curs 4 comercial

CONTRACTUL DE SOCIETATE
Art 215 - actul incheiat de organele de administrare in fraudarea
intereselor socie...
El prefigureaza disc privind conflictul de interese intre asociat si
societate. Persoana respectiva cand incheie un act in numele societatii, in loc sa
promoveze cu prioritate interesul societatii si sa nu se lase indrumat de interesul
sau personal el face exact invers. El realizeaza in interes propriu in dauna
interesului societatii - conflict de interese.
Cerinta ar fi ca interesul social trebuie sa domine in cadrul organelor
societatii.
Art 215 - cu titlu de principiu: in cazul in care nu ai dat propritate
interesului social, esti membru al organelor de administrare, acel organ care
reprezinta legal socitataea in relatiile cu tertii, si ai incheiat actul cu un tert prin
care ti-ai promovat interesul personal, atunci pt langa sanct raspunderii civile
care e si in legea speciala, ai e o sanct pe care legea 31 n o prevede ANUABILITATEA actului respectiv (relativa).
Legea 31 are niste condi=tii mai restrictive de aplicare a conflictului
de interese si sanctiuni mai limitate: rasp civila nu si nulitatea. TRb sa stalbilim
daca art 215 vine in completarea acestui sistem de reglementare al conflictului
de interese in cadrul societatii si adauga un nou nivel pe palierul sanctiunii nulitatea actului incheiat cu fraudarea interesului social.
ELEMENTELE PRINCIPALE
CONTRATUL DE SOCIETATE
Societatea comerciala ca sub de drept are 2 laturi care se
intrepatrund : ramura contractuala 0 se naste in baza unui contract si
institutionala in sensul ca odata nascuta ea este un sub autonom de drepturi si
obligatiicu patrimoniu disctinct de persoanele care au creat -o.
LEgea 31 reglementeaza intr un tot unitar. NCC reglementeaza in
locuri separat cele 2 laturi.
Necesitatea acestei forme: existau situatii in care persoanele de rang inalt
(senatorii din senatul romei) nu aveau voie datorita rangului lor
sa faca anumite operatiuni economice. Asadar ei au decis sa se asocieze
cu pers de rang inferior care aveau acesta posibilitate.
De asemenea, au aparut si in cazul persoanleor care aveau dreptul de a
face astfel de contracte dar nu aveau destule resurse. Atunci ele puneau
impreuna diferite bunuri in baza unei intelegi si desfasurau impreuna o
activitate, impartind atat riscurile cat si beneficiile activitatii. Oamenii se
asociaza pt a pune impreuna active si pt a imparti ricuri si beneficii in legatura
cu o activitate.
Dupa disparitia Imp Roman la mij sec V, socitataea ca si alte insitutii
romane, a intrat in declin accentuat pana la inceputul evului mediu cand ea
redevine importanta- odata cu dezvoltarea comertului.
Si in faza de renastere a societatii ea era un contract. Era o intelegere intre
parti.

