ZU Joos (= 580) "19/16" 949.8 947.80] (075.8) ACADEMIA BE STUN A REWUALIC! WOLDOVA, ETS BE STORIE Andrei Eganu { CULTURA $I CIVILIZATIE MEDIEVALA ROMANEASCA ‘Aceast carte spare cu sprijinal Fundaysi SOROS (Din evs! medi timpusia pind in secolul XVII) “Manual pentru invagamiacal superior Jy osszoneo00 30 7M 187-95 orext:A.Bpans ISBN 9975 .828.-06-4 © Coper M. BacinschiCuprins rarer caPrroun Grilizaia mediovald rominensd. Valori ‘i curente cultural spiritwale constitutive «13 LL Nofsne de eine cu 2 Apart pepo rom cen eie Sprinrta Buepel ‘5. Cuentlspetuao alsa consstive ale ciriztel medicrale romaine 4 Corser) ita lala {Selvin medieval omgnegi 5 Gtisaiaes cv medieval comney 6 lstriogalia probemet ert sli rosie Bibogafe ‘caprrouuL tt Valen ale eivilzatieiromineyti ‘in wecolele XIVVI Modal dees Dla 5 Crema popiaed rad ‘OanaRecep cial deexpesie vt ‘eae rm 8: Cronogeatis eines i nba svcd 7 Guar sist react lating tn ie rrne Tiptree cron 9 Incepetvle sere in Hoa smn 10. devas 11 Ariel Areca dpa 12 Catur ie 18 Lapa erat aterm ‘iograbe caprrouuL mt [epere ale eututl sominest din seclal XVIT 1. Caracterl utes elrat Simos derail poora romana 2, Geena popular orl 5 Scone ivan! 4 Accaaeaipogeatct 5 Lteaarareligoasd Urata ne {Care popular de jleptune 10 Renters panied emne siblogaie caprroLuLv ‘Mari personalitii in eultara romancasea ‘din secolele XIV-XVI 4, Nici de la Tamana (2-140) 2. Grigore Tube (1364/1305-1418) 5. Gawd Ua (2149/1450) 4. Chiprian dela Vgsevay ont 80.0 ‘Secs SIV an 70 lech X¥) n e 8% rt m an wa 18 ia Wr 180 158 5. Nous Oho (149.1508) 2 5 anne Homers (1995-1549) 195 > Diacoml Cresi (1885) 198 8 himie de a Caprana (eel XV 2 1M, Mitropotl Abas Crimea (9° 1608) ©, 208 TL Mbtropol Pers Movs 9506-1687) 207 12 Mopell Vets (1500-1657) aun 15. Griare Uzeche (1590647) ais 1. Mion Cost (16351691), 2 15 Mitral Dots (1628-885) chr 16, Episcopal Mitofan (cnt 4050 scout xv — 1702) m2 17 Nicole even Sparel (1636-1707) a 1 Stil Constantin Caracas (16404716) 242 Bilogatie 216 Ince 261 288Introducere Corrs cnn mondia,csesroponetie patil, repent n eondomerat dost de pest de ctu ‘hella at regionals afonl a eara este pani "ame caltrale api de pe mapsrond, Sear pope vine ‘salute tories, car re parturtie seGitncte ‘finite, Prin aceasta cae popor, are cular nationals ‘epresnt an capil apart l Stor: ati mondiale ‘Numa prin conogteres nulatralé eat oar vor:‘uma este rma sub eit aspect gonna elturt slevilaie romney dani pind in evel medi. Este rigor eomtnatten acsatanen ot Ts continue ete rm volta ela romney ia seal XIV XVI e pt pam al rd apse ol apes alee Srlinait nome eare cept de oie un Te soundar is Icrrie dest, ta marae snare de stoic De seta mane vine st frabarizes ner sade, pet, et dora de wewnoute ate de suet cum a Fela Donors oral, spistealates isla, eulsra aiid, cl fra sis adi sore, mentalist, peecum ale ‘na rpteestacvefenomene personals leur 1. ‘net di seal XV XVI “Tate cesta st rai ntean ad pec este posi uae topes, ed art! gpl alent, ‘roe dsungrr (evel, paises ena ete), ‘const tvoratie de nae denier ln sore ulema romsese, spre ites caters celine eo. Damo impose dna inceput w cunontre sland & fetus mina dea inept e Dosen imates Dmanenta Ip ccs ce paves cannagteres valores ‘ote soars caturle te contest rein alr Teco opel vident de ane eden ria ea! ‘ving car eprtunaps nowsta, dew sue eae Valor & personaiile pe care lew dat pporl ost dos lng seakdaeVeiclidae pe deplin content ys scopbindeterina pel eld formaceete sgl evel men timpura (ie. NUPIV] a corvette i stl ea prtdanibar-aor-pontial yd Dec se afieaed acestes 4 determina frmaten dou pogome, gins oo trends eu teere anjumentle ven abe ae mer oi nts osmens de ears area foe Nia (tah, Dizcons Cores, rigce Ureche, Vea, Mien Cas. tin, Bool, Content Cans, Dime Caer des ‘Me unitates 62 ongin, deli, de adit 6 de clturd & Drtorl ony Te cit tater extents cae we {Boat parca alah ete dee, poporsicomd, cate 4 formas, de lf ca gale pope europene, cite trial ‘ul medi angi menpnat ge omslt weiten ‘mst ie pin ctr, pri ceding sspivialate. Coen Forirelor atic di avenged vice Bree me 1 puto opts or Ttreropl chim de val ls de nfo spre Maer, indepenent Sante mati {Sts romiaier din Moldova, Vala i Teanallvnin, ee Akpendent de ocul ee tat = mumeas allen vali ‘Shonen nites ler nse Sema eC pees nor enter in tr Moov) se ak men Tneovnen, saben et. ‘ular taste ote inperioe comme a tote, tr cae ns eu oat jute ipl {fe mle diese ree de beg are wn earacir Shlacte de poplar. Maral ese dest deoporivs tle steno, netted ail de oultur gene. 2, prfeacellor dn inetd nopeoy,eturorelor Sor sede eaoastcaltura romans in regis eh Bini, ner anemones Iscrae de propor modest um ei ea a a fot cups doe oil ih “portant aspect ce in dca gcoinairominessc scat epetin ltunes nos prope. Sper iste varie ‘ota de mana! props va deen! un puet de penne petra ‘on cae nts canna real de Vt ge al representative persona ale cul roms din acest evan. Cal cae vor dor stg aprofundens consi pot fora ane np iingalieaneratl fae comsrarbment fl mesa ace ponte Seog pin ocomancarle profesor baron ntrprden urea de fo dae incereare — ocd a pring eoreie wai le color euro: ere de storie de renentarein ess scvlui ca ‘ei mellevie mine Aceast panoramas Tomes ete urmict ied a hour eeokeor XVIEXVI, ‘Sad in vlunes major) iorilor sonst inzpe 5proBlene epoca madera ced a fat reed do Piola de tani deo medieval la odern ‘Atoral expr colepor Dense Drgner, Gheorghe Pos: tic Ton Chirag melfrin geo intetesantle ropone Sgt eae x pel reseed deta ces ‘ra procul sojessle Valentin putes mei acodat ls rectve ut de 2 Tide, Cae rm ne mali man ol ate a CAPITOLUL 1 ‘CIVILIZATIA MEDIEVALA ROMANEASCA. ‘VALOR! §1 CURENTE CULTURAL SPIRITUALE ‘CONSTITOTIVE T. Nofiune de civilizaye i euleura {cea mai laconiea forma nofiuneaistoricd de scsi Sizaie™, in sensul larg, este deFinits in encilopedie 9 ictonare, n ceretdileistoriellor, Flozoilor ator speciligt ca un anumit nivel de demvoltare a exlters materiale gi spirtuae a societaii umane in generals un arumie nivel de dezvoltate a wnsi inteeg continent, 8 ‘unul popor, a une le ete. pe parcursul fare istorii sau une! peroade istorice Iuate apart. fn al seme, ‘mui ingust de aceastd dat, nofiunes de ,cvlizatie™ defines univoc tn ive inal de denvoltere. De exer pil, cin vorbim esti despre o ard ori un grup de ri seinare,stminta-seminias, et» granu, secard-seale,osie- os, ou boys, cl eaballus vind de vie visi sin termen de ovigine latina ns prin ciple forms de viejuire a poporului oman ~ satul — srovine dela atncsculfossatnn ‘in fruntes comunititilo siege era un sft de ba tins funte cu jnde ar mai dizi, fn snele sone, in fruste eu un vacaman (preponderezt in zomele de ‘ord ale spajuluiroménese),enez care cums acees9t Sanofi Acesta rezolvan toate lbgile dice meme bya ste ‘In acest medi rural ers continusts yf imbosiitd 0 veche trite polar ce finea de obiceurile de frie io — notre, cisatorie, moarte,cibitorstavechi gi sai nei, reine, de peste an, de educare prin muned yi ima inte generat, inte bine, pein cop. inte Disbati sifemei, de primate haraatul in familie, de sivitiile gospotcesti et. Toate acest erau sureo Tate de o bogaratradiie popularéfalelorca de povesti, soave, balade,cintece,desciniece, supersti, obser ‘ati asupra diverselor fenomene naturale, legate de ciel anal al color pates anotimpuri, de trail Fe fate de rlaile dine osren in general. Uncle rom siscene ale eestor bogate tradi, care forma cultura ‘spritaltatea poporului roman in epoca postroman Sia evului media timpari, exw péstat peinto feed ‘complica pia in lee naestee. ‘Acestoobiceluri qi tradi populareeraw strict res. pectate si reviementate de conyiintseolectivd a com Dita. Universuletico-moral gi csliural s-2 imbogai, Sa diversfcat gi chiar #0 schimbat parol in tre ‘preludr anor element de tradi scalar popular Dpopoarelorstabiite pe teritril populat de omni In ‘sma msi migrai de popoare. Toate acest obceiur, legis tacit nu eraw serge, transmitindu-se din ge erate in genezatie pe cae oral ‘Agente uel, aicdsatele romans, erau sity ate pe intreg porous secoelor pnd In plin ey medi {locus fetite pe vile fuilor in zonele premontare s. 4e deal. condi de pace mai indelungate sale abst ‘se organiaau in comaritayi de ste pe vale riurllor, ex lum centr enor! ites, sub forma de eet de pint sibime, Teeptt, aeste comunitat esate puteau s se Unease eu alte comnityt forming treptatasa-msmi- tele tr, enerate,,voievodate, cxeacteristce pentru evul mediu timpuriu. Astol aper primele muclee sau formatiunt polite ex elementestatale ls rom (Cele mai vechi dimtre cle di fn socoele IX:XI Mai cuosmte snt vosevodatee i {Goyal lui Momumorut 9 lf Birt area opus teaisien india invane sngureet in Transvanin In pata dl est de Carat sal Prat sin atest Tata Sepenitalu, Tara Folobowenlor (a velatilor, Adie somainilo.~ A.) ya. Din scees.epcd dn {eau exnena Tit Bese Tart Maramareqi, 2 Vrancea", Tighe, Cimpulungsl, yenezaal ha Debora roca ce organizare polite» romBuiloe ea fi nat de inva de dominatia ssid in epnea ari migra de popoare din sexolle IVXI. Fenomonul Sin urna provoat chia. restrngereconaloals a ane de wefuire a populate tomenizate i mai tnsn sa eli romano. Acasta se eerd mai ale ia spi romanizt cei sud de Due unde au pest nea vail arbre de ut dura omni a ‘imos ca nig insule In ocean semitone. Doar etre steoele XIILXIV procescl de uniiare gi centralize se defnitiverd, proces care adsl se tora dominate strane gia fomarea& dou mari state romdnest la ets aude unt Carpi = Moldova yi Vala Spl sumtnese te la vest de Carp, mums Trani fost cotcopt repent de covoana gra. fn aga fl poporal waa, care = lamat pe parcutsol 9 mst miltorsecole vata vechit Dac, in visateaimprejurillar iste, po tment cate eve) mediu aint din pact de vedere politic ta tei pei mani: Moldova, care se intindes pind la Nistr gt Marea Neage, Valahia care se inti: en de-e hungul Dunici de Mijlo gt de Jos pin Ia Marca Neoget si Trenslvania situa in spatial itea- arpaic,cotopité de ungur. in pofda dezbindit po Titee, poporsl romdn s-a pistrat dea Tungul evalu ‘diy wntaten do obiceuri st radii, de limba si ceding. Concomitent ex peocesul de apariie a frmatin Tor poitice romineyt are loc procesul de aparitie al ‘imor centre intrite, eae cu timpal devin agomeratil Gerip urban es special lor In diferite zone ae spat luk romanese, Uncle din ele au devenit regedinte voi vodale sau enexile, iar ma tains capitale ale iilor romney ‘In primele seoole de existent a statelor medievale romnegt fm mods de ta al poporaluiromin an sur venit wneleschimbiti eausate de procesul de consol due a proprieitit private, de feudalizare. Un loc tot ‘a important in obscolurile, radi 6 spirtualitatea ‘poporsiu I jooedreligiaereyn. Datoritébogatelor obielue gi tradi, datorité mo tail at de tai, poporsl nostra a reusit sf supra: iepiasd prin seal, 2. Religie fn perioads de trecere de la antichitate etre ev sedi simpuriy paral eu procesul de formare « po- ‘por comin gif srk lagaturd eu acest proces are Joe abandonaren credinjlor pgine ale getovdailor gide trevere treat a crepinism, Spee deosebire de ate popoare, cere cxnose 0 data exact erestinaci Tor, poporul nostra nuareoasemenea dat, deverece ela ‘resinat treptat pe parcursul une indelungate peri fade care drat eleva scale, Crestniamul ¢ pltrans in tettorulvechit Dacit fined din primele secole ale eret noasre. Procoal $6 Jntensficat odatd eu wransformarea unel mar par 2 Dacia in provinei romane, Invaqatts cresting pate de la nord de Dunére prin intermediul uso elev, ‘ston, negustor si predictor. La inceputct ivi tra cregtind pitunde ix medial wrben, apoi ta eel rural din preajma oraselos. rocesul a decuts lent, pe cae pagni gi sa seceleat in secoleleTV-V dupa Hs tos, cu incepere din epoca impératuls roman Constan- tin eel Mere (508-337), cind liga erestiné devine oficial unica roeunosewta de tat in integal mperin roman, Cx toate x peroada mentionata Davia in ea ‘ni mare pare cea parte din Impecil coman se ‘mai tiraiu din Imperial birantin(Imperil oman de Risarit, prin intermedia unor episcopate §.epathii ‘restine situate in Dobroges gi dea Tungul Dunc se exerci nluens! cresting asupra populate! daco-ra. ‘mane din spafelcaxpatosdundzean. In aceastd period ig destagoardsctivitaes diversi smisionar estni, episcop (de exemply, episcopal Ul ‘a al gotior din Dacia), horepccopi (epscopi do ate, de provinsi), preot cate propovSdulau mat mule pe ‘ale oral SGnta