Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
micare. n plus un nivel mai ridicat al turaiei nseamn creterea frecrilor din motor
precum i a pierderilor prin pompaj, cu alte cuvinte scderea randamentului. Acest soluie
nu este viabil.
creterea cuplului motor se poate face prin doua moduri:
creterea capacitii cilindrice ce are ca rezultat introducerea unei cantiti mai
mare de aer sau amestec aer-combustibil deci energie mai mare generat n urma
arderii. Mrirea capacitii cilindrice se poate face prin creterea cilindreei unui
singur cilindru sau prin creterea numrului de cilindri. Dezavantajul este
creterea masei motorului care are impact asupra emisiilor poluante i a
consumului.
creterea presiunii medii efective din cilindru prin turbo supraalimentare.
Temperatura ridicat a aerului admis n motor are efecte negative asupra performanelor
motorului, consumului i a emisiilor poluante. Pentru a elimina aceste dezavantaje se recurs la
rcirea aerului comprimat prin intermediul unui intercooler, sistem care aduce urmtoarele avantaje:
creterea densitii aerului admis n motor, ce are ca efect creterea puterii motorului cu pn
Performanele unui motor turbo supraalimentat sunt net superioare unui motor aspirat mai ales n
cazul exploatrii acestora n zone cu altitudine ridicat unde pierderea semnificativ de putere
afecteaz majoritatea motoarelor aspirate datorit presiunii sczute.
Avantajele turbo supraalimentrii sunt evidente att n ceea ce privete performanele dinamice
ct i emisiile poluante. Tendina constructorilor auto este de a introduce turbo supraalimentarea pe
toate noile motoare, n acest mod pstrnd performanele dinamice dar la o cilindree mai mic.
Tehnologiile de supraalimentare au evoluat considerabil datorit cerinelor de reducere a
consumului pe de-o parte i datorit unui trend ascendent n ceea ce privete puterea raportat la
capacitatea cilindric pe de alt parte. Noile tehnologii turbo, dubl supraalimentare (R2STM) sau
acionarea electric a compresorului (e-Booster) sunt deja pe lista de componente ale productorilor
de automobile. Construcia i modul de funcionare ale acestor tehnologii vor fi dezbtute n
articolele viitoare.
Istoria turbosuflantei
Turbina auto are o istorie aproape la fel de veche ca si cea a motorului cu combustie interna. Intre
anii 1885-1886, Gottlieb Daimler si Rudolf Diesel, parintii motorului cu combustie interna, au
investigat posibilitatile de crestere a puterii si de reducere a consumului de combustibil al
motoarelor, prin precompresia aerului in camera de ardere.
In anul 1905 inginerul elvetian Dr Alfred J.Buchi a patentat sistemul de supraalimentare a
motoarelor diesel, iar in 1915 a propus primul prototip de motor diesel cu turbosuflanta. Aceasta
inventie nu a avut insa succesul asteptat, fiind respinsa ca toate ideile sale referitoare la
supraalimentare.
General Electric a preluat ideea sa iar la sfarsitul anului 1910 a inceput sa creeze turbosuflante
pentru supraalimentarea motoarelor. In anul 1920, un bi-planor a fost echipat cu motor Libertz si cu
turbosuflanta General Electric, stabilind un nou record de altitudine: 33,113 picioare (aproxiativ
10.092 m).
Inginerul Alfred Buchi a avut primul mare success in domeniu in anul 1925, cand a inventat primul
motor supraalimentat cu turbosuflanta antrenata de gazele de esapare si a realizat astfel o crestere a
puterii motorului cu peste 40%. Acest eveniment a reprezentat inceputul introducerii turbosuflantei
in industria constructoare de masini.
In anul 1938 a fost construit primul motor cu turbosuflanta de catre Swiss Machine Works Saurer.
Primele aplicatii ale turbosuflantei au fost limitate la motoare foarte mari, de exemplu pentru
motoarele navale.
Turbosuflantele au fost utilizate intr-o masura mica pe avioanele din Primul Razboi Mondial,
dezvoltarea luand amploare in anii 1930 -1940, mai intai in Europa iar apoi in Statele Unite. In USA
firma General Electric a fabricat turbosuflante pentru avioane militare, iar in timpul celui de-al
Doilea Razboi Mondial a furnizat mii de turbosuflante pentru avioane de lupta si bombardiere
precum B17.
