Sunteți pe pagina 1din 16
adresa: Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod 900573
adresa:
Constanţa - România
str. Crişanei, nr. 44
cod 900573
Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod 900573 telefon: 0241/550.903 fax: 0341/440.274 web: www.udtr.org
Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod 900573 telefon: 0241/550.903 fax: 0341/440.274 web: www.udtr.org
Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod 900573 telefon: 0241/550.903 fax: 0341/440.274 web: www.udtr.org
Constanţa - România str. Crişanei, nr. 44 cod 900573 telefon: 0241/550.903 fax: 0341/440.274 web: www.udtr.org
telefon: 0241/550.903 fax: 0341/440.274 web: www.udtr.org e-mail: office@udtr.org facebook.com/UniuneaTurca
telefon: 0241/550.903
fax: 0341/440.274
web: www.udtr.org
e-mail: office@udtr.org
facebook.com/UniuneaTurca
e-mail: office@udtr.org facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@udtr.org facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@udtr.org facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@udtr.org facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@udtr.org facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@udtr.org facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
e-mail: office@udtr.org facebook.com/UniuneaTurca ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC
ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT
ROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR
PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

CONDUCEREA U.D.T.R.

Comitetul Director

Preşedinte:

Prim-vicepreşedinte:

Secretar General:

Deputat:

HUSEIN CADIR IAŞAR ENVER OMER NAZIF BORMAMBET VILDAN RAIM NAIM GAVAZOGLU RIZA OSMAN ZIA MOLOGANI ACCAN MEMET REDVAN MUSA CAIDAR ŞEMSI TURHAN

OSMAN FEDBI IUSEIN GEMAL IBRAIM ERVIN IBRAM IUSEIN

Vicepreşedinţi:

– Preşedinte Organizaţia Judeţeană Constanţa – Preşedinte Filiala Constanţa – Secretar Filiala Constanţa – Vicepreşedinte Filiala Medgidia – Preşedinte Filiala Cobadin – Secretar Filiala Techirghiol – Preşedinte Filiala Băneasa – Preşedinte Filiala Babadag – Preşedinte Filiala Hârşova – Preşedinte Filiala Cernavodă – Preşedinte Filiala Bucureşti

Preşedinte de onoare: ASAN MURAT

Consiliul Naţional

Comitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:

RUSTEM SEVIM

– Preşedinte Filiala Brăila

SULMAN EMIN

– Preşedinte Filiala Carvăn

ALI SALI

Preşedinte Filiala Castelu

CERCHEZ BIRSEN – Preşedinte Filiala Călăraşi

BARI MUSELIM

– Preşedinte Filiala Cumpăna

AZIS AZIS

Preşedinte Filiala Dobromir

ALI ŞEFCHET

– Preşedinte Filiala Eforie

OSMAN SULIMAN

– Preşedinte Filiala Făurei

MEMET SEBATIN

– Preşedinte Filiala

Fântâna Mare

ABDULA GHIULTEN . – Preşedinte Filiala Galaţi

OMER MEMNUNE . – Preşedinte Filiala Isaccea

ARIF MUGELIP

– Preşedinte Filiala Mangalia

TALIP LEMAN

– Preşedinte Filiala Măcin

MEMET ŞUCRI

– Preşedinte Filiala Medgidia

IOMER BEDRI

– Preşedinte Filiala Năvodari

HASAN NAZMI

– Preşedinte Filiala Techirghiol

SALIM LEVENT

– Preşedinte Filiala Tuzla

CURTI ŞAIP

– Preşedinte Filiala Valu lui Traian

FEMI SUAT HALIL NAZMIE MUSTAFA BEZAT ALIŞ CHEMAL

– Preşedinte Filiala Amzacea – Preşedinte Filiala Adamclisi

Preşedinte Filiala Lazu

– – Preşedinte Filiala Ostrov

Preşedinţii Comisiilor de Specialitate

Învăţământ

– BORMAMBET VILDAN

Religie

– ISLAM REMZI

Cultură

– TÜRKOĞLU SERIN

Femei

– AMET MELEC

Tineret

– HALIL DERYA

Financiar

– DRAGOMIR NICUŞOR

Cenzori

– ACCOIUM DURIE

Juridic

– ABDURAMAN MERIC

Administrator

– ACCOIUM ALI

Cuprins

Editorial

3

Preşedintele Federaţiei Turcilor din Olanda oaspete al liderilor UDTR

4

10

Kasım 1938 Mustafa Kemal Atatürk’ü anma günü

6

10

noiembrie 1938, Memorial Mustafa Kemal Atatürk

7

Vârsta de aur

8

Proiect educaţional între România şi Turcia

8

O ceaşcă de ceai turcesc în prietenia dintre România şi Turcia

10

„Istorie, cultură, civilizaţie şi tradiţie”, ediţia a V-a

11

Ziua Naţională a Albaniei sărbătorită la Constanţa

12

„Centrele culturale din România îşi desfăşoară activitatea pe baza relaţiilor de prietenie dintre Romania şi Turcia”

13

”Romanya’da kurulan merkezlerimiz kökleri tarihe dayanan Türkiye ile Romanya arasındaki ilişkileri yakın diyalog ve dostluk”

14

Cucerirea Constantinopolelui

16

Avrupalı Seyyahların Gözüyle Boğaz’ın Büyüsü

18

Sen Tek Başına Değilsin

19

İpekyolu'nun İpuçları

20

România are un nou ambasador în Republica Turcia

21

Yemek Tarifleri

24

Çocuk Sayfası

26

Adresa de corespondenţă: DIRECTOR COLECTIVUL REDACŢIONAL str. Crişanei nr. 44, etaj 2 OSMAN FEDBI Redactor
Adresa de corespondenţă:
DIRECTOR
COLECTIVUL REDACŢIONAL
str. Crişanei nr. 44, etaj 2
OSMAN FEDBI
Redactor șef-adjunct:
– telefon:
0241-550903
Constanţa
Panaitescu
Nilgün
Redactor-şef
– fax:
0341-440265
900573
Secretar de redacţie:
Accoium
Evrens
– e-mail: hakses@rdtb.ro
publicaţia on-line: hakses.turc.ro
IBRAIM ERVIN
Redactori:
Tehnoredactare computerizată în sediul U.D.T.R.
grafica: Fârtat Cicero
Osman Melek, Türkoğlu Serin,
Iomer Subihan, Ibraim Nurgean,
Omer Minever, Musledin Firdes,
Asan Sorina
I.S.S.N. 1224-4694
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, În care te-adânciră barbarii de tirani Acum ori
Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani
Acum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.
Acum ori niciodată să dăm dovezi în lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine, Româna naţiune, ai voştri strănepoţi, Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine, „Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate, Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi.

– Kahraman Ordumuza – Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak, Sönmeden yurdumun üstünde tüten
– Kahraman Ordumuza –
Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,
Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.
O
benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;
O
benimdir, o benim milletimindir ancak!
Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!
Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?

Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâl

Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…

Dalgalan sen de şafaklar gibi ey şanlı hilâl!

Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!

Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!

Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyet

Hakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!

Andrei

Mehmet Akif

MUREŞANU

ERSOY

istiklâl! Andrei Mehmet Akif MUREŞANU ERSOY   pagina 3 sayfa • Noiembrıe – Kasım •
istiklâl! Andrei Mehmet Akif MUREŞANU ERSOY   pagina 3 sayfa • Noiembrıe – Kasım •
 

pagina

3

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

  pagina 3 sayfa • Noiembrıe – Kasım • 10 Kasım Atatürk'ü Anma Günü Kasım 1938'
10 Kasım Atatürk'ü Anma Günü Kasım 1938' deki TBMM' nin açılışına hastalığı yüzünden
10 Kasım Atatürk'ü
Anma Günü
Kasım 1938' deki TBMM' nin açılışına hastalığı yüzünden katılamadı Atatürk'e 15 gün kadar son rahat
1
günlerini yaşama olanağını veren hastalık, tekrar normal seyrinden çıkarak yeni bir krizle şiddetlendi
Ardından korkulan son bütün acıyla geldi.
Büyük Komutan, Devlet Adamı, Devrimci ve Büyük İnsan, 10 Kasım 1938 perşembe günü saat 09.05'
te yaşamaya veda etti.
Atatürk, hem savaş zamanında hem de barış döneminde hep en önde oldu.
O, Cumhurbaşkanlığı, Başbakanlık ve TBMM başkanlıklarında da Türkiye' yi muasır medeniyet seviyesi
üzerine çıkarmaya çalıştı.
Seni unutmadık ve unutturmayacağız atam !!!
Ervin İbraim
üzerine çıkarmaya çalıştı. Seni unutmadık ve unutturmayacağız atam !!! Ervin İbraim IN ACŢIUNILE UNIUNII
üzerine çıkarmaya çalıştı. Seni unutmadık ve unutturmayacağız atam !!! Ervin İbraim IN ACŢIUNILE UNIUNII
IN ACŢIUNILE UNIUNII
IN
ACŢIUNILE
UNIUNII
üzerine çıkarmaya çalıştı. Seni unutmadık ve unutturmayacağız atam !!! Ervin İbraim IN ACŢIUNILE UNIUNII
üzerine çıkarmaya çalıştı. Seni unutmadık ve unutturmayacağız atam !!! Ervin İbraim IN ACŢIUNILE UNIUNII
• Noiembrıe – Kasım • pagina 4 sayfa Preşedintele Federaţiei Turcilor din Olanda oaspete al

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

4

sayfa

Preşedintele Federaţiei Turcilor din Olanda oaspete al liderilor UDTR

O delegaţie condusă de Preşedintele Turcilor din Olanda, domnul Murat Gedik a vizitat

în perioada 23-27 noiembrie, România la invita-

ţia liderilor UDTR. Preşedintele Uniunii Democrate Turce din România, domnul Osman Fedbi a avut

o întrevedere cu membrii delegaţiei Federaţiei

Turcilor din Olanda, la sediul central din Constan- ţa, în data de 24 noiembrie. Preşedintele Osman Fedbi le-a prezentat oaspeţilor câteva date suc-

cinte despre istoria etnicilor turci din România dar

şi

despre drepturile şi libertăţile de care se bucură

în

prezent din partea statului român. Liderul UDTR a

afirmat: „În România trăiesc peste 27.000 de etnici turci, conform ultimului recensământ din anul 2011

şi sunt reprezentaţi în Parlament de un deputat din

partea Uniunii Democrate Turce din România care face parte din Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale alături de alţi 17. Limba turcă este studi- ată la toate nivelele de învăţământ începând cu cel preşcolar şi până la cel liceal. La Medgidia, în cadrul Colegiului „K. Atatürk” se studiază parţial în limba turcă şi sunt pregătiţi viitorii imami.”

La rândul său, Preşedintele Federaţiei Turcilor din Olanda domnul Murat Gedik a declarat:„ Fe- deraţia Turcilor din Olanda are 30 de filiale şi are ca scop păstrarea identităţii etno-culturale şi a limbii materne a comunităţii turce din Ţara Lalelor. În Olanda trăiesc peste 450.000 de turci. Avem legături strânse cu turcii din Balcani şi dorim să consolidăm şi relaţiile cu etnicii turci din România. Oriunde în lume există turci, acolo vom fi şi noi.” La finalul întrevederii, dr. Şemsettin Küzeci a oferit diplome reprezentanţilor UDTR, în semn de recunoaştere a contribuţiei aces- tora la promovarea limbii şi culturii turce.

Membrii delegaţiei Federaţiei Turcilor din Olanda au vizitat timp de 4 zile monumentele isto- rice şi obiectivele turistice din Dobrogea şi au avut întrevederi cu etnicii turci din Constanţa, Mangalia, Medgidia, Babadag, Fântâna Mare, Hârşova şi Bu- cureşti. Preşedintele Federaţiei Turcilor din Olanda s-a aflat pentru a două oară în România cu scopul de a întări relaţia cu membrii comunităţii turce prin realizarea unor proiecte comune în domeniul economic, turismului şi culturii. Pe parcursul şederii în România membrii delegaţiei au fost însoţiţi de pre- şedintele filialei Hârşova, domnul Memet Reduan.

Sorina Asan

filialei Hârşova, domnul Memet Reduan. Sorina Asan   pagina 5 sayfa • Noiembrıe – Kasım •
filialei Hârşova, domnul Memet Reduan. Sorina Asan   pagina 5 sayfa • Noiembrıe – Kasım •
filialei Hârşova, domnul Memet Reduan. Sorina Asan   pagina 5 sayfa • Noiembrıe – Kasım •
filialei Hârşova, domnul Memet Reduan. Sorina Asan   pagina 5 sayfa • Noiembrıe – Kasım •
 

pagina

5

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

  pagina 5 sayfa • Noiembrıe – Kasım • În data de 14 noiembrie 1878, la
  pagina 5 sayfa • Noiembrıe – Kasım • În data de 14 noiembrie 1878, la

În data de 14 noiembrie 1878, la Brăila, a fost citită „Proclamaţia către dobrogeni“ a Principelui României Carol I de Hohenzollern, care consfinţea preluarea de către România a administraţiei Dobrogei.

