Povestiri din Haznaua Fericirii

dar n-a fost tot timpul asa. cndva, mai demult, pe unele strazi mai nguste,
rezemam pamntul cu spatele. mai puteam pe atuncea spera. ca pasii care seaud sunt ai tai. c-ai sa vii. ca o umbra stralucitoare zapacind trotuarele pustii. c-ai
sa te mpiedici de mine
si-o sa cadem mpreuna-n abis. n colt, pe straduta cu sens interzis. si miros de
canalizare. asa cum miroase briza, la mare.

sunt eu! eu sunt aici! eu sunt chipul cel adevarat al victoriei!

am nfrnt n toate bataliile! am cutreierat toate utopiile! de acolo
m-am ntors glorios. de pe o parte pe alta. acum stau rastignit cu fata n jos. la
poalele unui destin prea ndepartat. si ce frumos ar fi putut sa fie... si bine... ce
pacat...

pe fata port acuma pecetea asfaltului crapat.

*
*

soarele apunea rasucind fuioare de lumina. n codrul de termopane fusese nca o

zi. una senina.

crmpeie din acea nserare ajungeau pna la mine, rascolind amintiri. despre
cum ar fi putut sa fie. despre desertaciune si poezie. despre moartea mea
splendida, multicolora, vie.

despre cum arata lumea de dinainte de cea de apoi. cnd hoinaream printre
ceruri mpreuna. singuri, noi doi. cnd n urma noastra se sfarma furtuna. si
ploaie ploua pe pamnt. si-n fiece strop eram mpreuna.

*
*

ma holbam n abis si asteptam stelele. de neon, neasemuitele, ielele.

dar n noaptea aceea a rasarit o singura stea. mica, stinghera, ca vai de ea. apoi,
la o vreme, s-a desprins si-a cazut. si s-a facut ntuneric. si tot ce trecuse a
nceput. nsa pe dos.

eram un copil cuminte, sfios. mpleteam din fire subtiri ntmplari. amintiri.
despre cum aveam sa devin un barbat puternic, frumos. despre cum urma sa
ntorc lumea cu susul n jos. cu radacinile nfipte n cer.

n cerul unde tremura o steluta, ca vai de ea, stingher.

*
*

am nchis ochii si-am ascultat sipotul tramvaielor pe sine.

ma chirceam de fericire si-mi parea ca sunt proprietarul
acelei seri sublime.

uite, hai sa ntoarcem cuvintele cu fata n jos. sa le amestecam. tu alege-ti unul,

altul iau si eu. unul o sa ia si bunul dumnezeu.
sa facem trei lumi, aici pe pamnt. cte una din fiecare cuvnt.

una cu cer, alta cu stele, cealalta cu soare. una cu verde, alta cu rosu, alta cu
mare. una cu flori, alta albastra, alta c-un drum. pe care tot ce trece se preface-n
scrum.

lumea cstigatoare. lumea de-acum.

*
*

dar n noaptea aceea a rasarit o singura stea. mica, stinghera, ca vai de ea.

si n felul acesta am izbutit sa ncep nca o zi pierduta. magistral. ntinsa de la un

capat la altul pe un pat de spital. nca de dimineata. cnd mi se pun perfuzii ca
sa-mi fie greata.

de pe peretele din fata, spre rasarit, mi zmbeste acelasi chip ponosit. plictisit
pna peste poate de mine. sastisit. mi s-a spus ca el este calea, ca doar el stie
drumul. dar el sta si se uita la mine si doar si scutura, din cnd n cnd, de la
tigara, scrumul. pe fata de masa. apoi si toarna vin n pahar. si-mi da de nteles
ca orice as face ar fi
n zadar.

mi s-a spus ca el e cuvntul, dar nu-l aud. mi s-a spus ca el e lumina. dar nu se
poate vedea din coltul vietii mele verde cum e fierea, amara si rea. n felul acesta
ncep nca o zi pierduta. n care tot ce fac e sa respir.

si singur de-acest lucru nca ma mai mir.

