We 30284 - ~ FILOTHEOS FAROS CLERU p printie Mn ditkeapae TENT? peer no7 NINE] STANILOAE Parintele Filotheos Faros Tradus dupa originalul: KAHPOE, H ANEKITAHPOTH YIMOZXESH ITATPOTHTOS © Editura Egumenita pentru prezenta editie . Clerul azi - o privire din interior maladii si remedii Original Greek language edition first publisI under the title KAHPOE by ,P. Kyriakides-Akritas Pul S.A”, 29 T. Plessa Str., 176 74 Kallithea, Athens, Greece, Tel: . +30 2109314968, +30 v 210 9334554, Fax +30 210 9404950, www. atii, impasuri, alvitas net. gr vata) P; Copyright © .,P-Kyriakides-Akritas Publications S.A.", | | 29T. Plessa Str., 176 74 Kallithea, Athens, Greece. | All rights reserved | The author has asserted his moral rights, Traducere: Lazirescu Ovidiu Desires GPs biblotel Najionales Raminie Fanos, uoTHtos ler at-o pve dn Intro: tntti Pas mala remains FltheosF90% tad din nce ane | Ovidiu. - Galati : Egumenita, 2013 Neiescu SOUs78cO6 5501160 epityra eGvneniTta 2013este Parintele Filotheos Faros? theos s-a ndscut la Pireu in ‘anul 1930 gi a urmat Facultatea de Politice Pontio, Facultatea de Drept din Tesalonic, Facultatea de Teologie din Atena, facind studii de Psthologie $i Consiliere la Universitatea din Boston (USA). onit preot In Grecia in 1962. 169-1976 psihologie {satoriti al cSror cop se confruntau cu bol din 1970 pnd in 1976 conducétorul sectiei de 5 cadrul i {ce model Human Resource Insti implicat serios in problema, pe atunclinedits, a consumului de droguri si in procesul de recuperarea celor depends ‘Dupa intoarcerea in Grecia in 1976, parintele Filotheos s-2 ocupat sistematic de scris precum side organizarea unui program pentru clerci sia unui Centru de Consiliere a tinerilor din | se promoveazS viata comunitar Firea dragostel, Mitul bolt psinice, Instrdinarea ethosului crestin, Jalea morti - O perspec ‘ortodoxd, folclorcé $i psihologicé, Pernt s copii, Vindecarea ca sénitate integral, Coincidente gi alegeri~ carte autobiogroficd,Bserica mantuire, Chip yi deshgurarea preoteiClerul~O promisune neimplnitiey oli Casati, Ethos find descoperii de sin, Fama ‘ethos, Dialogut, Inainte 5 dupe Past, sn cit, Orin dezordine ~The 92 La mio de rum - Pvc gt perspective la varsta de mijloc, conomisivea dragostel, ———————Cleru azi - 0 privire din interior in loc de cuvant inainte Odata cu aceasta carte, careia ii va urma incé 0 alta pe aceeasi tema, intregesc 0 serie de texte a caror publicare o planuisem cu vreo douazeci si cinci de ani inainte. Pe atunci eram un cleric tanar care, dincolo de justetea motivatiilor sale subconstiente, se hotarase s4 devin preot plecand de la o dispozitie indeajuns de nobila. Curand ins& dupa hirotonia mea am constatat ca maaflam inregimentat intr-un status quo de neclintit, care mA silea s4 renunt cu totul Ja bunele mele intentii. M4& confruntam cu o dilema: fie sa afisez chipul unei desavarsiri de o ipocrizie cat se poate de grosolana, fie si ma adaptez unei rutine bisericesti neinchipuit de banale, primitive si chiar putrede. in aceste conditii, cariera mea profesionala era bine trasata. Trebuia, asadar, si fac dovada unui spirit intreprinzator in cele bi i de construct de organizarea si buna desfasurare a colectelor, asigurandu-mi astfel ascensiunea pe pozifii mai inalte. Aceasté ascensiune trebuia si devina principalul scop al viefii mele. in paralel trebuia si ma dedic oficierii Sfintelor Taine pentru a-mi asigura un venit substantial, necesar atingerii acestor scopuri. Educafia teologica si indrumarea duhovniceasca pe care le primisem nu-mi pusesera la indemanaa ES a pate Bl sare spre a urma un alt trasey a) in esent&, nimeni nu ma invatase cum vai savarsesc misiuinea, nici profesorii me, nici duhovnicii. Cei dintai m-au incarcat cu tot felul de scolasticisme fara nicio legatura cy fucrarea ce urma 4 0 savarsesc, pe cand ceilalti se aratau interesati exclusiv de »curatia” mea launtricg, i unii gi alti, fiecare in felul lor, au cultivat in mine fund spirit anticomunitar, care a intrat intr-un conflict dramatic cu caracterul profund comunitar, altiel spus, bisericesc, al lucrdrii la care fusesem chemat. Si unii gi altii, in chip diferit, mi-au inchis drumul spre aproapele. | Niciunul dintre ei nu m-a ajutat s8-i inteleg sinu m-a invatat cum si ma apropii de cei pe care eram chemat si-i slujese. oo a ne cae om sunt pacatul, een wees , boala, dragostea, cdsdtoria, | incepusem fe : Goi oe sald = fpeinpeedmrrtary ca Sc eeuant ee at s& blocheze md pregatserd penta ceva oareeum bises decree s8 joace un rol indoielnic. Nu spre a nur in ra ees eee eee ee cee a acestei lumi, dar fara a fi capabil 1s inti ee intru in contact ifloacele nece’ universitari, un prot inva i fin discur: re tat, de pilda, sa suri impersonale, fra a avea putinfa de a dial loga person: teologica, cit indrumarea dvhoweion aed educatia ascd pe care am locat, de asemenea, $i PO: mea intelectual siai primit-o, mi-au bl tinat si ma misc era nei anumite legaturi cu lw Cercul in care eram dest cel al doamnelor ctedincioase” $i habotnice. Chiar gi infatisarea pe care trebuia 0 18 trupul meu era gandita. Trebuia s& fiu bine hranit $i s& dispun de un pantece suficient de umflat pentruca la timpul potrivit, Prunci cand aveam si devin episcop, 54 PO! SPrilin! engolpionul caracteristic acestei trepte ierarhice. Conformarea la acest model, deja statorn! in privinta clerului, era o asteptare ce nu sufei concesie, nu doar din partea cercurilor _bisericesti”, Ga intregii societafi, chiar si a acelor persoané Ca” nu aveau aproape nicio tangenta cu vreo forma de viata bisericeasca. Am constatat foarte repede ca orice .st stereotip, in cazul in care nu era abatere de la ace: dezaprobata cu revolta si de catre unt, $1 de catre alti, provoca cel pufin uimire. Din fericire, in viata mea anterioara hirotoniei am avut ocazia s4 cultiv 0 sociabilitate autentica, Gispozisia cautarii celuilalt (a aproapelui) avand-o ca peo trasdtura adanc inrddacinata a personalitatii mele. Am dobandit, de asemenea, suficiente abilitati sociale $i anumite cunostine oferite de experienta si de contactul direct cu realitatea umand, care nu au putut jt2 EE formarea mea ulterioara, din perspectiyg sistemului ,bisericesc” $i a teologiei predate in scoaly, De altfel, din studiul textelor bisericosti traditionale la care m-a condus, chiar fara intentie educatia mea teologica, am putut constata tot maj tnult c& stereotipul asupra clerului, care function qu atita statornicie in cadrul ,,bisericesc”, nu avea nicio legaturé cu perspectiva privitoare Ja lucrarea preotiei, oferita cu limpezime de scrierile respective, ‘Acest stereotip nu se regasea deloc in ceea ce Hristos Je ceruse ucenicilor Sai atunci cand i-a trimis in lume, la propovaduire, spundndu-le sa vindece neputintele oamenilor, sale fie alaturi in necazurile lor: ,,Pe bolnavi vindecati, pe leprosi curititi, pe morfi inviati, dracii scoateti” (Mat. 10, 8)!, Nu le-a pretins asadar nimic din ceea ce stereotipul clerical statornicit astazi le cere sluntorilor Bisericii. Nici modelele infatisate in aceste texte nu par 4 aiba vreo legatura cu acest stereotip. Apostolul Pavel, de pilda, a pastrat un contact personal foarte strans cu toti membrii bisericilor infiintate sau cunoscute de el. Aceasta aratd cd avea o cunoastere cuprinzatoare a situatiei si nevoilor lor, chiar gia celor mai neinsemnai dintre ei, constituind 0 prezenta real in viata lor. Asemanatoare este si experienta in ee sinodala de la 1914 intrucst urmeaza Septuagintei, rspunzind in anumite situafii mai bine citatelor din Sfinfi Paring date de autor. Acolo unde textul acestei edit va fi insd prea arhaizat, Ingreunndaeinelegeres lu, voi confrunta cu edie main gi Srptur, operdnd modifica ncesire conor xestra a ee a a iri fianulate de re sss) sauce Clergl ae) g privice din interiGe acest sens a sfantului Joan Gura de Aur, care il aratd profund implicat in viata oamenilor si fin cunoscator al sufletului omenese, fapt care a si dat de-a lungul timpului, 0 mare autoritate cuvantului sau. Acelasi lucru este valabil si pentru multi alti Parinti $i Pastori ai Bisericii, precum Grigorie Teologul, Vasile cel Mare, Joan Sinaitul, Cosma Etolianul, parintele Nicolae Planas, etc. Pemine insd, ca si pe generatiile de clerici ai epocii mele, educatia teologica si viata ,bisericeasca” nu au avut darul de a ma inzestra cu acea cunoastere a vietii launtrice a celor pastorifi pe care au avut-o inaintasii pomeniti, care isi asumau si traiau problemele acestora cu maxima responsabilitate pentru mantuirea lor. Durerea profunda pe care am resim| acestei lipse a constituit pentru mine un imbold de a evada din stramtul tipar educativ de care am avut parte, incercind si-i ajut si pe frafii mei clerici sa urmeze aceeasi cale ca si mine. ‘Acestea sunt motivele pentru care m-am hotarat sa scriu spre folosul fratilor mei intru slujire, oferindu-le anumite principii elementare, dar si practice, sensibilizandu-i in privinfa starii si nevoilor omului contemporan, pe care au fost chemafi sa-l slujeasca. Desigur, imi este cat se poate de limpede ca viata nu se deprinde la modul teoretic, citind carti si urmarind conferinfe; sunt constient, de asemen« a, de indiferenta in general a preofilor - cu foarte mici excepfii, cand este vorba de lectura, atunci cand totusi citesc -, care se tin departe de tot ce contestd sau 9=—_—_—— arnt Filth Fes tipurile _bisericesti” statornicite. imi tal ca puristlor si cugetatorilor in roacasilé partea »practica”. Acestea ameninta stereot este cunoscut $1 fay aleteologie Fr cercared mea pare de la bun inceput oe ea O trasatura important a pastorafiel si eee -i | propriu al wutice - in sensul prop’ a une mani Fare a probemeor est acea de ‘na urmari rezultate imediate si nici pe cee asteptate. ‘Adevaratul pastor nu urmareste in primul cand propria-i satisfactie, adica obfinerea unor bea le eee iar aduce lui insusi mulfumire, ci face to pre folosul celui pastorit, lucru ce se poate constata aia dupa trecerea mai multor ani de zile Suu cA cele expuse in aceasta carte nu vor aves poate, pe moment niciun ecou, dara vremea potrivita vor putea constitui un precedent folositor. Daca cele cuprinse aici nu par a fi scrise dintr-o perspectiva academicé, avand mai curand un caracter practic, este pentru cd nu-mi permit luxul de a ma Scupa de lucruri .inalte” sau de a face acrobafii intelectuale in chestiuni de mare insemnatate, atata timp cat edificiul cuprins de flacari este insasi casa mea. Criza si problemele preofiei constituie criza $i problema mea personal. DESPRE O TEOLOGIE A PREOTIEI Cea mai mare parte a raului care chinuie astazi viata noastra bisericeasca se datoreaza denaturarii traditiei noastre bisericesti, fapt ce a dus la o denaturare a ethosului? neamului nostru. Urmarea a fost cd modul nostru de viata contemporan a devenit expresia unui ethos strain, deseori potrivnic propriei noastre traditii bisericesti. Unul din punctele in care aceasti denaturare a jucat un rol hotarator pentru starea rea a vietii noastre bisericesti prezente este invatatura despre preotie. Misionarii care au activat inainte si dupa ile noastre, asemenea unor protes- Revolutie’ prin p: fe via(d, moralitate, comportament.