Î ncepând cu anul 2015, în amintirea acestei zile, data de 14 noiembrie este instituită ca Zi a Dobrogei. În-

cepând cu acest an, la 138 de ani de la dobândirea independenţei, această sărbătoare a fost marcată de Primăria Municipiului Constanţa în parteneriat cu Funda- ţia Umanitară Clopot, prin organizarea unor manifestări cu caracter cultural, desfăşurate în Piaţa Ovidiu din Con- stanţa. Data celebrării a fost stabilită pentru duminică, 13 noiembrie, când toţi constănţenii şi nu numai, au fost invitaţi la Festivalul Etniilor Dobrogene. De la ora 12.00, în ciuda condiţiilor meteorologice extrem de nefavorabile, comunităţile istorice de la malul Mării Negre (Karadeniz- liler) şi-au dezvăluit comorile etnice prin muzică, dans

liler) şi-au dezvăluit comorile etnice prin muzică, dans tradiţional, artă culinară şi meşteşuguri. Aşa cum
liler) şi-au dezvăluit comorile etnice prin muzică, dans tradiţional, artă culinară şi meşteşuguri. Aşa cum
liler) şi-au dezvăluit comorile etnice prin muzică, dans tradiţional, artă culinară şi meşteşuguri. Aşa cum

tradiţional, artă culinară şi meşteşuguri. Aşa cum era de aşteptat şi-au dat mâna într-un spectacol inedit al etniilor:

Ansamblul Folcloric „Mugurelul“ (Cernavodă), Ansam- blul Folcloric Polonez „Mala Pojana“ (sat Poiana Micului, com. Gura Humorului, jud. Suceava), Trupa de dansuri armeneşti Nairi (Constanţa), Grupul vocal-instrumental „Amici“ (Suceava) şi Ansamblul de dansuri tradiţionale italiene „Di Nuovo Insieme“ (Iaşi), Grupurile de dans folcloric tradiţional turcesc Delikanlılar, Fidanlar şi Şirinler (UDTR-Constanţa), Ansamblul folcloric „Sânziene Dobro- gene„ (Negru Vodă), Ansamblul de cântece lipoveneşti „Galuboe More“ (Constanţa), Ansamblul de dansuri ar- mâneşti „Fluria“, Ansamblul de dansuri ţigăneşti „Audeo“

More“ (Constanţa), Ansamblul de dansuri ar- mâneşti „Fluria“, Ansamblul de dansuri ţigăneşti „Audeo“
• Noiembrıe – Kasım • pagina sayfa 6 (Cernavodă), Ansamblul „Armonia“ — germani şi ceangăi

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

sayfa

6

(Cernavodă), Ansamblul „Armonia“ — germani şi ceangăi (Oituz, Constanţa), Ansamblul Elpis al Comunităţii Elene din Constanţa, Ansamblul Folcloric „Dobrogeanca“ (Ovidiu) şi Ansamblul Folocloric Tătăresc „Qarasu„ (Medgidia).

În această zi importantă pentru locuitorii Dobrogei comunităţile etnice dobrogene au încărcat standurile, pregătite de organizatori pe platoul Pieţii Ovidiu, cu preparate culinare tradiţionale. Meşterii populari şi-au adus cu ei produsele fascinante ale muncii lor artizanale în standurile expoziţionale multietnice: obiecte sculptate în lemn, costume populare, haine, cuverturi, podoabe, ştergare, decoraţiuni şi porţelanuri. Standul cu obiecte tradiţionale turceşti a fost amenajat şi prezentat de domnul Iusmen Levent şi soţia acestuia doamna Iusmen Ghiulendan, cărora le mulţumim încă o dată pentru dăruire şi devotament. Toţi cei prezenţi au putut admira expoziţia şi târgul meşterilor populari, dedicată Zilei Dobrogei, realizată în parteneriat cu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Cât priveşte momentul artistic folcloric tradiţional, echipa de dans folcloric tradiţional turcesc formată de ansamblurile Şirinler, Fidanlar şi Delikanlılar a prezentat o suită de dansuri în care au evoluat 26 de copii şi tineri şi au fost aplaudaţi la scenă deschisă de constănţeni. Printre aceştia s-au aflat mulţi etnici turci, mărturie fiind chiar pozele şi filmuleţele cu ansamblul turcesc postate cu mândrie pe paginile de socializare.

La Festivalul Etniilor Dobrogene, de Ziua Dobrogei, am sărbătorit împreună buna înţelegere şi convieţuire a co- munităţilor. La mulţi ani, preaiubită Dobroge!

Melek Osman

La mulţi ani, preaiubită Dobroge! Melek Osman 10 Kasım 1938 Mustafa Kemal Atatürk’ü anma günü B

10 Kasım 1938 Mustafa Kemal Atatürk’ü anma günü

B üyük önder Mustafa Kemal gibi insanlar asla ölmeyecek, onlar bizim kalbimizde sonsuza kadar yaşıyacaktır. Büyük General huzur içinde uyuyabilir, laiklik ve demokrasi tohumu iyi emanet edildi. Şimdi biliyoruz ki her şeyi halkına

gösterdiği sevgisinden ve onların meşru haklarını korumak için yapmıştı. Bütün bunlar 10 Kasım 9:05’te tüm gözler üzgün ve tüm sirenler Türkiye’nin her yerinden uzun bir feryat gibi cağırması için neden oldu.

Türk milletine emanet ettiği "benim en büyük eserim" Türkiye Cumhuriyeti’dir. Bu yıl, 2016, Büyük Önder Mustafa Kemal Atatürk’ün kaybından 78 yıl sonra, biz Cumhuriyetin koruyucusu olarak, bir uygarlığın yönünü bütün tarihini değiştiren dünya dehasına bir kez daha düşüncelerimizi açmak ve sevgi hissetmeye ihtiyaç duyduk.

Romanya Demokrat Türk Birliği 11 Kasım’da, Ovidius Üniversitesi Aula Magna Oditoryumda, saat 17.00'de baş- layan şanlı komutan Atatürk’ün Anısına bir Sempozyum düzenledi. Modern Türkiye'nin kurucusu Ulu Önder Mustafa Kemal Atatürk, yok olduğundan 78 yıl sonra, konuşmalar, şarkılar ve şiirlerden bizim şükran işaretlerini kabul etti. 10 Kasım Atatürk'ü Anma Günü her zaman gösterir ki o büyük insan Atatürk her zaman kalbimizde yaşayacak. Bu yıl Romanya Demokrat Türk Birliği Kültür Komisyonu tarafından ve Gençlik komisyonun yardımı ile Atatürk'ü anma haftanın faaliyetlerini tamamlayarak "Genç nesil için M.K. Atatürk örneği"anıt, anma sempozyumu düzenledi. Program içerisinde olan tematik çalışmalardan "Roman- ya Türkleri ve Mustafa Kemal Atatürk" doktora öğrencisi Metin Ömer Bey hazırladı, diğer ikisi Colegiul Naţional "Mihai Eminescu"öğrencisi Asan Aylin ve RDTB-Medgidia şubemizin gençlerinden Elvir Bolat Bey bir kez daha rahmetli ulusal ve evrensel lideri Mustafa Kemal Atatürk'ün hayat ve işleri ile ilgili anlar hatırlattılar ve insanlık tarihinde önemini kanıtladılar.

Keman sanatcısı ve eğitmeni Alev Gafar tarafından yönetilen sanatsal program kapsamında bazı yetenekli genç davet edildi. Colegiul Naţional"Mircea cel Batrân", öğrencisi olağanüstü piyano sanatcısı Ferda Memet, şair Hayat Memiş şiir okumak, solistler Alessya Duran " Gheorghe Ţiţeica " Ortaokulu öğrencisi ve George Poşchină Tulcea "George Georgescu“ Sanatlar Lise’sinden, büyük anlamda ve duygu ile mesajlar düşünceler duygular dolu anma programını umarız başarı ile sonuçladılar.

dolu anma programını umarız başarı ile sonuçladılar. Osman Melek 7 pagina   sayfa • Noiembrıe –

Osman Melek

umarız başarı ile sonuçladılar. Osman Melek 7 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım •

7

pagina

 

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

7 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım • 10 noiembrie 1938, Memorial Mustafa Kemal Atatürk

10 noiembrie 1938, Memorial Mustafa Kemal Atatürk

O ameni precum marele lider Mustafa Kemal nu mor niciodată, ei trăiesc veşnic în inimile noastre. Marele

general poate dormi liniştit, sămânţa laicităţii şi a demo- craţiei a fost bine încredinţată. Ştim acum că tot ce a făcut, a fost făcut din dragoste pentru semeni şi pentru drepturile lor legitime. Tocmai acesta este motivul pentru care pe data de 10 Noiembrie la ora 09:05 toţi ochii s-au

întristat şi toate sirenele au sunat ca într-un bocet prelung

în toată Turcia.

Republica Turcia este "Cea mai mare lucrare a mea" pe care a încredinţat-o naţiunii turce. Acest an, 2016, la 78 de ani de la pierderea marelui conducător

Mustafa Kemal Atatürk, noi ca păstrători ai republicii, am simţit nevoia să ne îndreptăm încă o dată gândurile

şi dragostea spre acest geniu al lumii care a schimbat cursul unei civilizaţii, a unei întregi istorii.

În data de 11 noiembrie, începând cu ora 17.00, în Aula Magna a Universităţii Ovidius din Constanţa Uniunea Democrată Turcă din România a organizat un simpozion comemorativ dedicat memoriei ilustrului comandant Atatürk. Fondatorul Turciei moderne, Marele Lider Mus-

tafa Kemal Ataturk, la 78 de ani de la trecerea în nefiinţă

a primit semnele recunoştinţei noastre, în discursuri, cân-

tece şi poezii. Memorialul 10 noiembrie Atatürk demon- strează de fiecare dată că marele om Atatürk va trăi mereu în inimile noastre. Anul acesta UDTR prin comisia de cultură cu concursul comisiei de tineret completând programul activităţilor săptămănii comemorative a organizat simpozionul comemorativ, memorialul „M.K. Ataturk, model pentru tânăra generaţie“. Programul a conţinut lucrări tematice precum „Turcii din România şi Mustafa Kemal Atatürk” a drd. Metin Omer, alături de alte 2 lucrări susţinute Asan Aylin, elevă a Colegilui Naţional „Mihai Eminescu“ şi Elvir Bolat în care au fost reamintite momente din viaţa şi activitatea regretatului lider naţio- nal şi universal Mustafa Kemal Atatürk dovedind încă o dată importanţa acestuia în istoria omenirii.

În cadrul programul artistic, regizat de violonista Alev Gafar, au fost invitaţi câţiva tineri talentaţi. Având o evoluţie de excepţie, Ferda Memet la pian, elevă la Co- legiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, Hayat Memiş, recitare poezie, soliştii Alessya Duran elevă la Şcoala Gimnazială „Gheorghe Ţiţeica“ şi George Poschina, elev la Liceul de Arte „George Georgescu“ din Tulcea au reuşit, sperăm, să încheie cu mare simţ şi emoţie programul comemo- rativ plin de mesaje, gânduri şi sentimente.

Melek Osman

să încheie cu mare simţ şi emoţie programul comemo- rativ plin de mesaje, gânduri şi sentimente.
să încheie cu mare simţ şi emoţie programul comemo- rativ plin de mesaje, gânduri şi sentimente.
să încheie cu mare simţ şi emoţie programul comemo- rativ plin de mesaje, gânduri şi sentimente.
să încheie cu mare simţ şi emoţie programul comemo- rativ plin de mesaje, gânduri şi sentimente.
să încheie cu mare simţ şi emoţie programul comemo- rativ plin de mesaje, gânduri şi sentimente.
• Noiembrıe – Kasım • pagina sayfa 8 Vârsta de aur În perioada 10-13 noiembrie

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

sayfa

8

Vârsta de aur

– Kasım • pagina sayfa 8 Vârsta de aur În perioada 10-13 noiembrie 2016 comisia de
– Kasım • pagina sayfa 8 Vârsta de aur În perioada 10-13 noiembrie 2016 comisia de
– Kasım • pagina sayfa 8 Vârsta de aur În perioada 10-13 noiembrie 2016 comisia de

În perioada 10-13 noiembrie 2016 comisia de femei a Uniunii Democrate Turce din România a organizat acţiunea „Vârsta de aur“ în Bulgaria, Balcik.