Kvandheli,adie8 fvatura hu Tiss Hristos. Din secolele 1V-VI dateans cele as: vec re Tieweeregtine de pe teritocile populate de roman fs damente do biseric, exndcle,eruci ga. Crostini 8 {os imbriigat de poporal romin in procesul de for- ‘aro prin intermedil limbitltne. De aceea lexieul crestin de bast din Kara roman este de orgie lai De exempla, eestin - estan, Duranezeu - Dovtine Dao, x botezahaptizare erice- ras, bisericd-bazliea, rgécisne-ragatione, SBinta Serpe» Sante Ser mura. ‘Treplat pe porcursul seeolelor VILX cresinismmal devine rlgie dominant si ewprindetatreg spit po- plat de romani. Ir acceasi perioada cretiismul pa frunde maciy in spatial rural. Odats cu sparta sor Terma police statale, voievodate, comanitay de sate pe vale unor rir se vstlieazd gi structuicrey- Hise cu propovEduitor i ehiarepiscopi cates flan pe Tinga edpetene politic, voievori ga. Bincingeles, toa te aceste siructurt avean wn ceracter rudiment, Deoscece cartile ers foarte scumpe gi fosre rare of eve cltull exept, a stabelo gi coremonillor eres tine eficen de cele mai multe or pecaleoralé- fn usta ‘mario invant string, pe purcursulevulsi mediu time ‘puri somainit au fost tepeatizolai de civilizaia ro mand apuseand gi c= urmare sau pomenit rupti de cpntrele cultural, incusiv ide cele crestine din ponin- sla Apening qi din alte 2one ale eultar escopene de tip oceidental i acelag timp fe iret, gaye factorue si vecinaai, fe indies, prin intormediul Isai slave Dakanice, rominié s-au pomenit fn aria de calturd si Svilizate gteco-bizantind. Astel rominis sav alat proape pertmaneat sul control sa influent cee Jor exestine diz Imperiul bizsntin: a Pateiaehict din CConstantinopo, miteopollars episconiior esting stuote in Dobrogea si dea hinge, Duar, Mareaschism care sa conturat treptat pe percurse a mai multor secole intre cele dowd mari centre ale huni ‘regtine — Constansinopal gi Roma ~ sa produs ete secolul XI Lumen comineascd in urma acest eveni- ment a imas fn aria exestind bizantind. Apaciia gi consolidarea unor formatiun poltice romanest eu in- ‘copere din aceasta perioadd au etimlat st spervia unor sirvotri paralele evstine: atropoli, episcopi, m3- ristn, schturigparohit. Drept modele pentru aceasta au servitstructrile erestine bizantine, numite orto doxe, Direct stu indirect, prin intermedia savor, in spatial rominece patrunde rept jn timpul secolelor XOX, serisl sla, tn ere era cradust o gat larga de iterated eligoasd provenind din contele cresting #3- sintene. Deja in secolele XXII sintatostate docs ‘montar in spat) roménese mai mules miropali, ‘piscopl gf mandstis, De exemly, trun iavor secs provenind din antorajl pape! de Te Roms (ani 30 ai See. XIN) sintatestate mai multe episopi in fate ou sepiscopi schismatii*, tm spatial din sud-estal Car- patilor,dintreeare wnele purtau denumizea de epie- ‘copia Miloviel sau episcopia Cumand, Acetiepiscopi Sschismatici de neam vala [adic romini) conform sur- sei eran de sit grec ortodox in vroiays& imbratigeze situ papal ctolic. Din eecolele XIL-KIV dateazé un mums mare de ‘biseretortodone construite pe lings repedinele lor de ‘ltreenejit romani din Transilvania, Ax fost enti ‘ate de asetenes mai raulte nume de preos st prelai, ‘are pastoreas credinciogiiortadoeg din aceste fini tur, Unil din ei sine: Naneg din Strei Singeorgix (1313), protopopul Peteu diz. Ostros, judepud Hane. dosea (1360), preotul Miroslav din Gilet, Maram res (1364) $4. Existents unui mumar considerabil de Diseriei, mandstisi sia unui clr erestin de vit orodox. Dpresupuine activates unr insti veligoase de nel {nat — episcopiisimitropoi care hirotoneau, fine. 4 indrumaw crestini de la orase si sate. De cxempla, Intro inscriptiede a biseria mandstrt Rimes (deta ‘Alba) este pomenit achiepiscopul Ghelasie (3377). in li man structure fersshicd » bisericitortodoxe din Translvania nu so dooesbogte do cca din Valahia gi Moldova. Pe la 1553 cate atestat numele episcopului Chil YValahul (adicd rominw]) la episcopia orcodoxs din Preemysl (a2 ix Polonia), ierarh care se presupune ed este originar din spiel estarpatic. “Aparijia gl dezvoltarea statelor medievale romézojti Valabia gi Moldova pe parcursul seco XIV au stimulet mult vista spiitualé religionst Doporului romin. in oragele si rgodingle de capizala ale voievoilor romini din acete fist spar epiecori, poi mitropoit: Vicina, Curten de Arges, Tipoviss, Cotas. Abs, Rudzuti, Suceava, Roman a. Prima rnitropotie din Valahis fost fondata tn anal 1959. x ‘runteso a fost invita mitropolitallachint dn Vieina Pela 1370 a luat nastere a doua mitropolie in Tara Romineascd, a ,Severimolu, eu regedings la Rimnic. {ned dups citeva decenis de actvitate ca a digparut in ‘uma invasilr otomane Is Dumirea de Milos. THE Pens, rin i Orde RomdnChis 1889. reaPe la 1886 biserica ortodox din Mollova a fost ridicatd Ta rang de mitropoli. Sediul mitzopate se afl in capitale rt Suceava, iar de pela mila secalul [XVI in oragul lag Pinte pri ial erat al bis ‘isii ortodoxe din Moldova sit episcapii Melee #1 Tosi hieotoi Ja Mitropoia Haliculyé fa ani "7D a1 seco XIV. lost fost primal mitropoltal Moldovel (1401) recunoseut do ete Patriarhia dete Constant: ‘opal in cadral bserics mo}dovene «i fost insite piscopii la Kadauti si Roman, iar la scgital secolalu XVI este insttti ea de e tein episcopie la Hugi la cela timp, dc i fruncesbiserics din Vali eras invita ealitate de mitropolitepiseoptealussigrei, poi in Moldova aceqtiaerau, de regul,bagtnasi Pe bundvoinja yi dimiciavoievezlor roma pe terior Miilor romdzesti Moldova, Valabia 3¢ Tzonslvania ‘par multemdnésdn, shite ebiseric, caro ew erp as devenit importante canste de eaira ql sz tate. Dintre cele mai vechi minis rominesti siat cele de Is Morisena, Conad, Tismana, Voda, Bist, Neamt, Cépriana, Varzaresti sa, Tntiege ierarhiecretindoctovoxa de la mitropoit pila siti gbiserct a format activetnolate rupt in seolele IV-XVI pe seitoriul T3ni Moldovei, Yalahiei sal Transilvnie. ns spre deocebire de bi series din Moldova gt Valcla, biseica ortodoxd din Trunslvanie se alla into situate cconomicd 43 co Fesionalé malt msi complica. Aici Biserica orlodoaat ‘nu mai era sprjinitd de stat, de marea nobilime, de- arco tinuturle Teansilvanie rau mpiite de rel rbilimen maghiard aloe. Ta cela imp, biserica ‘une permanent asupra creinor orodocy din parte Jocul, Flctndu aesea sii pdriseasci bisericile gi ministre, incercnd po toate efile st-sconvertascala credinta romano-catolil. Credinta pmternie procura {i sprifinel acordas de bisercaortodoxa dis Moldova gi Valahia, de domail gi bferiiacestor fist aw fleut ea omtal din Transilvacia sli plstreze ate Bina nae tional, ets apartenenta a ortoxie. ‘Asti, In virutea unor imprejurd istoricecunos cute, proestl de eestinare « popocului omin sa des figorattreptat, avind le im stash legitued gt paralel co protesul de formare a poporuluiromin. Accasta fa ext pe istorct sf afieme pe deplin fntemeitt cd o- poral romin sa nascut crest. Inprejurdile istorice su fost aclea care au ficut ea poporul nostra sl devind (© comunitate crestind de rit orto résritan, Po ‘poral romim este unicul de origin ltind (spre deose- Dire de celelate popoarelatine care au imbriqgat tal romano-catolic) care 4 tmbrdtigat eregtinismul de i ecortodox. Pe psreureulevului medi relgi ortodocregtina jueat on rl extrem de important in viajafnnegulut oper Biseren a fost alitusi de popor, sprijinnd Iupta Impotsiva etropitorlorstrdin. Toe creda exestind a fost drapels! lapte de eliberace anita national ‘Malte sole la rnd bserica a jucat un rol deosebit de fimportane fa via culesrala gf spiituala, a stimetae dervoltarea favijimintului,rispinditea cdi gi sin fei de carte, a tiparulut. In aelasi timp bserizaaTansat personalise prim rang in eultura noastré medieval [veri cap. (V). Muli cleric! sveau un rol inseemnat in viata politica a tirilor sominest, tn stabiliea gt in-trefinerea unorlegitui diplomatice, cultural 9 bse cept eu alte popoare. Concomitent multe institu cecleziastice, dar mai ales mandsinle. care posed ‘mari proprietiifuneisre, jucau un rol imports to Vista economics a fSrlor romineyt! Pornind de lt aveastd premisl, mindstirle rominesti acordau un ‘are spin materials spiritual moltor entre orto ddoxe [patrarhi, mitropoli, méndstiri alate sub sti- pinirea otemanilor sia unor rogate catolice). Pe ligt aceste institu, se desfésureo intensi via eregting: fe ofician sachet, sje religions, ge respect obi- Celle creginilor, instuiaa copi, #2. pregitea cleral, se copiau ise sipareaucariete. fn timpulinvaz- illo stréine, bisericle gi mandstiie deveneau adevi "ate cetat undo ig gasoau epérars, cofugi si consol ‘multi bitin, copit si mel. La mandi erau vind tate rinle voinicilor care aplceu ca piepel lr gli ftrimogeaced. Prin aceste activi bseria ortadox din rile romine +a bucurat de apcevied si de un loe aparte in tout umes ortodoxd eo resp inal in itroage orcodaxe ‘Gresiniemul de rit ortndox a rimas credinta po: poral roman pin tn prezent. 8. Creatia popular oral Ye parcursul unei indelungste periogde @ evului media tmpuriy pine la crisalizaea eulturi sale as Honale serie, poporul voman a avut prin tradi Dogati§ veche cultues populaes orald Existenfa snei ssemencacultori or literaturi orale este atestati doar ‘sporadic in crerle medicvale ins exinenga ei trebuie edutat eu mult inaincea perioade de formare a statelor medievale romanesti aed cu mult inainte de secolele ZXILXIV. Creatia popula oral din aceletimpuri se intregeste in mare parte cu opere de cert valoae in ‘renga stories ulti romdnesti§ encopens in g neral Oda eu sperigisprimelor lurdri de Hteraturd srisé create popularé orala nu a disparut, mu gia Timitat functie gi nick mm gi pierdut clus de puyin Ain fort de ereativtae, niet ms a teeut pe un pan scoundat in viafaspivitwa fn fears valorilor eu- rurale se poporulul romén Deoarece folloral ca specie Tterark si in aclayi timp ca fenomen cultural poate fi supus une! srati- fear cronologice in timp doar en foarte mare dfielts- te, este foarte grou de a stabili care din create popular orale, fe n prox sau In versuri or cel pusia ‘tne lemente al lor, ar data int din perioada presta- tal, Pind povesite si repovestite din generate in gen frabie multimes de ereapifoorice de cel mai divers fen erau troptat transformate, datorité nor noi ele- ‘mente, precum si colorituli vent din alte epoci mai recent, Toate acest schimbae: survenite dea lungul anil duceau la tat esentiale in forma gi confims: ful operei respective. Poporul nostru a continust st creezenestemate fl- orice de foals int artista gi dupa aparfia liter tari scrise. Caltars populard euprinde un vast spectn de forme de ectivitate att domme producti! agh- cole fi meyrequgceg, al constrcfillor de locuine, almac ete wen ee ao tnt Btn ce ae Sin eee a baugrene een Siege naan er cups reer ae meaner Ce a a maaeneg staan a 2 ti ie sess eo Satna pecan oi trl, proves gf store Us Ie esa sit ae, em Brac and meter rae alent toatl nearer see ae ore oe sicesinet dcasertel ie mth pane aes rt rn papal Tina nee err a nmr tel oe ct ae ‘fericita. a ‘i ey ‘mostenii spiituae a poporululnostr. in radia po plac eitocelo epic sntrecunoseutedeept batrinesti, voiniceti saw haiducoy, sublniindwse astfel vehi. nea si confiautul lor evo, Cintecele bitrinesti ms Sint totus nite cronieiistorie rimate, de © valoare soneret documestse, Gnd doar oflinditisle momen ‘elo istoice prin carter tpice. Tass unele evoci, court elemente concrete istrice mt sint cu total cexcluse, mai ales cinteceleepie, care relat fae gi imprejurdsi din medial curiloe domegs (Dobrisan, Vail, ga Bilaceans, Constantin Brincoveanu ef), Un oc inseranat in tevaren dele epost eoic la bala ‘ocupd unetecintee inspirate din vafapastoreasca st ‘lin slaile inte pastor, haduc si hoyomani (Tora limos, Costea, Codes, Mocanul ee.) In planul dezvottari sale fies, un vol deosebit in in Mol ova orignal stil arhitctone va peezenta, dup cum vom Incetea sf arti mai jos, notable asin 1o- Danie pote. aru Romiscacd va vamine eld teat! elt bint. In contrat ager cuit el suse isesior moldovenest, acoperigal I calots serie al reir vechilorhiserct din Tara Rominenst umeste gastars cu o maine family caraceristies celitjior balanceIn secolul XV, din cauzs inttirit dominatei oto sane, in Tara Romlneased se constatd o peroad de aetivitateredusi,biseriea din Bede — replict mod- st a edifcilor eceriastice sle mindatrit Corin — find singurul