Sunteți pe pagina 1din 60

PA!

informatii despre aparitia omului cu


argumente
(cine cand unde a
scris)
Informatie despre moarte.
Informatie despre suflet.
Din manual:
Introducere in studiul Filozofiei
pag 6-12.
de scris in caiet toate notiunile noi.
valoarea mea in societate (axiologia)
///////////////////////////////////////////////////////
/////////////////
Filozofia este medicina sufletului.
Filozofia vindeca sufletul.
Cicero
Medicina vindeca bolile corpului, Iar Filozofia
elibereaza sufletul de patimi.
Democrit.
Filozofia = dragoste de intelepciune.
din punct de vedere a structurii sale interne
distingem/deosebim urmatoarele domenii:
pilonii filozofiei:

1 ontologia (ontos=existenta logos=teorie)


realitatea obiectelor ce ne inconjoara ... prin
senzatie
problematica ontologiei e strins legata de
dezvoltarea practicii social-istorice si a
cunoasterii stiintifice
2 gnosiologie (gnosis=cunoastere logos=teorie)
apare o data cu doctrina lui Socrate "cunoaste-te
pe tine insuti"
Gnosiologia se ocupa cu studiul cailor , metodelor
, formelor, si valorii cunoasterii
3 logica este acea ramura a filozofiei care
studiaza legile si regulile gandirii corecte.
4 metodologia (meta=dupa odos=cale
logos=teorie) este teoria despre caile , mijloacele
si procedeele dupa care se condice gandirea in
cercetarea lumii.
5 praxiologia(praxis=actiune practica
logos=teorie) este acea disciplina filozofica ce
studiaza strictira generala a actiunii umane.
6 axiologia (axios=valoare logos=teorie) este
acea componenta a filozofieice se ocupa cu
studiul valorii umane, valorii naturii.
7 estetica este teoria generala asupra artei care
cerceteaza producerea si perceperea frumosului
artistic.
....................................................................
.........

elemente de istorie a filozofiei


Filozofia in antichitate
1 ontologia - teoria existentei
2 gnoseologia - teoria cunoasterii
3 antropologia - teoria aparitiei omului
Tales din Milet
anul 625 - 547 i.H.
Eudemus, elevul lui Aristotel, ne relateaz c
Tales ar fi adus geometria n Grecia.
Herodot i atribuie meritul c a formulat axiome
geometrice n Astronomie.
DEmocrit gnoseologie - simturile si ratiunea
alcatuite din atom
Tales a prezis eclipsa de soare din 2 mai 585 .H.
Tales a constatat c anul solar cuprinde 365 zile
si a alcatuit primul calendar.
Ontologia - n plan Ontologic, ntrebarea de baz
este cea privitoare la principiu
( Element originar i esenial comun tuturor
lucrurilor )
Tales ajunge la concluzia c totul provine din ap
i re rentoarce n ap.
Apa este cauza material a tuturor lucrurilor.
Probabil c Tales a considerat apa ca principiu
originar al lumii reiesind din simpla observaie ca

toate formele materiei vii au nevoie de ap


pentru a-i asigura existena.
Gnosiologia - principalele probleme gnosiologice
se refera la
1 sursele cunoasterii
2 valoarea de adevar a cunostintelor
Tales mentiona ca principalele faculti cognitive
snt simurile i raiunea.
raiunea poare descoperi esenele lucrurilor,
esena realitii.
Antropologia - problema antropologic include
1 esena uman
2 raportul dintre individ i societate
3 sensul existenei umane.
Referitor la esena uman Tales a ajns la
concluzia:
Smna ce d natere omului, animalului, este
lichid i se hrnete cu ceva asemntor
vaporilor de ap.
Tales a definit omul prin suflet, iar sufletul prin
gndire.
Omul este compus din corp i suflet muritor.
a 2-a afirmaie este c toate lucrurile sunt pline
de zei,

aceasta ar presupune c lumea e ptruns de o


anumit for vital.
Tales era un om religios i superstiios.
Platon - 427 - 347 .H.
Nmele adevarat - Aristofles.
la virsta de 20 de ani a participat la un concurs
de poezie i pictur, unde l-a intilnit si l-a
ascultat pe Socrate.
Puternic impresionat de intelepciunea acestuia, el
devine elevul lui Socrate.
s-au pstrat, parial, 30 de lucrri scrise sub
form de dialog.
Personajul principal al tuturor dialogurilor este
Socrate.
Ontologie - Platon identific principiul lui
Dumnezeu. neles ca fiind binele suprem sau
ideea de bine.
Dei l numete pe Dumnezeu idee, el l readuce
la o natur spiritual.
Dumnezeu este creatorul. El creeaz prin gandire
si iubire lucrurile.
Gnoseologia - Platon recunoaste ca facultati
cognitive simturile si ratiunea.
Simturile ne creeaza lumea ideilor.

Ratiunea ne dezvaluie esenta ideilor.


Ratiunea ne ofera o veritabila cunoastere a
realitatii.
Antropologie - Platon considera ca omul e creat
din trup muritor si suflet nemuritor.
Sufletul se compune din 3 facultati:
1 facultatea de a gandi (RATIUNEA CE SE AFLA
IN CAP)
2 facultatea sentimentelor ce se afla in piept.
3 facultatea poftelor, placerilor, ce se afla in
burta.
Caracterul omului depinde de facultatea care il
domina.

materia - tipurile de materie pe care Aristotel le


considera de baza aerul, pamantul, apa, focul, eterul.
aristotel - omul e creat din Dumnezeu , lut ,
apa... D si materie
Democrit - omul e creat din Atom

16 09 2016
Filosofia medievala
Sec 6-14

odata ce rel Crestine au patruns in societate - tot


ce se face - trece prin religie, respectiv - filosofie
religioasa
Filosofia Medievala este perioada cand religiile
incearca sa unifice societatea.
Budismul - cea mai timpurie religie mondiala sec
4-3 I.Hr
Dogma gasita in lucrarea Tripitaka (Biblie
Budista)
In Europa, in imperiul Roman, in anul 313,
Imparatul Constantin cel mare oficializeaza
crestinismul.
In anul 610 Mahommed intemeiaza Islamul,
Doctrina fixata in Coran.
Filosofia medievala a trecut prin urmatoarele
perioade:

Apologetica - miscarea de promovare a religiei


crestine din sec 1-3 pana in 313, pana la
oficializarea crestinismului
cei ma crestinizati filosofi greci : Pythagoras,
Socrate, Platon.
etapa 2 - Patristica - miscarea spirituala de
promovare a religiei crestine din din 313 pana in
sec 8
Patristica provine de la Patres - parintii bisericii
si expresia preocupata de justificarea teologica
preocupata de justificarea teologica a doctrinei
crestine.
Filosofia religioasa (cerstina) - porneste de la
argumente rationale si ajunge sa sustina
existenta lui Dumnezeu.
Cel mai originar filosof al patristicii este Aureliu
Augustin.
Ontologia - Atotputernic fiind Dumnezeu, ce a
creat lumea din nimic.
aureliu augustin, si o mentine prin creatie
continua, caci, altfel, lumea n-ar subzista prin ea
insasi.
Dumnezeu este "cauza prim" (prima cauz) a
existentei a realitatii.

