Sunteți pe pagina 1din 3

CREATININA SERICA

Informatii generale
Creatinina este anhidrida creatinei (acidul metilguanidilacetic) si reprezinta forma sa de eliminare; se formeaza in tesutul muscular.
Creatina este sintetizata in ficat si dupa eliberare este preluata la nivelul musculaturii in procent de 98% 6, unde au loc fosforilari, sub
aceasta forma avand rol important in stocarea energiei musculare. Cand aceasta energie musculara este solicitata pentru nevoile
proceselor metabolice, fosfocreatina este scindata pana la creatinina. Cantitatea de creatina convertita in creatinina se mentine la un
nivel constant, care este in raport direct cu masa de tesut muscular a organismului. La barbati 1.5% din stocul de creatina este convertit
zilnic in creatinina. Creatina provenita din alimente (in special din carne) creste stocul de creatina si creatinina. Reducerea aportului
proteic scade nivelul creatininei prin absenta aminoacizilor arginina si glicina, precursorii creatinei 6.
Creatinina este cel mai fix constituent azotat al sangelui, neinfluentat de majoritatea alimentelor, de efort, ritmul circadian sau de alte
constante biologice si este corelata cu metabolismul muscular 3;6.
Recomandari pentru determinarea creatininei serice
O perturbare a functiei renale reduce excretia de creatinina, determinand cresterea creatininei serice. Astfel, concentratiile de
creatinina ofera o aproximare a ratei filtrarii glomerulare.
Principala utilitate a determinarii creatininei serice este diagnosticarea insuficientei renale.
Creatinina serica este un indicator mai specific si mai sensibil al functiei renale decat ureea. Totusi, in bolile renale cronice este util sa
se determine atat creatinina cat si ureea serica (impreuna cu parametrul uree nitrogen BUN), deoarece raportul BUN/creatinina
furnizeaza mai multe informatii1.
Creatinina serica se determina la prima examinare la pacienti asimptomatici sau simptomatici, la pacienti cu manifestari urinare,
hipertensiune, boli renale acute si cronice, boli extrarenale cu diaree, varsaturi, transpiratii profuze, boli acute, postoperator sau la
pacienti care necesita ingrijiri medicale intensive, in sepsis, soc, politraumatisme, hemodializa, in boli metabolice (diabet zaharat,
hiperuricemie), sarcina, boli cu metabolism proteic crescut (mielom multiplu, acromegalie), tratament cu medicamente nefrotoxice 6.
Valori de referinta sunt dependente de varsta si sex4:
Vrst

Valori (mg/dL)

0-2 luni

< 0.85

2- 12 luni

< 0.42

1-2 ani

< 0.41

3-4 ani

< 0.47

5-6 ani

< 0.59

7-8 ani

< 0.60

9-10 ani

< 0.73

11-12 ani

< 0.79

13-14 ani

< 0.87

Femei

<1

Barbati

< 1.2

Factor de conversie: mg/dL x 88.4 = mol/L; mol/L x 0.0113 = mg/dL.


Limita de detectie 0.03 mg/dL (2.7 mol/L)4.
Valori de referinta pentru raportul BUN/creatinina: 10-203.

Valori critice >10 mg/dL la pacienti nedializati1.


Interpretarea rezultatelor

Cresteri

Scaderi

afectiuni renale acute sau cronice de cauza

sarcina (valori normale: 0.4-0.6 mg/dL; un nivel de

glomerulara sau tubulo-interstitiala; obstructii ale

peste 0.8 mg/dL este considerat patologic si impune

tractului urinar (azotemie postrenala); scaderea

solicitarea unor investigatii suplimentare);

perfuziei renale (azotemie prerenala): insuficienta

scaderea masei musculare; carente proteice in

cardiaca congestiva, soc, deshidratare; afectiuni

dieta; afectiuni hepatice severe1;3;5.

musculare: miastenia gravis, distrofii musculare,


poliomielita; rabdomioliza; hipertiroidism;
gigantism, acromegalie1;3;5.

Cresterea raportului BUN/creatinina (>20) cu niveluri

Cresterea raportului BUN/creatinina (>20) cu

normale de creatinina (azotemie prerenala)

niveluri crescute de creatinina (azotemie postrenala)

insuficienta cardiaca, depletie de sare, deshidratare,

obstructii ale tractului urinar1;6.

hemoragie digestiva; stari de hipercatabolism;


afectarea functiei renale asociata cu ingestie/productie
excesiva de proteine sau distructie tisulara1;6.
Scaderea raportului BUN/creatinina (<10) cu niveluri

