EN 27963/1995
ST EN ISO 6520-1999