Dumnezeu este izvorul lumii, cunostintelor,


perfectiunii.

Gnoseologie - n Dumnezeu se afla formele sau


"ratiunile nascatoare" ale lucrurilor, ale intregii
creatii, incununate de om.
(Dumnezeu este primul cu Ratiune)
Cum il cunoastem pe Dumnezeu.
Sufletul il vede pe Dumnezeu dupa cum ochiul
vede lumina zilei.
Ochiul nu poate vedea interiorul pamantului, de
aceea nu poate vedea nici interioul lui
Dumnezeu.
Pe Dumnezeu il intelegem, i el este suma dintre
cunostinte, intelepciune, iubire, vointa.
pe langa faptul ca Dumnezeu l-a creat pe om cu
ratiune, a pus pe prim plan credinta si pe al 2-lea
plan - ratiunea.
Antropologia - p30
Scolastica (scola = scoala)
invatamant medieval (existent in Imperiul roman
de Apus)
filosofia predata in scolile din evul mediu

escolul 8 - 14
Reprezentantul clasic al Scolasticii este thoma
d'Aquino (1225-1274)
Ontologia p33 scris
Gnosiologie p33 scris,
Antropologie - cautat (la a lui Augustin Aureliu)
cautat argumente la ceea ce scriu

ontologic comun si diferit : Thoma, aureliu


augustin
epoca renasterii
este o epoca prograsista si radicala in istoria
omenirii
omul nu e tratat ca un calator temporar pe
pamant si ca o fiinta activa, libera, constienta de
capacitatile sale
in aceasta perioada apare miscarea deist
renastere - se renaste valoarea omului la rang de
Dumnezeu
Dante Alighieri [1265 - 1321] - nascut in florenta
- capitala renasterii
opere:
divina comedie, ospatul, "despre moharhie"

ontologie - Dante Alighieri era Deist in conceptiile


sale
recunoaste ca la baza existentei a stat paralel
omul si Dumnezeu.
Deism - orientare filosofica, potrivit careia
Dumnezeu a creat lumea si i-a imprimat miscare
si ordine (legi), fara a mai interveni in evolutia
ei.
Omul creeaza existenta si e liber in actiunile sale.
Omul nu trebuie sa dea vina pe Dumnezeu
pentru niste cauze neidentificate pentru
insuccesele sale.
Omul e creat cu ratiune si e obligat sa studieze,
sa cerceteze, sa perfectioneze, sa cunoasca.
Intelectul il ajuta pe om sa cunoasca lumea.
Antropologie
Omul a fost creat de Dumnezeu, omul are o
natura dubla, viata pamanteasca si viata
cereasca
Omul cunoaste ferifirea pamanteasca si cereasca.
Critica Lacomia, cruzimea, fatarnicia, rautatea,
coruptia omului si a societatii.
Slaveste demnitatea, dreptatea, bunatatea,
sinceritatea, dragostea omului.

Giordano Bruno este nascut la Nola (Italia),


profesor de fiosofie a predat la Roma, la Geneva,
Paris, Oxford
in 1592 este arestat si supus sa se dezica de
doctrinele sale.
ars pe rug la 1 februarie 1600
Ontologie Dumnezeu este principiul lumii, Intelegand-ul ca
spirit panteist (orientare filosofica potrivit careia
D-zeu e raspandit pe intreg universul).
La Bruno D-zeu, ca identitate a materiei si a
formei, a posibilitatii si a realitatii, este izvorul
oricarei materii si forme determinate.
Antropologia cea mai mare creatie a lui D-zeu este omul. "
omul este D-zeu, dar nu in mod absolut deoarece
el este om "
Gnosiologie p 39
p36 personalitatile si desoperirile
Alighieri si Bruno.

orice eseu are introducere

notinuea de introducere sa fie data in eseu


introducere
intrebarea 1 : explicati pe scurt cerinta temei
eseului
2: importanta problemei (temei)
eseul il dam la control data viitoare
1 nume prenume grupa...
2 introducere (tema: aparitia si consecintele
raului)
3 cuprins (din istoricul temei, o informatie
precisa,)
4 incheiere (solutii la tema 4+, concluzii la tema,
maxime la tema)

Petrarca-fondator al poeziei italieneti moderne


Boccaccio - ntemeetor al prozei italieneti
moderne.
Leonardo DaVinci - ca pictor, red frumuseea
spiritual a omului.
Michelangilo - ca pictor i sculptor, d expresie
forei fizice i spirituale a fiinei umane.
Copernic - a elaborat i publicat
ipoteza heliocentric prin care a nlocuit
geocentrismul i a introdus brea n concepia
religioas, potrivit creia Dumnezeu ar fi aezat

Pm. n cecntrul universului.


Galilei a descoperit micarea lui venus n jurul
soarelui dovedind astfel heliocentrismul, formele
de relief selenore i petele solare, prin care a
susinut n opoziie cu vechimea antic, unitatea
de natur i structur dintre
Newton - cea de-a dou (legea forei) i cea de-a
treia (legea aciunii i reaciunii). mpreun cu
Galilei au ntemeiat convingerea deist c
Dumnezeu care potrivit lor, a introdus legile n
natur, nu mai nimerea n ordinea fizicii.

ontologia = existenta ca atare


ontologia lui Platon, Aureliu si Bruno.
Platon
Ontologie - Platon identific principiul lui
Dumnezeu. neles ca fiind binele suprem sau
ideea de bine.
Dei l numete pe Dumnezeu idee, el l readuce
la o natur spiritual.
Dumnezeu este creatorul. El creeaz prin gandire
si iubire lucrurile.
Bruno
La Bruno D-zeu, ca identitate a materiei si a

formei, a posibilitatii si a realitatii, este izvorul


oricarei materii si forme determinate.
Aureliu
Ontologia - Atotputernic fiind Dumnezeu, ce a
creat lumea din nimic.
aureliu augustin, si o mentine prin creatie
continua, caci, altfel, lumea n-ar subzista prin ea
insasi.

Platon - D-zeu, Ideie Creaza prin gandire si iubire


Bruno - Materie, forma, posibilitate, realitate Dzeu este izvorul materiei si formei
Aureliu - D-zeu + nimic, mentine prin creatie
continua, datorita la asta - lumea subexist prin
ea insasi
Epoca moderna
p46..49
ontologia deistilor, materialistilor
gnosiologia
antropologia
la ontologie p68-69 Gabriel (asemanari)si martin
(deosebiri
antropologia 61, 67
la epoca contemporana gnoseologie,

antropologie, ontologie
p59..70

Filosofia romaneasca
epoca antica
Elemente de filosofie la geto-daci gasim
analizand cultul lui Zamolxis.
Dupa informatia culeasa de Herodot - Zamolxis
ar fi fost sclavul lui Pythagora, de unde fiind
eliberat si adunandu-si mari bogatii se intoarce in
tara sa.
Intemeiase o asezare unde-i aduna pe cetatenii
de frunte, le organiza mese si in timpul ospatului
ii invata ca acei pe care-i primeste la masa sa nu
vor muri niciodata ci vor fi stramutati intr-un loc
unde se vor bucura pentru vecie de toate
bunurile dorite.
Zamolxis ii invata ca sufletul este nemuritor prin
ideea nemuririi si fericirii pe lumea cealalt se
explic i obiceiul menionat de Herodot "C
atunci cnd se ntea un copil - toate rudele lui,
inconjurand-ul, plangeau asupra relelor pe care
avea sa le sufere din momentul ce vzuse lumina
zilei. La moartea, ns, a unuia din concetenii
lor - ei, dimpotriv, se veseleau. l acopereau cu
pmnt n mijlocul glumelor i se bucurau c s-a
afrit de relele acestei viei."
Ideea nemuririi le sporea puterile n viaa

