Sunteți pe pagina 1din 31

Introducere

Ethernet este denumirea unei familii de tehnologii de reele de calculatoare,


bazate pe transmisia cadrelor ( englez: frames ) i utilizate la implementarea
reelelor locale de tip LAN. Numele provine de la eter, care mult vreme s-a crezut
c este mediul n care acionau i comunicau zeitile. Ethernetul se definete printrun ir de standarde pentru cablare i semnalizare aparinnd primelor dou nivele din
Modelul de Referin OSI- nivelul fizic i legtur de date.
Ethernetul este standardizat de IEEE n seria 802.3. Aceste standarde permit
transmisia datelor prin mai multe medii fizice:
cabluri coaxiale, folosite n primele reele Ethernet
cabluri torsadate, folosite pentru conectarea sistemelor individuale la reea
cabluri de fibr optic, folosite pentru structura intern (backbone) a reelei
Ethernetul a nceput s se rspndeasc ncepnd din 1980, dezvoltndu-se, n
detrimentul altor tehnologii cum ar fi Token Ring, FDDI i ARCNET, pn cnd a
ajuns practic singurul protocol de nivel 2 de pe pia.

I.

Standardul Ethernet
SOE 2105 082 007 PA

Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


4 Ether

I.1Istoria Ethernet-ului

Ethernet este

denumirea

unei

familii

de

tehnologii

de reele

de

calculatoare bazat pe transmisia cadrelor i utilizat la implementarea reelelor


locale de tip LAN. Numele provine de la cuvntul englez ether despre care mult
vreme s-a crezut c este mediul n care acionau i comunicau zeitile. Ethernet-ul se
definete printr-un ir de standard pentru cablare i semnalizare electric aparinnd
primelor dou niveluri din Modelul de Referin OSI - nivelul fizic i legtur de
date. Pronunia e ntructva asemntoare cu pronunia cuvntului Internet, a nu se
confunda!
Ethernet-ul este standardizat de IEEE n seria de standarde IEEE 802.3. Aceste
standarde permit transmisia datelor prin mai multe medii fizice, cum ar fi:

cabluri coaxiale, folosite n primele reele Ethernet

cabluri torsadate - pentru conectarea sistemelor individuale la reea, i

cabluri de fibr optic - pentru structura intern (backbone = magistral) a


reelei.
Ethernet-ul a nceput s se rspndeasc ncepnd din anii 1980, dezvoltndu-se

n detrimentul altor tehnologii cum ar fi Token Ring, FDDI i ARCNET, pn cnd a


ajuns practic singurul protocol de nivel 2 de pe pia.
n 1973, la Centrul de Cercetri de la Palo Alto al corporaiei Xerox
PARC, Robert Metcalfe a proiectat i testat prima reea Ethernet. El a dezvoltat
metode fizice de cablare ce conectau dispozitive pe Ethernet, ca i standardele care
guvernau comunicaia pe cablu.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


5 Ether

Iniial, comunicaia se desfura la viteza de cca. 3 Mbps, pe un singur cablu,


partajat de toate dispozitivele din reea. Acest lucru a permis extinderea re elei fr a
necesita modificri asupra dispozitivelor existente n reea.
n 1979 Digital Equipment Corporation (DEC) i Intel s-au asociat cu Xerox pentru
standardizarea

sistemului.

Prima

specificaie

celor

trei

companii,

denumit Ethernet Blue Book, a fost lansat n 1980, cunoscut i sub


denumirea DIX standard. Era un sistem pe 10 Mbit/s ce utiliza cablu coaxial gros ca
backbone n interiorul unei cldiri, cu cabluri coaxiale subiri legate la intervale de
2.5 m pentru a conecta staiile de lucru.
IEEE (Institute of Electrical and Electronic Engineers) a lansat n 1983 standardul
oficial Ethernet denumit IEEE 802.3 dup numele grupului de lucru care a rspuns
de dezvoltarea sa. n1985 a lansat versiunea 2 (IEEE 802.3a) cunoscut sub
denumirea Thin Ethernet sau 10Base2, n acest caz lungimea maxim a cablului este
185 m, chiar daca "2" sugereaz c ar trebui s fie de 200 m.

I.2Descriere generala
Ethernetul a nceput ca un experiment de laborator la Corporaia Xerox n anii
1970. Proiectanii au intenionat ca Ethernetul s devin o parte a biroului
viitorului care includeau staii de lucru cu calculatoare personale. Larg rspndit n
LAN-urile de azi, Ethernetul transmite la 10 Mbps folosind perechi torsadate
(twisted-pair), cablu coaxial i/sau fibr optic. Fast Ethernet (Ethernetul rapid)
lucreaz la 100 Mbps i ultimul standard dezvoltat, gigabit Ethernet, transmite la 1
Gbps. Fig.1.1 ilustreaz schema de baz a unei reele Ethernet.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


6 Ether

Fig. 1.1. Schema de baz a unei reele Ethernet


Ethernet-ul la toate debitele binare a devenit reeaua cu cea mai larg
rspndire pentru aplicaii LAN, MAN i WAN. Proprietatea sa de a interfaa cu
SONET i ATM va continua s susin aceast popular reea. n LAN-uri, legturile
Ethernet ofer un trunchi scalabil. Ca trunchi metropolitan n MAN-uri, gigabit
Ethernet interfaeaz cu sistemele DWDM, rezultnd reele de comunicaii pe
distane mari, de viteze mari i de band larg. n sfrit, Ethernet-ul suport toate
tipurile de trafic de date, incluznd aici date, voce i video IP. Figura I.26 ilustreaz
un scenariu Ethernet tipic.

