Cap 10

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN
TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR
PARTEA A II-A
TEHNOLOGII DE CRE{TERE
{I DE EXPLOATARE A SUINELOR
CAPITOLUL 10
TEHNOLOGIA DIN SECTORUL

DE MONT|-GESTA}IE
Sectorul de mont\ [i gesta]ie constituie prima verig\ a fluxului tehnologic

de produc]ie din cadrul unit\]ilor de cre[tere a suinelor [i are cea mai mare
importan]\ `n derularea celorlalte verigi, pn\ la livrarea animalelor la t\iere sau
la reproduc]ie. ~n acest sector are loc preg\tirea [i desf\[urarea activit\]ii de
reproduc]ie a vierilor [i a scroafelor, precum [i cre[terea vieru[ilor [i scrofi]elor,
care vor `nlocui reformele din efectivul matc\. Calitatea materialului biologic [i
tehnologia de produc]ie aplicat\ `n acest sector influen]eaz\ sincronizarea,
ritmicitatea [i constan]a `n sectoarele urm\toare.
10.1. Tehnologia cre[terii vieru[ilor [i exploat\rii vierilor

Selec]ia masculilor pentru reproduc]ie este foarte important\, deoarece,
vierii reprezint\ categoria de suine cu cea mai mare influen]\ asupra amelior\rii
efectivului dintr-o unitate, avnd un rol important `n asigurarea unei fecundit\]i
ridicate [i `n sporirea prolificit\]ii.
Aten]ia acordat\ vierilor trebuie s\ `nceap\ cu nominalizarea acestora
pentru reproduc]ie, cnd se va ]ine seama de origine (urm\rindu-se ca ace[tia s\
provin\ din p\rin]i cu performan]e superioare), de rezultatele test\rii dup\
performan]ele proprii [i apoi dup\ descenden]i, al\turi de aprecierea
conforma]iei [i constitu]iei, precum [i a capacit\]ii de reproduc]ie.
242
Toate aceste criterii sunt cuprinse [i cumulate `n clasa general\ a vierului,

fiind consemnat\ `n fi[ele de bonitare, mai pu]in capacitatea de reproduc]ie,
care se determin\ dup\ intrarea la reproduc]ie.
Capacitatea de reproduc]ie constituie o `nsu[ire hot\rtoare [i este
influen]at\ de rezultatele `nregistrate la femelele partenere, materializat\ prin
ob]inerea unei sperme corespunz\toare cantitativ [i calitativ.
Vieru[ii sunt verifica]i dup\ aceste criterii att la intrarea la reproduc]ie,
ct [i periodic, pe parcursul activit\]ii `n primele luni, urm\rindu-se [i alte
elemente ca: evolu]ia dezvolt\rii corporale, starea de s\n\tate, conforma]ia [i
constitu]ia, precum [i rezultatele activit\]ii de reproduc]ie (fecunditatea [i
prolificitatea) la partenerele montate.
Fecunditatea scrofi]elor montate de c\tre vierii tineri trebuie s\ fie de cel
pu]in 70%, iar prolificitatea cel pu]in la nivelul cerin]elor minime pentru
admiterea `n controlul oficial de produc]ie.
~n unit\]ile de selec]ie [i testare, vierii se apreciaz\ pe baza
performan]elor descenden]ilor scroafelor partenere; cei care nu se dovedesc
amelioratori se elimin\ de la reproduc]ie, chiar dac\ au capacitatea de
reproduc]ie bun\. Avnd `n vedere aceste elemente se indic\ re]inerea sau
procurarea unui num\r de cca. 1,5 ori mai mare de vieru[i dect efectivul
planificat a se reforma.
Vierii [i vieru[ii de reproduc]ie trebuie s\ beneficieze de cele mai bune
condi]ii, att `n ceea ce prive[te alimenta]ia ct [i `ntre]inerea [i exploatarea;
ace[tia vor fi `ngriji]i de cei mai buni muncitori.
10.1.1. Alimenta]ia vierilor [i vieru[ilor de reproduc]ie
Hrana administrat\ vierilor de reproduc]ie trebuie s\ con]in\ toate
substan]ele nutritive necesare satisfacerii cerin]elor de `ntre]inere [i de
produc]ie; `n cazul de fa]\ pentru producerea de sperm\ de calitate [i `n cantit\]i
suficiente.
Cantitatea [i calitatea hranei trebuie s\ asigure men]inerea condi]iei de
reproduc\tor, baza performan]elor superioare a materialului biologic.
Cerin]ele de energie trebuie s\ fie calculate [i asigurate `n func]ie de
vrst\, mas\ corporal\ [i de intensitatea folosirii lor de mont\, variind `ntre
3100-3200 Kcal EM/kg furaj combinat sau amestec de concentrate. De
men]ionat c\, vieru[ii au cerin]e de energie mai mari dect vierii, cheltuind o
parte din aceasta [i pentru mi[care.
Consumul zilnic de energie, dup\ datele NRC (1973), sunt de cca.
7925 Kcal EM pentru vieru[i [i de 6340 Kcal EM la vieri adul]i (sau cca.
8250 Kcal ED [i respectiv 6600 Kcal ED).
243
~n unit\]ile gospod\re[ti, la vieru[ii cu activitate sexual\ moderat\ sunt

necesare zilnic 3,6 UN, iar pentru cea intens\ cca. 4,9 UN. La vierii adul]i
pentru activitate moderat\ sunt necesare zilnic 3,3 UN, iar pentru una intens\
cca. 4,4 UN.
Cerin]ele de proteine trebuiesc calculate `n func]ie de stadiul procesului
de cre[tere, de intensitatea utiliz\rii la mont\ [i chiar de gradul de ameliorare.
Trebuie avut `n vedere c\ vieru[ii continu\ s\-[i definitiveze procesul de
cre[tere, care se bazeaz\, `n principal, pe substan]ele proteice. De asemenea,
trebuie ]inut seama c\ un vier ejaculeaz\ `n medie 250 ml sperm\ (cu varia]ii
`ntre 200-500 ml) [i c\ aprox. 50% din substan]a uscat\ este reprezentat\ de
proteine (cu cea mai mare valoare biologic\).
Dup\ majoritatea autorilor, cerin]ele de proteine sunt satisf\c\toare cnd
amestecul de furaje con]ine `ntre 14-16% PB, `n func]ie de vrst\ [i activitatea
sexual\. Cantit\]ile zilnice necesare sunt de cca. 350 g PB la vieru[i [i de cca.
280 g PB la vieri (tab.44).
Tabelul 44
Necesarul de substan]e nutritive pentru vieri (dup\ NRC - 1973)
Specificare
Consum furaj
- E.D.
- E.M.
- P.B.
- Ca
-P
- NaCl
- Beta caroten
- Vit.A
- Vit.D
- Vit.E
- Tiamin\
- Riboflavin\
- Niacin\
- Acid pantotenic
- Vit.B12
Necearul `n % sau pe
Necesarul zilnic
kg furaj uscat la aer
UN
110-250 kg
UN
Vieri 110-180kg Vieri 180-250kg
kg
2,5
2,0
Energie [i protein\
Kcal
3300
Kcal
8250
6600
Kcal
3170
Kcal
7925
6340
%
16-14
g
350
280
Substan]e minerale
%
0,75
g
18,8
15,0
%
0,50
g
12,5
10,0
%
0,50
g
12,5
10,0
Vitamine
mg
8,2
mg
20,5
16,4
mii UI
4,1
mii UI
10,25
8,2
UI
275
UI
690
550
mg
11,0
mg
27,5
22,0
mg
1,5
mg
3,8
3,0
mg
4,0
mg
10,0
8,0
mg
22,0
mg
55,0
44,0
mg
16,5
mg
41,3
33,0
14,0
35,0
28,0
g
g
244
~n unit\]ile gospod\re[ti se indic\ un necesar `ntre 120-130 g protein\

disgestibil\/UN, cu men]iunea c\ folosirea moderat\ a vierilor este mai
favorabil\ st\rii fiziologice (dect repausul complet).
Valorea biologic\ sc\zut\ a proteinelor din hran\, ca urmare a
con]inuturilor reduse [i necontrolate de lizin\, metionin\ [i triptofan, afecteaz\
`n mare m\sur\ activitatea [i rezultatele de reproduc]ie la femelele partenere.
Lipidele, pe lng\ faptul c\ particip\ [i la asigurarea nivelului energetic,
al\turi de glucide, contribuie la satisfacera cu acizi gra[i nesatura]i (linoleic,
linolenic [i arahidonic), care favorizeaz\ sinteza hormonilor sexuali.
Substan]ele minerale joac\ un rol important `n desf\[urarea normal\ a
func]iei de reproduc]ie. Caren]a hranei `n Ca determin\ `n general sterilitate,
caren]a `n P produce spermatozoizi neviabili, iar caren]a `n Mn duce la
oligospermie [i viabilitate redus\ a spermatozoizilor. S-a constatat c\ vierul are
un necesar crescut de Zn, datorit\ con]inutului mai ridicat al spermei `n acest
microelement.
~n practic\, necesarul de microelemente se asimileaz\ normelor porcilor
`n cre[tere.
Con]inutul hranei `n vitamine are o importan]\ deosebit\. A[a, de
exemplu, deficitul `n vitamin\ A determin\ la vieri diminuarea spermatogenezei
[i reducerea viabilit\]ii spermatozoizilor.
~n unit\]ile gospod\re[ti se consider\ necesar `ntre 25-60 mg caroten la
100 Kcorp, cantitate care se poate asigura prin administrarea suplimentar\ de
morcovi sau mas\ verde. Caren]a hranei `n aceast\ vitamin\ accelereaz\
keratinizarea [i degenerarea epiteliilor tubilor seminiferi [i a glandelor anexe.
Caren]a hranei `n vitamina D provoac\ tulbur\ri ale metabolismului
calciului [i fosforului, afectnd func]ia de reproduc]ie.
Caren]a `n vitamina E duce la azoospermie [i sc\derea libidoului.
Cu privire la nutre]urile cele mai adecvate pentru hr\nirea vierilor [i
vieru[ilor se consider\ c\ acestea trebuie s\ posede un volum redus, dar [\ fie
bogate `n substan]e nutritive, deci furaje concentrate. Forma de prezentare cea
mai indicat\ este sub form\ de f\inuri, cu granula]ie medie, sau granule, iar cea
de administrare trebuie s\ fie uscat\, sau u[or umecat\ (cu zer, zar\ etc).
Dintre cereale, ov\zul este indispensabil, care trebuie s\ participe `n
amestec `n propor]ie de 30-40%. Ov\zul influen]eaz\ pozitiv activitatea de
reproduc]ie datorit\ digestibilit\]ii ridicate a tuturor substan]elor nutritive, a
con]inutului mai ridicat `n colin\ [i ergotionein\, substan]e care se reg\sesc `n
sperm\, avnd rol `n fiziologia normal\ a spermatozoizilor.
245
Orzul se recomand\ `n hrana vierilor `n propor]ie de 10-20%, iar