Entitatea juridica - societatea - a aparut mai intai in orasele italiene,

orasele cetati, si apoi, cateva sec mai tarziu, a aparut in marile natiuni
medievale comerciale: Fr, Olanda, Anglia. Au aparut 2 tipuri de pers juridice:
(1) cele care aveau la baza un contract si (2) cele care aveu un monopol legal.
Avem 2 sisteme de dobandire a personalitatii juridice:
- acord de vointe si o sanct legala
- societate de monopol.
Acest sistem de sanctionare a scoietatii printr-un act admin distinct s-a
pastrat pana in sec XIX - in cadrul societatii pe actiuni.
Pe noi ne intereseaza sa existe acordul de vointe ca baza a constituire
a societatii dar si a functionarii ei ulterioare. Contractul de societate a fost
reglementat si de VCC doar ca acum fizionomia reglementarii s-a schimbt putin.
Reglementarea este in art 1881-1948 NCC. Ele practic reglementeaza contractul
cadru, baza tutut=ror societatilor comerciale - contractul de scoeitate simpla. O
var a acestui contract este regleemntata intre art 1949 - 1954 - asocierea
participantilor.
Conceptul asocierii unor persoane dintre care unele nu doreau sa fie
cunoscut publicului acest lucru. Astazi contractul de asociere in participatie nu
mai are aceasta trasatura a caracterului confuz al unor asociati. Fizionomia lui sa apropiat f mult de aceea a contractulii de sociatate simpla
Asocierea in participatie - folosita in continuare in varii domenii ( achizitii
publice etc)
Contractul de societate simpla : acel contract prin care 2 sau mai multe
pers se obliga fiecare fata de celelalte sa puna in comun aportul lor material sau
acolo unde permite legea, in munca, pentru a constitui un fond care sa fie folosit
pentru desf unor activitati cu scop de profit , astfel incat beneficiile si riscurile
din aceasta activitate sa fie impartite intre asociati.
#3 elemente fundamentale:
1. aport
2. scop comun - afectio socitatis
3. impartirea beneficiilor si pierderilor din activitatea respectiva;
Acest contract este complet, el creand o comuniune economica intre
acestia. De aceea se spune ca si numai contractul de societate creeaza o
colectivitate, a asociatilor, care este legata de acest obiectiv comun.
Colectivitatea nu are pers juridica.
Cea mai inalta forma de materialiare a acesti comunitati: societatea
comerciala. L 31.
CARACTERISTICI:
1. Cel putin 2 parti
2. Contract intuitu personae - increderea intre asociati este fundamentala;
3. Contractul este sinalagmatic si comutativ. Este bazat pe ideea de
impartie a beneficiilor si pierderilor,
4. Este cu titlu oneros - scopul este obt unui castig
5. MAsa patrimoniala distincta. Toate aceste bunuri care fac parte din
fondul comun au alta destinatie decat cea din patrimoniul de unde au plecat. In
cadrul acesti mase patrimoniale, exista o particica numita capital social.

Capitalul social se naste pe baa aporturilor si expresia valorica a

aporturilor aduse de asociati la fondul comun, la constituirea societatii. Nu poti
contrinui cu o datorie, doar cu active. Nu exista elemnt pasiv. Spre deoseb de
masa patrimoniala a societatii, care se creeaza dupa constit capital social si prin
folosirea bunurilor aduse la capital, in aceasta masa vor intra automat si
obligatii. La momentul 0 al constituirii, societatea are deja un patrimoniu. Acesta
are o latura activa - capitalul social si poate avea si anumite obligatii ( ex : chirie
pt sediu). PArtea pasiva este minima la mom consituirii mai ales raportata la
viitor.
ACest activ al pornirii vine din aporturile aduse de asociati.
CApitalul social nu este nici patrimoniu, dar nici nu putem asimila cu
un activ. Eexpresia unei valori active si nu reperezinta nici macar un bun
incorporal. El devine pt colectivitate o obligatie de a fi restituita in caz de
lichidare - aceasta e soarta lui ca si concept - wtf
Intr un bilant contabil : activ - aorturile, si in partea de pasvi capitalul
social.
E un element de pasiv al societatii!
Este un gaj general al credit chirografari : GRESIT!! ACest gaj
presupune un bun asupra caruia se constituie dar capitalul social nu e un bun!
Creditorii chirografari vor fi comportati de existenta in patrimoniul societatii a
unui numar cat mai mare de bunuri care nu sunt ipotecate. Cu cat sunt mai
multe acestea, cu atat au mai mult confortul credit chirografari ca vor avea ce
executa.
6. EXEC SUCCESIVA SAU DINTR-O DATA??
simplu: succesiva. Au fost dezbateri pt ca unii l-au vazut important numai
pt momentul consituirii: momentul in care asociatii se obliga sa aduca raportul.
Exista libertatea de a deroga de la niste norme.
7. Presupune forma scrisa ad probationem.
Contractul de soc simpla 1888 este dreptul comun pt toate formele de
scoiatate - contractuale sau persoane juridice. Sunt enumerate toate tipurile de
societati cunocute si care au regleemntare.
APORTUL - contributiile la acest fond comun al societatii
Aportul trb vazut di perspectiva a doua unghiuri: atat bunul in sine ..
2 momente: initial al contributiei si momentul ulterior al varsarii. In
completarea obligatiei de constituire. OData ce raporturile au fost subscrise, sau
i mom dobandirii personalitatii juridice, si daca exista o prevedere contrara ele
intra la pers juridica in patrimoniul acesteia iar la societatea contract - trece in
folosinta comuna a tuturor asoiatilor. Devine copropretatea acestora.
* sit particulare cand contribui cu un bun in sensul folosintei. (seminar)
Ca forme de aport:
1.Numerar - forma cea mai dezirabila. Moneda nationala sau valuta
2. Bunuri corporale - mobile sau imobile - daca se aduce imobil reulta ca
forma contractului : autentica!
1897 - bunuri incorporale: creante, fonduri ce comert etc.
3. Aportul in munca 1894 (3) care contribuie celui care participa sa
suporte pierderile intr-o anumita forma dar nu ii da statutul de asociat si nu ii da
titlu de particiapare la capitalul social!! - ASOCIAT PARTIAL

