Matematica de bacalaureat,

subiectul I, progresii aritmetice,

pentru ncepatori
Abel Cavas, i
August 15, 2015

Cuv
ant nainte
Va pun cu drag aceasta carte la dispozit, ie, cu sperant, a
sa va ajute la nt, elegerea progresiilor aritmetice din
problemele date la examenul de bacalaureat. Ea
constituie o prima veriga dintr-un lant, puternic de
cunos, tint, e pe care am de gand sa vi le transmit.

Progresia aritmetic
a
Progresia aritmetica este un s, ir de numere. Dar nu
orice s, ir de numere, ci unul foarte special. S, i anume, un
s, ir de numere care merg din catva n catva, prin

adunare. (Cele care merg prin nmult, ire se numesc

progresii geometrice.)

De exemplu, s, irul de numere 3, 5, 7, 9, . . . este o

progresie aritmetica de numere care merg din doi n
doi. Acest doi se numes, te rat, ia progresiei aritmetice.

Daca s, tim rat, ia unei progresii aritmetice, atunci s, tim

aproape totul despre ea.
Am spus aproape totul pentru ca exista de exemplu

s, i alte progresii aritmetice care merg din doi n doi, dar

care sunt, totus, i, diferite de aceasta progresie data ca
exemplu mai sus. Un asemenea exemplu diferit de
progresie aritmetica din doi n doi este 2, 4, 6, 8, . . . .
Vedet, i ca s, i aceasta progresie aritmetica merge din doi
n doi, doar ca ea nu ncepe la fel ca progresia
precedenta.
As, adar, doua progresii aritmetice pot diferi ntre ele nu
doar prin rat, ia lor, ci s, i prin primul termen. Dar atat s, i
numai atat! Adica, daca s, tim primul termen al unei
progresii aritmetice s, i s, tim rat, ia ei, atunci s, tim totul
despre acea progresie s, i nu ne mai trebuie nimic altceva
n plus.
Dar ce nseamna a s, ti totul despre o progresie?

4
Inseamna a-i putea determina orice termen. Mai exact,
daca eu s, tiu primul termen al unei progresii aritmetice
s, i s, tiu s, i rat, ia ei, atunci pot gasi s, i al optulea termen
sau al 100-lea. Cum as, a? Pai, bine! Din moment ce
s, tiu primul termen s, i din cat n cat merge progresia,
este firesc sa pot anticipa cat va fi al doilea termen,
apoi al treilea, al patrulea s, i as, a mai departe.

Al oric
atelea termen
Haidet, i sa vedem mai concret cum facem asta. Deci,
s, tim primul termen s, i rat, ia. Cat va fi al doilea termen?
Va fi, desigur, primul termen plus o rat, ie. Apoi, al
treilea termen va fi primul termen, dar plus doua rat, ii.
Iar al patrulea termen va fi primul termen plus trei
rat, ii.
Observat, i legatura? Celui de-al doilea termen i
corespunde o rat, ie. Celui de-al treilea termen i
corespund doua rat, ii. Iar celui de-al patrulea i
corespund trei rat, ii. Deci cu o rat, ie mai put, in decat
indicele termenului.
Haidet, i sa vedem cum scriem simbolic acestea, ca sa nu
folosim atatea cuvinte. Avem relat, iile
a2 = a1 + r,
a3 = a1 + 2 r

5
s, i
a4 = a1 + 3 r.
Adica, langa rat, ie punem un numar cu o unitate mai
mic decat numarul ce reprezinta indicele termenului
cautat.
Atunci, nimic nu ne poate mpiedica sa scriem s, i
a8 = a1 + 7r.
Sau
a100 = a1 + 99r.
Sau orice alt indice aleget, i voi. Orice alt indice...
Haidet, i sa scriem s, i chestia asta pentru orice indice. Ce
rost are sa ne chinuim sa tot punem exemple de numere
precum 2 sau 3 sau 4 sau 8 sau 100 n locul indicelui,
cand putem folosi mai bine o litera? Cu o singura
litera, sa-i zicem n, am putea exprima condensat toate
exemplele pe care le-am dat adineauri. S, i atunci va ies, i
o formula de toata frumuset, ea, pe care va rog eu s-o
ret, inet, i:
an = a1 + (n 1) r.
Da, s, tiu, a aparut acolo o paranteza urata data de
(n 1) care ar putea sa va supere. Ei bine, sa n-o
lasat, i sa va supere. Gandit, i-va ntotdeauna ca n locul
parantezei se afla tot un numar, doar ca el este cu o
unitate mai mic decat numarul n care se afla la indicele
termenului din stanga.

