Sunteți pe pagina 1din 89
Le TEPHANIE LAURENS Tota l SAM MEME Prolog SEED Lord Julian Roscoe Neville Delbraith, al doilea fiu al ducelut de Ridgware, era un pierde-vara. Peste poate de destrabalat, didea termenului noi intelesuri. Inalt, cu pirul negru gi periculos de chipes, se migca in societate cu gratia lenesa a unei feline de ras ale carei pofte erau meren satisfacute, aga cum, pe bund dreptate, se asigura cA se intampla. De gentlemeni era considerat © persoana importanta, genul de om pe care iti doreai sa il cunosti, in timp ce femeile ti apreciau eleganta inefabila, faptul ca era expert in ale dansului, garmul lui binevoitor gi taioasele lui vorbe de dub cu care igi intepa uneori interlocutorii. Vesmintele lui erau, desigur, invariabil de cea mai buna calitate, iar caii lui i faceau pana yi pe vet mai bogati oameni s& se inverzeascé de invidie, Vinul, femeile si jocurile de noroc, in ordine inversa, erau ocupatiile lui principale, ceea ce nu mira pe nimeni; familia Delbraith avea o lunga gi venerabila istorie a masculilor cu multi urmagi, dependenti de jocuri de noroc. Era in sangele lui. ‘Acestea fiind spuse, Lucasta, mama luiLord Julian, recunoscuta drept Salvatoarea Familiei Delbraith, era apreciata pentru abili- tatea de al struni pe Marcus, tatal lui Julian, impiedicandwl s& risipeasca averea familiei. Lui Marcus i-ar fi placut s8 igi joace intregul venit, dar Lucasta pusese piciorul in prag si se opusese impulsurilor lui, Cu fermitate. Mai mult, primul ei nascut, George, era cel dintai Delbraith in nenumarate generatii care scapase de blestemul familie. Unii erau de pirere cA eforturile sisifice ale Lucastei cu Marcus si cu George o lisasera fara energia necesara pentru a inféptui o transformare similar cu Julian, in timp ce altii considerau c& .cip’tnarea lui Julian nu putea fi infranata nici macar de mama lui, chiar daca aceasta ar fi avut cum si se concentreze numai asupra lui. In ochii societatii, Julian era intruchiparea mascu- lului arhetipal Delbraith. ~ Stephanie Laurens — Dar, pentru societate si familie, aderarea entuziast a lui Julian la blestemul familiei Delbraith nu avea nici o important. George era mostenitorul. Masiv, solid, tacut, rigid si rezervat, spre deosebire de fratele lui mai mic, George parea s4 nu aib& nici un viciu. In timp ce Julian se arata in repetate randuri frivol, ireverentios gi amuzant, George statea cu mainile la spate si spunea cat de putin posibil. Intr-un cuvant, George era plictisitor, dar nici acest lucru nu ingrijora pe nimeni, pentru ca, pana la urma, asta il tinea pe George in siguranga. Prin urmare, atunci cand, la moartea lui Marcus, George mostenise titlul, familia gi societatea zambisera binevoitor. Continuasera s4 zAmbeasca gi cand George perfectase 0 casatorie in totalitate adecvata cu Caroline, fata contelui de Kirkcombe, © inteleapt tanara lady, bine privitd in societate. Caroline, ‘urmand exemplul soacrei ei, il considera pe George un model de perfectiune, cel putin datorit’ faptului ci se tinea la distant de blestemul familiei. Ca il gasea mult mai putin admirabil in viata intima era un lucru pe care il tinea pentru ea; in fafa celurlalt, il sustinea pe George la fiecare pas, gi societatea dadea din cap aprobator. Deloc surprinzitor prin urmare, Caroline nu il privea cu ochi buni pe cumnatul ei, pe atragatorul crai, scandalos de desfranatul Julian; atitudinea ei arta clar cA il considera 0 posibila influent corupatoare, una pe care gi-o dorea lao distanta ‘cat mai mare de soful ei, de ea si de copilul pe care ajunse s&-1 poarte rapid in pantece. Deloc lipsit de consideratie, Julian se conforma dorintelor nerostite ale cumnatei lui; ea, pana la urma, era sotia fratelui sau, Vizitele lui la domeniul familiei, Ridgware, in Staffordshire, anterior destul de frecvente atunci cand igi vizita mama, ca un fiu respectuos ce era, rimanand apoi si se joace cu surorile lui mult mai mici, devenira tot mai razlete gi, intr-un final chiar rare. Servitorilor de la conac, care observau mult mai multe decat se putea banui, le parea rau pentru asta, dar opinia lor nu conta pentru nimeni. Apoi se nascuse copilul lui Caroline. Botezat Henry George Neville Delbraith, baiatul avea toate caracteristicile fizice ale unui adevarat Delbraith. Privind aceste semne cu ingrijorare, Caroline 6 ~ Totul sau nimic jura c4, orice s-ar intampla, fiul ei nu avea niciodata sa fie atins de blestemul familiei Delbraith. fn dimineata botezului, Julian sosi la biserica, statu langi mama gi surorile lui, apoi sub privirea mabnita a lui Caroline, simfindu-se ca balaurul din poveste, ti pas’ mamei lui cadoul complet inofensiv de botez pentru nepotul luigi, de indata ce sluj- ba se incheie, fi stranse mana fratelui sau, faicu uri politicoase cumnatei lui si ghemotocului pe care/| finea strans ~ protector ~ la piept gi se intoarse la Londra. ‘Dupa aceea, Julian le vizita pe mama gi pe surorile lui doar atundi cand Caroline gi, preferabil, gi bebelugul Henry lipseau- macar pentru moment. Daci George se afla prin preajma, Julian intra gi la el, dar, avnd caractere atat de diferite si cu greutatea jului atarnand pe umerii lui George, fratii nu avusesera nicio- data prea multe in comun; o remarcé, o observatie impartagita si se desparteau, amiabil, dar distant. intre timp, Julian igi umplea timpul cu rutina lui obisnuita de jocuri de noroc gi risipa; jocuri de carti, zaruri, curse de cai - orice fel de curse. Era mereu dispus sa calculeze riscurile unei cituatii gi s& parieze in consecinfS. Aventurile amoroase, initial cu femei de moravuri usoare, dar apoi din ce in ce mai des cu matroane plictisite din propria clasa sociala, ii umpleau timpul ramas. Reputafia lui de expert in vinuri ramase nestirbita, dar nimeni nu igi putea aminti sé il fi vazut vreodata cu adevarat beat. In definitiy, era universal recunoscut ci bautura si pariurile pe sume mari nu erau o combinatie reusita, gi toti stiau ca Julian igi lua in serios sacrificiul pe altarul blesternului familie $i anii treceau in acest fel. Intotacest timp, daca cineva gi-arfidorit s&afle care era situatia fimanciara alui Lord Julian de la vreun membru al societatii, is-ar fi raspuns c4 Lord Julian era la un pas de ruin, de a se arunca in rau gia se duce la fund, Pentru tofi observatorii cu experienta era evident c& nimeni nu putea sa duc un asemenea stil de viata risipitor si sd parieze atat de des gi de extravagant fara sa ramana la un moment dat fara bani. Cartoforii pierdeau intotdeauna, chiar daca nu imediat; toata lumea stia asta. Caroline, ducesa de Ridgware, cu siguranta impartisea si ea aceast opinie. Mai mult, era convinsa ca inutilul ei cumnat 7 —_——~ Stephanie Laurens ———. seca averea familiei, dar, de fiecare data cand incerca si discute problema cu soful ei, George se uita urat gi i spunea ca greseste. Cand, manata de nevoia de a proteja mostenirea