porumbul s\ nu dep\[esc\ 30%, deoarece proteina acestuia are o valoare
biologic\ redus\.
Pentru completarea necesarului `n substan]e proteice se indic\
introducerea `n amestecul de furaje a maz\rii, `n propor]ie de 10-15% (pe ct
posibil tratat\ termic), a [roturilor de soia [i floarea soarelui `n propor]ie de
8-10%, a f\inii de carne de 2-3% [i a drojdiilor furajere de 1-3%.
~n unit\]ile industriale, vierii sunt hr\ni]i cu nutre]ul combinat, re]eta 0-5,
care con]ine 14,5% PB (cu 0,55% lizin\), cca. 3170 Kcal EM/kg furaj [i cel
pu]in 2% gr\sime brut\ (tab.45), iar vieru[ii cu re]eta 0-3 (cu 16% PB), `ns\ cu
zoofort de reproduc]ie.
Tabelul 45
Structura [i caracteristicile nutre]uli combinat, re]eta 0-5 (pentru vieri)
Varianta
Specificare
35,0
20,0
10,0
14,8
6,0
5,0
1,0
1,0
1,0
3,0
1,5
0,7
1,0
30,0
10,0
20,0
5,0
11,3
5,0
3,0
1,0
0,5
1,0
10,0
1,5
0,7
1,0
12-13
14,5
6,0
1,1
2,0
5,0
12-13
14,5
6,0
1,1
2,0
5,0
Structura (%)
- porumb
- orz
- gru
- ov\z
- t\r]e de gru
- [roturi floarea soarelui
- [roturi soia
- f\in\ de soia
- f\in\ de pe[te
- drojdii furajere
- f\in\ de lucern\
- carbonat de calciu
- sare (NaCl)
- zoofort P3
Caracteristici nutritive:
- umiditatea
- protein\ brut\
- celuloz\ brut\
- sare (maximum)
- gr\sime brut\ (minimum)
- rest pe sit\ de2,5 mm
Cantit\]ile de nutre]uri combinate recomandate a se administra zilnic

vierilor de reproduc]ie variaz\ `ntre 2,5-3,5 kg, `n func]ie de vrsta acestora, de
greutatea corporal\ [i de intensitatea utiliz\rii la mont\.
246
~n cazul `n care componentele care particip\ la re]eta de nutre] combinat

sunt de foarte bun\ calitate [i con]inutul de protein\ brut\ este de 16%, atunci
cantit\]ile zilnice pot fi de 2,5 kg la vieru[i [i de 2,0 kg la vieri.
Hrana vierilor [i vieru[ilor poate fi suplimentat\, pe timp de var\, cu
lucern\ verde `n cantit\]i de 2-4 kg, iar pe timp de iarn\ cu 1-2 kg de morcov,
sau 300-500 g f\in\ de lucern\ deshidratat\.
De men]ionat c\, f\inurile de origine animal\ din ra]ie, se pot substitui la
echivalent de P.B. cu 2-3 l lapte ecremat, sau 200-300 g lapte praf, sau 2-3 ou\.
Hrana se administreaz\ `n 2 tainuri pe zi, `n jgheaburi de beton,
umectat\ (raport 1/1), asigurndu-se un front de furajare de 45-55 cm. Apa se va
asigura la discre]ie, calculndu-se cca. 7 l/100 kg greutate vie.
~n cazul `n care se practic\ alimenta]ia de tip suculent, nutre]ul combinat
de completare trebuie s\ con]in\ `ntre 14-17% P.B.; `n amestec intrnd
porumbul [i orzul `n propor]ie de 59-71%, iar furajele proteice vegetale `ntre 2537%. Suculentele se administraz\ zilnic `n cantit\]i de 0,6 kg past\ de porumb
sau 1,3 kg cartofi, sau 2-3 kg mas\ verde.
10.1.2. ~ntre]inerea vierilor de reproduc]ie
Vierii de reproduc]ie trebuie `ntre]inu]i att `n boxe individuale ct [i `n
boxe comune, `n func]ie de efectivul unit\]ii [i de sistemul de exploatare
adoptat.
~ntre]inerea vierilor `n boxe individuale d\ posibilitatea hr\nirii lor
diferen]iate `n func]ie de vrst\, mas\ corporal\ [i intensitatea folosirii la mont\,
pe lng\ urm\rirea mai eficient\ a activit\]ii de reproduc]ie [i rezultatele
acesteia.
Acest tip de `ntre]inere este acceptat `n unit\]ile cu sarcin\ de livrare a
materialului de reproduc]ie, unde monta se repet\ cu acela[i vier, iar eviden]a se
]ine la nivel de individ. De asemenea, se evit\ unele accidente, ca urmare a
conflictelor dintre vieri, mai ales dup\ vrsta de 2 ani.
Boxele individuale pot comunica cu padocurile exterioare, variant\ mult
dorit\ pentru accesul animalelor la aer curat, la soare [i mi[care. Suprafa]a
boxelor pentru vieri este relativ mare, de cca. 6 m2, la care se adaug\ alta
aproximativ egal\ de padoc, ceea ce constituie principalul dezavantaj mai ales
pentru investi]ia ini]ial\, dar se compenseaz\ prin rezultatele activit\]ii de
reproduc]ie la femelele partenere.
Varianta de `ntre]inere individual\ se practic\ [i `n unit\]ile cu efective
reduse, `ns\ predispune la odihn\ permanent\, masturbare [i chiar retivitate,
dac\ nu se asigur\ padocuri exterioare sau mi[care zilnic\.
247
~ntre]inerea `n boxe comune sau `n grup a vierilor este acceptat\ mai

mult din considerente economice, precum [i biologice.
Avantajele economice rezid\ din investi]ia redus\ ce revine pe animal [i
din cre[terea productivit\]ii muncii. Din punct de vedere biologic, indivizii fac
mai mult\ mi[care, `[i men]in apetitul sexual [i nu devin retivi.
Aceast\ variant\ necesit\ `ns\ obi[nuirea indivizilor `ntre ei, `nc\ de la
vrsta de 8 luni, pentru a se evita accidentele. De asemenea, se impune o lotizare
ini]ial\ ct mai uniform\ [i utilizarea la reproduc]ie sau la recoltare `n grup (to]i
indivizii din box\ odat\).
~n unit\]ile de tip industrial, cazara vierilor se face `n boxe comune, de
cte 8-14 vieri, revenind pentru fiecare `ntre 2,0-2,5 m2. Pere]ii desp\r]itori ai
boxelor au `n\l]imea de 1,20 m [i sunt confec]iona]i din dulapi de beton armat
cu interspa]ii reduse. U[a boxei are l\]imea de 80 cm, `nclinarea pardoselei de 23%, iar zona de gr\tar de]ine o propor]ie de cca. 55% din cea total\.
Gr\tarele sunt confec]ionate din beton armat, cu barele
de 7 cm [i fantele de 2,5 cm,
fiind a[ezate peste canalele de
evacuare hidraulic\ a dejec]iilor.
Pardoseala boxelor individuale, din unit\]ile gospod\re[ti,
poate fi construit\ din asfalt sau
c\r\mid\ dubl\ presat\ a[ezat\
pe cant, prev\zut\ pe timp
r\coros cu a[ternut din paie, ceea
Fig.57 Box\ pentru `ntre]inerea
ce ofer\ un confort sporit.
colectiv\ a vierilor
Temperatura optim\ din ad\postul vierilor variaz\ `ntre 16-18C,
umiditatea relativ\ `ntre 70-75%, iar concentra]ia maxim\ `n noxe de 0,3% CO2,
[i 0,03% `n HN3.
Periodic se indic\ deparazitarea vierilor (cu LINDAVET, `n concentra]ie
de 3,5) [i chiar sp\larea, pe timp de var\, cu ap\ potrivit de cald\.
~n unit\]ile se selec]ie, precum [i `n cele de cre[tere [i `ngr\[are, se indic\
construirea, pe ct posibil, a unor padocuri exterioare, pentru mi[carea vierilor,
calculndu-se cte 5-6 m2 pentru fiecare individ, prev\zute par]ial cu copertine,
pentru a proteja animalele de razele solare [i precipita]ii.
248
~n unit\]ile gospod\re[ti cu efective reduse se indic\ scoaterea la p\[une,

timp de 2 ore pe zi, ac]iune care contribuie `n bun\ m\sur\ la men]inerea
condi]iei de reproduc\tor.
Compartimentul de `ntre]inere a vierilor (precum [i boxele de `ntre]inere)
trebuie s\ fie amplasat ct mai apropiat fa]\ de cel al scroafelor `n a[teptare
pentru mont\, sau de punctul de `ns\mn]\ri artificiale pentru scroafe (sau `n
acela[i ad\post).
10.1.3. Exploatarea vierilor de reproduc]ie
Perioada de utilizare economic\ la reproduc]ie a vierilor variaz\ `n func]ie
de vrsta introducerii la mont\, de intensitatea folosirii la mont\, de presiunea
selec]iei [i de alte elemente (mi[care, alimenta]ie etc), fiind de 1,5-2,0 ani, mai
rar de 3 ani.
Vieru[ii sunt dirija]i la reproduc]ie la vrstele de 8-9 luni, cnd posed\
masa corporal\ `ntre 115-120 kg, pn\ la vrstele de 2-3 ani `n unit\]ile
industriale, pn\ la 3-4 ani `n fermele de tip gospod\resc [i chiar pn\ la 4-5 ani
`n unit\]ile de selec]ie (pentru exemplarele valoroase).
Propor]ia de `nlocuire annual\ a vierilor este situat\ `ntre 30-40% `n
fermele gospod\re[ti, `ntre 50-60% `n unit\]ile industriale [i `ntre 50-100% `n
complexele de selec]ie (unde se urm\re[te o presiune de selec]ie ridicat\).
Num\rul de vieri necesari `ntr-o unitate variaz\ `n func]ie de num\rul
scroafelor de reproduc]ie, de vrsta vierilor, de intensitatea folosirii la mont\ [i
de tipul de `ns\mn]are (natural\ sau artificial\). ~n general, se recomnad\ ca `n
unit\]ile de selec]ie s\ se asigure 1 vier la cca. 15 scroafe, `n unit\]ile industriale
la 20 de scroafe, iar `n fermele gospod\re[ti la 25 scroafe. ~n cazul practic\rii
`ns\mn]\rilor artificale num\rul scroafelor se poate multiplica cu 4.
Raportul dintre efectivele de vieri [i scroafe variaz\ `n func]ie de lunile
calendaristice (sau sezon), fiind `n cazul montei de 1/20 `n perioada septembriemai [i de 1/15 `n restul perioadei (iunie-august), iar `n unit\]ile unde se practic\
`ns\mn]\rile artificiale, raportul este de 1/60 [i respectiv 1/45.
Cu privire la intensitatea folosirii la mont\ a vierilor, aceasta depinde de
vrst\, de starea de `ntre]inere, de individualitate [i de sistemul de exploatare.
~n fermele gospod\re[ti, unde se practic\ montele sezoniere, vierii adul]i
pot efectua 2 monte/zi, timp de 4-5 zile, urmate de o zi repaus, dar pe o perioad\
de cel mult 2 luni (restul timpului aflndu-se `n inactivitate).
~n unit\]ile industriale cu flux continuu, vierii adul]i efectueaz\ o mont\
pe zi dup\ care urmeaz\ o zi repaus, iar `n perioada de vrf pot monta 2 zile
249
consecutiv, urmate de o zi repaus, `ns\ nu mai mult de 1 lun\ [i cu o alimenta]ie