Scopul manifestării este acela de a promova identi- tatea etnică şi de a aduce un omagiu femeilor de etnie turcă în vârstă de peste 70 de ani.

În cadrul evenimentului care a reunit membre ale filialelor Mangalia, Tuzla, Techirghiol, Cumpăna, Cobadin, Cernavodă, Măcin, Tulcea şi Constanţa au fost purtate discuţii despre activitatea filialelor şi implicarea lor în viaţa comunităţii.

„Am conceput acest proiect cu gândul la mamele şi bunicile noastre, care şi-au dedicat întreaga viaţă

familiei, educaţiei copiilor şi nepoţilor. Există turcoaice care au făcut carieră în diverse domenii de activitate, implicându-se în viaţa socială românească, dar cele mai multe dintre ele şi-au consacrat viaţa familiei, învăţându-i pe copii limba maternă, educându-i în spiritul păstrării identităţii etnice şi a religiei islamice”, a declarat preşe- dintele comisiei de femei, Amet Melec.

La finalul activităţii a avut loc o festivitate în cadrul căreia au fost premiate cele mai active membre ale comisiilor de femei ce aparţin Uniunii Democrate Turce din România şi s-a organizat o excursie în care au fost vizitate principalele obiective istorice şi turistice din zonă.

Nurgean Ibraim

obiective istorice şi turistice din zonă. Nurgean Ibraim Proiect educaţional între România şi Turcia S ituate
obiective istorice şi turistice din zonă. Nurgean Ibraim Proiect educaţional între România şi Turcia S ituate
obiective istorice şi turistice din zonă. Nurgean Ibraim Proiect educaţional între România şi Turcia S ituate
obiective istorice şi turistice din zonă. Nurgean Ibraim Proiect educaţional între România şi Turcia S ituate

Proiect educaţional între România şi Turcia

S ituate în locuri geografice diferite şcoli din Turcia şi România, cu sprijinul Uniunii Democrate Turce din România organizează, an de an, o serie de proiecte care au ca obiect schimbul de programe educative orientate spre

fiecare elev al şcolilor. Proiectul de faţă a fost pregătit de comisia de învăţământ UDTR în aşa fel încât să fie un centru de pornire a activităţilor. Rezultatele aplicaţiei au venit imediat. An de an tot mai multe şcoli din România şi Turcia au dezvoltat diferite parteneriate educaţionale. Au făcut schimb de documente utile pentru bune practici. Acest an, în perioada 17-19 noiembrie, 2016, reuniunea de implementare a proiectului a avut ca strategie oferirea de noi instrumente mai eficiente pentru următoarele parteneriate. Astfel a fost executat şi s-a încheiat suportul pentru urmă- toarele parteneriate în educaţie pentru a pomova cooperarea între diferite instituţii de stat sau private. Drept urmare

 

pagina

9

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

  pagina 9 sayfa • Noiembrıe – Kasım • Şcoala Gimnazială „Lucian Grigorescu“din Med- gidia a

Şcoala Gimnazială „Lucian Grigorescu“din Med- gidia a început demersurile de parteneriat cu Şcoala Gimnazială „Halil Bedi“ din Bakırköy iar

Şcoala Primară „Hamdi Akverdi“ Bakırköy a făcut schimb de adrese cu Grădiniţa „Ion Creangă“ din Medgidia pentru incheierea unui parteneriat

în anul care vine.

În cadrul proiectului din acest an, UDTR, prin comisia de învăţămănt, a invitat un număr de 25 de profesori, directori şi inspectori din Constanţa,

Tulcea, Bucureşti. Acestora li s-au alăturat alţi 14 profesori de la Şcoala Gimnazială nr.39 „Nicolae Tonitza“ şi Şcoala Gimnazială nr.10 „Mihail Koiciu“, ambele din Constanţa. Aceste două şcoli, pentru

o perioadă de doi ani şi-au semnat contractele

de colaborare, după ce în prealabil se făcuse un

schimb de acorduri de înfrăţire, scrisori de intenţie

şi formulare cu diferite informaţii specifice necesare acestui gen de parteneriate, realizate după caz de profesorul de limba turcă sau profesori de origine turcă a şcolilor mai sus amintite.

Scoala Mihail Koiciu Constanta şi Liceul Teh- nologic „Nicolae Dumitrescu“ din Cumpăna au încheiat un protocol de înfrăţire cu şcoala Gim-

nazială Esenyurt Fahir Ilkel, Istanbul - Turcia pe o perioadă de 2 ani. În cadrul acestui prim contact

al proiectului a avut loc o masă rotundă la care

au participat reprezentanţi ai Inspectoratului Şco- lar Turc, lideri ai Federaţiei Cadrelor Didactice din Europa şi Asia (AVRASYA) şi ai şcolii cu care a avut loc semnarea protocolului de colaborare.

Programul a continuat cu vizite la sediile şcoli- lor implicate în proiecte, ale federaţiilor sindicale, al inspectoratului precum şi cu un scurt tur al oraşului Istanbul. În paralel cu aceste două parteneriate Şcoala Gimnazială „Nicolae Tonitza“din Constanţa

a încheiat un parteneriat educaţional cu Okyanus Koleji din Istanbul pe o perioadă de un an.

Considerăm că vor avea parte o serie de activităţi şi proiecte care să aducă beneficii atât şcolilor noastre cât şi şcolilor cu care s-au înfrăţit. Cât priveşte parteneriatele educaţionale la nivelul Universiăţii Ovidius din Constanţa şi alte trei Univer- sităţi din Istanbul se poate spune că rodul întâlnirilor din acest an se va vedea în următorii ani.

Mulţumim, în numele profesorilor implicaţi în în acest proiect, Uniunii Democrate Turce din Româ- nia care a făcut posibilă perfectarea şi încheierea acestor parteneriate, precum şi întregii echipe implicate în organizarea şi buna desfăşurare a acestui proiect anual.

Melek Osman

precum şi întregii echipe implicate în organizarea şi buna desfăşurare a acestui proiect anual. Melek Osman
precum şi întregii echipe implicate în organizarea şi buna desfăşurare a acestui proiect anual. Melek Osman
• Noiembrıe – Kasım • pagina 10 sayfa O ceaşcă de ceai turcesc în prietenia

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

10

sayfa

• Noiembrıe – Kasım • pagina 10 sayfa O ceaşcă de ceai turcesc în prietenia dintre
• Noiembrıe – Kasım • pagina 10 sayfa O ceaşcă de ceai turcesc în prietenia dintre

O ceaşcă de ceai turcesc în prietenia dintre România şi Turcia

de ceai turcesc în prietenia dintre România şi Turcia Z iua Naţională a Turciei a fost

Z iua Naţională a Turciei a fost sărbatorită în cadrul Festivalului “ O ceaşcă de ceai turcesc în prietenia

dintre România şi Turcia “, care a avut loc în Bucureşti şi Constanţa în perioada 29-30 octombrie.

Proiectul s-a desfăşurat cu sprijinul Camerei de Co- merţ şi Industrie România-Turcia, Asociaţiei pentru Relaţii Economice Eurasia şi Çaykur.

Evenimentul a fost realizat cu sprijinul şi contribuţia Consulatului Republicii Turcia la Constanţa, Centrul Cul- tural Yunus Emre şi Primaria Constanţa.

Centrul Cul- tural Yunus Emre şi Primaria Constanţa. Din partea Uniunii Democrate Turcia din România a
Centrul Cul- tural Yunus Emre şi Primaria Constanţa. Din partea Uniunii Democrate Turcia din România a

Din partea Uniunii Democrate Turcia din România

a participat filiala Hârşova cu ansamblul de dansuri fol-

clorice „Martılar“ care a susţinut un program artistic ce

a încântat publicul prezent.

La eveniment a fost prezent consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, domnul Ali Bozçalışkan, viceconsul Murat Yalçin şi preşedintele Asociaţiei Oa- menilor de Afaceri Turci Zeki Uysal.

Nurgean Ibraim

Oa- menilor de Afaceri Turci Zeki Uysal. Nurgean Ibraim 11 pagina   sayfa • Noiembrıe –
Oa- menilor de Afaceri Turci Zeki Uysal. Nurgean Ibraim 11 pagina   sayfa • Noiembrıe –

11

pagina

 

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

11 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım • „Istorie, cultură, civilizaţie şi tradiţie”, ediţia
11 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım • „Istorie, cultură, civilizaţie şi tradiţie”, ediţia
11 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım • „Istorie, cultură, civilizaţie şi tradiţie”, ediţia

„Istorie, cultură, civilizaţie şi tradiţie”, ediţia a V-a

data de 25 noiembrie 2016 s-a desfăşura la sediul central al Bibli- otecii Judeţene „V.A. Urechia” prima zi a Simpozionului ştiinţific

internaţional „Istorie, cultură, civilizaţie şi tradiţie”, ediţia a V-a. În cadrul evenimentului s-a inaugurat Raftul cu carte turcă, în prezenţa Excelenţei Sale Ali Bozçalişkan, consulul general al Turciei la Constanţa, reprezentan- ţilor instituţiilor administrative şi culturale din Galaţi, Istanbul, Constanţa, Bucureşti, Brăila, Komrat şi Chişinău.

În

Constanţa, Bucureşti, Brăila, Komrat şi Chişinău. În Organizatori evenimentului sunt Uniunea Democrată Turcă

Organizatori evenimentului sunt Uniunea Democrată Turcă din Ro- mânia-Filiala Galaţi - prin persoana doamnei Gulten Nazare, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”, Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” şi Universitatea „Dunărea de Jos”.

Din program au făcut parte şi prezentarea cărţii „Scrisorile do- brogeanului Cavit Bey şi Relaţiile diplomatice Româno-Turce în lumina

documentelor de arhivă”, autor Enis Tulca, editura Simurg, Istanbul, dar

şi a cărţii „Pomul Vieţii în mitologia popoarelor turcice”, autor Gülten

Nazare-Abdula, editura Axis Libri, Galaţi. Tot în cadrul acestui eveniment

a avut loc prezentarea cărţii „Nevruz Çiçekleri“ (Flori de Nevruz - Poete

din lumea turcă) a domnului Dr. Şemsettin Küzeci. În cuprinsul cărţii o regăsim ca reprezentant al României pe Hayat Memiş, tânără poetă ce a publicat numeroase cărţi de poezie. Pentru aportul adus culturii lumii turce, Dr. Şemsettin Küzeci a oferit diplome reprezentanţilor UDTR.

În cadrul evenimentului s-a desfăşurat la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin” un concert muzical susţinut de: Dimitri Gagauz, Constantin Rusnak, A. Turkoglu, Cilenti Aygun, Yasmin Bilektan şi alţii.

Nilgün Panaitescu

de: Dimitri Gagauz, Constantin Rusnak, A. Turkoglu, Cilenti Aygun, Yasmin Bilektan şi alţii. Nilgün Panaitescu
de: Dimitri Gagauz, Constantin Rusnak, A. Turkoglu, Cilenti Aygun, Yasmin Bilektan şi alţii. Nilgün Panaitescu
de: Dimitri Gagauz, Constantin Rusnak, A. Turkoglu, Cilenti Aygun, Yasmin Bilektan şi alţii. Nilgün Panaitescu
• Noiembrıe – Kasım • pagina 12 sayfa Ziua Naţională a Albaniei sărbătorită la Constanţa

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

12

sayfa

Ziua Naţională a Albaniei sărbătorită la Constanţa

Z iua Naţională a Albaniei a fost marcată luni, 28 noiembrie, pentru prima dată la Constanţa, printr-o recepţie şi a reunit reprezentanţi ai administraţiei publice, diplomaţi, deputaţi dar şi numeroşi membri ai comunităţii turce. Evenimentul

a fost organizat de Consulatul Onorific al Albaniei la Constanţa şi l-a avut drept gazdă pe consulul onorific Ömer Süsli

şi pe soţia sa, doamna Gemile Süsli. La eveniment a fost prezent Ambasadorul Albaniei la Bucureşti, Ilir Tepelena dar şi Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, Osman Koray Ertaş. UDTR a fost reprezentată de preşedintele UDTR, domnul Osman Fedbi însoţit de soţia sa, de deputatul Iusein Ibram dar şi de preşedintele comisiei de femei, doamna Amet Melec.

şi de preşedintele comisiei de femei, doamna Amet Melec. Recepţia prilejuită de împlinirea a 104 ani
şi de preşedintele comisiei de femei, doamna Amet Melec. Recepţia prilejuită de împlinirea a 104 ani

Recepţia prilejuită de împlinirea a 104 ani de la declararea independeţei Albaniei faţă de Imperiul Otoman a fost organizată la Constanţa deoarece aşa cum a declarat consulul onorific Ömer Süsli, „Dobrogea reprezintă un model de convieţuire interetnică, aici trăind împreună foarte bine, fără conflicte, reprezentanţi ai tuturor comunităţilor etnice.” Ömer Süsli a mai precizat că, în contextul dezvoltării relaţiilor dintre Albania şi România, el susţine promovarea unor proiecte comune derulate de cele două ţări, dar şi în colaborare cu Turcia.

