PROIECT

TRANZACII COMERCIALE

Firma SC.SERSTILL.SA

Boogan Bogdan
Cristache Alexandru
Han Cristian

CUPRINS
I . Considerati teoretice privind activitatea de comert exterior
I.1. Relatiile comerciale ale Romaniei cu alte state
-Eficienta comertului exterior
II. Prezentarea firmei de comert exterior S.C. SERSTILL S.A.
II.1 Prezentare generala
II.2. Exporturile in cadrul S.C. SERSTILL S.A.
II.3. Structura organizatorica (ORGANIGRAMA)
II.4.Organizarea departamentului de contabilitate (orgnigrama)
Concluzie
Bibliografie

I . Considerati teoretice privind activitatea de comert exterior

Comertul exterior, respectiv exportul si importul, reprezinta, prin volumul si ponderea sa,
principalul flux economic international. In structura balantelor de plati ale statelor, ponderea cea
mai mare - pana la 75%-85% - o detine capitolul care vizeaza circulatia marfurilor pe piata
externa.
Dat fiind faptul ca ponderea principala a schimbului de activitati dintre statele lumii o detine
comertul exterior, acesta, prin volum, dinamica, structura etc., va determina in mare masura,
starea ciclului economic mondial, dinamica si principalele sale tendinte, urmarile participarii la
acest circuit asupra dezvoltarii economice a tarii.
Comertul exterior cuprinde atat fluxurile de marfuri corporale, cat si comertul invizibil,
respectiv fluxurile de marfuri incorporate (brevete de investitie, know-how, proiecte, tehnologii,
leasing, consulting-enginering etc.) si prestari de servicii (transport si telecomunicatii
internationale, turism, asigurari, servicii bancare, servicii profesionale in domeniul medical,
juridic, invatamant etc.), asa cum rezulta din figura de mai jos:

Fig. 1. Structura fluxurilor comerciale internationale

Denumirea de comert invizibil apare din punct de vedere al reglementarilor vamale. Astfel, in
timp ce exportul si importul de marfuri corporale pot fi sesizate vizual si certificate la punctele
vamale prin care marfurile respective intra sau ies din tara (deci sunt inscrise in tarifele vamale),
in cazul comertului invizibil, componentele sale nu apar in tarifele vamale.
In volumul exportului si importului nu sunt cuprinse marfurile de provenienta straina, aflate in
tranzit peste teritoriul national, marfurile exportate sau importate gratuit, mostrele sau marfurile
pentru expozitii, targuri, probe etc.

I.1. Relatiile comerciale ale Romaniei cu alte state

Cu cat mai puternic apare aceasta interconditionare pentru Romania. La multe dintre cele mai
importante resurse, tara noastra dispune de o baza proprie de materii prime si dimensiuni
restranse in raport cu nevoile, avand deci o insemnatate cu totul aparte completarea ei prin
schimburile economice externe.
De asemenea, dimensiunile pietei interne, capacitatea de absorbtie a acesteia in raport cu
cerintele optimizarii seriilor de fabricatie care sa asigure o eficienta economica inalta, dar si
desfasurarea unei game largi de activitati la nivel optim, presupun ca ponderi mari din productia
multor ramuri si subramuri ale industriei si economiei nationale sa fie destinate exportului.
In acest mod, se valorifica pe piata externa resursele nationale si se obtin mijloace de plata
necesare procurarii de pe aceasta piata a bunurilor de productie si de consum pe care nu le
produc sau le produc in cantitati insuficiente agentii economici interni.
Totodata, este simultan realizarea exigentelor de calitate, eficienta si reinnoire pe care le pune
concurenta in cadrul relatiilor economice externe, cresterea gradului de utilizare a capacitatilor
de productie si a fortei de munca, creandu-se premise tot mai favorabile ca dezvoltarea
comertului exterior sa devina un factor al cresterii economice, al sporirii venitului national.
In acelasi timp, cerintele mari si variate ale economiei romanesti de tehnica si tehnologii
moderne, precum si valorificarea pe piata externa a rezultatelor cercetarii stiintifice nationale
arata insemnatatea cu totul deosebita a schimburilor economice internationale pentru progresul
rapid al economii Romaniei, pentru modernizarea structurilor ei de productie atat prin efecte
directe, cat si prin cele de antrenare in intreaga economiei nationala.
Toate acestea evidentiaza cauzele pentru care, desi s-au amplificat si celelalte fluxuri economice
externe, comertul exterior al Romaniei se manifesta, prin volum si pondere, ca fluxul economic
cel mai important.In consecinta, dinamica, structura si nivelul de eficienta ale schimburilor
comerciale cu strainatatea au implicatii de profunzime asupra intregii vieti economice a tarii. De
aceea, problemele fundamentale ale dezvoltarii economiei Romaniei, in prezent si in perspectiva,