pmnteasc. Moartea, pentru ei, era doar


sfritul suferinelor pmnteti.
Ei o binecuvntau cnd soseau pe cmpul de
rzboi, unde mureau pentru patrie i libertate.
nvtura lui Zamolxis a dat natere unei filosofii
Ce era propovduit de grupuri ntregi de oameni
ce se abineau de la plcerile acestei lumi.
Triau n celebat, nu mncau carne, i se
numeau politi.
Folclorul constituie un depozit al cunotinelor
filosofice.
n folclor e atestat o nelegere just a
obiectivitii lumii, a existenei ei, independent
de contiina i faptele omului.
Omul este contient de relativitatea sa, de faptul
c lumea e venic.
Ca argument - versurile:
Eu m duc, Codrul rmne,
Plnge frunza dup mine
Eu mai am o zi sau dou
i voi lsa lumea vou
n creaia popular e reflectat ideea c lumea a
existat, exist i va exista independent de
perceperea ei de ctre noi.
Ca argument - proverbele:

Oamenii vin, se duc ca florile de pe cmp


Una cade i alta-n loc rsare.
Omul azi este - mine nu-i.
Omul nu triete ct lumea.
Potrivit concepiei ontologice populare - la
crearea universului au contribuit 4 elemente
primordiale:
Apa - reprezint substana primordial din care
iau fiin toate formele.
Pmntul - este secundar fa de ap pentru c
se conine n adncurile ei ca o materie inform.
Aerul - e necesar ntregului Univers. Fr aer nimeni n-ar tri pe lume.
Focul - ca i apa, posed o semnificaie
miraculoas, nsuiri purificatoare. Aceast
proprietate o aveau focurile nchinate soarelui din
ajunul Crciunului i cele din smbta Patelui.
Focul pe pmnt (Vatra familiei) i focul pe cer
(Soarele) erau considerate sfinte fiind-c
aduceau bunstare omului.
Creatorul popular este convins c realitatea
este aa cum o vede el. C tot ceea ce are loc n
natur acioneaz asupra organelor de sim,
reflectndu-se n contiin. C prin intermediul
vzului, auzului, pipitului, mirosului, gustului poate fi cunoscut lumea nconjurtoare.

"Pn nu vezi - s nu crezi"


Creatorul popular proslvete omul ca fin
raional. Se observ o atitudine de respect fa
de tiutorii de carte.
Cine are carte - are-n via carte.
Se menioneaz c pe lng nvtur e nevoie
i de raiune.
La un car de'nvtur e bun i o lingur de
minte.

Epoca Medieval
Filosofia medieval
Grigore Ureche (1590-1647)
Letopisetul Tarii Moldovei
"Lumea nu e ceva statornic, totul se schimba i
aceste schimbri de la Dumnezeu sunt tocmite."
"Toate puterile de la Dumnezeu sunt."
"Mintea (Raiunea) de la Dumnezeu vine."
"Muli scriitor au scris rndul i povestea rilor, a
feciorilor i nepoilor s le fie de nvtur i de
cele rele s se fereasc."
"Dumnezeul a creat pe om din trup i suflet
nemuritor."
"Omul face fapte drepte i nedrepte, el este
judecat de Dumnezeu, care ceart nedreptatea i
nal dreptatea."

Miron Costin (1633-1691) nal draptatea


Letopiseul rii moldovei de la Aron Vod
ncoace
"n lume nu e nici o putere fr de la Dumnezeu
dat."
"Dumnezeu l-a creat pe om cu raiune,
Dumnezeu - toate gndurile omeneti le
strmut."
Viaa lumii (Costin)
Deertarea deertrilor i toate sunt dearte.
A lumii cnd cu jale cumplit via
i ca apa n cursul su nu se oprete
Aa cursul lumii nu se continete.
Fum i umbre sunt toate, visuri i preri.
Nu-i nimica s stea n veci, Toate trec n lume
Toate-s nestatornice, toate-s nite spume
Ia aminte, dar, omule, cine eti pe lume?
Una fapta ce-i rmne
n cer cu fericire n veci te mrete.

Aureliu
Ontologia - Atotputernic fiind Dumnezeu, ce a
creat lumea din nimic.
aureliu augustin, si o mentine prin creatie
continua, caci, altfel, lumea n-ar subzista prin ea

insasi.
ureche
ont - "Dumnezeul a creat pe om din trup i suflet
nemuritor."
Costin
ont - "n lume nu e nici o putere fr de la
Dumnezeu dat."
bruno alighieri
Tema de azi:
Filosofia romaneasca epoca renasterii Neagoe
Basarab
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ontologie
Concepia sa despre lume si viata este
creationista
El considera ca insusi universul a fost creat in
folosul omului, toate componentele sale corpurile ceresti, fenomenele naturii,
vietuitoarele - poseda firea lor proprie, avand
drept finalitate (scop) omul.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------gnosiologie

omul se deosebeste de celelalte vietuitoare ca e


Dotat de catre divinitate cu intelect.
Intelectul nu functioneaza automat, el pretinde
efort.
Dumnezeu ne-a dat minte ca sa cugetam noi
insine cele bune. Mintea este avuie comoar
netrectoare.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------antropologie
Scopul lui Neagoe Basarab, "Acest Marc Aureliu
al Tarii Romanesti" Hasdeu, era formarea unui
om ideal si a unui principe ideal, insistand asupra
unui model de comportament masurat si
echilibrat. (Conceptie Creationista - Dumnezeu)
Antropocentrism - antro = om, kentrion - centru
= concepie conform careia omul este scopul i
ratiunea de a fi centrul universului.
Poziia de excepie a fiinei umane o explic prin
capacitatea acesteia de a-si perfectiona firea,
datorita libertatii de care dispune in a alege
binele sau raul - tot ce se abate de la acestea.
Omul se poate ridica la sfinti, sau cobori la fiare,
dobitoace
Omul care ramane pasiv cade in mreaja afectelor
i pasiunilor reale, caci numai omul poate
pacatui.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------

Epoca moderna
Dimitrie Cantemir
_______________________________________
_______________________________________
________________________
ont
_______________________________________
_______________________________________
________________________
gnos
_______________________________________
_______________________________________
________________________
antr
Concepia lui Cantemir desore om este animata
de o tendinta umanista, manifestata prin
accentuarea demnitatii omului ca fiinta rationala
si libera.
In istoria ieroglifica , cugetatorul suvliniaza ca
omul este fiinta cea mai nobila, care dispune de
constiinta scopului si care poate alege intre bine
si rau.
Toti oamenii se nasc buni din punct de vedere
natural si, daca vor, pot deveni din punct de
vedere moral. Cantemir.