[n al Greci | unor puteri europene, iar Imperiul Otoman a fost sprijinit de vasalii sai, Egiptul 0 oarecare masur& Vilaietul Tunisia. In 1814, a fost 4 0 organizatie secret irea (Eteria sau Societatea prietenilor), care aveaca obiectiv declarat eliberarea Greciei. Eteria a pl lansarea unor revolte in Peloponez, Principatele Dunarene si Constantinopol. Prima dintre aceste rebeliuni a inceput la 6 martie 1821 in Tara Roméneasca, dar a fost rapid inabusiti de otomani. Evenimentele de la nordul Dunérii i-a facut pe grecii din Peloponez sa declanseze acfiunea lor revolutionaré pe 17 martie 1821, cand locuitorii din Peninsula Mani au declarat rizboi Imperiului Otoman (Wikipedia) ee Beee au fostconvingi cd competenta clerului de capacitatile Iui personale, Cy tba de o convingere de pe pozi la o analiza mai tent’ nu unei idolatrii dezgustatoare, ezeu, inlocuindu-L. tanti veritabil depinde exc alte cuvinte, este VOI antropecentrice, care /@ rezinta decat exprest we ir desfiinteaza practic pe Dum wu a a ee Co inzestrarea clericilor protestanti au evaluat, Care Se dupa reusita lor omenea ei tn fone nats gh precum gindirea dialectic’ ee Edesea, sobrietatea anglo-saxond, care ae de valori ocupa un loc de capatai. Astfel de concepfit, fi au avut o profunda venite pe filiera protestantd, au @ — jnrdurire asupra ethosului neamului nostra, ds0sne®t au fost imbratisate cu fervoare de catre intelectual greci. Acestora a inceput s4 le fie rusine cu preofii ostri care nu vorbeau cu. ,dumneavoastra » care imancau usturoi, care, adresindu-se doamnelor, nu foloseau apelativul ,madam’” si, maiales,care nu stiau sa poarte masca anglo-saxona a demnitafit pentru a-$i ascunde starile sufletesti mai putin onorabile. . ‘Astfel de conceptii, care ajung si impund viefii omenesti 0 idolatrie la dimensiuni nebinuite, au denaturat intr-o asa masura ethosul nostru, incat cei mai multi dintre noi ne-am pierdut orice nidejde, jdolii nereusind si mai fie convingitori. In aceast& situatie unii dintre credinci i incep si umble in cSutarea vreunui ,preot bun”, care si le mai fact o Liturghie, sau un Maslu ,cumsecade”, sau cu har”, pentru a avea siguranja unei credinfe cu putere, c¢ Yoyo 2 — Clerul azi - 0 privire din interior nu s-a pierdut cu totul, bucurandu-se astfel de cate 0 micd mangaiere. Desigur ca pentru cultivarea acestui climat s-a creat 0 intreagd miscare, care a dispus $i mai dispune de profeti infocati si virtuosi, multumiti ca apartin cetei celor ,,buni”, afirmandu-se pe ei insisi cu ,smerita”... multumire de sine, spre a fi laudati de multimile celor credinciosi. Tot acestia sunt gi cei care isi vor exprima dezgustul, greu de infranat, la adresa tuturor acelor clerici nevrednici, a caror existent le umbreste stralucirea propriei superioritafi. ‘Mantuirea noastra nu se datoreaza, desigur, nici celor omenesti si nici oamenilor. impardfia cerurilor estea lui Dumnezeu, Elfiind Cel care o ofera oamenilor. Ea nu este creata si nici oferita lor de catre cler. insa clerul poate usura sau ingreuia intrarea in ea, dupa cum faceau carturarii si fari Vai voud cirturarilor si Impitratia cerurilor inaintea oamenilor; c& voi nu intrati, nici pe cei ce vor sit intre nu-i ldsafi” (Mat. 23, 14). Daca defectele clerului pot constitui uneori pentru noi 0 piedica in calea vederii lui Dumnezeu, exist’ si posibilitatea ca ,virtutile” lui sA ne dezorienteze intr-o asa mésura, incat sA ajungem s&-L inlocuim pe Dumnezeu cu acesta (sau cu oricare alta persoana ,,virtuoasi”), punandu-ne astfel pe noi ingine intr-un foarte mare pericol duhovnicesc. Clericul cu adevarat virtuos este cel care nu il eclipseazA pe Hristos prin propria sa__,virtute”. Virtutea autentica Il slaveste pe Dumnezeu, Caruia I se si datoreaza in realitate, si nu pe omul care este doar un purtator al ei.a - cele din urma o importanys am ci Mantuitorul te sa ne incredint: si hotastoae ad este lisus Hristos, Care ne poate Izbavitor me atuncicand din perspectiva omeneasca mantui oid a . Pentru c& ,poate Dumnezey ori ne cesta si ridice fi lui Avraam (Mat. 3, 9) i din pet tor avem citre Tatal pe lisus Hristos cel drept" si Magis desivirsit poate pe cei ce vin Care ,si a mantul 0 ee D pane pururea triind ca si se roage pentru 7,8). : nets ee aceasta incredintare aan fi expusi unui mare pericol, motiv pentru care = iia crestind a fost nevoita eles o teologie a preofiei sntru a ne pazi de aga ceva. toca Perm acetelteologi a preofelfindnd cont ca Izbavitorul nostru nu este un om oarecare, Cl Hristos insusi, si cd preotul este purtatorul harului ce izvoraste din lucrarea mantuitoare a lui Hristos, va trebui sA cinstim clerul cu convingerea c&-L cinstim in realitate pe lisus Hristos si nu persoana omeneasca 2 clericului, mantuirea venind de la Hristos prin mijlocirea clerului. «Cinsteste-i pe preofi cu evlavie ca pe niste buni iconomi. Acorda cinstea cuvenita lucrari lor si nu cerceta faptele lor. Dup& lucrarea lui, preotul este inger, iar dupa fapta este om. Cu mila lui Dumnezeu a ajuns mijlocitor intre Dumnezeu si om», Totusi, cea ce are in {SE Efrem Siral, Despre mustrare gi poctinl, 10, Th post-Nicene Fathers, Second series, vol. XU, fae a Rapids, Michigan 1956, pag. 333. rand, Viata personal a clericului gi harul dumnezeiesc «G8 asculte aceasta cei care ii defaima pe preofi Ga ia aminte s8 nu-i judece, nici s& le ceara socoteal sA se supund precum se cuvine... Viata preotului, chiar de este pacatos i fara purtare de grija, tu nu o sti, in desicunosteacu de-amanuntulfaptele cinstea, socotind c& stapanirea pe care oare acela asupré-i vine de la Dumnezeu. $i de-ai cunoaste faptele lor intocmai, nu esti indreptafit si nici nu-fi este ingdduit s4-i nesocotesti pe intaistatatori, neasculténdu-le cuvantul. Asculta, dar, cum gi acest pretext (al judecarii aproapelui din pricina celor rele), Hristos il ia de la noi prin cele spuse in Evanghel Pe scaunul lui Moise au sezut cirturarii si fa i. toate céte vor zice voua st paziti piziti si fac lucrurile lor nu facefi; ci zc, sei nu fac” (Mat. 23, 2-3). Ai vazutc&, desi viata acelora era atat destricata, a trebuit si-i indemne cu tarie pe ucenici 4 nu-i dispretuiasc& si nici invafitura lor s4 nu o lepede? Spun acestea nu pentru c& vreau s8-i judec pe preofi - s& nu fie! -, cici si voi suntefi martori intregii lor invataturi credincioase, ci pentru a-i cinsti si respecta fard de oprelisti. Prin aceasta nu-i folosim atat pe ei, cat ne folosim noi insine. ,Cela ce primeste Proroc in nume de Proroc, plata Prorocului va lua” (Mat. 10, 41). Daca nu _sdim’ purtarea celui lor (parintilor)» ri si Da supuneti lor; i q stre, ca cei Ce VOT si 2a pentru v (Ext. ne 17).Spune-mi, dat, acesta poartao raspundere att de mare 12° tu nu vrei 8-1 asculti, si mai ales pentru: folosul tau? Chiar de-ai eo a ini asezare, dar mai ales cand nu este asa, inva} tora se lupta din rasputery purtand indoita rispune ne c Peeamna a fi raspunzator de alfil si Se cant ae aflati in raspunderea pentru fiecare din cet inte wweni si-i acorzi unuia ca acesta? _ Cata cinste s-ar CU Ceai putea sa dai in schimb pentru Learner asupra-si pentru tine? Pentru ca nu tu fra a viata aceluia, ciel $i-0 daruieste pentru tine; sidacd nu gio daruieste aici, atunci cand trebuinja 0 cere, apo! 6 pierde dincolo, iar tu nu voiest cu toate acestea, SA ceeapui nici macar prin cuvant. Aceasta este Pricin? FVerbul folosit de autor este pio (krino) si are ait! sensul de 4 jar, mu judecarea vjecata spre osind’ sau condamnare, Asaday, mu JX ieaserirea) ‘onor fapte, adic® distincSia dintre bine si rBu, nu Se ingaduita, ci osdndirea faptasulu tnuci! 9 cunoastem cae netnyele faptuiri, nick neputinele st starea untricd ree Grenmeluia, stare de care oricand se poate izbévi. Else poate 4 ut iar noi ramanem cu faptul osindiri lui adic cu acea sta- eaMfleteasca rea, de lipsd de nadejde in purtarea de grit a lui amanezeu si in putinta trezri Tui la vai, judeatanoasta fiind aayd inevitabil de trufie. Nu mai vorbim de fapral cf un gand Tau asupra cuiva poate adanci raul din celialt dar ma ales din TA ‘Un exemplu in acest sens fl veder in pilda evanghelica a Vamegului si Fariseului. (n. tr] 2 Gantal Joan Guré de Aur, Cuvint la sfints Ang, I, Migne 54, 618.19. 7 7. efi duit s8 san" preotil ne este ing. mai mult pe cea a EET errr eee eee eee eee ee Meru zi = 0 privire din interior tuturor relelor, c& cinstea datoraté povafuitorilor s-a pierdut, nemaifiind nici rusine, nici team... Caci zice: ,Ascultati pe invatatorii vostri si v4 supunetilor”. Acum toates-au stricat sis-au amestecat Nu le spun pe acestea pentru cei ce sunt povatuitori, ci spre folosul nostru, caci pentru ce i-am mai cinsti, daca nu ne supunem lor? Pentru ca in viafa ce va s& fie nu vor avea vreun folos de la cinstea care le-a fost data, ci le va fi mai mare osanda; nici se vor pagubi la sfargit de vor patimi rele si ocari, ci mai vartos se vor indreptafi. Ci toate acestea voiesc sa fie spre binele vostru. Cand povatuitorii sunt cinstiti de popor, aceasta se poate intoarce impotriva lor, ca atunci cand i s-a grait [de catre Dumnezeu] lui Eli: ,.Am ales casa tatalui tau dintre toate casele lui Israil” - care este 0 mustrare a lui Dumnezeu pentru faradelegile fiilor lui Eli, sau ca in cazul lui Samuel, caruia i s-a spus: ,,71u pe tine te-a lepddat [poporul], ci pe Mine m-a lepiidat, ca sé nu imparatesc peste ei” (Limp. 8, 7). Astfel, atacul la adresa clericilor, pe de-o parte, este pentru acestia un castig, jar cinstea, pe de alta parte ~ o povara. Nu pentru ei spun acestea, ci pentru voi. Cel care fl cinsteste pe preot il va cinsti $i pe Dumnezeu; cel care s-a deprins sa-l disprefuiasca pe preot, cu trecerea vremii, va face tot astfel si cu Dumnezeu. Caci zice: ,, Cine vd primeste pe voi, pe Mine Ma primeste” (Mat. 10, 40) si ,pe preotii Lui in cinste s&-i ai”. Tudeii s-au deprins a-L nesocoti pe Dumnezeu, nesocotindu-I mai intai pe Moise, pe care au vrut s&-l omoare cu pietre, Caci atunci cand cineva are 0 dispozitie cucernicd faté de preot, va avea cu atat mai mult o astfel de dispozitie fafa de Dumnezeu. w ———reotul este pacatos, Dumnezeu vazand atru El este cinstit gi cel nevrednic ti, Daca ,cela ce primeste Proroc rocului va lua” (Mat. 10, sculta pe preot va eset ‘paca in cazul ospefiel cand sur] cunosti pe oaspete, primesti 0 asa de mare plata, cu atat maj ult vei fi rasplaut de+! vel asculta pe cel de care fi se cere $8 asculti. Caci zice: Pre scaunul lui Moise au sezut carturanii $i fariseit. Dect toate cate vor zice vowd si paziti, pit si facet ar dup Tucrure lor nu facefi; cit zic, si et mu fac” (Mat. 23, 2-3)- : barter ce este preotul? Este ingerul Domnului. nde la el? De-l dispretuiesti, nu hirotonit. insa, vei Chiar daca P! ca din respect Per iti vi at de cinstire, iti va ras} jn nume de Prove, lata Prot Poate cd cele spuse V pe el il dispretuiesti, ci pe Cel ce ba zice, de unde reiese ca Dumnezeu la hirotonit? Daca totul desarta. ai astfel de cugete, nadejdea ta este cu Casa daca Dumnezeu nu lucreaza nimic prin el, nici botez nu ai, nici de Taine nu te impartasesti, nici de bmecuvantari nu ai parte; gi nici macar ‘crestin nu esti, Atunci, vei spune iarasi, toi sunt hirotonit de Dumnezeu, pana si cei nevrednici? Dumnezeu nu-i hirotoneste pe toti, dar lucreaza prin toti chiar daca sunt nevrednici, pentru ca poporul si se mantuiasca. Daca pentru folosul poporului a vorbit printr-un Valaam, un om necurat - céci traia in magar gi prin paganatate -, cu cat mai mult printr-un preot. Ce nu face Dumnezeu pentru méntuirea noastra? Ce nu spune pentru a fi auzit? Prin cine nu lucreaza? Dacd a lucrat prin luda si prin aceia care au prorocitsau ,draci 7 Filoxenia inseamnd literal ,iubirea i surg primirea de ooepep. (nt) Sein ir sens mai o privire din interior va adresa cuvantul: ,Niciodata partati-vad de la mine cei ce lucrafi ” (Mat. 7, 23), cu mult mai mult va lucra 1m incepe, asadar, sd cercetam viata va fica si cum noi ii hirotonim pe invafatorii nostri si toate se vor rasturna cu susul in Jos, capul ajungand in locul picioarelor. Asculta-l pe Npostolul Pavel care spune: »lar mie prea putin imi este casi ma judec de catre voi, sau de vreo judecatii ‘omeneasci” (1 Cor. 4, 3) si iarasi: Dar tu ce jjudeci pe fratele ti (Rom. 14, 10). Daca nu trebuie s&-1judect pe fratele tau, oeitat mai pufin pe invajatorul tau. Pentru ca, daca Sceasta a poruncit Dumnezeu, bine faci finand seama de porunca si pacat nu ai. Altminteri, smu ‘mai cutezi na ca aceasta gi s4 nu-fi intreci masura. Core, Datan si Aviron s-au ridicat impotriva lui Aaron, atunci cand si acut vigelul de aur. Ce s-a intamplat cu ei in cele din urmd - oare nu au fost dai morfii? Fiecare sa se ingrijeasca de sine insusi. Iar dac& invapatura (dogma) preotului este strambé, inger de-ar fi, s nu credefi in 21. $i iarasi, daca invatatura lui este dreapta, nu privi fa viata lui, ci la cuvintele lui. are-fi arat ce este bine, fl ai pe apostolul Pavel c _ Hai peap a gi prin cuvinte, $i prin fapte. Insa, vei zice, nu da la Zaraci gi nu chiverniseste cum se cuvine. De unde stii tu aceasta? invati-te, intai de toate, s4 nu judeci si SA te temi de rdspunderi?. Multe judecafi se savarsesc pornind de la banuieli. Imita-L pe Stapanul, asculta-L fn textul biblic romAnesc apare ziud omeneasci, sgrecesc hypo anthropines hemeras, facand referire la judecata care sse intruneste la o data fix’. (n. tr.] ° Asumarea unor responsabilitati mai mari decat poti duce $i ‘pentru care oricum vei da rispuns la judecata. [n. tr.] au scos”, $i carora le ju v-am stiut pe voi, dep (farddelegen’ prin preoti. De vor povafuitorilor nostri, in originalulinte se ata cand zice: .Deei yugorindu-M voi vedea de fac dupg ca core oe 1a rie iar de SESH" (Fae, - ote chiar de ai cunoscut bine gi ai cercetat i a vazut, asteapta Pe Judecatorul, nu rapt judecata uj yazat osegjuia se cuvine s8 cerceteze, nu ie est Fares nai de pe win, iar mu stapany tt ge cals, rob codi cu de-amanuntul pe Pastor, ca st mu te fac v tru care-| judeci. Cum de ma-nvata vinovat de cele pen jodec. Com dea-nva pe mune cea ce el nu pazeste i Pele ce le graieste; daca asculti de el (ca om), mu vei ‘vea raspiata, caci cuvantul ne este despre povetele A Hrstos Si ce zic? Nici de Pavel s& nu asculti daca spune ceva de la sine insust, un lucru omenesc, ci sa-l ascuiti pe Apostolul prin care vorbeste Hristos. Sanu judece unul cele ale altuia, ci fiecare sa le cerceteze pe vie sale, adica propria lui viata. Insa acela este dator &4 fie mai bun decat mine, spui. De ce? Pentru ci este preot. Si nu are mai multe decat tine? Nu are de partea fursudorile, primejdiile, nelinistea, chinul? Daca le are deci pe toate acestea, cum de nu este mai bun decat tine? Jar dacA nu este mai bun decat tine, trebuie sa pe tine insufi? Acestea sunt vorbe nebunesti. urmeazA c4 nu este mai bun decét tine? Daca gi este vinovat de ierosilie"? De unde stii, te pierzi De unde ford, 2: | Farad el batjocorirea clorsfinte(Apost. 