FACULTATEA DE ARHITECTUR G.M.

CANTACUZINO IASI

An universitar
2016 -2017

PROIECT numrul 1
NUMR DE CREDITE : 7
TEMA: ANSAMBLU REZIDENIAL - LOCUINE COLECTIVE
Obiective didactice: nelegerea si asimilarea elementelor teoretice de proiectare ale programului de locuire
colectiva si funciuni complementare acesteia. Integrarea elementelor funcionale, de limbaj, estetice, tehnice si
constructive, legislative, etc. In relaie cu exigentele implantrii intr-un sit concret.
Introducere
Locuirea este condiia esenial i originar a oricrei aezri omeneti, de la acest act primar pornind
nsi nevoia de a construi. Sensul locuirii a evoluat istoric de la ocuparea individual a unui spaiu la utilizarea
social a acestuia, situaie care caracterizeaz fenomenul urban modern i firete cel contemporan.
Locuirea in ora presupune si suprapunere pe verticala. Aceasta suprapunere poate combina nsa ideea
de locuina unifamiliala cu cea a locuirii intr-un context urban.
Prin integrarea locuirii cu alte funciuni se pot crea la nivelul vecintii, poluri de interes si de atracie,
oportuniti de cretere culturala, poluri de urbanitate si cel mai important, caracter de zona urbana centrala.
Rezultatul este o conlucrare spaial, cultural, funcional, sociala, etc., a spaiului strict privat cu cel semipublic
si cel public, avnd ca finalitate o calitate superioara a vieii in ora. Este un altfel de spaiu public, este spaiul
public cotidian, al atmosferei plcute pentru fiecare individ, al medierii culturale la care fiecare individ are
libertatea de a participa sau nu.
Pentru ora, aceste zone dense integrate pot avea efecte benefice de diminuare a mobilitii, de
rezolvare a problemelor de parcare, de ncurajare a transportului public, prin concentrarea in acelai teritoriu a
locuirii/ a activitii/ a loisirului/ etc.
Locuina colectiv n arhitectura contemporan
nc din 1955, se lanseaz o critic sistematica a urbanismului progresist i a realizrilor lui pornind de la
constatarea c amenajarea igienic i decupajul funcional al spaiului urban sunt incapabile prin ele nsele s
asigure locuitorului climatul de securitate i de libertate, bogia alegerii activitilor, impresia de via i
elementul de distracie care sunt necesare sntii mentale. Diversele cercetri au artat c lipsa de difereniere
i omogenitatea date de standardizare i zoning sunt factori de monotonie i plictiseala, c principiile CIAM se
dovedesc neviabile pentru populaii cu foarte puternice ataamente comunitare, c spaiul explodat este o surs
de disociere i dezintegrare mental i c, n mod paradoxal, locuinele colective nu stimuleaz viaa comunitar,
nlimea mare putnd fi un factor de alienare. De asemenea, marile spaii libere i spaiile verzi omogene
susinute de progresiti sunt considerate a fi o posibil surs de angoasa i de criminalitate. Astfel, aplicate n
mare parte mecanic, principiile funcionaliste au stat la originea multor erori.
Locuirea colectiv n Romnia
In timpul scurs de la sfritul ultimului rzboi mondial i pn astzi, timp n care arhitectura locuinei a
parcurs un drum remarcabil, construcia de locuine din Romnia s-a situat ntr-un anume defazaj. Imediat dup
rzboi locuinele muncitoreti care s-au construit fie au urmat modelul oraelor-gradina engleze, fie s-au construit
blocuri joase de apartamente orientate dup axa heliotermica, fie s-au construit blocuri joase pe parcelari
existente urmrind traseul stradal. n general, dei s-a folosit i locuina colectiv, s-a pstrat scar foarte redus
(P+1, P+2), iar arhitectura practicat a avut un caracter foarte domestic, cu acoperi i materiale tradiionale.
Apoi, n perioada cunoscut sub numele de stalinista, construcia de locuine urban a luat forma unor mici
cvartaluri, incinte bine ncadrate n esutul urban, de nlime mic, i cu o arhitectur ngrijit, cu aer fie uor
clasicizant, fie folosind elemente scenografice de inspiraie vernacular, cum erau executate adesea din materiale
de calitate, au rezistat bine n timp, iar practica de locuire a artat c au fost apreciate de locuitori.
Abia pe la nceputul anilor 60, cnd practica internaional se reorienteaz fa de principiile Cartei de la
Atena, n Romnia se declaneaz construcia marilor ansambluri i n general construcia de locuine colective de
nlime mare. n pofida experienei altor ri i a studiilor n domeniu, acest tip de locuire se generalizeaz,
omogeniznd periferia oraelor, crend cartiere dormitor, dintre care unele s-au transformat n timp n
adevrate ghetouri. La nceputul anilor 70, proiectarea de locuine din Romnia ncepe s se ndrepte ctre o
orientare calitativ, considerndu-se ncheiat etapa predominant cantitativ. Studiile privind dimensionarea
apartamentelor n funcie de tipurile de familii, dimensionarea ncperilor n funcie de necesarul de mobilare,
studiile privind reabilitarea fondului locativ vechi, cele referitoare la noi tipuri de locuine urbane de mic nlime
i mare densitate, dei nc tributare gndirii prin modele, dovedesc clar schimbarea de orientare care se
pregtea.
n ceea ce privete construcia nou de locuine, ea trebuie s aib n vedere faptul c, la ora actual,
majoritatea locuinelor sunt apartamente n imobile colective standard i de aceea, pentru a diversifica fondul
1