Aceasta discriminare aparenta - incertitudinea acestui aport este cea mai

mare - depinde de viata lui, starea de sanatate, capacitatea de a sustine efortul
in aceiasi parametri plus probleme de evaluare. - cat inseamna aceasta
contributie din aceasta societate?
Efectele pe care le creeaza subscrierea: iti da calitatea de asociat
subscrierea raportului. Cu conditiia sa il si versi in patrimoniul socieatii. Asociatii
chiar daca au aceleasi dr si oblig fundamentale nu sunt egale intre ele. Depinde
de valoarea aportului. Poate sa intervina si o anumita vointa/ recunoastere
acelui aport de catre asociati. Aceasta diferentiere economica duce la consecinte
juridice destul de importante. In functie de valoarea aportului - PUTEREA DE VOT
IN CADRUL SOCIETATII!!
Vei avea cota mai mare sau mai mica la impartirea beneficiilor.
Evident vei suporta in aceeasi cota si pierderile. Anticipand, problema in practica
este f redusa la soc comerciale pt ca quasimajoritatea - 2 tipuri de societati SRL
si SA - mai exista si alte tipuri dar sunt rar intalnite. Una dintre particularitati la
srl este ca asociatii au raspundere limitata - daca soc are insucces, ca regula ea
se va lichida si ce vor pierde asociatii reprezinta aportul. Este limitata in sensul
ca nu vine cnv sa zica ca i-a mai ramas o parte din creanta neacoperita si vor
trebui asociatii sa acopere.
O pers se obliga sa contribuie dar nu varsa la momentul in care este
prevazut in contract. art 1885 NCC - raspundere civila pt varsare- penalit de
intarziere si vor putea fi executati silit. Daca este vorba de alt bun decat
numerar, a aduce i patrimoniul social altcv decat s-a obligat, inseamna sa incalci
contr de societate. Cert este ca pana ala mom la care aportul nu este varsat acel
asociat nu participa la viata societatii - nu are dr de a vota, de a incasa etc.
Poate opera o rezilierea partiala.n Cauza incetarii va fi mai degraba imposib
atingerii scopului.
Diferenta intre val nominala si val reala a capitalului!!
Aporturi de natura diferita - fond comun - care e valoarea acestui fond
comun?
Primul pas: prin contr de societate - sa pui in dr fiecarui aport cat
valoreaza in lei/valuta. AT toate aporturile au un numitor comun si vei avea o val
totala a acestor aporturi - val REALA a fondului comun.
Aportuirle - expresia valorilor. Acestea sunt egale cu val nominala - adica
reflecta in integralitate valoarea capitalului sociale.
Sunt situatii in care prin vointa sociala lucrurile se complica: tu ai adus 100
0000 lei dar noi nu dam tie echivalent in capitalul social nominal - iti dam 100
000 ( 10%) - diferenta se duca intr un cont de capital dintre aport si valr
nominala acordaaa se numeste PRIMA (DE SUBSCRIERE). Aceste prime trebuie
date inapoi in cazul unei lichidari. Consecinta ca am discrepanta intre al reala si
nimnala. Dpdv al cunatificarii dr de societate - baza de raportare este val
nominala pt ca ceea ce va fi inreg la registrul comertului este capitalul in valoare
nominala - ceea ce au agreat sociatii ca va fi acordat fiecarui asociat in schimbul
aportului sau. Valoarea nominala are un element specific: porneste de la val
reala dar nivelul esi este data de acordul de vointa dintre asociati! DEce si-ar
dori un asociat sa primeasca mai puitn? pt a gratifica pe cineva, sau datorita

puterii de negocierii a celorlalti, vine un investitor care nu se pricepe si avndu - l