Ambasadorul Ilir Tepelena a afirmat că a avut în dimineţa zilei de 28 noiembrie întâlniri oficiale cu Prefectul Ju- deţului Constanţa, Adrian Nicolaescu, cu Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Horia Ţuţuianu, şi cu Primarul Municipiului Constanţa, Decebal Făgădău. În cadrul întrevederilor, reprezentanţii celor două părţi au convenit şi asupra unor proiecte comune, precum înfrăţirea municipiului Constanţa cu oraşul port albanez Durres, înfrăţirea universităţilor din Constanţa cu universitatea din Tirana, deschiderea unei linii aeriene directe, începând din vara anului viitor, între Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi Tirana, dar şi organizarea, la Constanţa, în luna martie a anului viitor, a unui forum al oamenilor de afaceri, în colaborare cu Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa.

Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa. La recepţia prilejuită de Ziua Albaniei au mai participat:
Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa. La recepţia prilejuită de Ziua Albaniei au mai participat:

La recepţia prilejuită de Ziua Albaniei au mai participat: Secretarul de Stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Aledin Amet, Muftiul Muurat Iusuf, Prefectul Judeţului Constanţa, Adrian Nicolaescu, subprefectul Levent Accoium, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, reprezentanţi ai Comunităţii Evreieşti de la Constanţa şi ai Forumului Democrat al Germanilor din Constanţa. De asemenea, au mai fost prezenţi: Consulul General al Republicii Turcia la Constanţa, Ali Bozçalışkan, secretarul III Vladimir Nechaev şi ataşatul Nickolai Belera din cadrul Consulatului General al Federaţiei Ruse la Constanţa, consulii onorifici ai Macedoniei, Norvegiei, Libanului, dar şi numeroşi oameni de afaceri turci.

Sorina Asan

dar şi numeroşi oameni de afaceri turci. Sorina Asan 13 pagina   sayfa • Noiembrıe –

13

pagina

 

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

13 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım • „Centrele culturale din România îşi desfăşoară

„Centrele culturale din România îşi desfăşoară activitatea pe baza relaţiilor de prietenie dintre România şi Turcia”

Interviu cu directorul Centrului Cultural Turc „Yunus Emre" din Constanţa, domnul Ali Oğuzhan Yüksel

În urmă cu cinci ani s-a inaugurat la Constanţa, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre”. În tot acest timp, instituţia a fost o poartă deschisă către cultura şi civilizaţia turcă, o punte de legătură între România şi Turcia, contribuind la dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre cele două state.

Reporter: - Care sunt realizările Cen- trului Cultural Turc „Yunus Emre” în cei 5 ani de activitate? Ce v-aţi propus să realizaţi şi nu aţi reuşit până în prezent?

A. Oğuzhan:-Institutul Cultural Turc „Yunus Emre” funcţionează în Con- stanta din anul 2011 şi are ca obiec- tiv principal predarea limbii turce. În plus activităţile pe care le derulăm se concentrează pe prezentarea culturii turce, asigurarea unei inter- acţiuni permanente şi de durataă între valorile naţionale, tradiţionale şi contemporane prin cultură şi artă. Astfel, în plus faţă de activităţile or- ganizate în Constanţa, Centrul Cul- tural Turc „Yunus Emre” îşi canalizea-

Centrul Cul- tural Turc „Yunus Emre” îşi canalizea- ză activităţile pentru conservarea artelor tradiţionale

ză activităţile pentru conservarea artelor tradiţionale şi a patrimoniului cultural, oferind producţii artistice în diferite discipline contribuind la dezvoltarea politicilor culturale. Din ziua inaugurării şi până în prezent, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” Constanţa, a organizat concerte, numeroase expoziţii şi lansări de carte, conferinţe, proiecţii de film şi diverse ateliere pentru a contribui la crearea de idei şi la dialogul intercultural în contextul activităţii culturale. A colaborat cu diverse instituţii cu scopul de a dezvolta parteneriate pentru a promova cultura turcă prin diverse evenimente culturale. Aceste evenimente au fost prezentate pe social media: facebook, twitter şi instagram unde numărul vizitatorilor creşte pe zi ce trece.

Reporter: - Cum este percepută activitatea Centrelor Culturale „Yunus Emre” din România, la Ankara, comparativ cu a altor centre culturale din Europa sau din alte părţi ale lumii?

A. Oğuzhan: -Dacă luăm în considerare elementele comune de cultură şi istorie din regiunea balcanică putem ob- serva că centrele culturale joacă un rol important în crearea punţilor de legătură dintre state. Centrele culturale din România îşi desfăşoară activitatea pe baza relaţiilor de prietenie dintre România şi Turcia şi îşi aduc contribuţia în dezvoltarea acestora.

Reporter: - Ce cursuri se desfăşoară în cadrul instiuţiei dumneavoastră de la începutul anului şcolar şi câţi cursanţi le frecventează?

A. Oğuzhan: - În anul şcolar 2015-2016, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” Constanţa a organizat cursuri de limba turcă pentru toate nivelurile A1, A2, B1, B2 şi C1. De asemenea, au fost organizate şi cursuri de limba turcă pentru copii. Printre cursurile de arte organizate în cadrul centrului putem enumera: cursuri de vioară, de pictură pe apă, de fotografie artistică şi atelier de creaţie pentru copii. De asemenea, au fost organizate ateliere de creaţie de podoabe tradiţionale turceşti şi de creaţie florală din coconi de mătase, cursuri de bucătărie turcească. În plus, organizăm cursuri opţionale de limba turcă în 3 licee din Constanţa şi la Universitatea „Andrei Şaguna”. La aceste cursuri participă aproximativ

• Noiembrıe – Kasım • pagina 14 sayfa 60 de cursanţi. La cursurile de limba

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

14

sayfa

60 de cursanţi. La cursurile de limba turcă în anul 2015-2016 au participat în total 270 de cursanţi iar la cursurile de artă 72.

Reporter: - Care sunt instituţíile cu care colaboraţi în realizarea proiectelor dumneavoastră?

A. Oğuzhan: - Centrul Cultural Turc „Yunus Emre” acordă o importanţă deosebită colaborărilor cu alte instituţii. Colabo- răm în principal cu instituţiile statului turc ( Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti, Consulatul General al Repu- blicii Turcia la Constanţa şi Agenţia de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA)),

şi Agenţia de Cooperare şi Coordonare Turcă (TIKA)), UDTR, UDTTMR, asociaţiile oamenilor de afaceri turci,

UDTR, UDTTMR, asociaţiile oamenilor de afaceri turci, universităţi, şcoli, licee, ONG-uri.

Reporter: - Ce evenimente culturale aveţí în proiect în anul care va urma ?

A. Oğuzhan: - Am pregătit evenimente pentru a continua dezvoltarea dialogului intercultural. Noi organizăm evenimente culturale pentru români dar şi pentru comunităţile turcă şi tătară. Vom organiza conferinţe, simpozioane care vor avea ca subiect relaţiile istorice şi culturale dintre România şi Turcia, concerte, concursuri, proiecţii de film.

”Romanya’da kurulan merkezlerimiz kökleri tarihe dayanan Türkiye ile Romanya arasındaki ilişkileri yakın diyalog ve dostluk”

14 Kasım 2011 tarihinde Yunus Emre Enstitüsü Köstence Türk Kültür Merkezinin açılışı gerçekleşti. Geçen zaman içerisinde, merkez Türk kültürü ve medeniyetine açılan bir kapı ve Romanya, Türkiye arasındaki ikili ilişkilerin gelişmesine yardımcı olan bir köprü rolü üstlenmiştir.

Gazeteci: - 5 yıllık faaliyet hayatında Yunus Emre Enstitüsü Köstence Türk Kültür Mer- kezinin başardıkları nelerdir ve yapmayı planladığınız ve şimdiye kadar yapama- dığınız herhangi bir şey var mı?

A. Oğuzhan: - Köstence’de 2011 yılından beri faaliyet gösteren Yunus Emre Ensti- tüsü burada Türkçe öğretiminin dışında Türk kültürünü tanıtmayı, kültür ve sanat yoluyla ulusal, geleneksel ve çağdaş değerler arasında sürekli ve kalıcı bir etkileşim sağlamayı amaçlamış ve plan- lamıştır. Böylece amaçları doğrultusun- da Köstence’de düzenlediği etkinliklerin yanı sıra geleneksel sanatlar ve kültürel mirasın korunması, farklı disiplinlerde sanatsal üretimin sağlanması ve kültür politikalarının geliştirilmesi konularında

ve kültür politikalarının geliştirilmesi konularında 15 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım •

15

pagina

 

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

15 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım • çalışır. Köstence TKM açıldığı günden bugüne

çalışır. Köstence TKM açıldığı günden bugüne kültür çalışmaları kapsamında alandaki düşünce üretimi ve kültürler arası diyaloğa katkıda bulun- mak amacıyla konserler, sayısız sergi ve kitap tanıtımları, konferanslar, film gösterimleri ve çeşitli atölye çalışmaları gerçekleştirdi. Yıl boyunca Kös- tence’ de farklı kurumlar tarafından düzenlenen toplantılara katkıda bulundu. Böylece bu kurum- larla bir araya gelerek alandaki işbirliği ve etkileşi- min artırılmasına yönelik çalışmalar gerçekleştirdi. Bu etkinlikleri ziyaretçi sayısı günden güne artan facebook, twitter, instagram gibi sosyal medya ortamlarında paylaştı.

Gazeteci: - Avrupa ve dünyadaki diğer merkezlerle karşılaştırdığımızda Romanya’daki Yunus Emre Enstitüsü Türk Kültür Merkezleri Ankara’dan nasıl görünüyorlar?

A. Oğuzhan: - Özellikle Balkan coğrafyası ortak tarih ve kültür unsurları göz önüne alındığında ; merkezlerimizin devletler arası diyalog köprülerinin kurulmasında katkıları büyüktür. Romanya’da kurulan merkezlerimiz kökleri tarihe dayanan Türkiye ile Romanya arasındaki ilişkileri yakın diyalog ve dostluk ilişkileri çerçevesinde çalışarak gelişmesine katkı sağ- layan önemli kurumlarımızdır.

Gazeteci: - Merkezinizde hangi kurslar var? Bu kurs- larda kaç kursiyeriniz var?

A. Oğuzhan: - Yunus Emre Enstitüsü Köstence Türk Kültür Merkezinde 2015- 2016 yılları arasında olan Türkçe Kursları A1, A2, B1, B2 ve C1 kurlarından oluşmaktadır. Çocuklar için Türkçe kursumuz da mevcuttur. Ayrıca kültür sanat kurslarından Keman kursu, Ebru kursu, çocuklar içim resim kursu ve fotoğrafçılık kursu verilmiştir. Zaman zaman dü- zenlenen kısa dönemli Geleneksel Türk Yemekleri kursu ve Takı kursumuzda geçtiğimiz dönemde merkezimizde açılmıştır. Bununla birlikte haliha- zırda devam ettiğimiz üç devlet lisesi ve Andrei Şaguna Üniversitesi’nde de Türkçe derslerimiz

vardır. Burada kurslarımıza devam eden öğrenci sayısı 60 civarındadır. Türkçe Kurslarına iki dönemde toplamda 270 öğrenci katılmıştır. Sanat kurslarına devam eden öğrenci sayısı 72’dir.

Gazeteci: - Projelerinizi hayata geçirmek için hangi kurumlar ile işbirliği yapıyorsunuz?

A. Oğuzhan: - Yunus Emre Enstitüsü alandaki farklı ku- rumlarla bir araya gelerek işbirliğinin artırılmasına dikkat etmektedir. Düzenlediğimiz etkinliklerimizde başta Türkiye Cumhuriyeti resmi kurumlarımız ol- mak üzere (T.C Bükreş Büyükelçiliği, T.C. Köstence Başkonsolosluğu ve TİKA ), Romanya Demokrat Turk Birliği ve Romanya Musluman Tatr Turklerin Demokrat Birliği, işadamları dernekleri, üniversi- teler, okullar, STK’lar ile işbirlikleri yapılmaktadır.

Gazeteci: - Gelecek yıl programınızda ne tür kültürel etkinlikler yer alıyor?

A.