Din domeniul automobilelor, Chevrolet Corvet Monza si Oldsmobile Jetfire au fost primele
autoturisme turbo care si-au facut debutul pe piata americana in anii 1962-1963. Dupa prima criza a
petrolului din 1973, turbosuflanta a devenit foarte utila si in aplicatiile pentru motoare comerciale.
Tot in anii 1970, odata cu intrarea turbosuflantei in industria motoarelor sport, in special la cursele
de Formula 1, motoarele supraalimentate pentru autoturisme au devenit foarte populare.
Anii 1978-1981 au insemnat un progres spectaculos in domeniul autoturismelor cu motoare diesel
supraalimentate, incepand cu Mercedes Benz 300D, urmat de VW Golf turbodiesel. Astazi
motoarele turbo pe benzina nu mai sunt de actualitate datorita consumului ridicat de combustibil, a
poluarii si datorita faptului ca motoarele diesel au ajuns prin supraalimentare la performante
similare sau chiar mai bune.
Intretinere turbosuflante
Sfaturi practice si masuri de siguranta pentru buna
Pentru evitarea problemelor se recomanda functionarea intr-o stare de repaos medie sau cu o
sarcina usoara", care in acelasi timp sa mentina intreaga presiunea uleiului si fluxul de aer din
sistemul de racire. Urmand aceste sfaturi se poate preveni rotatia prelungita a turbosuflantei fara
lubrifiere si formarea depunerilor de calamina in spatele rotorului turbina, fapt ce conduce la uzura
prematura a segmentilor de etansare.
3. Sistemul de ungere al unei turbosuflante auto trebuie amorsat de fiecare data dupa ce a fost
efectuat un schimb de ulei sau orice serviciu care implica o scurgere a uleiului. Motorul trebuie
pornit de cateva ori inainte de a intra in sarcina. Apoi trebuie pornit si lasat la relanti pentru o
perioada de 2-3 minunte inainte de accelerare, pentru ca intreaga circulatie a uleiului si presiunea
acestuia sa se regleze.
4. La temperaturi scazute si in cazul in care vehiculul nu a fost utilizat pentru o perioada mai lunga
de timp, presiunea normala a uleiului motorului si curgerea acestuia sunt afectate. In aceste conditii
motorul trebuie pornit si lasat in starea de repaos pentru cateva minute, pentru a permite intregului
sistem sa ajunga la temperatura de lucru iar uleiul la vascozitatea normala, inainte de a intra in
sarcina.
5. Trebuie evitate perioadele lungi de repaos ale motorului. Combinatia de presiune scazuta din
turbina si compresor si rotatia mica a axului turbosuflantei poate permite uleiului sa se prelinga
peste segmenti in turbina sau in compresor. Acest lucru poate produce uzuri in carcasa lagar in zona
de etansare a segmentilor si poate avea efecte negative asupra rotorului.
Supapa EGR
n funcie de regimul de funcionare al motorului (turaie i cuplu) debitul de gaze arse este
ajustat de calculatorul de injecie prin deschiderea i nchiderea supapei EGR. Poziia supapei este
controlat cu ajutorul unui actuator electric (solenoid sau motor) sau cu un cilindru pneumatic
(controlat electronic).
Reglarea poziiei supapei EGR este deosebit de important deoarece afecteaz cuplul motor i
nivelul de emisii poluante. Din acest motiv majoritatea supapelor EGR sunt prevzute cu un senzor
de poziie care transmite informaia calculatorului de injecie.
Datorit depunerilor de particule supapele EGR se pot bloca. n funcie de poziie, blocarea unei
supape EGR poate s aib impact asupra integritii motorului sau asupra emisiilor poluante. Astfel,
dac supapa EGR se blocheaz n poziia nchis, gazele arse nu mai ajung n galeria de admisie iar
emisiile de oxizi de azot cresc. Pe de alt parte, dac supapa EGR se blocheaz n poziia deschis
gazele arse vor fi recirculate tot timpul n admisie i pot afecta funcionarea n siguran a motorului
datorit temperaturii ridicate.