moment péstrat in stare nnd pa aa Le inceputul sccoluki XVI se conatruess alt citer ‘monumente aritectomiee eclesiastice de mare enver dori Ble sit foarte dgeriteunele de alee ea put de constructe si ea decorate, ass inet se poate spe cl in Tara Rorsineases ere acest vrere nu se ormase ‘0 conceptie arhitectonies unitara gi un stl prop, (Cole mai intezesance slat sub acest aspect biseriea mi ‘nitiii Deals (1500) gi bisesieaepisenpalé din Angey (1517) pontms sn ends uni decor de piatré cinnitt de sip caucasian srmeano-geortan, acest biseiei 50 integreaad totugi, prin planl lor icone, tad lo cae. Acesiea vor impresiona gi vor servi drept modele petra vesicle construct din secolele XVIL-XVIML "Tot im Blustenia mai interesante din panctul de vedere al inchegici weptate @ une Vsiuni romndnett Sint modestele biserci consteaite pe parcurnl wool Tsk XVI ew aspeetal lor atractiv ql lin de farmec. ia afaré de planal tricone, cicuia tate aceste biseie i ‘ars fiele, earacteristica lor principal const in te ‘area din ce in ce mai vie $i mai specified a fatadeer. Lucrete dup principal hizantis traditional ta stesturi hornetive de crim gs tential, acest fade ince 4 te impodebsaeca cu decorul in relief al arcadolor ‘athe, Avinil ca modee iia ale biserei din Arges, dar transpuse din pated gi cirimida si impdrite spre finele secoluls, pete bs ce tinge iatreaga bise- ‘cd in dona regstre suprapuse,ateadele oarbe vor de veni elemental caracteristie al faaelorbiserieior din ‘Vora Romincased,plad spre sfirsitul evalui medi. Ca cexemplu coneret poate Servi biserica Mibai Voda din Bocuresi, construed fa 1600 de Mihal Viteazul acd i arhitectsea Tari Romanes elomontole une visisni romney: tncep sf se fat simngite fn se colul XVI, in picturd acest fenomen apare mai tru ‘letura Valahiei di seolul XVI prezinsl aspect wnei arte de bun mestequg, wneori virtuoss cu forme ee- ‘dame, dar roce i imbatrnits,caracteristicd epocii de Seclin in eave se afl pictura eontemporand 2 yrlor Daleanice. De alt, ingii megterit care o fae sit sti ni, Schimbiei radisale wor sucvent im pctona [3c ‘Rominati ns scolsl XV ‘Moldova. Cz piveste Tara Moldove, aceasta © alae din primele deceni de existent mule ma stin- se legituri — prin Maramures — eu lumen ocidentalé ect ou Kame a eltura baled. Aga se i explica de ce prim biserica de aid ridicats de priml voievod al Moldovei ~ biserica neeropolt dla Radi — este wn cific de tip occidental, mai exact obuilcdrornanicd fe fret nave 9 boli elindrica, impartita tnsa, dupt ‘itu ortodox, in naos i pronaos. Mai ica Tara Mol dove, prin milosizea Valahie, devine receptivd 1s formale setistice ale lumii baleanice. Aga se Face of ‘icone de originesebessed — pment in Tara ‘Komiineatcd — a patrans in aceeasivreme gn Mol ova, cum 0 dovedeste biserica St. Treime din Siot consruitd de Petru Musat (1875-1991). Totusi, spre Aeoschize de biserica afnéstirt Coma din Valabi, ‘eld irs ot trades avhitaotarlea gc hela, biserica din Scot prezinté deja unele deosebin fata doacest a,c de ida tenuate la nel ip Ingrid de spin din aos, acest Inclpere epad ste frm mi simpli uit ‘Spre sft secslon IV, end Petra Mago cepe 0 adevdratacorpanie de conse mltace Dieriest si mat ales vemea ui Alexandru cl Bun, cind Sokdova cunoaste un avnt considera eon. Shick eluriy,inoepe Tot mak mul a y costene rignmtateaeattectoriea. Din suieleunor bse ‘et cao ves: o periadt de experimenti, din 6 ‘nonsle manure, eu sau dinitrate de eelceul Gail Uri, cigar de la Neat ise al neagninl Marina, recom gin ceeva pies emarea Iie de roderi jue pind ano, se vode cd acrasta& fost perionda in care dial arse moldovenes, in pli proces de formar, cepa i impise,t tate fenusle dearth, 0 Vsiune propee despre frame pu ‘ind atl bazee clu ms original fonomen de eur ‘poporaui soma din el mei: ata moldoveneas- Es va ating apgedl fn epoce ui Scan el Mare, Pevoedi de maxi tnlosire politica 9 cuturals a Salis moldovenese. Gens tara ui Stefan cel ‘Mare fost echivalt deel ev cae vievo ssp: Sint dervoltarea aris cltuaa afi: in pal dnaiel sale Moldova umpinduse de cx plat, ssi gi ‘dos peroad deffo aartel mokowesey a svat foe im impala Petw Rarey (1527-1546) fn Continue, pe pazcusul eollut XVI odat eu ites Silarea dependents fh de Imperial atoman, asta Imoldoveressc se a0 sub pecetea ra deetin care se dicot nscale XVI1-VI Prin constituirea fm Moldova a cclor doud tipuri de Vigericd: cea romanica do Ia Redan, % con de plan tricone din Siet, premisele deavoliril ultra Iiteccurit moldovenegti erau determinate. Tipal t fons, centeat pe idees de eopols, va devent til fundemental al acestck arhitecar, sip in care se va constrai marea majoritate a bisericios do ora, de sat de curt in socolele XV-XVI, Alatui de el va contin sl existe gi tigul dreprunghiular de Js Radautiredus a fo singurd navd cu arcade lateral, rezltate dia apices pilonilor de te pereit de nord si de sud ai biseic tort presigivi trode’ imprinate de Bogdan 1, tipul dreptunghivlr va imine, pind in primele decent ale secoluli XVI, pul fundamental al neeropalelor, texemplul el mai vehi care se pastreara find Biserica din Dolhesti (1470-1480). Prin construirea biscriei din Bielau (1482) mesteri moldovent au dus a wltima texpresie procesul de romanizare # pecfefionace asi pra tpuli dreptighinar, pentru a] adapta gi pe aces: {2 upei visiunt locale. Drept exempla in ascasta prvinta pot servi easel eclesasice de la Borzesti (1493), Razboieni (149), Piatra Neamt (1498), Mester fu Setan cel Mare au mers mai depart, re sliznd, nt-o constructie de dimensiuni impunstoate, lun tricone de forme complexe: celebea biserica a me nistrii Near} (1497), Aveasté bisericd este apogeul sthitectuni moldovene, ba poate gl romaine fn gon- er din secolul XV i devine protosipl elor mai maci construct de acest fel dir secslul XVI ‘Sinteza pe care au realaat-o megtri constructor ai uj Stefi cel Mare intr arhiteerura Oeeidentu i cea 4 Oriental, nu 8a opt fn opiniaspecaligtilor, doar1a probleme de strucura. Ea acfectua aspect deco ‘atv al monumentelor. Femiiarizindy-se optic eu for. tuele exteriare ale constrctillor gotise pe cate le indasera comunitaiecatlic dia Moldova la réseru cea seclelor XIV-XV, mesterii moldovent au integeat ‘eoptat fa visinea lr ehitectonied tea din elemen- tele speifcegotculu contrafori gi chenarele de uy, ferestre gi portalur. Adaptste ea forme si dimensiumi oiler moziumente, acesc elemente apar i 8 dvs ju inate a seco XV ea unl din componente ese. teristice ale eile moldoveness, incadrindu se aausrabi in plastica fajadeloe. Imaginasa creatoare a constrscorlor din seco XV s.a manifest gin wtillzares nor iseme de om struct unicale, nefits nick in Orient, nist in Ove dent. Exemplal el mak convingitr sit aa-mmitele Doll moldovencsti, Ceca ce stage mai ales stents a Diseriile moldovenessi, gi in special la cele de plan twicone, este, in afara do impecabila propetionare & prilor componente, tocmal suet lor iat sxe, {in contrast cu slueta mai joasi gi mai adunatdabiser!- lor din ara balcenic. Adiugid I toate acstea deco: "aia plastic fajadaor, ca fre lung al aside, cc gtusile de oenite cere inconjowed su steaging tn ‘requleificiu, cu paliromia somprioasd a carton 1. briuslor late de ditcuri sma, contrasting cx aspect aspra, cade cetate al rdurilor de piatra br, capatam imagines completé 2 unui stil achitectonie consderat ex una din cele mci arginle ereatit ale srhitecturi din itaeg Fatal ortedox. ‘in secolul XVI evhitactura moldoveneascl evohues- 44 pe linia traijionald a veaculu precedent, eu dense birea ef la wnele diate bisetiile importante, site Aupa exernpal Neamalui, cu ocamerd a mormintelor ‘cu pridvor, acesta din urma va fi tratat ea un partic sprijni pe mari ploni de 2idare ce vor advee un vitm ‘ou si neasteptat fn plastica fajdelorfbisericile dela Hamor, Moldovija ga). Pela milocul sect, bise- "ice de tip mixt vor primo turd pe maos — Zahiresti (1542), Slstne (1558) — gi devin grin aceasta adaprare prototipo) majored bsereilor de mar dimensiuni ce ‘se vor eonatri Sn secalul XVI. ‘Spr first cola XVI, unitate stiul moldo- ‘vena din perioada casi este ttburata de influente exteroare ete pe ingé uncle movifien!arhitactuale, ‘duc no prineipt in decorareafnaelor, Aste, o data ‘ow biserica mandstirit Galata (1582) patrande in Mol ova inflvenja mentenease, fluent earacesizata ia primal rina prin dotarcabisericilor ex doud trl ta loe ‘Se una gi prin dotarea ftadelor cu celedondregistre de arcade oarhe Spre deosebire de ashiteturd, i care elemental ‘occidental joacd un rol important, picture moldove- ‘eaacd a rlines del estetiebizantne. Porth de Ia premise hizantinn slave pateric modiicate sub act ‘unc eroatoare 2 genului local, ea a eunoseut o primi ‘perioada de tao la facepurulsceolului XV din eare Ins, datoritt dirimais monumentelor anhitectonice, fu timas doar fromossele minister ale Ini Gavi ‘Ure. in vremea Ii Stefan cel Mare pictura moldove- raed apare dint-o dact cao gccld national pe de plin eristalizas, cu psneip untae ait in progsamul Ieconograficdecoratv, cit i din punct de vedere esttc. ‘Va remarecilpictor roman din acesstperionda esteavril eromonai, care a pictarbiserea din Baines (1493). Dap aprecirile unanime ale spcialitilr, veritabile capodopere de pictues molloveneased sint picturil inceioare dela mansstirea Voront, dela SE Tie, Ptedut, Popiuti, le care clegantele fesce ce lt Dalinestiedauelo noté delux gi de subtila poese, Picturasecolului XVI, ma pin intrioreat, ms ‘plosatt spre efeet Formale, ex immagini de sini si tari ce par in costumele lor somprweane adevirati ait de curt, reflect strlucsea vie de pala din vemen la Petea Rares, teadinja sngravilor de «introduce ia tica sever a eatetictt meievale elementele wel ‘petit lic. Spre dooachio de epoca precedents in sceasttpesloadd eet mai mr att nu tas evi lait (augravié Toma de Ia Humor ~ 1535, Dragos, CComan de la Arbure — 1541). Nu ietimplitortoemai Sm aceasta vreme a aparat cel mai origin) fenomen al artei medivale comanest,unic in lume: pitura exe- ard, care acoper in intregme fatadee bisector. In vyreme ce pietura interioaré continu sa ins, ea pre tutindent in evs modi, dedcata unui seop rligios salvarea eufletelor dupd moar, pietura exterioas spiruté tn zaomentsl dramatic in eare prime'dia cot pit otomane deveniae mai ravi ea orcind,« fst onceputd ca 0 rugiciune menité si iesfleeased por porul In lupta pentru independent, Psternic in entact de folclar, pictura exterioard mokdoveneassd Jmpresionesza de depart att pri ritmal slueelor ele ‘ante, larg decapate pe fondelalbastr al sbsielor eit ‘i prin sraucirea inegolabila« colortuii ei, iguie di ‘eva arte! populare. Pictura esterioar se integreaxd lesdvigit in psa. Un exemplu grivr in toate acesto privinge ne poate serv isericle minastirilor Voronet, Moldovita Dar data ex dosinulsatului moldoveneee, picture mural incope 88 reflect o stare de sprit evazioniss, teneleeroice de odiniose find inlouite eu teme de thetactd modiaye telogios. Un exermpha in aceasta ‘priv il eonstitaie pictra interioaea gi exerioard a Diseriel manastiii Sucevta, In secolele XVILXVIIL tsistim Ia dectdecestreptta acti moldovenesti, ca turmare a domninaie otomane. 