Mars pe ruta Volos(Grecia)Toamasina(Madagascar)

Caracteristici fizico geografice:

Marea Mediterana
Marea Mediteran (sau simplu Mediterana) este o mare de tip
mediteranean cuprins ntre Europa central, Asia occidental i Africa
de nord, care comunic cu Atlanticul oriental. Cu 2,5 milioane de km i
aproximativ 3.860 km lungime, este marea cea mai mare din lume.
[necesit citare] Apele sale, care scald cele trei peninsule ale Europei
(Iberic, Italic i Balcanic), comunic cu Atlanticul prin intermediul
strmtorii Gibraltar, cu Marea Neagr prin strmtorile Bosfor i Dardanele
i cu Marea Roie prin canalul Suez.

Suprafa: 2,51 milioane km

Dimensiuni: 4.000 km de la vest la est, 800 km de la nord la sud;

46.000 km de litoral

Adncime: medie: 1.370 m, maxim: 5.210 m (la Matapan, Grecia)

Schimbarea apei: la fiecare 90 ani

Producie de pete: 2 % din totalul mondial

Salinitate medie: 3,5 %

Ruri i fluvii care se vars n Mediteran: 69 ruri, care aduc o

cantitate de 283 km de ap i alte materii pe an

Ruri importante: Ebro, Po, Nil.

8.2 Consideratii climatice

Marea Mediterana , datorita asezarii sale in apropierea Tropicului

Racului si la adapostul coastei inalte a sudului Asiei Mici si a Europei ,
ferita de curentii reci dinspre nord , are un climat subtropical . Verile sunt
calduroase si secetoase , iar iernile relativ calde si bogate in ploi .
a)

Temperatura atmosferei

Repartizarea temperaturii este dependenta de caracteristicile coastei ce

o inconjoara .
In general se poate spune ca nu exista diferenta de temperatura sub
aspectul sezoanelor , aceasta remarcandu-se numai intre vara si iarna .
Sub aspectul coastelor adiacente , este de remarcat faptul ca
temperaturile sunt mult mai ridicate pe coasta de sud , de-a lungul
litoralului african si in estul Mediteranei .
Pe coasta de sud , respectiv in apropierea litoralului Africii , incepand
de la Ceuta si pana la Capul Bon , coasta fiind inalta si impadurita ,
temperaturile sunt mai scazute in raport cu cele inregistrate spre est ,
respectiv pe coastele Tunisiei , Libiei si Egiptului . Dealtfel este
recunoscuta regiunea Libiei , in special in Golful Gabes , ca un pol al
caldurii , unde temperaturile sunt in mod curent peste 40 0 . Litoralul , in
portiunea dintre punctele amintite este arid si nisipos .

In largul marii media temperaturilor

iar cantitatea de precipitatii mai uniforma .

este

mai constanta ,

b) Regimul vanturilor
O caracteristica a Marii Mediterane este aceea ca nu exista vanturi
dominante care sa bata peste toata suprafata ei in mod regulat si intr-un
anumit anotimp .In mijlocul marii bat vanturi care uneori au directia est vest . In general , vinturile strabat marea cu o frecventa mai mare in jurul
axului nord-sud , explicatia fiind depresiunile locale formate in apropierea
litoralului african .
Vanturile locale dominante sunt cunoscute sub diferite denumiri :

Sirocco este un vant uscat din directia sud sau sud-est ce bate in
bazinul mediteranean cand deasupra nordului Africii se instaleaza un
maxim barometric , iar in Marea Mediterana , o zona depresionara . In
cazul extinderii anticiclonului Azoric , in nord-vestul Africii vantul sufla
deasupra marii , se incarca in scurt timp cu mari cantitati de vapori de
apa , astfel ca in partea centrala si nordica a Mediteranei Sirocco
devine un vant cald si umed .

Gregale este un vant rece care bate din directia nord-est , in

partea centrala a Marii Mediterane , dinspre Grecia inspre Marea
Ionica . Sufla mai ales in timpul iernii , cand atinge adeseori forta
8Bf pe coastele Siciliei si ale insulei Malta .

Levante / Levantade / Levanter este numele dat vantului de est

care bate in imprejurimile Gibraltarului din martie pana in iunie si in
octombrie . Nu depaseste forta 7Bf .