_______________________________________
_______________________________________
________________________

Bruno - Materie, forma, posibilitate, realitate Dzeu este izvorul materiei si formei
Bruno
Antropologia cea mai mare ceratie a lui D-zeu este omul. "
omul este D-zeu, dar nu in mod absolut deoarece
el este om "

ontologie - Dante Alighieri era Deist in conceptiile


sale
recunoaste ca la baza existentei a stat paralel
omul si Dumnezeu.
Deism - orientare filosofica, potrivit careia
Dumnezeu a creat lumea si i-a imprimat miscare
si ordine (legi), fara a mai interveni in evolutia
ei.
Omul creeaza existenta si e liber in actiunile sale.
Omul nu trebuie sa dea vina pe Dumnezeu

pentru niste cauze neidentificate pentru


insuccesele sale.
Omul e creat cu ratiune si e obligat sa studieze,
sa cerceteze, sa perfectioneze, sa cunoasca.
Intelectul il ajuta pe om sa cunoasca lumea.
Antropologie
Omul a fost creat de Dumnezeu, omul are o
natura dubla, viata pamanteasca si viata
cereasca
Omul cunoaste ferifirea pamanteasca si cereasca.
Critica Lacomia, cruzimea, fatarnicia, rautatea,
coruptia omului si a societatii.
Slaveste demnitatea, dreptatea, bunatatea,
sinceritatea, dragostea omului.

5 noiembrie 2016
ontlogia si problematica lui
Spaiul i timpul

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------conceptii despre spatiu si timp in epoca antica


Atomistii(Democrit, Epicur, Lucreiu) concep
spatiul si timpul ca entitati de sine statatoare, ca
substante independente de orice continut.
Spatiul si timpul decurg in postularea a 2
realitati: atomii(plinul) si vidul (spatiul).
Atomii vesnici se combina si se recombina in
spatiu, care(spatiul) nu e influentat de actiunea
atomilor si face posibila miscarea acestora.
Aristotel concepe spatiul si timpul ca relatii intre
obiecte si fenomene, ca proprietati ale acestora.
Spatiul este locul obiectelor dependente,
Timpul e indisolubil legat de miscare, fiind
masura, numarul miscarii.
Aristotel pune bazele unei conceptii relationiste
despre spatiu si timp.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Conceptii despre spatiu si timp in epoca
medievala
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------conceptii despre spatiu si timp in epoca moderna

Galileo, Newton - ideea de univers mecanic,


deschis, infinit, omogen, izotrop.
Newton concepe spatiul si timpul ca relatii de
sine statatoare - ca substante, receptacole
independente de miscarile obiectelor ce se petrec
in ele.
Spatiul absolut - continuum etern, infinit, izotrop.
Timpul absolut - durat pur, curgere eterna,
continua, uniforma, omogena.
Newton defineste spatiul relativ si timpul relativ
ca atribute ale lucrurilor si intelese ca variabile in
functie de miscarile acestora.
Kant - daca spatiul si timpul ar exista in sine, sau
ar fi atribute ale lucrurilor, atunci cunostintee
matematicii si fizicii despre spatiu si imp nu ar fi
absolu certe si universale.
Kant - spatiu si timp ca forme a priori a
sensibilitatii.
G.W. Leibniz afirma ca spatiul si timpul nu sunt
substante, entitati in sine statatoare, ci expresia
relatiilor dintre lucrurile existente.
"Socoresc spatiu ldrept ceva pur, realtov, ca si
timpul: drept o ordine a coexistentelor, asa cum
timpul este o ordine a succesiunilor."
Spatiul si timpul nu sunt realitati absolute.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------

---------------------------------Conceptii despre spatiu si timp din epoca


contemporana
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------PA! Epoca contemporana (impart pagina de caiet
in 3)
gnos, antr, ont,
epoca contemporana
p80, Lucian Blaga - ontologie, ontologia (p77)
vasile compta
Gnosiologie - Blaga ; (p79)Mircea florian
Antropologia - Blaga- p80. ; (p78) radulescu
motru
PA!
Eseu filosofic - omul si timpul (o pagina de caiet)
p109

Data de astzi 11 noiembrie


Gnosiologia Cunoasterea
p122 - esenta cunoasterii
__________________________________________________
__________________________________________________
__________Definitia cunoasterii
__________________________________________________

__________________________________________________
__________Structura cunoasterii
__________________________________________________
__________________________________________________
__________Obiectul cunoasterii
__________________________________________________
__________________________________________________
__________Subiectul cunoasterii
__________________________________________________
__________________________________________________
__________-

Modurile cunoasterii p123-124


__________________________________________________
__________________________________________________
__________Cunoastere
__________________________________________________
__________________________________________________
__________C
u
n
o
a
s

t
e
r
e
__________________________________________________
__________________________________________________
_________-

Cunoastere si intuitie (p125)


__________________________________________________
__________________________________________________
__________Tipuri de cunoastere
__________________________________________________
__________________________________________________
__________Tipuri de intuitie
__________________________________________________
__________________________________________________
__________-

Asta pe acasa

Tema in clasa:
18 noiembrie;
Comunicarea
__________________________________________________
______________________________________________
|
Comuniarea, (definiia)
Dialogul (definiia)
p148
__________________________________________________
______________________________________________
|
__________________________________________________
______________________________________________
1 Schema comunicarii p148
__________________________________________________
______________________________________________
2 Emitorul
__________________________________________________
______________________________________________
3 Codul
__________________________________________________
______________________________________________
4 Canalul de comunicare
__________________________________________________
______________________________________________
5 Mesajul
__________________________________________________
______________________________________________

6 Receptorul
__________________________________________________
______________________________________________
7 FeedBack-ul
__________________________________________________
______________________________________________
---------------------------------------------------------------------------------Functiile comunicarii: p150
__________________________________________________
______________________________________________
1 Functia referenial
__________________________________________________
______________________________________________
2 Funcia expresiv
__________________________________________________
______________________________________________
3
__________________________________________________
______________________________________________
4
__________________________________________________
______________________________________________
5
__________________________________________________
______________________________________________
6
__________________________________________________
______________________________________________
----------------------------------------------------------------------------------

Tipuri de comunicare (p152)


__________________________________________________
______________________________________________
|
Comunicare intrapersonala
Comunicare interpersonala
__________________________________________________
______________________________________________
|
Comunicarea si conflictul
(tipuri)p153______________________________________
_______________________
|
|
|
|
|
|
|
Conflicte Individuale conflicte interindividuale
__________________________________________________
______________________________________________
--------------------------------------------------------------------------------------Pag.5 Etapele conflictului n comunicare p153
__________________________________________________
______________________________________________
Dezacordul
__________________________________________________
______________________________________________
Confruntarea
__________________________________________________
______________________________________________
__________________________________________________

______________________________________________
__________________________________________________
______________________________________________
__________________________________________________
______________________________________________
Eseu - problemele comunicarii in sec XXI p155

p158 - omul fericirea - 130

PA! trebue sa gasesc perechea a 5-a sa raspund


totul
nualul lui Roca
Capcelea - Filozofie
Vizir - curs de lecii de filozofie
Vortopan - Filozofie
Manuale romaneti
Dicionar de filozofie
Antologie
Informaii despre apariia omului cu argumente

Informaii despre Moarte


Informaii despre suflet
de citit din manual : Itroducerre in studiull
filozofiei
pag 6-12
De scris in caiet toate noiunile noi
Ce vlaoare am eu