CAIET DE TEME LA PROIECTARE, ANUL IV, SEMESTRUL I

FACULTATEA DE ARHITECTUR G.M. CANTACUZINO IASI

An universitar
2016 -2017

locativ (necesitate impus de varietatea modurilor de via), noile locuine ar trebui s fie de alte tipuri. De altfel,
cercetrile fcute de sociologi privind referinele populaiei au artat c un sector substanial al acesteia dorete
locuina joas, ca locuina duplex este apreciat, de asemenea i locuina cu cursiv, tipuri care au fost trecute cu
vederea n ultimii ani. n aceeai msur reiese i faptul c locuina individual este considerat ca fiind cea mai
bun, de unde rezult necesitatea de a ncerca, aa cum se ntmpl i n practica internaional, s se integreze n
locuina de densitate mai mare o parte din calitile locuinei individuale.
n contextul mai amplu al studiului programelor de locuire iniiat n anii 2 i 3 i n continuarea fireasc a
acestora, proiectul din anul 4 abordeaz o tem cu o complexitate sporit: locuinele colective. Necesitatea
acestui program se datoreaz unui cumul de factori, cu precdere de natur socio-economic, iar implementarea
sa de-a lungul timpului la nivel urban a dus la schimbri eseniale n structura oraelor i a societii.
Studiul pe care l propunem se dorete a fi ct mai apropiat de practica real in ceea ce privete un astfel
de proiect, trecnd prin toate etapele: identificarea aspectelor pozitive i negative ale sitului ales, identificarea
unui concept viabil din punct de vedere socio-cultural i transpunerea lui n realitate cu rezolvarea funcional n
conformitate cu cerinele programului.
Pentru prezentul studiu au fost selectate amplasamente bine structurate la nivel urban, cu funciunea
dominat de locuire.
DATE GENERALE DE TEMA
Obiective specifice
Tema propus are implicaii la scar extins a comunitii urbane, implicnd problematica locuirii vis-vis de studiul ntregului ora. Acesta poate fi conceput ca un sistem spaial de comunicaii, corespunztor
aciunilor i interaciunilor sociale, constituite dintr-o multitudine de decizii individuale.
Relaiile dintre oameni depind foarte mult de factorii culturali i economici care transpar n arhitectur i
n spaiul liber amenajat. De aceea se prefer, prin atitudinea susinut de comunitile contemporane, varietatea
funcional i social ct mai mare. n consecin, sunt amendate principiile oraului funcional n ideea
renunrii la zonificarea strict a zonelor de locuit i a relurii funciunii strzii tradiionale. Omul sau grupul social
formeaz mpreun cu mediul care i nconjoar un sistem care presupune condiionare reciproc n evoluie,
caracteristici, specific.
Din punct de vedere urbanistic, se va urmri o amplasare judicioas n sit, fr afectarea funcionrii
zonei rezideniale existente. Soluia propus va respecta accesele auto, pietonale si expunerea la lumin a
locuinelor colective existente n vecintate. Este necesar realizarea unor soluii de calitate, care s se alinieze la
tendinele arhitecturii contemporane. Se va urmri crearea unui habitat uman bazat pe calitate, flexibilitate,
consideraie fa de mediul natural si care va integra urmtoarele aspecte:

spaii verzi: lumin, soare, confort sonor - spaiu igienic.