`mbun\t\]it\ (supliment de ou\, lapte praf, f\in\ de lucern\ etc).
La vierii tineri [i vieru[i nu se instituie activitate intens\, deoarece se pot
epuiza precoce, reducndu-se perioada de exploatare economic\.
Vierii `ncep\tori (8-9 luni) efectueaz\ o singur\ mont\ pe s\pt\mn\;
Vierii `n cre[tere (9-11 luni) efectueaz\ o singur\ mont\ pe zi urmat\ de 3 zile
repaus;
Vierii tineri (`n vrst\ de 12-15 luni) efectueaz\ o mont\ pe zi urmat\ de 2
zile repaus.
~n unit\]ile de selec]ie vierii adul]i efectueaz\ 2 monte la interval de 12
ore, dup\ care primesc 3 zile repaus.
Vierii tineri, `ntre 12-15 luni, dup\ 2 monte la interval de 12 ore primesc 5
zile repaus, iar vieru[ii `n cre[tere (`ntre 9-11 luni) dup\ 2 monte primesc 6 zile
repaus.
Prin urmare, `n aceste unit\]i (de selec]ie) vierii asigur\ gesta]ia, `n medie,
pe lun\, la 7,5 scroafe, vierii tineri la 4,5 scrofi]e, iar vieru[ii la 2-3 scrofi]e.
Indicele de folosire a vierilor (I.f.v.) reprezint\ num\rul mediu de monte
(ejaculate) pe zi ale unui vier `ntr-o anumit\ perioad\ [i se poate calcula dup\
formula:
I.f.v. =
nm
, `n care:
pz
nm - num\rul de monte sau ejaculate;

pz - perioada (`n zile) de folosire a vierului.
~n cazul unit\]ilor de produc]ie, unde vierii efectueaz\ 15 monte pe lun\
180
(sau 180 monte pe an), I.f.v. este de 0,49 , la vierii tineri, cu 10 monte pe
365
lun\ (sau 120 pe an) acest indice este de 0,33, iar la vieru[ii cu 8 monte pe lun\
(sau 96 pe an) este de 0,26.
~n unit\]ile de tip industrial, care reformeaz\ anual cca. 60% din vieri,
structura efectivului de vieri este urm\toarea: 34% vieri adul]i, 33% vieri tineri
[i 33% vieru[i.
Avnd `n vedere indicele de folosire pe categorii de vrst\ a vierilor [i
acest\ strucur\, rezult\ c\ indicele mediu de folosire este de 0,36 (monte pe zi).
I.f.v. ( m ) =
34 x 0,49 + 33x 0,33 + 33x 0,26

= 0,36
100
~n fermele de tip gospod\resc acest indice est de 0,41, iar `n unit\]ile de

selec]ie de 0,44.
250
Num\rul de vieri (nv) necesari `ntr-o unitate se poate calcula dup\

formula:
nv =
n.s.m.x n.m.c.
, `n care :
pz x I.f.v.(m)
nsm - num\rul de scroafe ce trebuie s\ se monteze (de regul\ pe

an);
nmc - num\rul de monte pentru o gesta]ie (2 sau 3);
pz - perioada (`n zile), (de regul\ 1 an);
I.f.v.- indicele de folosire medie a vierilor.
10.2. Tehnologii `n exploatarea scrofi]elor [i scroafelor

~n unit\]ile cu circuit `nchis [i cu flux tehnologic stabilizat, scroafele de
reproduc]ie reprezint\ cca. 10% din efectivul total, cu posibilit\]i de reducere
pn\ la 7%. De men]ionat c\, cca. 53% din aceste scroafe sunt `n diferite stadii
fiziologice de gesta]ie, cca. 25% `n a[teptare sau preg\tire pentru mont\
(inclusiv cele infecunde ), iar diferen]a de 22% o reprezint\ scroafele `n lacta]ie
(care se vor trata la capitolul urm\tor).
Prin urmare, `n sectorul de mont\-gesta]ie se g\sesc scroafe [i scrofi]e `n
preg\tire sau refacere pentru mont\, precum [i cele gestante, categorii de care
depinde `n mare m\sur\, ob]inerea purceilor necesari pentru cre[tere [i `ngr\[are,
sau pentru `nlocuirea efectivului matc\ (din unitate sau din zona de influen]\).
Aceste considerente justific\ alegerea riguroas\ a scrofi]elor de
reproduc]ie, precum [i trierea perioadic\ a scroafelor de reproduc]ie.
Selec]ia scrofi]elor pentru mont\ are la baz\ aprecierea materialului de
reproduc]ie, cnd se ]ine seama de origine, de testul performan]elor proprii, de
conforma]ie, precum [i de tipicitatea rasei, sau a metisului. Aceast\ ac]iune,
cunoscut\ [i sub no]iunea de bonitare, se face dup\ vrsta de cca. 6 luni, `n urma
c\reia animalele sunt ierarhizate `n func]ie de valoarea lor zootehnic\, respectiv
a clasific\rii ( clasele R. E. I [i II-a).
~n general, scrofi]ele trebuie s\ posede o conforma]ie corporal\
armonioas\ (tipic\ rasei din care face parte) [i o constitu]ie fin\ spre robust\. Pe
lng\ masa corporal\ [i dimensiunile de lungime adecvate, regiunea ugerului va
avea cel pu]in 12-14 sfrcuri, simetrice, distan]ate [i normal dezvoltate
(uniforme), al\turi de alte elemente men]ionate la studiul exteriorului [i la
capitolul privind ameliorarea.
251
Alegerea definitiv\ se face dup\ prima f\tare, ]inndu-se seama de

rezultatele acesteia [i, `n primul rnd, de produc]ia de purcei (num\rul [i
greutatea lotului la na[tere), capacitatea de al\ptare etc.
Avnd `n vedere elimin\rile de pe parcurs, pn\ la prima f\tare, se indic\
re]inerea unui efectiv de 1,5-2 ori mai mare de scrofi]e fa]\ de num\rul
femelelor reformate.
~n fermele gospod\re[ti, `n care nu se reg\sesc eviden]ele zootehnice,
alegerea scrofi]elor se face `nc\ din perioada de purcei sugari, de la scroafele
care `n]arc\ cei mai mul]i [i uniformi purcei.
Pe parcursul cre[terii [i dezvolt\rii se elimin\ exemplarele cu ritmuri de
cre[tere reduse, cu dezvoltarea corporal\ necorespunz\toare, precum [i cele la
care se observ\ anomalii congenitale [i defecte de aplomb.
Cu privire la trierea perioadic\ a scroafelor, aceast\ ac]iune se face
dup\ 2 cicluri de produc]ie cu parametri necorespunz\tori, sau la `ncheierea
perioadei economice de exploatare. Durata folosirii la reproduc]ie este de cca.
2,5 ani `n unit\]ile industriale (`n medie 4-5 f\t\ri) [i de cca. 3,5 ani `n unit\]ile
gospod\re[ti (6-7 f\t\ri). Reforma anual\ este `ntre 30-35% `n unit\]ile
industriale [i de cca. 50% `n complexele de selec]ie.
10.2.1. Tehnologia instituit\ `n perioada de preg\tire pentru mont\
Perioada de preg\tire pentru mont\, att la scrofi]e ct [i la scroafe, are
influen]\ hot\rtoare asupra activit\]ii de reproduc]ie, deoarece de felul cum
animalele sunt hr\nite [i `ntre]inute `n aceast\ perioad\ depinde produc]ia
viitoare de purcei.
Scopul diferen]ierii tehnologice a acestei perioade este realizarea la
scrofi]e [i revenirea la scroafe a condi]iei de reproduc\tor, `ntr-un timp ct mai
scurt, [tiindu-se c\ numai aceast\ stare determin\ intensivizarea reproduc]iei la
suine. Condi]ia de reproduc]ie este influen]at\ de foarte mul]i factori, `ns\
primeaz\ alimenta]ia instituit\ pe perioada de tineret [i de refacere pentru o nou\
mont\ la scroafe.
Alimenta]ia femelelor `n perioada de preg\tire pentru mont\
Alimenta]ia practicat\ `n perioada de preg\tire pentru mont\ trebuie s\
asigure desf\[urarea `n bune condi]iuni a func]iei de reproduc]ie. Asigurarea,
prin hran\, a cantit\]ilor [i a propor]iilor optime de substan]e nutritive, constituie
garan]ia unei func]ion\ri normale a aparatului genital, deci a unei produc]ii
superioare de purcei.
Pe scurt, prezent\m implica]iile acestora `n perioada de preg\tire la
scrofi]e sau de refacere pentru o nou\ mont\ la scroafe.
252
Toate substan]ele nutritive sunt importante, `ns\ se deta[eaz\ cele