Scaderea raportului uree/creatinina (<10) cu

scazute de BUN

niveluri crescute de creatinina

necroza tubulara acuta; reducerea sintezei de uree in


6

rabdomioliza (se elibereaza creatinina musculara);

afectiuni hepatice severe sau infometare ; dialize

afectiuni musculare care asociaza insuficienta

repetate; sindromul secretiei inadecvate de ADH;

renala1.

sarcina1.
Limite si interferente
Se inregistreaza niveluri mai crescute la barbati si la persoane cu masa musculara mare 6.
Aceeasi concentratie a creatininei la tineri si la varstnici nu semnifica aceeasi rata a filtrarii glomerulare (la varstnici scade clearanceul la creatinina, dar scade si productia de creatinina)6.
In conditiile scaderii perfuziei renale, cresterile creatininei serice se produc mai lent decat cele ale ureei.
Deoarece este necesara o pierdere de 50% din functia renala pentru ca valorile creatininei sa creasca de la 1.0 la 2.0 mg/dl, creatinina
serica nu poate fi considerata un indicator sensibil in caz de leziuni renale usoare pana la moderate 3.
Nivelul seric al creatininei poate fi utilizat pentru estimarea ratei filtrarii glomerulare numai in conditii de echilibru, cand rata sintezei
creatininei este egala cu eliminarea. Pentru verificarea acestei stari sunt necesare doua determinari la interval de 24 ore; diferente de
peste 10% pot indica ca nu exista o astfel de stare de echilibru6.

In alterari ale functiei renale, rata filtrarii glomerulare este supraestimata prin nivelul creatininei serice, deoarece eliminarea creatininei
nu se datoreaza filtrarii glomerulare, ci secretiei tubulare si creatinina este de asemenea eliminata prin mucoasa intestinala, fiind
aparent metabolizata de catre creatininazele bacteriene intestinale6.
O dieta cu un continut excesiv de carne poate determina cresteri ale creatininei serice (15-30% din creatinina excretata zilnic provine
din alimente)1.
Medicamente
Cresteri: acebutolol, acetaminofen, acid ascorbic, acid nalidixic, acyclovir, albendazol, antiacide alcaline, alprazolam, amikacin,
amilorid, amiodarona, amfotericina B, asparaginaza, aspirina, azatioprina, azitromicina, aztreonam, barbiturice, bisoprolol,
capreomicin, captopril, carbamazepin, carvedilol, caspofungin, cefaclor, cefamandol, cefazolin, cefixim, cefoperazon, cefotaxim,
cefotetan, cefoxitin, cefpodoxim, ceftibuten, ceftizoxim, ceftriaxon, cefuroxim, cefalexin, cefaloridin, cefalotin, cetirizin, clorotiazida,
clorpropamid, clortalidona, cidofovir, cimetidina, cinoxacin, ciprofloxacin, cisplatin, claritromicina, clofibrat, clonidina, cotrimoxazol,
colistin, ciclosporina, danazol, dextran, diclofenac, disopiramida, diuretice, doxorubicina, doxiciclina, enalapril, enfluran, epoetin alfa,
eprosartan, etambutol, etidronat, etretinat, fenoprofen, flucitozina, fludarabina, foscarnet, furosemid, gemfibrozil, gentamicina,
griseofulvina, hidralazina, hidroclorotiazid, hidroxiuree, ibuprofen, idarubicina, imipramina, indometacin, isotretinoin, kanamicina,
ketoprofen, labetalol, leuprolid, levodopa, lidocaina, lisinopril, litiu, losartan, lovastatin, manitol, acid mefenamic, meropenem,
meticilina, metotrexat, metildopa, metilprednisolon, metoprolol, mitomicina, mitoxantrona, moxalactam, naproxen, neomicina,
netilmicina, nifedipina, nitrofurantoin, norfloxacin, ofloxacina, oxacilina, pamidronat, penicilamina, penicilina, pentamidina,
pentostatin, piperacilina, piroxicam, prednison, propafenona, ramipril, ranitidina, streptokinaza, streptomicina, streptozocin,
sulfametoxazol, sulfasalazina, sulindac, tacrolimus, tetraciclina, ticarcilina, ticlopidin, tobramicina, tramadol, trandolapril, tretinoin,
triamteren, triazolam, trimetroprim, ursodiol, valsartan, vancomicina, vasopresina, vitamina D 2.
Scaderi: acid valproic, canabis, zidovudina2, glucocorticoizi6.
Interferente analitice
La pacientii cu macroglobulinemie Waldenstrm pot aparea rezultate fals crescute datorita precipitarii IgM.
Dobesilatul de calciu (Dexium) da valori fals scazute la concentratii peste 5 mg/L. Rezultate fals crescute pot da N-etilglicina si DLprolina la concentratii terapeutice.
Cefalosporinele nu influenteaza acest test4.