Filozofia este medicina sufletului


Filozofia vindeca sufletul
Cicero

Autor

Medicina vindeca bolile corpului iar filozofia


elibereaza sufletul de patimi
Autor
Democrit
Din punct de vedere a structurii sale interne
distingem urmatoarele domenii
1) Ontologia - provine de la latinescul ontos
(existena), logos (teorie). Problematica ontolgiei
e strans legata de dezvoltarea practicii socialistorice
i a cunoaterii tiinifice
2) Gnosiologia -provine dde la gnosis
(cunoatere) li logos (teorie). Apare odata cu
doctrina lui Socrate cunoate-te pe tine insui
Gnosiologia se ocupa cu studiul cailor metodelor
formelor i valorii cunoaterii
3)Logica - Ramura filozofiei care studiaza legile i

regulile gandirii corecte


4)Metodologia - meta (dupa) odos(cale)
logos(teorie). Este teoria despre caile mijloacele
i procedeele dupa care se conduce gandirea in
cercetarea lumii
5)Praxiologia - praxis (practica) logos (teorie).
Este acea disciplina filozofica ce studiaza
structura generala a aciunii umane
6) Axiologie - axios(valoare) logos (teorie). Este
acea componenta a filozofiei. ce se ocupa cu
studiul valorii umane valorii naturii
7) Estetica - teoria generala asupra artei care
cerceteaza producerea i perceperea frumosului
artistic.
8)ETICA (lb.gr. ethos cutum, obicei, morav)
studiul conceptelor i principiilor pe care se
bazeaz modul n care judecm comportamentul
uman; ramur a filosofiei al crei obiect de
cercetare l constituie morala
Daca am obinut cunotine din mai multe surse
i nu este chiar posibil sa le reinem pe toate
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<10:01
09.09.2016
Tema: capiitolul 2 elemente de istorie a filozofiei
filozofia n antichitate
Thales din Milet
anul 625-547 .e.n
Edemus elevul lui Arisotel ne relateaz c Thales
ar fi adus geometria n gerecia

Heodot i atrinuie meritul a formuat axiome


geometrice n astronoie
tHALES A PREZIS ECLIPSA DE SOARE di 2 mai
585 .e.n
Thales a constatat c a nul solar cuprinde 365 de
zile i a alctuit primul calendar
Ontologia - n plan ontologic ntrebarea de baz
eeste cea privitoare la principiu (element originar
i senial comun tuturor lucrurilor )
Thales ajunge la concluzia c totul prvine din
ap i se rentoarce n ap.. Apa este cauza
matterial a tuturor lucrurilor. Probabil c Thales
a considerat apa ca orincipi originar al llumii
ieind din simpla observaie c toate formele
materiei vii au nevoie de ap pentru a-i asigura
existena
Argumente Pro i contra ^
Gnoseologie principalele probleme gnoseologice
se refer la
1)sursele cunoaterii
2)valoarea de adevr a cunotinelor
Thales menina c principalele faculti cognitive
snt simurile i raiunea
Raiunea poate descoperi esenele lucrurilor,
esena realitii
Antropologia
Problema antroplogic inlcude

1)esena uman
2)raportul dintre individ i societate
3)sensul existenei umane
Referitor la esena uman Thales ajuns la
CONCLUZIA smna ce d natere omului
animalului este lichid i se hrnete cu ceva
asemntor vaporilor de ap
Thales a definit omul prin suflet iar sufletul
prin gndire. Omul e compus din trup i suflet
muritor
a doua afimaie este c toate lucrurile sunt pline
de zei aceasta ar presupune c lumea e potruns
de o anumit for vital, Thales era un om
religios i superstiios
Platon
427-347 .e.n
Numele adevrat Aristocles
La vrsta de 20 de ani a participat la un conurs de
poezie i pictur unde l-a antlnit, l-a ascultat pe
Socrate
Putenic impresionat de nelepciunea acestuia el
devine elevul lui Socrate
S-au pstrat parial 30 de lucrri scrise sub form
de dialog, personajul principa al tuturor
dialogurilor este Socrate
Ontologie
Platon identific principiul Dumnezeu neles ca
fiind binele suprem sau idea de bine dei l
numet pe Dumnezeu idee el l readuce la o
natur spiritual

Dumnzeu este creatorul, el creaz prin gndire i


iubire lucrurile
PLaton recunoate ca faculti cognitive simurile
i raiunea simurile ne creaz lumea ideilor
Raiunea ne dezvlui eesena ideilor, Raiunea ne
ofer o veritabil cunoatere a realitii
Antropologie
Platon consider c omul e creat din trup muritor
i sufet nemuritor. Sufletul se compune din 3
faculti
1)A gndi (raiunea ce se afl n cap)
2)sentimentele (ce se afl n piept)
3)Poftelor, plcerilor (ce se afl n burt)
Caaracterul omului depinde de facultatea care l
domin
Pag 14-26 manual ... Noiuni noi de scris n caiet
De studiat conceptul lui Aristotel i Democrit
(dup Ontologie, gnoseologie, antropologie)
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
>>>>>>>>>>>>>>>>>>10:22 23.09.2016
Tema filozofia renaterii (sec XIV-XVI (XVII))
Epoca renaterii este o epoc pogresist radical
n istoria omenirii
Omul nu e tratat ca un cltor temporar pe
pmnt ci cao fiin activ liber contient de
capacitile sale

n aceast perioad apare micarea deist


Dante Alighieri (1265-1321) Nscut n Florena capitala renaterii
Oprele - Divina comedie , Ospul , Despre
Monrhie
Ontologie:
Dante Alighieri era deist n concepiile sale
Recunoate c la baza existenei a stat paralel
omul i Dumnezeu
deism- orintare filozofic, potrivit creia
Dumnezeu a creat lumea i i-a imprimat micare
i ordine (legi), fr a mai interveni n evoluia ei.
i omul creaz existena i e liber n aciunile sale
Omul nu trebuie s dea vina pe dumnezeu pentru
nite cauze neidentificate pentru insuccesele
salle.
Omul e creat cu raiune i e obligat s studieze,
s cerceteze s perfecioneze s cunoasc.
Intelectul l ajut pe om s cunoasc lumea.
Antropologie:
Omul a fost creat de D-zeu omul are o natur
dubl viaa pmnteasc i viaa cereasc, omul
cunoate fericirea pmnteasc i cereasc.
Critic lcomia cruzimea, frnicia, rutatea,
corupia omului i a societii i slvete
demnitatea dreptatea buntatea, sinnceitatea,
dragostea omului
Giordano Bruno este nscut la Nola (Italia) -

Profesor de filosofie, a predat la Roma, Geneva,


Oxford
Dupa 1592 a fost arestat i supus s se dezic de
doctrinele sale.
Arspe Rug la 1 febr 1600
Ontologie:
D-zeu este principiul lumii nelegndu-l n spirit
panteist
i imanent lumii
Antropologie
Cea mai mare creaia a lui
Omul este Dumnezeu dar nu n mod absolut
deoarece este Om
Gnoseologie (p39)