72 dde Nyssa 6,8) furtul reptulu sfant al slujcistgat deo persoana | Sfinpta QV ec, 29), exploatareacelor site, pecum tine, ierurgii, | rugaciuni, vase sfinte,coane ga. In scopuri met cu gandur viz ‘lene (Mate 7, 6; V1 ec, 74, 76,88), necinsteacelor sft prin falsa Impsrtsire sau slujirea cu potirul gol, rd intl Taine (loan 13, 27), minfirea Dubului Stant (Fap. 5,110; Es. 430, neimy 2 dbatorlorsfine fa de local ber itebuingoos ee eee ‘ce aparyin n scopuri personale (Viec, 73) obfectelor a SVN een” Clerul azi - 0 privire din interior —_———— ‘omule? De ce te impingi in prapastie? Daca cineva jfi spune cA cutare are porfira"!, chiar de-ai sti cA este jntocmai si ai putea si-l judeci, inchide-fi urechile, fereste-te de una ca aceasta si prefa-te ca nu stii, daca nu voiesti s& te expui unei primejdii de prisos. Acum nu doar c& nu te feresti, ci chiar ingadui primejdia gadarnica. Aceste vorbe sunt necugetate; asculta-L pe Hristos cand zice: ,Deci griiese voua: Cit pentru tot Eiwantul desert care vor griti oamenii, vor sit dea seami de dansul in ziua judecitii" (Mat. 12, 36). Te crezi pe tine mai bun decat alfii si nu suspini, nu-fi lovesti pieptul, nu-fi pleci capul, nu-l imifi pe vames? De nu o faci, te pierzi pe tine insufi, chiar de-ai fi mai bun. Esti mai bun? Nu judeca si asa vei fi mai bun; daca spui ceva, ai pierdut totul. Daca fii doar in minte judecata - nu, ins& nici chiar atat sA nu faci, si vei avea multe de cdstigat. Caci daca cel ce era mai pacatos (vamesul), marturisind acest lucru, a mers indreptat la casa sa, cat nu va avea de castigat cel mai pufin pacdtos, recunoscandu-si pacatosenia? Cerceteaza-fi propria viata! Nu furi? Dar rapesti, asupresti, si mii de alte lucruri faci. Nu spun aceasta ca s&-l indreptatesc pe hot - Doamne pazeste! -, c&ci ma tanguiesc mult daca cineva se face vinovat in adevar de una ca aceasta, dar nu cred, Este cu neputinjé s& spund cineva tot raul pricinuit de ierosilie; ci voi suntefi cei pe care vreau sa va feresc. Caci nu vreau s& se piarda virtutea voastra prin judecarea altora. Cine ® Un supus al imparafiei, daca purta porfird, care era imbricd- mintea specific’ impérafilor, se facea vinovat de cea mai grava tradare. [n. tr.] 2gpune-mi? Este adevara, Fi de rele, c&ci era vames. Ia, “roar fiindca a pus 9CAch NY sunt ca acest toate. Tu, care Zici de preot de ierosilie», nu le piergi toate? Sunt nevoit S4 Spur acestea gi 54 port sri ie acest lucru, NU atat fiindca ma gandesc la aceia, ¢ findea ma tem pentru voi, ca nu cumva 88 pierdegi tirtutea prin lauda de sine $i PT judecat’. Ascults povata apostolulut Pavel: »lar fapta sa fiestecine si-si Piteascd, si atunci intra sine mumat ‘va avea lauda, iar ny jntru altul” (Gal. 2,4). - eee daca ranit find, te duci la doctor, mui vei lasa pe doctor s&-ti administreze leacul mecesar, tamaduindu-ti rana, ct vei iscodi mab inti sa afli daca nu are si el vreo ana? lar de-ar avea, Vel fi nepasator sau vrei prefera SA mu fi-0 timaduiesti pe a ta, spundnd ca, intdi de toate, trebuia el insusi, doctor fund, 38 fie sanatos, Pentru cA nu este sindtos, chiar daca este doctor, imi voi lisa si eu rana netratata? Va exista indreptatire pentru cel pastorit in faptul ca preotul este rau? Nicidecum, ci va suferi pedeapsa ce-i este randuita, precum si tu vei suferi pedeapsa cuvenit’ fie, cAci acela acum doar ocupa un loc. ,, Caci tor fitoti” zice ,invdtati de Dumnezew™® In. 6,45; Is. 54, 13) si nu vor spune® ,Cunoaste pe Domnul, of tofi Mat ae bina — finainte ,da-voi legile Mele in gan- vor me popor”. ee © Acest mu vor spune inseamnd, ee ee areca ccunoaste pe Domnul”. u, zicand: 2 a ee LL vames" ‘enw sunt vinovat, C2 acesta, CCT ltlt~OCOCS rior est ee wor cunoaste de la cel mic pand la cel mare al lor, pentru ci sulostiv voi fimedreptatilor lor, si pacatele lor nu le voi mai pomeni” (ler. 31, 34 Dece este atunci [plecand dela cele spuse inainte] deasupra noastra? Rogu-va, s4 nu-i vorbim de rau pe invajatori, s& mu le cautim nod in papura, ca sa nu ne ystamam pe noi insine. Si le vedem pe ale noastre, $i nu vom vorbi de rau pe nimeni. 84 cinstim ziua in ere am fost luminafi (botezafi). De are cineva tata, ‘aii de rele de-ar avea acela, pe toate i le va acoperi Ge dragul lui, Caci s-a zis: ,Nu te sldvi intru necinstea fatilui tu, ci necinstea tatdlui téu nu-ti este fie slava” (Is. Sirah 3, 10). , Si de-si va pierde mi a, ingddwieste-l si mu-l necinsti pe diinsul, cu toati taria ta” (Is. Sirah 3, 13). Daca acestea sunt valabile pentru parinfii trupesti, cu atat mai mult pentru cei duhovnicesti. Cinsteste-| pe cel ce te slujeste, pentru cA zi de zi se ingrijeste sa citeascd Scripturile, pentru c& pune in randuiala biserica, pentru ca privegheaza, pentru c& face rugaciune gi st si il roag& pe Dumnezeu pentru tine, pentru c& face litanie, pentru toata slujba cea cuvantatoare pe care © aduce pentru tine. Cinsteste-le pe toate acestea, cuget Ia ele si apropie-te de el cu toata cucernicia. Spune-mi, este pacdtos? Si ce-i cu asta? Numai cel lipsit de patima ifi poate da aceste mari bunatati Nicidecum, ci toate se petrec dupa credinja ta. Ni de cel drept nu te folosesti, daca tu nu esti credincios. Dumnezeu s-a folosit de boi atunci cand cu chivotul", canda voit s& izbaveasca poporul. Sa fie viata preotului ® Caral ce purta chivotul a fost indreptat de boi, prin voia lui Dumnezeu, acolo unde trebuia s& ajunga (cf. I Imp. cap. 6).tarna atat de mult? Cole antroada virtutii preotuly; Partea preotului este doar iar Dumnezeu le savarseste pe d decat un simbol. Gandeste-te Joan, asculta-I pe Ioan ce. intre lisus $i 3 era ps Pa at ‘am trebuinta a ma boteza de Tine” (Mat. 3, spune: «Mint orednic si dezleg cureaua incaltaminte} wu 5 esi era aga de mare osebirea intre ei, cae ia ae oan nu-L avea pe Acesta. Les aaa gt din plinien Lui noi tofi am Iuat™ (In. 1, 162 inst ‘Duhul nu a venit inainte de a fi botezat, a nu Ioan este cel care L-a facut s& se pogoare. De ce, agadar, $2 intamplat asa? Ca sd afli ca preotul reprezinté un simbol””. Nu poate fi osebire mai mare inure doi oameni decat intre Ioan silisus, ins& Duhula wenit prin cel dintai, nfelegand prin aceasta cA in toate Jucreaza Dumnezeu $i c& El le savargeste pe toate. Va voi spune un lucru minunat, dar s4 nut vai nedumeriti sau sa va smuntiti Jertfa este aceeasi, fie c& Daduce un om oarecare, fie cA este vorba de apostolul Pavel sau de Petru; ceea ce dau preotii este deopotriva cucea dat Hristos ucenicilor Sai. Aceastd Jertfainu este cu nimic mai prejos decat aceea, caci si pe aceasta nu ‘oamenii o sfintesc, ci Acela care a sfintit-o $i pe aceea. Caci precum cuvintele graite de Dumnezeu sunt aceleasi cu cele rostite acum de preot, aga si Jertfa este aceeasi, si Botezul pe care ni |-a dat. Astfel, toate fin ee mee Wine dood reali te ca var yrenseree eee eschiss citreo alta realitate,tainica [nt i fereastra * a \_- oN a Sau OPPPTOPrTccerreerrreereereeggee tee cererneer ise eee eanee ero Lari =o priv de credint’. Duhul a venit dintr-o data peste Corneliu pentru ci mai inainte si-a insusit credinfa, lucrand faptele ei. Si acesta (preotul obisnuit) este agadar din trup (madular al Bisericii), si acela (Pavel sau Petru); cel care crede ca acesta este mai prejos decat acela, nu gtie cd Hristos este si acum de fata, lucrand” Cinstirea acordata clericului sfantul Ioan Gurd de Aur, referindu-se la afirmatia multora c& preotimea se bucura de anumite din partea celorlalti, descrie situatia care domina in vremea sa, surprinzator de asemanatoare cu cea de astazi, lisand in cele din urma impresia c& indiferent dacd vrem sau nu, fie c& ne place sau nu, traim o adevarata contradictie. Desi cédem uneori in ispita de a cduta recunoasterea $i cinstea din partea celorlalti - cu toate ca ,pre noi Apostolii cei mai de pe urmé ne-a arlitat, ca pe niste randuiti spre moarte” (I Cor. 4, 9) -, gi ni se intampla s4 ne bucuram cateodatd, din partea unora, de anumite cinstiri, totusi umilintele ne pandesc la tot pasul. winsd are parte de cinste, zici. De ce fel de cinste, ins? Saracii, pentru jumatate de drahma®, il fac de esta pistola catre Timotei, ¥ TpiowPodipaio: (triovolimaioi) vine din la| oe nn vic i pint : . : an piatt. Dece m4 Jeinchide gura? Simply, ' ; dou parale iP Pern ca acesta nu este al episcopulyj Nu spun, de altfel, decat ceea ce traiesc $1 simt. pentra ca un ae ator tuturof, atat celor lenegi cay Nucred c& printre clerici sunt multi care se mantuiesc, Tapai, daca nu 4 ede judecati de pretutindeni se aeei mai mulgi dintre ei se vor pierde, cAct lucrarea Brtr crater Me adece si S41 defame, or fi pina de curaj, Penteu cA multe nevoi se gud. Nimeni nu © teme ea de ari judeca, dar pe ridicd asupra preotului, silindu-I sa iasa din modul lui ad, pcan ent fea tush de Putin Usisnuit de viaf8, in toate partie trebuindu-i mii de preoi mu, cei co judecd neavir om despre Ochi. Nu vezi céte virtusi trebuie sa aiba episcopul? S4 frica de Dumnezet Ce si mai SPA a a > enn fe bun indrumator, ips de rautate, si aiba totdeauna mera propovaduire $i nvatatura? Despre PoVara yn cuvant vrednic de crezare, ups invatatura pe care Pent Pate ca este astel fe pent! ca sunt ey primit-o. Cat de anevoios este acest lucrut Caci va B huroto ty, zbuciumat gi de nicio isprava, fie Pentru socotit vinovat pentru gres Je altora. Nu voi spune prea slab, 70C™arile in general. Cu nimic ‘difera Simic de mai mulfi, caci si unul singur de va pleca ca asa stau IOS “din toate parfile - de in cealat® viaf fara a fi fost sifiat in taine, nu isi va de [episcopul] méntuirea? Pierzania unui suflet incat niciun cuvant de preotului vorbit de rit partile ee de clatinarea unei corabit _ este o asa de mare nenorocire, prietens ‘mparat peste intreaga Nu stapaneste oe ee eee? inst rile apirare nu va putea sé stea in picioare. ume, iar episcopul doar PA tT mari, aga cum Daca mantuirea oricdrui suflet are 0 asa valoare, celui din urma sunt aay ae amuirau deo mare — CaCl pentru el a trebuit ca Fiul lui Dumnezeu sa se faca tice e om gi s& pitimeasca atdtea, gandeste-te ce pedeapsa derea lui. Dac din pricina cuiva s-a se osebeste apa batul infuriat’ de furtund. Cum sreasta? Pentru c& in impardfia | randuifi s4 slujeascd fara de preget, po! aici - nimic asemenea, El, preotul, este cu putinfd una ca lumeascd sunt multi | ¥4 peace Eee : ui intamplat ca cineva s4 moara in aceasta viata, iar cel ivit legit : rivit legii si novat trebuie s4 plateasca cu viata un lucru ca acesta, cu mult mai mult se cade ca acolo sa fie pedepsit. Nu-mi spune ci cel care a pacatuit nu este preotul si | poruncilor insé aici - # : Fu poate porunci ca si cum ar avea stapanirea de partea lui; dact, pe de-o parte, migcd energic, este nici diaconul, caci pentru tofi acestia vina va cidea fhumit aspru, dacé, dimpotriva, nu este enerBiC este asupra capului celui care i-a