Fig. 1.2. Reea gigabit Ethernet comutat i rutat.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


7 Ether

Gigabit Ethernet a aprut ca o alternativ din punct de vedere al costului la


structurile de reea ATM. Complexitatea sistemului este mai redus n Ethernet-ul
gigabit i pentru c el lucreaz cu formatele Ethernet deja existente, sistemul nu
necesit software de emulare pentru a aciona ca un gateway ntre un LAN Ethernet
i o reea ATM. Tabelul I.4 schieaz n ce msur Ethernet i gigabit Ethernet ofer
aceleai beneficii ca ATM

1.3 Structura cadrului Ethernet


Din punct de vedere al cadrului Ethernet, Protocolul ofer trei tipuri de informaii:
Identificarea destinaiei i a sursei pe baza unei adrese MAC, precizarea protocolului
de nivel superior (de nivel reea) i o surs de control pentru verificarea integrita ii
datelor.
Structura cadrului Ethernet este aproape identical, indifferent de variant de
Ethernet folosit, i conine urmatoarele cmpuri:

Fig.1.3. Structura cadrului Ethernet.


Antetul Ethernet este de 14 octei, mparii n trei cmpuri: 6 octe i pentru
adresa destinaie, 6 octei pentru adresa surs i 2 octei pentru cmpul tip, cmp ce
este folosit pentru precizarea protocolului de nivel superior.
Cmpul Lungime/Tip din antetul Ethernet este interpretat ca i lungime a
cadrului dac valoarea sa este mai mic de 1536 (0x600 n hexazecimal). Dac este
mai mare de 1536, el reprezint protocolului de nivel superior folosit.
Cmpul de date trebuie sfie mai mare de 46 de octei. Dac din ntimplare
datele sunt de lungime mai mic, se adaug o umplutur numit padding pentru a
ajunge la dimensiunea minima de 46 de octei. Acest cmp nu are voie s depa easc
SOE 2105 082 007 PA
Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


8 Ether

dimensiunea MTU Maximum Transmission Unit care pentru Ethernet este de


1500 octei, ceea ce nseamn c un cadru Ethernet nu are voie s fie mai mic de 64
sau mai mare de 1518 octei.
Suma de control este ataat la sfritul cadrului, sub forma unui cmp de 4 octe i, n
scopul detectrii erorilor de transmisie. Numrul erorilor CRC este extreme de redus
n reele locale actuale, astfel c relevana acestui cmp este scazut.
Succesul viitor al reelei Ethernet pare incontestabil. Standardul Ethernet a
continuat s se dezvolte i este nca n curs de dezvoltare. n reelele locale pre urile
switchurilor de GigabitEthernet i a interfeelor de reea se apropie tot mai mult de
preurile de Fast/Ethernet.
Metro Ethernet a devenit o tehnologie rspndit de reele de ISP, tehnologie ce
i propune aducerea standardului Ethernet n reelele metropolitan (MAN), nucleul
reelei fiind bazat pe o structur IP/MPLS dj existent. Noi standarde la 10 Gbps pe
cupu i fibra optic multi-mode au aparut dj pentru a rspunde cerinelor de band
din reelele metropolitan. Prin mrirea vitezelor i a lungimii maxime a unui
segment, Ethernet devine o tehnologie viabil att pentru MAN ct i pentru WAN.
n figura de mai jos este prezentat o evoluie sumar a standardelor Ethernet.
n iunie 2003 s-a standardizat 802.3ae, ce ofer viteze de pn 10 Gbps doar pentru
reele de fibr optic. Ultima standardizare a Ethernet-ului (IEEE802.3an) a fost
aprobat pe 17 iunie 2006 i a fost publicat pe 1 sepembrie 2006, oferind viteze de
pna la 10Gbps pe cablu torsodat (UTP). Dei exist echipamente de re ea spre
vnzare, standardul pentru 40Gbps este ateptat n 2009.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


9 Ether

Fig.1.4 Evoluia standardelor Ethernet.

1.4 Modul de functionare al unui sistem Ethernet


Un sistem Ethernet este constituit din trei elemente de baza:
canalul fizic utilizat pentru transportul semnalelor Ethernet intre calculatoare.
un set de reguli de control al accesului inglobat in fiecare interfata Ethernet, ce
permite mai multor calculatoare sa acceseze in mod echivalent un canal Ethernet
partajat.
Un cadru Ethernet, constituit dintr-un set standart de biti, folosit la transportul
datelor prin system.
Orice calculator dotat cu tehnologie Ethernet, pe care il putem numi statie,
opereaza independent de toate celelalte statii conectate la aceeasi retea (nu exista nici
un controller central).Toate statiile atasate unui Ethernet sunt conectate la un sistem de
semnalizare partajat,numit si mediu. Semnalele Ethernet sunt transmise serial, bit cu
bit, prin canalul de semnalizare partajat catre fiecare statie atasata. Pentru a transmite
date,

o statie asculta mai intai canalul si atunci cand acesta este liber,

statia trimite datele sub forma unui cadru sau pachet Ethernet.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


10 Ether

Dupa fiecare transmitere a unui cadru, toate statiile din retea trebuie sa
concureze

in mod egal pentru posibilitatea transmiterii urmatorului cadru. Aceasta

asigura echitatea accesului la canalul de retea si exclude posibilitatea ca singura statie


sa acapareze canalul, blocand accesul celorlalte statii. Accesul la canalul partajat este
determinat de mecanismele de control al accesului la mediu integrate in interfetele
Ethernet din fiecare statie. Mecanismul de control al accesului la mediu este bazat pe
un sistem denumit CSMA/CD ( Carrier Sense Multiple Access with Collision
Detection).