Oğuzhan: - Hazırladığımız etkinlikler kültürlerarası diyaloğa katkı sağlamak amacıyla düzenlenmek- tedir. Burada yapılan etkinliklerde hedef kitle Rumen ve soydaşlardan oluşmaktadır. Gelecek sene için Türkiye- Roman- ya tarihi ve kültürel ilişkilerini konu alan konferanslar, sempozyumlar, konserlerler, yarışmalar, film gösterimlerini içeren etkinlikler yapmayı planlamaktayız.

sempozyumlar, konserlerler, yarışmalar, film gösterimlerini içeren etkinlikler yapmayı planlamaktayız. Sorina Asan
sempozyumlar, konserlerler, yarışmalar, film gösterimlerini içeren etkinlikler yapmayı planlamaktayız. Sorina Asan
sempozyumlar, konserlerler, yarışmalar, film gösterimlerini içeren etkinlikler yapmayı planlamaktayız. Sorina Asan

Sorina Asan

sempozyumlar, konserlerler, yarışmalar, film gösterimlerini içeren etkinlikler yapmayı planlamaktayız. Sorina Asan
• Noiembrıe – Kasım • pagina 16 sayfa Cucerirea Constantinopolelui M ahomed îi primi cu

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

16

sayfa

Cucerirea Constantinopolelui M ahomed îi primi cu o imensă bucurie pe trimişii lui Çandarlî veniţi
Cucerirea Constantinopolelui
M ahomed îi primi cu o imensă bucurie pe trimişii lui Çandarlî veniţi să-i anunţe moartea tatălui său. „Cine
mă iubeşte mă urmează“, strigă tânărul prinţ sărind pe cal. Două zile mai târziu era la Gallipoli, unde află
că, după moartea lui Murad, ienicerii se dedaseră la tulburări violente, înăbuşite de Çandarlî cu o energie
extremă. El îşi urmă totuşi drumul spre Edirne, unde rămase ascuns treisprezece zile, înainte de a apărea în faţa
dregătorilor şi a căpeteniilor oştirii. Liniştea revenise acum şi la 18 februarie 1451 el urcă pe tron.
Una dintre primele sale fapte a fost uciderea fratelui său
Ahmed, în vârstă de trei luni. În timp ce mama acestuia, din familia
Isfendyaroğlu, fiica unuia dintre cei mai de vază prinţi ai Anatoliei, îşi
arată, cu ochii în lacrimi, suferinţa pentru pierderea lui Murad al II-lea,
un servitor înăbuşea copilul în baie. Un posibil rival fusese înlăturat. Mai
târziu va promulga Legea fratricidului în care se spunea: „Cea mai
mare parte a legiuitorilor au spus ca este lucru îmgăduit ca, oricare
dintre iluştrii mei fii sau nepoţi va ajunge la putere, să pună să fie jertfiţi
fraţii lui pentru a asigura pacea lumii. aşa să se facă.“ Această lege
va fi aplicată până la sfârşitul secolului al XV-lea. Fraţii sultanului nu
vor mai fi executaţi ci întemniţaţi, într-o cladire a Seraiului numit Kafes.
De aasemenea, la puţină vreme de la urcarea pe tron, Moha-
med îl confirmă pe Marele vizir Halil Çandarlî ca înalt demnitar. Era
un politician prea fin pentru a nu înţelege că îl aşteptau zile grele şi
că avea nevoie de experienţa şi iscusinţa omului care cârmuise atât
timp imperiul. Ceilalţi viziri au fost şi ei păstraţi, chiar şi aceia care îi
fuseseră mai ostili. El se va răzbuna mai târziu.
Mahomed avea atunci 19 ani. O medalie ni-l arată în preajma
acestei vârste, cu o barbă scurtă şi rotundă încadrând un chip grav
şi gânditor, cu nasul mic şi înconvoiat - caracteristic prinţilor şi prin-
ţeselor otomane - şi gura dispreţuitoare. Turbanul, care îi ascunde
în întregime fruntea, sporeşte aerul de severitate al acestui tânăr cu
înfăţişare autoritară şi gânditoare. Veneţianul Jacopo Languschi îl
descrie ca plăcut la înfăţişare, cu o talie întrecând cu puţin pe cea
mijlocie. „Purtând armele cu nobleţe, el inspiră mai degrabă teamă
decât respect. El râdea arareori. Distant şi închis în sine, nu ştii nicio-
dată ce gândeşte. Poate fi binevoitor când vrea, în special cu artiştii
cu care îi plăcea să se întâlnească. Cu o generozitate de senior,
dornic de a şti şi încăpăţânat, el nu năzuieşte la nimic alceva decât
la renumele lui Alexandru.“ Languschi adaugă că este cumpătat,
rezistent la oboseală, la frig şi la sete, şi că nu se dedă la desfrâu. Alţi
contemporani îi completează portretul: „figură prelungă şi palidă, ochi pătrunzători, sprâncene îmbinate, păr
cârlionţat şi lung, inteligenţa lui e ageră şi adâncă, curiozitate nepotolită“.
Un alt veneţian, Niccolo Sagundino, spune că este liniştit şi cumpătat, „neplăcâdu-i nici ridicolul, nici glu-
ma, cu atât mai puţin vinul şi petrecerile
El făcea întodeauna ceva sau se gândeşte la ceva, este veşnic în
mişcare
Dacă situaţie cere să fie de faţă, nu numai că aleargă, ci pare că zboară, fără ca greutăţile călătoriei
sau vremea rea să-l împiedice
Acest om este neîndoielnic de o inteligenţă superioară. rece şi calculat, curios şi dornic să cunoască totul,
cu o ambiţie nemăsurată, el s-a născut pentru acţiune şi este influenţat de o formidabilă dorinţă de putere.
Adolescentul neştiutor, nedisciplinat şi nerebdator a lăsat locul unui bărbat pe care l-au maturizat şi transformat
numeroşii ani de cugetare, lectură, răspunderi administrative şi militare. Duşmanii săi o vor afla curând.

17

pagina

 

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

17 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım • Tânărul sultan se grăbi şă îşi arate
Tânărul sultan se grăbi şă îşi arate gândurile de pace. Trimişilor Ragusei, Chios-ului, Lesbos-ului,
Tânărul sultan se grăbi şă îşi arate
gândurile de pace. Trimişilor Ragusei,
Chios-ului, Lesbos-ului, Cavalerilor Sfân-
tului Ioan de la Ierusalim, tuturor supuşilor
le împărţi cu dărnicie cuvinte binevoitoa-
re şi prieteneşti. El îi asigură pe emisarii
împăratului Bizanţului, Constantin al XI-
lea Dragases, din familia Paleologilor, de
dorinţa sa de a menţine pacea. Propus
chiar, drept chezăşie a intenţilor sale
prieteneşti, să plătească împaratului o
sumă de 300.000 akçe pentru a acoperi
cheltuielile de şedere la curtea Bizanţului a rudei şi duşmanuluisău Orhan, care dorea să-l răstoarne! Reînnoi, de
asemnea, pacea cu Veneţia şi cu Iancu de Hunedoara, regentul Ungariei şi principalul duşman al otomanilor.
Mahomed voia să câştige timp, dar manevra sa avu un cu totul alt rezultat decât cel prevăzut. întreaga
lume luă asigurările sale de prietenie drept slăbiciune şi avu loc, aproape imediat, o înflorire a planurilor îm-
potriva tânărului prinţ, zugrăvit ca dedat plăcerilor, chiar vicios, incapabil de orice muncă şi supus influenţelor
pacifiste a lui Çandarlî - în timp ce puterea era, în realitate, în mâinile clicii lui Yahanos şi Şahabeddin, favorabile
războiului. marele umanist Francesco Filelfo scrise regelui Franţei, Carol al VII-lea, pentru a-i cere să se pună în
fruntea unei cruciade care va fi, spune el, o simplă plimbare militară, deoarece sultanul este o nulitate, oastea
sa e neânsemnată, iar popoarele din Balcani sunt gata să se răscoale împotriva turcilor. Întreaga Europă va fi
în spatele lui împotriva musulmanilor, chiar şi englezi care, spune el, nu se vor folosim în mod sigur, de împrejurări
pentru a recucerii Guyenne. Ei sunt mult prea cucernici pentru asta! Regele Franţei, care avea pe atunci alte
griji, nu răspunse.
Un alt mare umanist, Aeneas Sylvius Piccolomini, care, câţiva ani mai târziu va fi ales papă sub numele de
Pius al II-lea, era el însuşi convins că Mahomed nu era un duşman de temut şi că trebuia folosit prilejul, pentru
a sfârşi cu turcii.
Rămâi ului în faţa ignoranţei Apusului faţă de aproape tot ce se petrecea dincolo de Adriatica şi Marea
Egee. Până la căderea Constantinopolelui, state ca Veneţia, Genova, Franţa, Catalania şi altele, care între-
ţineau de mult timp relaţii comerciale cu Levantul, nu ştiau aproape nimic despre sultan, despre puterea sa
militară, despre uriaşele sale resurse. Veneţia, care ocupa un loc important în comerţul cu Orientul Apropiat,
nu află nimic, chiar până în ultimele luni, despre pregătirile otomanilor împotriva Constantinopolului.
Înşişi bizantinii erau înclinaţi, în acea clipă, să-l atace pe sultan. Singuri nu o putea face, dar socoteau că,
dacă ar fi ajutaţi, existau condiţii prielnice pentru a termina cu el.
În vara lui 1451, Constantin îl trimise în Italia pe un anume Andronicos Leontaris, cu misiunea de a obţine
bani şi arme. Veneţia se făcu că nu aude, la Ferrara familia Este nu-şi deschise nici ea punga, regele Nea-
polelui, Alfonso al V-lea, avea prea mult de luptat în Italia, pentru Orient rămânându-i o singură galeră. Cât
despre papa Nicolae al V-lea, el răspunse printr-un fel de ultimatum, somându-i pe greci să accepte oficial
unirea Bisericilor Latină şi Ortodoxă, hotărâtă la Conciliul de la Florenţa, căreia, sub presiunea opiniei publice,
Constantinopolul continuă să i se împotrivească.
Un singur duşman al sultanului crezu că este momentul portivit să ia armele. Nu un creştin, ci un musulman,
Ibrahim, emirul Karamanului, cel care era numit în Europa Marele Karaman. În scurt timp totul se termină. Ma-
homed sosi în mare grabă cu trupele sale şi Ibrahim ceru pace. Oferi chiar sultanului pe fiica sa de soţie. Ma-
homed primi totul. Avea nevoie de pace pentru marile sale acţini, pentru reorganizarea corpului nedisciplinat
al ienicerilor şi pentru a pune ordine în finanţe. De asemenea, el scăzuse valoarea monedei. Tot ce gândea,
toate faptele sale era îndreptate spre marile planuri de cucerire şi stăpânire.
Va urma
„Mahomed al II-lea Cuceritorul Bizanţului“ Andre Clot
• Noiembrıe – Kasım • pagina 18 sayfa AVRUPALI SEYYAHLARIN GÖZÜYLE BOĞAZ’IN BÜYÜSÜ 19. YÜZYIL

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

18

sayfa

AVRUPALI SEYYAHLARIN GÖZÜYLE BOĞAZ’IN BÜYÜSÜ

19. YÜZYIL BAŞLARINDA ULAŞIM ARAÇLARININ HER GEÇEN GÜN BİRAZ DAHA GELİŞMESİYLE BİR ZAMANLAR EN FAZLA İTALYA VE YUNANİSTAN’A UZANABİLEN AVRUPALI GEZGİN SANATÇI, YAZAR VE TARİHÇİLER GİZEMLİ DOĞU’YU KEŞFETMEK ÜZERE DOĞU’NUN KAPISI KABUL EDİLEN İSTANBUL’A GELMEYE BAŞLADILAR.

Ü nlü Fransız yazar, politikacı ve diplomat François- René de Chateaubriand (1768 – 1848), 1806 yılında

İstanbul’u gezme imkânı buldu. 1811’de yayınladığı kitapta “Karşımda, güler yüzlü tepeler arasında güzel bir nehir gibi akan Boğaziçi kıvrılıyordu. Demir atmış birçok büyük geminin çevresinde sayısız ufak kayık- lar oradan oraya dolanıp duruyordu. Galata’nın, İstanbul’un, Üsküdar’ın irili ufaklı evleri kat kat dizilmiş olan bu üç büyük kentin (semtin) uçsuz bucaksız genişliği, hemen her tarafta ayrı ayrı yükselen ve yer yer kümelenen servi ağaçları, minareler, birbirine karışmış yüksek gemi direkleri, ağaçların değişik ton- daki yeşillikleri, beyaz kırmızı evlerin renkleri, bunların

altında mavi örtüsünü seren denizle, yukarıda başka bir mavi açan gökyüzü, bende derin bir hayranlık hissi uyandırıyordu. İstanbul dünyanın en güzel manzaralarını sunuyor demek hiç abartı olmayacak.” demişti.