fiului ei, puse presiune asupra lui, George se arata neinduplecat gi o linisti cu racealé gi extrem de categoric spunandu-i ci Julian primea doar un modest stipendiu trimestrial ce fi revenea prin testamentul tatalui lor si nimic mai mult — c& Julian nu ceruse niciodata bani din sumele ce se strangeau pe domeniu, nici macar lui personal. Caroline nu crezu asta, dar, pusa fata in fata cu neobisnuita invergunare a sotului ei, fu nevoita sa il creada pe cuvant gi s& se retragi. De fapt, doar doi oameni cunosteau adevarul despre situatia financiara alui Lord Julian — valetul lui, Rundle, $i Jordan Draper, fiul responsabilului cu afacerile familie. La cererea lui Julian, Jordan isi asumase sarcina administrarii finantelor acestuia, separandu-le astfel de posesiunile ducale ale fratelui siu. Doar cei doi stiau ca Julian era unul dintre acei Delbraith care apareau 0 data la trei generatii. Era unul dintre acei Delbraith care castigau. Nu castiga fiecare pariu, dar, pe o perioad mai lunga de timp, avea profit. De la varsta de cinci ani, cand descoperise intaia oara bucuriile ramasagurilor, nu mai ajunsese sa fie pierzator la final de saptimana; in unele saptamani, castiga doar cativa gologani, dar, per ansamblu, nu iesise niciodata in pierdere, Jordan Draper era fascinat de faptul ci nimeni nu se mira vreodata cum de o familie atat de veche precum familia Delbraith, blestemati cu o asemenea dependenta piguboasd, nu ajunsese niciodata la sapa de lemn. Prin asocierea lui cu Julian, Jordan aflase si rispunsul. Bunic, tata, fiu - in decursul a trei generat macar unul din membrii familiei avea norocul invingatorului, Desigur, asta nu mai conta, intrucat, mulfumit Lucastei gi influentei ei asupra lui Marcus si apoi asupra lui George, familia nnu mai era aservita acestui blestem, Blestemul fusese invins... Dar, administrand conturile si investitiile lui Julian, Jordan se intreba adesea daca isprivile Lucastei fusesera intr-adevar un lucru bun. Prin urmare, existenta lui Julian i stilul lui de viata extrava- gant se desfasurau in cea mai mare parte lipsite de evenimente. Stia foarte bine care este parerea lumii despre el; asta nu ficea 8 ‘Totul sau némic ~ decat sa ii intretina cinismul natural, facéndw si zambeascé in sinea lui. nes ‘Asta pind fn acea sear din 1811, cAnd cineva batu la uga cogedintei lui din Duke Street. i "shra noiembrie, si vremea devenise mohordtd Putin lume ramasese in ora, ceea ce explica de ce Julian statea langi foc, cu picioaree ridicate pe un taburet gi cu o carte deschisa intr-una din Inn. Auzind btala, ric priviex; uz poi pati Rundle traversénd holul in drum spre uga din fata, agtepta, intreban- du-se vag... Aan ~Stapane! zise Rundle fapnind pe usa fara s& ciocneasca, ceea cenu i statea in obicei. A venit Higginbotham de la Ridgwate. Privind pe linga Rundle la grajdaral principal de la domeniul fratelui sau, observand aspectul ravasit si expresia grav a aces- tua, Julian isi indrepta spate Mama? Higginbotham clipi, pot scutura din cap. Nu, stapane, Este fratele dumneavoastra. George? i imag Jar fi tr Julian nu isi putea imagina de ce | i Higginbotham in orag ca sé-l cheme pe el, risipitorul frate mai mic. ~Cevrea? ae Higginbotham arata de parca si-ar fi inghitit limba, dar intr-un final scuturd din cap. Pea Domia sa nu doreste nimic. $i-a pus un pistol la tampla gi a apasat pe tragaci Este mort, Credem cA ar fibine 6 veniti. Julian conduse trasura nebuneste gi ajunse la Ridgware in mnijlocul dimineti. Dupa ce o lasa in curtea grajdului se indrep- {i spre casa gi intré pe uga din lateral. O megura se Lisase peste conac; tcerea era sumbra. Pasi lui faceau ecou in timp ce inainta pe dalele holului din fafa. Pret de un moment rimase ticut, derutat. Higginbotham nu stiuse sa ti spuni ce il impinsese pe George sa faca un gest atat de impulsiv gi de ireversibil. Un gest tat de necaracteristc lui. ‘Atat de inexplicabil. Stephanie Laurens Un sunet venit din josul coridorului tl facu pe Julian si se intoarca. Din umbre aparu un bateén, imbricat intr-un costum negra extrem de ingrijit. ~Va multumesc ca afi venit atat de repede, domnul meu, Cu buzele stranse, Julian incuviinta din cap. ~Draper. Orul din fata lui era Draper senior, responsabilul pentru afaceri al fratelulsiu,tatal lui Jordan. Birourilefamiliei Draper se aflau in Derby, mult mai aproape de conac decat Londra, Julian cerceta fata barbatului. {Al wteo idee de ce George... Tot nu imi vine s& cre! De ce sia luat viata? Sobru si solemn, Draper incuviinta din cap. Arata palid, epul- zat - mult mai in varsta decat il tinea minte Julian, ~Din pacate, domnul meu, stiu de ce. De aceea am fost atat de ugurat 68 aflu ca servitorii v-au chemat din proprie iniviativ, Este oafacere urata, si vom finevoiti slum deciail rapid, pentra a proteja familia. ~S4 protejim...? Julian se tnerunta, Nu inteleg, ~Stin, Draper facu semne in josul coridorului paca doriti si ma urmatiin birou, voi incerca s4 vA explic. Julian ezita. ~$imama? ~ Este in stare de goc, la fel gi ducesa, dar doctorul a venit aici {ert gi ambele au fost sedate. Mi s-a spus cd se vor trezi peste cateva ore. ~Surorile mele? $i Henry? Dumnezeule mare, séracul baiat este duce acum, ~Intr-adevar, dar servitorii ti tin bine pe cei mai tineri sub control gi ma tem... Draper se intrerupse $i isi frecd fruntes Ma tem cd discutia noastra nu poate fi amanati, domnul mea Intr-o asemenea situatie, timpul este esential. Draper era un birbat solid, de incredere, greu de socat i EDpftiincios, unul dintre motivele pentru care Julian il alesese pe ful lui ca responsabil pentru proprile afaceri. Devenind gi trai intrigat ~ mai alarmat -, Julian incuviinga din cap. 10 —— Totul sau nimic ———. ~Foarte bine. Flutura sugestiv mana. Dupa tine. Urmandu-1 pe Draper pe coridor, il intreba: Cand s-a intamplat? ~Teri-dimineata, domnul meu. Servitorii au auait impusca- tura la ora unsprezece, daca nu ma ingel. Au fost nevoiti si do- boare uga de la biblioteca, dar, desigur, nu au mai avut ce face. Julian avusese suficient timp, in lungile ore ale calatoriei, sa se guindeasca la ce se intamplase. ~Cati au mai aflat despre moartea lui George? ~in acest moment, domnul meu, cred c& doar servitorii din casa stiu, cei de la grajd gi familia. $i doctorul gi eu, desigur. —Deci am putea ascunde faptul ca este vorba despre o sinucidere, Primul lui gand fu la surorile Ini, la mama, la Henry gi chiar Ja cumnata; 0 sinucidere in familie, din orice motiv, aducea cu sine 0 umbra sociala de proportii. Draper ezita inainte sa zica: =Posibil. Nu pirea deloc sigur. Julian il urma pe Draper in biroul cona- cului. Acesta ii indica un scaun din spatele biroului de scris, -Imi va fi mai simplu daca va arat situafia financiars. Situatia financiara? Cufundandu-se in scaun, Julian se in- crunta. De ce trebuie sa vad situatia financiara? Ridicind un registru voluminos de