Vendavales este un vant tare din directia sud-vest , ce bate in

regiunile dintre coastele nord-africane si coastele Spaniei . Este mai
frecvent spre sfarsitul toamnei si la inceputul primaverii , fiind asociat
cu violente grenuri (vijelii) , descarcari electrice si trombe marine . In
golful Valencia , valurile mari de hula preced cu aproximativ 24 de ore
un puternic vant de est , iar la Alicante , un vant puternic din directia
nord .

Libeccio este un vant cu caracteristici similare care bate din sudvest si vest pe coastele Sardiniei si Italiei de Sud .

Ponientes este un vant de vest care bate in stramtoarea

Gibraltar , alternand in cursul anului cu Levanter .

Leveche este un vant de sud , cald uscat si incarcat de pref , care

sufla in vacinatatea lui Ponientes .

Marin este un vant cald si umed care bate in lunile de vara in

golful Lion dintr-o directie cuprinsa intre sud-vest si sud-est .Este mai
putin intens decat Mistralul .Atinge intensitatea maxima pe coasta
spaniola , intre Sete si Aigues Mortes .

Provenza este un vant de nord-nord-vest ce sufla in timpul

iernii in regiunile de coasta ale Italiei , cuprinse intre Genova si La
Spezia .

Raggiature actioneaza pe coastele de est ale insulei Corsica ,

intre Cap Corse si Bastia

ca gren (vijelie) de vest .Acest tip de vant izbucneste brusc si bate cu

viteze cuprinse intre 40-60Nd . In timpul actiunii lui , presiunea
atmosferica creste brusc cu aproximativ 4mb , temperatura scade cu
pana la 100C , iar umezeala relativa a aerului creste sensibil . Pe de alta
parte vantul "sare brusc" rotindu-se in sens retrograd .

Maestro sau Mistralul este un vant catabatic (descendent) de

nord-vest sau nord care bate in Golful Lion si in regiunile din nord ale
Insulelor Baleare si Sardiniei , atingand forta 9Bf .Sufla cu putere mai
ales iarna , cand efectul catabatic in Alpii Maritimi Francezi intensifica
scurgerea aerului rece prin Valea Rhonului .

Tramontanes este un vant catabatic de nord-vest ce bate pe

coastele spaniole si franceze ale Golfului Lion , cuprinse intre Port
Vendres si Perpignon . Declansarea brusca si taria lui constituie un
real pericol pentru navele surprinse la ancora nepregatite . Atinge si
depaseste deseori viteza de 32 Nd .
Brizele , vanturi care bat tot timpul anului in regiunile de litoral marin ,
sunt obisnuite , diferentiindu-se numai prin directia si intensitatea lor .
c) Regimul ploilor

Datorita aspectului si caracteristicilor uscatului , regimul ploilor este

foarte diferit . In general ploile sunt mai abundente pe coasta de nord
decat pe coasta de sud , in special la est de Capul Bon , unde coasta

este joasa , nisipoasa si lipsita de vegetatie , pana in Peninsula Sinai

inclusiv Gaza .
Ceata : Din 365 de zile , aproximativ 320 sunt zile frumoase cu cer
senin , renumit pentru Marea Mediterana . Masele de aer rece ,
transportate de vanturile de la nord sau din zona insulelor Azore , in
contact cu aerul cald al Mediteranei produc ceturi mai ales in bazinul
vestic si in apropierea coastelor Italiei , Frantei , Spaniei si Africii pana la
Capul Bon sau Insula Malta .In estul marii ceata este mult mai rara .
Fenomenul este mai frecvent in sezonul rece .
8.3 Consideratii hidrologice
a) Adancimile si modul de repartizare
Marea Mediterana este o mare cu adancimi mari . La 100 mile sudvest de Capul Tainaron adancimea este de 4 597 m ; in acest punct pe o
distanta de 2 km diferenta de nivel este de 2 200 m, cu o panta de
410 . In dreptul Insulelor Baleare adancimea este de 3150 m , iar in
Marea Tireniana de 3 730 m .
Ape cu adancimi mai reduse se intalnesc doar in Golful Lion .