tipologii diverse ce permit convieuirea i relaionarea ntre straturi sociale diverse.

dezvoltarea programul de locuire in relaie cu alte funciuni (comer, servicii, mici birouri etc.)

proiectul va trebui s rspund ct mai complet, coerent i corect cerinelor de baz spaialfuncionale (att la nivel de ansamblu, ct i la nivel de detaliu), structural-constructive, comercial-economice i
de eficien energetic.

orientarea corect fa de punctele cardinale.

dimensionarea i organizarea unitilor de locuit vor respecta normele i legislaia n vigoare.

Morfologia locuinelor
In funcie de modul in care se articuleaz unitile spaiale componente ale locuinei si de relaiile care se
creeaz intre acestea, pe orizontala si pe verticala, se disting urmtoarele criterii care definesc morfologia unitarii
de locuit propuse.
Modul de orientare:
cu orientare simpla ;
cu dubla orientare: monoaxial (orientare ce este dirijata spre direciile de nsorire sau spre
spatiile de interes create), si de colt ;
cu orientare tripla: sunt apartamentele din zonele terminale ale tronsoanelor tip bara si colt, si
apartamentele de la ultimul etaj (parial) care dezvolta o a treia latura spre terasele private.
Modul de distribuie a ncperilor pe nivele:

pe un singur nivel, cu avantajul circulaiilor facile intre spatii (mod de distribuie dominant al
ansamblului);

pe mai multe nivele, duplex, cu avantajele creterii calitii compoziiei spaiale si obinerii unui
front mai ngust (element ce poate fi prezent la ultimele niveluri);
Modul de grupare al unitilor locative la nodul de circulaie:

soluia cu trei apartamente pe nivel ofer un echilibru intre calitatea locuirii si eficienta
2

CAIET DE TEME LA PROIECTARE, ANUL IV, SEMESTRUL I

FACULTATEA DE ARHITECTUR G.M. CANTACUZINO IASI

An universitar
2016 -2017

economica, permind o gama larga de soluii planimetrice cu orientri diverse (rezolvare prezenta la turn);

soluia cu patru sau mai multe apartamente pe nivel ofer o eficienta economica ridicata si
totodat o densitate mare de locuire (ntlnita mai ales la locuinele sociale);
Tipologia locuinelor
Apartamente mixte: de confort ridicat, cu suprafee mai mari fata de limita minima impusa de legislatia
in vigoare (+15 - 20%), spaiile interioare ale apartamentelor trebuie gndite ntr-o relaie privilegiata cu spaii
exterioare private i cu spaiile comune.
Premisa proiectului este c modul nostru de viaa parcurge un accelerat proces de transformare astfel
flexibilitatea apartamentelor nu poate fi neglijat. Aadar, fiecare apartament se cere studiat n diferite scenarii
de utilizare, astfel nct s permit transformri n funcie de utilizatori, s poat integra un spaiu de lucru n
locuin sau chiar a unei mici firme.
Insistnd pe relaiile urbane ale arhitecturii, se impune rezolvarea nu doar a fiecrei uniti n parte, ci i
a spaiilor intermediare de trecere dinspre public spre privat, spaii care dau, ntr-o anumita msur, calitate
locuirii colective. Proiectul va propune tipologii de apartamente diverse, pornind de la o modulare clar a
volumelor. Aspectul ecologic a devenit o cerin obligatorie, astfel ca proiectul trebuie s implementeze cel puin
un principiu care s demonstreze responsabilitate fa de economia resurselor de materiale i energie.
Criteriu economic :
Locuine privilegiate: au funcie de reprezentare accentuata; se realizeaz fr restricii financiare si se
difereniaz de esutul urban; este purttoare de stil : experimente, manifest artistic;
Criterii arhitectural urbanistice:
Criteriul referitor la modul de ocupare a terenului definit doi indicatori POT(procentul de ocupare a
terenului) si CUT (coeficientul de utilizare a terenului).
In funcie de acetia se delimiteaz tipologia de ocupare a terenului, caracteristic ansamblului, valorile
maxime admise ale indicilor de densitate a construirii pe sit vor fi :