proteice, care asigur\ cre[terea `n continuare a scrofi]elor, precum [i cele
energetice (glucide [i lipide) necesare mi[c\rii animalelor tinere etc.
Hrana deficitar\ `n protein\ duce la manifestarea atenuat\ sau la absen]a
c\ldurilor, datorit\ reducerii sintezei hormonilor FSH [i LH cu rol `n stimularea
dezvolt\rii foliculilor ovarieni [i apoi a ovula]iei.
Lipsa sau cantit\]ile insuficiente `n vitamina A, determin\ cornificarea
epiteliilor tractusului genital, cu implica]ii negative asupra fecundit\]ii [i a
vida]iei. Vitamina E are implica]ii `n buna dezvoltare a aparatului genital, `n
special a ovarelor.
Dintre microelemente, iodul are importan]\ major\, determinnd prin
lips\ sau doze reduse, diminuarea sintezei hormonilor gonadotropi, `ntrziind
maturitatea sexual\, iar insuficien]a manganului provoac\ tulbur\ri ale ciclului
sexual.
Cantit\]ile crescute de micotoxine, deregleaz\ func]iile de reproduc]ie.
Alimenta]ia scrofi]elor `n perioada de preg\tire pentru mont\ are ca scop
principal dezvoltarea corporal\ normal\, a[a `nct la vrsta de cca. 8 luni s\
poat\ fi introduse la reproduc]ie, scontndu-se pe procente maxime de
fecunditate [i produc]ii mari de purcei.
~n acest scop, se va evita supraalimenta]ia, care se soldeaz\ cu `ngr\[area
scrofi]elor, reducndu-se func]iile de reproduc]ie prin deregl\ri hormonale, cu
repercusiuni asupra ovula]iei [i, `n consecin]\, a fecunda]iei. Aceast\ ac]iune
este cu att mai necesar\ cu ct se [tie c\ scrofi]ele provin din sta]iunile de
selec]ie [i testare unde, pn\ la vrsta de 1822 zile, au fost hr\nite la discre]ie
[i `ntre]inute `n spa]ii limitate, ambele favorizndu-le `ngr\[area.
Este necesar instituirea unei hr\niri restric]ionate, sau normate, de la
sosirea `n unitate (sau sector) pn\ la vrsta introducerii la reproduc]ie, deci o
perioad\ de cca. 2 luni, care se suprapune cu perioada de carantin\.
~n mod practic, aceste scrofi]e se hr\nesc cu amestecuri de furaje sau
nutre]uri combinate cu un nivel proteic de 14,5% P.B. (cu 0,65% lizin\), deci
re]eta 0-5, `n cantit\]i zilnice de 2,0-2,5 kg.
Cerin]ele energetice se apreciaz\ la cca. 2700 Kcal EM/kg nutre]
combinat.
~n general, indiferent de provenin]a scrofi]elor, este indicat a se aplica,
dup\ perioada de carantin\, o hr\nire stimulativ\ (cu cca. 2 s\pt\mni `nainte
de mont\), constnd din 3,0-3,5 kg nutre]uri combinate. Hr\nirea stimulativ\
favorizeaz\ dezvoltarea foliculilor ovarieni [i `n consecin]\ a fecund\rii unui
num\r ct mai mare de ovule. Este indicat ca `n re]eta 0-5 s\ se introduc\ [i
253
f\in\ de ov\z, `n propor]ie de 20%, mai ales la animalele vizate pentru a intra
imediat `n grupa de mont\. Pe timp de var\ se recomand\ suplimentarea ra]iei
cu 2-3 kg lucern\ verde u[or p\lit\, iar pe timp de iarn\ cu 2 kg morcov [i
sfecl\, sau cu 250 g f\in\ de lucern\, toate influen]nd pozitiv func]ia de
reproduc]ie.
Se apreciaz\ c\, propor]iile prea ridicate de [roturi [i de porumb din ra]ie,
influen]eaz\ nefavorabil prolificitatea [i mai ales viabilitatea purceilor.
De men]ionat c\, la scrofi]ele din rasele crescute `n ]ara noastr\, se
`nregistreaz\, la vrsta de cca. 8 luni, o mas\ corporal\ `ntre 105-110 kg. Se mai
specific\ faptul c\, scrofi]ele cu stare de `ntre]inere bun\ (calificate uneori ca
grase) nu trebuie hr\nite stimulativ `nainte cu 2 s\pt\mni de mont\. ~n func]ie
de starea de `ntre]inere, hr\nirea stimulativ\ se poate aplica [i cca. 2 s\pt\mni
dup\ mont\, variant\ care asigur\ o bun\ nida]ie, dar f\r\ f\ina de ov\z. ~n orice
caz, pe perioada c\ldurilor, nu se administreaz\ hran\ umed\ sau lichid\ `n
cantit\]i mari.
Alimenta]ia scroafelor `n perioada de preg\tire sau de refacere pentru o
nou\ mont\ difer\ `n func]ie de: vrsta de `n]\rcare a purceilor, de starea de
`ntre]inere dup\ perioada de al\ptare [i de intensitatea utiliz\rii la reproduc]ie.
Perioada necesar\ pentru revenirea la condi]ia de reproduc\tor (starea de
`ntre]inere bun\) este condi]ionat\ de starea de `ntre]inere avut\ dup\ perioada
de al\ptare.
Dac\ organismul scroafelor este `ntr-o stare de `ntre]inere bun\, preg\tirea
pentru mont\ necesit\ o perioad\ scurt\ de timp, animalele intrnd `n c\lduri la
6-8 zile de la `n]\rcare (cca. 70% din efectivul `n]\rcat).
Scroafele `n stare de `ntre]inere slab\, urmare a unei perioade de al\pt\ri
prelungit\ (peste 35 de zile), a unui num\r sporit de purcei (peste 9 `n]\rca]i),
sau a unei alimenta]ii deficitare cantitativ [i calitativ etc, necesit\ o perioad\ mai
`ndelungat\ pentru revenirea la condi]ia de reproduc\tor. Sc\derea `n greutate la
aceste scroafe peste 15-20%, din cea avut\ la f\tare, determin\, de regul\,
neintrarea `n c\lduri, iar dac\ totu[i intr\, la acestea se `nregistreaz\ o ovula]ie
redus\, mortalitatea embrionar\ ridicat\ [i `n final, dac\ r\mn gestante, au
produc]ie mic\ de purcei. Pentru acestea, alimenta]ia `n perioada de preg\tire
trebuie s\ asigure un spor mediu zilnic de 800-1000 g, timp de cca. 21 de zile
(durata unui ciclu sexual).
~n unit\]ile de tip industrial scroafele sl\bite se hr\nesc cu nutre]
combinat din re]eta 0-5, cu 14,5% P.B., iar cele cu stare de `ntre]inere medie cu
re]eta 0-6, cu 13,5% P.B., ambele re]ete `mbun\t\]ite cu 20% f\in\ de ov\z.
254
~n unit\]ile gospod\re[ti, amestecul de concentrate trebuie s\ posed\ un

con]inut `n substan]e nutritive asem\n\tor cu nutre]ul combinat 0-6, inclusiv
propor]ia de 20% ov\z.
Cu privire la cantit\]ile de furaje concentrate se men]ioneaz\ c\, `n
preziua [i ziua `n]\rc\rii, scroafele nu primesc nici un fel de hran\ `n vederea
diminu\rii [i chiar `ntreruperea secre]iei glandei mamare, ci doar ap\. ~n
urm\toarele 2-3 zile se administreaz\ cantit\]i zilnice reduse de hran\, de 1,52,0 kg, urmnd ca `n ziua a 4-a de la `n]\rcare [i pn\ la mont\ s\ se practice
hr\nirea stimulativ\, constnd `n 3,0-3,5 kg concentrate (`n fuc]ie de dezvoltarea
corporal\).
Hr\nirea stimulativ\, al\turi de propor]ia de 20% ov\z, a scroafelor `n
perioada de preg\tire pentru mont\ reduce din perioada `n]\rcare-mont\
fecund\, asigurnd cre[terea ratei ovula]iei [i a fecundit\]ii.
La stabilirea cantit\]ilor zilnice de concentrate se va ]ine seama de faptul
c\ cele mai bune mame sunt [i cele cu stare de `ntre]inere mai salb\,
`mpunndu-se o lotizare pe boxe, `n func]ie de vrst\, de starea de `ntre]inere [i
chiar de comportament, al\turi de asigurarea frontului de furajare.
Odat\ cu revenirea la starea de `ntre]inerea normal\ (de reproduc\tor)
cantit\]ile zilnice de furaje concentrate se vor reduce la 1,8-2,5 kg, cu un
con]inut proteic de cca. 14% P.B.
Hrana se va administra sub form\ uscat\ sau umectat\, `n dou\ tainuri pe
zi, suplimentndu-se, unde sunt condi]ii, cu 4-5 kg lucern\ pe timp de var\ [i 34 kg suculente (sfecl\, dovleci), sau 300-500 g f\in\ de lucern\, pe timp de
iarn\.
Num\rul de animale din box\ va fi corelat cu frontul de furajare
(40 cm/animal), a[a `nct toate s\ consume concomitent hrana.
~ntre]inerea femelelor `n perioada de preg\tire pentru mont\
~n perioada de preg\tire pentru mont\, scrofi]ele [i scroafele sunt cazate `n
grup, `n boxe comune, situate `n acelea[i ad\posturi cu scroafele gestante `n
unit\]ile cu efective reduse, sau `n compartimente separate `n cele de tip
industrial.
Num\rul optim de animale dintr-o box\ variaz\ `ntre 12-14, atribuindu-se
cte 1,3-1,5 m2 de fiecare. Se recomand\ ca: scroafele s\ fie cazate `n boxe
separate fa]\ de scrofi]e, iar acestea s\ fie lotizate pe loturi de `n]\rcare, vrst\
[i stare de `ntre]inere, pentru a putea fi furajate diferen]iat [i urm\rite mai u[or `n
privin]a evolu]iei ciclului sexual.
255
Organizarea interioar\ a boxelor este apropiat\ de cea a boxelor pentru

vieri, cu deosebire ca interspa]iile dintre dulapii de beton (din componen]a
desp\r]iturilor laterale) s\ fie mai mari pentru o mai bun\ vential]ie.
Se recomand\ ca boxelor s\ fie prev\zute cu padocuri exterioare, unde
animalele se pot mi[ca `n voie, s\ poat\ avea acces la soare [i la aer curat,
elemente cu efecte favorabile asupra intr\rii `n c\lduri, a fecundit\]ii [i a
prolificit\]ii. Suprafa]a de padoc trebuie s\ asigure cca. 2-3 m2 pentru fiecare
animal.
~n vederea intensiviz\rii reproduc]iei, scroafele [i scrofi]ele care nu au
intrat `n c\lduri 2 cicluri sexuale consecutive se reformeaz\. ~nsemnarea
acestora se face prin aplicarea pe pavilionul urechii a unor inele din srm\ de
aluminiu. Se mai indic\, dup\ 14 zile de la `nceperea depist\rii scroafelor [i
dup\ 24 de zile la scrofi]e, s\ se fac\ o comasare a animalelor, ]inndu-se cont
de vrst\, dezvoltare corporal\ [i stare de `ntre]inere, pentru o mai bun\ utilizare
a boxelor, respectiv a spa]iului construit.
Fig. 58 Box\ pentru