pe un raft, Draper se Iintoarse si ii intalni privirea. Imi pare réu si vi informez, domnul meu, ci fratele dumneavoastra nua fost, aga cum s-a banuit de catre toati lumea, imun la blestemul Delbraith. Sa dea naibal Julian isi infipse ambele maini in par, holbindu-se la dove- vile dependentei lui George. fn ultima jumatate de ora, Draper li pusese in fata registra dupa registru, facandu-i clar un fapt foarte simplu. George reugise acolo unde toti ceilalfi Delbraith dinaintea lui dédusera gres. Dusese domeniul la faliment, apoi dublase datoriile ipotecind fiecare bun deyinut cét de mult po- sibil. Coborandu-gi mainile, Julian se lasa pe spate. In regula. Stephanie Laurens — ites 4i vuia, cre gi sume fi jucau prin cap, evalua toate gene te s posite ‘Acum injelegea de ce Draper dorise sa fie FA totalull Tot. $i trimite dupa Jordan ~ spune-i si-mi aduca registrele. ~Da, domnul meu. Draper ezité, apoi recunoscu: Mi-am permis s& trimit dupa Jordan mai devreme ~ ar trebui si ajunga cam peste 0 ora. Julian igi ridica privirea spre fata batranului. ~Ciudat de indraznet din partea ta. O spuse fara invergunare, mai mult ca o intrebare. Draper ii infrunta privirea. ~fmi cer scuze, domnul meu, dar va stiu pe di ; , iu pe dumnea- voastra gi pe fratele dumneavoastra de cand erati copii. $tiam cA familia va avea nevoie de ajutorul dumneavoastra gi, asa cum am spus, nol. - pean timp pentru asta, Julian se stramba, apoi incuviinga scurt din cap. Foarte bine. {si impinse scaunul in spate. Ma di wunul in spate. A smi vad surorile. Cheamé-ma cand soseste Jordan, i Le gsi pe Millicent, Cassandra gi Edwina in micul salon de la taj pe care il foloseau pentru ele. Fusesera informate ci George murise, dar nu Ii spusese altceva. Ins, auzind impuscitura si fiind martore la agitatia ce urmase, erau capabile gi singure s& puna lucrurile cap la cap. ~S-asinucis, asa-i? Millicent, in varsté de paisprezece ani, si care dadea semne A avea si devind o a doua Lucasta, statea pe bancheta de la ‘geam, cu genunchii la piept, si abordase subiectul direct. Dupa ce schimba sarutari gi imbratipari mai lungi decat de obicei cu toate trei, Julian se ageza pe perna afiata la picioarele lui Millicent gi ezitd, intrebandu-se daca putea sa le scuteasca de astfel de informatii, daca ar fi trebuit sa... Cassie, de unsprezece ani, pufni. ~Spune-ne odata ~ stii cd 0 s& a A Bes stil cd o sa affam de la servitori daci nu 12 _——— Totul sau nimic Julian ofta si se conforma, atintindw-si privirea spre Edwina, « doar zece ani, ca sa se asigure cA nimic din ceea ce spunea nu era un goc prea mare pentru ea. Dar... de ce? Millicent se incrunta. Este un lucru absolut ngrozitor ~ trebuie sé fi avut un motiv. ‘Aici venea partea complicata. inteleg de la Draper c& George daduse in patima jocurilor de noroc. Se pare ci I-a ajuns gi pe el blestemul gi, decat s& riste Momeniul gi familia, George... et bine, a pus capat lucrurilor. Julian spera c& aveau sa inghita intreaga minciund. Toate trei se incruntara, analizaré informatiile, dupa care Cassie pufni. Pare stilul lui George. Atat de intepat, cA n-ar fiputut suporta s\ ceara ajutorul cuiva. Cassie igi intoarse ochii cenusii spre Julian. {iv ai trait cu acest blestem toata viata, gi pe tine nu te-a afectat hiclodata ~ si nu ai facut rau nici domeniului, nici familiei. Bl reusi sa schiteze un zambet firav. Din pacate, George nu a fost ca mine. Nu. Millie igi dadu picioarele jos de pe scaun gi il prinse form de brat, Tu esti mult mai puternic. Dar cum ramane cu pata? A sinuciderii, vreau sa spun. Nu este nevoie s& iti faci griji. Doctorul a lasat un bilet in care spune c4, in aceste circumstante, ar sugera s4 sustinem cA Gorge a murit subit, de apoplexie. Cele trei se gindira un moment, apoi Edwina vorbi: Fi bine, atunci presupun cA nu putem decat sa facem rost de hipte haine de doliu corespunzatoare, ca sa fl putem conduce pe George pe ultimul drum aga cum se cuvine. Millie se stramba. ‘Adevarat. O fi fost el un idiot, dar a fost idiotul nostru nobil gi va sacrificat pentru noi, aga c& ar trebui s@ il facem mandru tnvicar in ce priveste inmormantarea lui. Cu colful ochiului, John intrezari 0 cabriolet, condusa de Jordan Draper, inaintand pe alee. ‘Ar trebui 8A mergem si vorbim cu mama, anunta Cassie. Ponte o inveselim daca discutam despre haine ~ sau cel putin nu 6 wi se mai gandeasca la felul in care a murit George. Il privi pe Julian, Ai vizut-o? 13 Stephanie Laurens ~Nu. Nu inc&. Se opri, apoi spuse: De ce nu mergeti voi trei 84 vorbifi cu ea si sa fi spuneti ca am venit gi c4 ma voi duce la ea de indata ce pot? Se ridicd impreuna cu fetele. Trebuie sa discut numaidecat cu Draper, cas putem rezolva problemele. Spuneti-i 40 si urcla ea de indata ce terminam. Surorile lui incuviintara din cap si il imbratigar’ din nou, apoi iegird toate din salon. Despartindu-se de fete pe coridor, Julian oft de usurare pe furig; discutia decursese mai bine decat se agteptase. Ts petzecu urmatoarele ore cu cei doi Draper, tata gi fu, apot Hi se alatura si Minchinbury, avocatul familie. Biroul era prea aglomerat cu toti patru acolo, dar nimeni nu sugera si discute in alta incapere, una mai putin sigura si mai putin ferita, Minchinbury confirma ci George il numise pe Julian execu- tor unic al testamentului lui si, de asemenea, cotutore pentru Henry celin varsta de trei ani. fn legatura cu ultimul aspect, Julian nu facu decat s& incuviinteze din cap gi laca problema pentru ‘mai tarziu; céte un singur scenariu diavolesc o dat. ~Nu avem cum si evitim problema, trase Jordan concluzia intr-un final. Oricum am structura platile, chiar daca lichidam toate proprietatile instrainabile si folosim intregul venit al dome. niului pentru acele pli, datoriile depagesc cu mult posibilitatile de plata ale ducelui. In timp ce revedeau infioratoarele cifre, un plan se infiripa in mintea lui Julian, Era mai mult decat scandalos, dar la lucruri scandaloase se pricepea cel mai bine. De cealalta parte a biroului {intalni privirea lui Jordan, ~Trece aici si fondurile mele ~ pe toate. Lichideaz’-mi toa- te bunurile si adaugi-le aici. Redu capitalul datorat, Lasi-mi... Se gindi putin, apoi adauga: Zece mii in bancnote. Presupune un venit din partea mea de... Tilua mai mult sa calculeze, dar intr-un final spuse o suma. Draper si Minchinbury parura speriati, dar Jordan facu doar © grimasa, nota cifrele gi reincepu s& feasa complicata pana de lati ipotecare si imprumuturi. 