1.5 mbuntirea performanelor reelelor Ethernet


Volumul de trafic din reelele locale crete proporional cu numrul de
calculatoare conectate la acestea. Dac aceasta ar fi singura surs de cretere a
traficului, atunci mbuntirea ar putea fi limitat la introducerea de backboneuri
care s interconecteze mai multe reele locale. Pentru segmentarea reelelor locale
de dimensiuni mari n mai multe reele de dimensiuni mai mici ar putea fi folosite
bridgeuri sau routere, fr a se face cheltuieli proporionale cu numrul de staii i
meninnd astfel raportul numr de staii pe segment de reea la un nivel ce ar
asigura performane acceptabile.
Cu toate acestea, progresul tehnologic a dus la apariia de calculatoare desktop i
staii de lucru din ce n ce mai inteligente i mai rapide. Acestea, precum i
aplicaiile ce folosesc intens reeaua (aplicaii clientserver, file sharing,
transmisie video sau voce prin Internet) au determinat o cretere a nevoilor
utilizatorilor pentru o lrgime de band mai mare dect cea disponibil pe un
canal Ethernet 802.3 partajat. n reelele actuale se nregistreaz o cretere n
transmisia fiierelor de dimensiuni mari: imagini, video i aplicaii multimedia,

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


11 Ether

precum i o cretere a numrului de utilizatori.


O dat cu creterea numrului de utilizatori care folosesc reeaua pentru a
transfera fiiere de dimensiuni mari, pentru a accesa servere de fiiere i pentru a se
conecta la Internet, apare un fenomen numit

congestie. Efectul acestuia se

materializeaz n timpi de rspuns mari, durate mai mari pentru transferul fiierelor
i o scdere a productivitii utilizatorilor datorit ntrzierilor reelei.
Pentru a nltura efectele congestiei este necesar o lrgime de band mai
mare sau folosirea eficient a celei existente.
Deoarece creterea lrgimii de band implic nlocuirea echipamentelor i
cablrii existente, aceasta constituie o soluie costisitoare i nu va fi luat n
considerare. n schimb soluia de luat n considerare este segmentarea reelei deja
existente folosind echipamente precum bridgeuri, routere sau switchuri.

1.6 Segmentarea reelelor Ethernet folosind Switchuri


Segmentarea reelelor locale Ethernet folosind switchuri are avantajul de a
elimina impactul coliziunilor, congestia i problemele legate de lrgimea de band
disponibil per staie de lucru pstrnd infrastructura de echipamente i cabluri deja
existent.

Fig.1.5. LAN Switch


SOE 2105 082 007 PA
Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


12 Ether

Un switch este un dispozitiv ce funcioneaz la nivelul legtur de date din


modelul OSI i permite transferul simultan de cadre ntre un numr mare de LANuri i staii de lucru. Din punct de vedere conceptual, acesta poate fi asemnat cu un
bridge paralel sau bridge multiport, avnd proprietatea de a permite transferul de
date ntre oricare dou porturi simultan.

1.7 Tabela de comutare


Decizia de comutare este luat numai pe baza adreselor MAC destinaie din
antetele cadrelor primite.
Un switch inspecteaz fiecare cadru primit pentru a citi cmpul de adres
MAC destinaie. Apoi, pe baza unei tabele interne de asociere a adreselor MAC la
porturi, decide portul corespunztor de ieire. Aceast tabel intern mai este
cunoscut sub numele de tabel de comutare.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


13 Ether

Fig.1.6. Tabele de comutare.


Aa cum se poate observa n Figura 4, atunci cnd o staie de lucru trimite un
cadru ctre alt staie din reea, switchul citete adresa MAC destinaie din cadru i
caut portul corespunztor de ieire n tabela de comutare. Dac portul de ieire
coincide cu portul de intrare, switchul va ignora acel cadru (staia destinaie se afl
pe acelai segment de reea cu staia surs). n cazul n care cutarea nu ntoarce
nici un rezultat, switchul va trimite cadrul primit ctre toate porturile sale cu
excepia portului de intrare, procedeu cunoscut sub numele de flooding.
Tabela de comutare poate avea intrri statice sau dinamice. Intrrile statice
din tabel pot aprea doar n cazul switchurilor configurabile, acestea fiind
introduse de administratorul de reea. Comutarea bazat numai pe intrri statice
n tabela de comutare nu este o metod recomandabil n practic, deoarece
SOE 2105 082 007 PA
Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


14 Ether

staiile de lucru i pot modifica locaia fizic, iar administratorul de reea trebuie
s aib grij s fac modificrile corespunztoare de fiecare dat cnd se
ntmpl aceasta. Intrrile statice n tabela de comutare sunt utile numai n cazul
staiilor care nu i modific niciodat locaia.
Din fericire, majoritatea switchurilor i construiesc tabela de comutare
dinamic. Atunci cnd un cadru ajunge la switch, acesta analizeaz i adresa surs
din antetul acestuia, iar dac aceasta nu se gsete n tabela de comutare, switchul va crea o nou nregistrare n tabela sa care va indica faptul c adresa
respectiv de MAC poate fi gsit pe segmentul de reea asociat cu portul de
intrare al cadrului. Astfel, spunem c un switch "nva" adrese de MAC.
Pentru a evita problemele de comutare provocate de mutarea unei staii pe un
segment de reea din alt port al switchului, intrrile dinamice din tabela de
comutare au o durat finit de via. Astfel, la nvarea unei adrese de MAC,
intrrii create n tabela de comutare i se asociaz un ceas setat la un interval de timp
de o valoare prestabilit (sau configurabil n cazul switchurilor configurabile).
Atunci cnd expir acest interval de timp, intrarea asociat din tabela de comutare
este tears. Dac dup momentul activrii ceasului, dar nainte de expirarea
acestuia, apare un cadru nou ce confirm faptul c aceeai adres de MAC poate fi
gsit pe acelai port, atunci ceasul asociat intrrii respective din tabela de
comutare este resetat la valoarea iniial i apoi este reactivat.
Atunci cnd o adres destinaie nu se gsete n tabela de comutare se aplic
metoda de flooding a cadrului pe toate celelalte porturi din switch. Aceasta va avea
ca efect nvarea locaiei adresei respective de MAC la un moment ulterior, n cazul
n care se va primi un rspuns la acel cadru.