`ntre]inerea scroafelor `n
perioada de peg\tire
1-hr\nitor;
2-pardoseal\ continu\;
3-gr\tar;
4-ad\p\tori
De men]ionat c\, pe timp de var\ ventila]ia va fi puternic activat\ prin

deschiderea u[ilor, ferestrelor, decopertarea par]ial\ a coamei acoperi[ului [i
chiar punerea `n func]iune a ventila]iei for]ate. Unde sunt amplasate instala]ii de
pulverizare a apei, acestea se vor pune `n func]iune pe timp de var\ (canicul\),
mai ales `n ad\posturi cu multe animale, avnd grij\ ca apa s\ fie prenc\lzit\,
iar duzele trebuie amplasate deasupra zonei gr\tarului, pentru evitarea umezirii
zonei compacte (unde pot r\mne furaje neconsumate).
Pentru femelele `n preg\tire pentru mont\, zona gr\tarului din boxe poate
de]ine o propor]ie mai mare, fa]\ de celelalte categorii, pn\ la 60% din
suprafa]a total\ a pardoselei.
256
10.2.2. Organizarea reproduc]iei `n unit\]ile cu flux continuu

Exploatarea intensiv\ a femelelor de reproduc]ie presupune, `n primul
rnd, o organizare perfect\ a reproduc]iei [i, `n al doilea rnd, de un mod
exemplar de desf\[urare.
Organizarea reproduc]iei `n sectorul mont\-gesta]ie presupune, mai `nti,
luarea `n calcul a efectivului furajat mediu de femele (E.f.m.) [i apoi formarea
grupelor de mont\.
Perioadele de formare a grupelor (P.f.g.) de mont\ difer\ `n func]ie de
efectivul-matc\ din unitate; din zi `n zi, la cele cu peste 8000 de scroafe, din 2 `n
2 zile, la cele cu peste 4000 scroafe, din 3 `n 3 zile, la cele cu peste 1000 scroafe,
semidecadal, la cele cu 300-500 scroafe [i decadal la cele `ntre 50-100 scroafe.
Grupa de mont\ din sectorul mont\-gesta]ie devine grupa de f\tare `n
sectorul maternitate. Grupele de f\tare se succed la acela[i interval cu grupele de
mont\.
Elementul care trebuie s\ asigure constan]a este m\rimea grupei de
f\tare (M.g.f.), respectiv num\rul egal de femele care trebuie s\ fete periodic
pentru asigurarea ritmicit\]ii fluxului tehnologic.
Prin urmare, num\rul de femele din grupa de mont\ este variabil (mai
mare `n sezonul c\lduros [i mai redus `n cel r\coros), pe cnd cel din grupa de
f\tare este constant. Num\rul diferit de femele din grupa de mont\ este
determinat de procentul de fecunditate, care este mai mare `n sezonul r\coros
(`ntre 70-80% [i chiar mai mult) [i mai redus `n cel c\lduros (`ntre 60-70% [i
chiar mai redus).
Num\rul de femele din grupa de f\tare, sau m\rimea grupei de f\tare
(M.g.f.) element premerg\tor calcul\rii m\rimii grupei de mont\ (M.g.m.), este
determinat de valoarea indicelui de utilizare a scroafelor (I.u.s.), de efectivul
matc\ propus a fi exploatat [i de perioada de formare a grupelor de mont\,
respectiv, de f\tare (P.f.g.).
Indicele de utilizare a scroafelor este dat de formula:
I.u.s. =
365
, `n care:
p. g .+ p. a .+ p. r.
p.g. - perioada de gesta]ie (zile);

p.a. - perioada de al\ptare (zile);
p.r. - perioada de refacere sau de preg\tire pentru mont\ (zile).
Dintre toate aceste perioade, numai perioadele de al\ptare [i de refacere se
pot reduce, pn\ la 21 de zile [i respectiv pn\ la 10 zile, caz `n care indicele de
utilizare a scroafelor este maxim de 2,5 f\t\ri/an. Aceasta datorit\ faptului c\
aparatul `n genital femel `i trebuiesc cel pu]in 21 de zile pentru involu]ia uterin\,
257
deci `n]\rcarea mai precoce ajut\ numai la refacerea femelei, nu [i la devansarea

c\ldurilor.
Efectivul matc\ (E.f.m.) dintr-o unitate este dictat mai mult de
considerente economice, iar perioadele de formare a grupelor de mont\ [i de
f\tare (p.f.g.) sunt `n direct\ leg\tur\ cu num\rul de scroafe propus a fi exploatat
intensiv.
~n cazul unei ferme cu E.f.m. de 300 scroafe de reproduc]ie, iar perioadele
de formare a grupelor se succed din 5 `n 5 zile (p.f.g. = 5), atunci:
I.u.s. =
365
365
=
= 2,2 f\t\ri/an/scroaf\
114 + 35 + 16
165
Un alt element care intereseaz\ este num\rul grupelor de f\tare (N.g.f),

care este egal cu cel al grupelor de mont\ (N.g.m.) [i care rezult\ din rela]ia:
N.g.m.= N.g.f. =
365
365
=
= 73 grupe.
5
p. f . g .
Avnd `n vedere efectivul matc\ (E.f.m.) propus a fi exploatat [i indicele

de utilizare a scroafelor (I.u.s.) se poate determina num\rul f\t\rilor anuale
(N.f.a.), care este dat de rela]ia:
N.f.a.= E.f.m. x I.u.s. sau 300 x 2,2 = 660 f\t\ri/an.
Cunoscndu-se num\rul f\t\rilor anuale [i num\rul de grupe de f\tare se
poate calcula num\rul de scroafe care trebuie s\ fete `n fiecare grup\ sau
m\rimea grupei de f\tare (M.g.f.), dup\ rela]ia:
M.g.f. =
N . f .a.
, `n care:
N . g. f .
N.f.a. - num\rul f\t\rilor anuale;

N.g.f. - num\rul de grupe de f\tare (sau mont\).
~n cazul prezentat: M.g.f. =
660
= 9,03
73
Prin urmare, `n fiecare grup\ de f\tare trebuie s\ fie cca. 9 scroafe,

indiferent de sezon.
Avnd aceste elemente se poate calcula num\rul de scroafe [i scrofi]e care
trebuie s\ se monteze, sau m\rimea grupei de mont\, care este dat\ de rela]ia:
M.g.m. =
M . g. f .
x100,
F%
`n care:
F% - procentul de fecunditate (%).

Procentul de fecunditate, a[a cum s-a mai men]ionat, variaz\ `n func]ie de
sezon. Dac\ `n cazul nostru F% `n sezonul r\coros este de 75%, iar `n cel
c\lduros de 60%, atunci:
M.g.m. (r) =
9
x 100 = 12 scroafe
75
258
M.g.m. (c) =
9
x 100 = 15 scroafe
60
De men]ionat c\, cele 12 sau 15 scroafe [i scrofi]e vor fi `ns\mn]ate ct

mai grupat, `n 2-3 zile, pentru ca [i f\t\rile s\ aib\ loc tot grupat, dnd
posibilitatea regrup\rii purceilor pe scroafe `n 1-2 zile de la f\tare.
~n unit\]ile de selec]ie acest\ regrupare sau uniformizare a num\rului de
purcei pe scroaf\, nu se face, deoarece femela se apreciaz\ dup\ performan]ele
sale.
~n boxele de preg\tire a femelelor pentru mont\, sau `n a[teptarea montei,
se va g\si `n permanen]\ un efectiv minim avndu-se `n vedere c\, teoretic, din
100 de scroafe doar 4,7 animale intr\ zilnic `n c\lduri (100:21=4,7).
Efectivul optim din boxele de preg\tire sau refacere pentru mont\ (E.o.r.)
este dat de rela]ia:
E.o.r. = 21
Mgm
, `n care:
Pfg
21 - durata medie a ciclului sexual (zile);

M.g.m. - m\rimea grupei de mont\ ;
P.f.g. - perioada de formare a grupelor de mont\.
~n cazul prezentat, pentru a se putea `ns\mn]a 12 sau 15 scroafe, din 5 `n
5 zile, `n a[teptarea montei trebuie s\ fie:
12
= 50 de scroafe,
5
15
E.o.r. (c) = 21 = 63 de scroafe
5
E.o.r. (r) = 21
Se mai specific\ faptul c\, `n cadrul fiec\rei grupe de mont\ se vor g\si
att scroafe ct [i scrofi]e, pentru ca produc]ia de purcei a grupei de f\tare s\ fie
aproximativ egal\.
~n cazul `n care indicele de utilizare este de 2 [i `nlocuirea scroafelor este
de 30%, atunci `n fiecare grup\ de mont\ se vor g\si aproximativ 85% scroafe [i
cca. 15% scrofi]e, iar cnd reforma scroafelor este de 50%, scrofi]ele vor
reprezenta cca. 25% din efectivul grupei de mont\.
Depistarea scroafelor `n c\lduri se face, a[a cum s-a mai men]ionat, de
2 ori pe zi, aten]ia cea mai mare acordndu-se scroafelor `n]\rcate cu 4-5 zile
`nainte, care pot s\ intre `n c\lduri `n procent de 70-75% `ntr-o perioad\ de 7-8
zile, dac\ au o stare de `ntre]inere bun\.
Concomitent se vor controla [i scrofi]ele care au dep\[it greutatea
corporal\ de 105 kg, c\rora pe timp de var\, la nevoie, hrana ei se va suplimenta
cu ov\z.
259
10.2.3. Tehnologii `n exploatarea femelelor gestante