pot fi rezolvate, in conditiile integrarii complexe in sistemul relatiilor economice externe, atat pe
plan european, cat si mondial.

Eficienta comertului exterior

Data fiind legatura tot mai stransa care se manifesta in economia mondiala contemporana intre
cresterea economica in fiecare tara si comertul ei exterior, o insemnatate deosebita capata
realizarea cu o eficienta economica cat mai ridicata a raporturilor economice externe.
Eficienta comertului exterior, ca una din formele de baza ale eficientei economice, exprima
raportul dintre ansamblul efectelor acestei activitati inregistrate in economia nationala si
eforturile, respectiv cheltuielile, ocazionate pentru realizarea lor.
In aprecierea continutului eficientei relatiilor economice internationale, efectele obtinute pot fi
grupate, dupa natura si modul transmiterii lor, in: directe, care actioneaza nemijlocit asupra
profitului obtinut din comertul exterior; indirecte sau propagate, care influenteaza alte activitati
la nivel macro si microeconomic atat cele legate de afacerile economice respective, cat si
economia nationala in ansamblu. Efectele directe se manifesta, de regula, dupa un interval de
timp relativ scurt, pe cand cele propagate isi exercita influenta pe termen mediu si lung.
Schimbul de marfuri realizat pe piata externa este un proces economic, al carui efect consta deci
in faptul ca economia nationala isi intregeste, pe seama importului, necesarul de bunuri pentru
consumul national productiv si individual, oferind in schimb, la export, marfuri pe care le poate
produce in cantitati mai mari decat cele necesare consumului intern si in conditii de
competitivitate. In functie de natura marfurilor exportate si importate, fiecare tara poate sa-si
sporeasca sau sa-si diminueze potentialul economic, respectiv posibilitatile de valorificare a
resurselor sale materiale si umane, in directia dezvoltarii fortelor productive, valorificarii
superioare a resurselor naturale, crearii de produse noi, cresterii productivitatii factorilor de
productie etc. Schimbul international de marfuri contribuie, de asemenea la realizarea unei
structuri moderne a productiei sociale.
Alaturi de economia de munca sociala realizata direct din schimbul international de marfuri si
servicii, reflectata prin rentabilitate, eficienta economica a comertului exterior oglindeste si
economia de munca ce se obtine in unitatile beneficiare ale importului de masini, instalatii,
echipamente tehnologice, licente si know-how, precum si in intreprinderile fuzionare de marfuri
si servicii exportate, prin posibilitatea valorificarii unor capacitati de productie excedentare, prin
posibilitatile de a crea unitati de productie la dimensiuni optime etc.
Prin urmare, eficienta economica a comertului exterior are o sfera mai larga de cuprindere decat
rentabilitatea, insumand ansamblul efectelor economice ale schimbului international de marfuri
si servicii, concretizate in sporirea venitului national, in timp ce rentabilitatea in activitatea de
comert exterior evidentiaza doar efectele directe si imediate inregistrate pe masura derularii
operatiilor comerciale externe. Insa, in practica, calculele economice se refera, mai ales, la

rentabilitatea comertului exterior. In cazul exportului, pretul intern reflecta efortul, iar pretul
extern reflecta efectul. Cu cat este mai mic raportul dintre preturile interne si preturile externe, cu
atat exportul este mai eficient. In cazul importului, pretul cu care se vinde marfa respectiva pe
piata interna reprezinta efectul, iar pretul platit pe piata externa reprezinta efortul. Cu cat este
mai mare raportul dintre pretul intern si pretul extern, cu atat importul este mai eficient. In
consecinta, pentru a realiza o economie de munca sociala pe ansamblul schimburilor economice
cu strainatatea, pentru ca activitatea de comert exterior sa contribuie la cresterea venitului
national, se impune necesitatea ca preturile incasate pe pietele externe la export sa acopere
cheltuielile efectuate cu realizarea marfurilor exportate si sa asigure obtinerea de profit. In
acelasi timp, preturile platite pe pietele externe pentru marfurile importate trebuie sa fie mai mici
decat costurile realizarii lor in cadrul economiei nationale.