hirotonit. Voi spune ssocotit rece si nepasitor. Trebuie, asadar, sé pastreze insd gi altceva. Se intémpla ca un anumit episcop sa un echihbru intre cele doug extreme, spre a nu fi urmeze in scaun altora rai, ajungand s& se intrebe dispretuit, nici rat. Altfel realitatile, problemele il ce pozitie s-ar cuveni sa ia fat de pacatele savarsite 2 depasi aa ajung sa se sminteasca cu voie sau (hirotonii pripite sau pentru castig) mai inainte. Dowd | fi nu ajung sé se vatame sufleteste, fie cd sunt primejdiile. Nu trebuie nicidecum sa sminteasca, : : nici pe cel cu pricina, nici pe alfii. Trebuie, asadar, ca | 27 : — ee tty TApeclericul cel rau? Dar nu exisy, ‘Atunci s&-I lase asa? p, e cel care |-a hirotonit. c, fe aici? CA nu trebuie s&-i hirotoneascy ‘cia la vreo treapta superioara7 mai intai sal inlature in prezent niciun motiv. pentru ca pricina raului est 2 Pedic pad ici sA-i ridice r s gins sta na Pog vor avea impresia mui “3 este rauvoitor. Vor ajunge si in felul acesta SH se : inst pentru altceva, Atunci s8-I ridice Ia rasca, a 42 Acest lucru este cu mult maj © treapti superioar rau”, Prin natura slujirii sale, slujitorul bisericese poate provoca cu ugurin{’ nemulfumiri $i judecati pune in prima Epistola catre Tesaloniceni: ,Si vd rugim pe voi, fratilor, st cinstili pe cei ce se ostenesc intru voi, si pe mai marit vostri intru snoatd pe voi. $i si-i avefi pe dansii Domnul, $i pe cei ce vai dinsit de prisosit intru dragoste, pentru Iucrul lor: Pace sd aveti intru voi” (I Tes. 5, 12-13). Pe intaistatator multe pricini fl silesc sa fie lipsit de curaj. intocmai cum se intampla cu medicii, care sunt nevoiti si-i amarascé foarte mult pe bolnavi, prin mancarea si medicamentele prescrise, care nu sunt atat placute, cat de neaparatd trebuin(4. Acelasi Jucru este valabil si in cazul parinfilor sau, tntr-o masura ® Stantal toan Gurd de Aur, Omilia aI le Fptele Apostlilor, 4,5, EPE (colectia EXMyves Ma rae Bisenci), vol. 15, pp. 106-111, "4s ms Eucla Pirin greci ai t rot _ * Apostolul Pavel ne 5 rere esceseeseeeaaaeeeeaaeeeeeaeeeeeeeeeeeEeeeeEEetee er azi - 0 privire din interior inc si mai mare, al dascalilor, care par 0 povara pentru copiii sau elevii aflafi in grija lor. Medicul, desi este urat de bolnay, are de partea sa rudele si prietenii sau deseori chiar pe bolnavul insusi. Tatal, in chip firesc, dar si potrivit legilor statului, poate face uz cu mare usurinta de autoritatea sa asupra copilului; si chiar daca ajunge sa-1 pedepseasca si s-] mustre fara ca acesta s& merite, nimeni nu-I va impiedica so faca, insa nici el insusi nu-si va mai putea privi dupa aceea copilul in ochi. In cazul preotului, dificultatea este si mai mare. in primul rand, trebuie sa-si exercite autoritatea asupra unor oameni care s-o doreasca si sa-i fie recunoscatori pentru acest lucru, iar aceasta nu se poate realiza degraba. Cel tinut sub paza si mustrat, oricine ar fi, daca nu nutreste un sentiment de recunostinta, cu greu va tolera acest lucru. La fel va fi gi cu cel povajuit sau indrumat. Daca preotul ii va indemna pe unii, asadar, sa imprumute bani celor care au nevoie, le va deveni neplacut si stanjenitor. Daca le spune: taiafi mania, stingeti furia, punefi capat dorintelor nebunesti, ingraditi placerile, toate acestea vor parea grele, nu doar putin stanjenitoare. lar daca il va pedepsi pe cel nepasator sau il va alunga din bisericd sau nu-i va mai ingadui sa ia parte la rugaciunea comuna, se va supara, nu pentru cd s-a lipsit de toate acestea, ci pentru rusinea din fata lumii. lar aici avem de a face cu o amplificare a bolii, de vreme ce atunci cand ni se interzice participarea la cele duhovnicesti ne amaraste nu interdictia in sine, ci rusinea resimyita in fata celor care ne vid. Nu ne temem si nu ne infricosam de 299 ——— pe accea si apostolul Pavel vorbey aa tia iar Hristos, la randul Say i est A , sa re scnuma ti MoE a ey Ffarisei, Deci toate cite vO” zice vowa sa paz, rt rey dup lucrarile lor mu facet (Mat. 23 pci si facet a7 OO vindecat pe lepros, @ spus | 3), $i iarasi, cand Fa ¥ nimanui si mu Spal, Vez, rot i du darul care & POPs i mergi de te arat pe Sine cit Moise intru marturie , Casi nu spui wil faceti pe el fiu Gheene} ir (at 8,4). (ntat 23,15),2z8 ,Dupa tucrurile lor nu faceti”. A exclus asadar os dae de judecata ’ aflat sub calauzire. Te ae iat ia tin bine dregatoria, de indoita cinste s@ se jar in Fpistola catre Evrei: | Ascultati pe invittato ” (Evr. J, 17). Si tot aici zice: « g voi, fratilor, JB anstiti® pe cei ce se ostenes¢ intru Vol, $} pe mai mani vostri intru Domanul, si pe cei ce va sfatuiesc pe voi". $i pentru cA a 7is " Zidifi-vd unul pe altul” (Tes. 5, 11-12), pentru anu crede ca i-a ridicat pe ei la rangul de invatatori, adauga: fiti atenfi, insd, ca si pe voi v-am lasat s4 va zidifi unul pe altul, pentru Pi invatatorul nu poate s&-ti spund totul. ,Pre cei ce se ostenesc intru voi”, spune, »$i Pe mai marii vostri intru Domnul, $i pe cei ce va sfatuiesc pe voi". Si cum ‘sa nu fie ceva lipsit de minte, spune? Cand ai de-a face ca un conducator lumesc, din cei rinduifi de oameni, toate le faci, fundui pentru toate recunoscator. Cand Tleifcobe are sensul de, ? ‘acer or we fii (sau lasati-v) convinsi sau recunoastefi inore —_— Clerul azi - 0 privire din interior —_—_—_——— intaistatatorul este pus in fruntea oamenilor de Dumnezeu, cum de ni i recunoscator? Si cum de este in fruntea oamenilor, intrebi? Pentru ca se roagé pentru tin, ifiofera darul duhovnicesc prin botez, te Prrcetea7, te sfatuieste gi te indeamnd, iar la miezul noptii daca il chemi - vine, ins4 suferind ca nimeni vital vorbele tale urate si blasfemiile. Ce i-a trebuit asa ceva? ~ prinzi s& intrebi. Insa intrebarea este: Bine a facutsau rau? Tuai sifemeie, traind in placeri siiubind viata de negustor, preotul insa este prins de aceasta Jucrare, pentru el nu existd alta viaf4, ingrijindu-se de cele ale Biseri Sibi cin spune, ,cu prisos de dragoste pentru Jucrul lor, pace s& avefi intru voi" (I Tes. 5, 13). Vezi cum stie ca exista la ei o refinere in acest sens? Nu spune in chip simplu, &-i iubifi, ci cu prisos, precum copii parinfii lor. Caci prin ei v-ati nascut la viata cea pe Vesnica, prin ei afi dobandit imparatia, prin mainile or se sivargesc toate, prin ei vi se deschid portile cerului. Nimeni sd nu se razvrateasca, nimeni s4 nu fie jubitor de vorbe impotrivitoare. Cel care-L iubeste pe Hristos, il iubeste pe preot, oricine ar fi, fiindc& prin el a primit Taine infricosatoare. Spune-mi, daca voiesti sd vezi palate stralucitoare de mult aur si de nestemate care le impodobesc din belsug $i !-ai aflat pe acela care define cheile portilor lor, urmand sa raspunda nefntarziat rugamintii tale, deschizandu-ti ® Hyéoym are si sensul de a avea in vedere. Cele doua verbe sunt traduse asadar prin cinstire, reflectind in esenfa atitudinea ce trebuie avuta fata de preoti.[n. tr] 31rae : 1 vei prefera pe ac candu-te fnduntru, NU- aces sia eee? Nu Fa bi precum ochit din cape wet pretui? Acesta {preotul) fi-a deschis ceruy as Li nu-l iubesti, $1 10 at grid de el? Dac ai femeie, ny It dec pe tofi pe cel care fi-a ; ‘at aga, daca iubesti pe F tos gi impardtia cerurilo, cunoaste prin cine ai dobandit-o. Pentru aceasta 5., spus: ,Pace sa avett tre voi”. . De aceea, ,feriti-va, fratii met din lume, d& judecarea preotilor: nui defaimati, nu-i treceti ¢ vederea, c3ci astfel aprindeti foc gi ardeti, pentru cy preotii sunt mai presus si decét imparatii, si deca ingerii. Mie, fratii mei, asa imi spune constiinta meg 8 fac: de este si intalnesc un preot si un imparat, cuvenit mi se pare s-l agez pe preot mai presus deca pe imparat. lar daca intalnesc un preot si un inger, voi saluta mai intai pe preot decat pe inger, cAci acesta, fratti mei, este mai presus decat Sfanta Masa si decat Sfantul Potir, pentru ca Sfantul Potir este neinsufletit, iar preotul in fiecare zi preface Preacuratele Taine in ‘canstitul Trup si Sange al Domnului si Dumnezeuluj nostru lisus Hristos. Eu, frafii mei, n-am a aduce ee preoplor de vreme ce sunt preofi si fl au pe Hrist ii va pedepsi; i toiag de fier pentru @ ta oe devina preofi trebuie ss ee spun acestea”#, ~De aceea si voi, crestinii mei, tofi imp: se cade sé cinstip gi si mardi uct ot beat pe preot, $i s8 nui panntele Fi \povarati cu obligatii : * foun V. Merounen, sicu dari, ca son Aen 1p Dig es Ellen Inttur, Bd. Th ee f ‘ae Clerul azi ~ 0 privire din interior ae Dumne pentru Jucrul ma preot este mai mare decat un impare Pra decat un inger, ca cel ce este 1 Dumnezeu $i oame! 8 savar Gfintele Taine, $1 mat cu Taind a Sfintei Liturghii, la care infricoseaza. Pentru aceasta, pe i si sa-i aveti la evlav' Sr aveti evlavie fafa de arhiereul vostru, cact synduit de Dumnezeu aici pe pamant ca chip a Hristos, si cate va lega vor ramane legate, si cate va dezlega vor ramane dezlegate. Dafi-le acestora din foatd inima cele cuvenite pe care le cer de la voi pentru c& si ei au cheltuieli si sunt atat de impovarafi ee cei din afara. Cand vin la voi, primifi-i cu bucurie, facandu-le parte de cinstea si primirea cuvenita Clerul - purtator vazut al harului dumnezeiesc nevazut Teologia ortodoxa referitoare la preofie scoate in evidenta nesfarsita intelepciune si iubire de oameni a lui Dumnezeu, Care, cunoscand ca slabiciunea ‘omeneascai are nevoie spre a primi dumnezeiescul har de un mijlocitor din lumea vazuta, se foloseste de om, facandu-l pe acesta purtator al harului dumnezeiesc, in calitate de preot. . ® Ibidem, pag. 172. 33ui de a fi fost facut , dupa chip A insigi ca S&L CUNOASCE py i prin Acesta, pe Tatal. De sme ce Dumnezeu cunostea slabiciunea omeneasca, vrepevazut ci oamenti ar putea din pricina negriji i sa nu mai ajunga ‘s§-L cunoasca plecand de la cele vor rel ingigi cde EL Pentru aceea, a avut eri Sno Sfpecut eu vederea Ziditorul din pricina celor zidite anded nepasarea omului mergea incet-incet spre mai rau, mai inainte vazand, jarfsi, aceasta, ia care erau dintre ai Sai, incat trimis Legea si pe Proroci, care aie n-ar fi Voit s3-si ridice privirea catre cer, SPre al \ see neaste pe Ziditor, s4 aiba macar invajatura venita ~ Ge la aproapele. Pentru c4 oamenii pot SA invete mai hine cele inalte si mai presus de lume de la sementi lore. Dac& omul, pentru a starea personala a purtatorului este desarta”, dupa cuvantul ur. : De aceea, este de folos pentru acei_ membri ai Trupului Bisericii care nu sunt clerici sa vada in persoana clericului doar un purtator vazut al harului nevazut, si 4 nu depinda de el ca om, altfel spus de lipsa lucrarii lui personale, a sfinteniei lui. Plecand de la opinia Parintilor Bisericii, la care am facut referire, reiese c& potrivit traditiei Bisericii dlericul define in comunitatea bisericeascd pozitia unui parinte. Constituieo evidenfa faptul ca in aceasta ~ ® Sfantul Athanasie aS eee aHarisma omul era suticientd prin © Dumnezeu Cuvantul, dobindi harul, atarna de i acestuia, ,nadejdea lui sfantului Ioan Gura de _Clerul azi -o privire din interior —_—_—_—— traditie lucrarea clericului este una de parinte (tata) aicomunitatii, spre deosebire de preosii idolesti, care patronau o forma de credins3 impersonald. Sféntul Kean Guri de Aur considera o realitate faptul ca preotal, slujind ca parinte in comunitatea bisericeasc, Pepramant& pentru neajunsurile membrilor ei, chiar Gaca propriile lui treburi merg bine. Deoarece ajunge 4 preia mai multe responsabilitafi, are parte de mai rnulte primejdii, chinuri si osteneli decat alfii, pentru ca ,,in fiecare zi iti slujeste fie”, ,,te cerceteaza... gi in toiulnoptii daca il chemi”. Aceasta este in linii generale lucrarea parinteasca, caracterizaté de un caracter unilateral al relatiei cu ceilalfi membri ai familiei, care ‘au alte indatoriri fafa de el decat cele avute de el fata de ei, fiind in acord cu cuvéntul sfantului Ioan Gura de Aur: ,indoita le este raspunderea”. Sfantul Ioan Gura de Aur considera, de asemenea, un dat lucrarea parinteasca a clericului, atunci cand spune: ,,De are cineva parinte, si de ar avea mii de defecte, pe toate Ie acopera. Cand ii lipseste priceperea, ai ingéduinta Daca asa se cade sa ne purtim cu parinfii trupesti, este vadit cd incd si mai mult cu parinfii duhovnicesti” (Télcuire la II Timotei, PG 62, 612). Pentru sfantul Ioan Gura de Aur, lucrarea clericului nu este