Facultatea de Inginerie Electrica

PUN Adrian
Laboratorul Metode i Procedee Tehnologice
Grupa 114B
Anul 1B

TEHNO 2
MATERIALE SI ALIAJE UTILIZATE IN INGINERIA
ELECTRICA

Cuprins

I.Noiuni de baza
II.Comentarea standardului
III.Activitate de laborator
IV.Concluzie
V.Biblioteca

I.Notiuni de baza
Metalele tehnic pure sunt utilizate in practica datorita unor proprietati speciale,
cum sunt conductibilitatea termica si electrica,rezistenta buna la coroziune,
stabilitatea la temperaturi inalte, ca de pilda cuprul, aluminiul si argintul pentru
conductibilitatea lor termica si electrica mari, staniul, molibdenul si wolframul
pentru stabilitatea la temperaturi inalte. In practica cele mai multe metale sunt
folositoare sub forma de aliaje, adica materiale metalice rezultate din topirea
impreuna a unor metale cu metale sau metale cu nemetale(metaloide).
Pentru ca un aliaj sa posede proprietati metalice, este necesar sa predomine
legatura metalica. Pentru ca prin topire sa rezulte un aliaj, elementele trebuie sa se
dizolve complet in stare lichida, formand o topitura omogena care, prin solidificare,
sa dea nastere unui material metalic omogen din punct de vedere macroscopic. La
scara atomica, toate aliajele sunt eterogene, intrucat sunt alcatuite din cel putin
doua feluri(specii) de atomi. Metalele (elementele) care alcatuiesc aliajul poarta
numele de componenti, iar totalitatea aliajelor formate de catre aceiasi componenti,
formeaza un sistem de aliaje.
Daca se considera sistemele fizico-chimice(corp sau ansamblu de corpuri) in
interactiune, izolate imaginar de mediul inconjurator, ele pot fi: omogene-cu
aceleasi caracteristici in toata masa- si eterogene- formate din parti omogene
separabile prin procedee mecanice. Partile omogene ale unui sistem eterogen difera
intre ele prin proprietatile lor fizico-chimice.
Clasificarea sistemelor de aliaje se face in functie de solubilitatea reciproca a
componentilor in stare lichida si in stare solida. Dupa solubilitatea in stare lichida se
disting trei grupe mari, si anume:
-

sisteme de aliaje in care componentii sunt total sunt total solubili unul in altul in
stare lichida;
sisteme de aliaje in care componentii sunt partial solubili unul in altul in stare
lichida;
- sisteme de aliaje in care componentii sunt total insolubili unul in altul in stare
lichida.
In cazul cand componentii sunt total solubili in stare lichida, in stare solida pot
fi: total solubili, partial solubili sau total insolubili.
Daca componentii sunt partial solubili in stare lichida, in stare solida pot fi:
partial solubili sau total insolubili.
Cand componentii sunt total insolubili in stare lichida, in stare solida nu pot fi
decat total insolubili.
Densitatea aliajelor este de cele mai multe ori intermediara intre densitatile
metalelor constituente.

Dutitatea aliajelor este mai mare decat a metalelor pure care la compun.
Astfel, otelurile(aliaje ale fierului cu carbonul ) au duritatea mult mai mare decat a
fierului pur.
Un adaos de carbon si wolfram dubleaza duritatea fierului.
Marirea duritatii prin aliere este unul din motivele pentru care se elaboreaza
aliajele.
Temperatura de topire este mai mica in cazul aliajelor, decat temperaturile de
topire ale metalelor respective; proprietatea se foloseste in procesele de prelucrare
la cald.
Conductibilitatea electrica a aliajului este mai mica decat conductibilitatea
componentelor; pe aceasta proprietate se bazeaza obtinerea unor aliaje(nichel,
constantan) cu rezistenta electrica mare, folosite in electrotehnica.
Rezistenta mecanica a metalelor creste prin aliere: de exemplu, alama, aliaj de
cupru si zinc este de aproape doua ori mai rezistenta decat cuprul pur si de patru
ori mai rezistenta decat zincul.
Rezistenta la coroziune se mareste daca metalele se aliaza; aliajele sunt
rezistente la aztiunea agenntilor fizici si chimici din atmosfera.
Otelurile contin fier si un procent mai mic de carbon decat fontele(0.32%C); de asemenea, elementele siliciu, mangan, sulf si fosfor sunt in procente
foarte reduse (urme).
Otelurile-carbon, aliaje ale fierului cu carbonul, care mai pot contine mangan,
siliciu, sulf si fosfor, sunt intrebuintate in constructii mecanice si pentru unele piese
metalice.
Otelurile speciale contin si alte metale care le imbunatatesc calitatile: nichel,
crom, vanadiu, wolfram etc.
-