pe acel angajat atunci pt a-i incuraja le dai o putere mai mare de a negocia. wtf
A doua pb in leg cu valoarea nominala: odata ce ai stabilit capitalul
social cu val nominala, conform legii, el se imparte in parti egale (94 (2) - parti
de interes). Avem un capital de 100 mii de lei si impartim in 100 mii de parti.
Fiecare parte este egala cu ea insasi! Confera aceleasi drepturi si aceleasi
privilegii si de ea se leaga aceleasi obligatii. PT a fi asociat trebuie sa ai cel putin
o parte sociala. Dif dintre asociativine din nr de parti sociale. sunt indivizibile(trb
sa fie reprezentate su forma de fractii - ele sunt numere unitare. Fiecare
persoana are un numar de parti de interes unitar. Nu are 5 parti si jumatate.
are5 sau 6. Nu e niciun mecanism permis care sa le divizeze. Este posibilitatea
de a la reduce ca valoare si de a creste numarul lor dar tot unitar. Restructurare
a valorii nominale a capitalului. nu mai impartim in 100 000 ci in 10 000.
Circulatia partilor de interes: dpdv patrimonial Nu fac parte din patrimoniul
societatii. Ele sun elemente NEMATERIALE. Sun bunuri incorporale. Pe langa
faptul ca reprezinta calitatea de asocit si legitimeaza ast asociatului la viata
societatii ele exprima si alte drepturi persoanle patrim sau nepatrim ale
asociatului in aceasta calitate. In momentul in care ele constituie o expre a unor
drepturi patrimoniale ele capata un statutu de drepturi patrimoniale. ASupra lor
se pot contitui ipoteci art ipoteci imobiliare.
Art 1901 stabileste si faptul ca pot fi instrainate. ASociatul poate sa
transfere cu orice titulu o parte de interes. DAca vrea sa trasnfere toate partile
de interes el poate iesi din societate. Nu e relevant ca el trasnfera o parte sau pe
toate ci este revlevant faptul ca dobanditorul dobandeste si calitatea de asociat!
Acea parte ii confera drepturi in cadrul societatii: dr de vot etc. Asta inseamna
ca si lui trebuie sa i se aplice aceeasi regula a caract intuitu personae care
trebuie sa fie pe tot parcursul activitatii societaii. Ceea ce explica cu reglem in
1901 : trasnm in imiteele prevazute de lege si contract iar daca se transmit in
afara societatii atunci trebuie consimt tuturor celorlalti asociati pt ca e vba
de a veni cineva nou in societate!
Per a contrario in cazul in care se transfera din patrim unui asociat in
patrim altui asociat nu mai e nevoie de acest consimtamant pt ca increderea a
fost veriicata.
La mostenire: poti sa elimini beneficiul succesoral care cade in mainile
succesorilor Trb sa existe un reperezentant.. etc. Vorbim de situatia in care se
instraineaza intra vivos: 2 variante legislative
1 sanct cea mai dura : se considera ca actul a fost inncheiat cu incalcarea
unei dispozitii imperative -> nulitate abs
Nu e practic deoarece asoc respectiv a rvut sa iasa din sociatate. Anuland
contractul il bagi impotriva vointei lui in societate.
2. In asemena situatii se naste ope legis un drept de rascumparare in
patrim fiecarui asociat - de a cumpara acele parti de interes. - 60 de zile
de cand a cun sau trebuia sa cun cesiunea. In acelasi timp se patreaza si caract
intuitu personae.
La ce valoare se faceaceasta revanzare: legea spune ca se stab de catre
un epert agreat de partie cesiunii.
Problemele care apar:
a. Acest contract incheiat cu incalcarea legii e un contract valabil sau nu ?