12, Caltura musical CCalturs msieald a poporalt romin ii tage ri cinile din cArunia antichitate, din strarssile trace, {Gad tacepe nu numa individesizareaepicd eu tesa turlle sale principale dar gi cea muzicald. Aceste pro- ‘eae a Ancepat ex mult timp inainte de era nossa, Gurind ecole la tind yi ajungind 88 se exstalizeze in Aanmite forme si spect bine contarate ale arti muz- fle i Iuma gerodacicd din ulti secol Le. si pr tu secol en, In aceastt epocd cultura muzicald a Himoylor-noyriavea tangenfa puternied ex mitolo a, se impleta sri ex intreaga gama de obiceiuti si {radii 8 sebarle popalare de peste ax cw intteg spect de eredinfe, superstiti evenimente din viata foumenilr de atone. I legitard cu aceasta cunoscutul ‘ereettor al eltorii noastre musicale P. Brincuyi sub Tiniazd cd ,Ehosul specific al enteculutstrimoyiior ‘not avea audientl gi foté emotionalé neasteptae, ‘dea o imenad Snrfrire morals lcondensa o exper‘en storied nied i exereta vee definitori pen: ‘ra geniul artic stravechi "> “Materialelearheoloic,precum yi autor enti, mi tologit ne seat in wea tnt dix calura mucisld 3 tramp getodacilor. He ne vorbese despre calebriinter- pret si cinnai, cum arf Orfeu, despre entre carsle Side ritual, despre hore, cage stirmas rn mire Si admizate din partes eomtemporanilor si stdinilo. ins, dupa cum aeald specialist in coneepia taco fetilor, muzica nu era eonsideestd un divertiment, 0 form de amuzament un mile de supumere afore lor natusi, de educare morale ation, de ir ‘ita a lor ix Iupia pentrs existent, de puiicare © sufleelos i Srnobilare a earactrelor, de vie in sere lie divine atunei cin site eereau jefe omenest Din wceleepocistrivechi, dateend gi multe insu 1ente populate musicale ale siekmogilor nogti: cim- poitl, viral, chitra, lira, caval, atl, buctumul $54, toate aceste comer ale cust maiale porpe Iuinduse prin secole dajorté geto-dailor din epocile de vic ale istorii lore timpal ls Burebist i Deeebal. entra gecodact ins, rouica si cin nx eras doar @ simpls delectare BS cunosecintel social, de mmc, el dedicet monathalai stu condutorul de oti dé Aragoste, de petrecere sa, uma cueeriilor romane, are lee proces) de romanizare « dace, elementele de vin 3 trai iP oan emi ral mn wo “a. Heme, Die Muy i mdi Laces, corn 05 Cig roa Pepe artistce auchtone mpleindu-se cu dbiceiuile g ful 4e tra al colonistilor. © astfel de impletice stinsd ave Joc 4 in domeniul creatiek muzcsle, Cerctatoral Gh Clobanu cra de exemplu cd ruzica nossa popular ‘ste dacied, prin fonda muzicl gi prin sensibiiatea ‘munca transmis, latng, ca limbs, prin modul de lrganizate structural a melodie: sia eitmalul gt pein referinta pentru anumite intervale ‘Inepoca postroman, in provesul de individalizare 4 poporulvi romin, un factor important in evolugia ‘ultunt noastve musicale devine cultura eregtiad gti special cea musical crestna, Un ol hottitr in ceas- 1 prvinta 2 jucatvecindtatea peal bizantin, 2 ‘unor mat gente eestize, cw arf Constaatinopoli, Mastele Athos, precam i incoxporares penta un timp indelungat 2 unor terior rominest in componenta Imperiului bizantin Influona eropinaeant grosobt- satine este ampliicaa de activites waor mal pee sonaltiti ale biserici cregtine rdsiitene. Odatd cu ‘ispindiea erestinismul in laygul spatiy romanese, muciea biericeased fe romin se infirpa acum, sub Jorma amor psalms, muri, invocap aproape ea fae- ‘urd de melodie care ciceulau in popor Tot despre culled musicals de tip binantin 22 poate vorbi ince- pind cu seeolul VI. Le prime etapa de rispindie gi {ncettenie a crestinismul, care dureara pind in s2- colul X, propovaduicea rolgionst are oc in Hmbile {reac lating si prabeil roman, prin intermedia mix ci de factord romineased predominind asupra celet e cult religios resin. In aceasta periouda cintarle Diseriesti se fnvatau dups au, perpetuladu-e dia g2- nerafie i yeneraie, modem sub pternes insfurire a flelorului musical romainese. Pe de até parte speciale in materie nu atest 0 infenld invers, auied a muri, cintitilor bizantine religiose asupra lntecui gi melodilor de orice gen popula. Din aceastdperioada (sec. VIX) dateazaelaborarea celor mai vechi tratate gear de music religioasd regina ta Bizan: Troparal, Condacul, Canon $i Oe- toikad. Troparu a apérut ic pe la mijlocalsecolalai ¥ screprerintéo elgere desert iran religiose de Aicate uno sind, SFimel Crus, Males Demat ga. Condacul a aparut fn a dows jumdtate a secolului prima jumitate a secolulai VI gi repzezintd un fe) de Inui, eiatooe, palm, rugdeiuni Gatate fa versuri. ancl v2 temps in Bisarica ereting prin seclele VIEIX, avindwi ca autori pe Androl Cretanul, Joes Damaichizul ga, Este o lusare musicals poetic sl ‘ffi din 9 odo, Gzeare od confi de In pind la 9 tropare. O riepindire larga in spatial roménese 2 el ‘état si Octothu ui foan Dsrsaschinul, extewlerior & ‘Seportac sehimbiri si mbundtayie, El conte pe lings ‘orinduirsa yi organiearea cintrilor seviiulu eu ormatve refertore Ia compumcreseintiloe in di ‘rte gia In spatial romances se impusalte ein ‘i oretine ttc care gi Promdile ned din secolele XXIV, ba poate si mai devreme, fa papi raminese a c4pitatrespinditesistemal de no ‘ie mons izantin, nmi icomatie, are a vehi vind mat multe remificfi. Cea mai mare rispindire fcqasténotatie 2 euriclicvestine gi eatile menfionate anal sus a cipiato in arealul nostra mai ales dup Snteseioveastatelor mesievale ramaneyi Pela mis tinile 9 bieericle din Valahia, Moldova gi'Transivani ty aparut multe centre scriptori de copiere gi de a ature adied de comporiie a muzicirestine ortedoxe dle tip bixentin. Pind astiai au ajuns la noi mii de cexemplare de tropace, condace, canoune,ccteiuri, tavasiete a, copiate in rile tomine in secolele XIV- XVUL Numéral lor mare ne vorbeste de o larga ircuaye gf intrebuintare. Centrele musicale ortodoxe sai ales din MoMdova au exercitat 9 mare influent supra musiek de eat din intresga Ime artodoxé in secolele XV-XVI, Paralel cu muzica coligiost de tip bizantin, care fguna mai ales In mapas, catedeale, mitropoli $i episcopi,schituri si biseriei (in secoele XIV-XVIME foes lens se flees in temet nu pe cal oxalé ea mai nainte, ei do pe eft seice manual saw tparite, in ata coidiand a tutaror pitrilor sociale, ati cele de jos elt gi cele de sus, se continua 0 tradijie muzicala parte de cea religions. Mai malt cit att, pe putes ‘il eva media dozvotat see. XTV-XVIN zestrenm- ealé a popora romin #4 imbogiit mult pe seama tusor fenomene noi culturale si spirituale 1a temelia sirora asteaw mole realitsi istorie. Este vosha, ip primal rind de viata politica din tlle romine si lpr Tor pentra neatienare,delupeaimpotriva eotroptotlor strdini, de atmosfera de Ta curtile dommes gt boerests ‘bacd in mica bisercease in accats pericad a fost depast aproape total cad exeateh 9¢ trades orale, in muzica populard in aceasté privingd mu 5-4 Sohimbat sproape mimic. Aic, ca gi in epocile preve- dente, dominan creatori, entire interpre ain Strumentele muziale snonim|. Incd din epocapremergatoare evului media se contursserd2onele fl- ‘lorie de maitre, elas ele muszeale, in imica ‘itourelor jis voiovadato cominest din scale 1X SIT: Tara Pigaragl, ara Maramureyul, Tara Bi sei, Tara Moldovei, Yara Vianeei ga. Din acast® petioada timpurie dateana cintecul de sil vechi sas ‘icles; spar graturile musicale regional eare in to telitatea Jor formeaza cultura muzielé poplars vamaneased, Una dire eele mai puternice mists ale acest cult sint obiceiurle folelorice ale stb Sor de posto an, ale ovanimentelor faailisle si din ‘vista nor max personals — voievor,haidue, vo nich Dintre acestea exemplifici: eolindatul, urars, plugugorul, sorcova, jocul dansul, teatro] popular sas Iie, de paps, cata sigios. Un oe apart tn ercas mutica oral fl ocupa eolindele relgioase erestine care ls ergin, dupa cum se adie, nveaw um continu Fe lai, fe pain. {ned coloana vertsbralt a elturi musicale rome nest ocoustiule Doina, [swore culturi muzicale aca 1d ci Doing este un gen aparte al culturii nous smuzicale deo inal vibrate sufleteasa. .Nu poste fi sabia eu exactitate perioads apart Doinel or ‘oom, follorl roméness ee ersalizave defini ntrind fn avanscena istorii medieval intocmai ca ua spect: col pasionsnt emanat de genial Inhétor al aes ‘nostra Un alt storie a mursch ominegt seria despre acclagi fonomen: .Doina — cea mai autentics i mal caracteristick form de expresie a muziet populare Te cag, an tad al prin 3, romnesti— are aceeaifonctc eas plinsemule tot att de logad de natu to att de pur din poset de vedere psihic, tr ait de spontand, tot stit de orignal gi de audovetaca ca so exclomatie, ca sun geames, en sun sri." Caracterstice pent fueorul miziesl mex dows tminexe devia balada, cintecal epi, cimtecal Initrinese 5 ‘Aste, Inteeaga perioud din antichitate pind in ‘evul medi a fost marcath in itor poporiatzomie, fe obogata vata muziala, Comorle musicale seura- Two su fost transmise prin tradije dim generatie in generate, multe din ele perpecuindwse pita in zee ‘oasre, $a intest pentru totdeauna in patrimoniul ‘muzica gcultral al poporslui romin, 18. Legiturile culturale externe Pe pareussu permssiente legis eu . logtzuriculsralo,spsitale biserioyti.Ascfol, ned In perioada evi medi impuriu curs Yomdneasea ne apie in striasd conlucrare cu sla dintre cxle asi ‘europene do stunci In vema wnor in dllungate contacteculturale come intrat eeptat fn asia cult bnaetinoslave, care a ast ex urmare riapindire colturit sence in hme slavoniy set prin inwermediol aeesteis ava loc receptionaee uli portant numir de valor eulturalebizantine gi bizar tinoelave, Prin intermediul lor are loc inchdeteatreptatd a rominilor sia culturit romineyti din evs! ‘media in aria unos purornie ferment i cult bizan sine, care a lsat o tecnica amprentaarupra eri scrise $i spiritualrligcase a romailor, Inet din se fll XIV donsnit omni ait din Tara Romina, elt 4 din Moldove au efutat sf abl legiturs diecte ex Bizanyul In 1359 Nieolae Alesandcw, vrevods) Valo: die, organizind mitropolis Unerovlahie, a cerut de Ia Patsashia din Constantinopot, pia scrsor, si ‘nit sa mitropoie, care a8 depinda de pacichia ceu- ‘menicd. Dorn vai trimitean a vaiurd copii la gealile din Bizan, cca mai mare putereeultsalé 9 ‘Europe de atunci Del sista secolul XIV dateand si cele mai vechi legituri Biseriegti gi cuturale ale Tomi rominesti cu maindstirile de la St. Mante Athos Dip cum ne martarsesc docummentele storie, dupa ceiderea Constantinopolului si prabusires Imperial bizantin, in afard de Talia, © parte din intoleccualii agree sav refugiat gin pile rome, mal ales dinice ler, care se oeupau in noua lor pare de organizarea biz tosul prime mdnastir dia Valaia,o lang rlopindire in pele zomine o capicd monumentce Hteraturi ce Tigoase lozoice, juridie, storie, ery populste, ve. nite din Imperial Bizanin {In seeotul XV, datortd legato itor tome eu tate din centrul Europe, odatt en pleares mai zi tor finer la studi lo Universite dia Its, Cracovia, Prage, Viena are loc pitrandereaidelor migcisit hs sit, ale Reform in Tsanslvatia,pledarise: ponte ofcierea eerviculuireligos in limba credinioglor st ‘proseitsmladeptilor nol confesiun au simuat tips ‘res de cdi in limba romana la romani din Transl ania, eit care chiar im seaolul XVI au svat 0 rispindie gi peste Carpai, in Moldova. si Tara Roméneased. Reforma a fost precedat si in acelasi simp favoraatd in Transilvania de sispindires elu unutniste de tip renascents, al cri reprezersant iat: tra fost Nicolaus Olahus (1493-2568), cobaritor din domni romini din Vslahia g efugat in Transilvenia ‘Alc a ajuns 1a inlte fumctitecleziatice si aioe; a Sntejir seins Legaturi eu cereuile umanistice din Eoropa, In special ca Erasmus din Roterdam. fn 1a area sa Hungaria (1585), ye Hing informatiistorica- feografce despre trie romine, el amintete, de afl, primal dintre aucorit romini, de origines romana poporului romAn. Principalle entwe ale culturi umar niste in Transivania au fost curfl epscopale de Ora- dea gi Alboctulia. Din s dou jumdtate a secolului XVI, fimprejuedile Tocalo tenplicd 0 oflctare tot msi Piiternied fs wmanismsl transilvinean in detrimental ‘pirivalui cosmopolit, fapt care explicd i Snmultirea sonerilor in limba maternd.Suflules novator al Refor Imei se datoreané 3 progresele in organizacea #reor: (eenzazea pe temteiuci note invigdmintulal, De fexempla, ip Transilvanis, umanisad Johannes Hon- torus, reormatorulbisericisises, stabileste in 1543, regal st, inaptate de cele ale gol umaniste din Nrenerp "Parle romaine inzetn legitur cultura destul de intense tn sevolele XV-XV1 cu Polonia gi umes est slavd. Aceste rela devin aproape permanente datritt ‘enor boies, negustor fee bisericeg care circulau exAiferite misiuni into fart tn alta. Areloerispfadiea si schimbal reipeoc de valor: cultural dintre poporal Fors, cel polonez el ucraincan gi eel rus. Us imbold al egiturioreuirurale reeiprace Lass dat legate a nastics. Ct incepere mat ales din edoue jumatate a see. XVElea se contureasd interesante legiteri culteale, clcturivoit gi bisericet ale Moldovei eu Lvovul, fa special cu Fritia oriedoxa din aces ore, caze a ayut rezultatediatso cole ms ractuoase att pent omni, it gi pentru comunitatea ortedoxt a popuisiet, tucrainene in domeniul vie reigiose, invariant Jui tpn de cli si stele. In general pe panoursul seesei perioade dorni gi boieri din Moldova gi Vala- bia dovin mari spriitor a populagcsortodaxe din ‘Transilvania, peninsula Baleanic, Oriental Apropiat, din Polonia 2. Sin spine matesal patriaghile or. ‘odoxe, in special cea de bt Constantino, mantic gh Diseie de la Muntele Athos, din Orient, din Ucraina, (Cu sprijinul domailo, al boicrlor moldoven gt mun ‘oni sin inate