~n urma procesului de fecunda]ie la femele se instaleaz\ starea de gesta]ie
care dureaz\, `n medie 114 zile. Pentru parcurgerea `n bune condi]ii a acestei
st\ri fiziologice a femelelor, trebuie s\ li se asigure o alimenta]ie adecvat\ [i o
`ntre]inere corespunz\toare, a[a `nct la f\tare s\ rezulte purcei normal
dezvolta]i, uniformi ca greutate [i s\n\to[i.
Se va ]ine seama de particularit\]ile rasei sau grupei de meti[i, de
specificul exploat\rii, de vrsta femelelor, mai ales la scrofi]e, care trebuie s\-[i
definitiveze procesul de cre[tere pe parcursul gesta]iei.
Alimenta]ia femelelor gestante
Unele particularit\]i ale gesta]iei
La toate femelele gestante trebuie s\ se instituie o hr\nire normat\ sau
restric]ionat\, `n func]ie de dezvoltarea corporal\, de vrst\ [i de faza st\rii de
gesta]ie, cu excep]ia primelor [i ultimelor 1-2 zile, cnd acestea consum\
cantit\]i reduse de furaje.
~n primul rnd, se va urm\ri refacerea sau revenirea scroafelor dup\
lacta]ia anterioar\ la condi]ia de reproduc\tor, `n al doilea rnd trebuie s\ se
asigure func]iile vitale [i dezvoltarea normal\ a produ[ilor de concep]ie, iar `n al
treilea rnd se va urm\ri crearea unor rezerve pentru viitoarea perioad\ de
lacta]ie. ~n plus, la scrofi]e, o parte din substan]ele nutritive vor fi utilizate
pentru definitivarea procesului de cre[tere.
~n organismul animalului gestant se produc transform\ri profunde,
modificnd metabolismul bazal, a[a `nct acesta este mai mare la sfr[itul
gesta]iei cu cca. 43%, fa]\ de starea de negesta]ie.
~n perioada de gesta]ie predomin\ procesele de asimila]ie, cumulndu-se
substan]ele de rezerv\; scroafele valorificnd mult mai bine substan]ele nutritive
din hran\, datorit\ efectului anabolic al st\rii de gesta]ie. Aceasta se datore[te
elabor\rii de c\tre placent\ a hormonilor gonadotropi estrogeni [i progesteron,
care pe lng\ ac]iunea specific\ asupra gesta]iei, influen]eaz\ [i metabolismul
animalului.
Hormonii estrogeni, favorizeaz\ re]inerea apei [i a sodiului `n organismul
mamei, stimuleaz\ sinteza proteic\ [i fixarea calciului. Progesteronul
influen]eaz\ metabolismul, favoriznd anabolismul proteic, cre[terea glicemiei
[i eliminarea potasiului.
~n perioada de gesta]ie scroafele `[i sporesc masa corporal\ cu 20-22 kg,
iar scrofi]ele cu 34-35 kg fa]\ de greutatea la mont\.
260
Dup\ datele prezentate de unii autori (KRINDER [i CAROLL, 1971)

sporul total al greut\]ii uterului [i a produ[ilor de concep]ie la o scroaf\ cu
8 purcei este de cca. 18,50 kg, cu o valoare caloric\ de 10736 Kcal.
~n primele 8 s\pt\mni, valoarea caloric\ a depunerilor reprezint\ doar
14% din total, iar `n urm\toarele 4 s\pt\mni de 30%, `nsumnd `n 12
s\pt\mni 44% din totalul depunerilor, `n timp ce `n ultimele 4 s\pt\mni,
depunerile sunt de 56%; deci cerin]ele energetice sunt foarte mari `n ultima lun\
de gesta]ie.
Cantitatea de proteine acumulat\ este de 1483 g, substan]ele minerale
`nsumnd 411 g, din care 101 g calciu, 60 g fosfor [i 581 mg fier.
Paralel cu depunerile de substan]e organice [i minerale, la nivelul uterului
se dezvolt\ [i fetu[ii, ace[tia avnd lungimea de cca. 130 mm la 2 luni, de cca.
220 mm la 3 luni, iar la na[tere de cca. 290 mm. Greutatea medie a unui produs
de concep]ie este de cca.1,5 g dup\ prima lun\ de gesta]ie, de 675 g la 3 luni [i
de 1327 g la na[tere, deci `n ultimile 24 de zile se depune un spor aproape egal
cu toat\ perioada de 90 zile de gesta]ie.
Din cele prezentate mai sus se constat\ c\ att depunerile `n uter ct [i
dimensiunile de lungime [i greutate ale fetu[ilor sunt deosebit de mari `n ultima
lun\ de gesta]ie [i foarte mari `n ultimile s\pt\mni.
Alimenta]ia ra]ional\ a scroafelor gestante influen]eaz\ pozitiv [i asupra
viitoarei produc]ii de lapte, condi]ia de baz\ pentru continuarea dezvolt\rii
normale a purceilor pe perioada de sugar.
Alimenta]ia abundent\ duce la `ngr\[area scroafelor, aceasta fiind de
asemenea d\un\toare, deoarece pe lng\ onida]ie necorespunz\toare determin\
[i o prolificitate sc\zut\ [i chiar o produc]ie redus\ de lapte.
Subalimenta]ia este de asemenea foarte d\un\toare, care al\turi de
neasigurarea frontului de furajare, pot contribui la neuniformizarea dezvolt\rii
corporale a scroafelor [i `n final, la reducerea prolificit\]ii.
{trangul\rile `n aprovizionarea cu furaje a scroafelor gestante pot provoca
accidente grave, finalizate cu avorturi. Cele mai multe conflicte se ivesc `n
timpul [i cu ocazia furaj\rii animalelor, conflicte care sunt deosebit de
periculoase `n ultima parte a gesta]iei.
Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive
Se impune deci, o alimenta]ie normat\, cu amestecuri furajere care s\
con]in\ toate substan]ele nutritive la nivelul cerin]elor [i o mai mare aten]ie `n
prepararea [i distribuirea acestora.
Necesarul de energie la scroafele gestante variaz\ `ntre 3100-3200 Kcal
EM/kg nutre] concentrat, revenind zilnic , `n medie pe animal, cca. 6600 Kcal
ED sau 6340 Kcal EM.
261
{ULMAN, I.M. (1980) recomand\ introducerea `n ra]iile scroafelor

gestante a gr\similor animale pn\ la 15%, continundu-se [i `n primele zile de
al\ptare, pentru cre[terea con]inutului laptelui `n gr\simi, care favorizeaz\
sporirea rezervei de glicogen `n ficatul nou-n\scu]ilor, ceea ce m\re[te [ansa de
supravie]uire cu cel pu]in 12 ore. De asemenea, autorul recomand\ introducerea
de colin\ `n re]etele de nutre]uri, pentru o mai bun\ mobilizare a lipidelor din
sngele mamei `n lapte.
Proteinele au importan]\ `n asigurarea dezvolt\rii produ[ilor de
concep]ie, `n refacerea ]esuturilor la scroafe [i `n definitivarea cre[terii la
scrofi]e.
Deficitul ra]iei `n proteine duce la ob]inerea de purcei insuficient
dezvolta]i corporal [i cu vitalitate sc\zut\, pe lng\ scroafe slabe [i scrofi]e
nedezvoltate corporal.
Dup\ majoritatea autorilor, nivelul proteic de 13,5-14% `n amestecul de
concentrate, satisface cerin]ele de substan]e proteice, cu condi]ia ca valoarea lor
biologic\ s\ fie corespunz\toare. Cantit\]ile zilnice necesare de substan]e
proteice sunt, `n medie, de 280 g.
Deficitul de proteine, al\turi de valoarea biologic\ sc\zut\ a acestora,
afecteaz\ produc]ia de lapte din lacta]ia viitoare. Dup\ al]i autori este afectat\ [i
compozi]ia chimic\ a laptelui, `n special con]inutul `n proteine. Se consider\ c\
un con]inut de 0,55% lizin\, al\turi de propor]iile normale `n ceilal]i aminoacizi
esen]iali, sunt adecvate scroafelor gestante. ~n general, con]inutul `n protein\
brut\ [i chiar cel de aminoacizi esen]iali se realizeaz\ din amestecuri furajere
clasice [i numai `n ultima parte a gesta]iei se indic\ introducerea a 3-5% f\in\ de
pe[te sau drojdii furajere.
Substan]ele minerale au importan]\ `n formarea scheletului la produ[ii
de concep]ie, mai ales `n ultimele s\pt\mni de gesta]ie. Cantit\]ile de fosfor
necesare sunt asigurate u[or prin concentratele clasice din amestecurile furajere,
`ns\ calciul trebuie suplimentat, prin carbonat de calciu sau fosfor dicalcic.
Deficitul hranei `n calciu duce la insuficien]a dezvolt\rii corporale, la
`nregistrarea de purcei mor]i la na[tere sau cu viabilitate redus\, pe lng\ unele
accidente ale parturi]iei (atonii uterine [i reten]ii placentare). Cerin]ele de calciu
sunt de cca. 0,75%, cele de fosfor de 0,5%, iar de sare (NaCl) de 0,5% din
amestecurile de concentrate.
Dintre microelemente, fierul are importan]\, att pentru formarea hemului
din hemoglobin\, ct [i pentru crearea rezervei de fier `n ficatul purcelului. ~n
general, lipsa fierului din hran\ determin\ mortalitatea embrionar\, sau
ob]inerea de purcei anemia]i; la acest aspect se asociaz\ [i caren]a `n mangan,
262
precum [i `n seleniu. Lipsa iodului din hran\ prelunge[te `n timp starea de

gesta]ie, [i spore[te mortalitatea purceilor dup\ na[tere.
Vitaminele din hran\ au importan]\ `n desf\[urarea normal\ a gesta]iei.
Vitamina A are importan]\ `n func]ionarea normal\ a epiteliilor, asigurnd o
bun\ nida]ie [i o func]ionare corect\ a placentei. Caren]a hranei `n vitamina A
duce la resorb]ii ale zigo]ilor [i chiar ale embrionilor. Caren]a `n vitamina E
duce la apari]ia distrofiilor musculare la purceii nou-n\scu]i, observat\ prin
dificult\]i `n mers. Vitamina D este foarte important\, mai ales `n ultima parte a
gesta]iei, cnd prin lips\ deregleaz\ metabolismul calciului [i fosforului, cu
implica]ii `n formarea scheletului la fetu[i. Vitamina B12 este foarte important\
deoarece prin ea se asigur\ cobaltul necesar hemului din hemoglobin\ la
produ[ii de concep]ie. Vitamina B1 are influen]\ `n actul de parturi]ie
contribuind la cre[terea tonusului [i a contrac]iilor pentru expulzarea fetu[ilor,
precum [i `n involu]ia aparatului genital dup\ na[tere.
Nivelul de hr\nire este variabil deoarece animalul trece, `ntr-o perioad\
scurt\ de timp, prin anumite stadii ale metabolismului s\u, atr\gnd dup\ sine
cerin]e diferite de substan]e nutritive.
Nivelul de hr\nire nu trebuie s\ fie prea ridicat, deoarece favorizeaz\
depunerea de rezerve prea mari, respectiv `ngr\[area [i nu influen]eaz\ pozitiv
num\rul [i greutatea purceilor la na[tere. Crearea de rezerve prea mari `n timpul
gesta]iei nu sunt indicate pentru viitoarea perioad\ de lacta]ie; `n timpul lacta]iei
scroafele transform\ mai eficient substan]ele nutritive din hran\ `n lapte, dect
apelnd la rezerve.
Pentru refacerea organismului scroafei [i pentru rezervele viitoarei lacta]ii
se consider\ suficient\ recuperarea unui spor de 20-22 kg pe perioada de
gesta]ie, care este format din cca. 48% gr\sime, cca. 30% ]esut muscular [i cca.
22% m\rirea ]esuturilor mamare (dup\ HEAP [i LODGE).
Nici furajarea la un nivel prea sc\zut nu este indicat\ pentru c\ aceasta
influen]eaz\ negativ produc]ia de purcei; scopul final este starea de `ntre]inere
care s\ corespund\ condi]iei de reproduc\tor.
Cantitatea de nutre]uri concentrate recomandat\ a se administra scroafelor
gestante din unit\]ile de produc]ie este, `n medie de 2,5 kg pe zi. Acestea variaz\
`n func]ie de stadiul gesta]iei: `n primele 10 zile de la `ns\mn]are [i uneori `n
primele 21 de zile se administreaz\ `ntre 2,6-3,0 kg (`n func]ie de starea de
`ntre]inere [i vrsta scroafei); `n urm\toarea perioad\, pn\ la a 90-a zi de
gesta]ie, `ntre 2,0-2,2 kg; iar `n ultimele 25-30 zile cantitatea se ridic\ din nou la
2,6-3,0 kg.
263
Cerin]ele de energie [i substan]e nutritive pentru scroafele [i scrofi]ele