parinteasca doar intr-o ordinenaturalaa lucrurilor,ciintr-omasura mult mai mare, avand un caracter duhovnicesc. Ce se intampla atunci cand clericul nu accepta caracterul parintesc al lucrdrii sale, neavand nicio aplecare inspre asumarea vreuneia din indatoririle parintesti in raport cu ceilalt membri ai comunitatii bisericesti - indatoriri pe care sfantul Ioan Gurade Aur, si in general tradifia Bisericii, le consi fundamentale pentru lucrarea clericului - si Socoti® 2 rolul sau se rezuma doar la unul ceremonja) 4! oficiere a slujbelor? : nacestcazavemde-aface,desigur,cuoprobleny foarte serioas’. Este vorba insa de un simptom al ung: boli mai generale a madularelor Bisericii. in randuri, clerului sunt promovate persoane care nu-$i infeley rolul asa cum reiese acesta din traditia bisericeascy deoarece, intr-o anume miasur, ceilalti membri 3 comuritatii, in ansamblul ei, nu-si exercitd Iucrare, care le este specifica. Daca si-ar asuma in mod real responsabilitatile care le revin in cadrul vietii Biserici, ar fi foarte nelinistiti, vazand locul preotului ocupat de unul care se preocupa doar de afaceri. Mai mi faptul c& este promovat’ o asemenea persoana intr-o astfel de pozitie este un semn ca in comunitatea bisericeascd nu exist’ un altul care si-si asume indatoririle de parinte. De regula, in acest caz, faptul ca multi clerici nu vadesc nicio aplecare pentru o slujire de parinte in cadrul comunitatii bisericesti da nastere unor ganduri de judecat8. Interesul pentru fara noastra bisericeascd se limiteaza doar la a-i leca $i osndi pe ceilalti. Dact am simfi comunita bisericeasca ca pe o familie duhorniaed mai iarga, ‘e-am nelinisti zi gi noapte sesizdnd o atat de serioact disfunctionalitate a ei. Nu este de mir: fens rare c& cel pus care intra in cler cu o vizi iziune itmosfera care Predoming in otic i Bisericd. Starea unui madular al trupului 68 legdtura cu starea general a trupului .c care produce astfel de antile, Preot general in Sate in stransa leg’ fe starea trupului bisericesc car diyjtor ai Biserici, tibutari unei viziuni merc pate fi redata prin acea prejudecata popular: Povjsate faci, Kosta? Te-aajuns blestemul, c4 tot enesul $imnancdul, ori preot, ori paznic vor si se faca”. Acest Sinos bisericesc care predomind in randul clerului se Sracterizeaza prin doua conceptii diametral opuse. Una are fafa de cleric pretenfia si asteptarea pietista dea fi un supra-om ajuns la desavarsire, iar cealalta Se exprima cu dispref la adresa lui, prin acele vorbe smintite mai sus, sau se concretizeazA in panica resimtit’ chiar si de cele credincioase familii stunci cand vreunul din copii lor igi exprima dorinja ge a deveni preot, familia insusindu-si toate acele stereotipii si prejudecati conform carora persoanele atrase de preotie sunt nevrotice, inapoiate $i inculte. Maitrebuiespecificatcémembriiuneicomunitatii pisericesti care traiesc cu adevarat intr-un duh crestin se raporteaza la omul pacatos ca la un bolnav care are nevoie de compatimire, si nu ca la un raufacator care trebuie respins si pedepsit. Cand traim in duh crestin stim c& numai dragostea vindeca, iar daca se intampla ca pirintele nostru duhovnicesc s se imbolnaveasca sufleteste, se va putea tamadui numai simfind ca este acceptat si iubit de ceil membri ai comunitatii bisericesti, si nu prin respingerea si dispreful lor. Acest lucru este foarte limpede redat dé acelui monah care ceruse de la Dumnezeu sa-i arate un foria 37 ee ee eeos Fa eS indruma in viata cone ee : oliba sia avy, pase ustia a dat de 0 ¢! 7 ead rs ca ka gasit pe cel daruit de Copal 3 Giveni parinte duhovnicesc ca acesta traia cu g ramas alaturi de el cy ire si ascultare, si ny in deplina daruire $ inalti yyniceasca, ‘cha ajuns la o mare jnaltime coal a Bs aarrmcut pricina gi pentru schimbarea be fear sa tors pec atiel gia virtutii. Trebuse $8 site. Unul, de care ne-am OcUupat orta dows asp care ne-am Ocul pana acum, membri ai Bisericii care nu Pane eric, dar fi vad pe ceilalft CUM are intra in facultatile sau sco}jj, ) se asteapta la inceput sa Baseascy le. Doresc ca mediul scolar " credinta. ins ajunsi acolo, constata ca i gi semunaristit sunt la fel ca ceilais, trueioadevarata dezamagire. buni, afla pe unii la fe] jung sa-i cunoasca maj jezamagiti de clerici, Jac masurile duble, inalta, pentru ca continuare la un nivel maj de la un coleg decat i ay munarii) yurutati id -ece i-ar fi voit altfel. Lor Vrem la desavarsire si sunt niste supraoameni. Ins& nici sfinhi nu sunt desavarsiti. Sfintene nu inseamng pepacatorenve si desavarsie. Sfintii au si et ganduri (ambolduri) egoiste, trupesti si agresive, precum si trlorel la fel ca toticeilalti oameri. Trupul clericul fi nevoile acestuia nu difera de cele ale altor oameni. Aceleas: dorinte $i porniri egoiste se opun unei vieti in duh, constituind, la fel ca Ja toti ceilalti, o piedic. calea a pe care ar voi s&-I faca. aptul c& preotul nu se afld pe 0 treapt mai inalta il incurca gi pe el, $i pe credinciosi. Constatand ee 0 privire din interior cpitrec siluiprin minte ganduri egoiste, rusinoase si onl ve, a fel cum trec $i prin mi tea pastoritilor sai, agresiNg randul sau sé fie dezamagit: Nai si amar, ‘uns sd fie parinte duhovnicesc”, ditece prin mint, $1 cu toate acestea iatd ca sunt. Ce Bir intampla daca 2 sti fiii mei duhovnicesti? Este Srficient de tragic A stiu eu insumi”. Mai sunt si acele momente, cum ar fi intrarea Sfantul Altar, in care propriei nevrednicii il chinuie cumplit: ce caut aici? Cine sunt eu, de indraznesc sa ma apropii de sfintele sfintilor? Cine sunt eu ca sa-i invat pe ceilalti ‘Cuvantul lui Dumnezeu?” insa pacatosenia clericului aduce un folos, pe care in dezamagirea lor rareori il constientizeaza care jerci, cat 51 laicit. Celui aflat cu mult mai sus att mine fi poate fi greu SA mA infeleaga. Faptul seciujtorul Bisericii este nu doar un om al duhului, Gal trupului, inseamna ca nu va avea piedici in GS euns-patimirea sa cu orice pacatos. Putinga de a ijentifica cu celalalt poate constitui un avantaj in se larea pastoral. li este mai usor preotului sa find owlinda pentru ca cei 4 se vada pe ei insisi, cand oer intai s-a vazut pe sine. Cand s-a privit pe sine cu cinceritate, cuvantul su cAtre ceilalti are ecou. Acestia simt ca intelege $i cd pot avea incredere in el. Laicii tind s& ceara foarte mult de la cleric si poate ca procedeaza aga, trecand peste faptul ca este om ca si ei, simtind cd el este primul care a ridicat stacheta, prin predicile sale mustratoare cu caracter moralizator, Constient sau subconstient, avem o pornire dea surpa autoritatea, mai ales pe cea de ordin moral, pentru a aierpunul ca mine 2 2 Beceem eee ee es stprint bth Be e ale noastre. Asa se ex astfel cele rel » SE EXDlig re multi cauta si vorbesc fara incetare Py vocatede cleric. zinta pe ei insisi drept simboly; ale unei moralitaft desavarsite, atunci cand Vita Jor ajunge s4 dezminta acest lucru, se fac Pasibili q. geanda indoita. Caderile lor constituie 0 justificar, indelung asteptata pentru 4 ataca la ei ceea Ce pare, casi plaseaza deasupra noastra. Intensitatea ataculy; este pe masura nevoii Pe care © satisface. : Nu pomenim gnsa, de regula, despre criteriij, diferite dupa care se judeca lucrurile. In romanul Tyj Olov Hartmann, Mascarada sfanti, sofia Wnt cleric, care in pofida statutului ei nu se considera pe sine ‘restina, igi foloseste toaté energia spre ast ataca sof pentru inconsecventele lui in calitate de povatuitor Pitsun. Era ugor pentru ea, care nu-gi asumase Micio raspundere, s8-1 atace pe cel care is! Iuase pe umerig asemenea sarcina. | Aceia care 1 ne justifica ppatima cu ca scandaluri PTO Cei care se Pre 1u renunté niciodata la siguranta oferita de viata lumeascd se grabesc sa reteze reanga pe care alti indrdznesc $8 se cafere. Cu cat ‘un preot se araté mai mult a fijudecatorul moralitayi ‘redlinciosilor si nu parintele lor duhovnicesc, se va fexpune dorintei ascunse a celor multi de a-i rasturna din scaun pe cei aflafi in pozitii de conducere. ee Tendinta dea desfiinta si de a imbuna autoritatea duhovniceasca =0 privire din interior La oameni poate fi observata tendinta de gesfiinfare @ celui care reprezinti o autoritate eShovniceasca, ins’ in aceeasi masura si tendintadea-l eXpuna intr-un fel. Aceasta atitudine oscilanta poate Hopservata atunci cand un slujitor al Bisericii igi face aparitia intr-un loc oarecare. Caracterul amuzant al ajagiei care se creeaza uneori prin aparitia clerului in public nu a trecut neobservat de autorii de caricaturi, Pi jerialul comic Snuffy Smith, Snuffy si sofia lui Loweezy sunt prezentafi in primele imagini intr-o cearta grozava. Micuful Iughaid da buzna in casa Snunfand cA pastorul urmeaza si-i viziteze. Snuffy gi sofia lui, Loweezy, uit dintr-o data de cearta lor gi se imbrafiseaz@ cu tandrefe. Prezenta slujitorului Bisericii simbolizeaza, ca rezultat al unei educafii religioase deformate, tribunalul in fata caruia vrem sa aparem bun. Judecatorul (preotul) devine insa obiect al resentimentelor, de obicei tinute ascunse. Traim astfel un conflict interior intre dorinta de a ne asigura o recunoastere pozitiv’ din partea judecatorului si dorinfa de a-i narui autoritatea Este limpede ca in extenso, dar gi ca rezultat al unei educatii religioase deformate, Dumnezeu insusi este vazut ca judecator. fl vedem adesea precum un copoi de vanatoare care ne provoaca un sentiment de teama si de respingere, existand chiar situafii cand ne-am scapa cu placere de El dac4 am putea.I eee eee + tocmai in acest chip L-a percepys tru care a gi zis: ,O inima cy 4,P¢ te deschide gura, ci ramane py! arunce hule asupra lui Dumne,# s& vorbeasca despre E] aly Luther Dumanezeu, fapt pen! vlaguita nu-si PO sau ajunge doar 4 tand s& creada ori nepu decat despre un tran cumplit sau diavol, dorindy,. ‘jaar sa scape si S2 se elibereze de El Desigur ca si ‘ca Dumnezeu s& nu fie Dumneze, dori mai degraba a pentru a nu suferi din partea Lui toate acestea’ Vaoarece Dumnezeu, de Care NU Me puten elibera, ne prigoneste, suntem silifi s4 cadem, intr-y, fel sau altul, la pace cu EL. Plecand de la astfel g. proiechi sau moduri de percepere interpuse inte Freric si laici, se pune intrebarea cat reugeste clericy Sai clvjeascd pe laici ca parinte duhovnicesc, si Cat c simbol al unei presiuni morale? Pericolul amagirii de sine “Aceste agteptari exagerate 1a adresa clericului, prin care i se pretinde acestuia © desavarsire Supraomeneascé, pot constitui pentru el 0 povarg peste puterile si convingerile lui personale. Majoritatea ilor asteapté de la slujitorul j bisericesc 8 fie serios - dar neprotocolar, realist ~ dar EA nu lumese, inteligent - dar nu smecher, subfire Ia trup ~ dar nu foarte firav, sirac - fara a fi cu totul lipsit de \ mijloace materiale, cu sfanta cuviint4 - dar nu pompos, * Gordon Rupp, The Righteousness of Gad, ; \ Natonand Soe 160 pop 166 eect s i ONDE ESE Beet er eee ee eee So eal eelelaiaieieinieiniall RRS IPS Seem re et Ne eT TM trac = 0 prvite din interior sngrit ~ dar nu pedant, hamic ~ dar nu ambitios, du-si cu asprime propriul comportament ~ dar strane celor pastor, di 1a 5i pe al it, direct - di emnabil ~ dar rezervat. lar cu discretie, "astfel, teribilul spectru al insuficienfei lui ice poate deveni atit de nesuferit incat sal Uetermine sa caute un refugiu intr-o amagire de sine j, in loc s& ia aminte Ja propria-i realitate launtrica re cu anevoie O poate stapani sau chiar deloc Pi va indrepta atentia spre un exterior pe care il poate fine sub control. Acest lucru devine temei al Posetruirii unei vitrine profesioniste, care transforma Shujirea clericala intr-un spectacol. Rolul de capetenie si redinjei, cu garantiile aferente pe care le confera omului launtric, va fi luat de cele exterioare, de Tera scris, ducand la tot felul de norme cu caracte legalist. Pazirea canoanelor, a obiceiurilor, a legilor, : treditiilor, devine fundamentul pe care se Zideste te intransigent rolul cdlauzitor al clericului. rH El va putea ajunge astfel un legalist al moralei gi al credintei, adunandu-si toate forjele spre a : transforma intr-un fel de caine ciobanesc, ater al comportamentului semenilor. Sau igi caceea rolul conducator asupra pazirii dreptei invataturi de credinj&, prin actiuni moralizatoare care nu sufera nici un rabat, apeland la acele formule