II. Prezentarea firmei de comert exterior S.C. SERSTILL S.A.

II.1 Prezentare generala
In 1994 ia nastere S.C. SERSTILL S.A. intr-un spatiu de 150 mp inchiriat, in urma
hotararii judecatoresti din data de 17.02.1996, fiind inregistrata la Registrul Comertului,cu
numarul J13/2687/1996, avand ca obiect de activitate vanzare vopselelor decorative, auto si a
produselor pentru intretinerea curateniei.
In 2005-2009 incepe extinderea si dezvoltarea la nivel national si international; se
descchid puncte de lucru.
S.C. SERSTILL S.A. este un important actor pe piata comertului, romanesc atat in ceea ce
priveste exportul, cat si importul, ocupand, alaturi de celelalte firme de comert exterior din
Romania un loc important, bucurandu-se de un mare succes si respect din partea partenerilor de
afaceri straini. S.C. SERSTILL S.A. este organizata pe produse pentru finisaje in constructii, in
intreprindere existand servicii ce se ocupa de derularea operatiunilor comerciale - export sau
import - sau cu vanzarea la intern.
Societatea este condusa de catre Consiliul de Administratie aleasa de Adunarea Generala a
Actionarilor, ce reprezinta in cadrul firmei organul suprem de decizie. Sedintele consiliului de
administratie se tin lunar, conducerea efectiva este realizata de catre comitetul de sedinte
(sedintele au loc saptamanal), iar conducerea operativa zilnica este efectuata de catre Directorul
General, Directorul Economic. Sediul social al societatii este in Brasov.
Modificarea sediului social, precum si infiintarea de filiale, reprezentante, birouri, sucursale,
agentii si altele, in Romania sau in strainatate, se va putea face, pe baza hotararii Adunarii
Generale a Actionarilor.

"S.C. SERSTILL S.A.", ca societate de comert exterior, are prevazut prin statutul societatii sale
urmatoarele obiecte de activitate:

operatiuni de export-import in lohn si barter; schimb de marfa;

prestari de servicii in lei si/sau valuta in tara si /sau in strainatate;

operatiuni de switch aller-retour, leasing, bursa, operatiuni de know-how;

infiintarea de filiale, birouri de comert in tara si strainatate pentru operatiuni de comert si in

vederea prospectarii pietei externe;

organizarea de retele de desfacere in strainatate pentru comercializarea in nume propriu a

produselor;

desfacere de marfuri prin magazine proprii si en gross;

intermedieri in calitate de agent general pentru activitatea de comert exterior;

II.2. Exporturile in cadrul S.C. SERSTILL S.A.

Principala activitate a societatii este cea de export realizata, in principal, pe cont propriu.
Actionand pe cont propriu, marfurile sunt achizitionate in lei de la diversi clienti interni si livrate
pe masura depistarii acestora.
Principalele marfuri exportate de S.C. SERSTILL S.A. sunt demarate importul si distributia
locala de produse sanitare: baterii, cazi si cabine dus, obiecte sanitare din Finlanda, finisaje,
sanitare si scule pentru constructii.Contractele privind vanzarile internationale se
particularizeaza, in mare masura, in functie de specificul tehnicilor de comert exterior utilizate.
Cu toata diversitatea lor, totusi, ele contin un anumit numar de reguli generale care constituie
elemente eventuale ale actului de vanzare-cumparare.
Contractul de export reprezinta punctul de plecare in cadrul operatiunii de livrare a marfurilor la
extern, de aceea este importanta structura acestuia:

partile contractante: vanzator / cumparator;

obiectul contractului, care il reprezinta in contractul extern transferul proprietatii unor

marfuri romanesti catre cumparatori - clienti externi;

denumirea marfurilor contractante la export;

cantitatea marfurilor;

calitatea acestora;

pretul de vanzare unitar, precum si valoarea totala a marfurilor;

moneda de contract;

modalitatea de plata, cuprinzand termenul de plata si garantiile de plata;

conditiile de livrare, conform regulamentului INCOTERMS 2000 (cuprinzand specificatia

livrarii);

termenul de livrare;

destinatia;

modul de transport (auto, feroviar, naval, aerian);

clauze de forta majora;

modul de solutionare a eventualelor reclamatii; si instanta competenta;

clauze finale.