gestante, recomandate de N.R.C., sunt prezentate `n tabelul 46.
Tabelul 46
Necesarul de energie [i substan]e nutritive
pentru scroafe [i scrofi]e gestante (dup\ N.R.C. - 1973)
Specificare
Consum de furaje uscate
la aer
Necesar `n % sau cantit\]i per kg

furaj
U/M
scroafe [i scrofi]e gestante
-
Energie digestibil\
Energie metabolizabil\
Protein\ brut\
Kcal
Kcal
%
Arginin\
Histidin\
Izoleucin\
Leucin\
Metionin\ + cistin\
Fenilalanin\ + tirozin\
Treonin\
Triptofan
Valin\
%
%
%
%
%
%
%
%
%
Calciu
Fosfor
NaCl (sare)
%
%
%
Beta-caroten
Vitamina A
Vitamina D
Vitamina E
Tiamin\
Riboflavin\
Niacin\
Acid pantotenic
Vitamina B12
mg
UI
UI
mg
mg
mg
mg
mg
g
Energie [i protein\
3300
3170
14
Aminoacizi indispensabili
0,20
0,37
0,66
0,42
0,28
0,52
0,34
0,07
0,46
Substan]e minrale
0,75
0,50
0,50
Vitamine
8,2
4100
275
11
1,5
4
22
16,5
14
Necesar zilnic
U/M
g
scroafe [i scrofi]e gestante

2000
Kcal
Kcal
g
6600
6340
280
g
g
g
g
g
g
g
g
g
4,0
7,2
13,2
8,4
5,6
10,4
6,8
1,4
9,2
g
g
g
15,0
10,0
10,0
mg
UI
UI
mg
mg
mg
mg
mg
g
16,4
8200
550
22
3
8
44
33
28
~n complexele de tip industrial, scroafele gestante sunt hr\nite cu nutre]ul

combinat din re]eta 0-6, cu 13,5% P.B.. ~n tabelul 47, sunt prezentate structura [i
caracteristicile nutritive ale nutre]urilor combinate din re]eta 0-6, `n dou\
variante, dup\ posibilit\]ile reale din unitate, sau sursa de aprovizionare din
zon\, cu men]iunea c\ propor]iile de subsatn]e energizante pot dep\[i 2%.
264
Tabelul 47
Structura [i caracteristicile nutritive ale nutre]ului combinat 0-6
destinat scroafelor gestante
Variante (%)
Specificare
40,0
25,0
10,0
5,0
1,3
1,0
1,5
13,0
1,5
0,7
1,0
100,0
40,0
15,0
10,0
10,0
6,0
0,3
1,0
1,5
13,0
1,5
0,7
1,0
100,0
12-13
13,5
8,0
1,2
2,0
12-13
13,5
8,0
1,2
2,0
Structur\
Porumb
Orz
Gru
Ov\z
T\r]e de gru
{roturi de floarea soarelui
{roturi de soia
F\in\ de carne
Drojdie furajer\
F\in\ de lucern\
Carbonat de calciu
Sare (NaCl)
Zoofort P3
TOTAL
Caracteristici nutritive (%)
Umiditate
Protein\ brut\
Celuloz\ brut\
Sare maximum
Gr\sime brut\, maximum
A[a dup\ cum se poate constata, porumbul [i orzul de]in ponderea din
amestecurile furajere, `ntre 55-65%, (pn\ la 25% din aceste cereale se pot
`nlocui, `n prima parte a gesta]iei, cu f\ina de sorg), urmate de t\r]a de gru cu
10%, [roturile `ntre 5-6%, iar concentratele proteice de origine animal\ de 2,5%.
F\ina de fn de lucern\ poate participa `ntre 10-13% (dup\ posibilit\]i),
completnd necesarul de vitamine [i substan]e minerale; con]inutul relativ
ridicat `n celuloz\ nu pune probleme digestiei la scroafele gestante. ~n unit\]ile
gospod\re[ti amestecurile de concentrate vor cuprinde acelea[i componente [i
nu vor dep\[i 14% P.B.
~n unit\]ile cu efective reduse, scroafele gestante se pot hr\ni [i cu nutre]uri
suculente (porumb past\, cartofi fier]i, sfecl\ tocat\ sau dovleci) `n prima parte a
gesta]iei (pn\ la a 90-a zi) cu condi]ia ca nutre]ul combinat de completare s\
con]in\ `ntre 16-20% P.B. pentru a suplini deficitul de protein\. Cantit\]ile pot fi
de 1,00 kg past\ de porumb [i 1,65 kg nutre] de completare cu 16% P.B., sau 4,13
kg cartofi [i 1,24 kg nutre] combinat de completare cu 20% P.B., iar pe timp de
var\ 3,3 kg mas\ verde [i 1,85 kg nutre] concentrat de completare cu 14% P.B. ~n
265
nutre]urile combinate de completare porumbul [i orzul particip\ `ntre 50-70% din

amestec, [roturile de soia `ntre 10-23%, [roturile de floarea soarelui `ntre 5-14%,
iar t\r]ele de gru `ntre 8-14%. ~n unit\]ile de tip industrial se pot administra 300500 g f\in\ de lucern\ deshidratat\.
~n unele situa]ii, o treime din cantitatea de nutre]uri concentrate se poate
substitui cu porumb siloz, furaj care nu afecteaz\ dezvoltarea corporal\ [i
rezultatele activit\]ii de reproduc]ie, cu condi]ia complet\rii hranei cu
suplimente proteice ([roturi de soia) [i minerale (fosfat dicalcic).
Nutre]urile concentrate se vor administra sub form\ uscat\ sau umectat\
(raport 1/1), `n dou\ tainuri pe zi, asigurndu-se pentru fiecare animal 40-45 cm
front de furajare [i o hr\nire simultan\. ~n ultima parte a gesta]iei nu se
recomand\ folosirea suculentelor `n hran\, deoarece posed\ volum sporit [i au
un aport redus `n substan]e proteice.
Ad\parea se face la discre]ie, sau cel pu]in de 3 ori pe zi, calculndu-se
7 l/100 Kcorp, iar dac\ se adaug\ [i consumul tehnologic se apreciaz\ la
40 l/zi/animal.
~ntre]inerea scroafelor gestante
~ntre]inerea scroafelor gestante se face `n grup, `n boxe comune, [i mai rar
individual, `n boxe cu limitare a mi[c\rilor.
Cu privire la `ntre]inerea `n grup, `n boxe comune, animalele trebuie s\
fie ct mai uniforme `n privin]a vrstei (scrofi]ele fiind separate de scroafe), a
st\rii de `ntre]inere [i a stadiului de gesta]ie. ~n unit\]ile de tip industrial, precum
[i `n fermele cu peste 300 de scroafe de reproduc]ie, femelele gestante se vor
lotiza pe grupe de mont\, `n func]ie de ziua `ns\mn]\rii etc. Datorit\ faptului c\
`n componen]a unei grupe de mont\ se afl\ att scroafe ct [i scrofi]e,
`ntre]inerea se va face `n boxe separate.
Num\rul de animale dintr-o box\ va fi de maxim 20 exemplare. Rezultate
bune [i foarte bune ale activit\]ii de reproduc]ie se `nregistreaz\ la boxele cu
capacitatea de 16 scroafe sau 8 scrofi]e tinere, performan]ele fiind apropiate de
cele cu `ntre]inere individual\ [i cu mi[care liber\ a animalului.
Boxele se pot dispune pe unul sau dou\ rnduri `n interiorul ad\posturilor;
de preferat s\ comunice cu padocurile exterioare, calculndu-se pentru fiecare
animal 4-5 m2 de padoc.
Num\rul de boxe, precum [i num\rul de animale dintr-o box\ sunt
corelate de capacitatea compartimentului de f\tare, respectiv de num\rul de
boxe din sectorul de maternitate, deci cu m\rimea grupei de mont\.
~n experien]ele efectuate de c\tre JEHSEN [i colab., 1970, pe scroafe
gestante [i `n sezon r\coros, s-a constat c\ accesul acestora din boxe `n
padocurile exterioare contribuie la ridicarea fecundit\]ii cu cca. 10%, fa]\ de
boxa f\r\ padoc, iar num\rul de embrioni vii pe scroaf\ este mai mare cu circa
266
13%, rezultate care justific\ investi]ia `n plus pentru amenajarea padocurilor. La

acestea se mai adaug\ [i constatarea c\, `ntre]inerea scroafelor gestante perioade
`ndelungate la soare, precum [i la lumin\ artificial\ intens\ (70 de luc[i iarna [i
110 luc[i vara), determin\ rezultate mai bune ale activit\]ii de reproduc]ie, dect
cele f\r\ acces la soare [i lumin\ redus\ (8 luc[i). Lotul de purcei ob]inu]i de la
scroafele expuse la soare, sau la lumin\ mult\, a fost mai greu la na[tere cu
16,7%, iar pn\ la vrsta de 4 luni au supravie]uit cu 17,8% mai mul]i purcei.
Prelungirea expunerii la soare a scrofi]elor gr\be[te sau devanseaz\ maturitatea
sexual\ cu circa 20 de zile (KOMAROV, N.M. [i colab. -1970; HTUNDE [i
colab.- 1978, ambii cita]i de DR|CHICI, C. 1982).
Suprafa]a de pardoseal\, pentru fiecare animal, este `ntre 1,3-1,5 m2, `n
func]ie de dezvoltarea corporal\ [i vrst\.
~n cazul boxelor cu 16 capete de scroafe, peretele desp\r]itor se poate
interpune la mijlocul boxei, rezultnd `n felul acesta 2 boxe adecvate pentru
scrofi]e. ~n\l]imea pere]ilor desp\r]itori este de 1,10 m, confec]iona]i din dulapi
de beton cu interspa]ii mari.
Porti]a boxei are l\]imea de 80 cm, `nclina]ia pardoselei de 2-3%. Zona
compact\ a pardoselei se construie[te din c\r\mid\ dubl\ presat\ a[ezat\ pe cant
[i prins\ `n lapte de ciment, mai rar din beton, iar gr\tarele vor avea barele cu
l\]imea de 7,0 cm [i fantele de 2,5 cm. Zona compact\ trebuie s\ se afle spre
aleea de serviciu [i cu hr\nitorile `n locul sau la limita peretelui dinspre aceasta.
Gr\tarul se dispune `n partea opus\ hr\nitorilor, cu ad\p\torile (de regul\
tip pipet\), `n cele 2 col]uri. Zona gr\tarului corespunde cu canalul, sau fosa de
colectare a dejec]iilor, prev\zute cu pern\ de ap\. Bune rezultate se
`ntregistreaz\ `n ad\posturile cu l\]imea de 12 m, variant\ `n care se pot amenaja
padocurile exterioare pe p\r]ile laterale.
Fig. 59 Box\ pentru intre]inerea scroafelor gestante