Otelurile cu nichel sunt rezistente la solicitari mecanice si de aceea se

utilizeaza in constructiile de masini.
Otelurile cu crom au o duritate mare si se folosesc la fabricarea de unelte,
bile, roti dintate, piese inoxidabile etc.
Otelurile rapide care contin pe langa fier si carbon elemente ca: wolfram,
crom, vanadiu, cobalt, mangan, siliciu sunt folosite la fabricarea cutitelor
pentru masini aschietoare si a burghielor rezistente la viteze mari de taiere.

Aluminiu Producerea aliajelor de aluminiu este relativ recenta, majoritatea

materialelor fiind introduse in anii 1900. Aliajele de aluminiu care sunt potrivite
pentru turnatorie contin pana la15% siliciu ,plus cantitati mai mici de metale
precum cuprul,fierul nichelul sizincul. Printre articolele turnate din asemenea aliaje
usoare se numara blocurile de cilindri de motor si componentele pentru motoare si
fuzelaje de aeronave.
Aliajele de aluminiu potrivite pentru alte procese de modelare, precum
forjarea,laminarea si trefilarea, contin pana la 7% magneziu si circa 1%

mangan.Aliajele foarte puternice de acest tip, cu o utilizare larga n aviatie, se obtin

cu circa 5% zinc si cantitati mai mici de cupru, magneziu si mangan.
Aluminiu este al doilea material in ierarhia materialelor utilizate in constructia
infasurarilor masinilor si aparatelor electrice ( SR EN 546:1998 Aluminiu si aliaje de
aluminiu) si se caracterizeaza prin urmatoarele proprietati:
2

- rezistivitate =0.027 mm /m la 20 grade C (mai mare cu ~70% decat cea a

cuprului);
3

- densitate mica =2,7 g/cm (~ de patru ori mai micadecat cea a cuprului);
- conductivitate termica =221,9 W/m*K (la 20 grade C);
- temperatura de topire =660,1 grade C ;
-caldura specifica c=38,5 J/kg*K;
t

-caldura latenta de topire =400 kj/kg;

2

-rezistenta la rupere =6-11 kg/mm ;

-grad ridicat de tehnologicitate (ductil, maleabil) fiind foarte usor de prelucrat la
cald si la rece(prin laminare, tragere, turnare sub presiune).
Cuprul este caracterizat prin maleabilitate buna, conductibilitate electrica si
termica foarte buna, rezistenta mare la coroziune, se sudeaza si se lipeste bine.
Este folosit pentru fabricarea conductoarelor si a cailor de curent, calitatile lui
conductoare sunt dependente de puriatea pe care o are.
Cuprul electrolitic:
2

-rezistivitatea

=0.01724

mm /m la 20 grade C

-densitatea =8,93 g/cm ;

-conductivitatea termica =392,72 W/m*K la 20 grade C;
-temperatura de topire =1083 grade C;
-caldura specifica c=14,6 J/kg*K;
t

-caldura latenta de topire =205 kj/kg;

2

- rezistenta de rupere =20-30 kgf/mm ;

-costul este acceptabil desi este un material deficitar;

Proprietatile tehnologice ale cuprului sunt in functie de gradul de ecruisare

(STAS 9872 - Cupru si aliaje de cupru.Simbolizarea starilor de livrare), simbolizarea
starilor de baza se face astefel:
-brut de fabricatie avand simbolul M;
-recopt, symbol O;
-ecruisat, symbol H;
-tratat termic, symbol T.
Daca cuprul tare este supus recoacerii la temperatura de 330-350 grade C,
dupa racire se obtine un cupru moale, cu rezistenta mica de intindere si cu alungire
mare la intindere.