P.O.T. maxim admis = 50 %

C.U.T. maxim admis = 3,0

Regimul de nlime:

locuina medie: D+P+3/4 etaje;

locuina nalta: D+P+8/12 etaje;

Exigente minimale pentru locuine:
acces liber individual la spaiul locuibil, fr tulburarea posesiei si a folosinei exclusive a
spaiului deinut de ctre o alta persoana sau familie;
spaiu pentru odihna;
spaiu pentru prepararea hranei;
grup sanitar;
acces la energia electrica si la apa potabila, evacuarea controlata a apelor uzate si a reziduurilor
menajere.
Nota:
Locul de luat masa poate fi nglobat in buctrie sau in camera de zi;
Suprafaa locuibila este suprafaa desfurat a ncperilor de locuit. Ea cuprinde suprafaa
dormitoarelor si a camerei de zi;
Suprafaa util a locuinei este suma tuturor suprafeelor utile ale ncperilor. Ea cuprinde:
camera de zi, dormitoare, bai, WC, dus, buctrie, spatii de depozitare si de circulaie din interiorul locuinei;
Nu sunt cuprinse: suprafaa logiilor si a balcoanelor, pragurile golurilor de ui, ale trecerilor cu
deschideri pana la 1,00 m. In cazul locuitelor duplex, rampa, mai puin palierele, nu se cuprinde in suprafaa utila
a locuinei;
Suprafaa construita pe locuina, este suma suprafeelor utile ale ncperilor, logiilor,
balcoanelor, precum si a cotei-pri din suprafeele prilor comune ale cldirilor (spltorii, usctoare, casa scrii,
inclusiv anexele pentru colectarea, depozitarea si evacuarea deeurilor menajere, casa liftului etc.), la care se
aduga suprafaa aferenta pereilor interiori si exteriori ai locuinei;
Nu sunt cuprinse suprafeele aferente boxelor de la subsol si ale garajelor, care pot fi prevzute
distinct;
Limea minima de circulaie a coridoarelor si a vestibulului din interiorul locuinei va fi de 120
cm;
Spatii si instalaii de folosin comun pentru cldiri cu mai multe locuine;
Instalaii de prevenire si stingere a incendiilor, precum si ascensor conform normelor in vigoare;
Spatii pentru biciclete, crucioare si pentru uscarea rufelor;
Spatii destinate colectrii, depozitarii si evacurii deeurilor menajere;
3

CAIET DE TEME LA PROIECTARE, ANUL IV, SEMESTRUL I

FACULTATEA DE ARHITECTUR G.M. CANTACUZINO IASI

An universitar
2016 -2017

Suprafete minimale:

In cazul locuinelor de confort ridicat suprafeele minime vor putea creste cu 15 - 20%.
Obiectivele studiului constau pe de o parte n rezolvarea problemelor urbanistice specifice acestui
program i pe de alt parte n realizarea unei soluii adecvate pentru obiectul de arhitectur. Specificul funciunii
impune deopotriv o atenie deosebit realizrii soluiei de ansamblu, cldirilor din componen i rezolvrii
apartamentelor.
Din punct de vedere urbanistic, se va urmri o amplasare judicioas n sit, complementar funcionrii
zonei rezideniale actuale. Ca atare, soluia nou va respecta accesele auto i pietonale, expunerea la lumin a
locuinelor colective existente n vecintate. Totodat, avnd n vedere vizibilitatea amplasamentelor propuse
este necesar realizarea unor soluii de calitate, care s se alinieze la tendinele arhitecturii contemporane.
Se va urmri crearea unui habitat uman bazat pe calitate, flexibilitate i consideraie fa de mediul
natural prin includerea n studiu a urmtoarele aspecte :
- Studiul urban trebuie racordat la rezolvrile funcionale de detaliu, astfel nct spaiile publice,
semipublice i private, propuse n cadrul ansamblului, s comunice fluid cu vecintile adiacente sitului,
devenind astfel parte integrant n topografia urban propus. Spaiile exterioare vor fi diversificate printr-o
organizare bine structurat, care s asigure gradarea relaiilor dintre locuine i exterior, precum i gradarea
spaiilor exterioare n publice semipublice semiprivate private. Modul n care este amenajat spaiul liber al
ansamblului este o parte important din proiect, pentru care trebuie studiate:
- spaii verzi: lumin, soare, confort sonor - spaiu igienic. Programul de locuire este cel mai pretenios
dintre toate in ceea ce privete luminarea natural i nsorirea deoarece acestea sunt eseniale n crearea unui
habitat uman de calitate.
- tipologii diverse ce permit convieuirea i relaionarea ntre straturi sociale diverse. De la o anumit
scar, locuinele colective implic seria. Pentru a nu produce efecte psihologice negative in condiiile serialitii,
programul va include o diversitate ct mai mare a elementelor de program i interferena funcional i spaial
dintre acestea.
Prin proiect se va urmri diversificarea funcional, tipologic i de standardizare prin:
- dezvoltarea programul de locuire in relaie cu alte funciuni (comer, servicii, mici birouri etc.)
- utilizarea in acelai ansamblu de locuine cu diverse standarde (ridicat, mediu)
Design arhitectural, spaii interioare expresive.
Valoarea unui spaiu arhitectural nu este dat doar de mrimea acestuia ci si de modalitatea in care reuete ntrun mod ct mai eficient s rspund cerinelor i exigenelor utilizatorilor. Dimensiunile interioare ale
apartamentelor trebuie s fie foarte bine justificate, iar crearea unor spaii mari fr un sens contextual trebuie
evitat.
Dincolo de aspectele enunate mai sus, proiectul va trebui s rspund ct mai complet, coerent i corect
cerinelor de baz spaial-funcionale (att la nivel de ansamblu, ct i la nivel de detaliu), structural-constructive,
comercial-economice i de eficien energetic. n acest sens se vor respecta normativele de proiectare i
4

CAIET DE TEME LA PROIECTARE, ANUL IV, SEMESTRUL I

FACULTATEA DE ARHITECTUR G.M. CANTACUZINO IASI

An universitar
2016 -2017

legislaia n vigoare documente anexate temei.

Coninutul studiului:
Amplasament
Se propun amplasamente situate ntr-un context urban bine definit, cu funciune predominant de
locuire. n concepia urban se va urmri eficiena circulaiilor auto i pietonale, cu o pondere mrit a celei din
urm, prin prevederea de spaii comune de odihn amenajate peisager i spaii de joac pentru copii. De
asemenea, vor fi concepute spaii cu funciuni publice i semipublice, a cror accese publice i de serviciu vor fi
tratate ca atare.
Locuine colective
Se cere prin tem realizarea unui ansamblu format din tronsoane de locuine colective, a cror volum
exterior i dispunere interioar a funciunilor s in cont de contextul urban existent, de orientarea corect fa
de punctele cardinale. Dimensionarea i organizarea unitilor de locuit vor respecta normele i legislaia n
vigoare, din care vor fi anexate temei extrase referitoare la programul de arhitectur curent.
Ansamblul va conine apartamente cu 2, 3, 4 sau 5 camere.
Ponderea acestora n cadrul ansamblului va fi :
- apartamente cu 2 camere - (cca.35%);
- apartamente cu 3 camere - (cca.50%);
- apartamente cu 4 camere - (cca.10%);
- apartamente cu 5 camere - (cca.5%);
Sistemele constructive i structurale folosite vor fi stabilite individual de fiecare echip.
Regimul de nlime este ntre 3-4 si 8-12 niveluri n funcie de soluia urbanistic.
Funciuni comune
n subsol (demisol) se vor rezolva garaje i boxe de depozitare. Se va prevedea pentru fiecare apartament
cel puin cte un loc de parcare (1 loc pentru 75mp ADC).
Pentru evacuarea resturilor menajere vor fi folosite containere specializate (europubele) pentru
diferitele tipuri de deeuri, amplasate pe o platforma cu acces carosabil.
La fiecare scara de bloc se vor prevedea spatii pentru parcarea bicicletelor, spaiu pentru
spltor/usctor, un spaiu administrativ, spaiu tehnic, dotri si spatii de loisir pentru locatari.
Funciuni complementare din domeniul comerului si serviciilor
Acestea vor fi cuprinse in studiul de ansamblu urbanistic si vor face obiectul temei proiectului scurt din acest
semestru.
Desfurarea proiectului
Etapa I: Studiu documentar
Durata: O sptmn de la lansarea temei (27.09 - 7.10.2016)
Mod de lucru: echipe de doi studeni.
Se va ntocmi o analiza documentar cu cte 4 exemple de ansambluri cu locuine colective realizate in
tar sau strintate i care au caracteristici apropiate celor precizate in tem.
Analiza va cuprinde informaii grafice plan ansamblu, planuri niveluri curente, seciuni, faade, imagini
perspective, precizarea locaiilor, autorilor, anului de realizare precum si comentarii privind principiile de
organizare a ansamblului, a cldirilor si a principalelor tipuri de apartamente.
Aceste materiale vor fi predate att sub forma unei mape ce va cuprinde plane redactate pe hrtie,
carton format A 3 ct si in format electronic, pe CD.
Analizele documentare vor fi prezentate in cadrul colectivului fiecrui semian.
Etapa II: Susinere soluie urbanistica Panou (18.10.2016)
Mod de lucru: Activitate individual n cadrul orelor de atelier
Elemente grafice obligatorii:

Plan de situaie, scheme care s ilustreze conceptul arhitectural-urbanistic al interveniei sc. 1:500

Desfurare sc. 1:500

Perspectiv

Macheta ansamblu
Prezena este obligatorie. Absentarea fr motiv la schia de proiect duce la nepromovarea acestuia.
Etapa III: Studiu i discuii cu ndrumtorii
Durat : 21.10.2016 - 22.11.2016
Mod de lucru: individual.
Reguli generale:
Studiul i discuiile cu ndrumtorul se vor desfura n sala 1.4A, n cadrul orelor de proiectare prevzute n orar.
5

CAIET DE TEME LA PROIECTARE, ANUL IV, SEMESTRUL I

FACULTATEA DE ARHITECTUR G.M. CANTACUZINO IASI

An universitar
2016 -2017

Prezena este obligatorie, iar evidena se face aleatoriu n timpul orelor de proiectare. La peste trei absene,
inclusiv, proiectul se consider nepromovat, fiind necesar refacerea acestuia.
Predare final - SUSINERE
Predarea se va face pe hrtie format obligatoriu A1, i se desfoar n data de 02.12.2016, n cadrul orelor de
proiectare prevzute n orar, in sala 1.4A.
Evaluarea proiectului i cerine minime de prezentare:
Pe parcursul proiectului se vor realiza trei evaluri sub forma unor prezentri la panou
(cu prezenta obligatorie) notate dup cum urmeaz:
Data prezentrii

Cerine minime

Pp1

07.10.2016

Pp2

18.10.2016

Pp3

22.11.2016

F1

predare
02.12.2016

Pp4
F2

06.12.2016
13.12.2016

4 exemple de ansambluri cu locuine colective realizate in tar sau strintate i

care au caracteristici apropiate celor precizate in tem.
plan ansamblu, planuri niveluri curente, seciuni, faade, perspective, precizarea
locaiilor, autorilor, anului de realizare precum si comentarii privind principiile de
organizare a ansamblului, a cldirilor si a principalelor tipuri de apartamente.
Fotografii, schie, scheme, texte explicative i diagrame care s ilustreze strategia de
intervenie.
Plan de situaie, scheme i planuri care s ilustreze conceptul arhitectural-urbanistic
al interveniei sc. 1:500
Fotografii, schie, scheme, texte explicative i diagrame care s ilustreze strategia de
intervenie.
Plan de situaie, scheme i planuri care s ilustreze conceptul arhitectural-urbanistic
al interveniei sc. 1:500
Desfurare sc. 1:500
Perspective, diagrame
Machet (sc. 1:500).
Plan de situaie (sc. 1:500),
Planuri funcionale ( sc. 1:100)
Seciuni prin ntreg ansamblul (sc. 1:200)
Faade i reprezentri volumetrice ale ansamblului (sc. 1:200)
Machet (sc. 1:500).
Plan de situaie (sc. 1:500),
Scheme i planuri care s ilustreze conceptul arhitectural-urbanistic (sc. 1:200)
Seciuni caracteristice ale fiecrui tip de cldire propus (sc. 1:200)
Faade i reprezentri volumetrice ale ansamblului (sc. 1:200)
Susinere public proiect
Detaliere tronson+ planuri diferite, seciune (sc. 1:100)