6
Ei bine, ce credet, i ca ar trebui sa facem mai departe?
As, aaa, at, i ghicit! Exemple cu aceasta formula! Haidet, i
sa vedem cateva exemple n care avem nevoie de
aceasta formula.
Problem
a rezolvat
a (1). Sa luam din nou progresia
data ca exemplu mai sus formata cu numerele impare
ce ncep de la 1, adica 1, 3, 5, . . . . Cat este al 15-lea
termen al acestei progresii? Dar al 100-lea?
Rezolvare. Este simplu sa nlocuim n formula ceea
ce s, tim despre aceasta progresie. Noi s, tim ca ea ncepe
cu a1 = 1 s, i are ca rat, ie r = 2. Atunci,
a15 = a1 + 14 r = 1 + 14 2 = 29. Deci, al
cincisprezecelea termen al progresiei este 29. Dar al
100-lea? Va fi mare lucru? Nici vorba! Vom avea
a100 = 1 + 99 2 = 199. Buuunn...
Dar, acuma-i acuma! Aceasta formula faina poate fi
folosita nu doar pentru a gasi banalii termeni ai unei
progresii aritmetice! Ea poate mult mai mult: ea poate
sa ne dea chiar s, i rat, ia progresiei, atunci cand
cunoas, tem deja macar doi dintre termenii acesteia.
Problem
a rezolvat
a (2). Sa se gaseasca rat, ia
progresiei aritmetice pentru care al doilea termen este
8, iar al cincilea termen este 14.

7
Rezolvare. Hmmm... Rea problema... Sau, cel put, in,
as, a pare la nceput. Totus, i, ce fain ar fi fost daca
banditul care a creat problema s-ar fi gandit la faptul
ca elevul s, tie doar o formula care ncepe cu a1 , nu cu
a2 , adica an = a1 + (n 1) r. Cum pot fi as, a rai unii
oameni? Nu-i as, a?
Ei bine, nu. Banditul acela nu e un om rau, ci un om

bun care a creat problema as, a tocmai pentru ca voi sa

nvat, at, i ceva n plus, adica sa nvat, at, i sa gasit, i rat, ia nu
doar atunci cand vi se da mura-n gura primul termen al
progresiei, ci s, i atunci cand vi se dau doi termeni
oarecare ai acesteia.
Pai, ian sa vedem. Ce o fi as, a greu? Putem sa-l scriem
linis, tit pe a2 n funct, ie de a1 , as, a ca nu avem motive sa
ne suparam sau sa ne ngrijoram. Mai exact, din
formula an = a1 + (n 1) r, obt, inem ca
a2 = a1 + (2 1) r = a1 + r,
adica obt, inem
a2 = a1 + r,
as, a cum e s, i firesc (din moment ce pentru a ajunge de
la un termen la urmatorul trebuie sa adunam o rat, ie).

8
Adica, ia stat, i put, in! Deci, l pot scrie pe a2 n funct, ie
de a1 . Dar oare invers nu pot? Adica l pot scrie pe a2
n funct, ie de a1 s, i n-as, putea sa-l scriu pe a1 n funct, ie
de a2 ? Ei, cum sa nu? Este suficient sa-l trec pe a1
ntr-o parte (cu semn schimbat, desigur) s, i pe a2 n
cealalta parte.
Obt, inem atunci
a1 = a2 + r.
S, i cum noua ne trebuie a1 , nu a1 , vom schimba toate
semnele din relat, ie, obt, inand ceva frumos:
a1 = a2 r.
S, i asta e firesc. Pentru ca daca vreau sa ajung napoi la
a1 de la a2 , este firesc sa scad o rat, ie, din moment ce
pentru a ajunge de la a1 la a2 am adunat o rat, ie.
Doamne, cat de fireasca e matematica! Doamne, cat
de vinovat, i sunt profesorii care nu pot s-o descrie pe
nt, elesul scumpilor elevi!

Bun. Acum, daca putem sa ne scapam de a1 prin

folosirea lui a2 , vom trece la treaba pentru a vedea la ce
ne ajuta noua informat, ie.

9
Pentru aceasta as, vrea sa va reamintesc ce formule
avem. Avem ntai
an = a1 + (n 1) r
s, i am mai obt, inut ca
a1 = a2 r.
Acum vom comasa aceste doua formule ca sa dispara
termenul a1 de care nu avem nevoie n problema
noastra. Adica, scriem prima formula, dar nu o copiem
exact, ci l nlocuim pe a1 cu a2 r.