II.Comentarea standardului
Sisteme de simbolizare a otelurilor
Prezentul standard este aprobat de Directorul General al ASRO pe 13
februarie 2006.Standardul european EN 10027-1:2005 are statutul unui standard
roman.Acest standard este identic cu standardul european EN 10027-1:2005.
Prezentul standard a fost adoptat de CEN la 27 iulie 2005.Membrii CEN sunt
obligatii sa respecte regulamentul intern CEN/CENELEC care stipuleaza conditiile in
care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national,fara nici o
modificare.
Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la astfel de standarde
nationale pot fi obtinute pe baza de cerere catre Secretariatul Central sau catre
orice membru CEN.
Prezentul standard exista in trei versiuni oficiale (engleza, franceza si
germana). O versiune in oricare alta limba, realizate prin traducerea sub
responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa notionala si notificata
Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale.
Membrii CEN sunt organizatiile nationale de standardizare din: Austria,
Belgia,Cipru, Danemarca, Elvetia,Estonia,Finlanda, Franta, Germania, Grecia,
Irlanda,Islanda, Italia,Letonia,Lituania, Luxemburg,Malta, Marea Britanie, Norvegia,
Olanda,Polonia, Portugalia,Republica Ceha,Slovacia,Slovenia,Spania,Suedia si
Ungaria.

1.Obiect si domeniul de aplicare

Prezentul standard european stabileste regulile de simbolizare a otelurilor
bazate pe simboluri literare si numerice a otelurilor bazate pe simboluri literale si
numerice prin care se exprima caracteristicile principale si utilizarea,de exemplu
mecanice,fizice,chimice in scopul identificarii abreviate a otelurilor.

2.Referinte normative
Documentele urmatoare citate la referinte sunt necesare la aplicarea acestui
document.Pentru referintele datate se aplica editia citata.Pentru referintele
nedatate se aplica ultima editie la care se face referire(inclusiv amendamentele).

3.Termeni si definitii
In cadrul prezentului standard se aplica definitiile prezentate in EN
10020:2000 si EN 10079:1992.

4.Principii

4.1 Unicitatea simbolizarii alfanumerice:Petru fiecare marca de hotel se

aloca o singura simbolizare alfanumerica.
4.2 Modul de scriere a simbolizarii alfa numerice:Simbolizarea
alfanumerica atribuita conform prezentului standard european trebuie
sa respecte principiile de simbolizare specificate la 7.1.
4.3 Alocarea simbolizarilor alfanumerice:
4.3.1
Pentru otelurile specificate in standardele
europene(EN),specificatiilor tehnice(TS) si rapoartelor
tehnice(TR),simblizarea alfanumerica trebuie atribuita de
catre comitetele tehnice ECISS corespunzatoare.
4.3.2
Pentru otelurile specificate in standardele nationale
ale tarilor membre CEN si pentru alte oteluri,simbolizarile
alfanumerice sunt atribuite de catre sau sub
responsabilitatea organului nationale de standardozarea
corespunzator.Pentru a se evita atribuirea mai multor
simbolizari alfanumerice ale aceleiasi marci de hotel si in
scopul stabilirii unei simbolizarii unei simbolizari
alfanumerice uniforme,Biroul European de Inregistrare
trebuie sa colaboreze cu comitetul national de
standardizare la stabilirea simbolizarilor alfanumerice,asa
cum se prevede in EN 10027-2.
4.4 Consultare:Daca la stabilirea simbolizarilor alfanumerice se
intampina greutati sau in caz de litigiu,se consulta ECISS/TC 7.

5.Refirire la standerdele de produs

Notarea completa a unui produs de hotel,atunci cand se utilizeaza in
comenzi si in documente contracutale,trebuie sa cuprinda pe langa
simbolizarea alfanumerica si indicatii referitoare la conditiile tehnice de
livrare corespunzatoare otelului specificat.Pentru otelurile specificate in
standarde,aceasta indicatie trebuie sa fie numarul de referinta al
standardului de produs corespunzator.

6.Clasificarea simbolizarilor alfanumerice

In cadrul simbolizarii,simbolizarile alfanumerice se clasifica in doua categorii
principale:

-Categoria 1:Oteluri simbolizate in functie de utilizare si caracteristici

mecanice sau fizice(a se vedea 7.3)
-Categoria 2:Oteluri simbolizate in functie de compozitia lor chimica(a se
vedea 7.4)

7.Structura simbolizarilor alfanumerice

7.1Simboluri principale
Simbolurile principale ale otelului simbolizate in functie de utilizarea otelului
si caracteristici mecanice si fizice trebuie atribuite conform 7.3.
Simbolurile principale ale otelurilor simbolizate in functie de compozitia
chimica a otelului trebuie atribuita conform 7.4.
Daca un hotel este specificat sub forma de piesa turnata,simbolizarea sa
alfanumerica din tabelul 1 pana la 15 trebuie precedata de litera G(piese
turnate de otel).
Daca un hotel este specificat sub forma de pulbere metalica,simbolizarea sa
alfanumerica din tabelul 14 si 15 trebuie precedata de literele PM(pulbere
metalica).