4 Totul sau nimic ~ In timp ce facea asta, Draper si Minchinbury schimbara privir... gi se indreptara incet spre Julian. Minchinbury fu cel ‘are, ujor gocat, i priviintrun final pe Julian. Domnul meu... ce planuiti sé faceti? A Julian ridicd un deget si agtepta calm ca Jordan sa calculeze. Intr-un final, Jordan rasufla. Suntem aproape. La mustatA. fl privi pe Julian. S-ar putea fusese necesar ca Julian si ii explice lui Jordan ce avea \d si facd: Jordan lucra pentru el de prea multi vreme gi rs capabi sk ghceasck dec rat tare dar era ecunosetor ijinul fara ezitari, I inc adios cae dome, lle ob e pentru mama, pentru fete, pentru ducesa gi ai lasat partile etelor intacte? F Parle fetlorau fost de mult cheltite, rispunse Jordan, dar vor reveni la suma initial pana cand fiecare dintre ele implines- te gaisprezece ani, Am inclus si suma in crestere pentru Henry in anii ce urmeaza, incepand cu cea de-a cincea lui aniversare. Bine lucrat, Julian se opri pentru a-gi aduna gandurile, apoi indrepta privirea spre Draper si Minchinbury. lata, domnilor, care este planul meu de actiune. ae Le detalie planul in intregime; dac8 dorea sf reugeascd si salveze familia Delbraith - familie, titlu si domeniu -, avea nevoie a al de partea bl La taceput, Fur toch apol de-a dept inspaimantaticind intregile ramificayi ale propuneriiluile deve- hira clare, dar, intr-un final, asemenea lui Jordan, acceptard gi ei ed nu exista alta solutie. { ; sorge alesese calea wyoard gif sase pe Julian sf salveze intreaga familie Discutia cu mama lui fa una dificil gi fiindcA Lucasta era inclinata sa se invinovateasca pentru ruginea lui George. 4 intr-un fotoliu indreptat spre geamul lat din sufra- fev, o femeie inca frumoasi cu parul negra intins incadrénd un chip plin de durere, strangea o batista uda intr-una din maini. ‘Ar fi trebuit s& imi dau seama! Nu pot s& cred cA n-am vizut semnele. 15 Stephanie Laurens ~ Contrar parerii generale, Julian se intelegea bine cu mama luis erau asemanitori in ceea ce privea vointa. Ajunseseri de mult vreme la un fel de acord; Lucasta nu incerca si il preseze in vreo directie, iar el nu se arata recalcitrant. Privind peste gazonul valurit spre copacii paduri domeniu, el ofta. ~Mamé, daca eu nu am vazut nimic, atunci nua fost nimic de vazut. A fost... foarte priceput s4 ascunds totul. -Ne-a pacilit. Ne-a trédat. Dupa un moment, cu 0 voce mai soptita, Lucasta il intreba: De cata vreme? ., Julian ezit’, dar gtia c4 nu avea rost s4 incerce si o minta. Intorcindu-se spre ea, ii rispunse: —Dupa Draper, de cind a plecat la Eton, dar sumele initiale erau suficient de mici cat s4 nu va alarmeze pe tata gi pe tine. Doar dupa ce a preluat mogtenirea a inceput si joace sume cu adevarat mari. Neajutorata, Lucasta scutura din cap. ~Nuai auzit nici o barfa? -Nu Ceea ce spunea destul de multe despre genul de localuri pe carele frecventase George ~ Julian ar fi auzit despre orice spelunc acceptabila social, dar asta insemna ci George se afundase in Tumea interlopa pentru a-gi satisface dependent: Incet, Lucasta inspira, apoi expira gi igi ridica barbia, Ce e facut ramane facut. Vom proceda aga cum a sugerat doctorul Melrose ~ George a murit de apoplexie. O sa il ingro- pam cu toate formalitatile necesare. $i apoi - se uita la Julian - adunim ramégitele si reconstruim. Ficu o pauza gil privi cu ochii mijiti, Deci. Ofta din greu. Avand in vedere faptul c& George a preferat sa-si zboare creierii in loc sa infrunte situatia, spune-mni, cat de rau este? ‘Nu incerca sa ti ofere o versiune mai blanda ~ nu avea rost, stia cu cine avea de-a face. Mama lui fusese intotdeauna feroce in apirarea familiei; detecta orice minciuna si, precum un caine de lupta, ar fi scos adevarul de la el. Asa ci el trase un fotoliu lang’ al ei, se ageza gi fi spuse totul, iar cind socul, deloc surprinzator, o las inmarmurita, fara cuvinte, el continua cu voce blanda: 16 de pe Totul sau nimic ——— —Am vorbit cu cei doi Draper si cu Minchinbury i am stabilit un plan. E disperat, dar pentru noi sunt veemuri dispe~ rate, Au fost de acord cé e singurul mod de a merge mai depar- te am discutat toate celelalte posibilitati, sinici una nu ajungela reaultatul celei propuse de mine. Eail priviin ochi. Nu o si-mi placa planul tau, aga este? Nu, dar este singurul pe care il avem. fi spuse in detaliu tot ce stabiliser’. Ba il asculta tacuta. ‘Apoi se certara. : La asta se agteptase; se finu tare gi, intr-un final, putin cate putin, ea ddu inapoi. Doar ca, spre surpriza lui, intr-un singur aspect, si la acesta ea nu renunté, nu dorea s& cedeze sub nici o forma. ~Am pierdut deja un fiu ~ nu am sa te pierd gi pe tine. Nu! Ridica 0 mana. Imi dau seama ¢, pentru succesul planului tau, este imposibil s& mai fim asociati public, dar - il fixa cu privi- rea ~ vei continua sa vizitezi aceast§ casa, pe mine gi pe surorile tale, Sunt fiicele mele gi la fel de capabile sa pistreze secretul cum sunt $i eu, Nu te vel indeparta de noi — gi te asigur c& noi nu te vor lasa si te indepirtezi. Ochi i se umplura de lacrimi, Asta, dragul meu, nu pofi si ne-o ceri. Ca planul tau s& aiba succes, trebuie sa tii cont gi de asta. 5 Nu se asteptase la o asemenea reactie vehement. Scrutan- ui chipul, stiindw-i vointa de neinduplecat, se rézgandi, apoi \cuviinga din cap. civ purts bine, Dar viitele mee vor 6, in lipsa unui alt ex vant, tainice : ~Secrete. Ea aproba din cap. Sti cA servitorii ar face orice pentru tine, deciastanuvafioproblemi. = ~Fetele... El rinj. Te las pe tine sa le spui ~ vei gti mai ine ca mine cum sa le explici, si nu am timp pentru certurile si explicatille inevitabile. Eu si Jordan trebuie s8 plecim la Londra ‘cit de rapid posibil. Dac vrem si acoperim giurile lasate de George in fatada financiara a familiei trebuie sa 0 facem acum. cercetara fata, apoi femeia fl intreba pe 0 vvoce joasa: Gi Caroline? [i explic eu daca doresti. Stephanie Laurens ———_ Cu buzele ingustate, el scutura din cap. | Nu, voi vorbi eu cu ea. Este cotutorele Iui Henry. Vom gist ocale s& colaboram, de dragul lui Henry, daca nu din alt motiy Se ridica. Lucasta se ridica gi ea, il apuca de brat gi se intinse sa il sarute Pe obraz. ~Du+te, dragul meu. $tiu cd trebuie sé pled, Ea ti didu drumul si se intoarse cu spatele, dar nu fnainte ca el's& ti poata vedea o lacrima rostogolindu-se pe obraz. Discutia cu cumnata lui puse capac unei zile ingrozitoare. Apropiindu-se de camerele lui Caroline, i vacu pe Draper gi Pe Minchinbury iesind din sufrageria acesteia. Inchiserd upa tn uurma lor $i inaintara pe hol. Cand se intalni cu cei doi, se oprira cu totii. Minchinbury fu cel care vorbi: ~Tam explicat ducesei prevederile testamentului. $tie ci sunteti unic executor gi cotutorele fiului ei gi infelege ce drep- ‘uri va revin prin virtutea acestor calitati, Julian strinse din buze. ~Deci cum a primit vestile? Michinbury se stramba, {Nu bine, dar trebuia sai se spund. Macar acum cunoaste gi inelege situatia, ~Am informat-o si despre dificila situatie financiara in care ne-a lisat ducele. Buzele lui Draper se tuguiara. Lam explicat cA, in ciuda a ceea ce credea ea, nu ati luat niciodata sume nemeritate de la domeniu gi ca situatia actuald a rezultat doar din pagubele fécute de duce. Desigur, nu am indriznit sa ti explicam planul ostru, desi am lasat sé se