Deci,
an = a1 + (n 1) r = (a2 r) + (n 1) r.
Off, am pus acolo o paranteza inutila n locul lui a1 .
N-are rost s-o scriem. Mai bine scriem
an = a2 r + (n 1) r.
Iata o formula care ni-l poate da pe an (adica pe
oricare termen) n funct, ie de a2 , nu de a1 !

Mda... Totus, i, e cam urata formula asta. Cam toate

formulele n care se repeta fara rost ceva sunt urate. In

10
formula noastra se repeta fara rost r. Fara rost, pentru
ca am putea face din doi de r unul singur cumva.
Haidet, i sa lucram la asta. Cine s, tie ce vom obt, ine...

Desfacem ntai paranteza aia cu n 1, nmult, ind

frumos cu r termenii din paranteza. As, adar, obt, inem
an = a2 r + n r 1 r = a2 r + n r r.
Avem acolo de doua ori r. Asta nseamna ca putem
scrie n locul lor 2r. Obt, inem atunci
an = a2 + n r 2 r.
Ne apropiem de o forma frumoasa. Doar ca mai trebuie
sa dam factor comun pe r, ca se repeta. Deci,
an = a2 + (n 2)r.
Iata-l deci, pe an n funct, ie de a2 . Adio a1 ! Ne putem
descurca s, i fara tine. Yupppiiiii!

11
Hopa! Dar, ia stat, i un pic! Ia sa punem una sub alta
cele doua formule, prima cu a1 s, i a doua cu a2 :
an = a1 + (n 1)r
s, i
an = a2 + (n 2)r.
Observat, i minunea? Daca schimbam indicele lui a,
atunci acelas, i numar l punem s, i n paranteza. Aoleu,
ce fain! Inseamna ca putem scrie o formula valabila
pentru orice indice, chiar daca acel indice ar fi k. Mai
exact, avem

an = ak + (n k) r .
Dumnezeule, ce formula! Adica, l pot scrie pe an n
funct, ie de orice alt termen! Ce bineeee!

Dar nu ne oprim aici! Mai prelucram put, in chiar s, i

aceasta formula. Pentru ca vreau sa avem o formula
care ncepe cu r, nu cu an , din moment ce n problema
noastra se cere rat, ia, nu altceva. Atunci, n formula
noastra, pentru a-l gasi pe r, ntai vom comuta ntre ei
termenii egalitat, ii. Adica, obt, inem
ak + (n k) r = an .

12
Apoi, l ducem pe ak dincolo, langa an , cu semn
schimbat, desigur:
(n k) r = an ak .
S, i ultimul pas este sa mpart, im cu (n k) din fat, a lui
r. Obt, inem n final o alta formula superba

r=

an ak
.
nk

Adica, avem acum o formula care ne spune direct cat

este rat, ia unei progresii aritmetice atunci cand ni se
dau doi termeni oarecare ai acelei progresii.

Aceasta formula este tot ceea ce ne trebuie pentru a

putea rezolva problema noastra. Va reamintesc
problema, ca poate at, i uitat ce se cere:
Sa se gaseasca rat, ia progresiei aritmetice pentru care

al doilea termen este 8, iar al cincilea termen este 14.

Cu formula precedenta, suntem boieri. Putem rezolva
problema din doi timpi s, i trei mis, cari. Doar nlocuim
pe a2 cu 8 s, i pe a5 cu 14. Adica
r=

a2 a5
8 14
6
an ak
=
=
=
= 2.
nk
25
3
3

13
Sper ca at, i facut loc n mintea voastra pentru formula
minunata

r=

an ak
nk

sau pentru cealalta echivalenta (dintr-una rezulta

cealalta, dupa mici calcule, dupa cum at, i vazut)

an = ak + (n k) r .
Daca s, tit, i aceste formule, atunci vet, i s, ti sa rezolvat, i o
groaza de probleme cu progresii aritmetice. Desigur, nu
pe toate nca. Tocmai de aceea mai urmeaza sa
povestim despre trei termeni consecutivi ai unei
asemenea progresii aritmetice, precum s, i despre suma
termenilor unei progresii aritmetice.