İhtişam ve Zarafet

Bir diğer ünlü Fransız yazarı, şair ve devlet adamı Alphonse de Lamartine (1790-1869), 1833 yılında deniz yolu ile İstanbul’a girdiğinde şehrin görüntüsü karşısında donakalmış; hislerini “Dudaklarımdan, elimde olmayarak, bir ses yükseldi. Napoli Körfezi’yle onun bütün güzelliklerini sanki bir daha hatırlamamacasına unuttum. Bu ihtişamlı ve zarif görüntüyü yeryüzünde başka bir şeyle kıyaslamak, doğrudan doğruya yaradılışa hakaret sayılır.” diyerek Avrupalı sanatçıların gözbebeği kabul ettiği Napoli Körfezi’ni Boğaz ile karşılaştırma ihtiyacını dahi hissetmemişti. “Boğaziçi kı- yılarından bir tanesini tasvir edebilmek için bir ressamın uzun yıllar çalışması gerekir. Bu öyle bir yer ki, her bakışta sanki yeniden değişiyor, değiştikçe de önümüze yeni ve daha taze güzellikler çıkıyor. Durum böyle olunca ben birkaç sözle ne anlatabilirim ki?” sözleriyle izlenimlerini aktarır.

İstanbul’da Işığı Keşfetmek

Batı’da neoklasik, romantik, realist veya izlenimci akımların öğrencileri olarak çalıştıkları süre içinde tekniklerinde değişim yaşamayan Avrupalı ressamlar İstanbul’da ışığı keşifle; paletlerindeki tonların daha kırmızı, daha sarı; tablo- larındaki ışığın daha sıcak, kontrastların daha belirgin, renklerin daha canlı ve göz alıcı oluşunu izlediler. Böylece her biri, duyarlılıkları, deneyim ve yetenekleri, bulundukları konum ve uyguladıkları üsluplarla ayırt edilebilen, desenlerden büyük kompozisyonlara kadar uzanan çok sayıda oryantalist esere imza attılar.

Zonaro’nun İstanbul’u

1896’da Sultan II. Abdülhamid tarafından Osmanlı Saray Ressamlığı’na atanan Fausto Zonaro, 1891’de Boğaz’a gemi ile ilk girdiğinde “Acemi kalemimle İstanbul limanına girişi anlatmaya kalkışmayacağım; Théophile Gautier, Piérre Loti ve Edmondo de Amicis gibi üstatlar bu işi layıkıyla yerine getirmişler. Ben bu görevi kalemimle değil fırçamla yerine getireceğim. Günün her saatinde paletimde o göz kamaştıran atmosferi yakalayacak renk karışımını elde edeceğim.” demişti.

Renk ve Uyumun Şehri

Canaletto ile büyük üslup farkı olmasına rağmen Venedik betimlemeleri için “Modern Canaletto” olarak tanınan

betimlemeleri için “Modern Canaletto” olarak tanınan 19 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım •

19

pagina

 

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

19 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım • bir diğer sanatçı Felix Ziem ise 1856’da

bir diğer sanatçı Felix Ziem ise 1856’da İstanbul’a giri- şinde “Bu şehirde aradığım sıcaklığı buldum, gözleri okşayan pitoresk ve değişik renklerle biçimlerdeki uyumluluğu keşfettim.” der. İzlenim ve renk arayışı içinde olan sanatçının Boğaz betimlemelerinde, ateşli renk ışınlarının yansıması ve hareketli fırça darbeleri arasında cisimlerin gerçek görüntüleri yok oluyordu.

arasında cisimlerin gerçek görüntüleri yok oluyordu. Sanatın Çekim Merkezi Fabius Brest, Leonardo de Mango,

Sanatın Çekim Merkezi

Fabius Brest, Leonardo de Mango, Amadeo Preziosi, Théodore Frére gibi daha nice oryantalist ressamı cezbeden Boğaz için 1850’li yıllarda ünlü tarihçi Baptistin Poujoulat (1809-1864) şu güzel sözleri söylemişti: “Burada tabiat eşsiz büyüklükler sergiliyor. Buradaki yaradılış sürekli bir şölen. Yalnızca bir kanal genişliğiyle ayrılan Avrupa ve Asya, birbirlerini izlemek üzere en muhteşem görüntülerine bürünmüşler… Her köşe, her mekân ayrı bir tablo oluşturuyor ve kendine has özelliği ile öne çıkıyor. Birbirinden ayrılan ve değişik çerçevelerde görünen bu manzaralar, her iki yakayı sevimli tablolardan oluşturan devasa bir resim galerisine dönüştürüyor…”

İstanbul Büyüsünü Koruyor

Oryantalist sanatçıların 19. yüzyılda resmettiği ve günümüzde önemli belge niteliği kazanan tablolardaki görün- tülerle Boğaz; asma köprüleri, fonda yükselen binaları, geçen dev konteyner gemileri ile değişen siluetine rağmen tarihi dokusu ve muhteşem doğasıyla uyumluluğu sayesinde büyüsünden hiçbir şey yitirmedi. İstanbul dünyanın en ilgi çekici şehri olmaya, bugün de yerli ve yabancı sanatçıların ilgisini çekmeye devam ediyor.

Erol Makzume, Hasan Mert Kaya

çekmeye devam ediyor. Erol Makzume, Hasan Mert Kaya SEN TEK BAŞINA DEĞİLSİN Sen tek başına değilsin

SEN TEK BAŞINA DEĞİLSİN

Sen tek başına değilsin Yağmurda koşan taylar gibi Ve toprağı iyice kavrayan Kökler kadar akranın var Omuzlarında hayat ve şiir Alınterinden bir yürüyüş

Sis örtse de alnını bazan Dalına göre konsa da kuşlar Kalem seni arkalıyor boyna Gülü saklayan yaprak Ve kızartan toz

Çok alışkın acılı yanın Güneşte bozaran yavşanların Islaklığına

Ellesen yorgun bir buzağıyı Sırdaşın olur senin yiğidim Mapusane günlerinde görüşmecin

Çünkü adaşların da uğurlandı Sen tek başına değilsin Omuzlarında hayat ve şiir Alınterinden bir yürüyüş

Sen tek başına değilsin

Abdülkadir BULUT

başına değilsin Omuzlarında hayat ve şiir Alınterinden bir yürüyüş Sen tek başına değilsin Abdülkadir BULUT
başına değilsin Omuzlarında hayat ve şiir Alınterinden bir yürüyüş Sen tek başına değilsin Abdülkadir BULUT
• Noiembrıe – Kasım • pagina sayfa 20 İPEKYOLU'NUN İPUÇLARI D evasa bir toprak kütlesi;

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

sayfa

20

İPEKYOLU'NUN İPUÇLARI

D evasa bir toprak kütlesi; Avrupa, Hindistan ve Çin olmak üzere üç coğrafî bütünlüğe sahip altkıtayla inanılmaz bir çeşitliliğin sahası: Dünyanın en yüksek dağları, çöller, adalar, muazzam nehirler, bozkırlar, iç denizler…Eğer tüm bunları gösteren bir haritanız yoksa Avrasya hakkında nasıl bir görüşünüz olurdu? Diyelim ki Ayasofya’nın banisi ve Roma hukukunun sistematik bir yasa haline getirilmesinin arkasındaki adam olan meşhur I. Justinian zamanındasınız.

YENİ ROMA’DAN ÇİN’E

Ayasofya’nın inşasıyla ve Hz. İsa’nın gerildiği (sanılan) çarmıhın kutsal bir emanet olarak şehre getirilmesiyle imparatorluğun payitahtı kadar ev- renin merkezi haline de geldiğini iddia eden “Yeni Roma”nın, yani bugünkü İstanbul şehrinin sakinleri, Avrasya’nın ancak bir ucunda yaşadıklarından tamamıyla bihaber miydiler? Mesela çağdaşları olan Wei sülalelerinin hüküm sürdüğü Kuzey Çin’de astronomların ay tutulmalarını hesaplayacak ka- dar doğru matematik model ve gözlem metotları geliştirdiklerini bilmelerine imkân var mıydı? Wei’lar kendileri Orta Asya bozkırlarından gelmişlerdi. Onların geldikleri yöreden Hindistan kökenli Bu- dizm Çin’e girmiş, Wei sülalesinin desteğiyle Kuzey Çin’de yayılmıştı. Devrin sanatında Hint kalıpların- dan başka bariz Roma örnekleri de görülebilir. Elbiselerin kıvrımları, figürlerin duruşu ne eski Çin sanatına uyar ne de Hint geleneklerine: Onlar geç Roma, erken Bizans sanatına daha çok benzerler.

TİCARETİN BAĞLAYICILIĞI

Demek ki Avrasya’yı bir arada tutan bir şey vardı: Sonra ipekyolu olarak anılan güzergâh sistemi ve onun üzerindeki ticaret. Bu ticaret, Avrasya’nın ortasını oluşturan, bir yüzyıl öncesine kadar aşılması epeyce zor, ziraata ve kalabalık bir nüfusun yerleşmesine imkân vermeyen engin bozkırları, çölleri, dağları geçmeye muvaffak oldu. Ana yön batıdan doğuya değil, doğudan batıya olandı.

Sırf ipek Çin’den gelmedi; kâğıt da öyle, demir ve çelikten yapılmış aletler de yüzyıldan gelen porselen ve sonrasında da çay

Belki de hepsinden önemlisi yedinci

ve sonrasında da çay Belki de hepsinden önemlisi yedinci Mesafenin uzunluğu ancak yükte hafif pahada ağır

Mesafenin uzunluğu ancak yükte hafif pahada ağır malların bu yol sisteminin bir ucundan diğer ucuna geçmesine imkân tanıyordu, fakat daha fazlası yol sisteminin ancak bir kısmını kullanıyordu: Mesela Çin imparatorları at ihtiyaçlarını Orta Asya’dan temin ederlerdi; ve Çin imparatorluğunun nispeten zayıf, Uygur Kağanı’nın ise nispeten güçlü olduğu sekizinci yüzyılda bu ilişki ilginç bir surette bir alıcı piyasası halini alıyordu: Çinliler istediklerinden çok daha fazla atı Uygurların tayin ettikleri fiyata satın almaya, hattâ karşılığında Uygurlara bol miktarda ipek satmaya mecbur kaldılar. Bu ipeğin bir kısmı ise büyük bir ihtimal ile Yahudi Razani tüccarlarının kanalıyla daha uzak piyasalara yollanıyordu. Razanilerin bu ağı Müslüman Endülüs’üne kadar uzanıyordu ve ipekyolunun yanında Avrasya’yı da kapsayan diğer güzergâhı da kullanıyordu: Muson rüzgârlarının sayesinde varolan Hint Okyanusu üzerindeki deniz ticaret yolunu. Sonraki yüzyıllarda, Osmanlı topraklarını da içeren buna benzer bir ticaret ağını Ermeni tüccarlar kuruyordu.

Ticaretin oluşturduğu bağın her zaman barışı beraberinde getirmesi yaygın fakat yanlış bir efsanedir. Yine

İran’daki Sasani İmparatorluğu, yine İranî kavimlere mensup olan ve

Ayasofya’nın inşa edildiği zamanlara dönersek

Batı Türk Yabgu İştemi’nin koruması altında hareket eden Soğd tüccarlarını ipek ticaretinden menetmeye çalıştığında İstanbul ile İştemi’nin sarayı arasında heyetler gidip gelmeye başladılar. Başında bir Soğd tacirin bulunduğu İştemi’nin heyeti İstanbul’a geldiğinde ona yerel ipek böcekleri gösteriliyordu: Bu şekilde Bizans Roma İmparatorluğu ekonomik bir ihtiyacının olmadığını ispat etmek istiyordu. Ve gerçekten de 568 senesinde Sasanilere karşı bir Bizans-Türk ittifakı meydana geldi.

İpekyolunun sağladığı sınırlı fakat önemli temas ve alışverişin karşılıklı anlayışa ne kadar yol açtığını tahmin etmek kolay değil. Johannes adlı Doğu’nun uzak bir yerinde çok güçlü (ve tamamen muhayyel) bir Hristiyan rahip ve kral

21

pagina

 

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

21 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım • hakkında 12. yüzyılda Avrupa’da yayılan tevatürler

hakkında 12. yüzyılda Avrupa’da yayılan tevatürler 16. yüzyıla kadar zihinleri meşgul etmeye devam etti; demek ki ipekyolu üzerinde edinilen tecrübeler bu tür rivayetlerin önünü almaya yetmiyordu. Fakat diğer taraftan, ipekyolunun üstünde ve etrafında yaşayanlar, gördükleri farklılıkları algılamak için son iki veya üç yüz seneden beri kullanılagelen kavramlara ya pek ihtiyaç duymuyorlardı ya da onları çok farklı bir biçimde ele alıyorlardı. Ateşli silahlarının gelişme- siyle göçebe halkların askerî üstünlüklerini kaybetmesi ipekyolunun çatışmalı beraberliklerinin sonunu hazırlıyordu.