b) Natura reliefului subacvatic este foarte diferita , de la stancoasa

cu fund neted sau neregulat si pietris in partea de nord , la nisipuri si mal
in partea de sud si la gurile fluviilor .Locurile de ancoraj sumt indicate in
cartea pilot a Mariii Mediterane .
c) Transparenta , culoarea si salinitatea apei
Transparenta Mediteranei este renumita , aceasta atingand valori
pana la 50-60 m , iar culoarea marii este bleumarin deschis .
Temperatura apei la suprafata atinge valoarea de +24 0 C iar de la
350 m adancime in jos o temperatura constanta de +12,7 0C
(homotermie) pana la fund . Acest lucru se explica prin faptul ca
Mediterana cu Oceanul Atlantic prin Str. Gibraltar , pe al carui fund se
gaseste un prag situat la circa 350m .Temperatura de la suprafata
Mediteranei este in general mai mare decat a Oceanului Atlantic . Dela
suprafata si pana la nivelul orizontal al pragului de la Gibraltar
temperatura scade in ambele parti ale lui la +12,7 0 C. apele care trec
pragul au o temperatura de +12,7 0C , apele mai reci sunt oprite de

praguri care mentin o stratificatie constanta . In Oceanul Atlantic

temperatura scade pana la +20 C .
Marea Mediterana are o salinitate mai ridicata (36-39 0/00 ) decat a
Oceanului Planetar datorita evaporatiei foarte intense , 4 200 000 m3 pe
an , ce nu este decat partial acoperita de aportul putin substantial al
fluviilor care se varsa in cuprinsul ei (doar 1000000 m 3 anual) . De-a
lungul tarmurilor sudice , singurul fluviu insemnat care se varsa in Marea
Mediterana este Nilul (6 671 km) - cel mai lung din lume - ce debuseaza
printr-o imensa delta , dar al carui debit este destul de modest ( 2
300m3/s ) ocupand doar locul 23 in lume . Pe tarmurile europene ale
Mediteranei se varsa doar cateva fluvii mai importante : Ebrul , Ronul ,
Tibrul , Padul , Marita .
Enorma diferenta dintre evaporatie si debitul apelor curgatoare ce se
varsa in Mediterana este completat prin aportul precipitatiilor ( mai
abundente in perioada octombrie - martie ) si al apelor pe care le
primeste din Oceanul Atlantic si din Marea Neagra .
d) Curentii
In Marea Mediterana exista un curent circular general in sens direct ,
cu directia vest-est pe coasta Africii si est-vest in partea de nord si care
urmarind configuratia coastei , are diferite ramificatii si directii .
e) Elementele valurilor
Bazinul de est este mai putin agitat fiind mai larg si mai putin bantuit
de furtuni , in schimb bazinul de vest care este si mai ingust si cu
diferente mari de clima , pe distante mici este bantuit mai des de furtuni .
Valurile din zona Sicilia , Corsica , Sardinia , Baleare precum si din zona
coastei Africii de la Tunis la Capul Bon , pun navele in dificultate din
cauza spatiului de manevra redus .
In Mediterana predominanta este hula de vest sau de nord-vest .Hula
puternica este mult mai des intalnita in bazinul vestic decat cel estic .
intre Corsica si Insulele Baleare, valurile de hula au o inaltime mai mare
de 4m atingand procentajul de 10% in intervalul noiembrie-martie.

Canalul Suez
Aflat la vest de Peninsula Sinai, este un canal de 163 km lungime,
i lat de 300 m n cel mai ngust punct. Este situat n Egipt, ntre
oraele Port Said (Br Sa'd) la Marea Mediteran i Suez (al-Suways)
la Marea Roie. Canalul permite trecerea n ambele direcii a navelor
ntre Europa i Asia, fr s mai fie necesar nconjurarea Africii pe la
vest. nainte de deschiderea canalului n 1869, bunurile erau uneori
transportate ntre Marea Mediteran i Marea Ro ie pe pmnt.
Canalul e format din dou pri, la nord i la sud de Marele Lac Amar,
legnd Marea Mediteran de Golful Suez la Marea Roie.