biseriel i mandstir, sine copiate gi tipiste cari, sint instru tiner\ gi elerici pentru po- pasrele creyine flte sub stipiaire gins Pe acente ‘ai ge stabilese fe ntefin ample legatur culture Prin intermedi legal cultural, politi, nastce gi biserioesti multe monumeate de lteraturé Cltuss Sorsd aw ajuns din {ile romine im centele cultura i elesiastice din rile vecine gi mai indepe tate, Amel monumental de literatura ronicarested av ajuns in Germania, Polonia, Rusia. Tot in Rusia ‘Moscovith a ajuns sa avuto circulate destul de mare Povetvea despre Viad Draca, venitd din Tata Roma reas. Inside la riscrucea secolclor XV-XVI in Mase lo enezat al Moscovei capt rdspindire eintaea put ‘neund (-Putaliraspeo® — de la mandtirea Purna din Moldova) de musics biserceases, racum salle mos trede broderie mansala, vente, eventual, impreund cu lena, Sis Is Sefan eet More, care s-a maritat ev ivan al lea. Pe dierte eat au ajuns in Baleani, in Resa fh Oftodex un maze numlr de cist manuscrise si tiplrte, wenite din isle romine. Paral, an sie de lopere de ati, de screr!romnesti medievaleajamg i ‘Tarle Occidental. Pe parcursul secolelor XIE XK au {ost idemtficate gi catlogate in bibiotecle, muzeele si colefile paricuare din Europa side pe alte consi nente mil de exemplare de opere de cultard gt arti medievalt roméneasc. Iw acelagi simp multe din vs lorie eulturii noastre a pomerit departe de botarele tile omnes in urma anor eireumstantenefavors Dil, cam afl incuesinile de ja ale turior, atari, aaaclor, lesilor, efahosielor rasoturce din secolele XVIILAIS. De exempla, 28 pierdst fied urmé ison tezaucul de documente si obicete bsericesti ale Miro poli Moldovel uate de poloni in timpal eampanilor Ii Moldova is. 1686; in wrma ripirs Bucovine (1775) e cite Imperitl habsburgie multe minastr din nor dul Moldovet at fost jeite gf hogstee lor colecit do ‘eau pomenit peatru totdeauno in biblitelle din ‘Constaatinopol, Views si Lembers Pe gatcursul scolelor XIV-XVE cultura romanessc ss consoidatcaraterl sis uta, In ida otarclor ‘existent, legaurie dines yrile romaine eray desl de strinse gi permanente, La aceasta contrioue alt uni fatea de neam gi de eredinj wilizarea acleiag Limb incuba sors, ct svecinatea lr imediat. Manuscrisle cate tiptrite circulate ard in alta, in tldiniro tart romncasespleca la stu i alt tack $4, Toate acostesconteibuigu le schimbal permanent de valor, la fvioraces view culeurle, edturdeegl fa satin store generate rominese gia dus a deavol- ‘area 9 afirmacea eltwed comanest, la manifest ‘eniului crestor al poporslul somln fa eval me In epocile urmitoare legaturle eultucale ale popersi o imi cu alte popoare eapata proporti impunstoare. O piedicd seiaasd in intreinerea acesiorraportun tre ‘prezentat-o sipinires string asupea for romine, 1, Pansies, PP De sou ft Tara Romeo ar separa, Pusan, Imre roman ewer, 1964p. 8-101 Pants, PP, Cmunds medieval Pindpaee Roms. anaes, Perper rondo Bote, 1, p risa omsiniea stata fade romat Res, 180. Natal rod Ansliedinpeiaermaniatallnani Ings de Moants, Bacaret 1877. anata PP, en ranean Pare Romdntc Me ova. Onto fal, Scrap, 1968 Stine St, Mi, Tananimon dn Principe Romine eset -A¥E Protest State ate de ‘series ol XU Eval eds romdnce Onna Boren 1952p. 921 Ion eri omar ship ge Bacar, 1982, 8228; 208 238 Biltan Gy Trade iorsa degre tater ster ‘mds Bacar, 182 cet sora dae Tare Romine, vba, Bacar “se 1975, 2, Picuais bien, Isria Bieri Ortalose Renn, Chi ‘a, 1985, 17255, Papacoes, Defuncan ple prune In uel ope 1204 1241) i Papacanes,§, Roman te ell al ra, Bacar, 1903p 1188 apace, S Roma nr dundve ecw xponsine Re tanga eno caso ple ree aris Soca dre (22041241) Pept, 5, Roda toll Xo Bacar 195, 9. 8 8 ade, ML, sor rier 9 ator egos, vl. 2, Chi ‘ty, 2, p. 421351; vl 3, Chewady, 102, p 4309, Coban, St, Creo le roms, Coban yar ‘erature vei Cisings 192, p. 436, Ina, Marat deere nna Moldova id insect XW grr Caged 195,12 ian ora, Py Bpispia omenr sa epic de MU? in eva Cea 1985, 9712, STAT Seat fpr Miro: Molds Rif — primal m- nol al Maldon seit Cage, 198, 4-2, B ‘Tendeet, Hy, Lama vomdnooid in sel al XIV a “SVilee Orpantarea term yr rome Sata se ‘ini agi dette (Sodom fe), 0 UU teaon, 982, 022.0. ‘nara, CT a, ial a are lear om, Ros ‘aun 187A Fan tk ivan Revise de vie a ‘Molde, 1990, 1, 6874 ‘8. Fold jara fair, hii, 108, Balad paar ramdnes, Bac 1977 age tre din acing, ns, 181 ancivi, MA, Sean el Mare resi plan roma eas, Cini, 1996 paul eri lt, Gas, Ve Hott, 0, Chisit, 1983, eye cnr rin let isa, A ateat, GC sins, 38 Rotary LO srlealeratart ror, wl, Gla, 1984, pe ojoears NS Bare ft Leen cme 882 ‘ara eatris rm, 22 wok a 1, Bose cp. ‘Theodore, C,Jevarefmecate Glare de iy, Bac ve 1858 un pcr de pla lade papa, Chin, 191. Cisne, Suare marr Chin 290, apne eis poesia cae mulovs, ale. G.Bole- at, Chgind, 1975 Chimpe, V Reload ae filer spars mart ‘Chiat, 1978 osciey, LM. Fats saposiue werent, Kinny, 942 44 stneses, By Cala sist melden i yea Sif ct Blve in Calo mldovenne tytn sh Since Maen, sce 1963p, 47, Simones, D, Bus, G, Swed Irie «edt romdn ‘Boetre, 1994 anu, A, Din ema opie deprewi,Chiins, 1991 "430 Manslesc, , Serta Meld Tar Ravens Telia Madi fo Reva ariel, Sucre, 1966, a 2, parse oS Manoles, Sree land eval mei, Bsceg, ‘wi Peat Tran si 1955p 15908 $e, Ornisnrs caer veal arden acu "ell Vn, ita Mrs, Vi, 1985, m2, TIES. lrsieae, Sele aaa de a Conarl, Bueurest 1887 Brsietcy 9 Papal nour din istrta ell rnd (ive 200), uses, 1971 ay, AML Likoan w npocisene » Mowat (XV “oie Xilin), Ku, 1980 668, 8, oposce, Fy Irie din se PKI despite tn Re maa, Ber, 1978 5. Pamsitese, PP, Pera slave la rom rape de ‘oars Spun Danstcey, FP, MOprea roms tet Bore, 198, pT Xenopot, A.D, ers roménar din Dacia rata, el 2 Bocuse 2888p. 480888, Bodden, D. Plearafia romine sav core 1078, Desnnte enar roar ince V1 Buezee, 1973 "amu, Diewmar cs degra, his, 18 eran 1, ui eat roman, in 2 yh, va, Gala, 1984, 9688, are, Ntsc evar roan ei, Bucues 98,9, ‘sens,Bogan, La vee Penve de fen Cemcantin Cyr t ‘Mehul, Teale, 1968 Bogan, Liewy de Constantin Core eede cox vee ‘on Ruane, ean 1968 Memos poco amepanps © 45a, Tw ten a, 180 «19.29. Aopen, BL, ema Gexapecn aumepam, Mooi, 13786 i, Meningur eewapucs smeponyp, 49-0 roM8s, Tow 2, Mores, 1986.38.48, ramps sc emace ann, Move, 1865-5. Compcert Bsa 25 ras Ta Ca Manono, PLE, Ouro semopu pened spars 8 34 oust Tos 3 shee, Moca, 1998 6. Ciohans St ora terri roma ch hii, 190, 80 75, 103-128, Rote L Oni ert rng, we, Gala 3994p. aor 1, Linas ori ta ald (XV), Ree ‘inta prin race res Baca 882 ‘mtr rots nse EV Pate de open. Baie rw compl! Ge Price PP acne, 1 Rus, E, Cra mtameenel evecare XV inn, 1677 200 roca mane in 2 lee, ol, Dace, 96 MMOS, Cali atk odd cen ott x a Basu 13» 590-05, na, a, Pro veh eta oD 188, sos ees Ie ere one, Wacue, [988 1 112. . csc, Ertan roe eh, 1 carta, triaieraartrande eck, Base 1986p Cimon smancn XVXVIen, Moot, 1976 Cneopnnanepe) xpos Koncormna Mavoecare canner nomena €or, 9 1. Byun A, Din roman cope dept Cixnds, 1991, 186 189,199.22 tect i Bale a Romain (ce XVIEAIN) Bute, 188 Ja, 5, Serra nr medi Bacay, 1956. acy S, Pali tnd fervef Travan 2 De eee pivind erie Romani uoauc, vl 1, Boat ‘Guta. B, Otervai pe margnea dsl ne rm efi, Sind de tplamati in Apuum I, 19431085 sis Mancise, Ry Sra lated iu Mel Tara Romnesct Teal medi i Revit arta, 1908, 2 752 lo, ee de mm air Bea Dead pts. “Tele, Pra ond rie erect romdine ek, Bucuresti, 19,9. 503 “aorta, C, Le dat de oneiqement phil td le Tine pens dsl thane Le ie et inne de Tadpole ingle (2563-104), Bacrest, 1985. Lona, D, Catal dsconentr sree in Arkin tau Tai detaragey aescet 1258 ‘aa D, Elna tn Remini, Bacoen 122 ‘Tundea, Brade ds dane rumiae ee leet (css Prnipaess oaines Ld, 1888,Lior Al, Vek pdt a rma an me sia, Cig, 1996, ‘loan, Seri ear onde vc Chin, 142, 107 Simonescy, DB Dy Swed ile «eA romans Teast, 1 Demeny Ly Demeny, LAL, Cee tis sit la odin ial i VE ln Booey, 186 (vat, Din ria sata cy, Bacar, 190. Duala, Veet iy romdnet eaatare Baws, 1987, “Tardean, Leonean d traverses tien Pai, 1359. Keay H, fon Pens son 987 uacen, , Meaes, 3, aaonuscs snico acme ‘nea. Kamasas anopdpyie esas na Yap Kes ee (1574170), Tas, 1H Hepoceni, EA, oom Pymebens Osseo 120014 cea, 18, (opr, M, Finbar pula pera Bee, 1996 Panay nacre a rome Yanan, neti romder Baar, 134, 171-189. * anal 2 Jarier Si taj marie deere mai W, Baca, 05 enopl AD, rari dn Dc rid vo cca 9 eo Ieorisltwui melden v1 Chit, 1986, 0.7758, Cudate renter, tr Conn, He, Dace ‘oa Dinara emer omni din dais rming, ‘hu a any, A, Dor remap de great Caiga, 10% Cs Pansies, Pa, cpa brain sere tind nd Bucuresti 985, Gj (Fertile sis fx ia ronda, Bacues, Mane, Tia, VID Iria Kinbi roman tear, Bo cares, 388. abc, S, Meri eater romney Chin, 192 9. ‘seri eraar romani 2 volut o ,Bucse 1970. Cale Saranac Chie Gh, Bucur, 18. 10, Keoopol, AD, sete roman din Dacia Tran ob ‘UL Bavaro, 1088» 515522 (iors Cy nda nM. ee XV XVI Sole une din as, Bese 1980, oi edging oma Buc re 97 nora niin pedi pada n Molise, Chi ‘ins 1091, 5108 ‘vtenn, Sead omnes dn Sh rapa, Bey, 1180 ous, Nitra pint rade Bucures 97 an Din soma epi dere, Cg, 1991p. a ny AE, Lona mw apecsaense » Moazani (Kr XVID, Kacey, HS Phen Sed rage Tn Rome (stl UE THUIE in Comeriat re inna roman, lege de sad, Bore 1970,» 115 40 Carri Ne Mint fare de adr, bo Cato, N ‘Bora iran yond sec, Bac, 1296, 455, inocu, Sve en Tie Haag, esta Ms eat ore, Base 1987, 4p 181. ‘inscid,$y Soon tn dela Car Bucuresti, 157,irene, Sy Pagans din istrict omnes (ore RXV), Bares, 107 Ab, N, ra iain rode dn Transvana p- le 180, Hs, 1088 Eu, A, Ysebnan amt ¢ Moston rouge NYT saws VII, x90 pote sessocy yea, BAX 9 ‘omapun tx tan wna, Moers, 1930, €. 136 6 LL Dua VY Cresizaeiio nec eae dead, ‘Conair ato fda romana: Buca, 1980, 281325 esol, AD, ris ravGmir din Dacia Tala, vo ‘Baserety 1988p 522881, Parada, Comer alesprwallap Romney la Pun, “88 mic mda. Arta maloveesod vac XIV, A ‘4 Baan, Dra, V, Chitin, 888. Plata marel din Moldova. See KWAI Besse, 182 Retrial menumentlr¢ beclor dear din pal si “Stel Mare Bees, 1958. ope, M, Sptra Medivald tu pian die trie rom ne oeret 1885, ular ones ple San cl Mave. Cale de uli tge- de Bera M, Bucur 1864 tees Sy Calin in Finite Romane le X00 [XVI in Stfinee St ra mele w Randieh, area a Ta, Pincpatde Rome Secile XIV-XVE, Buco, 1992,p. 190217 Torts N, tia amir tap ioe Base 1992, PBT Detgat, V, Dicionayenidepdi de art medieval rman a ucare, 1976, ve Bulut, Gh, Manas mina 9 senate roman in ae tin dase: Bacay 990 Pung, Gh, Tare Moldovet tw vromen tai Alesonira Tana, WH, 5, usar, A, vara, Bie, 1988 Rodin, Cin ira avadr plste mole (xe XIV XViD, in revista Misr, Chignd, 956, oe 3, p137 188. 12. resi 2 Miia roménese i marie rime wa Chin, 9. Brae Gy Pan dn stra miro, wo. 2, Cosma, 0. Homie mui oman al. Bacure 1973 ‘rea G, Cos de trea mais rmdnei, Bact, 3956 (ristin 6 Dn ect eal mie roman BOS, 1965. roan hy Gna mac eae roma. a Sad ‘AesandraT, ein popular roma Bacar 975 Comipel B Fler mace Bacio 1967 amt, A. Val bate ler partic in Repbion Maida (Oh Cataveier Spina 1872), 9 Rev istic a Made 3903, 4,9. 