Sunteți pe pagina 1din 5

O ISTORIE SUCCINTA A PSIHOLOGIEI SOCIALE

Psihologia sociala:
nascuta in Europa Occidentala, odata cu:
aplicarea experimentului riguros controlat
asocierea la datele experimentale ale unui model explicativ
este universala, vizeaza generalul, ceea ce este logic in producerea
fenomenelor, cauzalitatea
evolutie: cinci etape:
1. preistoria:
sec. VI i.Hr. - sec. XIX
2. fondatorii:
1880 - 1934
3. perioada clasica:
1935 - 1960
4. perioada moderna:
1961 - 1989
5. perioada contemporana: dupa 1990
1)

PREISTORIA PSIHOLOGIEI SOCIALE


psihologia sociala - ramura a filosofiei
India: Legile lui Manu (inainte de sec. VI i.Hr.)
societatea: dupa planul unei fiinte vii
China: Confucius - idei despre societate, individ, traditii - fundament ale societatii
Grecia antica:

Platon:

statul inaintea individului

Aristotel: natura umana sociala prin ea insasi


doua traditii de gandire:
orientare sociala
(structuri sociale)
orientare individualista (procese individuale)
Epoca moderna:
Thomas Hobbes - contractul social care asigura protectia individului in fata
atacurilor egoiste ale celorlalti
Jeremy Bentham - hedonismul, taxonomia placerilor
G.W.F. Hegel: statul: incoronarea spiritului social obiectiv
Auguste Comte:

sistem filosofic in trei stadii: teologic, metafizic, stiintific

cunoasterea fenomenelor reale, certe - pozitivismul


trei clase de fenomene abordate stiintific: biologice, morale (intelectuale),
sociale (colective)
morala pozitiva - studiaza fenomenele intelectuale

Wilhelm Wundt - fondatorul psihologiei experimentale (primul laborator de psihologie


experimentala 1879)
psihologia sociala trebuie sa studieze sufletul colectiv, supraindividual
(sufletul unui popor, care se manifesta prin limba, mituri, obiceiuri studiul
culturii: psihologia popoarelor)
2)

FONDATORII
Max Ringelman - 1880 - actul de nastere al psihologiei sociale
franarea sociala
Norman Triplett - 1897, 1898 - fondatorul
facilitarea sociala (opusa franarii sociale)
a avut un model teoretic explicativ
Carlo Cattaneo - termenul de psihologie sociala - 1864
Gabriel Tarde: imitatia:
elementul esential al vietii sociale
asigura difuzarea noului produsa prin inventii
1890 - Legile imitatiei:
imitatia - traditie:
asigura legatura intre generatii
imitatia - moda:
asigura legatura in cadrul aceleasi generatii
Gustave Le Bon: imitatia prin contagiune, cu valoare negativa
Psihologia multimilor 1895
1908 - Primele manuale de psihologie sociala:
William McDougall - Introducere in psihologia sociala
Edward Ross - Psihologia sociala.
Floyd Allport - adept al behaviorismului
studiul facilitarii sociale
accent pus pe individ: psihologia sociala este o parte a psihologiei
individului - trebuie plasata in contradictie cu aceasta
Deceniul al III-lea al sec. XIX:
inventarea scalelor pentru masurarea atitudinilor
(L.Thurstone, Rensis Likert -. atitudinile pot fi masurate
bazele studierii opiniei publice (Gallup) 1935

3)

PERIOADA CLASICA (mai mult americana)


debut: doua experimente importante: Muzafer Sherif - 1935, Kurt Lewin
1939:
demonstreaza ca fenomenele sociale complexe pot fi studiate prin
experimente de laborator
se dezvolta designul experimental, analiza statistica (testul t pentru probare
efect manipulari, analiza de varianta) - GRUP
Research Center for Groups Dynamics - 1943 - Kurt Lewin
ingineria sociala: elibereaza energiile, valorifica potentialitatile umane
psihologia sociala: bazata pe experiment si tehnici de ancheta
Leon Festinger:

teoria compararii sociale 1954


teoria disonantei cognitive 1957 - testabile empiric - PROCESE
INDIVIDUALE
Patru orientari de baza:
1. Solomon Asch: cercetari asupra conformismului (Milgram - continuator)
functionarea grupurilor nu poate fi studiata luandu-se in calcul doar
caracteristicile indivizilor care le compun (gestaltist: intregul diferit de
suma partilor)
evidentierea sensibilitatii individului la contextul social
2. Solomon Asch: cercetari asupra perceptiei persoanei
perceptie sociala: operationalizare si design experimental
3. Carl I. Hovland: studiul schimbarii de atitudine - explicarea prin
experiment a componentelor procesului de persuasiune
4. Carl I. Hovland: cercetari asupra situatiilor cu motivatie mixta (jocuri
experimentale)
4)