Dante Alighieri i Giordano Bruno Gnos Antrop


Onto
PA! p 36 de scris personalitile i descoperirile
Foaie de titlu
Eseu Tema: Apariia i consecinele rului
orice eseu are introducere (de scris numaidect
n eseu)
de rsp 2 ntrebri
-explicai pe scurt cerina temei eseului
-Importana temei

Cuprins:
-Din istoricul temei
-O informaie precis
-O informaie proprie
ncheiere
-Soluii la tem (minim 4 soluii)
-Concluzii la tem (Maxime la tem)
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<8:30
30.09.2016
Petrarca-fondator al poeziei italieneti moderne
Boccaccio - ntemeetor al prozei italieneti
moderne.
Leonardo DaVinci - ca pictor, red frumuseea
spiritual a omului.
Michelangilo - ca pictor i sculptor, d expresie
forei fizice i spirituale a fiinei umane.
Copernic - a elaborat i publicat
ipoteza heliocentric prin care a nlocuit
geocentrismul i a introdus brea n concepia
religioas, potrivit creia Dumnezeu ar fi aezat
Pm. n cecntrul universului.
Galilei a descoperit micarea lui venus n jurul
soarelui dovedind astfel heliocentrismul, formele
de relief selenore i petele solare, prin care a
susinut n opoziie cu vechimea antic, unitatea
de natur i structur dintre

Newton - cea de-a dou (legea forei) i cea de-a


treia (legea aciunii i reaciunii). mpreun cu
Galilei au ntemeiat convingerea deist c
Dumnezeu care potrivit lor, a introdus legile n
natur, nu mai nimerea n ordinea fizicii.
Patristic - micare spiritual menit s
promoveze religia cretin. (sec XIII - XVII
Princpiu - element general i caracterisitc tuturor
lucrurilor.
Scolastic- filosofia predat n evul mediu
Apologetica -sec I - II
Filozofia epocii moderne
coala francez P 46-49
PA!
Grafic T ontologie gnoseologie antropologie
dintre:
Deitii
Materialitii

Ontlogie
pag 68-69 Gabrie Marcel Martin
Heighfghd
Gnoseologie Pozitivismul lu Comte pag 63
Antropologie pag 61, 67
Pag 59-70

Pentru test
Note comune i diferene specifice
comparri, asemnri i deosebiri dintre filosofi
diferitor epoci
Epoca contemporan
Elemente de filozofie la Geto-Daci, gsim,
analiznd cultul lui Zamolxis, dup informaia
culeas de Herodot, Zamolxis ar fi fost sclavul lui
Pitagora, de unde fiind eliberat i adunndu-i
mari bogii, se ntoarce n ara sa, ntemeiaz o
aezare unde-i aduna pe cetenii de frunte, le
organiza mese i n timpul ospului i nva c
acei pe care-i primete la masa sa nu vor muri
niciodat i vor fi strmutai ntr-un loc unde see
vor bucura pentru vecie de toate bunurile dorite.
Zamolxis i nva c sufletul este nemuritor prin
idea nmuririi i fericirii pe lumea cealalt se
explic i obiceiul menionat de Herodot
"C atunci cnd se ntea un copil, toate rudele
lui nconjurndu-l, plngeau asupra relelor pe
care avea s le sufere din momentul ce vzuse
lumina zilei
La moartea ns a unuia din concetenii lor, ei
dimpotriv se veseleau, l acopereau cu pmnt
n mijlocul glumelor i se bucurau c s-a sfrit
de relele acestei viei".
ideae nemuririi le sporea puterile n viaa
pmnteasc. Moartea pentru ei era doar

sfritul suferinelor pmnteti, ei o


binecuvntau cnd sossea pe cmpul de rzboi,
unde mureau pentru patrie i Libertate,
nvtura lui Zamolxis a dat natere unei filozofii
ce era propvduit de grupuri ntregi de oameni
ce se abineau de la plcerile acestei lumi. Triau
n Celibat, nu mncau carne, li se numeau politi
Folclorul
Folclorul constituie un depozit al cunotinelor
filozofice. n folclor e atestat o nelegere just a
obiectivitii lumii, a existenei ei
Independent de contiina i faptele omului
Omul este contient de relativitatea sa, de faptul
c lumea e venic, ca argument, versurile
"Eu m duc, codrul rmne,
Plnge frunza dup mine"
"Eu mai am o zi sau 2,
i voi lsa lumea vou"
n creaia popular e reflectat idea c lumea a
existat, exist i va exista independent de
perceperea ei de ctre noi.
Ca argument proverbele
"Oamenii vin, se duc ca florile de pe cmp, ua
cade li alta-n loc rsare" "Omul azi este, mine
nu-i"
"Omul nu triete ct lumea"
Epoca Medieval
Grigore Uereche 1590-1657 Letopiseul rii

Moldovei
"Lumea nu e ceva statornic, totul se schimb,
i aceste schimbri de la Bojika sunt tocmite"
"Toate puterile de la Mnezo sunt"
"Mintea (raiunea) de la dumnezeu vine"
"Muli scriitori au scris rndul i povestea
rilor a feciorilor i nepoilor s le fie de
nvtur i de cele rele s se fereasc"
"Dumnezeu l-a creat (tipa)pe om"
"Omul face fapte drepte i nedrepte, el este
judecat de D-zeu care ceart nedreptatea i
nal dreptatea."
Miron Costin (1633-1691)
Letopiseul rii Moldovei de la Aron Vod ncoace
n lume nu este nicio putere nu de la D-zeu dat
D-zeu l-a creat pe om cu raiune D-zeu - toate
gndurile omeneti le strmut.
Viaa lumii
Deertarea deertrilor i toate sunt dearte
A lumii cnd cu jale cumplit via
i ca apa n cursul su cum nu se oprete
Aa cursul lumii nu se contenete
Fum i umbre sunt toate, visuri i preri
Nu-i nimica s stea n veci, toate trec n lume
Toate-s nestatornice toate-s nite spume
Ea aminte, dar, omule, cine eti pe lume
Una fapta ce-i rmne
n cer cu fericire, n veci te mrete

Potrivvit concepiei ontologice populare, la


crearea universului au contribuit 4 elemente
primordiale
-apa reprezint substana pimordial din care
iau fiin toate formele
-Pmntul- este secundar fa de ap pentru
c se conine n adncurile ei ce o matterie
inform.
-aer, e necesar ntregului univers fr aer,
nimeni n-ar tri pe lume
-foc - ca i apa, posed, o semnificaie
mirraculoas, nsuiri purificatoare, aceast
proprietate, o aveau focurile nchinate soarelui, n
ajunul crciunului i cele din smbta patelui,
focul pe pmnt, vatra familiei i focul pe cer
(soarele) erau considereate sfinte, fiindc
aduceau bunstare omului
Creatorul popular este convins c realitatea
este aa cum o vede el, c tot ceea ce are loc m
natur acuineaz asupra organelor de sim,
reflectndu-se n contiin c prin intermediul

vzului, auzului, pipitului, mirosului, poate fi


cunoscut lumea nconjurtoare
"Pn nu vezi, s nu crezi"
Creatorul popular proslvete omul ca fiin
raional
Se observ o atitudine de respect. fae de
tiutorii de carte
"Cine are carte, are-n via parte
Se menioeaz c pe lng nvtur e nevoie i
de raiune
"La un car de cunotine, e bun i o lingur de
minte"
Note comune ntre filozofia antic i cea
romneasc, i diferene (gnos, antrop, onto)
>>ONTOLOGIE<<
ANTICA
Thales -> totul provine din apa si se reintoarce in
apa. Apa este cauza materiala a tuturor
lucrurilor;
Anaximenes - cu aerul;
Heraclit - cu focul;
Anaximandros - cu infinitul.
ROMANA
La crearea universului -> apa era substanta
primordiala, din care iau fiinta toate formele;
focul, pamantul, aer.
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Platon -> insa spunea ca Dumnezeu este ideea
binelui, care a si creat universul prin gandirea si
iubirea sa fata de toate lucrurile;