14
As, adar, sa povestim acum s, i despre proprietat, ile pe
care le au trei termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice. Sa revedem o progresie aritmetica precum
2, 5, 8, 11, 14 . . .
Vrem sa gasim ceva interesant la trei termeni
consecutivi. Ia vedet, i. Luat, i termenii consecutivi
5, 8 s, i 11 s, i vedet, i daca observat, i ceva relat, ie ntre ei,
relat, ie care sa fie independenta de rat, ia progresiei, ori
de primul ei termen, cu alte cuvinte, relat, ia fiind
aceeas, i pentru orice trei termeni consecutivi ai unei
progresii aritmetice oarecare.
Pai, ia adunat, i 5 cu 11. Obt, inet, i 16. Apoi gandit, i-va la
8. Exact! Termenul din mijloc (adica 8) este media
). Iar acest
aritmetica a termenilor vecini (adica 5+11
2
lucru este valabil s, i pentru alt, i termeni consecutivi, de
exemplu, pentru 8, 11 s, i 14. As, adar, putem scrie o alta
formula frumoasa (dar cu nis, te semne destul de ciudate
n ea, caci n-am s, tiut cum s-o scriu altfel, din moment
ce am vrut sa fie s, i generala s, i riguroasa), cea pentru
trei termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice:

ak =

ak1 + ak+1
.
2

Haidet, i sa vedem o problema faina cu aceasta

proprietate a celor trei termeni consecutivi dintr-o
progresie aritmetica.

15
Problem
a rezolvat
a (3). Aflat, i necunoscuta x,
s, tiind ca 2x + 1, 19 5x s, i 8x 3 sunt termeni
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
Rezolvare. Formula de mai sus ne spune ca termenul
din mijloc trebuie sa fie media aritmetica a celorlalt, i
doi termeni. Deci, trebuie sa avem
19 5x =

(2x + 1) + (8x 3)
.
2

Am pus parantezele des, i nu erau necesare, doar pentru

a delimita mai bine cei doi termeni. Apoi, adunam
termenii de la numaratorul fract, iei noastre s, i obt, inem
19 5x =

10x 2
2x + 1 + 8x 3
=
,
2
2

as, adar,

10x 2
.
2
Acum putem da un factor comun n membrul drept al
egalitat, ii, ca sa-l simplificam mai apoi. Adica
19 5x =

19 5x =

10x 2
2(5x 1)
=
= 5x 1.
2
2

Apoi, trecand termenii cu x n stanga s, i pe ceilalt, i n

dreapta, obt, inem
5x 5x = 1 19,

16
adica
10x = 20.
In final, obt, inem ca x = 2.

17
Acum doresc sa va mai povestesc despre suma
termenilor unei progresii aritmetice. Iau ca exemplu,
din nou, progresia
2, 5, 8, 11, 14 . . .
s, i vreau sa gasesc suma acestor cinci termeni. Daca i
vet, i aduna efectiv, vet, i obt, ine, desigur,
S5 = 2 + 5 + 8 + 11 + 14 = 40. Acum ne-ar placea sa
s, tim o formula care sa ne permita sa adunam oricat, i
termeni vrem noi, deci chiar s, i o mie de termeni ai
acestei progresii. Deci, ne-ar interesa sa gasim o
metoda de a calcula nu doar a1 + a2 + a3 + a4 + a5 , as, a
cum am facut manual, ci chiar s, i
a1 + a2 + a3 + + a1000 .
Cum facem? Am putea sa ne folosim, de exemplu, de
faptul pe care l-am aflat mai sus, s, i anume ca
an = a1 + (n 1)r. De ce ne-ar ajuta aceasta? Pentru
ca n loc de fiecare dintre termenii care trebuie adunat, i
am putea sa punem ceva cu a1 ca sa fie tot, i termenii la
fel, caci cu termeni care sunt cam la fel putem sa
operam mult mai bine. Haidet, i sa vedem ce iese.
Deci, n loc de a2 noi putem pune a1 + r, n loc de a3
putem pune a1 + 2r, apoi, n fine, n loc de a1000 putem
pune a1 + 999r. As, adar, daca adunam tot, i aces, ti
termeni, vom avea de fapt
S1000 = a1 +a2 +a3 + +a1000 = a1 +(a1 +r)+(a1 +2r)+ +(a1 +999r).