PERIOADA MODERNA
Coordonate principale: expansiune si tensiune
Noi domenii:
reprezentarile sociale si influenta minoritara (Moscovici)
identitatea personala (E. Erikson)
identitatea sociala (H, Tajfel)
comportamentul prosocial (B. Latan, J, Darkley)
atractia interpersonala (E. Bescheid, E. Walster)
Journal of Personality and Social Psychology 1965
Mijlocul deceniului VII- criza majora, datorita lipsei de integrare teoretica
trei aspecte: unul legat de distorsiuni produse de experimente, unul etic si
unul referitor la relevanta psihologiei sociale
Friz Heider - teoria atribuirii - procesul prin care individul da un sens
comportamentelor celorlalti
Se desfasoara:
cercetari asupra comportamentului de ajutorare, asupra spatiului personal si
asupra comportamentului uman in conditii de aglomeratie, asupra
autoprezentarii, stereotipurilor, agresivitatii etc.
cognitia, din tendinta in trecut, devine cognitie sociala . maniera de abordare
specifica, adecvata in domenii ca perceptia persoanei, eul, stereotipurile,
luarea deciziei, schimbarea de atitudine

5) PERIOADA CONTEMPORANA
Se dezvaluie legatura dintre motivatie si cognitie
gandirea sociala este pusa in serviciul interactiunii sociale
(strategiile cognitive depind de scopurile (motivatiile) individului
Criza determina reconstructii de ordin metodologic modificari radicale ale
disciplinei:
constructionismul social, analiza discursului, etogenica, psihologia umanista
(John Shotter)
Aceste abordari se caracterizeaza prin:

au toate la baza o epistemologie sociala (nu una realista) - contesta dualismul


traditional subiect - obiect
contesta cunoasterea experimentala a unui anumit domeniu de fapte despre
experienta si constiinta umana
pun accentul pe limbaj (acesta nu are inteles obiectiv in afara contextului
relational)
Apar noi orientari teoretice si se accentueaza internationalizarea psihologiei sociale
6)

PSIHOLOGIA SOCIALA IN ROMANIA


pastreaza aceleasi etape, cu un hiatus intre 1960-1965
dupa decembrie 1989, noi perspectiva
psihologie sociala 'poporana' - proverbe, pilde, povestiri
A. Preistorie
Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie
temele psihologiei moderne
Sec. XVII - carti romanesti de invatatura - Pravila de la Govora (1640), Cartea
Romaneasca de Invatatura (1646), Indreptarea legii (1652)
D. Cantemir - Descriptio Moldaviae
B.
Fondatorii
C-tin Leonardescu - Constiinta sociala (profesor la Iasi)
C-tin Dimitrescu Iasi - Nevoea de hrana, Nevoea de ideal
C-tin Radulescu - Motru - Cultura romana si politicianismul - 1904
sufletul popoarelor: D. Dragicescu, Mihai Ralea (Sufletul romanesc)
C. Perioada clasica (1935 - 1960)
C-tin Radulescu - Motru - Etnicul romanesc
Mihai Ralea - Curs de psihologie sociala

relatia individ - societate, raport constiinta sociala - individuala, determinarea


sociala a personalitatii etc.
geopsihologie: diferenta dintre omul de deal si omul de munte
Al. Rosca - curs de psihologie sociala experimentala
D. Perioada moderna
Mihai Ralea, Traian Herseni - Sociologia succesului
Tatiana Slama - Cazacu - comunicarea interpersonala
1965 - 66 - reintroducere curs psihologie sociala Bucuresti - Pantelimon Golu
lucrari tributare ideologiei vremii: Ralea, Herseni, P.Golu - PARTIAL
VALABILE
Fenomene si procese cercetate - conditionarea sociala a personalitatii, dinamica
grupurilor, relatiile in grupurile de munca, intercunoasterea
Inainte de 1989: lucrari remarcabile de psihologie sociala, cercetari psihosociologice de
teren privind efectele industrializarii asupra personalitatii si colectivelor rurale
E.

Perioada contemporana - reviriment


renuntare la paradigma marxista
lucrari originale de sinteza, reviste de specialitate (Psihologia sociala - A.
Neculau)
laboratorul 'Psihologia campului social' - A. Neculau - Iasi
personalitati marcante: Petru Ilut, Popescu - Neveanu, A. Neculau, Vasile
Pavelcu, A. Liiceanu etc.
abordare de noi teme: reprezentari sociale, memoria sociala, cognitia sociala,
identitatea nationala etc.
Psihologia sociala:
studiaza comportamentul social; are in vedere determinarile externe (situationale); piesa de baza a
metodologiei - experimentul de laborator