7.2 Simboluri suplimentare

Simbolurile suplimentare pot fi adaugate la simbolurile principale si atribuite
conform 7.3 si 7.4.
Simbolurile sup;imentare sunt impartite in doua grupe,de exemplu grupa 1 si
grupa 2(a se vedea si 7.4).Daca simbolurile grupe 1 sunt insuficiente pentru
a caracteriza complet otelul,simbolurile grupei 2 pot fi adaugate.Simbolurile
grupei 2 trebuie utilizate asociate cu simbolurile grupei 1 si trebuie plasate in
urma acestora.
Simbolurile aditionale suplimentar pentru produsele de hotel pot urma
simbolurile suplimentare a grupei 1 si grupei 2 si trebuie alese conform 7.3 si
7.4 din tabelele 16,17 si 18.Aceste simboluri trebuie separate de simbolurile
precedente prin semnul(+).
Grupa 1
A=durificare prin precipitare(tabelul1)
M=laminare termomecanica(tabelul1,2)
N=Normalizare sau laminare
normalizata(tabelul1,2)
Q=Sarme calire si revenire(tabelul1,2)
G=alte caracteristici,urmate daca este
necesar de 1 sau 2 cifre(tabelul1,2,3,4)
B=Sticle de gaz(tabelul 2)
S=aparate sub presiune simple(tabelul
2)
T=tevi(tabelul 2)
C=sarma trasa la rece

Grupa 2
C=Formare la rece specala(tabelul1)
D=acoperire la cald(tabelul1)
E=emailare(tabelul1)
F=piese forjate(tabelul1)
H=sectiuni deschise(tabelul1,2)
L=Temperatura joasa(tabelul1,2)
M=Laminare termomecanica(tabelul1)
N=normalizare sau laminare
normalizata(tabelul1)
P=palplansa(tabelul1)

H=bare laminate la cald sau bare

laminate la cald si procesate
D=pentru acoperire prin imersie la cald
ED=pentru emailare directa
EK=pentru emailare conventionala
An=Simbolurile chimice ale elementelor
de aliere specificate de exemplu
Cu,eventual cu o cifra unica care
reprezinta 10 x media(rotunjita la
0,1%)a intervalului specificat al
continutului acestui element
H=pentru profile deschise
a =clasa de ductilitate urmata,cand
este necesar,de 1 sau 2 cifre
S=toron
Cr=Aliate cu crom
Mn=Continut ridicat de mangan
H=pentru profile deschise(tabelul 8)
B=Durificatoare prin ecruisare(tabelul
9)
C=Faze complexe(tabelul 9)
I=Izotropie(tabelul 9)
LA=Slab aliat(tabelul 9)
P=Cu sulf
T=TRIP(Plasticitate indusa prin
trasformare)
X=bifaza
Y=fara interstitial(tabel 9)
C=pentru formare la rece,de exemplu
tragere la rege,extrudare la rece(tabelul
12)
D=pentru tragere sarme(tabelul 12)
E=cu specificarea continutului maxim
de sulf(tabelul 12)
R=cu specificarea continutului
intervalului de sulf(tabel 12)
S=pentru arcuri(tabelul 12)
U=pentru scule(tabelul 12)
W=pentru sarma laminata pentru
sudare(tabelul 12)
G=alte caracteristici urmate cand este
necesar de 1 sau 2 cifre(tabelul 12)

Q=calire si revenire(tabelul1)
S=constructii navale(tabelul1)
T=tevi(tabelul1)
W=rezistent la intemperiit(tabelul1)
An=Simbolurile chimice ale elementelor
de aliere specificate de exemplu
Cu,eventual cu o cifra unica care
reprezinta 10 x media(rotunjita la
0,1%)a intervalului specificat al
continutului acestui element(tabelul1)
H=temperatura ridicata(tabelul 2)
L=Temperatura scazuta(tabelul 2)
R=Temperatura ambianta(tabelul 2)
X=Temperaturi ridicate si
scazute(tabelul 2)
C=destinate pentru tragere la
rece(tabelul 4)