Activitatea de derulare a tranzactiilor internationale incepe practic, in cadrul oricarei firme, din
momentul in care contractul extern a fost incheiat si a intrat in vigoare. Practic, derularea
presupune realizarea a doua mari obiective: pe de o parte, livrarea marfii, pe de alta parte, in
casarea contravalorii acesteia, respectiv plata pretului.
Livrarea marfii in functie de clauzele contractuale, de conditia de livrare in special si de
modalitatea de plata delimiteaza declansarea executarii contractului si partajarea
responsabilitatilor partenerilor.
Continutul livrarii marfii, ca proces, consta intr-un ansamblu de activitati, documente, uzante si
formalitati care influenteaza operativitatea tranzactiilor, derularea lor reciproc avantajoasa,
eficienta acestora
Pretul reprezinta in operatiunile de comert exterior unul din obiectivele principale ale
participantilor la comertul exterior, mai ales pentru ca acesta se concretizeaza in final in cifra de
afaceri, ajutata fiind de politica pe care firma o abordeaza, reusind astfel sa-si depaseasca
concurentii.
In contractul de vanzare internationala pretul este un element esential, fiind concretizat in suma
de bani care trebuie sa revina exportatorului ca urmare a livrarii marfii importatorului,
determinat prin inmultirea cantitatii cu unitatile de produse. In cadrul S.C. SERSTILL S.A.,
pretul unitar se exprima, pe unitatea de produs, de regula, in moneda tarii cumparatorului.

Pretul de contract se inscrie in contract in functie de conditiile de livrare, acestea putand fi, in
conformitate cu INCOTERMS 2000 si in conformitate cu metodele practicate de S.C.
SERSTILL S.A.
In negocierea pretului extern cu cumparatorii, lucratorii S.C. SERSTILL S.A. urmaresc ca
nivelul pretului obtinut sa acopere costurile producatorului, exprimate in valuta, asigurarea unui
profit rezonabil si realizarea comisionului cuvenit firmei romanesti.
In situatiile in care preturile sunt foarte mari, de regula, se renunta de la inceput la operatiune. In
schimb, cand diferentele respective sunt rezonabile, se insista asupra doua cai de apropiere a lor.

II.3. Structura organizatorica (ORGANIGRAMA)

II.4.Organizarea departamentului de contabilitate (orgnigrama)

In cadrul departamentului de contabilitate circuitul documentelor se face de la stanga la dreapta

avand o forma circulara.

CONCLUZIE
Exportul este o operatiune comerciala internationala. El vizeaza extinderea in strainatate a
relatiilor de desfacere a bunurilor si serviciilor comerciale, valorificarea oportunitatilor de profit
comercial si facilitarea schimburilor. Partile implicate au interese distincte; ele incheie un
contract de tip sinalagmatic, in special de vanzare internationala cu obligatii in principal pe
termen scurt.
Datorita importantei economice pe care o are activitatea de export asupra economiei nationale
trebuiesc avute in vedere anumite masuri de stimulare. Printre cele mai semnificative, se numara:

scutirea de plata impozitelor pe circulatia marfurilor la produsele livrate si serviciile

prestate la export;

restituirea impozitului pe circulatia marfurilor:

q
cuprins in pretul principalelor materii prime, materiale sau semifabricate, incorporate in
marfurile produse sau livrate la export, direct sau pe baza de comision, de persoanele juridice;
q
cuprins in pretul marfurilor cumparate de la producatorul intern, de catre agentii autorizati
sa efectueze operatii de import/export in vederea revanzarii la export.


instituirea regimului vamal draw-back (consta in restituirea totala sau partiala a taxelor
vamale.

BIBLIOGRAFIE
www.google.com

notiuni despre comert exterior

comert exterior in Romania

notiuni privind exportul

eficienta comertului exterior

dinamica schimburilor