Aristotel -> nu exista o anumita materie


determinata, din care se desprind toate celelalte;

>>GNOSIOLOGIE<<
ANTICA
Thales -> facultatile cognitive sunt simturile si
ratiunea: simturile creaaza ideile, ratiunea
dezvaluie esenta lor. Astfel, aceasta teorie o
considera ca fiind corecta si filosoful modern
Steiner (mai jos);
Platon -> existenta este caracterizata prin
lucrurile pe care le putem atinge, sensibile si prin
lumea ideilor, creata odata cu deciziile asupra
acestor lucruri.
ROMANA
Se sustinea ca realitatea este formata din ceea
ce vede el, omul: "Pana nu vezi, nu crezi". Adica
elementul realitatii sunt actiunile din partea
naturii pe care le percepe omul cu ajutorul
simturilor.
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Aristotel sustinea perincipiile stiintei -> sunt
anumite idei fundamentale, generale, urmate de
celelalte idei ale unei stiinte.
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<10:13
04.11.2016
Filozofia romneasc epoca renaterii
Ontologie
El consider c nsui universul a fost creat n

folosul omul, tiate componentele sale - corpurile


cereti, fenomenele naturii, vieuitoarele-posed
firea lor proprie, avnd drept finalitate omul
Gnoseologie
Dotat de ctre divinitate cu intelect.
Intelectul nu funcioneaz automat, el pretinde.
Bojika ne-a dat minte ca s cugetm noi nine
cele bune. Mintea este o avuie i comoar
netrectoare
Antropologie
Scopul lui Neagoe Basarab "acest Marc Aureliu al
rii romneti" era formarea unui om ideal i a
unui principe ideal insisitnd asupra unui model
de comportament msurat i echilibrat.
Antropocentrism concepie conform creia omul
este scopul i raiunea de a fi cetrul universului
Poziia de exepie a fiinei umane o explic prin
capacitatea acesteia de a-i perfeciona firea,
datorit liertii de care dispune n a alege binele
sau rul - tot ce se abate de la acesta
Omul se poate ridica la divinitatea sau poae
cobor la nivelul fiarelor i al dobitoacelr
Omul care rmne pasiv cade n mreaja
afectelor i pasiunilor rele, cci numai omul poate
pctui.

Epoca Modern
Dimitrie cantemir
Ontologie

Lui Cantemir se afl noiunea de divinitate.


Definit ca existen absolut din care deriv
orice alt existen.
Universul este finit i circumscris de divinitatea
creatoare ntr-un paiu determinat.
Cantemir pnduleaz ntre teismul tradiional care ssubliaz dependena i inferioritatea
creaturii fa de creator, i deism care afirm ne
intervenia divinitii n lumea creat. Cantemir
se nscrie n spiritul renascentist i luminist.
Gnoseologie
Prin raiune omul se aseamn cu D-zeu posed
o nzuin ctre bine i trebuie s urmeze
exigenele nobile ale naturii umane i s asigure
dominaia raiunii aupra pasiunilor corpului.
Antropologie
Concepia lui D Cantemir despre om este
animat de o tendin umanist, manifestat prin
accentuarea demnitii omului ca fiin raional
li liber.
n istoria ieroglific, cugettorul subliniaz c
omul este fiina cea mai nobil care dispune de
contiina scopului i care poate alege ntre ntre
bine i ru
Toi oamenii se nasc buni din punct de vedere
natural i, dac vor, pot deveni buni din punct de
vedere moral

Epoca contemporan
Ontologie (pag 80 Lucian Blaga)
Blaga susine c principiul lumii l constituie
marele Anonim. Factor mtafizic central, numit fie
substan, fie eu absolut, fie Raiunea imanent,
fie incontient, dar neidentificndu-l cu D-zeu
n concepia lui Blaga, lumea n msura n care o
simte i nelege, este pt om un univers d e
mistere, drept cinsecin a marelui anonim care
este misterul misterelor.
Gnoseologie(pag 80 Lucian Blaga)
Blaga disinge 2 principalele forme de cunoatere;
Paradisiac i luciferic.
Prima se realizeaz prin intelectul enstatic, care
are ca obiect aspectele exterioare ale lucrurilor.
Cea de-a 2-a este proprie intelectului ecstatoc
are ca obiect nivelul ascuns al lucrurilor i
asigur cunotine cere ncearc exemplificarea
i nelegerea acestuia.
Antropologie (pag 80 Lucian Blaga)
Potrivit lui Blaga omul triete simultan i n
orizontul misterului la care se raporteaz i pe
care, n msura descifrrii, l releveaz prin
creaiile sale sprituale.
Blaga afirm c omul este "existena ntru mister
i pentru relevare".
El ajunge la idea c specificul omului este
destinul su creator existena omului ca om fiind
legat nu de mediul natural biologic ci de o lume

a valorilor ceea ce presupune calitatea de subiect


create
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<9:05
05.11.2016
Ontologia i poblematica lui
Despre spaiu aparte i timp aparte
1) Concepii despre spaiu i timp din epoca
antic
a)spaiu aristotel
spaiul este locul obiectelor cre nu exist
independent de de ele
spaiul concept ca relaii ntre obiecte
Atomitii(Democrit, Epicur, Lucreiu)
Spaiu nu este influenat de aciunea a aatomilor
i face prin libera micare a acestora
spaiul este conceput ca entitate de sine
stttoare ca substan independent de orice
coninut.
Spaiul este locul de combinare i recombinare a
atomilor
b)Timpul
timpul este legat de micare, fiind msura sau
numrul micrii.
Aristotel timpul este conceput ca relaie ntre
obiecte i fenomene
Atomitii
Timpul este conceput ca entitate de
sinestttoare ca substan independent de
orice coninut
timpul decurge prin postularea a dou realiti

atomii i vidul
2)Concepte despre spaiu i timp din epoca
medieval pag 108
b)Timpul
Augustin
Lumea s-a creat mpreun cu timpul
De la nceput nu exist timpul trecut
Exist trei timpuri : prezentul din cele trecute,
prezentul din cele prezente,
prezentul din cele viitoare
3)Concepte despre timp i spaiu, epoca modern
Newton concepea spaiul i timpul ca realiti de
sine stttoare - ca substane receptacole
independente de micrile obiectelor care se
petrec n ele.
a)spaiul - absolut ca un continuum eternm infinit
i izotrop
b)Timpul - absolut ca durat pur, curgere
etern, continu, uniform, omogen.
4)Concepte despre timp i spaiu, epoca
contemporan
a)Spaiul reprezint totalitatea raporturilor de
coexisten dintre lucruri.
Spaiul prin natura lui are trei
dimenssiuni(lungime lime adncime)i este
reversibil poate fi parcurs n direcii opuse i este
posibil ntoarcerea la punctull de pornire.
Spaiul este dat de ntinderi infinite ce conin i
ptrund totul, ntr-o infinnitate de lumi astfel