Exist dou metode de comutare a cadrelor printrun switch. Fiecare dintre


acestea are avantajele i dezavantajele sale:
StoreandForward: cadrul este recepionat complet nainte ca orice comutare s
SOE 2105 082 007 PA
Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


15 Ether

aib loc. Apoi sunt citite adresele surs i destinaie i sunt aplicate regulile
corespunztoare de comutare. Aceast metod are dezavantajul introducerii
latenei. Latena este introdus de ateptarea primirii ntregului cadru i poate
avea valori ridicate n cazul cadrelor de dimensiuni mai mari.
Avantajul l constituie posibilitatea de a efectua detecia erorilor.
Cutthrough: se citete adresa MAC destinaie i se ncepe imediat transmiterea
cadrului, nainte de recepionarea sa complet. Aceast metod reduce latena la
comutare, dar are dezavantajul nedetectrii erorilor. Exist posibilitatea
comutrii unor cadre cu erori ceea ce va duce la retransmisia acestora.

1.8 Tipuri de cadre Ethernet


In continuare voi descrie toate aceste tipuri de cadre Ethernet. Unul si acelasi tip de
cadru Ethernet poate avea citeva denumiri utilizate dupa cum se vede mai departe:
Cadrul 802.3/LLC (cadrul 802.3/802.2 sau cadrul Novell 802.2);
Cadrul Raw 802.3 (sau cadrul Novell 802.3);
Cadrul Ethernet DIX (sau cadrul Ethernet 2);
Cadrul Ethernet SNAP.

1.8.1.Formatul celor 4 tipuri de cadre Ethernet

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


16 Ether

Ethernet IEEE 802.3

Fig.1.7. Formatul tipurilor de cadre Ethernet.


Prima regiune din cadrul dat este preambulul (Preamble) care consta din 7
octeti de sincronizare 10101010. Ea indic staiilor receptoare sosirea unui
cadru i permite sincronizarea nivelului fizic cu fluxul de bii recepionat;
Urmatorul cimp reprezinta delimitatorul de cadru (Start-of-frame-delimiter,
SFD) care consta dintr-un octet 10101011. Aceasta combinatie de biti ne indica
ca urmatorul octet este primul header al cadrului.
Adresa destinatiei (Destination Address, DA) poate avea lungimea de 6 octeti.
Primul bit al octetului superior al adresei destinatiei ne indica daca adresa este
una individuala sau de grup.
Daca el este 0, atunci adresa este individuala (unicast), insa daca 1 atunci
este o adresa de grup (multicast). Adresa de grup poate fi destinata tuturor
hosturilor retelei, sau unui grup anumit de hosturi din retea. Daca adresa consta
SOE 2105 082 007 PA
Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


17 Ether

doar din 1, inseamna ca ea este destinata tuturor hosturilor retelei si se numeste


adresa broadcast. In restul cazurilor adresa de grup corespunde numai acelor
hosturi, ce sunt configurati (de exemplu manual) ca membri ai grupului. Al
doilea bit al octetului superior al adresei determina modul de alocare a adresei
centralizat sau local. Daca acest bit are valoarea 0 (ce se intimmpla aproape
tot timpul), atunci adresa este alocata centralizat, cu ajutorul organizatiei IEEE.
Comitetul IEEE imparte intre producatori asa numitele identificatoare unice
organizationale (Organizationally Unique Identifier).
Acest identificator se amplaseaza in primii 3 baiti ai adresei. De unicitatea
celorlalti 3 octeti a adresei raspunde firma producatoare. 24 de biti, oferiti
producatorului pentru alocarea adreselor pentru produsele sale, permit de a
aloca 16 milioane de adrese pentru un singur identificator de organizatie.
Adresa sursei (Source Address, SA) este un cimp de 6 octeti, ce contine adresa
hostului ce a trimis cadrul. Primul bit a adresei intotdeauna are valoarea 0.
Lungimea (Length, L) cimp de 2 octeti, ce determina lungimea cimpului de
date in cadru.
Cimpul de date (Data) poate sa contina de la 0 la 1500 de octeti. Insa daca
lungimea cimpului este mai mica de 46 octeti, atunci se utilizeaza urmatorul
cimp cimpul de umplere, pentru a mari marimea cadrului pina la minima
admisibila de 46 octeti.
Cimpul de umplere (Padding) consta dintr-un asa un numar de octeti, care ar
oferi lungimea minima a cimpului de date de 46 octeti. Aceasta se face pentru
ca mecanismul de detectare a coliziunilor sa functioneze correct.
Cimpul sumei de comtrol (Frame Check Sequence, FCS) Este o secven pe 32
de bii indicand valoarea unui cod CRC (Cyclic Redundancy Check) calculat
de ctre nivelul MAC surs, i recalculat de ctre nivelul MAC destinaie, pe
baza adreselor surs i destinaie i a campului de date utile. Dac secvena
SOE 2105 082 007 PA
Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


18 Ether

CRC calculat la recepie nu corespunde cu cea primit, acest lucru


semnalizeaz apariia unor erori in cadrul de transmisie.

Fig.1.8.Cadrul Raw 802.3/Novell 802.3


Cadrul raw 802.3, denumit si cadrul Novell 802.3 este cadrul subnivelului
MAC standardului 802.3, insa fara de cadrul subnivelului LLC incorporat.
Compania Novell mult timp nu utilizacimpul cadrului LLC in a sa sistema de
operare NetWare din cauza lipsei necesitatii identificarii tipului informatiei,
introdusa in cimpul de date; - acolo tot timpul se afla pachetul protocolului
IPX, mult timp fiind singurul protocol nivelului retea in sistemul de operare
NetWare.
Odata cu aparitia necesitatii identificarii protocolului de nivel superior,
compania Novell a inceput sa utilizeze posibilitatea incapsularii in cadrul
subnivelului MAC a cadrului LLC, adica sa utilizeze cadrele standard
802.3/LLC. Asa tip de cadru compania il numeste acum cadrul 802.2.