18
Desigur, voi vet, i nt, elege ca am pus parantezele as, a,
de-a moaca, pentru ca nu erau necesare, ci le-am folosit
doar ca sa delimitam bine termenii progresiei. Altfel
spus, expresia de mai sus o putem scrie fara paranteze
s, i ne va ies, i ceva de genul
S1000 = a1 + a1 + r + a1 + 2r + + a1 + 999r.
Deci, avem de 1000 de ori a1 s, i mai avem o suma n
care apare doar rat, ia. Adica, mai putem scrie
S1000 = 1000 a1 + r + 2r + 3r + . . . 999r.
Mai dam un factor comun atunci pe r ca sa nu-l scriem
de atatea ori s, i vom avea ceva mai omenesc, adica
S1000 = 1000 a1 + (1 + 2 + 3 + . . . 999)r.
Acum ne-a mai ramas sa vedem cat poate fi suma
1 + 2 + 3 + + 998 + 999,
ca sa scapam odata de punctele acelea de suspensie
suparatoare.
In legatura cu aceasta suma circula o poveste foarte
frumoasa care ne amintes, te ca aceasta suma a fost
descoperita n clasa de Gauss, nca de pe vremea cand
acest mare matematician era elev.
Pentru a aduna asemenea numere, Gauss a observat ca
daca aduna primul termen cu ultimul (deci 1 + 999),

19
obt, ine aceeas, i valoare ca s, i cand aduna al doilea termen
cu penultimul (deci 2 + 998).
Asta nseamna ca, daca pune aceste numere unul sub
altul pe doua randuri, astfel ca pe al doilea rand
numerele sa fie as, ezate n ordine inversa
1
2
3
. . . 997
998
999
999
998
997 . . .
3
2
1
1000 1000 1000 . . . 1000 1000 1000
atunci obt, ine pe al treilea rand mereu 1000.
Rezulta atunci ca de doua ori suma numerelor de la 1
la 999 (ca le-am adunat de doua ori) are ca rezultat de
999 de ori cate 1000.
As, adar, suma lui Gauss a primelor 999 de numere
naturale va fi
999 1000
1 + 2 + 3 + + 999 =
.
2
Binent, eles, aceasta formula nu ar trebui sa fie valabila
doar pentru suma primelor 999 de numere naturale, ci
pentru suma oricator asemenea numere. De exemplu,
avem s, i
45
1+2+3+4=
2
sau
78
1+2+3+4+5+6+7=
.
2
Adica, pentru a aduna primele numere naturale, este
suficient sa nmult, im ultimul numar cu cel care
urmeaza dupa el, iar rezultatul sa-l mpart, im la doi.

20
As, adar, de la Gauss ncoace avem o frumuset, e de
formula pe care vrem s-o ntiparim aici:

1 + 2 + 3 + + n =

n (n + 1)
.
2

Acum avem o metoda de a calcula s, i mai departe suma

primilor 1000 de termeni ai progresiei aritmetice la care
am ajuns deja:
S1000 = 1000 a1 + (1 + 2 + 3 + . . . 999)r.
As, adar, acum putem scrie ca
S1000 = 1000 a1 +

999 1000
r.
2

Binent, eles, nu este suficient. In sensul ca aceasta

formula nu este suficient de frumoasa ncat sa avem
pretent, ia de la ea ca ar merita sa o generalizam la orice
numar natural. In ultima instant, a, o formula n care
unul s, i acelas, i lucru apare de doua ori sau de mai multe
ori poate fi considerata destul de urata.
In cazul nostru, putem da factor comun pe 1000. S, i va
ies, i atunci


999r
S1000 = 1000 a1 +
.
2
Parca, parca, formula asta e cu ceva mai frumoasa, dar
nca tot nu suntem mult, umit, i. Am vrea sa vedem ce

21
iese daca aduna pe a1 cu fract, ia aceea urata. Pentru
aceasta, ntai dam numitorul comun, 2, s, i vom obt, ine
dupa amplificarea lui a1 cu 2 urmatoarea formula:
S1000 = 1000

2a1 + 999r
.
2

S, i nca mai putem face ceva, daca scriem ca

2a1 = a1 + a1 s, i ne amintim ca a1000 = a1 + 999 r.
Deci, avem atunci
S1000 = 1000

a1 + a1 + 999r
a1 + a1000
= 1000
.
2
2

In fine, l mai punem s, i pe 1000 la numarator s, i vom

obt, ine atunci
S1000 = 1000

1000 (a1 + a1000 )

a1 + a1 + 999r
=
.
2
2

Parca aceasta formula este mai frumoasa cu ceva, fiind

mai scurta. Nu-i as, a? S, i parca seamana put, in cu
formula lui Gauss... Hmmm... Cum as, a? Cum adica,
seamana cu formula lui Gauss?