Pondere
not
5%

15%

15%

50%

15%

Criterii de evaluare i notare

n evaluarea proiectului, se va ine cont, n egal msur, de:
Ilustrarea unei abordri arhitecturale creative si originale,
Calitatea documentarii personale si corespondenta exemplelor alese cu datele de tema,- Calitatea
demersului urbanistic, atitudinea fata de contextul construit,
Calitatea demersului conceptual arhitectural (structura spaiala, identitate, strategii de abordare a
programului),
Respectarea cerinelor funcionale minimale, coerenta si claritatea propunerii, nscrierea n standardele
reale si normative,
Sustenabilitatea soluiilor (complexitatea tehnologiilor noi, impactul climatic,durabilitate, etc.),
Grafica si expresia machetelor si reprezentrilor,
Fluenta si inovaia discursului arhitectural,
Respectarea condiiilor de prezenta si activitate susinut la atelier ale studenilor, precum si a numrului
minim de piese si formate predate.
Regulament
Predarea lucrrilor se face in data, la ora fixata si in sala specificate prin tema. Preluarea lucrrilor se
face de ctre cadrele didactice. Studenii vor semna pe Fisa de predare si vor preciza numrul de plane predat.
6

CAIET DE TEME LA PROIECTARE, ANUL IV, SEMESTRUL I

FACULTATEA DE ARHITECTUR G.M. CANTACUZINO IASI

An universitar
2016 -2017

Fisele de predare de la fiecare semian vor fi depuse in aceeai zi la coordonatorul de an/ disciplina, care
va consemna, in prezenta cadrului didactic coordonator de an, lucrrile nepredate. Lucrrile nepredate la termen,
din alte motive dect cele medicale, se considera absente.
Pentru a fi evaluate, - proiectele, trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:

prezenta la orele de atelier de cel puin 80%;

prezena obligatorie la schia de proiect i prezentrile la panou;

respectarea numrului de corecturi specificat prin tema;

respectarea tuturor datelor cuprinse in tema de proiectare (coninut, piese desenate, transpunerile
pe suport electronic, scara, format, suport, tehnica de realizare).
Aciunile de copiere precum si elaborarea de ctre alta persoana a acestora, constituie acte de fraudare
si se sancioneaz conform regulamentelor in vigoare.
Bibliografie
Cri
-

Frampton, Kenneth -Modern architecture: a critical history, Thames and Hudson, Londra, 1992

Gausa, Manuel -Housing: new alternatives -new systems, Actar, Barcelona, 1998

Mornment Adam, Biles Annabel -Infill. New Houses for Urban Sites, Laurence King Publishing, Londra,
2009

Collective Housing, Editorial Pencil, Valencia, 2006

Housing Density, Vienna University of Technology Institute of Architecture and Design Department for
Building Construction and Design HB2, Springer Verlag, Viena, 2012

Broto, Carles: New Housing Concepts, Gingko Press, Corte Madera 2002

Carduff, Christian; Kster, Jean-Pierre (eds.): Wegweisend wohnen. Gemeinntziger Woh-nungsbau im

Kanton Zrich an der Schwelle zum 21. Jahrhundert, Scheidegger & Spiess, Zurich/ Frankfurt 2000

Crosble, Michael J. (ed.): Multi-Family Housing: The Art of Sharing, Images Publishing Group, Victoria
2003

Dirlmeier, Ulf (ed.): Geschichte des Wohnens Band 2. 500-1800 Hausen, Wohnen, Residieren, Deutsche
Verlags-Anstalt, Stuttgart 1998

ETH Wohnforum Zrich, Stadtplanungsamt Bern (ed.): Stand der Dinge. Wohnen in Bern, exhibition
catalogue, a supplement to Hochparterre 10/2003

Faller, Peter: Der Wohngrundriss, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart/Munich 2002

Flagge, Ingeborg (ed.): Geschichte des Wohnens Band 5. 1945 - heute Aufbau, Neubau, Umbau, Deutsche
Verlags-Anstalt, Stuttgart 1999

French, Hilary (ed.): Accomodating in Change: Innovation in Housing, Architecture Foundation, London
2002

Gausa, Manuel: Housing. New Alternatives, New Systems, Birkhuser Verlag, Basel/Boston/ Berlin 1998