infeleaga ca v-ati ficut unul gicd, avand in vedere situatia, credem ca este singurul mijloc posibil prin care familia gi titlul de duce pot fi salvate de la dezastru financiar, Julian privi dela unul la celalalt. ~Lesati-ma s& vad daca am priceput bine ~i-ati dat de inteles ducesei ca, orice ag propune eu, ea trebuie si fie de acord, pentra ase salva pe ea si pe fiul ei de la ruina? Ambii se gandira, apoi incuviingara din cap, 18 ~ Totul sau nimic — Noi ~ Minchinbury il privi rapid pe Draper ~ cunoagtem Cate era piterea ducesei despre dumneavoastra si am considerat eA este de datoria noastra sa clarificam lucrurile pentru domnia #4, astfel incat cuvintele dumneavoastra sA nu intalneascd o rozlstenta de nedorit. Draper clatina gi el din cap. Macar atat am putut sa facem ca sa va ajutam cu planul. Julian se inclina gi el. Va mulfumesc, domnilor. Va apreciez sprijinul. Ambii facura plecaciuni gi se retrasera, Minchinbury zise: 1 Daca mai avefi nevoie de ajutor, dommul meu, nu trebuie docit sa spuneti. ae onsimt i continua de-a hingulcoridorulu Ajungind geria lui Caroline, nu se opri sa se pindeasc, ci batu la jig, Auzi un inabugit , Intra‘, apasa manerul si intra. Caroline statea in picioare cu spatele la geam, cu bratele stvinse in jurul corpului, Salutand din cap, Julian inchise usa, apol pasi spre ea. , ec se mele. Mi-ag dori ca situatia sa fie altfel, dar ebuie si vorbim. Oprindu-se la un metru de ea, ii infrunté ochii albastri. Minchinbury si Draper mi-au spus cd fi-au explicat wituatia, Este ceva ce nu intelegi? mer I I platrae tonul uniform, lipsit de inflexiuni si politicos la modul distant. “ ; Cu fata eliberata de masti, Caroline se holba la el; ii putea vedea emotiile, intrebarile, furia trecandu-i prin ochi, Intr-un. |, el fi sepa o singura intrebare, ragusita si salbatica: Dece? Julian scutura din cap. s-a putut abtine. et Be se opri, apoi flutur’ din mana gi privi in alta parte, Bu nu pot... Inspird adn si, ridicandu-si capul, continua fk st priveasc: Mle Inc gre accept n toi act ani, in vreme ce eu te-am considerat pe tine un ticalos, tocmai el ra acela, Julian se inerunta. Ai bainuit macar? Stephanie Laurens — ~Nu pe el, Ea rase aspru. Niciodata pe el. Dar uncle din bijuteriile mele... sunt imitafi, nu reale, Chiar unele dintre cele care erau reale sunt acum imitatii. Il privi pe Julian, Am crezut ca 8 folosit bijuteriile ca sa ne plateasca datorile, poate gandindu se c4 nu voi observa niciodata diferenta dintre pietre si ca in mintea tui asta era mai bine decat ai ia de la domeni... Respiratia { se franse, si isi feriprivirea. Oh, nu este nevoie si imi spui—-nu pot 8 cred ce proasti am fost. Nu avea timp pentru istericalele ei, fe ele side acest gen, ~Caroline, pentru a evita dezastrul financiar, trebuie s& actionez rapid. Eail privi amar, Din ce spun Minchinbury si Draper, nu am alta optiune decat sa te las sd faci cum doresti daca vreau si continui 4 lo. Cuiesc in confort aici, cu Henry, si daca vreau ca fiul meu sa aiba vreun vitor. Aceasta era partea negativa a interventiei celor doi batrani, ~Din acest punct de vedere, au dreptate, dar nu ti-au spus ci, Pentru ca planul meu s& reugeascé, trebuie s joci gi tu un rol $i, pentru asta, trebuie si sti care este planul, Caroline se gindi un moment indelungat, apoi se intoarse din nou cu fafa lal, cu brateleinclestate gi imcuviinga din cap, ~ In regula, Spune-mi care este planul tau, Nu se ageza si nu il invita nici pe el si o facd. Aga ci el rimase {in picioare si i spuse planul, Cand termina, ea se holba la el cu gura deschis’, Las un mix hut sa se scurga, apoi o intreba fara rezerve: ~Bi bine? Iti vei juca rolul? Rolul pe care trebuie si il joci ca si Putem continua povestea asta? Ba clipi si se holba din nou, ~Eu... nu infeleg, Firea lui i-o lua inainte, ~Este o intrebare simpl&. Vrei si... ~Nu, nu asta. Bu... Igi cobort brafele gi inspira adane. Se opri © secunda, apoi, cu privirea indreptata spre fata lui, zise: Propui s4 te sacrifici, De ce? Asta nu inteleg eu ~ in asta nu am ine credere. Daca accept planul acesta al tau gi il sustin in mod activ, 20 ——— Totul sau nimic ——— in voi plasa pe mine ~ si chiar pe ful meu gi viitorul lui - inte-o situatie de datorie insurmontabila fata de tine. Hise gandi, apoi consimti. Hste adevarat. fa Base, un eunet discordant frit gise intone, Caroline, Printr-un efort de voin,igimenfinu vocea calms: Ai de giind, chiar gi acum, sa ifi lagi mandria sa ifi dicteze actiu- Bap sh teeta torah Hia se uita din nou la el, ochi lise intalnira. : Un tipat distant, ascutit ajunse la el - un sunet de fericire, nu le disperare. Privind pe geam, le vazu pe surorile lui si pe Henry lopind din padure, Fusesera la plimbare gi se intorceau. Millie i Cassie leginau un Henry incantat intre ele. Avea doar trei Ani; realitatea morfii tatalui sau nu il afectase inca. Doi lachei gi » didaca fi urmau, vorbind incet in timp ce ii supravegheau pe alan o privi pe Caroline, Era mult mai inalt ca ea; ea nu putea se vedea el ne era tentant s& 0 apuce de brat si si o traga spre el, ii facu womn 8a se apropie de geam. af Viei si sti de ce fac asta? Cand ea i se alatura, el arata spre yrupul desub ei. Ute de-asta! Nic unul dintre cei patru de acolo = Be, nick sl dinar ook papi = 04 «euler si merite viltorul ce ii agteapta daca eu nu repar situatia. $i exist’ 0 sin- yuri cale. bi oy ee HO privi pe ea uittndu-se la ful ei si lsd ca imagines 6 convinga. cn a ead Dupa un moment, ea igi umezi buzele si intreba si mai it: Nu exista alta cale? fl ezita, dupa care raspunse: ee “este Debradh nea das acl, To el tbule ef ne tlcoat Dar cu ce pref? a a Indiferent de pret. $i, in definitiv, este decizia mea, nuata._ Ha continua si il priveasc’, apoi trasaturile i se inasprira gi Incuviinga din cap. si In regula. Voi face orice este nevoie... Voi sustine planul. al Stephanie Laurens Un obstacol fusese trecut. El inspira, se aduni, la modul metaforic, si se apropie de urmatorul, cel mai inalt si mai greu. ~Vorbind despre blestem, am o singura cerinfa care nu poate fi negociaté cu nici un chip. in schimbul acestui sacrificiu pe care il fac pentru familie ~ inclusiv pentru tine gi pentru Henry -, te vei asigura ca Henry sa stie adevarul despre moartea tatalui lui, c& nu fi va finiciodata ascuns. ~Ce? Caroline se roti ca sa fie din nou cu fafa la el. Nu poti vorbi serios! Este doar un copi —Nu acum, evident. Vreau si zic de indata ce este suficient de mare sa stie ~ si intrebe. Pentru ca va intreba, Nu vreau s& ascunzi acest blestem de el. fi sustinu privirea. Nu vreau sa fac ceea ce am si fac pentru ca apoi tu si il incurajeai si creada ca este imun la blestem gi sa dea cu piciorul la toate de indat ce ajunge la maturitate. Ea dadu si spuna ceva. Julian nasul ei gi vorbi primul: ~Mai mult, cand vin in vizita, ca tutore, ma astept sa il vad, sa vorbese cu el. Poti fi de faa daca