nct nici un lucru nu poate mai n universului


dect altele.
b)Timpul - totalitatea raporturilor de succesiune
i simultanitatea timpului are o singur
dimensiune durat i este irecersibil a curs din
trecut n prezent i curgedin prezent n viitor.
Timpul este conceput drept curgere fr nceput
i sfrit ca, succesiune, i simultatnitate, a
desfurrii lucrurilor, proceselor i
evenimentelor din univers.
omul i timpul eseu filozofic pag 109-111
Cap: Gnoseologia
1)Esena cunoaterii pag.122
1.Definiia cunoaterii
proces care se realizeaz prin relaia cognitivinformaional dintre obiect i subiect.
2.Structura cunoaterii
Cunoaterea presupune relaia dintre cei doi
termeni opui: obiectul i subiectul. Dintre lume
ca obiect i om ca subiect.
3.Obiectul cunaterii
Obiectul cunoateriieste lumea prin variattele
sale lucruri procese relaii care sunt cercetate
att sub aspectele lor individuale, fenomenale i
ntmpltoare ct i, mai ales
4.Subiectul cunoaterii
2)Modurile cunoaterii pag 123-124
1.Cunoatere pe orizontal
Cunoaterea prezint mai multe moduri (forme

tipuri) fiecare dintre ele distingndu-se att prin


facultile cognitive angajate, prin
particularitile i modul de structurare a
acestora ct i prin specificul abiectului la care se
raporteaz. n consecin, fiecare mod de
cunoatere se particularizeaz i prin specificul
rezultatelor sale i al limbajului n care acesta
sunt formulate.
2.Cunoaterea pe vertical
Cunoaterea prezint 3 moduri
observaional empiric i teoretic.
Ele se disting prin gradul de profunzime a
obiectului investigat, prin facultile
corespunztoare nivelurilor respective i prin
limbajul n care sunt exprimate rezultatele
obinute
Cunoaterea de observaie - se realizeaz prin
simuri dar i cu concursul gndirii, care
orienteaz simurile i transform senzaiile i
percepiile n idei.
Cunoaterea empiric - se efectuez prin
gndirea bazat pe observaie i experien.
Cunoaterea teoretic - se realizeaz prin
gndire, prin puterea ei constructiv i de
idealizare.
3)cunoatere i intuiie pag 125
1.Tipuri de cunoatere
a)factuale cerceteaz evenimente reale dintr-un
domeniu sau atul
b)tiine logico-matematice

2.Tipuri de intuiie
a)sensibil gust , percepie reprezentare
b)Intuiia intelectual
se realizeaz exclusiv prin intelect exprim
Comunicarea(definiie)
Schimb de informaie i este prezent n toate
relaiile i activitile umane: orice activitate
uman sau tiinific se desfoar n cadrul
comunicrii
participare activ la un act comun de vorbire
Dialogul(definiia)
n sens socratic-platonic , nu confrunt numai
oamenii ci i ideile, valorile, concepiile
adevrului binelui,frumosului, drepti, prin care
omul nsui se manifest
omul - fiin dialogal

1)Schema comunicrii
2)Emitorul - emite informaia
3)Codul - modul detransmitere
4)Canal de comunicare - mijloace de comunicare
5)Mesajul - situaia enunat
6)Receptorul - cel ce primete
7)Feedback-ul - legtura invers

Funciile comunicrii pag 150


1)Funcia referenial
este orientat asupra contextului centrat pe
referent mesajul descrie trsturile obiectului la
care se refer
2)Funcia expresiv
Este centrat pe emitorul mesajului i exprim
atitudinea acestuia fa de coninutul mesajului
su i fa de situaie
3)Funcia conotiv
4)Funcia fatic
este centrat pe canalul de comunicare i
include tot ceea ce servete la stabilirea,
meninerea sau ntreruperea comunicrii
5)Funcia poetic
este centrat pe mesaj n sine aducnd un
supliment de sens prin locul structurii semnelor
6)Funcia metalingvistic
este centrat pe cod i utilizarea sa se refer la
cuvinte la orice semne, care formeaz suportul
comunicrii o se exprim prin ntrebri de
control
dicionarele ndeplinesc o funcie metalingvistic
Tipuri de cmunicare (p152)
1)Comunicarea intrapersonal
n cadrul creoa fiecare i corbete siei.
Comunicare desfurat n forul interior al
fiecrui individ
2)Comunicarea interpersonal
Este o comunicare direct peronalizatp. n acest

caz, pe lng voce, un loc impozant l au


elementele care in de mimica feei, de geturile
noastre.
3)Comunicare de grup prresupunereunirea
oamenlor pt a dezbate i a se hotr ntr-o
anumit problem pt o activitate n comun
4)Comunicare de mas care nseamn
producerea i diguzarea mesajelor de ctre un
sistem mediatic instituionalizat ctre un publlic
variat i numeros. Comunicatoriiv devin persoane
specializate care trebuie s tie ce i cum s
transmit
Comunicarea i conflictul (tipuri) p.153
1)Conflicte individuale
Decurgnd din criza de contien inividual
2)Conflicte interindividuale
pornesc din dezacordul scopurilor intereselor
aspiraiilor indivizilor
3)Conflicte ntre indivizi i colectivitate
(familie, coal grup, profesionala, comunitate
religioas, instituii publice, inclusiv statul)
4)Conflicte organizaionale generate de
deteriorarea raporturilor dintre grupuri sau dintre
indivizii aceleai organizaii
5)conflicte interorganizaionale: nterorganizaionale:cu opiuni valorice greu
compatibile
6)Conflicte interstatale generte de factori
multipli (economici, religioi)
Etapele conflictului n comunicare p15
1)Dezacordul

ebuteaz prin simple nenelegeri, rezultate din


diferenierea indivizilor sau grupurilor, prin modul
lo de a fi i a gndi,
divergene minore, nesemnificativept
interaciunea social dar care necontrolate la
timp pot degenera n conflicte reale.
2)Confruntarea
adncete diferenele dintre indivizi, grupuri etc.
acestea fiind percepute de ctre prile n conflict
ca importatnte pt interaciunea de grup ca
ameninnd unitatea grupului.
3)Escaladarea conflicturlui e urmat firesc de
orientarea spre soluii raionale de rezolvare a
conflictului prin negocieri i compromisuri
treptate, prin stimularea posibilitilor de
cominicare deschis ntre trei pri, prin apariia
celeide a treia pri i n cab litate de mediator,
moderator etc. toate avnd un scop interactiv de
refacere a inraciunii sociale normale.
4)
5) Refuzul de a lua act de existen unui conflict
este comportamentul la care recurgem cnd
avem nevoie de pace cu orice pre
6)Compromisul reclam anumite capaciti de
negociator pt c fiecare s ctige ceva, El d
impresia de corectitudine dar acesta poate s nu
fie duficient pt c fiecare vrea s obin ct mia
mult.
Eseu: Problemele comunicrii n sec XXI p 155

S-ar putea să vă placă și