conceptuale fi simboluri lingvistice considerate a fi corecte si potrivite pentru fixarea diferenfei dintre oi sicapre. De asemenea, igi va putea focaliza atenfia asupra tipicului liturgic, devenind un legalist al vietii liturgice, ca $i cum pazirea ei scolastic’ ar constitui o chestiune 3 pe ©Ps ee y side moarte, dar ramanind cu desay, $ i indiferent fata de cele grele ale legii, .judecata, mij, 23, 23). fi credinta” (Mat. 23, : FL mai poate nascoci © anumit’ teolog He isericeasca de natura practica, plecand de la 0 sume bseMdele de viata, care aplicate in viata de fieca, ai, se vor a fi mantuitoare, ridicdndu-le pe acestes la statutul unor mijloace obiective de sfintire, a wa feneaza precum niste formule magice. In aces vor deveni criterii supreme de caz formele stujirii v r chestiunile de maxima importanta fiind cele Tare privesc odajdiile, gesturile simbolice $1 Hpicy) slujbelor. Se mai poate de asemenea implica in lupte acerbe pentru apararea puritatil credintei, razboindu-se cy patima impotriva migcarii ecumenice” sau a oricare| alte incercari de deschidere bisericeasca. Toate cele infatisate mai sus constituie suficiente aspecte tangibile cu care clericul se poate identifica in sluiirea sa, pentru ase sustrage dela ceea ce nu-ieste la indemana, lucrarea asupra propriului sine, $1 cu care Chiar silupla impotriva unei miscari ecumenice, care in realitate are scopul mai mult sau mai pufin ascuns al creBrii unei unitagi interconfesionale sireligioase globale, nu trebuie s8 constituie un ‘cop in sine gi nici un paravan pentru anumite lipsuri personale, Cea dintai lupta adevarata gi de folos omului este cu sine insusi, ‘adica cu patimile sale, dupa care urmeaza si cea din afara: cu lumea gi cu diavolul, Nu existd nicio priortate a celor exterioare asupra celor luntrice in aceastslupté pentru desavarsire. Pentru a injelege, totusi, mai bine ce inseamn& migcarea ecumenica in : ) cesenfa ei recomandém cartea Ecumenismul fird mascd, a parintelui * Haralambie Vasilopoulos. [n. tr] peel itt tc iti tin iter te anevoie 88 se identifice. Comun tuturor acestor de credinta este sentimentul indreptstirii Seine, care, odatd insusit, te plaseaza in opozitie a credinta 4 doar harul dumnezeiesc mantuieste, Ce, nga care ar avea putinsa sa se dezvolte atunci cand ceconfrungi cu propria-ti goliciune launtrica. in astfel te Gyzuri, nai sus menjionate, clericul nu va face decat Jet, foloseasca -reverenda” spre acoperirea propriei goliciuni sufletesti, identitatea sa ca om gi slujitor sop isericii fiind mult legata de criteriile exterioare al bile, pe care le imbrafiseazé cu un dogmatism tartduplecat, descurajand orice intrebare incomoda fe care si-at putea-o pune siesi sau care ar veni din Pitea celorlalfi. The show must go on™ in astfel de a enditii. Asteptarile laicilor, care cer foarte mult de la Shujtorul Biserici, il obliga pe clericul nesigur de sine 4 ceara la randul sau foarte putin de la acestia. Lui ii oa G ouficient ca ei s8 creada si sa asculte de cuvantul gau, conducandu-i la aceeasi siguranta amagitoare la carea fost condus el insusi de presiunile facute asupra sa pentru a-si dovedi cu orice pret autoritatea, e Evadarea in legalism Atunci cand clericul isi identifica slujirea cu cele exterioare, recurge la credinti mai curand pentru a scipa de conflicte decat pentru a le rezolva. in loc s& se foloseasca de invatatura lui Hristos pentru a-si 3» Altfel spus, lucruril inaii ® all spus, Iucrurile au tendinta si mearga inainte, asa cum 57lors FAS —— evalua stared jmaginea dina de aparare. jntrucat convinger! Saconstituie o aparare in fei canalizeaza enersia in aceasta cea mai bund aparare este atacul cu intensitate ispita de a-i ataca Pp gnsusit legalismul s: ceilalt: mai ,inselati”, fara,adicd cat ceilalti fi qauntrica, oface cu scopul de a-gi gy propriulsistem »Profesig: le sale religioase fata conilictelor lui interigg, re, )} ting nai Un directie. Faptuy © jl va face si pyc e cel care nu sist ‘au, Cu cat ajunge S4-i considere cu atat mai mult se consider par mai ,,inselaty pe sine drept, caci Cu fi mai corect. Astfel, dezamagire, cu atat el se arataa ju: Iauntrica este proiectal extenor, in care ceea ce e adevar sau ingelaciune, sau rau, contruntare care nu face decat s 51 problema. bit d Cand clericul este absor! ta asupra acestui Config ste corect sau gresit, bu, se impletesc intr, uubstituie adevaray, je efortul de a-$i pay ) de aparare legate neatinse mecanismele (psihologic ocazia sa-si schimbe de profesia sa, nu are timpul $1 dispozitnle interioare precum Ut presiunea de a yjuca permanent un sa se confrunte cu lips anumitor teste facute cl marcat printr-un 4” aplis constientizare sl ‘si a sentimentelor de vinovafie, lericilor $i in laic. Dincolo de anumit rol, se teme virile sale interioare. Rezultatele studentilor teologi icat la profilul lor, releva aba a propriei lor depresii, precum fiind un indiciu Pentru indoselile profunde ce le au fata de propria for persoand, chiar fard a constientiza acest lucru, Exte posibil ca ei sé aiba incredere in capacitafile lor tence, didactice sau administrative, pe care vine se fundamenteze slujirea lor, de indruméatori ai Cleat azi - 0 privire din interior nfei, insd toate acestea nu constituie 0 i contra lumen Tor interioard. Parerea de sine pore constitui in acest caZ O mare amenintare, ae Poate const inate directa cu ea poate duce la 7dr eae echilibrului interior, mentinut prin tot felul d ncinarea Sxterioare. Putemn avea de a face aici cu un Se. artificii ee vinovatie greu de dus sau chiar de dis enna novi rs mperativului trebuiedespre care vor Karen Horney, este posibil sa fie pentru cl oe xe nebiruit decat pentru laic, cel dintai eet timentul ca ceilalti nu-i ingaduie gi aoe terizeaza de regul viata duhovniceas Se spre deosebire de cresterea din ordinean in esenta 0 migcare constanta, Ce cee yector urcator, cresterea duhovniceasca de un ln traseu presarat cu caderi si ridicar bss Constituind pricini dureroase pentru ridieay occ Srari din viitor. Daca clericul simte ca gaia Tuhovnicesc este foarte amenintato ee dune indramator in credinga, cum ma Pentru rolul ‘di 4, cum mai est. tidicarea sa? Daca nu poate rabda cad. je posibula putea inainta duhovniceste? Tar daca Cag ajunge sa-si 3 Karen Horeny a fost o psihanal paca rg erie erinerepseer der nepl au pus sub semn 2 Intrebarii unele conceptii freudi Ae ee ale vermin wader ach mal ales tora cence aes precu intinctl de enentare in pshanaic ool genet a sugerat cd la baza personalitati fe epee. ee near (lie siaifise geile’ Cale tare Gaver ea este adesea clasificata ca neo - freudian. fi acestor concepyii Urmatoarle cif serve de en Peiolgi Sse, Peeler as ll a epocii noastre, Conflctele nonsire interioare, Direct noi tx credi sen carat so |of ~* | pn EA ER siesi » pace, pace” cand in realitate se an razboi, acelasi lucru jl va face inevitabil si cu ca in Cat timp aceasta problem4, legata de Pretuireg sine, nu difera la cleric fata de laic, cel din urma p, de ajunge in situatia de a-l incuraja pe preot sa contin” pe aceeasi linie de optimism neautentic. Acesta ext” tun mod de a ne sustine unii pe alti in conservane apararilor noastre interioare, pazindu-ne reciproc aq < thilibra nevrotic interior atat de fragil. ‘Uni clerici, desigur foarte putini, incearca sa ias, din aceasta situatie ce a condus la un cumplit impas $i blocaj in viata noastra bisericeasca, demontang imagine clasica de preot ce trebuie s4 para orice a fi ,evlavios” - imagine necinstita, nesanadtoasa neziditoare - hotarafi s4 nu mai pozeze in ceea ce ny avand certitudiney mai autentici, bun decat o minciung spund sunt, ci sa fie cat PMjat, de a salva intreaga lume. Nu doar Ne pe Mesia, dar are de partea lui chiar 0 indrom mesianic”. fi in cele din urm4 — Cand religia devine meserie problema incepe in teologie sau in scolile "i. Studentii vin la_gscolile teologice sau de a intalni acolo un mediu cu asteptarea tSreasci propria credint’. Constata insa scoala teologica, credinta s-a intr-un piserices! pisericesti care 9A le in a dezamagire cA in cu Gjormatintr-o chestiuune academica, proces ‘educativ centrat pe acumularea de informatie. de pilda, sa trateze la clasa pe de o parte Le este greu, sfanta liturghie ca subiect academic, iar pe de alta sa si-o improprieze in cadrul slujbei bisericesti ca o pe © pregustare a impérafiei lui Dumnezeu. Ce se intampla cu intalnirea personala dintre Dumnezeu si om atunci cand Dumnezeu este conceptualizat si rationalizat la maximum? Studenfii scolilor teologice gi bisericesti ajung inevitabil s4 vada liturghia ca cercetatori $i nu ca slujitori. n a Seeeeaeenaa6 F5 ————— Pannt ~ 6 abordare intlectusld & ACES Myst, seemaetum a slur F448 rofunzime ar 5% Teprezint3 cel mai eficient mod de subminare efrezyy cautare rationals a minfil ce Se regasete Ace pentru a manca trupul gt sngele Tay! Meese teem mat inti cugetul, OmOATEMSCOFPIong, 2a ah minh/Neputénd cduta 1a fata Tayi, Tee seoyea Ta preacurata/Ca un mizerabil iscoditg ce sunt’ constituie o rusine pentru profesorii sco, seatogice i bisericesti. Cand pricep ce $6 snk, ve eal lor, elevii acestor scoli cad in deznadej WF Torvezeu este doar oidee la care ai acces Prin study any persoana pe cae esti chemat s8 0 CUNOSN7, ah rate intrebe, Ce se intampls cu credinfay afly ran defini in afara oricarei profes, cand devine meserie? ‘lujirea clericului nul scapai pe acesta de ispit prin care trec tof ‘samen pring! intr-0 Profese Pn Aceste ispite ajung in realitate 64 fie pentn Si mnat amagitoare tocmai datoritd specificuly Sluprit Tai. Traiste sel, precum ceilalfi ameri, i saoital deformant care domina societatea, slujire, ieandy-l mai usor de contaminat de virugi eeial, grafe urucitafii lucrari preojesti, chiar dacd a sr noment dat imbolnavirea sa nu va fi Insosita de simptomele exterioare obisnuite. Gra duhovniceasca de sine a clericului va trebui s8 fie nedesparsita de grija pentru ceilalti, ea nereducéndu-se la 0 procedurd de tip mecanicist, bazatd pe metode si tehnici. Relafia duhovniceasci, care este alit de importanté tn grija duhovniceascd, n ee ee azi - 0 privire din interior gamenteaz4, in ceea ce priveste dimensiunea la modul absolut pe eae preotului. Pentru ca preotul s poata sonalitattt jovnicesti 0 iubire autenticd, trebuie ca 7 ‘Sle nevoi duhovnicesti si emotionale sa fi siza preotiei aparfine nu doar clericilor, Intec oyilaunlocconstituind pliroma plinatatea) aicitor yebui tratata aruncénd impreuna - cleric eric & rivire in oglindd. Lucrarea preotulu pu i fandamenteaza pe sfinfenia lui. Acest lucru trebuie se funder atde tofi,in caz c& nu am facut-o deja pana consticrtntra mui mireni acest lucru va constitui 0 acum genamagite, putandur cltina serios, asa cum se mare ya adesea cu adolescenfii care vid ceva rau la ing for, Lucrul acesta este valabil pentru cei mai Panyh dintre laici, atunci cand constata ca pastorii lor mt gi ei niste oameni comuni, Comunitatea/parohia cunytina reprezinta un chip al Bisericii la un nivel mai se local. Atat preofimea, cat si mirenii, sunt copii lui Dumnezeu. Preotii se deosebesc de mireni doar prin faptuled au fost chemati sa-islujeasca, fiindu-le pastori si intéistatatori. Prin urmare, problemele preotului Sunt legate de familia, comunitatea bisericeasca $i mumai aga pot fi tratate. Nu este un lucru ugor pentru cineva sa se priveasca in oglind’. Oglinda reprezinta o poten ameninjare prin adevarul care il dezvaluie. Ceea ce se vede in ea ne poate provoca o mare nepla fiind exact aceleasi lucruri vazute de tofi cei Privitul in oglinda il poate pune uneori intr-o pozitie aeste si apa ¢ rs Sentimentul de a fi partasa aceleiasi firi yn, Poate ca fiecare are tendinta de a se apara can, d ia iveala propriile imperfectiuni, insa acest lucry gf vainun tuturor, De ce trebuie ins SA ne apay* Ce vrem si aparam? Mostenirea si taria nas! veate increderea ce avem mai degrabé in hary)j: Dumnezeu decat in desavarsirea noastra. Acceptar de comun acord a pacdtoseniei noastre ne va face p, ‘mai recunoscatori harului lui Dumnezeu, aceay, toti mn indubitabil al sinatatii noast, constituind un se duhovnicesti. Este foarte dificil si legim ideea harului jy Dumnezeu de experienta noastra personala. D, obicei, se pare c& noi credem intr-un har ce ne es dat ca rasplaté pentru progresul obfinut