Canalul Suez este mrginit de Port Said (3116N 3219E) i Golful

Suez (2956N 3234E). Msoar 163 km lungime i 300 m lime n cel
mai ngust loc.
Canalul nu are ecluze, deoarece nu exist diferene de nlimi.
Permite trecerea navelor cu deplasament de pn la 150.000 de tone.
Pot trece navele cu pn la 16 m pescaj, i exist planuri de a mri acest
pescaj la 22 m pn n 2010, pentru a permite

trecerea superpetrolierelor. Astzi superpetrolierele pot descrca o parte

din ncrctur ntr-o barj a canalului, i o pot rencrca la cellalt
capt. Exist o singur band de navigaie, cu mai multe locuri de
depire. De obicei, trei convoaie tranziteaz canalul zilnic, dou ctre
sud i unul ctre nord. Trecerea dureaz ntre 11 i 16 ore, cu o vitez de
circa 8 noduri. Viteza redus previne erodarea malurilor canalului de
valurile generate de nave.
Din 1980 s-a deschis un tunel (Tunelul Ahmed Hamdi) pe sub
canal, i ncepnd cu 1999, canalul este traversat de o linie de nalt
tensiune. O linie de cale ferat aflat
pe malul de vest parcurge paralel ntreaga sa lungime.
Volumul de trafic a atins, n 1991, aproximativ 18.300 parcurgeri
ale canalului, cu un tonaj total de 426 milioane tone. Marcajul kilometric
este nnumere arabe i este pozitionat pe malul vestic al canalului.
Regulamentul de trafic naval prin canal i n porturile sale este fixat de
Autoritatea Naval a Canalului Suez. Aceste regulamente sunt aplicabile
att pentru nave de rzboi, ct i pentru cele comerciale i civile. Zona
canalului este port liber.
Navele cu lungime de cel mult 50 m pot tranzita canalul cu pescaj
de 18,9 m. Navele cu balast cu lungime mai mare de 74,67 m i pescaj
la prova 9,75 m i 11 m la pup pot trece canalul doar n condiii de calm
i vizibilitate, cu viteza vntului mai mic de 10 Nd.

Marea Rosie
Este un intrnd al Oceanului Indian ntre Africa i Asia. Legtura cu
oceanul se face prinstrmtoarea Bab el-Mandeb i prin Golful Aden. n
nord se afl peninsula Sinai, Golful Aqaba i Golful Suez (care face
legtura cucanalul Suez). Marea are circa 1 900 km lungime, i o lime
maxim de 300 km. Fundul mrii are o adncime maxim de 2 500 m n
fosa median central, i o adncime medie de 500 m, ns are de
asemenea o platform continental extins, cunsocut pentru via a
submarin, i pentru coralii si. Marea are o suprafa de circa 450

000 km i reprezint mediul de via a numeroase specii

de nevertebrate i a 200 de specii de corali. Face parte din Marele Rift
African i este cea mai nordic mare tropical a lumii.
Temperaturile la suprafaa apei rmne relativ constant la circa
2125 C, iar temperatura i vizibilitatea rmn bune pn la o adncime
de 200 m, ns marea este cunoscut pentru vnturile sale puternice i
curenii locali neltori. Marea se lrgete n continuare; se crede c n
timp va deveni un ocean (aa cum s-a propus n modelul lui Tuzo
Wilson).
Marea Roie are o salinitate mai mare dect media planetar.
Acest lucru se datoreaz mai multor factori:
1) rata ridicat aevaporrii i precipitaii,
2) lipsa unor cursuri de ap dulce care s se verse n mare, i
3) legtura ngust cu Oceanul Indian(i salinitatea lui mai joas).
La un moment dat n perioada teriar, strmtoarea Bab el
Mandeb a fost nchis, iar Marea Roie s-a uscat, devenind o
depresiune goal, cu solul srat.

Oceanul Indian
Oceanul Indian este al treilea ocean ca mrime din
lume. Acoper aproximativ 20% din suprafaa oceanic a Pmntului,
are o suprafa de 73.556.000 km iar volumul oceanului este estimat la
292.131.000 km.