doresti, dar vista de vorba uel Fata lui Caroline deveni neclinti ~Nu. Nu voi permite si... Caroline. Raceala din vocea lui o opri. fi infrunta privirea si spuse fara refineri: Nici tu, nici mama nu afi vazut blestemul la George. Incearca sa il ,protejezi" pe Henry, si veiface aceeasi gregealA pe care a facut-o mama cu George. Blestemulil va afecta oricum, dar o va ascunde, ar tu nu vei observa. Eu 0 pot face, pentru cd stiu ce s& caut ~ gi te asigur ca in cazul li Henry voi fi foarte atent, li cauta privirea. Infelege ca blesterul este real. Este o boal’ mostenita ~ daca Henry primeste ajutor, ajutorul potrivit, poate fi tinutA sub control. Daca te prefad cd nu este acolo, il va manca de viu, aga cum a ficut-o si cu George. ~$i tu? intreba Caroline cu dispref. Dependenta taeste atat de bine tinuta sub control. Elramase tacut un moment, apoi zise: =La cum stau lucrurile, doar dependenta mea sii intre tine si Henry gi azilul pentru saraci. Gandeste-te bine inaiate sa ratezi © sansa. $i, la cum stau lucrurile, sunt singura persoana in viata 22 indrepti degetul spre Totul sau nimic cu experienta in acest blestem ~ care gtie cu ce va avea de-a face Henry pe masura ce creste, care stie trucurile de care ai nevoie pentru a fine in frau pornirea. Se opri un moment, cu ochii fixatiin aici, apoi adauga mai incet: Stiu ca iti este greu s& accepti, dar, la cum stau lucrurile, sunt singura speranta de viitor a lui Henry, atat financiar, cat gi personal. Pina s& rosteasca acele cuvinte, nu igi daduse seama cat de adevarate erau — cata responsabilitate tsi asuma, Nu cl ar fi facut vreo diferent’; nu avea de ales. Cum Caroline nu spuse nimic, ci doar isi mugca buza de jos fi para afectata gi pierduta, el facu un pas in spate gi se intoarse spre usa. Cu mana pe maner, se opri, apoi privi inapoi spre ea. Nu iti pune fiul in pericol, Caroline! Daca vrei si il tii in siguranfa, vei face intocmai ceea ce am spus. Ba se intoarse cu fata spre geam si nu raspunse, Julian deschise usa gi pleca. Jumitate de ord mai tarziu, dupa ce igi luase ramas-bun de la urori gi de la micul lui nepot, Julian isi conduse trasura pe aleea lungi, apoi biciui cai gi se indrepta spre Londra. La primele ore ale diminetii, opri in afara grajdurilor de lang regedinfa lui, Predand hafurile unui ajutor de grajdar somnoros, Julian psi incet pe strada. Cu mainile afundate in buzunarele de la palton, intrun intuneric bezna, se plimba spre Duke Street si, intr-un final, igi permise s& se gandeasca la ce era pe punctul sa fac’, la ceea ce refu cugete in timpul lungii cAlatorii ~ o activitate ce aducea prea mult cu ultimele ganduri ale unui muribund. Intrind in locuinta lui, urca treptele, vari cheia in usa gi 0 deschise Dupa ce intra, 6 trase dupa el. Siviata lui ca Lord Julian Delbraith pur gi simplu incet. Capitolul 1 CEESD Octombrie 1823, doisprezece ani mai téraiu Londra Miranda Clifford se opri in umbrele lungi lasate de un juup de copaci si il privi pe fratele ei mai tanar, Roderick, viversind gazonul perfect tuns al masivului conac ce stralu- co ea 0 perla in lumina lunii. n jurul ei, de ambele parti, tufigurile stufoase si copacii \irini inconjurau casa intr-o imbratigare verde. Briza era doar joapt, un oftat frematator ce ti migca firele de par care i se Auyprinsesers din coc, alunecandui pe ceafa. Thcuta gi nemigcata, privirea ei se fixd asupra lui Roderick, il urmAri ajungand la terasa joasa, urcand fara ezitare cele trei fuopte gi mergand direct la uga cu geamuri de sticla. Roderick Mleschise ua, intra in casa, apoi o inchise fn urma sa, La naibal Miranda se holba la usa. Era mult mai riu decat igi inchipuise. se intaia oaré seama ci Roderick iegea pe ascuns din ‘ou cu trei saptamani in urma. fpi spusese ci aceste drumuri hucturne neanuntate si nementionate erau firesti pentru un jontle de douazeci si trei de ani, dar isi petrecuse acegti witli dowizeci gi trei de ani protejandw-l pe Roderick; era greu silyl infraneze aceste instincte exersate atat de indelung. Atat de iiell, incat f2cuse un pact cu sine — avea sa il urmareasca intr-o Wwapte, suficient cat sa se asigure c&, orice ar fi facut, nu isi punea iia in pericol in vreun fel. Hu cA nu arfiavut incredere in el; planul era menit sé-i asigure nigtea, Avea s& afle suficient cat sa-si domoleascd propria wualetate, apoi avea s& se intoarca acasi, gi Roderick nu avea sh alle niciodata. Cu zece minute in urmé, il urmase pe scarile —— Stephanie Laurens fintunecate ale casei de pe Claverton Street, Pimlico, in care ocuiau impreuna cu matusa lor; limbile ceasului cu cadru lung de pe palier aratau ca mai erau douazeci de minute pana la ora ‘unsprezece. i] urmase pe Roderick prin salonul de dimineata, apoi pe gazonul din lateralul casei si pe usa din gradina pana pe alee. Strangindu-si bine poseta gi noua pelerina scurta foarte Ja moda, se tinuse in umbra zidurilor si, ea insigi precum 0 ‘umbri, il urmarise, nedumerit& de faptul cd el ramasese pe aceste stradute, pana cand, spre marea ei surpriza, dup’ un drum rapid de cinci minute de la uga propriei gradini, el se oprise in fafa une alte ugi incadrate de un mare perete de piatra. El deschisese acea poarta gi intrase. Ea ezitase doar un mo- ment inainte sa il urmeze. ‘Nu stiuse in a cui gradina se furiga, nu la inceput, dar, dupa ce vazuse casa, dupa ce ti observase marimea gi cat de magnifica era $i, mai ales, culoarea care 0 dadea de gol... Ce naiba canta el la casa lui Neville Roscoe? Nu trebuia decat sa pui intrebarea ca sa afli rdspunsul. Neville Roscoe era cel mai cunoscut ~ in sensul de infam si notoriu - rezident al cartierului. Era regele recunoscut al cartoforilor din Londra, detinatorul unui intreg imperiu de tripouri, spelunci gi luburi, ai caror clienti erau cei bogati, cei instariti, aristocrati jocurile de noroc erau printre vicile preferate ale societatii $i Roscoe era, din ce se povestea despre el, un expert in a oferi societitii exact genul de drog dupa care tanjea. Se stia despre el cA era extraordinar de bogat si extrem de puternic, atat in propriul domeniu, cat gi in sfere mai intunecate. Nu era ins considerat un criminal. fn schimb, plutea in zona nebuloasa dintre societate gi lumea interlopa; se putea afla ‘compania ducilor intr-o 2i gi a marilor interlopi in alta, ramanand {insa detagat de ambele lumi. Vorbind la modul general, Roscoe reprezenta o enigma, un om care traia dupa proprile legi Locuia deja in uriagul conac alb de pe Chichester Street, cu vedere spre intinderea plina de vegetatie a pietei Dolphin pana Ja Tamisa, ce se 2area in departare, cand Roderick cumparase case de pe Claverton Street, chiar dupa colf, cu un an in urma. 26 _—— Totuf sau nimic ——— ivoncla auzise totce se putea auzi despre cel mai faimos rezident “Jcartierului la doar cAteva zile dupa ce se mutaserd acolo. ©u toate acestea, nu il vazuse niciodata, dar avea ambitia s4 oe: ‘aura daca vorbea despre Roderick sau despre Roscoe; Jul ci Roderick si-ar dori s& incerce jocurile de noroc nu era siprizi, dar... Buzele i se stransera. ; Nu igi permite sa aiba de-a face cu cei de teapa lui Roscoe. Jiu ora att c& Roderick nu igi permitea s8 joace; chiar gi la ni- velul lui Roscoe, cu siguranta gi-o permitea. Dar averea lui venea win nego, si, asa cum fusese invatat toata viata, asta insemna HA mal mult decat cei care se nascusera in familii mai accep- Iablle, ei erau nevoiti s& se agate cu strictete gi dincolo de orice Wulolala de respectabilitatea lor. "a Viwindu-l pe Roderick intrand in casa lui Roscoe, 1 amintise dle {ndata de sora lor mai in varst’, Rosalind. Bi trei ramaseserd Jani de mici; impreund cu Miranda yi cu Roderick, Rosalind ‘iene crescuta de matusile lor. Lui Rosalind i se tinusera aceleagt Ghisurouri despre buna-cuviinté, i se explicasera aceleagi reguli the neincilcat, dar, cAnd implinise gaisprezece ani, Rosalind se jevoltave, Fugise cu figanii, intorcdndu-se dot ani mai tarziu, bol- fui i pe moarte. : Viesiind murise tragic, intocmai ca mama el, care fugise de mpreuna cu tatal lor, ful unui proprictar de moaré. the fiecare data end vreun membru al familiei se indeparta Jo civaea rigida a respectabilitatii, dezastrul gi moartea urmau Jwvarlabil. Miranda nu isi dorea ca Roderick s& moara de tanar, fv atat mai putin in mod tragic; se intoarcé acasé gi sil lase In senna sortii mu era o optiune acceptabila. Hannanand in umbrd, inconjurd gazonul, indreptandu-se spre | opre usa cu panouri de sticl. in minte fi aparura ima- lnk ale lucrurlor pe care avea si le giseascd induntru ~ 0 reu- lune privata pentr o partida de cirti sau... o orgie? Din cate siwelse, se putea astepta la ambele, Femeile erau invariabil o parte 4 dlistractiei oferite de Roscoe; duburile erau renumite pentru Jiyunrul mare de femei angajate. 2 _— Totuf sau nimic ——— Stephanie Laurens ——— 4 soliditatea casei explica lipsa de egomot. Asta —Cu putin noroc, o si reusese sa i acre 5 esc s& intru, macar sufici We intreba dac ult cat sil vad. ent de, le din casi; covorul pe care pagea era atat de gros, cA abia A Era suficient de in varsti, parea destul de experimentata, pi piitea auzl propritt Por jungand pe terasa, igi privi rochia lila pe care o purt 7 Hii ioral se deschidea intr-un spatiu semicircular generos, pelerina. Nu era in nici intr-un caz o haina de oe sub MPa tulile galerie ce inconjura zona scarilor principale. Oprindu-se suficient de eleganta cat s& ti indice clasa social fark, Ca Jy qua coridorului, privi spre dreapta si apoi spre stanga. Inc nu avea de gind s4 se retragi. Nu free li. In orice call dep inidoate se varsau in aceasta galerie, dar era in continuare mult decat era nevoie ca s4 il giseascd nee sa rimind oi Jie, Nu existau lmpi aprinse, ‘spatiul era luminat doar de veascd in ochi; avea 93 11 aie Soeiccs ‘oderick gi sa il pri Pe fave ale luni ce intrau prin lucarna boltits ide deasupra leajuns, dupa care el avea sa ff ywintr-o fereastrdi mare din partea opus rin acea fereastra von varfurile copacilor din piafa Dolphin gi strélucirea ourmeze acasi. Traversanc " priten ved mee is - breed oe ua gl intrd, Un coridor cufundatin Jlepirtata a lunii pe luciul raul Hernared Sadana coe acne fata ei. inchiznd cu atentie usa, ‘(hiar in fata ei, in dreptul feres! ae Ee Eee a intunericului, a Jay weir care cobora cu elegantala parter. er ie ees vaca ala rte ies Iti partea gazonului, de Jipirind adanc, Spi inalyA capul, se indrepts cu calm spre eee eat partea din spate a cladirii, nu observase oar giauzi, intr-un ‘inal, zgomotul unor voc barbatesti. Cei care inat, vreun semn al unei petreceri, oricat de vorbeau se aflau undeva Ja parter, dar ‘mai adanc in casa, inca rafinata. Oprindw sc, ii 1éak aimturi Yprindu se, igi 1408 simturile of preia controlul. Haparte de ea. Jyomotal de copite pe pietrele rei mai mari, se afla capitul de afard o atrase spre geam. tleman, imbracat la moda gi Terenul pe care se afla casa se i . P se inclina puternic spre strada, 1istind gradina din spate ugor inalfata. Intrase, de fapt, la primul Priyind in sus si in jos, vazu wn Bo Shae Ja parter, care dadea spre strada. Probabil petrecerea, ipalivie, laminat de un servitor, mul avea uf ‘aston cu cap de adunarea, orice ar f fost, avea loc in salonul pentru receptii de Aijint, Barbatul iti platiinsotitorul, apoi se indrepta spre usa din parter. {si ciuli urechile in cdutarea vreunui sunet care si fi a Tas conacali putin mal departs de geal one ropes in a parte s se indrepte, dar nu auzi nimic. va Hut recunoscu pe barbat, dar stilul acestuia si felul in care se jedumerita, in lung i sylyoa sugerau cA in JJor superioare ale societat a png cos Reo mag Ui et a cat aflate de 0 parte gi de alta a as wil ea Ca sajotomului traversara dalele holului din fata. Se intreba dacd rului, totul era cufundat in ear spre capul scarilr gi s4 priveascA in jos, dar riscul dea unde se afla gi asculta. sub ele; nu {i yivuta era prea mare; ramase ara, domnul meu. indle, Vizitatorul intra, jlalgi au ajuns? {tinea adunarii, tacere, usile erau inchise fara vreo lumina vizil mai avea unde sa mearga. Urma coridorul spre fata casei, deve- rie Bund seara, Run va, Ma tem cA am intarziat. Cei Da, domnul meu, dar stapanul nu s-a alatural Jneelent, Zgomotele ajunsera pana la ea in nind pas cu pas tot mai 1 i constienta de sentimentul omnij iar usa se inchise i al cltai al sti, Catan ea una veche naaoe wai Penman lase constructia ei, ceea ce probabil expli aa cplica maiestria 9g sijen mat mut dct owas exit o lean Gcretd fa ecate linie, completata de : creta ea feces i pletaté de detalii de mobila luxoasd. Nu avea Jolt dadea majordormului paltonul, manusile, tmp ss opens is privet etl cate, dar table {gyi Inseamna ca n-am ratat nimic ep petet, Secae dine ele perfect inramat, pareau originale, Intr-adevar, domnul mew. simu facute de vreun artist de mina a doua. Cade obice, in biblioteca? 