Prof. Dr. Christopher Neumann

sonunu hazırlıyordu. Prof. Dr. Christopher Neumann România are un nou ambasador în Republica Turcia De la

România are un nou ambasador în Republica Turcia

De

la începutul lunii noiembrie, România are un nou ambasador în Republica Turcia. Gabriel Cătălin Şopandă, Ambasadorul României în Republica Turcia şi-a prezentat scrisorile de acreditare

Preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan, la palatul prezidenţial din Ankara, în data de 8 noiembrie.

Diplomat de carieră, dommul Şopandă a ocupat, pe rând, funcţiile de adjunct al Şefului de misiune la Ambasada României din Israel - în perioada 2014-2016, prim-colaborator şi şef al secţiei politice, în cadrul Ambasadei României din Statele Unite ale Americii, din 2009 până în 2014, respectiv director de cabinet al ministrului afacerilor externe al României, între anii 2007-2009. Din 2002 până în 2007 domnul Şopandă a lucrat în cadrul secţiei politice a Ambasadei României în Regatul Belgiei.

Gabriel Cătălin Şopandă şi-a început cariera diplomatică în anul 2000, în cadrul Direcţiei Afaceri Consulare şi la Direcţia Generală pentru Afaceri Europene. Pe parcursul carierei sale diplomatice, temele de interes vizate de domnul Şopandă au avut în vedere regiunea Orientului Mijlociu şi Africii de Nord, politica de dezarmare şi neproliferare, relaţia trans- atlantică şi afacerile europene.

relaţia trans- atlantică şi afacerile europene. Gabriel Cătălin Şopandă deţine titlul de doctor în

Gabriel Cătălin Şopandă deţine titlul de doctor în economie, acordat de Academia Română, a finalizat un program de master în afaceri internaţionale (Global Master of Arts), în cadrul Şcolii Fletcher

pentru Drept şi Diplomaţie, Universitatea Tufts, şi un program de licenţă în drept şi relaţii internaţionale, la Universitatea din Bucureşti. De asemenea, a parcurs programe şi cursuri de formare în cadrul unor instituţii educaţionale din Europa şi Statele Unite ale Americii, publicând o serie de articole cu privire la subiecte de politică externă, drept internaţional şi aspecte financiare internaţionale.

Vorbeşte fluent limbile engleză şi franceză, deţinând cunoştinţe de bază în germană şi spaniolă. Este căsătorit şi are un copil.

Sorina Asan

şi franceză, deţinând cunoştinţe de bază în germană şi spaniolă. Este căsătorit şi are un copil.
• Noiembrıe – Kasım • pagina 22 sayfa Henüz 15 yaşındayken Türkiye Güzeli seçilmiş olan

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

22

sayfa

• Noiembrıe – Kasım • pagina 22 sayfa Henüz 15 yaşındayken Türkiye Güzeli seçilmiş olan Türk

Henüz 15 yaşındayken Türkiye Güzeli seçilmiş olan Türk fotomodel, ses sanatçısı, manken, sinema ve dizi oyuncusu. 1960’lı yılların en tanınmış sanatçılarından birisi olan Çehre, sanat dünyasına uzun bir süre ara vermesinin ardından2000’li yıllarda tekrar beyaz perdeye dönmüş, Haziran Gecesi, Aşkı Memnu, Muhteşem Yüzyıl gibi pek çok önemli televizyon dizisinde rol alarak yeni nesile de kendisini sevdir- meyi başarmıştır.

Nebahat Çehre, 15 Mart 1945 tari- hinde, Samsun’da dünyaya geldi. Henüz 15 yaşındayken Türkiye Güzeli seçilen Çehre, bu ünvanla beraber gelen ünü iyi değerlendirerek kısa sürede fotomodel- lik ve mankenlik dünyasının en aranan isimlerinden birisi haline gelmeyi başardı.

1961 tarihli sinema filmi Yaban Gü- lüm ile ilk beyazperde deneyimini yaşa- yan Çehre, 1962 yılında Meçhule Gidenler ve Acı Hayat, 1963 yılında İki Vatanlı Kadın ve 1964 yılında Kamalı Zeybek’in de aralarında olduğu pek çok sinealı Zeybek filminin

çekimlerinde Yılmaz Güney ile tanışan ve kısa zamanda Güney’in cazibesine kapılan Çehre, 1967 yılında Güney ile dünya evine girdi.

1970’li yılların başına kadar çok sayıda filmde rol almasına karşın, seks filmleri furyası ile beraber sinemadan uzaklaşan Çehre, bu dönemde şarkıcı olarak sahnelerde boy gösterdi. Bu dönemde bir Sezen Aksu bestesi olan Büklüm Büklüm ile hayranlarının büyük beğenisini kazanan Çehre, ikinci eşin- den ayrılmasının ardından oyunculuğa dönerek ağırlıklı olarak sinema dizile- rinde rol aldı.

2000’li yıllarla beraber tekrar bü- yük bir popülerlik kazanan Çehre, Hazi- ran Gecesi, Candan Öte, Aşk-ı Memnu gibi dizilerle genç neslin de kalbinde büyük bir yer kazandı.

Nebahat Çehre, halen yayınlan- makta olan Muhteşem Yüzyıl adlı tarihi dizide Hafze Sultanka- rakterini canlandırmaktadır.

İçimizdeki Boşluk 1965 Pişkin Delikanlı 1965 Silahların Sesi 1965 Melek Yüzlü Caniler 1965 Kardeş Belası 1965 Şoförün Kızı 1965 Dağların Oğlu Gül 1965 Dağ Başını Duman Almış 1964 Lekeli Aşk 1964 Kamalı Zeybek 1964 Affetmeyen Kadın 1964 Kral Arkadaşım 1964 Çöpçatanlar Kampı 1964 Güzeller Kumsalı 1964 İki Sene Mektep Tatili 1964 Avanta Kemal 1964 Bize de mi Numara 1963 Barut Fıçısı 1963 Çiçeksiz Bahçe 1963 İki Vatanlı Kadın 1963 Sevimli Serseri 1962 Esir Kuş 1962 Kanun Kanundur 1962 Acı Hayat Filiz 1962 Aşk Bekliyor 1962 Gümüş Gerdanlık 1962 Meçhule Gidenler 1962 Memnu Meyva 1962 Yaban Gülü 1961

Çirkin Kral Affetmez Ayşe

Pire Nuri Hacıhüsrevli Mela- hat 1968

Kral Affetmez Ayşe Pire Nuri Hacıhüsrevli Mela- hat 1968 Sinema Filmleri Dün Gece Bir Rüya Gördüm

Sinema Filmleri

Dün Gece Bir Rüya Gördüm

2006

Zalim 2003 Gülüm (Sevim)

2002

Kardelen 2002 Yeni Hayat Asya Zeren 2001 Yedikuleli Mihriban 1992 Yaşamak 1988 Kimlik 1988 Eski Sevdalar Gibi 1987 Güneşteki Leke 1986 Kahreden Gençlik Aynur

1985

Yarış 1975 Beş Tavuk Bir Horoz 1974 Aynı Yolun Yolcusu 1972 Alçaklar Cehenneme Gider

1972

Kan Dökmez Remzi 1972 Elmacı Kadın 1971 İntikam Kartalları 1971 Sürgünden Geliyorum 1971 Kaderin Pençesinde 1970 Ana Gibi Yar Olmaz 1970 Ecelin Gölgesinde 1970

Günahsız Katiller 1970 Yaşamak İçin Öldüreceksin

1970

Müthiş Türk 1970 Adsız Cengaver Altınay 1970 Fatoş Talihsiz Yavru Konuk sanatçı 1970 Bir Çirkin Adam 1969 Namus Fedaisi 1969 Nisan Yağmuru 1969 Ölüm Şart Oldu 1969 Ringo Vadiler Kaplanı 1969 Yılan Soyu 1969 Çılgınlar Cehennemi 1969 Namluda Üç Kurşun 1969 Demir Pençe 1969

Demir Pençe Casuslar Savaşı

1969

Dikenli Hayat 1969 Kirli Y Yayla Kızı Gül Ayşe 1969 Zorro Dişi Fantoma’ya Karşı

1969

Zorro’nun Kara Kamçısı 1969 Zorro Kamçılı Süvari Maria

1969

Zorro’nun İntikamı 1969 Seyyit Han Keje 1968 Toprağın Gelini 1968

Beyoğlu Canavarı Fariha

1968

Dev Adam 1968

Kızıl Maske (2) Dıana 1968

Aşkların En Güzeli 1968

Malkoçoğlu Kara Korsan 1968 Parmaksız Salih 1968 Korkusuz Yabancı 1968 Hacı Murat Geliyor Nadya

1968

1967

Eşkiya Celladı 1967

Balatlı Arif Gülşen 1967 Felaket Kuşu 1967 Yedi Dağın Aslanı Alanya

1966

At Avrat Silah Alicik 1966

Kibar Haydut 1966 Eşrefpaşalı 1966 Dövüşmek Şart Oldu 1966 Büyük İntikam 1966 İntikam Fırtınası 1966

Yalnız Adam (Kibar Haydut)

1966

Aslanların Dönüşü Alanya

1966

Kırık Hayatlar 1965

Silaha Yeminliydim Zeynep

1965

Dokuz Canlı Adam 1965

T.V. Dizileri: Muhteşem Yüzyıl, Aşk-ı Memnu, Candan Öte, Haziran Gecesi, Yadigar

Ödüllleri:

2009 İstanbul Aydın Üniversitesi, En İyi Kadın Oyuncu İstek Özel Semiha Şakir Lisesi, En İyi Kadın Oyuncu Anadolu Üniversitesi: 11. Uluslararası Eskişehir Film Festivali, Onur Ödülü 42. Altın Portakal Film Festivali, Onur Ödülü

http://www.biyografi.net.tr/nebahat-cehre-kimdir/

Ödülü http://www.biyografi.net.tr/nebahat-cehre-kimdir/   pagina 23 sayfa • Noiembrıe – Kasım •
Ödülü http://www.biyografi.net.tr/nebahat-cehre-kimdir/   pagina 23 sayfa • Noiembrıe – Kasım •
 

pagina

23

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

  pagina 23 sayfa • Noiembrıe – Kasım • 10. Oğuzhan Koç - Bulutlara esir olduk
10. Oğuzhan Koç - Bulutlara esir olduk 9. Aydın Kurtoğlu - Yak 8. İrem Derinci
10. Oğuzhan Koç
- Bulutlara esir olduk
9.
Aydın Kurtoğlu
-
Yak
8.
İrem Derinci
- Dur yavaş
7.
Edis
-
D udak
6.
Harun Kolçak
ve Gökhan Türkmen
- Yanımda Kal
5.
Murat Boz
- Adını bilen yazsın
4.
Hande Yener
- Deli Bile
3.
Emrah Karaduman
ve Aleyna Tilki
- Cevapsız Çınlama
2.
Yalın
- Tatlıyla Balla
1. Tuğba Yurt - Güç bende artık
• Noiembrıe – Kasım • pagina 24 sayfa   pagina 25 sayfa • Noiembrıe –

