Sunteți pe pagina 1din 3

Relatii intre componentele mediului inconjurator

Tipuri de relatii
Exista relatii care s-au dezvoltat la nivelul fiecarul factor de mediu, dar si la nivelul
intregului sistem de mediu. Cele cu rol conducator imprima trasaturile acestuia si se
reflecta prin peisaj.
Relatiile spatiale
Pun in evident legaturi pe teritorii cu suprafete variabile. Astfel, mediile desertice
cuprind regiuni mari din Africa, Australia, Asia etc., in care intregul sistem de relatii
dintre elemente de mediu este subordonat celor de natura climatic. Aici, oazele
constituie spatii reduse in care se impugn relatii determinate de prezenta unor
izvoare sau a unei panze de apa aflate la adancime mica.
Un sat cu desfasurare lineara, de la noi , sau unul tip cuib, din tinuturile
mediteraneene, constituie medii antropizare a caror forma este conditionara de
caracteristicile spatiului limitat, unde se dezvolta toate legaturile dintre factorii de
mediu.
Relatiile temporal
Releva schimbari ale factorilor de mediu sau ale mediului in intregime, in interval de
timp diferite. Astfel, evolutia conditiilor climatice in Cuaternar , in care fazele reci
glaciare au alternat cu faze temperate, In America de Nord si in Europa Centrala si
de Nord, a determinat modificari in randul celorlalte relatii dintre componentele
mediului, pe parcursul a zeci de milioane de ani. Ca urmare, s-a trecut de mai multe
ori de la medii specific calotelor glaciare la cele ale padurilor de conifer sau de
foioase, si invers.
Schimbari ale relatiilor dintre elementele de mediu se produc si in intervale scurte,
fiind legate de activitatile omului. De pilda, defrisarea padurii si inlocuirea ei cu
pasuni sau diverse culturi sunt insotite de modificari ale relatiilor dintre elementele
mediului care conduc la un alt gen de procese geomorfologice (siroiri, alunecari
etc.), la realizarea unui topoclimat specific etc.
In multe regiuni de pe Glob, exploatarile de minereuri, carbuni, petrol etc. au fost
insotite, in timp relative scurt, de impunerea relatiilor dictate de interventia omului.
Epuizarea resurselor, urmata de parasirea acestor terenuri de catre om, a condus la
refacerea in alte moduri a unor legaturi anterioare, iar in final, la realizarea unui alt
mediu.
Relatiile cauzale
Conduc la transformari esentiale in alcatuirea si modul de reflectare a unei unitati
de mediu in peisaj. De exemplu, schimbarea pe distante mari a pozitiei cursului unui
fluviu (Tigru si Eufrat) a fost urmata de modificari ale relatiilor dintre elementele

mediului si de inlocuirea acestuia (din regiuni fertile si cu asezari numeroase in


Antichitate s-a trecut la un mediu pustiu.) Mult mai repede sunt sezizare efectele
interventiilor antropice in regiuni cu unitati poluante. De exemplu, La Copsa Mica,
Baia Mare, Zlatna etc. ele au afectat vegetatia (in mare masura prin uscare), au
favorizat declansarea de alunecari si torenti care au degradat terenurile agricole, iar
solurile s-au imbogatit cu substante nocive; a fost afectata sanatatea oamenilor prin
inmultirea bolilor profestionale etc.
Relatiile functionale
Determina sensul evolutiei unitatii de mediu prin legaturile pe care le impune una
dintre componente. De exemplu, prezenta unui platou calcaros intr-o regiuni
creeaza un mediu carstic local in care modul de functionare a legaturilor datorat
calcarului conduse la individualizarea de forme de relief, microclimate, circulatia
apei, tip de sol, vietuitoare si activitati ale omului (exploatarea materialelor de
constructie) care sunt reflectate in peisaj. Luncile raurilor, indifferent ca se afla la
munte, in dealuri, campii, datorita relatiilor functionale ce se stabilesc intre apa din
rau, panza freatica limitrofa si celelalte elemente de mediu, dobandesc caracteristici
distinct (spatii joase inundabile, paduri tip zavoi, soluri hidromorfe, asezari si
terenuri agricole putine.)
Relatiile au caracter dinamic, adica se modifica in spatiu si timp, ca urmare a
schimburilor de energie si materie dintre componentele mediului. Se produc in
mediu transformari partiale care, insumate, pot genera un tip nou. Rapiditatea
evolutiei depinde de impunerea unui grup de relatii generate de om. Astfel, la nivel
local, se produce schimbarea mediului natural intr-unul antropic, trecand prin mai
multe faze de antropizare, iar la un nivel regional, extinderea desertului Sahara, in
detrimentul unitatilor de mediu vecine prin eliminarea brutala a padurilor si a
savanei.
Modificari recente ale mediului terestru
Relatiile stabilite intre elemente de mediu nu sunt fixe, ci evolueaza facilitand
acumulari cantitative atat la nivelul fiecarui component , cat si in ansamblu. Ca
urmare, se produc transformari mai intai pe treptele inferioare de mediu (pe un
versant, vale, localitate etc.), iar ulterior, in intervale de timp mai lungi, pe treptele
superioare, prin trecerile de la un mediu la altul (litoralul atlantic sau pacific din
SUA; spatial subtropical; european etc.) Cele mai multe transformari s-au realizat in
ultimele patru-cinci secole, datorita dezvoltarii societatii umane, proces care a
cuprins treptat intregul spatiu planetar. Dar actiunile omului s-au intensificat foarte
mult in secolul al XX-lea, in conditiile cresterii demografice si s-au exercitat prin :
consum tot mai mare de resurse, extinderea asezarilor si instalatiilor economice in
detrimentul padurilor, pajistilor etc., poluarea, din resurse diverse, a aerului, apoi a
solului etc., acumulari tot mai importante de deseuri.

Extinderea si diversificarea asezarilor umane, a agriculturii, a ramurilor industriale si


a retelei de cai de comunicatie au dus, pe suprafata Terrei, la modificari ale
raporturilor dintre legaturile elementelor de mediu, determinand transformari
partiale ale acestoram reflecate in peisaj (eliminarea unor paduri, spatii largi prin
destelenirea stepei, rectificari ale cursului raurilor sau ale liniilor de tarm, aparitia
diferitelor tipuri de sate, culturi agricole etc.). Reversul acestora se reflecta in
afectarea sanatatii oamenilor, reducerea resurselor de apa si de hrana, micsorarea
populatiilor si chiar disparitia unor secii de plante si animale, scaderea fertilitatii
solurilor etc.
Programele mondiale vizand dezvoltarea durabila, introduse in ultimele decenii,
semnaleaza toate aceste consecinte, dar si accentueaza necesitatea realizarii unei
bune gospodari a tuturor resurselor, corecta evaluare a cresterii economice,
folosirea de tehnologii avansate si nepoluante, descoperirea de resurse noi, un tirm
adecvat al cresterii demografice si al asezarilor, protectia aerului, a apei, a solului,
combaterea despaduririlor si al asezarilor, protectia aerului, a apei, a solului,
combaterea despaduririlor, a desertificarii, a secetelor etc. Or, toate acestea
implica si mai multe eforturi comune ale specialistilor care vizeaza mediul si
societatea umana.