Fig.1.9.Cadrul Ethernet DIX/Ethernet 2


Cadrul Ethernet DIX denumit si cadrul Ethernet 2, are o structura ce coincide cu
structura cadrului Raw 802.3, insa cimpul Lungimea cadrului la Raw 802.3 in cadrul
Ethernet DIX se foloseste in calitate de cimp ce indica tipul protocolului. Acest cimp,
aici avind denumirea de Type(T) sau EtherType, se utilizezeaza pentru aceleasi
scopuri, ca si cimpul DSAP si SSAP a cadrului LLC pentru indicarea tipului
protocolului nivelului superior.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


19 Ether

Fig.1.10 Cadrul SNAP


Pentru inlaturarea problemelor ce tine de incompatibilitatea codurilor tipurilor
protocoalelor comitetul 802.2 a continuat standartisarea cadrelor Ethernet. In rezultat
a aparut cadrul SNAP (- SubNetwork Access Protocol, protocolul de acces la
subretele). Cadrul Ethernet SNAP reprezinta o extindere a cadrului 802.3/LLC prin
introducerea a unui header adaugator a protocolului SNAP, ce consta din 2 parti: OUI
si Type. Cimpul Type este de 2 octeti ai repeta dupa format si functii indeplinite
cimpul Type a cadrului Ethernet 2. Cimpul OUI (Organizationally Unique Identifier)
determina identificatorul organizatiei, care controleaza codurile protocoalelor in
cimpul Type.

1.8.2. Standardul IEEE 802.3


In anii 70, trei dintre marile companii producatoare de echipamente de
calcul(Digital Equipament Corporation, Intel Corporation si Xerox Corporation) au
format un consortiu , numit DIX, de la initialele firmelor, pentru a dezvolta o retea de
tip LAN. Primele rezultate au aparut la inceputul anilor 80 , prin lansarea retelei
Ethernet v.1.0. Cativa ani mai tarziu a aparut specificatia versiunii Ethernet v.2.0,
specificatie a carei aspecte teoretice stau la baza definirii conceptelor aferente unei
retele locale.
Bazat pe aceasta specificatie, organismul de standardizare IEEE a initiat
dezvoltarea unui standard, numit IEEE 802.3, adoptat apoi ca standard si de ISO, prin
elaborarea ISO 8802.3.
Standardul IEEE 802.3, recunoscut si ISO 8802.3, cuprinde ca ierarhie un
protocol pentru nivelul fizic (de fapt un evantai de protocoale posibile a se folosi
SOE 2105 082 007 PA
Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


20 Ether

pentru nivelul fizic) si un protocol pentru subnivelul MAC, acceptand ca protocol al


subnivelului LLC superior, standardul IEEE 802.2 .
Standardul 802.3 s-a bazat initial, la nivel fizic, pe o arhitectura de tip
magistrala cu cablu coaxial, si a evoluat catre topologie de stea, bazat pe cablu UTP
(categorie a cablului cu perechi de fire rasucite) si fibra optica. Vitezele de transmisie
prevazute de standard pentru diversele variante de medii sunt de 1Mbps, pentru
varianta 1Base5, si 10Mbps, pentru versiunile 10Base5, 10Base2, 10Broad36, toate
bazate pe cablu coaxial, pentru cablu cu perechi de fire rasucite UTP existand
varianta 10Base T. Pentru fibra optica, standardul prevede tot viteza de 10Mbps,
avand versiuni precum FOIRL, 10BaseFP, 10BaseFB, 10BaseFL.
Retelele care lucreaza la viteze peste 10Mbps sunt considerate retele de mare
viteza, si sunt prezentate sub denumirea de LAN de mare viteza (HSLAN).

1.8.2.1 Subnivelul MAC


Functiile indeplinite de subnivelul MAC al standardului 802.3 sunt cele enumerate
in capitolul precedent. Formatul cadrului de date este ilustrat in figura urmatoare :
Octeti 7 1 6 6 2 0 - 1500 0 - 46 4
Preamb SF
ul

DA SA

Lungi Info
me

PA

FC

Fig1.11. Formatul cadrului de date.


Cadrul de date MAC 802.3 are o lungime variabila, cuprinsa intre 64 si 1518
octeti.
Primul camp al sau este campul Preambul, format din 7 octeti, pe baza caruia
are loc sincronizarea statiei receptoare cu ceasul statiei transmitatoare a respectivului
cadru.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


21 Ether

Campul SFD, delimitator de inceput de cadru (Start Frame Delimiter), de un


octet, contine biti codificati Manchester non-data (fara tranzitie la mijloc de bit),
pentru a nu se confunda cu octeti din campurile obisnuite de date.
Campurile de adrese ale statiei sursa (campul SA) si a celei (ale celor)
destinatie (campul DA), sunt de lungime de 6 octeti.
Campul Lungime (Length), indica lungimea campului urmator, de date
(campul Info). De regula campul Info contine pachetul reprezentand unitatea de date
a protocolului de nivel superior (LLC-PDU). Daca lungimea acestui camp de date nu
depaseste 46 de octeti, este necesara inserarea unui camp suplimentar, numit PAD,
care sa contribuie prin octetii sai la asigurarea lungimii minime de 64 de octeti pentru
un cadru MAC 802.3.
Campul FCS (Frame Control Sequence) contine, precum cadrul Ethernet,
valoarea sumei de control pe baza polinomului CRC, calculata pentru campurilor de
date precedente.
Nici aici nu exista un camp marcator (delimitator) al sfarsitului de cadru, rolul
sau este indeplinit de pauza de transmisie, sau intervalul de timp intre doua cadre
succesive (inter-frame gap ), si care are prin standard stabilita o valoare minima de
9,6s.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


22 Ether

II.