4448, Chan, Gh Sele rail de le Pats So eevita Mase ‘Busurt 1966, nr 9.1490. Vase, V, agin nrc dn iiria peda @ exes Temdneii Oise fbdtaminaes mace Bares 1595, 918 1B, Coobans, St, era Heat ramue vec, Chin, 1992 9.157.381 Win, A, Belov Bland nse bX i Catr rmoveneasc Iv mpl ll Sn el are, Bsr, 1965p. 87 13.loves, otra marin per sens, Bare, 182, pias Gintama, V, Tite romine some Sale XEV-XVE ta Constantines P, Rela aaa rome edn te ‘i Bucuret 1054, Cand, ¥ Mari oma psc hare Mis ence Simioneaca, € Prem clara omnes. Buia ager lava Gel, Beare 1587. Homoptera nan CCCP Pyare "TH «x dyucuns omepeane Be mca Moe sa, 19651970. serie isda a ii page Moov, Chi ‘ets, 1901, pral Giurecs,C, Te Rn spare se ayes din Pha Balan Oot Apropi Coiba a tora encarta onde, Clore Ge ti ar ses 7p. 748, Moin, ¥ Cart flee sptrice tn Tale Roms pera pal nveinate:,ul grey, n Grests, ‘erie Gh, Crib ria later omnes as, 182 Molde fe coecial rela police inernainale, 1887 1888 Tha Chis 1982p. 8-247. Rela rminblgee sa gal vnc (es IER), 2 wake, Bote, 1871188. REPERE ALE CULTURM ROMANESTI Din SECOLUL xvi. 1. Caractorul unitar al culturi $i modu de trai ‘al poporalai roman Secolul XVI a reprozomtat o epors apate fn isto poporului roman, In aeesst peroad at avutloe mest feveaimence polities, eprezestind 0 epoct de virt a ulti eptishta!rominey. Epocs data const ‘jt un mare salt alts f tora eultursromanesti find lansste personaliti si opeze de prim rang tn cultura noasta, Secokl XVIT a constitu etapa deose Dit de importants in deavoltares cular romney, fc ‘ede vorha decultara sata popular, de cultura seis Iaicd sau bisericeascd 4. La fel ca in perionda pece dena, in eultsea zominoases, im cuda hotarelor exis- {ente, tot mai promunjat se evidentiana caracteral et tiite, Legiturile ealturae dintze file romaine in di- ‘verse domentidescivtate devin gi mii strise, Mai ci seam Sn aceasté perigsdé in evita serist te impure efit limbs romina. Caracterul unitar al elearromnesti ip giseyte reflectae direct n mol de ra, in folelor, marta popular, in normelejuridice orale — ‘Obici! pamincwlai" Carta manuscisé sau spar, fogitt din centrele cultrale din ‘Tara Rominesse, ‘Transilvacsia sau Moldova, se xspindeyte nestingaerit, in intreg spat locut de omni. Cronica istorii 4in seco XVII aratd cu doosebité claritate ca aceste {isin loouite de unt! sé aelasi popor,avind aces limba siorigine, sceleag tradi de mune, cultura gi ceca apistuslitae fa sclag imp, nu pot A teeute cu vederea si anumnite particularity specifi Tocale, nu numa de leo tard romineasc le alt, ei gi dela 0 ond a uneia gi acleiag ie la alta, exprimate in gr, ‘ort poplar, iveletsice easnice sf gospodivesti, deo. chin care persists din eval medio pind in present aproapo la toate popoarele curopene, find, de fap, ‘unol din indie de baa a bogie 9] varieti cular, si spiritualist poporelizoman, Tn vietuea uel evolu relat Tete a socio ‘epoca medioval, modul de tai al poporaul romién 2 ‘av de suportat mari schimbe. Tn accast periondd poporsl nostra continu si vifwissc im mare pete scoleagi vete strlvechi de sate gore, avind in. ii sari acelasi mod de tral ea gin epocile precedente. Pe lnrog spatial romdnese marea majocitate a popslayei continu sf locuase la sate, dest pe parcursal cesta seal se observa o ergtere evidents 2 numieulsi ors {elor si populgietoragenesti.Casele de locuit eu toate nese nel gospodil, fie rurale, fie wrbene,sproape Indiferont de zona geografca, erau consruite in mare ‘majortate dis lemun, Din acelisi material erau eificate i diverse alte instal tehaice de prelusrare a strugurior arcu adaposturi petra animale, mobilieral, unele gi srme, miloace de uans- Port pe scat gi pe sp, precum si un mare mumdr de biecte de wz easnic. Toate acesteaerau in mare parte confocjionate din lemn,piele, metales alte materiale. In construcia de Tocuinte tran, ordyenii, tngaveyi, lf loewitor a satelor si oragelor continua si recur Ta teva tipur de plan gla aceeasi tenia strveche, 8 viror elemente pour si pind astasi nume latin: casé~ asa, pete ~ pareis, acoperis ~acoperive, usd - usta, poured» porta $4, Pencrs confecionaren vse, ator nbiecte de uzcasnic ea folsita pe larg ceramica. Hain- tle erau confoctionate de oamenii de rind din teiturt ide casts din piet de animale, iar cei bogayiimbriceu ‘eseori ane scumpe, aduse Gin Polonia, din Orient fn confectionate din ste aduse special din vestite ling apne, eum a 6 osle din Tile de Joss. 2. CComuniagilesiteqt, cae inludeau majoritatea abso. lui e populate’ cor somane, in secolul XVI eon tind sf duc acelagi med de wai, eu sccleasi tradi de muned gi odin eu acsleasiereinge gi obiceiuri stra- vechi, mi ales ccle ee tin de momentele principale ale Viti omului — negteres, clattoriast moarta, Aceleast trast earacteristice purtawobieeiurile g)datinile ce tinem de toate indeletrciileageare,pastorale, esto semnifcaie initials era de asigurarecote bogate st turme mumerosse, Dintee acestea fae parte tadiile srbdtorior de Amul Nou side Crdiua (ava de master 2 Domai Fisus Hristo) diferite colin, plugugoral fisemdnatul,epoicintecele, dansurile gi datinile pope lave din curs anti — Drayaic, Brezoaia, aparuda are ava menicea st aduet plo, Calual ce invoca‘erltaten pémintul, ‘Tot comonittle sites sat creatozrele difritelor dansuri numite in yopot yjo- curi* (lat, joes), insotite de cintece st strigaturi. In secolul XVIT2 continuat at fe aplicatt pears po fares spatul populat de romini legea ri, oF yobiceiul pa ‘mintulu, In eare sa eistalizat experiena de seco a poporuluibazatd pe indeletnicislepeiacipale — ext ‘area pamintului $i crejterea animalelor. Acestelegi- bicsiurisixaveehi nescrise rlemeriass inet) complex de rela sociale, de propretate dintce oamet nto comunitate sa alts Pe parcel seclului XVM ns prods scien ‘bari cacatate nicl in vga oragolor sa iodide rah populate ordgnctt. In aes np, in pode unor pierderi teritoriale fn perioacele precedente, in acest Secol se produce o crestere evident a aumeul de rape espeetiv de populaye urané, Printre centrale urbane apirute fn aceasttpetioald se numira gi Chi ‘inal, Oragee gi tryurie din Moldova si Valahiacon- ‘nua sf al un caractrsemiagea prin apeet lor general se deosebeau de localitiile rzae prin numa de cases prin fntinderea lor pe suprafayd mule mai rare. Lipsite de aidaci de apdare, le eldean wor pra incursunilar de jaf ale stn: Ozajele se iat Aeosebeau de sate gi psinazeese@ acl aparserd centre civie,unele en curt domnesti,resednte mitropoltane ‘skepascopale, multe edict elesnstice, proc si mai raulteulicioare de megtegugat si nogustoi: de exem- pl ultzciubotarilr,eajaarilor, sugravilor, ferarilor {ia Aprospe toste oragele si trgurile romlnegticon- Tins ramint conse comercial de difert rang. O bund parte apopulatict urbane, in afera de mestequgari | egoveti,avea ocupati agrare. Un capitol aparte in fscoriacviiarei medieval romineet has neers ore gele si igure din Transvenia care prin espectal lor {eneral se asemnas aul cu centeele sila din ropa do Vest La eifiatea for aw participa in egala tmisued at popilatia aurobions, eit i eet stabil cx teal pe aceste meleagusi ma: tesa, find vorbs de lungari, gexmani, seco g. a. Oraele medievale tan- silvdnewe se distingonu prine-o puternica dazvleate a rstegugurilor gi comerful. Aii era ajezato bogat Aristocratie urhand, care consttuia case de locuit ex nivel, pava cu patra ultle, ila ziduri de apararo gi castle Tot ail ii aveau regen episcopate eatolice 4 reformate, institu de invétimint, ipogeai, mori Ge hire fabrici — A.B.) numerosce si variate ate liere meqtequrest. Centre uchane din Transilvania, aveat strinse lgaturicomercile i cultueale cs Mol- dlova gi Tara Reméneated. Majriatea populace bbae locuia tm case de Jemn gi tn bordeo. Patuile vue, hogate, ii construia ease de pat. in priviats biectolor de uz casnie ga vestimentatit maforitaten populate de in orase se deosebea prea putin de mavele Ge rani. Negustor, mestesugarit nse sf oie it procurau adoseshaine gi nedliamintestaind de ie ‘Astfl, pe parcursl secolului XVI mods! de tai al poporului romés decurgea in alia chiqnuitd a vre smurlor gnu a suportat schimbéri eseniale ff de epoca precedent,2. Creatia popular oral fntr-unal din compavimentele de mai sus 6 ardtat ce in secolele XIV-XVI 0 maze dezvoltare eipatat fn tisile romine difevite genuri de Iiteratued seri. Co toste acestea, ca gt in perioadele precedente, an rol Jmportane in cultura gi vita spititual a mari ma Jost a populaie continue afl joce trade pop lure, reat popularé orals. In seolul XVII au fost ontinuate gi deavoltate hogatele tradi folclarice ale poporul din epocle precedente. in tat in fi poves ‘itor elena transmiteau si ezeau adevarat expo tere de poezie oral, legende, basme, blade 9 snoave, versuri de cintece lirice gi strigétun, ghiitri gi proe verbe de mare valoate artists. Creatiapopulars fala 4 avut o influen{a bineffedtosre asupra marilor cdr tural oman din socolul XVI, lisind o urmé adinea ia Timbajul, forma, stil si continual operelor lot. Cc ‘dati cu aparitiaprimelor cart sevise fn cultura 10: ‘nd, ba chiar gi in secolsl XVI, cind apar un sir de ‘monumental crit serise, eum arf marile plaze cronicdregt,opercle lui Varlaam, Dosfte ga. litera ture populatd, creatia populara orald au a imcetat existe gi ou a trecut in viata cultural epritualé a poporului pe un plan secundar. Poposul nose a eon: Tinuat 6 creeze oper litecere gi muzica valoroase de Faeturdfolloricé i dupa aparifia lieraturi sexse, pe pareors] secolelor XIV-XVI gin areola XVI fa pe ial. $n aceastéperioad foleloval continua sx eimnind ‘rinepala formé de manifestare ertistico‘iterard ‘muzicaléa maselor populae, Se si ed spre deoscire de literatura sri ereatia opularé oral este mult mai grou do a fi stratifienta ‘ronologie, Cu toate cceste, une din ele pos f aprox rmativ datas, incre care si unele din seoful XVII. Ast fel, despre cirenlaia st prezena in cultura poporalu a lifritelor capodopere de creajie populard oral ne vor- hse diferiti elitr’ stink prin file roméne, cron ‘ari nor, eaze au presirat letopisetele for eu multe legende,sicatrig alte cresi popuare ‘Dupi mircurile unui eronieer maghias, star, care fof armata foi Misi Vitesul la intazes Tut jm Albetulis, cinta cinteeul une! fete de romin care si plozdt ofl sau caprle gle edu plingin. lned ye la 1574 cronicarul polon M. Strykowski, trecind prin file rominesti, menfionesrs existenga uusui,gltios§ antic obicei de cinta in toate aduna- file enteceacampeniar de vor, alte, cbze shart, povestind fatele de vitae ale peiniplor gi woinicilor Sdesfitndl peste misurd poporil de jos. Pe i 1630 wn. diplomat sueder in trecere prin Muntenia ande ci tre ceziceaucinteebatrinest. Din prima jumatatea seco XVI dateaza intile nota Je cintece pop Jase romdneyti fewte de ealugirul Toan Caioni (1628- 1667) i primele date rai ample stupra obiceiurilor ‘noastre de Anal Now gi de Cractan ‘Din acoeasiperioada datcazs i cea dint ineereare 4e a folos echeme ale poesieh populare drept model pentru poesia cules rominesscs in cclebra Palire fx Sersur &-mitropolis Dosofel eaee a vlaut lumina ‘paral in 1673. fn secolul XVII 8 avut o lara rispindire poesia ‘biceiurilr de Crdcium gi de Anul Now: colindele, urt-tle ex puguyora bu acu mise. fiona ae de ert stdin Pade Alp) cide Iina (0. Cases), peso oie rinse Gta vei cu tte fle ce fl, de ieratrz Intite i poate precedente, Dine acess pe stupa da nt mets fara se cela rst om de dD, Canto Desert fren Moldove™: Papua, Calon aa Mal Seas crepe on rene n eater dela mon amore Gin omni ese sys mace eee fanund eco al eedinelor dara Aeeta Sit La si Mats, Zina, DigiesUrte, Fumes Sinaent,Joimisl, Papa, Chale, Clade Ture, Shuto, Mil Noapte Sega, Tro Le str, Detegia armen, Desisee, Vera a tle cnntonre vara tpt ease popula oral eet de biel oenimentor cer mapa da Watson: natn, ctor, femorataes Teton pias «et poor eran pert sent peznte mute estes Sf eu! apes fale de ear fle iste cae, de exept, Viaemat ea pomeni de Cosin ncaa Lip Coptole pat ners flor puna prozet onsite, owes ipenteoy snarl, pete op ‘ eponl eri cnet), ga Din nc de vedere sore rol oom tm fomarer pons nose es at wat eval is rl Dessert 8, 8 colele XIVAXVE legate de formarea sttelor medievale ‘ominest, de lupts iupotriva cotropitorlor stain Ginteul sosteu birinese a atins depina sa inflorne i scovlele RVP-RVIL sare ea fer principald lupea bm ‘ote eotrpitoior sta “Agaca mod de ais creatia popula oral repre vids una di femelle inte spirituality ei civiatt ‘ poponah somén pe parcursul integ evs wedi, 8. Scoala si invgimincal Secols XVI a consult o etapa important in dez- voltarea in file romine a invatimiatala fa aceasta perioads continua s8 se manifest din pln prinsipalele forme de sstrsie qi educate care sau manifest In perioada precedent. Un loc deoseit ea si mai insinte Fi revine invsfimintulreligios de pe Tings centrale episcopal $i mitropolitane, mindsn si biserct din forage si chiar din unle sate, Unul dintee ek msi de com ciiurar soasin care a format in genie mang stiregt (Ge i minastiea Secu) este mitropoitl Tas ‘Moldovei Varlsans. Mai mulfi domai qi boie: i in stra odrasele fa familie invitind im acest seop ane- ‘ori profesor dince cei mai vest din stelindtate, De fxempl, dorian Trt Moldovei Constantia Caniemir Fr invita la crea spe clebrul profesor gree leeria CCacavelas, care bs edaeat pe vitorul mare invatat ro sin Dinitie Content. "Nevoile societsi isi ia detereninat pe cet de la ema rior rome, pe inalte fete biericogti— miro Doli epseopi ¢. — si Infintee goo dommes fnapitalle Iasi, Bucuregti, n mindstir yi chiar in unele centre de fimucur gi centre episcopate din Tata Ro- ‘inessea gi Moldova, ecu gi gitnazi catolice In rape din Transilvania. Aeadomi domnest int inte- Ieiate i ay (1698-1640) pe timpel domi i Vaile “Lupa (1634-1653) gi a Tirgovigte (1646- geosla greco. tatina), pe timpal domniet lui Mate: Basar (1632 1654). Un rol important ta intemeierca. Academie slavowceccdtine de pe lings macastirea Tei lerachi 4in capitals Moldovei, oral Teg, Pat jucat mitre. politi Varlaam al Moldoveig Petru Movii al Kiewsla, fare sau bucurat de sustincrea deplind © lui Vasile Lupe. in acesteinstiuti nse ae statis temeinic uncle Dri din ciclurile coleliorieauite trivium si eve sivium’:gramaties, retorca aratorca, mb pread, lacing gi avons, multe discipline teolgice inte care ‘operelesinor paring a bier, nua religions. « O parte dintre acestea erau studiate in Himba roman Drept model pentru academille dommes din last gt ‘Tirgovgte a servi colegul movilean din Kie, {n Transilvania, ict pe Ia 1622, ost ntemeiat un CCoegiu academic a ATi Talis. Cite frit! seco XVII esta reorganizatd Universitatea dela Cluj sub sw ‘pravesheree Ondinulu erin. Locul principal i ea De teoogis gi retoria. O axsemitéatenie se aed ‘in sceastinstitatie de nvatimin stineoe naturale Mai mi tines esi din gealile domnesti sau din cele ondgencyti gi episcopae ii desivirgeae studi le col superionre diz strainatate: Lov, Consiantinopol, ‘ie, Roms, Viena ete. Dintre marle preonalitii ale culturi noastre, care sau continuatstuiie in aceste centre europene fae parte Gr. Ureche, Petru Movil, N Mlescu, €,Cantacuzino Sonic, M, Costs, D, Cas temiret ‘rept madele petra nite de fnaamin dn tis somine dn ace peroad au ert ante o, {Sle chiar univers in Bucopa Centrala Bde {Bac Mav ales din sans XVI in gene romaegt se afi tot mat poterai Himba wort e popor. All {neep total ut ptruna mute ie ale gins furopene prin tntesmedial nor profeor invita tor mantle de sain deere domenty dar Int alslelot unas: Aca ieratrd ea cea toni mane parte tribe preach latina. Pe aceasta {Se pat de asemenos male ce ie, pee a Sor ae ale clr ape Pn neme Giulacestrn poco peat pees lei Stina, lotr comercial, collard.) nie Fomine pita ideerenqerh snopes, ale refor Trail ga Toate acs fenomene ne peri i cons {omc seco XVI atepreneta som important fe deevltavea Sordinul rominese sb toate for fel ede Din acest pune de vedere, asemenea gl Sum a Bi colegio le Tei lraP din Tag sola fqecolutnd dela Tieporige pot caifeatca into invita sageroreshvsl din ee rosie 4. Activitates tipografica inte-unal din compartimentele precedente am aft 4 primee tipogeaft au apérut in trike romine destul fe timprris, ined de a fneeputal secolului XVI. Aceste tiparnite, deviate centre de eultard, ax jueat un roleoscit de important in rsplnditea karin ci ipa rite, a stingei de carte, a cumogtinilor Ince fm toate rile romne, inelusiy Moldows, care pe atune ined su avuses o tipograte, Pe parcursl secoluui XVII setiveasd ou enuite ‘ntrerupeitpograli mat int fn Teetvania: la Sibi (dintre megter: menjionsm pe lace Thilo, Stefan Jun sling i Toha Teutsch,gravoe); Ia Orades, dint tipo {abi din acest entra sin eunoseuti Seeneni Kertese Nicolae Misztotiausi Kis); la Bla, Bled (Alba Jia). in Tara Romineasct a functonat tipograit ts secolul XVI la Govora, la Cimpuling Muse le ma iatiea Dealul le Tirgovst, Snagov ga, De exer Ja 1635 celebrul carter valah Urge Nistorel com pune in limba savond, primele versuri dedicate steme ‘Tisii Romanest $i dornilor Basarabi, Ble yor 4 in. lise gi vor spérea ia Metivoniealslavonese tpi la (Cimpulung Meseel. in 1640 apare prima carte tpt in Himba romind in Tara Roménense, Este yorba de Provilebisericsset, radusa de edlugaral Miball Moxa din limba slavona ie apo tpt Ia msnsticea Cor ‘ora, Tot fa Tera Romaneate, im 1645 a fost pith ap cum adit wn eeeetitor, la mites Deal Cartea care se cheama raspunsalfmpoarivacathismul snivines, serisd de mitrepoltal Moldove si Sucevei ‘Varlssn. La Tirgoviss in ail 1852 este tipi carta Lndveptaren eg GR priveste Moldova, carte tpsetd devine tt mai femmoseuté ci mai ales pe paceurul seolulat XVI gi era aust iscoaee fn pra rind din ‘Transilvania gi ‘Vara Romdneas, iar mai tein capa rspindiv ai lat din Ueraina gi Rusia, Prima Sipograe pe teter sil Tani Moldve inept fastionene pe tps Tomei es Vooe Lop, dn al 1042. Act par wo a ss mi re inn ic spl diet al mtopoliar ns Motif Kcr Vala elie Dest east pind tpg din Moov funetooat Stcien oni de omen aust ceva ‘tani ou seve eer ava ot ‘ig somal in Mow, note nul iSeultede om Pinte soe rebate mentions woe ad eat Cane romdnened de fadtur da rou pres ala pace pte asap rere ot htt a Vase lerdal Ten art toe di ae ceripar indi dn Tink mene ernment Varia pea de Taree eigaral domes a entre Te Seidel rite 161, Crt Mime dentro Caan, uma de ob itm isos eae a ls penta a Suef dds uit dean Rndamen- CBee nar in pil in awa Cae tontoeacl het erm aden ce Toth se Sg eminence ee nteg perl soma, Sevan sealovaeat une die ele me isnt Saran rome In secalele XVEXVI, Cate ete SP formar mreit-o deme deco repeat un Sede mument Geer are meme pest 0 Be te pug oa jst un mare lu nema! ao esc sae! elias ana aterm, Sila ros de iar destaltarea bil mice eT n scat gree ed mia fo 1646 idea fuera de ated cy carciCartea rominensed de invaydtura de la pravilele m= press ide a ale jude, co dnt cod de leg cipit fn limba roménd gi in selag simp nul din primele ‘codur de lei in nba national din inteaga Europa Ba a edpitatrlopindire sub denumirea de Pravita tut Vasile Laps ( alta tipograte este fondata in Motdovs din niin: tiva tui alt mare edrrwrar moldovean, mitcopotitul Dosofti, in a dous jumdtate a secollui XVI. Dintre cle mal valoronse edi ale acesteitipograi face parte Liturghioral de In 1879, Moitvenical deoyeles, 133i (G81), Parimttepeste an, asi (1688). Dintre ate importante cli care au vEnut lomina tiparului in rile romne in ultimele decent ale scot Tui XVI face porte gi colebra operd lui Dimitrie Cane temir Divanal sa gleara Snlopradui av lumen sa inde sult cu rrp ocrare cae 9 apcut i ast {1608 in Goud Kimb,t toméng 9 reaca. Dintee cele rai semnifiative evenimente din acclagi domenis fac parte tpirizoa la Bucuroqt in 3688 a Sle tn limbs omind gi pe la 1700 la Snagoy (Para Romineases) de (atte Astin Aviteanul a cunoscste opere medicvale Floarea dararr. Crs tindite in acoastaperioad tn rile romine cas in bile romdnd, slavond,greacd m9) aves larga czculagie fm cot spapiul geografic popula de ro: rin, tweeind fra difettate hotarcle existente, De cexempla, Cavtea roménenscé de fmvagacurd a Tui Va Taam a evut 0 largértspindize au numai in Moldova ‘unde fuseae tpt, clin Tara Rom neaseS si mai cu seamed fa Translvania, wade e fost identifica wn mane ‘homir de exemplare, Buangheliatparté la Bucuresti fn 1682 fost est in ci de localitiitranilvinene ‘Gbéndjene, patrsnaind feteon anumit numdr st ‘Moldova. Uns din exempiare era in posesa Cauteni- ‘estilor, iar atal fn cea a mitzopolitului Dosti. Mai rslte cli ipdrite i irle romaine se adress alkor ‘popoare, mai ales celor de limb slava. Plier dela Govora (Muntenia) din 1687 o fost spices wi spre {ojostlbulgarlor stile. La mandstirea Cts de lingi last se Spareyee a 1682 prima carte in limba nneogreaea, find adtesata in primal tind grecilor din Imperial ofoman carota e era intorsis iptv sire. “Tiparul a jucst in secolul XVI wn rl important in exvoltarea cultura limbii Iterare romineti, i Inlocuirea treptatd a limbii slavone prin os vorbitd de popor, in raspindirea canostnfelor lice, in efecar tumor legaturt mat strinso ew alte fich i réapindiven lunor operecirturdrest de valoaze eropeand in tile 5. Literatara religion fn seeolul XVI ta farle romine cultura tn mane parte continua sf pistreze un caracter religias ca ut rare 2 dominajiei covirjitoare a biserics eretine stmosfera ideologies spiritual a timpulu. Fenome dul a manifesta dup cum am sratat mai sus fn mat multe domenti de acivitate:artiticg,eérrireascd 9 bulturald fn general, aritectud,pictard mara, ico ografie, brodevi, fx arta cri manuscrse patie Majoriateaciri¢r alae in citeuatc, din biblioneile rministiregd, din colesile persondle ale unor domi,bier, cament de cultura, dasealiavea un continut religios, Ma ov seard in secolul XVI in ile romfine, ‘in efortal comm al nor mari cirturas, a ost ta dduse si tlete mari opese de cultura citorireescd religions. Astil,vestitul mitrepolit al Moldovei Var Jam traduce, ffed foarte tnar,lucrarea eu profund caracter regis Sear de loan Sinai (1610), iar mal tira tlméceste st editeandeelebra Carte remanensi ade tuvdtavued (lagi, 1683) mengionaté msi sus, arte ce turma sa serveascé Ia ofcionea suelo reigiosse tn calitte de predic. Mitropolital Transilvaniei, Simon. Stef, traduce din Timba gresct si ipdreste im 1648, “Allwlulin, Nou! Testament. Este semaitcatv faptul cl {in pefeele acestor sparta se arata ei cle sin fécute pentru foakt semintia (poporul - A=) romincascd, pentru ca cee corse 3 fie nflese de omni de pret finden “Tot mitropolial Varlam sexte gi publi huerarea ‘de polemic selginass (teologis) Cart care sechesma span inpiriva cauhisauda calvinese (1684). Ua ‘ir de opere eu ceraterecleziastc a sris ia ‘npr jumstate a secoluiul XVI Petru Movila (1596+ 1617), marele om de eultsra roma, mitropoital Kis valu Dire aeestes face parte Iucrarea eu carecter Alogmatie Martarisirea ertadosd, ulterior tpt fa mai multe fr europene. In 1673 mitropolitel Meléovet Dosofe iy publica sanosesta opera Faltirea fa verse, prima mare Iu rare versifict ts limba rom, {in 1688 la Bucuresti vee lumina tpaculvicartea de ipl a erestnils, iia, care a fost tredusa din gre cose in romineste, dupa uni istorii, de frail Rad ‘Serban Greeeanu din Tare Romaneases gi cx concurs iret al marehi carturar din Moldova N. Mileecu Spe ‘ral pied a plecarea acest n Rusia fn 1671 ‘Aces inert de cultura elerasticdreprezintd fo aeelagi tim ei valoroase rnonumente ale icra $3 Timi iterare roméneyt fn pin proces de formare fm Aaceastd epoca. Prin circulating utlizarea lor Lag fm {oate jnle romine, Re in manuscrise, fie tpt, ele tu contribuit in mare mous la consolidarea unit tlturale sspircuae «poporul some, ls wnificarea ‘pormelerlterare ale imbit romane ‘Tot in aceas perioudé so etitorese noi mint Secu (1602) de edtce Nistor Urecte, tal lui Grigore Ureche, econizaral; Dragimna, eu o biseries mare, de ‘re vesttlelrturars| mitropolital Moldovel Amasta sie Crimea (Crimeovii) (1603), la Snares eden sft introduse forme doeorative de origine caucariond. Ma- tei Bosarab, éomual Tard Romnoyt,constrest ma histirea Caldarusani. Tot in aceastd peroadé (1639) 62 termivat constructiabisrill Tre Terarhi din Tei, ctitorie a lui Vasile Eup, monument de o frumusete ‘uncala ey fafadele imbedeateiste-un decor de pated sculpts, Hatmanul Moldavei Gavel construcgte mi histires Agapia 2. Toate acesteLieage monastice au dlevenit mari cenize de eultaré romineascd. pe lng aro 6-2 format gi au setvat mili catturani pe intzeg patcusel secolelos XVI $f XVII6. Literatura laid Secoluil XVIE xeprexinté © pevioadd apart in i ‘eagecultutd romaneases, mat alesin storia iteratrit Iaice romtnesti din eval redin, In aveastéepoct gis esftgurataetvitates 0 inteagd pleat de personal ‘Uti remarcabile ale culturi romanegt. Acea mare a censiune pe care 2 cunoscut caltuca romineasé Iiteratura lied im special, in acest veae de mari re bz ig ate explicatia in dezvoltares ieascd de mai ‘departea ins cull romAnest in general in contex tal stn condi sable unor legatun ult mai ang cee marie cults europene de atu, cu eea polonez Sanspecial; in frinmf bi hteraze combine in culture cris, in spindirea mai larga cari tiptrte, precum Sif influenta mai puter a eurenssor umaniste§1 renascentste din ile Europei Centrale din Polonia, (0 mare deavoltare a eipitat Merstura lies pein “arita uni sir de lucid ietoriogeaice mari, pie ‘roniearepi in limba romin. Ca, spre deosebire de epoca precedents, marea majcritatea gamenTor de cul- ‘ur, cronicari fp primal sind, seri in limbe roma Remareabile personaitg a dat lteraturi rominegt in acest sceol Tara Moldove. lv anit "40a secoluloi XVI Grigore Ureche (3590-1637), mare boier si nat drug tor lacure, caro facut aude pin oie poloneze ale timp aledrit prima lucrae exonietreased ex noscutd in Himba roma: Letopisead Tarié Moldovei ‘Aceasti nemuitoate operi euprinde iatoria peneips: fulut tn context genesaltomdnese gi chiar european de la consituire pe la mijlocu seolulni XIV pin in 1594, data ta caro croniea se Iserrupe bus. Ces mai mare pene a volumulsd Iurasi este rexarvstt orioase epoci de domnia aii Stefan cel Mare (1457-1504), Letopisetul lui Grigore Ureche este continuat fn a