in um propriilor noastre eforturi. Nu ni s-a dat si traip din milosteniile celorlalfi, dar si dacd am avut par de acest lucru, nu ni se pare suficienta taina haralyj dumnezeiesc. Pentru a o pricepe ni se cere cey ‘mai mult decat si ajungem intr-o stare de faliment economic, fiind necesara convingerea cA nu valorim nnimic, cA nu suntem decat niste oameni vrednici de judecaté, ceea ce este pe buna dreptate. Atunci stares noastra sufleteasca, in fata ajutorului si mangaierii ce ne vine in acel moment - doar in acel moment - este in realitate rezultatul harului. ea biased intr-una din scenele extraordinare ae ‘rima i Pedeapsa”,creioneaza unastfel demoment. vem de a face aici cu acea izbucnire cutremuratoare __Clerul azi - 0 privire din interior a unui om mizerabil, decdzut si Marmeladov are i doi sau trei copii ma cu o femeie bolnava pe nume tora, Marmeladov este un betiv care e pani pe bautur’, sofia si copit traind xi ‘mizerie. Fata mai mare, Sonia, sara ama bolnava si frat, de foarnete cA se prostitueze. Tatal ei, afland de a 9/20 panii castigaji prin vanzarea trupulu, acest lucraM fai pe bautura. Urmatoarea scena, unica entra ire ey se desfasoara intr-o carciuma din prin tragistt ig Marmeladov era cu regularitate un Petrogracy wy unde primeste vizita lui Rascolnikov. client verry ast am cumparat-o pe banii ci, zise warmeiadev, acresanduse numai lui Raskolnikov. na ei treizeci de copeici, tot ce mai avea pent asi 5 gi boald, 4 ajuns Mi-a dat cum ci dec Misgp,am vazut-o cu ochii mei.. Nu mia spus nimicy in eprivit in t&cere, nimic mai mult... Nu pe pamant, mg ous... sunt asemenea ochi care fi plang sii jelesc pe oamenii pacatosi, Hi plang fara s8-i dojeneasca, fara Fei dojeneasca! $i cand nu esti dojenit te doare, te Goare mai rau... Treizeci de copeici! Da. $i doar avea nevoie de ele, nu-i aga? Ce crezi dumneata, draga domnule? Acum ea trebuie sa fie curatica. $i curatenia asta deosebitA costa bani, pricepi dumneata? Pricepi? Trebuie sd-si cumpere si ea dresuri, altfel nu se poate; are nevoie de fuste scrobite, de pantofiori mai acatarii, sa-si poatd arata piciorusul cand trece peste o baltoaca. Pricepi, pricepi oare dumneata, domnule, ce inseamna aceasta curatenie? Ei, si eu, tatal ei, iam stors treizect———$—_ de copeicica st-mi treacd mahmureala! $i jy icam si bdut.Spune acum, spune, cui si fg et unul ca mine? Hai? Dumitale five mila de min’ sau ba? Spune, iti este mil8? He-he-h ey Facu 0 migcare sa-si umple paharul, dar n avea cu ce. Sticla era goala. — De ce i-ar fi mila de tine? striga carciuma, : . TM ary risirind alaturi, Rasunard rasete si chiar injurags Radeau si injurau gi cei care ascultasera si cei care, 5 ascultasera, vaznd numai cum arata fostul. functiong, — Sa-i fie mila! Pentru ce sa-i fie mila? Strig deodata Marmeladov, sculandu-se in picioare, bratul intins inainte, cuprins de exaltare, ca si cuy abia ar fi asteptat aceste cuvinte. De ce s8-i fie mila mine, zici tu? Ai dreptate, nu merit mil! Ar trebui g fiu rastignit, rastignit pe cruce si nu daruit cu mily Dara tu, judecatorule, rastigneste-I pe pacatos, dy rastignindu-I, da-i mila ta! Atunci eu singur am sd vin Ja tine ca sa fiu rastignit, cdci nu mi-e sete de vesel, cide lacrimi gi durere mi-e sete! Tu, negustorule, cre poate cd m-am inveselit cu litra ta de votcd? Durere, durere am cautat in fundul canii, durere gi lacrimi, si le-am gasit si le-am sorbit cu nesaf! lar mila are st aiba de noi acela carele pe tofi fi daruieste cu mila lui gi carele pe tofi $i pe toate le infelege, el, singurul judecator. Va veni ziua de apoi si el ma va intreba: ,Unde Pste copila care s-a jertfit pentru mama ei vitregi, jofticoasa si rea, si pentru niste copilasi strini? Unde este copila care nu s-a ingrozit de netrebnicia tatalui ei 76 MW ng | Clerul azi - 0 privire din interior ai, sia fost milostiva cu cspatai, sia ae un befiv re in imparasia mea. Team i SURE Vo data... Si iert si acum ata... Te-am ‘mult ai iubit...” 910 u cd Pemtorta, stiu bine... Am simfit-o 1,0 Va lfost deunazi la eal... Si are id am vei ierte pe cei buni si pe cei : [ar cand va fi F pefivanilor, veniti, voi cei slabi catosilor!” $i noi vom iesi si ne ee fata lui fara fricd. Siva spune Hees efi at chip de animale si apucaturi aidoma eee oi in imparaitia mea!” Atunci vor ntele ti, vor grai cei destepti: , Doamne, graicei preainiet Psi pe acestia2” Si va raspunde el: pentru ce-} PY spun voua, preainteleptilor, i primesc, lip rm es i eeicelor cu minte multa, fiindcd nici V0 Spun ei nu s-a crezut vrednic s& fie primit...”. unul dint™de citre noi brafele si ne vom arunca in ove ui si vom plange... si vom infelege totul! eeeici abia vom injelege totul!... $i tofi vor ingelege... Gikaterina lvanovna... va infelege si dansa... Doamne, vie imparafia tam! : Cand psalmistul zicea despre sine ca este cel mai mare pacitos, nu venea dintr-o smerenie prefacuta, ci era mai curand rezultatul unei evaluari sau cercetari de sine sincere a propriei persoane. Cand cineva refuzd lauda cuiva nu inseamna neaparat cA vrea si para smerit. Poate constata in realitate ci lauda nu corespunde situafiei lui reale. Stie, altfel spus, ca cel nigte POT! tor, dar Vece il lauda nu cunoaste intreaga sa situatie, c privim in oglinda, vedem ceea ce alfii nu pad noi: sentimente, motivatii, stari $i ocazii prin, trecut. Daca ceilalti ar putea vedea ceea ce noj y, poate cA ar fi de acord cu noi $4 renunte la an lauda. Dragostea lui Dumnezeu este totuna cy he Sau. El vede in oglinda sufletul nostru, iubing,’* orice ar vedea, pentru valoarea sichemarea lui ves,” Poate c4 unii mireni au dificultafi in agi a pastorul aga cum este in realitate, preferand sa creat ca este desavarsit si cd merit’ admiratia lor, intry altfel le-ar fi greu sd iubeasca un om pacatos. a Vedey caret ‘Autocunoastere, nevroze profesionale g maturitate duhovniceasca jn urma unei mai profunde cunoasteri de siy sia unei maturizari duhovnicesti, slujitorul biserice, va putea s&-si identifice mecanismele de aparare, sesizand dorinta nepotolita ce zace in el pentru ag recunoscut gia iesi in evidenta, fapt ce duce inevitabi la o pervertire a relatiilor sale cu ceilalfi. Istora sa personalé este marcat’ de diverse experiene dureroase, provocate de pretentiile tot mai mari ade unei Jumi nesatioase, plina de refuzuri si respinger > Apararea, dintr-o iva psi de pore a snl strc cand coreticrd eh tiene path pericol identitatea sau valorile. De regula, vocatia rae respectiva sunt iluzorii, hranind o personalitate ay eee ruvicome, din punct de vedere sufletess [ate] ee ” ee Cleral azi —0 privire din interior Tiel a trait sub presiunca re esivi gia fost marginalizat Sa confruntat apo! cu ,sfanta Gin Biserica, semn al refuzului iy a adresa 1ui. Nevoile sale sufletesti ‘inua sd-i adanceascé stare in care se a aceasta $i propriile sale re pater "um si tendinfa inconstients ce pa? justifca Pspre ") iluzorie satisfactie de sine, de certientizeazd aces! : poata intelege si accepta a umand, ar trebui sd se intrebe feptari are el insusi de la un pastor ¢. Duhovnicul de regula poate fiales intuitiv, fal pe unul in Jocul altuia. Urmarim in eneral trasdturile lui de personalitate, care desi nu fe putem vpfini cu exactitate, stim cam in ce fel am te Psa fie preotul ales de noi. Daca ar fi sa ne referim doar la cateva din aceste trasaturi, am dori ca el sa fie un om autentic, cu inima bund, ingaduitor fata de ieperfectiunea omeneasc, care si nu se revolte $i a eondamne starea noastra oricare ar fi ea. SA stie sa ssculte fara s4 monopolizeze discufia fie intr-un mod interogatoriu, fie prin formule dogmatice, aratandu-se sensibil fata de nelinistile mai profunde ale celuilalt, fiind deschis cdtre noi si interesele noastre, $i respectind adevarurile incredintate. Nadajduim s& intalnim la un astfel de preot capacitatea reala de a infelege dificultatile personale ale celuilalt, punandu-le pe acestea in legatura cu Ca rfectiune ine ce ast impe piserices* preferandu-lParintele Filothe Fares diversi alti pelle, facut posibila incdlceal. in care ne zbatem, Putinta de a intrevedea pe viitos consecintele nt Si actiunilor noastre. Am vrea ca el ca id rara harisma de a i i ref le a unandus j ordine conflictele interioare, intr-un mod mat confere mai mult& linistire interioara. Am ma oj dincolo de cele spuse pana acum, ca el #4 nuutreasy un interes autentic si dezinteresat fats de semeni, nu se foloseasca de relafia creat prin Pozifia sa de Pastor pentru a-l mustra pe celalalt, pentru a-si adur Satisfactie siesi, cautand cu adevarat si striduindu: cu durere pentru cresterea sa interioara. Ne dorin desigur, ca slujitorul bisericesc sa fie un om ce traiese Prezenta lui Dumnezeu in viata sa, fiind dedica! in intregime Bisericii si unei comunitsti bisericesi concrete, precum $i fiecarui madular al ei. luat separat. El trebuie s4 vada in fiecare om o valoare incomensurabila gi o vocafie de o importanta cosmic, fiind legata de un scop vesnic, ce va corespunde Parcursului stu duhovnicesc din aceasta viata, facand totul pentru a-l motiva in acest sens, Pe de alta parte, ne-am dori ca acest preot drag inimii noastre sa nu fie un egoist, un profesionist rece care lupta din rasputeri s8-si pastreze autoritatea si_renumele, cultivand relatii reci si distante straduindu-se mai degraba sa-si pastreze Pozitia bisericeasca decat si fie deschis nevoilor celoriali gi = tA entru a exclude gntunecat, ce 2 Cea eee eentelor teze doar ca P&T sentimentelo ins,zadarnicesteexPHmnee ontana din trebuierespin® “orice manifestare a este atitudinea ae ivit Persnealuilat La fel de nepotrivi® OTe buze, pal : nic cu i preot ves mieroasd, a unui PP oate sunt ,.min 1 cA toi fat nu ad sa ae ear intampla in tote smie neplacut, indiferent ce S es Seana anne ar indrazni si-si descopere neputinjele jurul sit. Co ynod evident define toate cae ae Sine fate problemele a eee ee eeaiad lipsite de coneretefe, oe srecurn si alte mecanisme Posh asit, ae ees: desi mu intr-un mod deslust de apararey Wersonale pe care i lear ee coerce antietatea si sentimentele de intpBocentrice a clericului sericesti, nesiguranta reac Karl R. Stolz, Nashville, Abi cao ce ce PCI a posit peor ep ee oe supra ; Brijile queatien wan tii data de numérul The Church and Cokesbury Press, 194 7. CCU unitatii mare si lo de toate A intr-o este inevitabil sA nu Se gaseasca on cat de tot felul de anxietati, fapt re a respectului de sine $i lao jlor. Dinco! Transferul psihologic al ranilor sufletesti Clericul poate de asemenea inregistra probleme in relafiile sale intrucat transfera (psihologic) fanile relafiilor lui trecute asupra unch persoane ‘eemanatoare din cadrul_ bisericesc. Diversitatea Je mai multe tipurilor umane este suficienta in © uca acest transfer sA poata comunitati bisericesti pent svea loc in mod inevitabil. De pilda, putem aves’ de aface cu acel tip uman ce comunitatea pisericeasca, inc cleric, O astfel de situatie Pp unei profunde nelinisti. Dac re tendinfa de a comanda ercand si-I duca denas pe oate fi pentru cleric izvorul 4a fost asuprit in copilariespine ie 1a 5 aceasta stare, clericul de mila. Exist multe careiidau posibilitates a i Tucrand cu consecven) yuri ‘ tus scopuri TE "Ge partea sa bucurit pe ledicarea lipsita de Je insufla acele ti gi intrarii in tea, impreund plang Geis eBtre ceilalfi ame ceri importante cresterit duhovnicest imparatie. Procedand in acest fel va pu terrembrii comunitafii sale bisericesty sA depageasc& cinistile mai profunde ale viefii, bucurandu-se de experienfele deosebite castigate in relatiile adevarate Cremenii din jurul su. Va avea totodata $i bucuria crOmgtinjel wi inerederit Jor. Clericul s© Poste ale printr-o sincera elibera de nevrozele profesios ctteevaluare, prin rugaciune, prin citirea cu ravnd si consecventi a relationand cu tot imbunatajeasca experienta cum se cuvine. textelor duhovnicesti, slujind si felul de oameni, incercand sa-si preofeasca si sa se relaxeze ROO Toa SEUjerior ire din int { bisericesti sd studentilor 0 lucru s4 olile teologice is la sonal desi va preze ulburéri sau PFODIEMe psihice”. in alte fri, este jimperioasa exami 2 , sanatapi psinice $i personalitafii candidatilor la {n uncle din acesteay candidafii sunt supusi la shologice, iar cand se considers ca este necesar, vent imigi la terapeutit potriviti, Avand in vedere «i folosul sAnatagii psthice pentru relatiile nu poate, saci narea atent& confrunte inte, care sa. Prin situ; camennt® CY Propriile Gia Posibilitateg Pel importanta ; a Wi din rela gst = | eR este firesc ca un preot ce a pus ¥8 20usipreotu ile sate ge | jute pe oameni datorit& proprie! sale patologii (eee 28 lucrare proprite i limiteze incling Monee, 58 fie examinat psihologic cu grija, fiind om slesict) si pretensiile = mecanismele aaa fia de supus unei terapii pentru at corecta deviatiile de cu un duhos ‘erea propriului ‘onstiente de la parare personalitate, ajutandu-l s& se pozitioneze cum se cu un duhonictiva putea 21 €80? Relatia sa fa celal, | cwinefats Go sine gi faya de ceilalti care Si cer ajutorul. Fe eeco Parte foarte putini oferioastfelde a] Preotul poate face cu adevarat pastorafie plecand colotesretifon: iar pedealta repeat Oastiel de ai ée a sine cate fundamental ca personalitatea sa Selorcareiformeaza pecuhovner eine! constituie un instrument cat se poate de eficient- Reincetat §i, deseori, megan aPtului a aa enone ean cea Naeeecnirta 4 ‘i t de ceva asemanator ci de pro~ ires ‘au vindecat ea reat, sunt i chiar pone eet si find Norse vba de muni ot onsane sme paihclogice nerezolvate care Sun respective, (r.