28 Stephanie Laurens ——_ ~Da, domnul meu. ~Nu te deranja, Rundle, stiu drumul, ~Va mulfumesc, domnul meu, Doua perechi de pasi se indepartara pe hol, in directii opusey Ba se grabi spre capul scarilor, era prea tarziu ca si mai vada in ce directie plecase ‘barbatul, dar o usa din capatul coridorului era ce insemna ca pasii vizitatorului erau cei care se auzeau tot mall slab dintr-un alt colt al coridorului. Biblioteca gi ,adunarea” ga aflau in acea directie. Inspirand, se indrepta spre balustrada scdrilor.. Constientizarea prezentei cuiva o fécu s& simta frisoane pe sira spinarii. Inghefa. Nu auzise nimic, dar asta era doar inca o dovada ch era ugor si te deplasezi in ticere prin casi, fard si depui vreun cfort, $i toate simturile ei, inainte concentrate pe holul de sub ea, ii strigau cu intarziere cd o persoana considerabil mai corpolentd caea se afla chiar in spatele ei. Ramase fara suflare, eimfi cé se sufocd; plamanili se stranserd, Cu simfurile innebunite, se forfa sd se intoarca incet. Privirea ei, Tent legata. Roscoe privi ochii mari ai femeii, deja holbati, devenind si mai mari, apoi ca isi muta brusc privirea spre chipul lui. Elnuzambi, ~Va pot ajuta, domnigoara...? Ea nu raspunse imediat, dar el nu facu gregeala de a crede c& mintea el era paralizata de goc; calcule rapide se citeau in ochii ¢i mari, in timp ce ea se gandea la raspuns. Cu o osatura find, Srafioasa si oricat de feminind ar fi fost ea, el era obignuit sf masoare oamenii dintr-o privire si nu era nevoit si se uite mat departe de forta rafinata a fetei ei, risfranta si in atitudinea mandra si in pasul suav pe care el il observase cind 0 vaause pentru intaia oard traversind galeria, ca sa igi dea seama ce tip de lady era ea, Hotarata, decisa si, cel puin in privinta lucrurilor in care credea, inflexibila, 30 calm, poposi pe o cravat de matase ivorie exces —— Totul sau nimic — nu fu surprins cind ea inspira, se indrepta pe 1) Ae ‘ult posibil, find, in mod evident, mai inalta decat sta- i spuse cu aroganté: H\mnole meu este domnisoara Clifford. Jeformapia aproape il facu s& clipeasca. sia ivitea ei se indeparta de fata lui, alunecand peste umerii si ‘Jopluil eu, gi ateriza pe registrul pe care acesta il avea in mana. /petivenele ei frumos arcuite se incruntara ji dumneavoastra sunteti? . {iy fonul ei era clar cil considera un fel de secretar lipsit de Wiportanta. In ciuda intentiilor lui, buzele i se arcuira. H\\ punt proprietarul acestui stabiliment. Avewsta veste paru s& 0 gocheze mai mult decat faptul ca ii esoperise in spatele ei. Se holba la el, evident uimita si ne- i un efort sa ascunda asta. HW putea imagina genul de birfe pe care le auzise ea; un Wi) drscuyor il imboldi sa 0 incurce gi mai tare, Se inclina, f8- v{ yovtul cu toata gratia exercitiului zilnic. Indrepténdu-se, sjiive Uaraganat: i tra bine afi venit in umila mea locuinta, domnigoaré ilfon, dar trebuie si ma intreb ce cautati aici. Unila locuinta? sg ik Vo a rigusita, tonul ~ un contralto jos, Pivirea ii sri Js tole tre tablouri atamnate pe pereti dintre coridoare ~ dou ‘Ainsborough gi unul de Reynolds -, apoi trecu la tapiseria Hohelin de pe peretele din spatele lui. : Pentru un rege al cartoforilor, domnule, avefi un gust einarcabil rears csea observase asta, dar el nu era atat de ugor Histra \ntradevar. Dar asta nu imi raspunde la intrebare. Miranda evalua cu frenezie 0 alta intrebare: Cum sa scape din ‘0 siluatie fara sa lanseze macar 0 goapta de scandal? in timp J inate parte a mini ei se lupta cu aceasta problema, restul (otalitate distras; nu avusese nici o imagine mentala a lui Noscoo, dar nici in cel mai indraznet vis al ei nu gi-limaginase aga ‘shin era, Aga cum il vedea in fata ei. ——— Stephanie Laurens Erainalt, semnificativ mai inalt decat ea, dar umeriilui, pieptul, membrele musculoase erau intr-o proportie perfecta, creand un ansamblu atat de elegant, cé o lisa pur gi simplu fard suflare, $i hainele lui erau mult diferite de ceea ce isi imagina ea cA ar purta un rege al cartoforilor; cu haina lui neagra superba, purtata este o cdmagi ivorie de olands, cu acea cravata legata excelent, cu vesta discret cu dungi albastre, gri si negre, cu nasturi negei i cu pantalonii negri simpli ar fi putut da oricui sfaturi despre cum sa se imbrace, si tot ar fi iit in evidenta. In privinta felului in care se migca gi a acelei taraganari din glas... nu era sigura ce fel de barbat era el, dar o singura privire aruncata la acel chip sculptat, la acei ochi negri ce o priveau cu staruinta, la nasul lui patriarhal gi la maxilarul ascutit era de-ajuns sd o faca sé-si dea seama ci nu era ugor sa il controlezi, Mai mult, c& era un om periculos, in multe gi complexe feluri. Barbatul din fata ei era o adevarata enigma, Nu avea experienta cu cei ca el, dar isi urmase instinctele, si tocmai ele 0 adusesera intr-o asemenea situatie - poate tot ele aveau sa o scoata din ea. Ridicandu-si barbia gi mai sus, igi mentinu atitudinea indrazneat, ~Am venit sd imi salvez fratele. O spranceana intunecata se arcui incet. ~Sail salvati? in cuvintele lui se ghicea un avertisment nerostit. Ea il ignora. ~Exact. Nu puteti fi atat de izolat de lumea cuviincioasa incat sa nu va dati seama ca asocierea cu un om cu... inclinatiile dum- neavoastri lar ruina pe fratele meu, daca o astfel de asociere ar deveni cunoscuta. Pe cutele dure ale fetei lui nu apiru nici o reactie. Trecu un moment, apoi el spuse: ~Inclinatiile mele? Ea refuza sa se lase intimidata ~Afacerile dumneavoastra. Activitatile. Privi spre salonul din fata, apoi din nou spre el. Nu sunt sigura ce tip de distractie impartasiti cu oaspetii dumneavoastra in aceastd seard, dar, daca vetifiatat de politicos incat sail informati pe domnul Clifford, 32 ——— Totuf sau nimic + wh alle aici gi c& am nevoie si ma insofeasca inapoi acas’, nu #{i mai fi deranjat de mine. ai Moen as et manifeste in vreun fel intentia de a-i indeplini coven, o privi ix, cu ochii lui intunecati ~ nu igi putea da seama sloare aveau ei de fapt, dar nu credea sa fie negri -, studiindui ‘Wil fifa. Expresia lui era de necitit, de neinterpretat. Jjineti-mi, domnigoara Clifford, zise el intr-un final, i “a ‘ea lui profunda aproape ca un tors de pisica, ce fel de Aijusk de distracyie credeti cd le ofer... acestor cunogtinte apro- iste in intimitatea casei mele? ‘ ie Tia, yresise 8& se aventureze intr-o casé ca aceasta, dar nu ‘goss ile pind s fi permit’ acestui rege al cartoforilor sa 0 ia BN wn idee, si cu ata in interes, dar cele fli am nici o idee, gi cu atat mai puti , Jovseare mi-au venit in minte c&nd mi-am dat seama ci Roderick ‘Wwe sick au fost o petrecere privata cu jocuri de carti gi o orgie. Jn ovico caz, nu cred c& prezenta fratelui meu aici este in intere- ‘jul lul, aga cum tit gi cA asocierea cu dumneavoastra nu va fi in Hantajul Tui. E Vleo ip ju-i ochii cu intermitenta. Veoapele lui grele clipira, acoperindw-ioc Mi acuzati cd va corup fratele, domnisoara Clifford? Jia refuza sa se lase impresionata de tonul lui taios. Asta faceti? Nu jar nu era prima doamna care fl vedea ca pe un corupator al selor inocentis poate acel ecou din trecut era cea ce il facea pe Huerve 84 isi doreasca sa fi demonstreze contrariul. Sa fi deschida Julill spre nedreptatea pe care o facea judecindu-l gresit, s& {ued ni recunoascd asta gi 88 igi ceard scuze, chiar atund, in eit nod normal nu era atat de sensibil; unei parti a mingi hi Jw pirea ciudat cA ea, o doamna pe care nu o mai intalnise Wwainte, fi intrase atat de rapid sub piele, atingandu intr-un juietatat de sensibil. Un punct care, spre surprinderea lu, inca Haurea, In orice caz, OY VA sugerez, domnigoara Clifford, s4 venifi cu mine. ‘ fe didu un pas in spate si fi facu semn sa il urmeze spr soyldorul ce pornea din partea indepartata a galeriei. 33