Cum sa iti ajuti copilul in preadolescenta

Unii o considera "vrsta ingrata", altii, dimpotriva, "vrsta de aur"; pentru unii ea este
"vrsta crizelor, anxietatii, nesigurantei, insatisfactiei"Adolescenta este o perioada importanta a
dezvoltarii umane, perioada de numeroase si profunde schimbari biologice, fizice, psihice,
morale, etc, perioada a dezvoltarii, n care dispar trasaturile copilariei, cednd locul unor
particularitati complexe si foarte bogate, unor manifestari psihice individuale specifice.
Adolescenta cuprinde doua faze:

una timpurie ntre 10-11/13-14 ani, perioada a transformarilor profunde fizice si

fiziologice, a unor conturari complicate a intereselor, aptitudinilor si conceptiei
morale a copilului; aceasta perioada se numeste preadolescenta sau pubertate.

a doua perioada 13-14/17-18 ani este cea a adolescentei propriu-zise ce se

caracterizeaza printr-o echilibrare puternica,printr-o mare dezvoltare a laturii
cognitive, afective a personalitatii.

Preadolescenta este etapa n care au loc profunde transformari.

Se spune c hormonii sunt vinovai pentru ceea ce li se ntmpl adolescenilor sau c
hormonii adolescenilor o iau razna. Auzim expresii de genul explozie hormonal sau
furtun hormonal
schimbrile din timpul pubertii trebuie declanate i ntreinute ntr-un fel. Asta o fac
mesagerii chimici numii hormoni. Ei sunt produi de glandele endocrine. Hipotalamusul i
glanda pituitar sunt exemple de glande endocrine. Producerea unui hormon declaneaz
producerea unui alt hormon i aa mai departe. Atunci cnd ne natem, avem deja n corp mai
muli hormoni. n timpul pubertii i fac loc i hormonii sexuali.
Hipotalamusul, o gland endocrin care este parte a creierului , vegheaz asupra organismului
nostru. Cnd informaiile pe care le primim napoi arat c suntem pregti i, hipotalamusul
ncepe s produc un hormon care se numete gonadodroptin (GnRH). Cuvntul gonade este
un sinonim pentru glande genitale, adic pentru ovare i testicule. Odat ce exist suficient
gonadodroptin n corpul nostru, celulele glandei pituitare (o alt gland endocrin, tot parte a
creierului), rspund producnd ali doi hormoni: hormonul foliculostimulant FSH ihormonul
luteinizant LH. Apoi vine pasul urmtor. Creierul nostru (mai precis, prin hormonii
foliculostimulant i luteinizant) trimite semnale OVARELOR la fete i, respectiv,
TESTICULELOR la biei, pentru ca acestea s produc hormonii sexuali. Cei doi hormoni
sexuali principali la fete sunt estrogenul i progesteronul. Estrogenul este, de exemplu,
responsabil de creterea snilor, iar progesteronul influeneaz direct ciclul menstrual. Hormonul
sexual principal la biei este testosteronul. Testosteronul este responsabil pentru dezvolarea
musculaturii la biei. Producerea de estrogen, progesteron i testosteron influeneaz
declanarea schimbrilor fizice la fete i la biei. mpreun, aceste schimbri poart numele de
pubertate. Aceste schimbri hormonale au loc n medie cu doi ani nainte ca noi s observm
vreo schimbare fizic.
SCHIMBARI PE PLAN FIZIC

. Aspectul exterior se caracterizeaza prin lipsa de armonie, minile fiind mai lungi dect
trunchiul, nasul disproportionat n raport cu fata, ntreaga conformatie lasnd impresia unei fiinte
desirate.
Din acest motiv, preadolescentii nu vor avea o parere prea buna despre aspectul lor fizic si este
posibil chiar sa aiba si stari depresive din aceasta cauza. Ce poti face tu: vorbeste cu el ca
si cu un prieten. Spune-i ca aceste transformari sunt normale

nu ii interzice sa faca anumite lucruri fara sa ii spui de ce. In niciun caz nu il pedepsi fara un
motiv bine intemeiat

Lasa-l sa se exprime si sa exprime ce doreste el Asculta ceea ce el are de spus. Copiii care pot
discuta despre orice cu parintii lor sunt in general mai fericiti si se descurca mai bine la scoala.

Ce poti face tu: Gaseste metode noi si variate de a

ramane implicat in viata copilului tau. Monitorizeaza-i
prietenii, dar incearca sa o faci cat mai
discret. Retine: daca nu gaseste in familie, copilul tau va
cauta intotdeauna sa isi indeplineasca anumite nevoi sau
dorinte importante pentru el, in alta parte.

La aceasta varsta se dezvolta constiinta de sine,

preadolescentul fiind animat de dorinta de a-si cunoaste
propriile sale posibilitati, pentru a-si da seama in ce masura
poate fi util colectivului.

Ce poti face tu: Implica-te in viata copilului tau, atat in ceea ce priveste scoala cat si privind
interesele lui in afara scolii. O relatie pozitiva cu parintii este cea mai buna masura de siguranta
de care poate dispune copilul tau in timp ce creste si exploreaza lumea din jur