Caracteristica coleziunilor in reteaua CSMA/CD


2.1. Reeaua CSMA/CD

Metoda de control al accesului la mediu, numit acces multiplu prin


percepia purttorului i detectarea coliziunilor (CSMA/CD - Carrier Sense
Multiple Access with Collision Detection), este normalizat n standardele IEEE
802.3/ISO 8802.3. O reea LAN avnd legtura de date n conformitate cu
aceste standarde este foarte frecvent numit reea LAN Ethernet, deoarece
standardele menionate se bazeaz pe specificrile reelei Ethernet elaborate de
firmele DEC, Intel i Xerox n anii 70, la rndul ei inspirat de reeaua
ALOHA, realizat n 1970 pentru a interconecta, folosind undele radio,
laboratoarele universitare din insulele Hawaii.

2.2. Caracteristica coleziunilor in reeaua CSMA/CD


Protocolul CSMA/CD a fost proiectat pentru a oferi acces echitabil la canalul
partajat,astfel incat toate statiile sa aiba posibilitatea de folosire a retelei.Dupa fiecare

transmisie de cadru toate statiile folosesc protocolul CSMA/CD pentru a


determina ce statie va urma sa foloseasca cadrul Ethernet.

Fig.2.1 Aparitia coleziunilor intr-o retea Ethernet.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


23 Ether

Daca se intampla ca mai mult de o statie sa transmita in acelasi timp pe un


canal Ethernet, atunci se spune ca semnalele colizioneaza. Statiile sunt notificate de
acest eveniment si isi reprogrameaza transmisia folosind un algoritm special de
asteptare. O parte al acestui algoritm implica alegerea unor intervale de timp aleatoare
pentru planificarea retransisiei cadrelor, ceea ce previne blocarea sistemului.
Principiul de functionare al acestui sistem cu majoritatea coleziunilor pe un
canal Ethernet care nu este supraincarcat vor fi

rezolvate in timp de ordinal

microsecundelor. O coliziune nu rezulta in pierderi de date. Interfata Ethernet asteapta


un numar aleator de microsecunde dupa care retransmite automat datele.
Intro retea cu trafic intens se poate intampla sa apara multe coliziuni pentru o
incercare de transmitere a unui cadru. In eventualitatea aparitiei coliziunilor repetate
pentru aceeasi incercare de transmisie, statiile implicate isi extend seturile de
potentiali timp de asteptare din care se aleg timpii aleatori pentru retransmisie.
Coleziunile repetate pentru o anumita transmisie indica o retea aglomerata. Numai

dupa o serie de 16 coleziuni succesive o interfata va renunta la trimiterea


cadrului. Aceasta se poate intampla numai in cazul in care cadrul Ethernet este
supraincarcat pentru o perioada destul de indelungata,sau, bineinteles, in cazul unei
avarii.

2.3 Tratarea coleziunilor in reeaua CSMA/CD


Protocolul CSMA/CD este cel pe baza caruia functioneaza Ethernet.Deoarece
Ethernet se bazeaza pep e un mediu de tip partajat (shared-medio), numai o singura
statie poatetransmite la un moment dat.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


24 Ether

Fig.2.2 Tratarea coleziunilor.


Cind o statie doreste sa transmita, ea urmeaza urmatorul procedeu: asculta pe
fir sa vada daca nu cumva mai transmite cineva in acelasi timp. Daca aude ca mai
transmite cineva, statia asteapta o perioada de timp aleatoare dupa care incearca din
nou (adica asculta din nou). Daca nu transmite nimeni, statia incepe sa transmita, insa
in acelasi timp continua sis a asculte, pentru a fi sigura ca nu a mai inceput nimeni sa
transmita. Dup ace transmisia se termina, statia se intoarce la starea initiala in care
asculta.
Se poate inca ca doua statii, urmarind acest procedeu, sa constate ca nu mai
transmite nimeni, si considerind mediul liber, sa inceapa transmisia simultan,
moment in care cadrele de la doua statii diferite sunt pe acelasi mediu, ceea ce
determina o coleziune ( o coleziune are loc atunci cind doi biti de la doua statii
diferite care transmit se afla pe acelasi mediu de transmisie in acelasi timp).
SOE 2105 082 007 PA
Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


25 Ether

In cazul transmisiunilor analogice pe cupru (cablul coaxial), transmisiunile


celor doua semnale binare se aduna, generind astfer un al treilea nivel de tensiune.
Aceasta variatie a transmisiunii este interpretata drept o coleziune.
In cazul transmisiunii digitale ( cablul torsodat sau fibra optica), mediul de
transmisie este full-duplex, iar coleziunile apar la nivelul emitatorului, a receptorului
sau a dispozitivului de interconectare ( spre exemplu un hub va permite aparitia de
coleziuni). Coleziunile aparute pe o placa de retea sau pe un switch half-duplex sunt
coleziuni logice. Astfel daca o statie incepe sa trimita un cadru, dar inainte de a
finalize transmisia si va initia algoritmul de backoff.
Cind statiile aud coliziunea, continua sa transmita inca o perioada foarte scurta de
timp (semnalul de jam) pentru a fi sigura ca toate statiile din retea au sesizat-o. Dup
ace aceasta coleziune a fost remarcata de toate statiile din retea (din domeniul de
coleziune), este apelat un algoritm de backaff si transmisia inceteaza.Toate statiile se
opresc din transmis pentru o perioada aleatoare de timp,dupa care reincearca sa
transmita.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


26 Ether

III. Half-Duplex Ethernet si Full-Duplex Ethernet.


3.1. Half-duplex Ethernet

Half-duplex Ethernet este definit, n original 802.3 Ethernet, Cisco spune c


folosete doar o singur pereche de cabluri cu un semnal digital de funcionare n
ambele sensuri pe cablu. Desigur, specificaiile IEEE discuta despre procesul de
jumtate duplex oarecum diferit, dar ceea ce vorbete despre Cisco este un sentiment
general de ceea ce se ntmpl aici cu Ethernet.
Se folosete, de asemenea, protocolul CSMA / CD pentru a ajuta la prevenirea
coliziunilor i pentru a permite retransmiterea dac o coliziune are loc. n cazul n
care un hub este ataat la un switch, acesta trebuie s funcioneze n modul semiduplex, deoarece staiile de final trebuie s fie capabil s detecteze coliziuni.Halfduplex Ethernet 10BaseT de obicei, este de numai aproximativ 30 la 40 la suta
eficiente ca Cisco se vede, pentru c ntr-o reea 10BaseT mare, de obicei, va oferi
doar 3 pn la 4Mbps la cel mai mult.