Codurile OBD ale supapei EGR
Codul
P0400
P0401
P0402
P0403
P0404
P0405
P0406
P0407
P0408
P0409
P0486
P0489
P0490
P2413
Descriere
Debitul sistemului de recirculare a gazelor arse
Debit insuficient al sistemului de recirculare a gazelor arse
Debit excesiv al sistemului de recirculare a gazelor arse
Circuitul de control al sistemului de recirculare a gazelor de evacuare
Circuitul de control al sistemului de recirculare a gazelor de evacuare semnal n
afara limitelor
Circuitul senzorului 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de evacuare semnal sub
limita minim
Circuitul senzorului 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de evacuare semnal
peste limita maxim
Circuitul senzorului 'B'al sistemului de recirculare a gazelor de evacuare semnal sub
limita minim
Circuitul senzorului 'B'al sistemului de recirculare a gazelor de evacuare semnal
peste limita maxim
Circuitul senzorului 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de evacuare
Circuitul senzorului 'B'al sistemului de recirculare a gazelor de evacuare
Circuitul de control 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de evacuare semnal sub
limita minim
Circuitul de control 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de evacuare semnal
peste limita maxim
Performana sistemului de recirculare a gazelor de evacuare - sub limit
Locaie
-
Locaie
-
Senzorul de temperatur
Decizia de rcire a gazelor arse este luat de calculatorul de injecie pe baza informaiei primit
de la senzorul de temperatur. Acesta citete temperatura gazelor de evacuare nainte s fie
introduse n galeria de admisie.
Codurile OBD ale senzorului de temperatur
Codul Descriere
P040A Circuitul senzorului de temperatur 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare
P040B Circuitul senzorului de temperatur 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal n afara limitelor
P040C Circuitul senzorului de temperatur 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal sub limita minim
P040D Circuitul senzorului de temperatur 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal peste limita maxim
P040E Circuitul senzorului de temperatur 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal incoerent/discontinuu
P040F Circuitul senzorului de temperatur al sistemului de recirculare a gazelor de evacuare
- disconcordan ntre semnalele senzorilor 'A'si 'B'
P041A Circuitul senzorului de temperatur 'B'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare
P041B Circuitul senzorului de temperatur 'B'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal n afara limitelor
P041C Circuitul senzorului de temperatur 'B'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal sub limita minim
P041D Circuitul senzorului de temperatur 'B'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal peste limita maxim
Locaia
-
Obturatorul
Controlul debitului de gaze arde se poate face doar prin deschiderea/nchiderea supapei EGR sau
i cu ajutorul obturatorului de pe galeria de admisie. Obturator are forma constructiv simular cu
ceea a unui obturator utilizat pe motoarele pe benzin dar este utilizat n scop diferit.
Foto: Obturator admisie pentru motorul diesel
Sursa: Delphi
Atunci cnd se dorete un debit mare de gaze arse n galeria de admisie obturatorul se nchide,
curgerea aerului proaspt fiind restricionat iar debitului gazelor de evacuare mrit.
Codurile OBD ale obturatorului din admisie
Codul Descriere
Locaie
P0487 Circuitul de control al obturatorului 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - circuit deschis
P0488 Circuitul de control al obturatorului 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal n afara limitelor
P213A Circuitul de control al obturatorului 'B'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - circuit deschis
P213B Circuitul de control al obturatorului 'B'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal n afara limitelor
P213C Circuitul de control al obturatorului 'B'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal sub limita minim
P213D Circuitul de control al obturatorului 'B'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal peste limita maxim
P2141 Circuitul de control al obturatorului 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal sub limita minim
P2142 Circuitul de control al obturatorului 'A'al sistemului de recirculare a gazelor de
evacuare - semnal peste limita maxim
Defectarea unei componente a sistemului de recirculare a gazelor de evacuare atrage dup sine
imposibilitatea de a reduce emisiile poluante. Din acest motiv apariia unui defect n cazul
componentelor sistemului EGR va aprinde martorul de emisii poluante din bordul automobilului