22
Pai, haidet, i sa le vedem pe amandoua, puse una sub
alta, prima sa fie formula lui Gauss pentru primele 1000
de numere naturale, iar a doua sa fie suma primilor
1000 de termeni ai unei progresii aritmetice:
1 + 2 + 3 + + 1000 =

1000 (1 + 1000)
,
2

1000 (a1 + a1000 )

.
2
As, adar, acum s, tim sa adunam dintr-un s, ut, nu doar

numere care merg unul dupa altul, ci chiar s, i numere

care merg din 2 n 2 sau din 3 n 3 sau din oricat n
oricat dorit, i voi. Caci putem scrie formula
a1 + a2 + a3 + + a1000 =

Sn = a1 + a2 + an =

n (a1 + an )
.
2

Aceasta formula puternica, valabila pentru orice

progresie aritmetica, va da posibilitatea sa calculat, i
dintr-un s, ut, adica prin nmult, ire, suma oricator

termeni ai unei progresii aritmetice. Doar adunat, i

primul termen cu ultimul, nmult, it, i rezultatul cu
numarul de termeni s, i apoi l njumatat, it, i. Sau vedet, i
voi cum facet, i calculul mai repede, caci, de regula, e
mai bine sa simplificat, i ntai cu 2 s, i abia apoi sa
nmult, it, i.

23
Sa trecem acum la nis, te probleme s, i cu sume. Haidet, i
sa terminam, de exemplu, cu suma celor 1000 de
termeni ai progresiei cu care v-am obis, nuit deja
s, i anume
2, 5, 8, 11, 14 . . .
Pentru a gasi suma celor 1000 de termeni, formula
obt, inuta cu atata truda
S n = a1 + a2 + an =

n (a1 + an )
.
2

spune ca ne trebuie ceva ce nca nu cunoas, tem, adica

cel de-al 1000-lea termen al progresiei. As, a ca nainte
de a aplica formula va trebui sa-l calculam pe acesta.
Dar noi s, tim sa obt, inem orice termen cand cunoas, tem
primul termen s, i rat, ia. Rat, ia progresiei noastre este 3,
as, a ca vom avea
a1000 = a1 + 999r = 2 + 999 3 = 2999.
Acum putem calcula suma dorita, adica avem
S1000 =

1000(a1 + a1000 )
1000 (2 + 2999)
=
.
2
2

Facand calculele banale, obt, inem

S1000 = 500 3001 = 1500500.

24
Alt
a problem
a Intr-o progresie aritmetica se s, tie ca
suma primilor 15 termeni ai progresiei este 360. Se cere
termenul a8 = 24.
Rezolvare Binent, eles, ne folosim de formulele pe
care deja le cunoas, tem. S, i le vom combina cumva ca sa
iasa ceea ce ne trebuie noua. Daca problema ncepe cu
suma, haidet, i sa ne amintim care este formula sumei.
Am vazut mai sus ca

Sn = a1 + a2 + an =

n (a1 + an )
.
2

Vom concretiza aceasta formula pentru cazul nostru.

Noua ni se da suma primilor 15 termeni. Deci, vom
avea

S15 = a1 + a2 + a15 =

15 (a1 + a15 )
= 360 .
2

Apoi, din ecuat, ia

15 (a1 + a15 )
= 360
2
cu ajutorul proprietat, ii ca ntr-o proport, ie, produsul

mezilor este egal cu produsul extremilor vom obt, ine ca

a1 + a15 =

360 2
24 2
=
= 48.
15
1

25
Aceasta este toata informat, ia pe care am putut-o
obt, ine din ceea ce ni s-a dat. De aici ncolo, va trebui
sa ne folosim de altceva pentru a-l gasi pe a8 .
Oare de ce ne vom folosi? Hmmm... a8 ? Oare nu are
ceva special acest a8 ? Ba cum sa nu? El este tocmai la
mijlocul termenilor a1 s, i a15 , este un fel de centru de
greutate pentru aces, ti doi termeni de la capete. Mai
exact, avem relat, ia
a1 + a15
= a 1+15 = a8 .
2
2
As, adar, a8 = 48
= 24.
2
Iar acest lucru este valabil pentru orice pereche de
termeni de ordin impar! Mai precis, daca alegem
doua numere ambele impare i s, i j, atunci putem scrie
relat, ia fantastica

ai + aj
= a i+j .
2
2
De exemplu, daca luam numerele impare 3 s, i 11, atunci
avem
a3 + a11
= a 3+11 = a 14 = a7 .
2
2
2
As, adar, avet, i acum o mult, ime de proprietat, i
remarcabile ale progresiilor aritmetice, pe care le putet, i
folosi la examenul de bacalaureat. Succes!