Dpdv: nerespect obligatiei de a vinde catre a sociat e clar ca la mom

vanzarii era titular deplin =contractul e valab. DAca nu e incetat si a trecut
termenul de 60 de ile contr isi pastreaa efectele si asociatul respectiv trebuie
acceptat in societate!!!
Pe planul stabilirii valorii: puteam avea si alt asolutie: asociatul va
cumpara la pretul initia. Il obligai pe asociat din dorinta de a pastra caract intuitu
personae.
ACt in prasundere civila impotriva cumparatorului initial - greu de gasit un
temei juridic.
Avem o garantie contra evictiunii, o garantie contra viciilor. Mai e o
garantie pt buna functionare, dar practic el nu poate exercita ...
Temeiul unei actiuni in despagubire avand ca temei contr de vanzare
cumparare- discutabil! Inclusiv in sit unor societati comerciale care prevad
conidtii limitative de instrainare care neecesita consimt asociatilor si acesta
neobtinanadu se se instraineaza catre un tert.
3. Impartirea profiturilor si a pierderilor
Impartirea se face pe principiul proactor?? pro rata
PArticipi la beneficii in aceeasi proporti
se poate deroga: poti avea aceeasi proportie sau proportii diferite pt riscuri
si beneficii. O sing limitare exista: sa nu ai o clauza .... sa nu existe cnv care are
dr sa primeasca toate beneficiile sau sa existe cineva care sa suporte toate
pierderile. CEea ce insa legea actuala introduce este o limitare suplimentara. Pot
participa in mod diferit cu conditia ca diferetenele intre cote sa fie rezonabile.
Trebuie sa existe o justificare. Trb sa se justifice de ce exista aceasta diferenta!
Daca nu exista aceasta rezonabilitate putem deduce ca acea clauza
nu este valabila chiar daca este intr-un contract semnat de toti asociatii.
4. Afectio societatis
Scopul fundamental al oricarei societati: scopul societatii. - conceptul
abstract al comunitatii de interese - de aici si ideea de conflict de interese.
Societatea presupune un sistem de organizare si functionare. Aceasta
colectivitate va functiona o anumita perioada. In toata aceasta perioada de
organizare si functionare asociatii se implica in luarea deciziilor de functionare.
DAca n ar fi afectio societati ca cerinta fundamentala ar fi un haos : PT ca
oricand ar putea sa apara interese individuale. atunci cand aceste interese nu
mai ajuta la realizarea interesului comun tu nu trebuie sa te contrapui interesului
comun ( si faci acte de punere in executare=> faci ceva contra interesului) art.
cu aplicatie particulara 1903 care reglementeaza oblig de neconcurenta.
ASoociatul nu poate face concurenta societatii pe cont propriu sau altei
personae. Nici nu poate face operatiuni pagubitoare pt societate. Au fost
benefice.
Alineatul 2 este o aplicare a alineatului 1: asociatul nu poate lua pe contr
propriu sau al altuia parte la activitate care conduce la privarea societatii de
bunurile prestate sau cunostintele specifice la care asociatul s-a obligat. Textul
devine obscur:)) De ce este privata societatea: bunuri cunostinte prestatii specifice la care asociatul s-a obligat. Daca se aplica la toate cele 3 elemente si la bunuri - atunci ar inseamna ca apare sistuatia de conflicct de interese si

atunci cand societatea incheie un raport cu un tert si datorita acelui contract

societatea pierde bunul respectiv. Cum pierde munca sau cunstinta e mai greu
de imaginat. Se extinde sfera conform acestui articol
Mesajul este clar: nu poti sa folosesti bunurile intr-un interes personal care
contrvine interesului societatii. In situatia in care se poate ... in cazul unui
contract de care a beneficiat si asociatul si societatea - un castig material sau
incorporal - este acest caz un conflict de interese? o incacare a oblg de
concurenta? parerile sunt impartite. Textele 1903 (2) privare! daca nu exista o
pierdere, nu se aplica alin 2. (1) mai complicat - sfera mai larga - daca e
pagubitoare pt societate e clar. daca nu - nu exista o nuanta in lege. e o ativitate
concurentiala , ai incalcat interdictia. Rezultatul e ca vei raspunde.
Interdictiile cu privire la actele care beneficiaza si societatii si asociatului 1904 spune ca ... Ceea ce este important este ca dacaai consimt celorlalti
asociat tu poti folosi toate bunurile in interesul tau. CEea ce inseamna ca
interdictia nu este absoluta si ramane sa vedem la legea 31 daca acest spirit
poate fi aplicat si legii 31.
Trebuie sa recunoastem si validitatea interesului personal si ca atunci cand
interesul personal coincide nu afecteaza interesul societar..
1905: fondurile comune - fondurile banesti nu le poti folosi in interes
personal. Doar cu acordul celorlalti poti in anumite limite sa iei o suma de bani
pt cheltuieli particulare. Pt ca fondurile banesti sunt sangele oricarei activitati oricand vor fi necesare societatii si daca dai voie sa ia toate fondurile, poti bloca
societatea.
PE de alta parte faptul ca asoc pot lua o suma de bani se coroboreaza cu
ideea de distribuire a beneficiilor. - poate lua ca un felde avanas, la un moment
dat se ajungel la o compensare.