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

24

sayfa

 

pagina

25

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

  pagina 25 sayfa • Noiembrıe – Kasım • Çılbır Çin Böreği Malzemeler: Malzemeler: • 5
Çılbır Çin Böreği Malzemeler: Malzemeler: • 5 adet yumurta Yapılışı: • 1,5 – 2 lt.
Çılbır
Çin Böreği
Malzemeler:
Malzemeler:
• 5 adet yumurta
Yapılışı:
• 1,5 – 2 lt. su
• 1 adet ortaboy soğan
• 1 yemek kaşığı sirke
• 1 adet havuç
• 1 tatlı kaşığı tuz
• 100 gr taze fasulye
Sosu için:
• 100 gr lahana
1. Soğan, sarımsak ve kalan tüm sebzeleri ince ince kıyın.
Sıvıyağı tavaya alarak kızdırın ve sebzeleri hafifçe ölünce-
ye kadar soteleyin.
• 2 diş sarımsak
• 2 diş sarımsak
• 1 kase yoğurt
1 adet tatlı kırmızı biber
2. Soya sosunu ekleyerek suyunu çekinceye kadar kısık ateş-
te pişirmeye devam edin.
• 1 tatlı kaşığı kırmızı pul biber
1 adet tatlı yeşil biber
• 5-6 yemek kaşığı sıvıyağ
2 adet yufka
3. Pişen sebzeleri soğuması için kenara alın ve yufkayı tez-
gaha sererek 8 parçaya ayırın.
1 kahve fincanı soya sosu
4. Yufkaları Sebzeli içi bol koyarak kalınca sarın.
Yapılışı:
1 su bardağı galeta unu
1. Su doldurduğunuz tencereyi ocağa alın su ve sirkeyi ekleyerek kaynamaya bırakın.
1 adet yumurta
5. Bir kaba yumurtayı kırın ve çırpın, börekleri önce çırpılmış
yumurtaya sonra da galeta ununa bulayın.
2. Su kaynayınca altını kısın ve tıngırdamaya bırakın.
3 yemek kaşığı sıvıyağ
3. İlk yumurtayı bir kaseye kırın ve sarısını dağıtmadan tıngırdayan suya yavaşça bırakın.
+ Kızartmak için sıvıyağ
6. Kızgın yağda önlü arkalı kızartın. İsteğe göre sıcak ve
soya sosuyla sevis yapın.
4. Kevgiri suya sokarak hafifçe yumurtayı döndürün, patlatmamaya özen gösterin.
5. 3-4 dakika pişirdiğiniz yumurtayı kevgir yardımıyla sudan alın ve servis tabağına koyun.
6. Tüm yumurtalara aynı işlemi uyguladıktan sonra hafifçe tuzlayın ve hazırladığınız sarımsaklı yoğurdu
yumurtaların üzerine gezdirin.
7. S ıvıyağ ve kırmızıbiberi küçük bir cezvede kızdırıp yumurtaların üzerine dökerek servis yapın.
Pacheţele chinezeşti
Oua poşate cu
iaurt
Ingrediente
o
ceapă medie
Preparare
un morcov
1. Amestecati iaurtul cu 1 lingura de apa si putina sare.
100
gr fasole verde
2. Puneti ingredientele pentru pesto in robot mic si mixati
pana se maruntesc bine. Adaugati incet ulei de masline
in timp ce mixati, pana obtineti o pasta (cam 7-10 linguri
ulei veti avea nevoie). Gustati pesto-ul de sare si suc de
lamaie (eu am mai stors cam 1 lingurita fata de ce am pus
in robot).
100
gr varză
Ingrediente
300 gr iaurt grecesc
puţină sare
Pesto de patrunjel
1/4 legatura patrunjel
3-4 frunze menta
3. Puneti ingredientele pentru uleiul aromat intr-o craticioara
si puneti pe foc mic pana se topeste. Lasati inca 1 minut
pe foc.
doi căţei de usturoi
un ardei roşu
un ardei verde
două foi de yufka
(se găseşte în magazine ali-
mentare)
1 lingură migdale decojite
o
ceaşcuţă de sos de soia
1 căţel usturoi
1 lingura suc de lamaie
ulei de masline
sare, piper negru
Ulei aromat
4. Impartiti iaurtul in doua farfurii si nivelati-l cu dosul unei
linguri pe fund. In centru turnati cam 1 lingurita de pesto.
un pahar de apă cu pesmet
un ou
3 linguri de ulei floarea soarelui
ulei pentru prăjit
2 linguri ulei
Mod de preparare
1 lingurita unt
1 lingurita pul biber (sau amestec
de fulgi de chili si boia dulce)
1.
Se toacă mărunt toate legumele şi se sotează în puţin ulei.
2.
vârf linguriţă chimion (cumin)
Ouă poşate
2-4 oua
lingurita otet
sare
1
5. Ouale posate se prepara astfel: se pune apa, putina sare
si 1 lingurita otet intr-o oala; se aduce la fierbere; cand fier-
be se trage oala de pe foc; se sparge un ou intr-o cescuta
de cafea; se da usor drumul oului in apa, introducand
usor cescuta in apa; cu o lingura se aduna albusul in jurul
galbenusului si apoi se misca usor oul prin apa; se lasa sa
fiarba cca 3 minute; se scoate cu o paleta cu gauri si se
depune peste pesto; se repeta cu toate ouale, avand grija
sa reinfierbantati apa inainte de fiecare ou.
După ce am sotat legumele adăugăm sosul de soia şi lăsăm compoziţia la foc mic până se evapo-
ră toată apa.
3.
Se lasă compoziţia de legume la răcit şi în acest timp tăiem în 8 bucăţi foile de yufka.
4.
În fiecare bucată de yufka se pune umplutura de legume şi se rulează.
6. Turnati ulei aromat peste ou si iaurt. Serviti imediat, obliga-
toriu cu paine prajita.
5.
Într-un castron se bate oul. Se trec pacheţelele prin oul bătut după care se tăvălesc prin pesmet.
6.
Aceste pacheţele se prăjesc în uleiul încins. Se servesc calde cu sos de soya.
• Noiembrıe – Kasım • pagina sayfa 26 Eş olmayan eldiveni işaretleyiniz Aşağıdaki figürlerinden

• Noiembrıe – Kasım •

pagina

sayfa

26

• Noiembrıe – Kasım • pagina sayfa 26 Eş olmayan eldiveni işaretleyiniz Aşağıdaki figürlerinden
Eş olmayan eldiveni işaretleyiniz
Eş olmayan eldiveni işaretleyiniz
Aşağıdaki figürlerinden gölgesi doğru olanı bulunuzç
Aşağıdaki figürlerinden gölgesi doğru olanı bulunuzç
A'daki renkli kareyi elde etmek için hangi şıklarını birleştirmesi gerektir?
A'daki renkli
kareyi elde
etmek için
hangi şıklarını
birleştirmesi
gerektir?
etmek için hangi şıklarını birleştirmesi gerektir? 27 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım •

27

pagina

 

sayfa

• Noiembrıe – Kasım •

27 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım • Demlikleri üstte görüşlerini eşleştiriniz Birbirinin
27 pagina   sayfa • Noiembrıe – Kasım • Demlikleri üstte görüşlerini eşleştiriniz Birbirinin
Demlikleri üstte görüşlerini eşleştiriniz
Demlikleri üstte görüşlerini eşleştiriniz
Kasım • Demlikleri üstte görüşlerini eşleştiriniz Birbirinin eşi olan okları bulunuz bulunuzç Birbirini
Birbirinin eşi olan okları bulunuz
Birbirinin eşi olan okları
bulunuz
üstte görüşlerini eşleştiriniz Birbirinin eşi olan okları bulunuz bulunuzç Birbirini tamamlayan yumurtaları
bulunuzç
bulunuzç

Birbirini tamamlayan yumurtaları

ADRESE

UTILE

Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti

Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti

tel-fax: 021.2124849

Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa

B-dul Ferdinand nr. 82, tel: 0241.607910, fax: 0241.615367

Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa

Biroul Ataşatului comercial

B-dul Mamaia nr. 48, Constanţa

tel: 0341.147212

fax: 0341.146635

kostence@ekonomi.gov.tr

Muftiatul Cultului Musulman din România

str. Bogdan Vodă nr. 75, Constanţa tel: 0241.611390

T.I.A.D. - Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci din Dobrogea

str. Eliberării nr. 4 etaj 2, Constanţa tel-fax: 0241.629841

T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci Bucureşti

str. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti tel-fax: 021.2501877, 021.2504593

TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci din România

B-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti tel: 021.3262548

Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası Camera de Comerţ Bilaterală România-Turcia

str. Austrului nr. 58, sector 2, Bucureşti tel: 021.3269722, fax: 021.3263667

Colegiul Naţional

Kemal Ataturk

str. Română nr. 2, Medgidia tel: 0241.811522, 0241.820577

Liceul Internţional

de Informatică

B-dul Tomis nr. 153, Constanţa tel: 0241 665083, 0241.693262

Consiliul Judeţean

Constanţa

B-dul Tomis nr. 51 tel.: 0241.488404, 0241.708404 fax: 0241.708453

Prefectura Judeţului Constanţa

B-dul Tomis nr. 51

fax: 0241.615672

tel: 0241.617788, 0241.615065

Primaria Municipiului Constanţa

B-dul Tomis nr. 51

tel: 0241.708100

Primaria Municipiului Mangalia

Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.751905

Primaria Municipiului Medgidia

Str. Decebal nr. 35

tel: 0241.812300

Primăria Tulcea Prefectura Tulcea

tel. 0240.511440

Consiluiul Judeţean Tulcea

str. Păcii nr. 20

tel: 0240.512640

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa

str. Mircea cel Bătrân nr. 108 tel: 0241.618969, 956

Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Dobrogea“ al judeţului Constanţa

str. Mircea cel Bătrân nr. 110

tel: 0241.617381

fax: 0241.616342

B-dul Tomis nr. 67

tel: 0241.611666

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Constanţa

B-dul Mamaia 104

tel: 0241.611364

Poliţia Municipiului Constanţa

B-dul Mamaia nr. 104-106 tel: 0241.502374

Poliţia Municipiului Mangalia

Şos. Constanţei nr. 1 tel: 0241.751305

fax: 0241.751307

Poliţia Municipiului Medgidia

str. Republicii nr. 15 tel: 0241.810730

fax: 0241.810434

Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării Rurale

Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Constanţa

str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19 tel: 0241.618136, 0241.611678 fax: 0241.618962

Ministerul Culturii şi Cultelor

Direcţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Constanţa

str. Mircea cel Bătrân nr. 106 tel: 0241.613008

Ministerul Finanţelor Publice

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa

B-dul Tomis nr. 51 tel: 0241.708010

fax: 0241.708011

Direcţia Generală a Finanţelor Publice Constanţa

B-dul I. Gh. Duca nr. 18

tel: 0241.488010

fax: 0241.488011

Administratia Finanţelor Publice Mangalia

Şos. Constanţei nr. 13 tel: 0241.753795

fax: 0241.755005

Administraţia Finanţelor Publice Medgidia

str. Decebal nr. 37

tel: 0241.810334

tel-fax: 0241.814766, 0241.810385

Direcţia Regionala Vamală Constanţa

B-dul Tomis nr. 312 A tel: 0241.519244

fax: 0241.692408

Ministerul Justiţiei

 

Curtea de Apel Constanţa

str. Traian nr. 35.C tel: 0241.615248

tel-fax: 0241.616003

Tribunalul Judeţean

Constanţa

Secţia Civilă – Comercială

str. Traian 31

tel: 0241.606591, 606597, 606598

fax: 0241.551342, 551343

Sectia Penală B-dul I.C. Brătianu nr. 2-4 tel-fax: 0241.619628

tel: 0241.606572

Judecătoria Mangalia

str. Mircea cel Bătrân nr. 4

tel: 0241.755 567

tel-fax: 0241.755568

Judecătoria Medgidia

str. Independenţei nr. 14

tel: 0241.810287

tel-fax: 0241.810687

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie Constanţa

str. Decebal nr. 13 C tel: 0241.612597

fax: 0241.694337

Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa

str. Decebal nr. 13.C

fax: 0241.694317

tel: 0241.691254, 693 951

Ministerul Sănătăţii

Direcţia Judeţeană de sănătate publică Constanţa

str. Mihai Eminescu nr. 2 tel: 0241.694443, 0241.616176 fax: 0241.512060 Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

Registrul Auto Român Constanţa,

B-dul I.C. Bratianu nr. 250 tel: 0241.690040 tel-fax: 0241.690055, 0241.690085

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Constanţa

str. Lacului nr. 14 tel: 0241.613207, 0241.619626 fax: 0241.673840

Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa

str. Poporului nr. 121 bis tel: 0241.550550

S.C. ENEL S.A.

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice Constanţa

str. Nicolae Iorga nr. 89.A tel: 0241.805999 fax: 0241.616340

Congaz S.A.

str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa tel: 0241.508238 fax: 0241.542969

Regia Autonomă Judeţeană de Apa Constanţa

str. Călăraşi nr. 22-24 tel: 0241.664046, 661940, 664444

RADET

B-dul Tomis nr. 107, Constanţa tel/fax: 0241.616937

Deranjamente

DERANJAMENTE POSTURI

TELEFONICE

0800.880800

INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI 118932

INFORMAŢII DIVERSE

118800

Alte servicii

DERANJAMENTE APĂ-CANAL

924

DERANJAMENTE CONGAZ

928

DERANJAMENTE DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ

929

INFORMATII

952

POLIŢIA ClRCULAŢIE

954

JANDARMERIE

956

TELEGRAME TELEFONATE

957

POLIŢIA DE FRONTIERĂ

959

ASISTENŢA SOCIALĂ

979

PROTECŢIA CIVILĂ

982

Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă

112

982 Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă 112 Mihail Kogălniceanu str. Tudor Vladimirescu nr. 4 cod

Mihail Kogălniceanu str. Tudor Vladimirescu nr. 4 cod 907195, jud. Constanţa

telefon: 00 40 241 256456 00 40 241 255100 int. 820

str. Tudor Vladimirescu nr. 4 cod 907195, jud. Constanţa telefon: 00 40 241 256456 00 40