*

si n felul acesta am izbutit sa ncep nca o zi pierduta. magistral. ntinsa de la un

capat la altul pe un pat de spital.

tot ce am nteles este ca fara mine lumea ar fi perfecta. ca disperarea ar

disparea. ca soarele n-ar mai apune nicicnd pe calea ta. ca ngerii ar cobor pe
pamnt si-ar cnta. din alaute aurii, stralucitoare, mute. ca cerul s-ar umple cu
flori, ca stelele s-ar legana n copaci, ca cerul s-ar scurge-n cascade, n mare. iar
pe dnsul vor lasa dre corabii. cu pnze, ncarcate cu mirodenii. ca orice vis s-ar
putea mplini. orice vedenii.

tot ce stiu este ca fara mine lumea ar fi mai buna. ca soarele n-ar mai apune, ca
n-ar mai fi luna. doar dumnezeu ar umbla din casa n casa, ntrebnd ce s-a ales
de lumea lui, pe care-o crezuse frumoasa. si chiar fusese asa, pna la mine. pna
cnd m-am nascut si viitorul s-a prefacut n vechime. si mine n ieri. pe unde nu

mai e nimeni, si nicaieri. tot ce am nteles este ca fara mine lumea ar fi minunata.
ca o rugaciune rostita de la sfrsit la-nceput. rasturnata.

ntr-o limba inexistenta, melodioasa. ntr-o limba n care nimeni n-ar mai ajunge
acasa.

*
*

atinge-ma. sunt eu, cel adevarat. dobort la cer, naltat.

e o lumina care picura din tavan. o lumina steloasa. n colturi, taioasa. e un aer
de care ma sprijin sau este o apa? e verde sau sus? e dulce sau este apus? n
oglinda sunt eu sau si smulge parul din nas dumnezeu? e muzica ceea ce-mi
curge pe frunte sau snge? e rs ce se-aude sau ngerasul meu plnge? sunt viu
sau albastru? sunt cer sau nimic? se-ntmpla acestea aievea sau am murit un
pic? e cald sau sunt la mine acasa? esti aievea sau esti frumoasa? esti raspuns
sau esti ntrebare?

esti munte cu valuri sau vrf esti de mare?

*
*

mai stai, aprinde-ti tigara, mai cere si vin. bea si fumeaza. traieste din plin.

eu lucrez n ascuns la o pasare. la o pasare trtoare. subpamnteana. o pasare

fara aripi si fara picioare. care nu cnta. care nu zboara. care nu stie ca mai sus
de pamnt mai este o lume. ca exista afara.

o pasare pamntie, cu creasta albastra. ea este pasarea aceea, maiastra. la care

lucrez n ascuns. ea viseaza cum cnta si viseaza cum zboara. si din visele ei se
face, uneori, primavara. n lumea despre care nu stie nimic. n lumea de-afara. cu

fluturi, cu flori si cu triluri. cu dragoste, cu despartiri, cu bibiluri. despre care

pasarea mea pamntie viseaza cum cnta, viseaza sa stie. viseaza cum zboara.

dar din pamnt doar pamntul se vede afara.

*
*

soarele apunea rasucind fuioare de lumina. n codrul de termopane fusese nca o

zi. una senina.
ma holbam n abis si asteptam stelele. de neon, neasemuitele, ielele.
am nchis ochii si-am ascultat sipotul tramvaielor pe sine.
ma chirceam de fericire si-mi parea ca sunt proprietarul
acelei seri sublime.
amurgul era vinetiu. ca un mort descompus, de la etajul trei al unui bloc
dezafectat, pustiu.
dar n noaptea aceea a rasarit o singura stea. mica, stinghera, ca vai de ea.
la etajul patru ramasesem doar eu. stateam cu chirie la dumnezeu.
si n felul acesta am izbutit sa ncep nca o zi pierduta. magistral. ntinsa de la un
capat la altul pe un pat de spital.
atinge-ma. sunt eu, cel adevarat. dobort la cer, naltat.
mai stai, aprinde-ti tigara, mai cere si vin. bea si fumeaza. traieste din plin.

astazi, ca s-a sfrsit, e bine:

lacrimi de voma mi siroiesc pe fata. ndura-te, bunule doamne,

si du-ma. la tine acasa.