Simboluri principale

Simboluri suplimentare
pentru oteluri

Simboluri suplimentare
pentru produse de otel

7.3 Oteluri simbolizate in functie de utilizare si caracteristici

mecanice sau fizice(tabelul 1-11)
Tabelul 1-Otel de constructii

Simboluri principale:

Litere(G,S)

Caracteristici mecanice(nnn=limita minima de curgere specifica

in

Mpa pentru cea mai mica grosime din interval

Simboluri suplimentare pentru oteluri:

Grupa 1
Grupa 2

Simboluri suplimentare pentru produse de otel:

Tabelele 16,17 si 18

Exemple: S235JR,S355JR,S450J0,S355NL etc.;

7.4 Simbolizarea otelurilor in functie de compozitia chimica

Tabelul 12-Oteluri nealiate(cu exceptia otelurilor pentru automate)cu un continut
mediu de mangan<1%
Simboluri principale

Litere(G,S)

Caracteristici mecanice(nnn=limita minima de curgere specifica

pentru cea mai mica grosime din interval

Simboluri suplimentare pentru oteluri:

Grupa 1
Grupa 2

Simboluri suplimentare pentru produse de otel:

Tabelele 16,17 si 18
Exemple:C20D,C2D1,C20D2;

in Mpa

Tabelul 16-Simboluri care indica conditii speciale pentru produsele de otel

Simbol
+CH
+H
+Z15
+Z25
+Z35

Semnificatie
Calibilitate miez
Calibilitate
Proprietati
garantate
grosimii,gatuire minima=15%
Proprietati
garantate
grosimii,gatuIre minima=25%
Proprietati
garantate
grosimii,gatuIre minima=35%

in

semsul

in

semsul

in

semsul

Tabelul 17-Simboluri care indica tipul de acoperire pentru produse de otel

Simbol
+A
+AS
+AZ
+CE
+CU
+IC
+OC
+S
+SE
+T
+TE
+Z
+ZA
+ZE
+ZF
+ZN

Semnificatie
Acoperire de aluminiu prin imersie la
cald
Acoperire de aliaj aluminiu-siliciu
Acoperire de aliaj aluminiu-zinc(>50%
Al)
Acoperire electrochimica de crom/oxid
de crom(ECCS)
Acoperire de cupru
Acoperire anorganica
Acoperire organica
Acoperire de staniu prin imersie la cald
Acoperire electrochimica de staniu
Acoperire de aliaj plumb-staniu prin
imersie la cald
Acoperire electrochimica de aliaj plumbstaniu
Acoperire de zinc prin imersie la cald
Acoperire de aliaj zinc-aluminiu prin
imersie la cald(>50 % Zn)
Acoperire electrochimica de zinc
Acoperire de aliaj zinc-fier prin imersie
la cald
Acoperire electrochimica de aliaj zincnichel

Cupru si aliaje din cupru

Sistem european de simbolizare numerica

A fost aprobat de Directorul General al IRS Institutul Roman de

Standardizare, la 22 mai 1997. iar standardul European EN 1412:1995 are statutul
unui standard roman.
Prezentul standard este identic cu Standardul European En 1412:1995, Cupru
si aliaje din cupru. Sistem european de simbolizare numerica.
Prezentul standard reprezinta versiunea romana a standardului European En
1412:1995. el a fost tradus de IRS si are acelesi statut ca si versiunile oficiale si a
fost publicat cu permisiunea CEN Comitetul European de Standardizare.
Prezentul standard European a fost adoptat de CEN l a1995-11-11. membrii
CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC, care stipuleaza
conditiile in care prezentul standard European i se atribuie statutul de standard
national, fara nici o modificare.
Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la astfel de standarde
nationale pot fi obtinute pe baza de cerere catre Secretariatul Central sau catre
orice membru CEN.
Prezentul standard exista in trei versiuni oficiale (engleza, franceza si
germana). O versiune in oricare alta limba, realizate prin traducerea sub
responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa notionala si notificata
Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale.
Membrii CEN sunt organizatiile nationale de standardizare din: Austria, Belgia,
Danemarca, Elvetia, Filanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg,
Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, Spania si Suedia.

