Ce hipnoz a acestui tren din aceast gar Vrbiile le ciugulesc de prin gene Iar ei nu simt, nu aud, doar se vd i fumul acela tras n patru piepturi Face din ireal real i din real imaginar Locomotiva trage dup ea ntreg pmntul Avem genunchii fragili i am vzut ceva i nu tim ce Ne e team s credem Avem curaj s uitm Ne-am luat n brae Miroase a salcm timpuriu Ce desfru n aer, n gnduri Ne rotunjim umerii n palme n aceast mbriare stranie, dar necesar