1-jgheab, 2-tub din plastic cu dozator, 3-zon\ compact\,
4-zona de gr\tar, 5-ad\p\tori
267
Cu privire la `ntre]inerea scroafelor gestante `n boxe individuale, cu

limitare a mi[c\rilor, aceast\ variant\ permite o mai bun\ utilizare a spa]iului
construit, `ns\ afecteaz\ condi]ia de reproduc\tor, prin lipsa mi[c\rii animalului.
Boxele au l\]imea de 40 cm [i lungimea de 2,0 m, fiind situate deasupra
canalelor de colectare a dejec]iilor, mai pu]in zona de box\ care corespunde cu
partea anterioar\ a animalului, unde sunt amplasate jgheabul hr\nitorii [i
ad\p\toarea.
~n unele unit\]i intensiv-industriale, precum [i `n exploata]iile cu efective
relativ reduse se practic\ `ntre]inerea
scroafelor gestante legate (cu o
centur\ special\ aplicat\ `napoia
spetelor). Acest sistem reduce foarte
mult consumul de metal pentru boxe,
u[ureaz\ controlul individual al
animalului, asigur\ un confort sporit,
faciliteaz\ alimenta]ia normat\ [i
spore[te productivitatea muncii (la
partea posterioar\ a corpului este
Fig. 60 Boxe pentru scroafe gestante
prev\zut gr\tar peste un canal de de
`n sistem legat
colectat [i evacuat dejec]iile).
Printre dezavantaje, se deta[eaz\ imposibilitatea urm\ririi, la nivel de
individ, a unor aspecte sanitar-veterinare (scurgerile vaginale se pot atribui
animalului vecin) [i jenarea celorlalte scroafe de c\tre una care s-a dezlegat.
~ntre]inerea `n boxe individuale este indicat\ cca. 16 zile dup\
`ns\mn]are pentru a asigura o bun\ nida]ie [i posibilitatea unei furaj\ri
`ns\mn]are pentru a asigura o bun\ nida]ie [i posibilitatea unei furaj\ri
diferen]iate.
Dup\ cca. 16 zile animalele sunt dirijate `n boxe comune care dau
posibilitatea mi[c\rii animalelor, a manifest\rilor st\rii de c\lduri, deci se
u[ureaz\ depistarea scroafelor infecunde cu ajutorul vierului `ncerc\tor,
conflictele sc\znd mult din importan]\.
Pe aceast\ linie, HALE, O.M. [i colab. (1981) arat\ c\ mi[carea for]at\ a
scroafelor gestante, timp de 15 minute zilnic, ofer\ rezulta-te mai bune ale
activit\]ii de reproduc]ie, inclusiv reducerea timpului pentru parturi]ie cu 10-15
minute, fa]\ de cele care nu sunt obligate s\ se deplaseze.
~n unit\]ile gospod\re[ti cu efective reduse, scroafele se `mpart `n loturi,
`n func]ie de luna de gesta]ie, fiecare lot fiind cazat `n una sau mai multe boxe
(pe baza unei eviden]e la nivel de scroaf\).
268
Fig. 61 Boxe pentru `ntre]inerea individual\ a scroafelor gestante

~n aceste unit\]i se indic\ scoaterea scroafelor la p\[unat, metod\
avantajoas\ din punct de vedere fiziologic [i economic. Completarea hranei prin
p\[unat poate reduce cantit\]ile de concentrate administrate zilnic, cu cca. 1 kg.
~n aceast\ variant\ sunt necesare construirea de umbrare [i instala]ii mobile de
furajare [i de ad\pare.
Indiferent de sistemul de `ntre]inere, dup\ 16 zile de gesta]ie, se `ncepe
depistarea scroafelor infecunde de 2 ori pe zi, (deci a celor `n c\lduri la care nu
s-a instalat gesta]ia), continundu-se apoi, la 25-35 de zile, cu diagnosticarea
tipurie a st\rii de gesta]ie, cu ajutorul aparatelor cu ultrasunete. Ac]iunea se
repet\ din nou, `ncepnd din ziua a 38-a de la `ns\mn]are [i chiar a 60-a zi.
S\pt\mnal se extrag, din boxele comune, scroafele cu stare de `ntre]inere
slab\, precum [i cele `nl\turate sistematic de la hran\. Acestea se vor transfera `n
boxe speciale, pentru refacere sau tratamente.
~n general, scroafele care au r\mas gestante, sunt mai lini[tite [i depun
sporuri mari de cre[tere `n greutate, ca urmare a proceselor de anabolism. Cu
2-3 zile `nainte de f\tare, mamelele iau forma de cup\, sfrcurile devin
turgescente, iar `n ultima zi se elibereaz\ laptele prin comprimarea u[oar\
sfrcurilor.
Cu 7-10 zile `nainte de f\tare `n fermele de tip gospod\resc [i cu 2-4 zile
`n unit\]ile de tip industrial, scroafele gestante se dirijeaz\ la sectorul
maternitate, dup\ ce au fost sp\late [i dezinfectate `n camere cu instala]ii
adecvate.
Cur\]enia `n boxe se face zilnic `n fermele gospod\re[ti [i periodic `n cele
modernizate.
269
Fig. 62 Aparatul WALSMETA,

MK II pentru stabilirea momentului
optim de `ns\mn]are
Temperatura
optim\
din
ad\posturi variaz\ `ntre 15-18C,
umiditatea relativ\ `ntre 70-75%,
concentra]ia maxim\ a aerului `n gaze
nocive este de 0,3% pentru CO2, de
0,03% la NH3 [i de 0,002 la SH2.
Viteza curen]ilor de aer va fi de
0,2-0,3 m/s pe timp de iarn\ [i de 1,0
m/s pe timp c\lduros, de var\.
Ventila]ia se asigur\ prin
mijloace pasive, `ns\ pe canicul\ se
intervine cu cea for]at\. Pe timp de
canicul\ se evit\ scoaterea femelelor
gestante la p\[une, sau chiar la
plimbare.
Ac]iunile sanitar veterinare obligatorii `n sectorul de mont\-gesta]ie sunt

urm\toarele:
vaccinarea `mpotriva pestei [i rujetului, toamna [i prim\vara;
vaccinarea antileptospiric\ la 60 de zile dup\ `ns\mn]are;
vaccinarea anticolibacilar\ la 90 de zile dup\ `ns\mn]are;
controlul semestrial pentru leptospiroz\ [i trimestrial pentru bruceloz\;
deparazitarea din dou\ `n dou\ luni, cu repetare dup\ fiecare 10 zile.
270

Cap 10

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap 10

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

TEHNOLOGIA DIN SECTORUL

Sectorul de mont\ [i gesta]ie constituie prima verig\ a fluxului tehnologic

10.1. Tehnologia cre[terii vieru[ilor [i exploat\rii vierilor

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Toate aceste criterii sunt cuprinse [i cumulate `n clasa general\ a vierului,

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n unit\]ile gospod\re[ti, la vieru[ii cu activitate sexual\ moderat\ sunt

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n unit\]ile gospod\re[ti se indic\ un necesar `ntre 120-130 g protein\

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Orzul se recomand\ `n hrana vierilor `n propor]ie de 10-20%, iar

Cantit\]ile de nutre]uri combinate recomandate a se administra zilnic

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n cazul `n care componentele care particip\ la re]eta de nutre] combinat

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~ntre]inerea `n boxe comune sau `n grup a vierilor este acceptat\ mai

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n unit\]ile gospod\re[ti cu efective reduse se indic\ scoaterea la p\[une,

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

consecutiv, urmate de o zi repaus, `ns\ nu mai mult de 1 lun\ [i cu o alimenta]ie

nm - num\rul de monte sau ejaculate;

34 x 0,49 + 33x 0,33 + 33x 0,26

~n fermele de tip gospod\resc acest indice est de 0,41, iar `n unit\]ile de

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Num\rul de vieri (nv) necesari `ntr-o unitate se poate calcula dup\

nsm - num\rul de scroafe ce trebuie s\ se monteze (de regul\ pe

10.2. Tehnologii `n exploatarea scrofi]elor [i scroafelor

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Alegerea definitiv\ se face dup\ prima f\tare, ]inndu-se seama de

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Toate substan]ele nutritive sunt importante, `ns\ se deta[eaz\ cele

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

~n unit\]ile gospod\re[ti, amestecul de concentrate trebuie s\ posed\ un

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

Organizarea interioar\ a boxelor este apropiat\ de cea a boxelor pentru

Fig. 58 Box\ pentru

De men]ionat c\, pe timp de var\ ventila]ia va fi puternic activat\ prin

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

10.2.2. Organizarea reproduc]iei `n unit\]ile cu flux continuu

p.g. - perioada de gesta]ie (zile);

STAN TRAIAN,BENONE P|S|RIN

TEHNOLOGIA CRE{TERII SUINELOR

deci `n]\rcarea mai precoce ajut\ numai la refacerea femelei, nu [i la devansarea

Un alt element care intereseaz\ este num\rul grupelor de f\tare (N.g.f),

Avnd `n vedere efectivul matc\ (E.f.m.) propus a fi exploatat [i indicele