1.Introducere

Sistemul de simbolizare numerica descris in prezentul Standard European are

la baza Anexa A din ISO/TR 7003, in care se atribuie un singur simbol unui material
de cupru (sau un aliaj al acestuia, pentru clasificarea lui. Acest sistem de
simbolizare numerica se poate utiliza ca o alternativa la sistemul de simbolizare prin
simboluri chimice ale materialeleo indicate in ISO 1190-1.

1. Domeniu de aplicare

Prezentul Standard European stabileste un sistem numeric care permite

simbolizarea cuprului sau aliajelor de cupru fabricate si/sau utilizate in Europa, si
responsabilitatea atribuiri, inregistrarii si gestionarii simbolurilor corespunzatoare
fiecarui material de cupru.

2. Referinte normative

Acest Standard European cuprinde prin referinte datate sau nedatate

prevederi din alte publicatii. Aceste referinte normative sunt citate in locul
corespunzator in text. Pentru referintele datate, modificarile sunt reviziile ulteriore
ale acestor bublicatii se aplica prezentul Standard European numai daca au fost
incluse in acesta ca modificari sau revizuire.

3. Definitii
In prezentul standard se aplica uramtoarele definitii:
3.1material de cupru termen general pentru cupru si aliaje de cupru;
3.2Material de cupru standardizat material de cupru indiact intr-un standard
european;
3.3Material de cupru nestandardizat material de cupru neindicat intr-un
standard europea dar fabricat si/sau utilizat in Europa.
4. Detalii privitore la sistem
4.1Generalitati
Numarul se compune din semne alfabetice (litere latine majuscule) si numere
(cifre arabe).
Sistemul prevede doar un simbol pentru fiecare material. Un simbol atribuit
unui material special nu trebuie sa fie atribuit altuia, chiar daca primul
material mentionst a fost eliminat.
4.2STRUCTURA SIMBOLULUI
4.2.1 Simbol complet
Simbolul se compune din sase caractere
4.2.2 Pozitiile caracterelor
Pozitia carcterelor este urmatoarea:

5.2.2.1 Pozitia 1
In conformitate cu ISO/TR 7003, prima pozitie trebuie sa contina litera C
care indica ca materialul de cupru.

5.2.2.2 Pozitia 2
Caracterul corespunzator acestei pozitii trebuie sa fie o litera a carui
semnificatie este urmatoarea:
B materiale sub forma de lingou pentru retopire in vederea fabricarii
produselor turnste;
C materiale sub forma de produse turnate;
F materiale de adous pentru lipire si sudare;
M prealiaje;
R cupru brut rafinat;
S materiale sub forma de materiale prime recirculabile;
W materiale sub forma de produse obtinute prin deformare plastica;
X materiale nestandardizate.

5.2.2.3 Pozitiile de la 3 la 5
Caractere destinate pentru a treia, a patra si a cincia pozitie trebuie sa fie
cifre, care formeaza un numar cuprins intre 000 si 999, a se avea in vedere tabelul
1. nu se atribiue nici o semnificatie speciala vreunuia dintre aceste caractere.

5.2.2.4 Pozitia 6
Caracterul destinat pozitiei sase este o litera care precizeaza unul din
materialele indicate in tabelul 1.
5.2.2.5 Exemple

Grupre de materiale

Cupru

Pozitiile 3,4 si 51)

(un numar in intervalul
cuprins)
000 si 999

Pozitia 6 (litera
indica o grupa de
materiale)
A sau B

Aliaje de cupru slab aliate

(cu elemente de aliere de
max. 5%)
Aliaje de cupru diverse (cu
elemente de aliere de
min. 5%)
Aliaje cupru-aluminiu
Aliaje cupru-nichel
Aliaje cupru-nichel-zinc
Aliaje cupru-staniu
Aliaje binare, cupru-zinc
Aliaje cupru-zinc-plumb
Aliaje complexe, cupruzinc

000 si 999

C sau D

000 si 999

E sau f

000
000
000
000
000
000
000

G
H
J
K
L sau M
N sau P
R sau S

si
si
si
si
si
si
si

999
999
999
999
999
999
999

1) Materialul de cuptu standandarsizat, cu numerele intr-un interval cuprin intre 0 si

799.
Matrial de cupru nestandardizat, cu numerele intr-un interval cuprin intre 800 si 999