3.2 Full-duplex Ethernet

Full-duplex Ethernet utilizeaz dou perechi de fire, n loc de srm de o


pereche ca half duplex. i full duplex utilizeaz o conexiune punct-la-punct ntre
emitor de emisie i recepie a dispozitivului de primire. Acest lucru nseamn c, cu
full-duplex transfer de date, vei obine un transfer de date mai rapid, comparativ cu
jumtate duplex. i pentru c datele transmise este trimis pe un alt set de fire de date
primate, nu va avea loc coliziuni.
Motivul pentru care nu trebuie s v facei griji despre coliziuni se datoreaz
SOE 2105 082 007 PA
Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


27 Ether

faptului c acum este ca o autostrada cu mai multe benzi n loc de o singur band,
rutier prevzut la jumtate duplex.
Full-duplex Ethernet ar trebui s ofere 100 de eficien la suta in ambele directii de
exemplu, putei obine cu un Ethernet 20Mbps 10Mbps full duplex de funcionare,
sau 200 Mbps pentru Fast Ethernet. Dar aceasta rata este ceva cunoscut ca o rat
global, care se traduce ca esti ar trebui s obine 100 de eficien la sut. Nici o
garanie, n reea ca i n via.
Full-duplex Ethernet poate fi folosit n trei situaii:
- Cu o conexiune la o trecere la un host.
- Cu o conexiune la o trecere la un comutator.
- Cu o conexiune de la o gazda la o gazda utilizind un cablu inversat.

Acum, dac e capabil de tot ce vitez, de ce nu l-ar oferi? Ei bine, atunci cnd un
full-duplex Ethernet port este pornit, mai nti se conecteaz la sfritul anului de la
distan, i apoi negociaz cu cellalt capt al legtur ntr-Fast Ethernet.Aceasta se
numete un mecanism de auto-detecta.
Acest mecanism prima decide cu privire la capacitatea de schimb, ceea ce
inseamna ca controale pentru a vedea dac acesta poate rula la 10 sau 100
Mbps. Apoi verific pentru a vedea dac se poate executa full duplex, iar n cazul n
care nu se poate, va rula half duplex.

3.3. Moduri de transmitere a datelor


n funcie de posibilitile de vehiculare direcionat a datelor, sunt cunoscute trei
tipuri fundamentale de canale: simplex, semi-duplex (half-duplex), duplex (fullduplex).

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


28 Ether

Fig.3.1. Tipuri de canale de comunicaie


a ~ simplex; b~ semi-duplex;c~ duplex
Considernd o legtur de tip "punct la punct" ntre dou puncte, A i B, sunt posibile
situaiile:
transmisie ntr-un singur sens, de la A ctre B, specifice terminalelor de supervizare.
Un astfel de canal este de tip simplex.
transmisia de la A ctre B, sau de la B ctre A, dar alternativ i nu simultan,
definete canalele semi-duplex (half-duplex). n cazul circuitelor care utilizeaz
dou fire conductoare, linia trebuie comutat pentru schimbarea sensului de
transmisie. Comutarea liniei poate fi evitat dac se utilizeaz circuite pe patru fire
(sau separarea benzilor de frecven n cazul transmisiunilor modulate).
transmisia simultan de la A ctre B i de la B ctre A se numete transmisie fullduplex sau duplex. De multe ori un canal full-duplex utilizeaz circuite distincte din
punct de vedere fizic (pe patru fire, de exemplu, cte o pereche pentru fiecare sens)
dar exist i posibilitatea unei transmisii full-duplex i pe un circuit fizic comun (de
exemplu prin divizarea spectrului de frecvent, crendu-se un canal de transmisie i un
canal de recepie sau prin utilizarea de radiaii optice cu lungimi de und diferite n
cazul comunicaiilor prin fibra optic).
Un caz particular l constituie transmisia de tip echoplex pe canale full-duplex, care
const n retransmisia napoi a caracterului recepionat, efect similar cu ecoul.
Echoplexarea este util pentru detectarea i corectarea erorilor. De exemplu,
caracterele tastate de la o tastatura pot fi verificate prin vizualizare pe un monitor, prin
redirecionarea lor de ctre echipamentul receptor (ecou).

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


29 Ether

3.4. Comunicaie HalfDuplex i FullDuplex

Ethernet a fost conceput ca un sistem de comunicaie halfduplex. n timp ce


datele pot fi transferate n ambele direcii, la un anumit moment o staie poate doar
s trimit sau s primeasc. Pe mediile fizice folosite original cu Ethernet (cablu
coaxial), aceasta era singura modalitate de comunicaie posibil, deoarece era
utilizat acelai fir att pentru recepie ct i pentru transmisie.
O dat cu apariia tehnologiei Ethernet twisted pair, exist perechi de fire
separatepentru transmisie i recepie. Cu toate acestea, deoarece mai multe staii
partajeaz mediul de transmisie, este nevoie de un mijloc de prevenire a transmisiilor
simultane. Pentru aceasta 10BaseT folosete

detectarea informaiilor primite n

timpul unei transmisii pentru a indica o coliziune staiilor ce transmit, invocnd


algoritmul de ateptare i retransmisie necesar pentru funcionarea corect Ethernet.