Hochbaudepartment der Stadt Zrich, ETH Zrich, West & Partner (ed.): Stand der Dinge. Neuestes
Wohnen in Zrich, exhibition catalogue, Zurich 2002

Hoepfner, Wolfram (ed.): Geschichte des Wohnens Band 1. 5000 v. Chr.-500 n. Chr. Vorgeschichte,
Frhgeschichte, Antike, Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart 1999

Isphordlng, Stephan: Bauen und Wohnen in der Stadt. Stadthuser, Aufstockungen, Nachver-dichtungen,
Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart/ Mnchen 2003

Kahler, Gert (ed.): Geschichte des Wohnens Band 4. 1918-1945 Reform, Reaktion, Zerstrung, Deutsche
Verlags-Anstalt, Stuttgart 1996

Kloos, Maarten; Wendt, Dave (ed.): Formats for Living. Contemporary floor plans In Amsterdam, Arcam,
Amsterdam 2000

Landesinstitut fr Bauwesen des Landes Nordrhein-Westfalen (ed.): Stadtsiedlungen fr die Zukunft.

Wohnungen auf Entwicklungsstandorten, Aachen 2000

Lindner, Gerhard; Schmitz-Riol, Erik: Systembauweise im Wohnungsbau, Verlag Bau+Technik, Dsseldorf

2001

Mehlhorn, Dieter-Jrgen: Grundrissatlas Wohnungsbau, Bauwerk Verlag, Berlin 2000

Mostaedi, Arian: Apartment Architecture Now, Gingko Press, Corte Madera 2003
7

CAIET DE TEME LA PROIECTARE, ANUL IV, SEMESTRUL I

FACULTATEA DE ARHITECTUR G.M. CANTACUZINO IASI

An universitar
2016 -2017

Oberste Bayerische Baubehrde (ed.): Wohn-modelle Bayern - Band 3. Kostengnstiger Wohnungsbau,

Callwey Verlag, Munich 1999

Oberste Bayerische Baubehrde (ed.): Wohnmodelle Bayern. Qualitt fr die Zukunft, Callwey Verlag,
Munich 2004

Reulecke, Jrgen (ed.): Geschichte des Wohnens Band 3. 1800-1918 Das brgerliche Zeitalter,
Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart 1997

Stamm-Teske, Walter (ed.): Preiswerter Wohnungsbau in sterreich, Verlag Bau+Technik, Dsseldorf

2001

Stamm-Teske, Walter (ed.): Preiswerter Wohnungsbau in den Niederlanden,Verlag Bau+Technik,

Dsseldorf 1998

Schader-Stiftung (ed.): wohn:wandel, Szenarien, Prognosen, Optionen zur Zukunft des Wohnens,
Darmstadt 2001

Schneider, Friederike (ed.): Grundrissatlas Wohnungsbau / Floor Plan Manual: Housing, Birkhuser
Verlag, Basel/Boston/Berlin, 3rd revised and expanded edition, 2004

Tichelmann, Karsten; Pfau, Jochen: Entwick-lungswandel Wohnungsbau. Neue Gebude-konzepte in

Trocken- und Leichtbauweise, Vieweg Verlag, Braunschweig/Wiesbaden 2000

Waechter-Bhm, Liesbeth (Hrsg.): Carlo Baumschlager & Dietmar Eberle. ber Wohnbau / Houselng,
Springer-Verlag, Vienna/New York 2000

Wicky, Gaston; Seiden, Brigitte: Neues Wohnen in der Schweiz. Architekten und Bauten Im Portrt,
Deutsche Verlags-Anstalt, Stuttgart/ Munich 2003

Wstenrot Stiftung (ed.): Wohnbauen in Deutsch-land, Karl Krmer Verlag, Stuttgart/Zurich 2002

monografii: Duiliu Marcu, Horia Creang

- monografii i numere tematice El Croquis: Steven Holl, OMA, David Chipperfield

Reviste
-

colecia revistei Zeppelin, 2005 2012 dosarele Locuire i Din vecini

werk, bauen + wohnen, 6/2001 Wohnen, wohnen / Habitats / Housing

werk, bauen + wohnen,10/2002 Stadtvillen, Stadthuser, Parkhuser

CAIET DE TEME LA PROIECTARE, ANUL IV, SEMESTRUL I