S-ar putea să vă placă și

• Forta Gandirii Pozitive - Norman Vincent Peale

  

  Document8 pagini

  Forta Gandirii Pozitive - Norman Vincent Peale

  Diana Nastasescu

  33% (3)
• Dacia Duster Facelift 12

  

  Document4 pagini

  Dacia Duster Facelift 12

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Документ Microsoft Worde

  

  Document68 pagini

  Документ Microsoft Worde

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Seminare Est Evul Mediu

  

  Document23 pagini

  Seminare Est Evul Mediu

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Curriculum Est2013

  

  Document19 pagini

  Curriculum Est2013

  Vasile Dacin

  100% (1)
• Tryrt

  

  Document1 pagină

  Tryrt

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Tema 10 A11

  

  Document9 pagini

  Tema 10 A11

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Seminare Est Evul Mediu

  

  Document23 pagini

  Seminare Est Evul Mediu

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Gefsdf

  

  Document3 pagini

  Gefsdf

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Orar F. R. An. II Dec. 2016

  

  Document3 pagini

  Orar F. R. An. II Dec. 2016

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Grecia

  

  Document6 pagini

  Grecia

  Sesshoumaru Rk

  Încă nu există evaluări
• Tema 5 Imaginatia Si Creativitatea - Studiu Independent

  

  Document10 pagini

  Tema 5 Imaginatia Si Creativitatea - Studiu Independent

  art

  Încă nu există evaluări
• Vaases

  

  Document1 pagină

  Vaases

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• SDFSDF

  

  Document1 pagină

  SDFSDF

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Autoevaluare Chimia

  

  Document174 pagini

  Autoevaluare Chimia

  Oana Tomniuc

  Încă nu există evaluări
• Официальный регламент Bingo Linella

  

  Document6 pagini

  Официальный регламент Bingo Linella

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Orar F. R. An. II Dec. 2016

  

  Document3 pagini

  Orar F. R. An. II Dec. 2016

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• SEO Fastd

  

  Document1 pagină

  SEO Fastd

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Emil Cioran - Schimbarea La Fata A Romaniei

  

  Document142 pagini

  Emil Cioran - Schimbarea La Fata A Romaniei

  Andreea

  100% (5)
• SEO Fastd

  

  Document1 pagină

  SEO Fastd

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• XXCVXCVXC

  

  Document8 pagini

  XXCVXCVXC

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Profit Center

  

  Document1 pagină

  Profit Center

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Новый текстовый документ

  

  Document8 pagini

  Новый текстовый документ

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Новый текстовыdfgdfgdfgй документ

  

  Document1 pagină

  Новый текстовыdfgdfgdfgй документ

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Новый текстовый документ

  

  Document1 pagină

  Новый текстовый документ

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Dru Igp Botanicainsoperativ de Serviciu

  

  Document2 pagini

  Dru Igp Botanicainsoperativ de Serviciu

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Новый текстовый документ

  

  Document1 pagină

  Новый текстовый документ

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Anunt Finante

  

  Document2 pagini

  Anunt Finante

  Vasile Dacin

  Încă nu există evaluări
• Ordinul Nr.349 Din 11.11.13 Regtulamentul Dgup

  

  Document17 pagini

  Ordinul Nr.349 Din 11.11.13 Regtulamentul Dgup

  Ana Dercaci

  Încă nu există evaluări
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De la Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (5783)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  De la Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (98)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De la Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (838)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  De la Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (537)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  De la Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (271)
• Fear: Trump in the White House

  

  De la Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (738)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  De la Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (890)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  De la Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (399)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  De la Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (234)
• Yes Please

  

  De la Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1888)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  De la Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (587)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  De la Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (265)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  De la Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (231)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  De la Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (72)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  De la Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (474)
• Principles: Life and Work

  

  De la Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (599)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  De la Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (137)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  De la Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (344)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  De la Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (45)
• Steve Jobs

  

  De la Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (806)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  De la Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2219)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  De la Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (440)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  De la Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1090)
• John Adams

  

  De la Everand

  John Adams

  David McCullough

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2409)
• Bad Feminist: Essays

  

  De la Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1015)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  De la Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1711)
• The Outsider: A Novel

  

  De la Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1800)
• The Woman in Cabin 10

  

  De la Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (2322)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  De la Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (4609)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  De la Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (119)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  De la Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (789)
• Brooklyn: A Novel

  

  De la Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (1937)
• Wolf Hall: A Novel

  

  De la Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (3811)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  De la Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (791)
• Little Women

  

  De la Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (104)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  De la Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (2099)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  De la Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (4193)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  De la Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Evaluare: 4.5 din 5 stele

  4.5/5 (1929)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  De la Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (821)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  De la Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Evaluare: 4 din 5 stele

  4/5 (1103)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  De la Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Evaluare: 3.5 din 5 stele

  3.5/5 (104)