ntrun mediu microsegmentat exist certitudinea c ntotdeauna va fi un


singur nod care va folosi o pereche de fire, deoarece exist numai un singur nod
terminal conectat la fiecare port din switch. Numai acest nod va comunica cu
switchul (folosind perechea Tx a cablului) i numai switchul va comunica napoi cu
acesta (folosind perechea Rx a cablului). Nu exist nici un fel de concuren la
folosirea cablului precum n mediile standard Ethernet.
Avnd posibilitatea de eliminare a concurenei, nu mai este nevoie de
detecia coliziunilor i de algoritmii de ateptare i retransmisie. Acestea pot fi
eliminate i att staia ct i switchul pot transmite dup voie n ambele sensuri
simultan, aa cum este ilustrat i n Fig.3.2:

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


30 Ether

Fig.3.2. Ethernet HalfDuplex i FullDuplex


Rata de transfer de date a fost astfel dublat, deoarece se pot transmite date
la ntreaga capacitate a canalului n ambele direcii. Aceasta este valabil indiferent
de rata de transfer halfduplex (de exemplu: semnalarea fullduplex poate fi folosit
att pe 10BaseT ct i pe 100BaseTx). Singurele cerine sunt:
s fie folosite perechi de fire separate pentru transmisie i recepie (Ex: 10BaseT,
100BaseTx, 100BaseFX)
n fiecare port din switch s fie conectat un singur nod. Aceasta elimin
competiia pentru folosirea canalului n orice direcie.
Hubul central s fie un switch. Huburile tradiionale nu permit funcionarea fullduplex.
Trebuie specificat c numai modul de funcionare al aplicaiilor va determina
dac o staie va profita de aceast cretere a capacitii.
Aplicaiile actuale nu folosesc banda simetric. De exemplu transferurile de
fiiere, ce ar trebui s profite n mod normal de creterea benzii, sunt asimetrice
prin natura lor: n mare parte datele sunt transferate ntrun singur sens. O staie care
face transferuri intensive de fiiere nu va profita de dublarea benzii oferite de
comutarea fullduplex.
SOE 2105 082 007 PA
Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


31 Ether

n mod normal serverele utilizeaz canalul n ambele sensuri simultan. n


timp ce orice staie folosete reeaua asimetric, serverul va profita de modul de
operare fullduplex pentru a gestiona transferuri dinspre o staie i simultan ctre
alta.

Concluzie
Ethernet-ul a fost inventat pe baza ideii c pentru a lega computerele ntre ele
astfel ca s formeze o reea este nevoie de un mediu de transmisie central cum ar fi
un cablu coaxial partajat.
Conceptul

implementarea Ethernet-ului

s-au

dezvoltat

incontinuu,

ajungndu-se azi la tehnologiile de reea complexe, care constituie fundamentul


majoritii LAN-urilor actuale. n loc de un mediu (cablu) central, tehnologiile
moderne utilizeaz legturi de tipul punct-la-punct, hub, switch, bridge (punte)
i repeater, bazate pe fire electrice de cupru torsadate care reduc costurile instalrii,
mresc fiabilitatea i nlesnesc managementul i reparaiile reelei.
La

nivelele

de

deasupra

nivelului

fizic,

aparatele

dintr-o

reea Ethernet comunic ntre ele prin mprirea mesajelor n multe pachete mici,
care se transmit i se recepioneaz unul cte unul (dar foarte repede). Fiecare aparat
legat la reea primete o adres de la protocolul Media Access Control (Adres
MAC), unic, alctuit din 48 bii, i care se folosete la identificarea att a sursei ct
i a destinaiei pachetelor.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


32 Ether

Cu toate progresele fcute, i anume plecnd de la cabluri coaxiale groase care


ajungeau la viteze de transmisie de maximum 10 Mbit/s, i pn n zilele noastre,
cnd reelele Ethernetcu fibre optice ajung la viteze de pn la 100 Gbit/s (prin
standardul IEEE 802.3ba), formatul cadrelor nu s-a schimbat, astfel nct toate
reelele Ethernet pot fi interconectate fr probleme. n plus, datorit marii rspndiri
a reelelor Ethernet, scderii permanente a costurilor pentru hardware, precum i
miniaturizrii tuturor componentelor Ethernet, n ziua de azi funcionalitatea
Ethernet se poate implementa la PC-uri direct pe placa de baz, fr a mai fi nevoie
de o plac de reea separat.
Protocolul CSMA/CD a fost proiectat pentru a oferi acces echitabil la canalul
partajat,astfel incat toate statiile sa aiba posibilitatea de folosire a retelei.Dupa fiecare

transmisie de cadru toate statiile folosesc protocolul CSMA/CD pentru a


determina ce statie va urma sa foloseasca cadrul Ethernet.
Ethernet a fost conceput ca un sistem de comunicaie halfduplex. n timp ce
datele pot fi transferate n ambele direcii, la un anumit moment o staie poate doar
s trimit sau s primeasc. Pe mediile fizice folosite original cu Ethernet (cablu
coaxial), aceasta era singura modalitate de comunicaie posibil, deoarece era
utilizat acelai fir att pentru recepie ct i pentru transmisie.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


33 Ether

Bibliografie

1.www.regielive.ro_Standardul_Ethernet.
2.http://books.google.md/books?
id=GdF_3ttxnRIC&pg=PA64&lpg=PA64&dq=half+duplex+ethernet&source=bl&ots=jU0zdbmdi
H&sig=Tt-KmZHQFtL_aAtGn1zdwgtPCs&hl=ru&ei=NkPZTvPKEI_oObK8wdQO&sa=X&oi=book_result&c
t=result&resnum=5&ved=0CE4Q6AEwBA#v=onepage&q=half%20duplex%20ethernet&f=false

3.http://ro.wikipedia.org/wiki/Ethernet
4. Indruma: Reele de calculatoare.
5. http://www.preferatele.com/docs/informatica/8/reteaua-ethernet-si-7.php
6. Indrumar: Reele locale de calculatoare.

SOE 2105 082 007 PA


Mod

Coala

N Document

Semnat

Data

Coala

1.5 Modul de functionare al unui sistem


34 Ether