&7) tofi niste d loctori ca nu doar fara de folos, a {to marca a personalitafiidezvoltarea sa personal, ind pre ; surlerggand Preotul va ingele dp ge care parker! mal profunde, inurma diverselor ovine rapeutice si a inaintarii sale duhovme ree luhovnicesti, va Calitatile clerului cand clericul mu este inzestrat cu © anumit& matoritate duhovniceascd, poate V% reusi s&-$i fice in pastoragie anumite calitafi personalecu un caracter mai mult exterior, precum instruirea, elocinfa, experienta sau buna educasie. jin absenta premiselor ove de maturitatea duhovniceascé, clericu poate sjunge ins’ si se foloseascd de calitasile respective intrun mod dezastruos atat pentru sine, cat si pentru datoreazA ceilali, Roadele lucrarii lui ins nu inodatd cu prec&dere trasaturilor personale. Istorie Bisericii reprezinta dovada incontestabila a acestui lucru, oferindu-ne nenumarate exemple de lucratori aiviel Domnulut care nu au fost inzestrati special, 52 cum a fost si in cazul apostolului Pavel. ef lanes epee cM KIeral azi =o privire in interior i wut 0 atat de - spumai ci a avut é jrare nis Oot de om, ci gi aceea C4 n 1 et an frau oameni siraci, sramanzi, oameni fara aza, Pe acestea Ie fin oom gin se rusineaZa VOrpinG de nai bine spus, mu s¢ rusineazA nici bine erg la lerusalim, spune el Ghomm. 15,25); sis ylntru una din “iecare din voi si pure la sine, ca nu daci voi vert, atunci sa se (cor 16, 2). Ca cea mai mare parte Tui erau oameni din popor 0 spune wind corintenilor: ,Liitafi-vt la cen cunt multi intelepti dupa trup” ‘ul Pavel spune cA nu sunt ulti de bun neam” de bun neam, ci chiar, din oameni pune apostolul ‘Dumnezeu a ales pe cele slabe a isi pe cele ce ca ai nimiceasci pe cele ce sunt” (I Cor. 1, 22-23). Viel s&-mi spui cd Pavel era iscusit la vorbire, desi era om din popor si neinvajat? Nu! Pavel nich ha cuvant nu era iscusit. Si asta o arat tot el prin Ta voi ca sii vestesc méarturia sau a infelepciunii. Ca nu am decat numai pe lisus Hristos, | Ene vorba aici de duminic&, intrucat expresia din Scriptura | este un semitism, Sambata simbetelor inainte de a primi apela- Gval erestin de sziva Domnului”, Duminica, finea cont de nue ‘semiticd a zilelor: yonr echad basa 4 Sambata”; luni era " marfea yor sisi g.a.m.d.). (. &] in oame! rea voastra, ‘Cor, 11, 26). Tot apost Gm oameni cu vaza: Nu sunt mi Cor 1, 26). Si nu numai c4 nu sunt i tare de jos. C& soctit a ti alteva \ doua dupa sambats”,Parte, fi find Poastre cy ri © parte, find pn un oF bas! ee i gi fara haind, in’ in stare $4 Savi eet fost sats pregatirea lor. j "Fea fiecare fapt pune-mi, te FOB, ‘alle inconjoara cu zboi, ca faureste jinchina-te Pu ymiluita, dar, cu jeai vedea pe un fanyuricaaduce pe Zid eine, ca strange ostire, cAare bani cunel arm acestea, ru poate cuceri UN O78 jar pe un altul, {one ned in lupe cu trupull gol, C8 $e slujeste numai Semaine lui gi ca nu cucereste numai un oras sau si mii de orase cu Jocuitori yne-mi, te cA?» dou’ sau douazeci, Cr mii ‘de-a lungul lumii, spu este o putere orneneas cu tot, in iuregul 1 tog, puterea acestui om TDreptal David a reusit cu o simpla prasts “omoare pe infricsu si stiintei sale ura de un respect general. El wr Gunovnicesc care. defines uri la toate. avand raspuns' ‘ in comparatie Cu , fapt pentru care totdeauna cont in centrul i ce de raprtant ‘al comunitatii, unde ere atat chestiunile de obste, cat si cele i de aga natura incat sa si autoritate himbat cu totul. ‘sa citeasc&, avand acces la ap de materiale tiparite, putand asculta prin ‘mass-mediei, dela revarsatul zorilor pana ji, o multime de oameni care pot avea mor adevaruri incontestabile. O jucreaza douazeci gi patru de ore adunand informatii cat se poate entru a le transmite sub forma | undelor hertziene, re! tand sfagurate in toaté lumea, aga Je treaca cu vederea sau sa fie dindouazeci si patru, de directe gi actuale, de tiri prin intermed despre evenimente de: Clerul chemat Ia j ai ire sj Ns ce ontneruire si formar, fel incét nimeni s& nu ua 7 exclus dela participarea la spectacolul vie} planetare. Prin urmare, multi ajung, 8A fie confuzi din pricina puzderiei celor care au pretentia de a reprezenta © definitiv foarte departe autoritate intr-o lume aflat jtatea noastra, ca 0 povara de noi gi totusi in proxi de neocolt si chinuitoare, un adevarat ciclu fara de oe fTe ele vizeaZ sung f4r8 legatura cu poy! traiascs. De a, CU realitatea Prima dintr : nm roblemele enone? ae gi de pierderea de cre eterodocst a vertical Sil ii concre oe apta inga, fapt reflectat in viata liturgica, inant 30 nut vs pa Sobibor emer Se Publicapii, poette. tie mo ce aceasts Vertcn fe 2 ca Bjeat in Apus-unsparil trebui or ap entry a - Parjamente eteredox = Pe © ie tala vietii, concentrandu-se Pe eet SA stie sa} cru sufletese $4 7U ‘guhovnicese. Duhovnicia s-8 transformat inseamn4 a jogie, teo-didacticisemul (invajarea de catre Dumnezeu) Pentru ei viata J ir rredagogie, ete. Din mMericire, Rasdritul drept-sl&viter eos pistatorul adevaralui rntwitor nealterat, a inceput ‘si fie pasar ae cet de ethosul apuseany e7S esenja A epgakt sau ethos impus 1a nivel Sa narturisim fui si aceasta prin nou! covial. Sa ajuns 1a sit fo credints (ort Teoretic $a dar practic ne aratam eterodocsi si ¢re! Sarprins magistral de Stantul secolului al it iiicea ca preotii catolicizeaza ~ au 0 Vial Gadincios! protestantizeaza ~ au cButari si astepta Inte] 7 . ; AY y paradoxala ca not vejona) care nu mai are acoperire wy ideatic suntem ortodocsir ‘ici, Faptul acesta a fost XXlea Iustin Popovici, jane catolica - iar ri protestante. SReh confruntam fr pesibilitatile onan complexitatea ¢) fa iva. ja cas: rul sof re, ci condusi, eae slujba ade ascultal ii i i ny celor yan fat jelde West ae mater au ‘ncat na im sofia, ea unul ce are Nevoie 8 cinevs cin sata riroleaes case Pentru acces sofia, ca unl sineva din afara nu con roleaza situatia, ; SUPE Unii dintre ei s4 umble cau a7 11 barbatului. tarea unui nsrinte aera 7 \ a a - _—...._ __ 4 A iy Alautentict > aiteea satui $i bOBath 1 timp ce r amar gi goi. Noi suntem Fe maiucatori vrednici de cinstire, wc in palate, avand suite, in timp ce ndamnaji- faind imparatest eet ele, penisteco Noine-am identificat cu PUtere Pameasca, de a caret protecfiene bucuram, mandrindu-ne c4 suntemcinstifi Te reprezentanjii armatei $i ¢& polijia ne ocroteste, 1" timp ee apostolii erau in. conflict GX ‘puterea Jumeasca. Intimpce pentru not constituie o bucurie orice gest de aceia era cathe, fiind considerafi oament la, Jocul lor, j de ras. Daca noi d socotiti nebuni si vredni sjeven de o putere lumeasca mai mare chiar decat cea } conducatorilor politici si a reprezentangilor puterit fumesti, apostolii in schimb nu aveatt nicio putere, 19 —— acini SUS RR remeeare ream LAER aN weineva s&-l sprijine, pT OT pou er Dial einen mcesers aya aboiului si prezenta Iai Dumnezeu. Luase part® la Te Rezisten}a, ins nu era siBUT dacd saaboiul albaneZ si cimyise cu adevarat prezenja lui Dumnezeu- «Vreau Srp gasese pe Dumnezeum 1-8 SPU dlericului la care Siigus. ll caut de mult& vreme, avand impresia CA Tasciuta de o suta de ani. Atunci fata i s-a intunecat gia addugat: «Am ucis cindva un reams si am simfit spol a si cum -as fi ucis pe Dumnezen”, pe cher pte we cal Soe ae lucid pe Dumnezeu, precum cei care 1-004 dus pe Golgota, insd este sigur c& mulfi avern tendinta de a-L ignora, in pofida manifestarilor de credinja de care cee govada, iar acest lucru poate fi chiar mai rau. 21 i Ao. WORE MES UU aesoe t adevarul fundamenta 1 doard nu se vand d fintr-insele nu cade pe Pi capului va sum Firstos aduce a face cunoscut pentru 1 al proniei loud pasari intr-unt vimant fara stirea t tof numarati. = izolat, Insingurat: ca pasarea de Pe COS din Fain apt penta care este posit s8 fi fost evite ‘acest termen n Dumnezeu, desi originalul spunea altceva. In greac& aver en ingur, permifand gi in romaneste, de rigoare. in cazul wunct cand spunem: Cred } Crezului intalnion aceeasi Gner-unul Domn Tisus: (nearti dculat) gf (intotdeant) 2 ca Patten inlimbgel eee cael Unul nascut.. fn ear ntinboed et st Pra cna nul ndseut...n loe de sin y unicul an encarta bers une Singur ani = aes ene Ol tM binecuvaniats um de Pld wceea ce Fen ee pe Hees aren = tocar eae Demat e esi CA ot pot aparea agadar ca dol Co0 ur ep tte ferme”. Cy lui, adica seal scat pie, Limbajul bisericesc a statornictt desigur eSingur® "C4, TH unul wine forme dincolo de <= sie pune oF waducere at Hera ne forme ince jain Tor ate nevove de catehezh 8 nivelul eredinciogiir. [> 16] 123 I ene OF OOParitele Flotheos Fay Pentru aceea nu vg temeti, A v0; sy tr acca n i, tes decal passrile” (Mat. 10, 36.36 Nema Me, Inalt loc spune, comparandu.) un parinte pamantese. uri te uc om vine greu sa. Dat lui, Broare. Malte Were, a1 rteorinu-iusorsacuantiicsmecsnr oy teased @ DOT™™ spasatoar ee celorlalsi. Plecand de la Propriile impertectiuni, exe | pi ificil 88 credem ca sogile adevarat. Suntem 5 noi Ne arata un anumit inter ui fi fie iin acest efOF. os cu atenti © caracteristicd a omulen turi si al in oreFinal cB vane ranci, Co in SP te adres porUnG) te | 9 ice ‘ator ori a luer ind reste P mpreund ier dev de lacine oe i, avand ca ere este feu catre beste ca la inceput, lucrarea preotultl, vate ca Jui Dumnezeu cor et tee st acces rere ak semen al siu, ca rate Si yernarea seta, RU. incearnna ereze in felul acesta, nu Insc Q Tesponsab i on felul Pro! Gea nu fistimat sia fi recut ugorcu A eed ve gt s8 lucre tfelul de tensiuni Jia) adic’ ve | lenge unnestitutuna dintre cele mai | a-Dae ‘yea parte de tot fe ell Se ee tmane. Strigatul cutremuriten nuyaa | e cruce , Pomenesie, ‘mi Doamne cind vei veni intra imparatia Ta (Le. 23, 42) un asttel de ai ~ Sfroyyvov vine ain ED vex mtaut cel batt) PRENiste sar ‘Araci, dy toa, Saraci, dar cate and Helm or. 6 9 Rain * 64-10), ds ca nimi IC aviind, s 6. fF clerut ani ores din interior IV URA DUHOVNICEASCA sl iwATAN ILE COMODITAT! izitat casa cuiva, iar copilul de cinci uncles a epat AG puna diverse intrebari cestulam facut tot ce mina stat in putere sa-i eeeera lepat de acest, gncercand sa-i rispund ebarile», a spus preotuly ‘ins’ putin mai al copitulusi s-a apropiat $i mia spus: «Ce i-ai tata urma copilului meu, cAct s-a dus lamama ed nu vrea s& ajunga in rai, intrucat acolo me gasesc scari rulante. Preferd din acest motiv s4 erga la magazinele supractajate Care ‘au asa cevar. (eactia copilului nu trebuie s& ne surprinda. Cei mai mulfi oameni au un interes mai mare pentru lume Gat pentru cele ale Bisericii, Pentru aceea locurile ploresti atrag mai multé lume decat bisericile, iar fumparaturile ne consumd mai mult timp decat rugaciunea. Cei mai mulji oameni contemporani in polida recentelor sondaje, sunt interesafi mult mai putin de invafatura lui Hristos decat de atacerile lor, de politica, sport sau de scandaluri. Ziarele sunt un indiciu pentru aceasta stare de fapt. Ele publicd exact ceea ce oamenii vor Sd. auda. Nimeni nu citeste subiecte legate de Biserica, chiar daca sunt plasate in primele pagini ale ziarului, doar daca este vorba de ay a a7