Este mrginit n nord de subcontinentul Indian, n vest

de Peninsula Arabic i Africa, n est de Malaezia, Insulele Sunda i
de Australia i n sud de Oceanul Antarctic. Cel mai mare fluviu care se
vars n Oceanul Indian este fluviul african Zambezi.
Pe fundul Oceanului Indian se afl dorsala subacvatic
central-indian cu o direcie nord-sud, praguri i gropi de diverse
adncimi. ntre aceste gropi se numr Groapa Sunda cu o adncime
maxim de 7455 m i Groapa Diamantelor cu o adncime maxim de
8047 m, aceasta fiind adncimea maxim a Oceanului Indian.
Oceanul este bntuit de cutremure ca de exemplu mai
recent la data de 26 decembrie 2004 a avut loc un cutremur cu
intensitatea de 9,2 pe scara Richter, avnd epicentrul n apropiere de
insula Sumatra cu coordonatele 333' Lat.N/958' Long.E.
Acest cutremur submarin a declanat valuri uriae cu o vitez de
500 km/h numite Tsunami, producnd n Indonezia, Tailanda, India i Sri
Lanka un numr de peste 300.000 de victime omeneti.
Regimul termic din jumatatea Nordica a Oceanului Indian
se rasfrange si asupra salinitati apelor sale, care in cateva zone atinge
cele mai mari valori din inregul Ocean Planetar, astfel, Marea Rosie are
salinitatea medie de 40 la mie fapt ce se explica prin temperatura medie
anuala destul de ridicata 32 grade C, iar Golful Persic are o salinitate
medie de 35-40 la mie, mai coborata in partea de nord, unde se varsa
Tigrul si Eufratul si mai ridicata in partea sudica.
Climatul in Oceanul Indian este caracterizat de musonul
de Nord-Est ce se desfasoara din decembrie pana in aprilie, musonul de
sud-vest care isi face aparitia din iulie pana in octombrie, cicloanele
tropicale care in lunile mai-iunie si octombrie-noiembrie, in partea de
nord a Oceanului Indian si lunile ianuarie-februarie, in partea de sud a
Oceanului Indian.
Ghetarii formati in zona Antarctica patrund in partea
sudica a Oceanului Indian pe o directive nord-estica. Ghetarii pot fi
intalniti pana la latitudini de 35S in tot timpul anului, insa mai adesea din
iulie pana in noiembrie. Ghetarii care se afla in Oceanul Indian constau
in portiuni de gheata care s-au rupt din masivele blocuri de gheata aflate
pe tarmul continentului Antarctic, insa pot atinge dimensiuni foarte mari.

Ziua nr. 1
13.01.2015

1.Vantul:

La pornire:

 Vantul bate din Nord

Viteza vantului 6 Km/h
Forta vantului 2, avem parte de o briza usoara.
Pe parcursul zilei nr. 1:
Vantul bate din Sud-Vest
Viteza vantului intre 15-20 Km/h
Forta vantului 3, avem parte de vant slab.
2.Presiunea:

Ne aflam in interiorul unei depresiuni si v-om

traversa prima zi exact prin centrul acesteia.
La pornire:
Presiunea intre 1028-1026 mb

Pe parcursul zile nr. 1:

Presiunea intre 1016-1018 mb
3.Valuri:

La pornire:
Valurile vin din Nord
Inaltimea valurilor intre 0.25-0.5 m
Mare de gradul 1
Pe parcursul zilei nr. 1:
Valutile vin din Sud-Est
Inaltimea valurilor intre 0.5-1 m
Mare de gradul 1

4.Vizibilitatea:

La pornire:
Vizibilitatea este peste 10 Mm
Pe parcursul zilei nr. 1:
Vizibilitatea este peste 10Mm

5.Pracipitatii:

La pornire:
Precipitatii sub 0.1 mm/3hr
Pe parcursul zilei nr. 1:
Precipitatii intre 0.2-0.5 mm/3hr

6.Nebulozitate:

La pornire:
Norii acopera cerul in proportie de sub 10%
Gradul nebulozitatii 0
Pe parcursul zilei nr. 1:
Norii acopera cerul in proportie de 50%-60%
Gradul nebulozitatii 4

7.Temperatura:

La pornire:
Temperatura intrre 10-12

Pe parcursul zilei nr. 1:

Temperatura intre 16-20C

Ziua nr. 2
14.01.2015

1.Vantul:

Inca in Marea Neagra:

Vantul bate din Vest-Sud-Vest
Viteza vantului intre 10-15 Km/h
Forta vantului 2 spre 3, avem parte de vant
slab.
In Marea Rosie:
Vattul bate din toate partile
Viteza vantului intre 15-20 Km/h
Forta vantului 3, vant slab

2.Presiunea:

Din Marea Neagra actioneaza o depresiune care se

deplaseaza spre sud, din Oceanul Indian actioneaza o
alta depresiune, iar anticiclonul siberian facandu-si
simtita si el prezenta rezulta ca in zona Marii Rosii ne
aflam intr-o sa barica.
Inca in Marea Neagra:
Presiunea este intre: 1018-1019 mb
In Marea Rosie:
Presiunea intre: 1020-1015 mb
3.Valuri:

Inca in Maarea Neagra:

Valuri din Vest
Inaltimea valurilor 1-1.5 m
Mare de gradul 2
In Mrea Rosie:
Nu sunt valuri
Marea de grad 0

4.Vizibilitatea:

Inca in Marea Neagra:

Vizibilitatea este peste 10 Mm
In Marea Rosie:
Vizibilitatea este peste 10Mm
5.Precipitatii:

Inca in Marea Neagra:

Precipitatii intre 0.1-0.5 mm/3hr
In Marea Rosie:
Precipitatii intre 0.1-o.5 mm/3hr

6. Nebulozitate:

Inca in Marea Neagra:

Nebulozitate intre 25-40%
Nebulozitate de gradul 2
In Marea Rosie:
Nebulozitate sub 10% cu portiuni de intre
40%60%
Nebulozitate de gradul 0 cu portiuni de gradul 3
spre 4
7.Temperatura:

Temperatura intre 20-24C

Ziua nr. 3
15.01.1015

1.Vantul:

Vantul pe parcursul zilei:

 Bate din toate directiile

Viteza vantului intre 25-30 Km/h
Forta vantului 4, vant moderat
2.Presiunea:

Ne aflam in continuare in interiorul seii barice.

Pe parcursul zilei:
Se pastreaza constanta de 1015 mb

3.Valurile:

Pe parcursul zile:
Nu sunt valuri
Mare de gradul 0

4.Vizibilitatea:

Pe parcursul zilei:
Vizibilitatea este peste 10 Mn

5.Precipitatii:

Pe Parcursul zilei:
Precipitatii intre 0.2-1 mm/3hr

6.Nebulozitate:

Pe parcursul zilei:
Nebulozitate de 50-75%
Nebulozitate de gradul 4 spre 5

7.Temperatura:

Pe parcursul zilei:
Temperatura cuprinsa intre 24-26C

Ziua nr. 4
16.01.2015

1.Vantul:

Pe parcursul zilei:
Vantul bate in continuare din toate partile
Viteza vantului intre 5-15 Km/h
Forta vantului este de 2 spre 3, briza usoara si
vant slab

2.Presiunea:

Pe parcursul zilei:

 Presiunea cuprinsa intre 1015-1010 nb

3.Valiurile:

Pe parcursul zilei:
Nu sunt valuri
Are de gradul 0

4.Vizibilitatea:

Pe parcursul zilei:
Constanta peste 10Mm

5.Precipitati:

Pe parcorsul zilei:
Precipitati intre 0.1-0.2 nn/3hr

6.Nebulozitatea:

Pe parcursul zilei:
Nebulozitate intre 40-50%
Nebulozitate de gradul 4

7.Temperatura:

Pe parcursul zilei:
Temperatura cuprinsa intre 24-26C

Ziua nr. 5
17.01.1015

1.Vantul:

Pe parcursul zilei:
Vantul bate din Nord-Est
Viteza vantului 10-15 Km/h
Forta vantului 4, vant moderat

2.Presiunea:

Pe parcursul zilei:
Presiunea cuprinsa intre 1050-1010

3.Valurile:

Pe parcursul zilei:
Valurile vin din Nord-Est
Inaltimea valurilor cuprinsa intre 2-3 m
Mare de gradul 3

4.Vizibilitatea:

Pe parcursul zilei:
Ramane constanta peste 10Mm

5.Precipitatiile:

Pe parcursul zilei:
Intre 0.1-0.5 nn/3hr

6.Nebulozitate:

Pe parcursul zilei:
Nebulozitate intre 25-40%
Nebulozitate de gradul 3

7.Temperatura:

Pe parcursul zilei:
Temperatura cuprinsa intre 20-24C

Ziua nr.6

18.01.2015

1Vantul:

Pe parcursul zilei:

 Vantul bate din Nord-Nord-Est

Viteza vantului intre 10-20 Km/h
Forta vantului 2 spre 3, briza usoara si vant
slab

2.Presiunea:

Am intrat in aria de influenta a unei depresiuni care se

deplaseaza spre Sud-Est de langa insula Madagascar
unde se pare ca se formeaza o a;lta depresiune.
Pe parcursul zilei:
Presiune cuprinsa intre 1010-1005 mb
3.Valurile:

Pe parcursul zilei:
Valurile vin din Nord-Est
Inaltimea valurilor cuprinsa intre 1-2 m
Mare de gradul 3, vant slab

4.Vizibilitate:

Pe parcursul zilei:
Vizibilitate peste 10Mm
Urmata de o zona de vizibilitate cuprinsa intre
8-10Mm

5.Precipitatii:

Pe parcursul zilei:
Precipitatii sub 0.1 mm/3hr

6.Nebulozitatea:

Pe parcursul zilei:
Nebulozitatea intre 40-50%
Nebulozitate de gradul 3

7.Temperatura:

Pe parcursul zilei:
Temperatura cuprinsa intre 24-26C

Ziua mr. 7
19.01.2015

1.Vantul:

Pe parcursul zilei:
Vantul bate din Nord

 Viteza vantului 15-20 Km/h

Forta vantului 3 spre 4, vant slab si vant
moderat
2.Presiunea:

Pe parcursul zilei:
Presiune este intre 1000-1010 mb

3.Valutile:

Pe parcursul zilei:
Valurile vin din Nord-Est
Inalimea valurilor este cuprinsa intre 1-2
m
Mare de gradul 2 spre 3

4.Vizibilitatea:

Pe parcursul zilei:
Vizibilitatea este peste 10 Mm

5.Prcipitatiile:

Pe parcursul zilei:
Precipitatiile sunt cuprinse intre 0.1-0.2
mm/3hr

6.Nebulozitatea:

Pe parcursul zilei:
Nebulozitatea variaza de la 10% pana la
85%
Gradul nebulozitatii variaza de la 2 pana
la 8

7.Temperatura:

Ziua nr. 8

20.01.2015

1.Vantul:

Pe parcursu zilei:

 Vantul bate din Noprd-Nord-Vest

Viteza vantului este cuprinsa intre 10-20
Km/h
Forta vantului variaza de la 3 la 4, vant
slab si vant moderat

2.Presiunea:

S-a forma si cea de a doua depresiunr, deci, avem parte

de depresiuni in familie.
Pe parcursul zilei:

 Presiune constant de 1005 mb

3.Valurile:

Pe parcursul zilei:
Odata cu aparitia celei de a doua
depresiuni valurile isi schimba brusc
directia si acum vin din Bud-Est.
Inaltime valurilor intre 1-3 m
Mare de gradul 4
4.Vizibilitatea:

Pe parcursul zilei:
Vizibilitatea cuprinsa intre 8-10 Mm

5.Precipitatii:

Pe parcursul zilei:
Variaza intre 0.2-1 mm/3hr

6.Nebulozitatea:

Pe oarcursul zilei:
Nebulozitate cuprinsa intre 80-99%
Gradul nebulozitatii este de 8

7.Temperatura:

Ziua nr. 9
21.01.2015

1.Vantul:

La sosire:
Vantul bate din directia Vest-Sud-Vest
Viteza vantului este cuprinsa intre 25-30
Km/h
Forta vantului este de 6 spre7,vant foarte
tare si vant puternic

2.Presiunea:

Ne aflam foarte aproape de centrum depresiunii smre si

vantul devin agitate.

La sosire:
Presiunea este cuprinsa intre 1010-1005 mb

3. Valurile:

La sosire:
Valurile vin di directia Sud-Est, pericol de a
arunca nava pe uscat.
Inaltimea valurilor intre 3-4 m
Gradul marii 5

4.Vizibilitatea:

La sosire:
Vizibilitatea este cuprinsa intre 6-8 Mm

5. Precipitatii:

La sosire:
Sunt cuprinse intre 2-5 mm/3hr

6. Nebulozitatea:

La sosire:
Nebulozitete cuprinsa intre 85-99%, iar pe
alocuri peste 99%
Nebulozitate de gradul 8 spre 9

8.Temperatura: