Proiect GIS Paduri Boreale Finlanda

PROIECT DE DIPLOMA
UNIVERSITATEA ”TRANSILVANIA”BRASOV
FACULTATEA DE SILVIVULTURA SI EXPLOATARI FORESTIERE
CAPITOLUL 1
DATE CU CARACTER GENERAL
-1-
PROIECT DE DIPLOMA
1.1 OBIECTIVE DE PROIECTARE
In aceasta lucrare am dorit sa aduc informatii despre silvicultura padurinor boreale din
Finlanda,pentru a putea creea o imagine generala a caracteristicilor acestor paduri,creeind astfel
temelia pentru obiectivul principal.Obiectivul principal este sa arat impactul GIS-ului asupra
silviculturii finlandeze.Acest obiectiv doresc sa-l ating prin realizarea unei planificari
silviculturale(amenajari),prin metode GIS, a unei proprietati private din padurile finlandeze.De
aceea,in prezentarea proiectului,voi merge paralel atat cu prezentarea datelor generale despre
silvicultura practicata in Finlanda ,cat si cu particularizari pe suprafata mea de lucru.Aceasta metoda
de expunere am ales-o cu gandul de a usura intelegerea fenomenelor descries si solutiilor adoptate in
suprafata mea de analiza.
1.2 POZITIA FINLANDEI IN ZONA PADURILOR BOREALE SI IN CEA

A PADURILOR LUMII
Padurile boreale sunt invecinate la nord cu tundra si la sud cu padurile temperate.La limita
cu padurile temperate apare o zonea intermediara intre padurile de conifere si cele de foioase.Padurile
de conifere se intind pe o suprafata de 900 milioane de hectare,ce reprezinta 30% din padurile Lumii si
75% din padurile de conifere ale lumii.Un factor hotarator in compozitia specilor acestor paduri l-au
jucat glaciatiunile,care in Europa au avut un efect mai puternic ducand la diversitate mai mica a
acestor paduri.Acest efect mai puternic se datoreaza cursurilor de apa si lanturilor muntoase care sunt
dispuse aproape perpendicular pe directia de inaintare si retragere a glaciatiunilor.Astfel sa ajuns la o
diversitate mai scazuta a padurilor boreale din Europa fata de restul padurilor boreale ale Lumii.In
cele doua tabele de mai jos voi prezenta numarul de specii principale ,respective genurile si numarul
de specii corespunzator fiecarui gen, ce alcatuiesc padurile boreale ale Lumii:
Tab.1. Numarul de specii principale ce alcatuiesc padurile boreale

Zona padurilor boreale foioase conifere
Scandinavia 4 2
Canada 10 11
Rusia 12 13
Tab.2. Genurile si numarul de specii ce alcatuiesc padirile boreale

America de Nord Scandinavia Rusia
FOIOASE
Alnus.sp 2 1 2
Populus.sp 4 1 3
Betula.sp 4 2 7
CONIFERE
Pinus.sp 4 1 3
Larix.sp 1 - 2
Picea.sp 3 - 4
Abies.sp 1 - 4
Thuija.sp 1 - -
-2-
PROIECT DE DIPLOMA
Tsuga.sp 1 - -
TOTAL 21 6 25
Dupa cum se vede in partea estica a Eurasiei diversitatea este mai mare deoarece o mare parte
din regiune nu a fost afectata de glaciatiuni.Astfel,se poate observa caci flora si fauna zonei de paduri
boreale este mult mai omogena in comparatie cu alte zone ale Globului.
1.3 DATE GENERALE DESPRE PADURILE DIN FINLANDA
Aproape toata Finlanda este localizata in zona padurilor boreale de conifere,care este impartita
in trei subzone:sudica,centrala si nordica.Zona padurilor mixte ocupa o banda ingusta dea lungul
coastei de SV.
Fondul forestier se imparte in functie de productia de lemn si cat de bine vegeteaza arborii, in 3 clase:
 Teren forestier normal:in care productivitatea medie anuala a unui arboret pe o rotatie de 100
de ani sa depaseasca 1m3/ha, unde arborii au crestere buna cu trunchiuri drepte,inalte si
coroane ce se intrepatrund.
 Teren forestier cu productivitate slaba:pe care productivitatea arboretului este intre 1.0-
0.1m3/ha, unde arborii sunt scurti,ramurosi si adesea au forma de tufis.
 Terenuri forestiere cu productivitatea extrem de slaba(waste land):pe care arboretele au o
productivitate mai mica de 0.1m3/ha.
Distributia verticala a plantelor intr-un arboret determina distingerea urmatoarelor etaje de vegetatie:
 Etajul arborilor
 Etajul arbustiv
 Etajul vegetatiei erbacee,muschilor,lichenilor si arbustilor pitici.
Silvicultura in aceste paduri se concetreaza in principal pe etajul arborilor. Specile care se

folosesc in padurile comerciale din Finlanda sunt inca specii domestice(zonale).Cresterea
arborilor,eliminarea naturala si regenerarea padurilor naturale sunt imitate in gospodarirea si
regenerarea arboretelor.
Proportia padurilor exploatabile(comerciale) din totalul suprafetei de paduri se inregistreaza in
Finlanda de 97%,Suedia 90% si Norvegia 67%.Volumul mediu de masa lemnoasa a arboretului se
incadreaza intre 90-115m3.Cresterea neta anuala pe hectar in arboret este cea mai mare in
Scandinavia,variind intre 2,1-3,8m3/ha,cu o medie de 3,4m3/ha.
Cauza acestei cresteri nete mici este proportia mare a arboretelor batrane,vatamarilor provocate
de insecte si incendiilor destul de frecvente.Cantitatea de masa lemnoasa fara coaja anuala exploatata
in Scandinavia este de 1,2-2,3m3/ha la o medie de 2,1m3/ha. Circa 77% din suprafata tarii este
acoperita cu paduri si 66% din suprafata tarii este acoperita cu paduri productive ce au cresterea peste
1m3/an/ha. Dupa statistica facuta de NFI(National Forest Inventory) s-a obtinut un volum pe picior de
1800 mil m3 a padurilor Finlandei si o crestere anuala de 75 mil m3/an,dar taierile industriale in
Finlanda(posibilitatea ),ajung la 50mil m3/an.
-3-
PROIECT DE DIPLOMA
1.4 LOCALIZAREA STUDIULUI
Proprietatea privata pe care am ales-o pentru proiectare este situata in Centrul Finlandei in
regiunea 5(Centrul Finlandei),dupa cum se vede si pe cele doua hartii atasate.Harta din stanga paginii
reda provincile in care este divizata Finlanda,provincii care se pastreaza si in delimitarea regiunilor
forestiere ale Finlandei.De asemenea, in plansele atasate proiectului se prezinta ,in hartii vectoriale
realizate cu programme GIS ,localizarea exacta a padurii particulare.
Numele prorietatii este TAHKOSELKÄ si este situata in subregiunea HANKASALMI si se

intinde pe o suprafata de 75,9 ha.Proprietatile particulare din Finlanda sunt numite ferme,deoarece pe
langa vegetatia forestiera pe care o detin si care reprezinta obiectivul principal al fermei,acestea mai
prezinta terenuri agricole ,terenuri pe care sunt situate cladirile,etc.Pentru a preciza exact locatia
fermei voi incepe cu impartirea amenajistica a Finlande.Astfel,Finlanda este impartita in umitati de
amenajare,in numar de 3730.
-4-
PROIECT DE DIPLOMA
Unitatea de amenajare in care se gaseste ferma Takho este 3223,dupa cum se vede in harta de
mai jos.Iar aceste unitati de amenajare sunt impartite la randul lor in subunitati de amenajare de 10
km/10 km..Ferma Takho fiind situata in subunitatea 01 a unitatii 3223 de amenajare,subunitate care
este hasurata in harta de mai jos:
Pentru fiecare subunitate de amenajare se realizeaza cate o harta amenajistica la scara de 1:20.000. O
parte din harta de amenajament a subunitatii 01 ,in care se localizeaza ferma Tahko,este prezentata mai
jos.
In mijlocul hartii de mai jos se poate observa ferma Tahko care este codificata cu un numar
amenajistic de 6:41 si fiind delimitata de restul fermelor vecine cu linie intrerupta rosie.Orice ferma
din Finlanda este codificata cu un asemanea numar care reprezinta si numarul cadastral al fermei.Se
poate observa caci ferma este strabatuta de un drum forestier cu imbracamintea realizata din
pietris.Acest drum forestier fiind racordat la drumul judetean 16753.De asemenea ferma este strabatuta
si de drumuri de tractor cu scopul accesibilizarii arboretelor componente.Reteaua de drumuri este
prezentata ca harta vectoriala in plansele adaugate proiectului.Cel mai apropiat centru urban de ferma
este orasul Jyväskylä,situat la circa 50 de km .Orasul prezentand un centru meteorologic,lucru ce ne
ajuta sa determinam parametrii climatici cu exactitate in zona de studiu.De asemenea orasul reprezinta
un puternic centru industrial ,reprezentand o piata buna a materialului lemons.
-5-
PROIECT DE DIPLOMA
1.6 VECINETATI,LIMITE
Ferma este invecinata cu alte zece ferme ,dupa cum urmeaza in tabelul :
Tabelul nr.3
Vecinii la: N NE S SV E V
numarul
cadastral al 1:35 1:44 9:29 6:38
6:18 6:44
fermei 1:17 6:32 9:17 6:39
vecine
Ferma este delimitate de restul proprietatilor prin borne totografice iar limitele sunt naturale
reperezentate de liniile parcelare.
-6-
PROIECT DE DIPLOMA
CAPITOLUL 2
STUDIUL CONDITILOR STATIONALE
-7-
PROIECT DE DIPLOMA
2.1 CONDITII GEOLOGICE SI GEOMORFOLOGICE
Geologic Finlanda se divide in doua parti:

 Muntii Caledonici(doar o mica parte a acestora in nord)
 Camoiile fenoscandice.
Altitudinal,dupa cum se poate vedea pe harta topografica de mai jos,Finlanda se incadreaza

intre 0m altitudine si ceva peste 800m altitudine.Altitudinea maxima realizandu-se in nordul
Finlandei,pe o ramificatie a muntilor Caledonici unde se atinge 1320m .In general ,relieful se
caracterizeaza prin dealuri si campii.Dealurile fiind predominante in nordul,unde intalnim dealuri
inalte cu altitudini de pana la 700 m si in estul Finlandei,unde intalnim dealuri mai joase cu altitudini
de pana la 400 m,dar si aici prezinta pante mici.Sudul finlandei este reprezentat de campii de pana la
200 m altitudine.Ferma Tahko se incadreaza intre 100 si 130 m altitudine,relieful fiind de campie.
Ultima glaciatiune a lasat ca material parental dominant urmatoarele :
 Nisipuri glaciare
 Pietrisuri glaciare
 Morene glaciare.
 Argile si leoss (in locurile unde au fost mult timp lacuri glaciare)
Granitele si gnaisele sunt cele mai comune tipuri de roci din Finlanda.Mineralele din care se
compun aceste roci sunt feldspaz,cuartul si sisturi,minerale ce sunt sarace in nutrienti .Calcarele si
dolomitele apar in depozite mici din sudul Finlandei.Straturile de gheata de la ultima glaciatiune au
indepartat solurile din sudul Finlandei.De aceea in cea mai mare parte solurile sunt subtiri,cu roca
mama la adancime mica,chiar la suprafata.
Dupa cum se poate observa si pe harta geologica atasata mai jos,in zona in care se afla obiectul de
studiu, predomina granitele ca substrat principal.
-8-
PROIECT DE DIPLOMA
2.2 CONDITII CLIMATICE
Climatul se poate impartii in doua componente:

 Macroclimat
 Microclimat
2.2.1 MACROCLIMATUL
Macroclimatul este independent de de invelisul de vegetatie si de modul de gospodarire a padurii.
Pentru studiul macroclimatului voi analiza urmatoarele regimuri:
2.2.1.1 Regimul termic
Cel mai important parametru al macroclimatului ce influenteaza cresterea arborilor este

temperatura aerului.Alti factori care de fapt depind de temperatura aerului sunt lungimea sezonului de
vegetatie,temperatura anuala,cantitatea de precipitatii,regimul vantului si gradul de
innorare(nebulozitatea).Temperatura medie anuala in SV Finlandei este de 50C si aceasta descreste
gradual spre NE si N si este la limita nordica a padurii de –10C.Datorita maselor calde si umede ce
-9-
PROIECT DE DIPLOMA
provin de la curentul Gulf si Antlantic,climatul NV Finlandez este mai cald ca in alte zone de aceeasi
latitudine.Temperatura medie a celei mai calde luni(Iulie) este 17,50C in coasta de SV si 130C la limita
nordica a padurii.Temperatura medie din luna cea mai rece(Februarie) este de –50C si respectiv –
130C.Dar temperatura de vara poate sa se ridice si la 300C,iar iarna poate cobora la –400C.Lungimea
sezonului de vegetatie in regiunile forestiere cu masivul inchis variaza de la 120 la 180
zile.Temperatura anuala variaza de la 700 la 13000C.Lungimea sezonului de vegetatie si temperatura
anuala in special sunt parametrii climatici care explica cel mai bine cresterea arborilor,fructificatia si
proportia de germinatie a semintelor.
Arborii din padurile boreale sunt caracterizati prin abilitatea de a rezista la valori extreme
anuale,lunare si zilnice ale temperaturii.Ingheturile puternice pot vatama radacinile fine ale arboilor
cand stratul de zapada este subtire sau lipseste complet.Ingheturile tarzii vatama in principal lujerii
anuali ai molidului.
Dupa cum se poate vede, in hartile climatologice de mai jos sunt prezentate temperaturile medii anuale
si respectiv cantitatea de precipitatii medii anuale.
2.2.1.2 Regimul pluviometric
Cantitatea anuala de precipitatii este de 650-700mm in coasta de Sud,500-550mm in coasta de

Vest,550mm in sudul Laponiei si 400mm la limita nordica a padurii.Evapotranspiratia anuala este de
425mm in Sud si 200 mm la limita nordica a padurii,deci este clar mai mica decat cantitatea de
precipitatii anuale.Dar evapotranspiratia este mai mare decat precipitatiile in timpul lunii Iulie in SV-ul
- 10 -
PROIECT DE DIPLOMA
tarii si in insule(Åland).Dar in nordul Finlandei este intotdeauna mai mica decat cantitatea de
precipitatii.Relatia intre precipitatii si evapotranspiratie apare in formatiile forestiere din zonele
umede,unde acestea se transforma treptat in turbarii.Circa 30% din precipitatii cade sub forma de
zapada in coasta de SV,peste 30% in Vest-ul Finlandei si 40% in Est-ul Finlandei si mai mult de 40%
in Laponia.Stratul permanent de zapada dureaza 4-5 luni in Sudul Finlandei si 5-7 luni in centrul
Finlandei si mai mult de 7 luni in nordul Finlandei.Grosimea stratului de zapada este de 20cm in Insula
Åland.40-50cm in sudul Finlandei,70cm in E si N,100-200 cm in statiunile deluroase din NE-ul
Finlandei,50-60cm in Nordul Laponiei.Stratul de zapada protejeaza plantele si animalele de la
suprafata solului de ingheturi.Gheata si zapada ce se prinde in coronamentul arborilor determina
ruperea ramurilor si varfurilor arborilor si in arboretele dense,cu coeficient de zveltete ridicat pot
aparea doboraturi. Molidul rezista la aceasta incarcatura datorita formei conice-columnare a
coroanei,dar pinul si mesteacanul sunt mai putin rezistente,aparind rupturi de coroana,de craci,parti de
trunchi,sau chiar doborituri.
Deoarece suprafata de studiu se afla langa cetrul meteorologic din Jyväskylä,voi prezenta in
tabelul de mai jos regimul termic , regimul pluviometric,precum si grosimea stratului de zapada al
acestei regiunii.
Tabelul nr.4. Regimul termic si pluviometric al zonei de studiu
In care:
-month:luna
-mean:medie
-avg:medie
-max per day:maxima pe zi
-year:anuala
2.2.1.3 Regimul radiatiei solare incidente
In tabelul nr.5.se poate observa lungimea zilei in diferitele luni ale anului in regiunea
Jyvaskyla,dar se poate realiza si o comparatie cu alte zone ale finlandei,cum ar fi regiunea de sud a
Finlandei in zona Helsinki si regiunea nordica a Finlandei ,in zone Sodankyla.Dupa cum se poate
observa in tabel,lungimea zilei in sezonul de vegetatie este foarte lunga,maximul fiind de 19,48 ore in
zona de studiu,acest lucru compensand temperatura scazuta din Finlanda.Astfel,arborii beneficiaza de
- 11 -
PROIECT DE DIPLOMA
o perioada mai mare de iluminare in timpul zilei, ca in alte regiuni forestiere ale globului,lucru ce se
reflecta in cresterea lor.Iar lungimea minima a zilei in zona de studiu se inregistreaza pe 16 Decembrie
si este de 5,07 ore.
Unghiul de incidenta si cantitatea de radiatie solara pe unitatea de suprafata descreste cu cat
inaintam spre regiunile polare.Finlanda fiind intre 60N si 70N latitudine nordica inseamna caci
climatul este nefavorabil pentru cresterea plantelor.Totusi ziua lunga in timpul sezonului de vegetatie
compenseaza acest neajuns.Norii reduc mult cantitatea de radiatie solara directa,dar totusi frecventa
zilelor noroase este mai mare toamna cand sezonul de crestere al arborilor sa terminat.Cresterea
frecventei zilelor noroase duce la racirea aerului sub medie,lucru ce ingreuneaza descompunerea
subsatntei organice rezultand humus brut.Intr-un arboret cu consistenta plina,vegetatia erbacee si solul
primesc, fiecare ,doar 2% din totalul radiatiei incidente.Doar 2% din totalul de radiatie incidenta este
folosit in productia bruta biologica a arborilor.Jumatate din aceasta este folosit in respiratie si cealalta
jumatate este folosita in productia neta de biomasa.
Tabelul nr.5. Lungimea zilei in diferite perioade ale anului
In care:
-sun rise:rasaritul soarelui
-sun set:apusul soarelui
-length of day:lungimea zilei
-h:min-ora:minutul
2.2.1.4 Regimul eolian
Dupa cum se poate observa in tabelul nr.6.,in regiunea sudica in care se afla obiectul de studiu
viteza maxima a vantului este de 7,3 m/s si se realizeaza in lunile Decembrie si Ianuarie,in aceasi
perioada cand si stratul de zapada din coronament este de grosime maxima.Din aceasta cauza apar
adesea rupturi de craci sau de trunchiuri,dar si doboraturi de vant.Insa frecventa doboraturilor de vant
este nesemnificativa in comparatie cu alte regiuni ale Globului,ca de exemplu in padurile
temperate.Acest lucru se explica prin aceea ca si viteza vantului nu depaseste limita periculoasa si in
acelasi timp,perioada cand se inregistreaza viteze maxime coincide cu perioada in care solul este
- 12 -
PROIECT DE DIPLOMA
puternic inghetat,determinand o fixare buna a radacinilor in sol.Dar totusi s-au semnalat dealungul
timpului unele doboraturi de vant, mai ales in arboretele de molid,acesta fiind mai expus doboraturilor
datorita inradacinarii trasante. In conditii normale vantul doboara arborii cu putregai in trunchi si in
radacina,sau cele care au un sistem de inradacinare superficial .Acest sistem superficial de inradacinare
apare mai ales in turbarii si in statiunile cu roca mama la suprafata(soluri renzinice).
Tabelul nr.6 .Distributia regimului eolian pe luniile anului si diferitele zone ale Finlandei
In care:
-month:luna
-calm :calm
- mean:medie
In ultimul rand al tabelului sunt prezentate mediile anuale.
2.2.2 MICROCLIMATUL(CLIMATUL LOCAL)
Depinde de teren si de expozitia pantelor,deci,poate diferi de macroclimat.

Valorile extrme ale microclimatului sunt mai mici decat ale macroclimatului.Microclimatul se
caracterizeaza prin mai putina lumina,mai multa umiditate si mai putin dioxid de carbon ce se consuma
prin respiratia vegetatiei.Temperatura este mai scazuta vara si mai ridicata iarna si viteza vintului este
mai scazuta decat in teren descoperit.In timpul glaciatiunilor au ramas blocuri mari de gheata
incastrate in suprafata pamantului si care dupa topirea lor au determinat forme de relief concave care
sunt nefavorabile vegetatiei forestiere prin aparitia frecventa a ingheturilor tarzii si timpurii.Aceste
forme de relief determina formarea “gaurilor de ger”.
In aceste forme de microrelief sufera, mai ales, puietii de molid,care la temperaturi mai mici de
0
–3 C sunt foarte sensibili.Ingheturile si umiditatea ridicata de la sfarsitul primaverii predispun
pinul,din districtele sudice ale Finlandei la atacul ciuperciilor Gremmeniella abietina,Sclerroderis
canker,ce ataca in special arboretele tinere dar si cele varsnice.De asemenea ingheturile tarzii
vatameaza mugurii senzitivi ai lujerului terminal,vatamare ce apare la temperaturi mai mici de –50C.Pe
timpul iernii incarcatura de gheata si zapada poate sa ajunga la 100-150kg/m de trunchi.
- 13 -
PROIECT DE DIPLOMA
2.3 CONDITII HIDROLOGICE SI HIDROGRAFICE
Dupa cum se stie prea bine,Finlanda se caracterizeaza prin numeraosele lacuri care se distribuie
in amestec intim si aproape uniform cu padurile existente.Astfel,se creeaza un peisaj tipic finlandez in
care padurile de conifere alterneaza cu lacurile.Aceste lacuri fiind legate unele de altele,astfel apa
putandu-se scurge dintr-un lac in altul.Cursurile de apa sunt in numar foarte mic si sunt distribuite
inspecial pe coastele vestice si sudice ale tarii.Aceste cursuri de apa avand rolul de a intermedia
scurgerile din lacurile interioare tarii in mare.Datorita reliefului domol ce caracterizeaza Finlanda,nu
se constata aparitii de viituri si eroziunea de suprafata avand un efect mai slab,aproape nesemnificativ
in raport cu Romania, unde eroziunea reprezinta o adevarata problema.
Apa este una din materiile prime in asimilatia plantelor,este de asemenea vectorul substantelor
nutritive ce sunt necesare plantelor.Apa din solurile padurilor provine in principal din precipitati,dar si
scurgerile de suprafata.Dar si apa freatica prezinta un aport important in diferite situatii.O parte din
precipitatii este interceptata de coronament,de unde o parte se evapora si o parte se scurge pe trunchiul
arborilor sau cade sub forma de picaturi pe pamant,de unde o parte este preluata de plante si este
eliminata imediat prin evapo-transpiratie si alta parte se scurge in profunzimea orizonturilor de sol sau
scurgere de suprafata in cazul statiunilor pe relief de panta.Padurile de molid ce prezinta consistenta
plina au o putere mare de retentie a precipitatilor,la intensitati mici ale ploii se ajunge la retentia totala
a acesteia.Padurea este cel mai mare consummator de apa din comunitatile de plante
existente.Astfel,padurea regularizeaza circuitul apei din natura.
2.5 CONDITII PEDOLOGICE
Granitele si gnaisele sunt cele mai comune tipuri de roci din Finlanda.Mineralele din care se
compun aceste roci sunt feldspaz,cuartul si sisturi,minerale ce sunt sarace in nutrienti ,lucru ce a avut o
influenta decisive in sensul formarii solurilor.Straturile de gheata de la ultima glaciatiune au indepartat
solurile din sudul Finlandei.De aceea in cea mai mare parte solurile sunt subtiri,cu roca mama la
adancime mica,chiar la suprafata.Circa 80% din suprafata Finlandei prezinta soluri cu continut de
materiale de eroziune produse de glaciatiuni,materiale ce prezinta in compozitia granulometrica
particule de toate dimensiunile,de la argile pana la bolovani si blocuri de piatra.Ce este caracteristic
este ca aceaste patrticule se gasesc intrun amestec omogen.Suprafetele morenice sunt caracterizate de
dealuri si depresiuni si de stanci si roca mama la suprafata.Proportia solurilor nisipoase este de 11% si
acestea sunt alcatuite aproape exclusiv din particule de aceeasi marime si contin cantitati mici de
nutrienti.Aceste soluri formeaza arii uscate care sunt habitate in special de arbirete de pin.
Proportia de soluri cu continut de argila si lut este de 4 % si aceste soluri sunt alcatuite din
particule de marime asemanatoare si sunt slab compacte,ele formand cele mai favorabile soluri.
Solurile cu proportie mare de argila sunt mai bogate in nutrienti ca potasiu,calciu si prezinta o
capacitate mai mare de retentie a apei.Humusul si solurile organice turboase sunt formate din resturi de
plante si animale.Humusul acumulat la suprafata solului mineral devine partial amestecat cu orizontul
mineral superior.Resturile de plante,inspecial acele coniferelor se descompun greu in climate umede si
reci la fel si in statiuni cu orizont mineral ce contin putini nutrienti,in special calciu,ce reduc
aciditatea.Cand solul mineral contine multi nutrienti,in special calciu,humusul este de tip mull aproape
neutru sau slab acid.
Turbaria se formeaza in special pe soluri umede unde o mare parte din resturile vegetale sunt
localizate sub nivelul apei,determinand conditii anaerobe de descompunere,astfel descompunerea este
- 14 -
PROIECT DE DIPLOMA
redusa si are loc o acumulare de turba .Grosimea orizontului turbos variaza de la cativa centimetri la
10m.Arbori cresc cel mai bine in turbarii daca radacinile lor obtin elemente nutritive de desubtul
orizontului de turba si din apa ce se scurge din solurile minerale vecine.Arborii lipsesc aproape
complet pe turbarii cu orizontul de turba gros unde apa freatica este aproape de suprafata.
Doua treimi (76%) din terenurile forestiere sunt situate pe soluri minerale si doar o treime
(24%) pe soluri turboase. In cadrul fermei Tahko situatia solurilor este urmatoarea:
-59,9 ha cu sol mineral de diferite fertilitati
-16 ha turbarie
In cazun solurilor minerale,preponderente sunt solurile nisipoase ,cu codul 10 de inventariere
SOLMU, Iar solurile argiloase,cod 20 ; solurile morenice,cod 21 si slolurile lutoase,cod 11,detin o
suprafata de 4.4 ha dupa cum se vede in tabelul nr.7.:
Tip sol Nr.parcela suprafata(ha)

21 27 1.2
21 29 1.9
20 38 0.9
11 30 0.4
Total 4.4
Tabelul nr.7.
Astfel,solurile nisipoase detin o suprafata de 41.9ha.Si aceste soluri nisipoase sunt situate mai
ales in partea estica a fermei unde si arboretele de pin au fost promovate datorita cresterilor bune pe
care le realizeaza pe asemenea soluri.Iar in partea vestica a fermei,datorita si pozitiei altitudinale mai
joase,lucru ce a favorizat acumularea particulelor mai fine si impreuna cu ele si a elementelor nutritive
ce au fost spalate din zonele altidunilale superioare.Din acesta cauza aceste soluri prezinta o fertilitate
mai ridicata si un continut mai mare de argila,lucru ce le face favorabile pentru molid si din acesta
cauza s-a mers pe promovarea lui.Directia de scurgere, a apei incarcata cu materiale fine si substante
nutritive, se poate observa bine pe plansa altimetrica atasata proiectului.
Ponderea terenurilor agricole in cadrul fermei Tahko este de 18% si este data in tabelul nr.8.:
Tabelul nr.8.
Tip sol Nr.parcela Sup.(ha)
0 71 6.3
0 74 0.8
0 75 1.3
0 78 1.1
0 73 0.4
0 76 1.2
0 77 2.2
0 72 0.3
Total 13,6
- 15 -
PROIECT DE DIPLOMA
In cazul solurilor se disting urmatoarele fertilitati:

0-teren agricol
2-soluri fertile
3-soluri de fertilitate medie
4-soluri cu fertilitate scazuta
5-soluri sarace
Iar proportia acestor soluri in cadrul fermei este cea din tabelul nr.9.:
Tabelul nr.9.
Fertilitate sol Suprafata(ha)

0 13,6
2 17,1
3 20,7
4 20,9
5 3,6
Total 75,9
2.6 FORMAREA SOLULUI
Solul apare ca rezultat al degradarii rocii mama si a fenomenului de humificare.Solutia solului

contine argile active chimic(coloizi minerali) si particule de de humus(coloizi organici).Precipitatile
contin o cantitate mica de acizi sulfurici si azotici,care ionizati in apa formeaza elemente incarcate
pozitiv si elemente incarcate negativ.Protonii dizolva cationi de la suprafata particolelor de argila si
humus.Daca plantele nu au timp sa absaoarba acesti ioni,atunci fertilitatea solului este
redusa.Concentratia elementelor incarcate pozitiv in sol este un parametru important in sistemul
nutritiv al solului determinand aciditatea acestuia.Daca pH-ul este mare inseamna ca aciditatea solului
este mica si ca solul contine multi nutrienti.Starea elementelor nutritive la acelasi nivel al pH-ului este
dependenta de tipul de sol,conditile de umiditate si de compozitia vegetatiei.PH-ul humusului variaza
la solurile fertile intre 5,0 si 5,5,la solurile brune 4,7 si la solurile nisipoase sarace aproape 4,0.
Formarea solului este un proces ce se bazeaza pe fenomenul de dizolvare cu apa a solului
mineral si transportul de catre apa a elementelor rezultate de la un orizont la altul.Precipitetiile fiind
mai mari, in paduile boreale de conifere, decat evapo-transpiratia,duce ca excesul de apa sa percoleze
orizonturile de sol.Tansportul elementelor dizolvate din orizonturile superioare ale solului in
orizonturile inferioare ale acestuia,duce la formarea podzolurilor.Aciditatea ridicata accelereaza
procesul de migrare al elementelor solului,cum ar fi ionii de aluminiu,fier,coloizii organici si
precipitarea acestora intr-un orizont inferior celui eluvial,numit iluvial.Partea superioara a acestui
orizont iluvial are o culoare bruna datorita precipitarii oxizilor de fier si in anumite locuri culoare
neagra ca rezultat al precipitarii elementelor organice.Partea inferioara a orizontului iluvial este de
obicei inchisa la culoare ,rosu-bruna sau galben luminos.Podzolul este cel mai comun tip de sol ce se
formeaza pe soluri nisipoase.Dupa cum s-a vazut,suprafata ocupata cu soluri nisipoase in cadrul fermei
Tahko este de 41,9 ha,mai mult de 50%,putem spunem ca si in cadrul zonei luate in studiu fenomenul
de podzolire este preponderent.Astfel podzolurile fiind preponderente in suprafata studiata.Gradul de
- 16 -
PROIECT DE DIPLOMA
podzolire descreste cu cresterea continutului de argila.Fenomenul de podzolire este cel mai comun
proces de formare a solurilor in Finlanda si se poate urmarii schematic in figura nr.1.
Figura nr.1. Formarea podzolurilor
In care:
-litter:litiera
-deep roots:adancimea de inradacinare
-weathering:procesul de alterare a materialului parental sub influenta apei.
Dimensiunile particulelor minerale rezultate prin dezagregare este o importanta calitate a

materialului parental.Marimea particulelor este cea mai mare in pietrisuri si nisipuri si cea mai mica in
soluri argiloase.Cresterea proportiei de argila duce ca solurile sa retina apa mai bine,fiind astfel mai
fertile,dar comprimarea(batatorirea) solurilor argiloase duce la un drenaj slab si la o aeratie
nefavorabila, deci calitatea statiunii scade.Particulele coloidale argila-humus sunt in solutia solului si
sunt legate intre ele.Ei au capacitatea de a retine cationii minerali si de hidrogen intr-o forma
schimbabila(cedabila).Principalii cationi ca potasiu,magneziu,calciu sunt nutrienti necesari
plantelor.Cationii de hidrigen actioneaza in sensul inlocuirii cationilor de la suprafata particulelur
argilo-humifere.Daca aciditatea solutiei solului este mare inseamna o crestere a cationilor de hidrogen
lucru ce va duce la mobilizarea cationilor nutrienti de pe suprafata coloizilor si spalarea
acestora.Astfel, fertilitatea solului scade cu cresterea aciditatii.Dupa cum se vede aciditatea solului este
un indicator important al fertilitatii solului.
Podzolul tipic apare pe materiale parentale nisipoase,unde apa percoleaza rapid orizonturile.Pe
asemenea soluri pinul fiind speciia comuna.In pozele de mai jos se pot observa orizonturile intr-un
podzol si intr-un sol morenic(stanga).Se poate vedea compozitia granulometrica ,a unui sol morenic,ce
prezinta intr-un amestec intim toate dimensiunile de particule,de la argile pana la bolovani.
- 17 -
PROIECT DE DIPLOMA
sol morenic podzol
Turbariile
In Finlanda exista 10 milioane de hectare de turbarie,din care 9.7 mil ha sunt ocupate de padure
si 0.6 milioane hectare sunt ocupate de terenuri agricolo.Iar in cazul fermei Tahko,suprafata pe care o
detin solurile turboase este de 16 ha ,reprezentand un procent de 21% din totalul suprafetei fermei.In
cadrul fermei,solurile turboase fiind existenta in 10 parcele dupa cum urmeaza in tabelul nr.10.:
Tip de sol Nr.parcela Suprafata

60 67 2.1
60 65 0.6
60 63 1
60 60 3.6
60 57 1.1
60 54 0.5
60 50 4.4
60 49 0.8
60 55 1.2
60 51 0.7
Tabelul nr.10.Repartitia turbariilor in cadrul fermei
Din aceasta cauza i-mi permit sa fac o scurta analiza a acestui tip de sol,pentru a avea o
intelegere mai buna a conditiilor de vegetatie de pe acesta si a decizilor silviculturale ce le voi lua in
cazul acestor terenuri. Definitia biologica a turbariilor in Finlanda este:turbaria este statiunea in care
covorul de vegetatiie este alcatuit din specii caracteristice pamanturilor umede(muschi,Sphagnum,cel
putin 75%).
- 18 -
PROIECT DE DIPLOMA
Definitia geologica a turbariei in Finlanda este:turbaria este statiunea in care stratul de turba este cel
putin de 30cm grosime.
Tipuri de formare a turbariilor in Finlanda:
 Formarea primara a turbariilor:este un proces cand suprafata este ocupata de vegetatie de
malstina, dupa retragerea ghetarilor glaciari.
 Paludificarea:se refera la conversia unei paduri in turbarie.Fenomenul apare dupa incendiere
sau taieri rase cand dispare padurea cu rolul ei de adevarata pompa naturala in evacuare a apei
excedentare.
 Terastrializarea:ce reprezinta conversia oricarui curs de apa in turbarie.
In turbariile nedrenate se acumuleaza anual in medie 450kg/ha/an de turba,dar acumularea de turba

variaza pe diferite statiuni intre 200-800kg/ha/an.
Proprietatile fizice ale turbariilor:
a) Gradul de humificare se face organoleptic prin presarea turbei proaspete in mana si observandu-se
culoarea apei ce iese din proba,cantitatea de turba amorfa si elasticitatea turbei ramase in mana.Scara
von Post`s include 10 clase de humificare,de la:H1=nedescompunerea totala a materialului vegetal la
H10 descompunerea totala a turbei.Cu cat o turba este mai descompusa cu atat devine mai densa.
b) Retinerea apei:
Tensiunea cu care apa este retinuta in sol si turba datorita capilaritatii si fortei de adeziune se
numeste forta de suctiune.Relatia intre suctiunea apei si cantitatea de apa continuta in turba se numeste
“curba pF”. Se observa in graficul de mai jos caci,cu cat particulele ce alcatuiesc turba sunt mai
mici,cazul turbei de tipul L, cu atat capacitatea de retentie si forta de suctiune sunt mai mari.Dar in
cazul turbei nedescompuse,cazul turbei de tipul S, unde dimensiunea particulelor este mare,acestea
cedeaza usor apa avind o forta de suctiune foarte mica.
c) Conductivitatea hidraulica:numita si permeabilitate,fiind data in cm/s ,depinde de gradul de
humificare si este de 10-6 cm/s .In graficul nr.1, este prezentata forta de suctiune a trei tipuri principale
de turbarie in functie de continutul de apa din sol:
Graficul nr.1.
- 19 -
PROIECT DE DIPLOMA
Unde:
S-turba nedescompusa de tip Sphagnum
C-turba bine descompusa de tip Carex
L-turba din lemn cu grad inalt de descompunere
Proprietatile chimice:
Proprietatile chimice ale turbariilor difera net de proprietatile solului mineral.Astfe,valoarea

pH-ului determina suspensia apei,lucru prin care solurile turboase sunt recunoscute ca fiind mai acide
ca solurile minerale.Concentratia elementelor schimbabile,potasiu,calciu,magneziu,sodium si fosfor
date in mg/l reprezinta concentratia ionilor intr-un litru de solutie variind in cazul diferitelor tipuri de
turbarba. Astfel,capacitatea de shimb este foarte variata in functie de tipurile de turba.Azotul este in
cantitati mai mari ca in solurile minerale,dar mari cantitati sunt neutilizabile fiindca raman legate in
materia organica nedescompusa.
Cu cresterea gradului de descompunere a turbei scade raportul C/N.Odata cu cresterea
descompunerii,continutul de lignina si proteina bruta si alte fractiuni solubile creste si continutul de
celuloza si hemiceluloza descreste.
2.6 CARACTERIZAREA STATIONALA
In practica forestiera,fertilitatea solului este estimata prin folosirea unui sistem de tipuri de
statiuni forestiere definite pe baza paturii erbacee.In Finlanda statiunile s-au clasificat in 6 clase de
statiuni,iar in fiecare din acestea,vegetatia erbacee indica ferilitatea:
In tabelul nr.11, voi prezenta aceste statiuni in raport cu flora erbacee si cresterea anuala a
arboretelor de pe acestea si in ce clasa de fertilitate se incadreaza fiecare:
Tabelul nr.11.
Sol mineral
Clasa de Cresterea
fertilitate Tip de statiune
Plante indicatoare anuala,m3/h
forestiera
a
Se mai numeste padure bogata erbaceeu,prezentand
de-a lungul perioadei de vegetatie numeroase specii
erbacee ce indica fertilitatea statiunii.Cum ar
OmaT(Oxalis- fii:Oxalis acetosella,Maianthemum bifolium,Melica
1 8-3
Maianthemum) nutans,Filicinae,Hepatica trilobata,Anemone
nemorosa.Acest tip de statiune apare in sudul
Finlandei,fiind statiunea cea mai fertila,reprezentand
1% din suprafata fondului forestier.
Vegetatia erbacee se compune dintr-un strat continu
de muschi(sp.Rhytidiadelphus).Plantele indicatoare
OMT(Oxalis- ce sunt folosite pentru calsificarea statiunii
2 7-2,5
Myrtillus) sunt:Oxalis acetosella,Carex digitata,Lathyrus
vernus.Acest tip de statiune ocupa circa 11% din
suprafata fondului forestier.
- 20 -
PROIECT DE DIPLOMA

de Vaccinium myrtillus.Cele mai comune specii de
muschi ce apare sunt Pleurozium
schreberi,Hylocomium splendens,Dicranum
majus.Alte specii erbacee sunt:Melapyrum
3 MT(Myrtillus) silvaticum,Deschampsia flexuosa.Descompunerea 6-2
substantei organice este greoaie in zonele umede ale
centrului Finlandei, determinand formarea unui strat
de hummus brut,lucru ce duce la retardarea cresterii
arborilor.Circa 27% din suprafata fondului forestier
este ocupat de acest tip de statiune.
de Vaccinium vitis-idaea,Empetrum nigrum si
Calluna vulgaris.Sub acest strat mai apare un al
4 VT(Vaccinium) doilea strat de muschi.Alte plante ce apar 5-1.5
sunt:Melampyrum pratense,Calamagrostis
epigeios.Acest tip de statiune ocupa circa 33% din
suprafata fondului forestier
Acest tip de statiune se caracterizeaza printr-un strat
dens de Calluna vulgaris.Prezenta lichenilor este
5 CT(Calluna) semnificativa.mai apare si Montropa 4-1,5
hypopitys.Reprezinta circa 20% din suprafata
fondului forestier.
Vegetatia erbacee se compune aproape exclusiv
dintr-un strat de diferite specii de licheni,fara nici o
6 CIT(Cladunia) 3-1
alta specie de ierburi.Reprezinta circa 8% din
suprafata fondului forestier.
Dupa cum se stie aciditatea solului este un parametru ce indica destul de clar ferilitatea solului
si procesele din sol.Astfel voi prezenta ,in tabelul nr.12,nivelul pH-ului in diferitele orizonturi de sol
de pe diferite tipuri de statiuni.
Tabelul nr.12. pH-ul pe diferite orizonturi:

Oxalis- Myrtillus
Tip de padure Vaccinium Calluna Caladonia
Myrtillus
Hummus 4,7 4,4 4,2 4,1 4,0
Orizont A 4,9 4,6 4,5 4,5 4,6
Orizont B 5,5 5,1 5,1 5,2 5,2

Material
5,8 5,4 5,3 5,3 5,4
parental
O metod de crestere a pH-ului solului este prin incendiere si rotatia culturilor.

In cadrul fermei Tahko se intalnesc doar doua tipuri de statiunii:
-MT (Mirtillius),pe acest tip de statiune se instaleaza si vegeteaza bine molidul,dupa cum se poate
vedea pe harta arboretelor in functie de compozitia speciilor si acest tip de statiune se localizeaza in
- 21 -
PROIECT DE DIPLOMA
partea vestica a fermei,dupa cum sunt repartizate si arboretele de molid.

-VT (Vaccinium),acest tip de statiune find sarac pentru molid,este ocupat si se recomanda a fi
promovat pinul.Din date precedente referitoare la ferma Tahko,se precizau existenta arboretelor de
molid,naturale,care prezentau la 150 de ani doar inaltimii de 10 metri,de aceea pe aceste statiuni nu se
recomanda instalarea molidului .Acest tip de statiune ocupa partea vestica a fermei si dupa cum se
poate vedea si pe harta arboretelor in functie de compozitia de specii,pinul este preponderant pe aceste
statiuni si intr-o pondere mai mica mesteacanul care este promovat doar in caz de nereusita a
regenerarii unei specii in arboretul respective.
In Finlanda exista 10 milioane de hectare de turbarie,din care 9.7 mil ha sunt ocupate de padure
si 0.6 milioane hectare sunt ocupate de terenuri agricolo.Pentru calsificarea acestora exista un sistem
finlandez de clasificare a tipurilor de statiuni turboase.
Exista cam 25-35 tipuri de statiuni in functie de vegetatie si evaluarile statiunilor.Dupa evaluarea pur
botanica se pot distinge 60-70 tipuri de statiuni..
Astfel,in final un total de 40 de tipuri de statiuni turboase,au fost grupate in trei categorii majore:
 Mlastini de molid si diverse tari(pe acestea se instaleaza molidul si mesteacanul pufos.
 Mlastini cu pin(pe acestea se instaleaza pinul si mesteacanul)
 Mlastini fara arbori.
Turbarii drenate
Prin drenare se schimba proprietatile turbariilor ca sol.Dar clasificarea turbariilor drenate nu

poate fi identica cu cea dinainte deoarece se schimba multe in proprietatile solului deci si in cele ale
statiunii.Rezultatele schimbarilor ,ce au loc in cazul vegetatiei erbacee a arboretului datorita
drenajului,au dus la impartirea turbariilor in trei categorii principale de turbarii:
1. Turbarii drenate recent

2. Turbarii drenate in tranzitie
3. Turbarii drenate ce au atins stadiul final de succesiune
In continuare voi explica cele trei categorii principale de turbarii:

1. Se caracterizeaza print-o vegetatie ce sa schimbat putin fata de statiunea virgina si efectul
drenajului de asemeni nu se observa in ameliorarea cresterii arborilor,iar regenerarea este de
asemenea incompleta.
2. Se observa mai multe schimbari in compozitia vegetatiei erbacee.In acest caz arboretul arata
clar raspunsul la drenaj,iar noul arboret se stabileste mai usor.
3. Se caracterizeaza prin compozitia stabila a vegetatiei erbacee ce difera clar de turbaria
virgina,asemanandu-se mai mult cu asociatia de vegetatie din padurea cu sol mineral.
Tipul trei de turbarie se imparte in patru tipuri de statiuni ca:
-Tipul bogat erbaceeu(Rhkg),in care domina molidul cu putin amestec de diverse tari si rezulta in urma
drenajului turbariilor cu inalta fertilitate(Rhk,Lhk,RhNk,KoL,Lk).vegetatia erbacee este bogata in
tufarisuri,ierburi(Rubus idaeus,Oxalis acetosella;Athytrium felix-femina)
-Tipul Vaccinium Myrtillus(MTkg),ce rezulta din turbarii moderat fertile(Mk,VNk,RhNR).Molidul
este de obicei specia dominanta dar si pinul.Vegetatia erbacee se caracterizeaza prin Vaccinium
myrtillus si Vaccinium vitis-idaea.
- 22 -
PROIECT DE DIPLOMA
-Tipul vaccinium vitis-idaea (PTkg),rezulta din turbarii mai putin fertile(VNR;VNS;RÄK).Pinul este
specia dominanta pe aceste statiuni dar si prezenta mesteacanului este caracteristica.Molidul apare rar
pe acest tip de statiune.Vegetatia erbacee este formata din Vaccinium myrtillus,Vaccinium vitis-idaea.
-Tipul Ledum-Empetrum(VaTkg) ce rezulta din turbarii cu fertilitate mica (IR,TR,LkR,LkN).Pinul
este specia dominanta iar aparitia mesteacanului este neglijabila.Cu exceptia lui Rubus
chamaemorus,cele mai multe specii erbacee lipsesc.Acest tip de statiune se caracterizeaza prin
prezenta abundenta a tufarisurilor pitice ca:Ledum palustre,Empetrum nigrum,Calluna
vulgaris,Polytrichum strictum,Sphagnum angustifolium,Caledonia.
Tipuri de turba:
Clasificarea acestor soluri organice in Finlanda se bazeaza pe compozitia botanica a plantelor ce
formeaza turba.Astfel avem:
 Turbarii de Sphagnum :S,ErS,LS turba
 Turbarii de Carex:SC,C,LC,BC turba
 Turbarie de lemne:SL;CL turba
 Turbarii de Bryales(muschi):B,CB.
Unde:S-Sphagnum,Er-Eriophorum,C-Carex,L-resturi de exploatare,B-muschi(Hyphnum).
- 23 -
PROIECT DE DIPLOMA
CAPITOLUL 3
STUDIUL VEGETATIEI FORESTIERE
- 24 -
PROIECT DE DIPLOMA
3.1 ARBORI CA PLANTE EDIFICATOARE DE ECOSISTEME FORESTIERE
Speciile de arbori ce alcatuiesc padurile boreale se impart in doua categorii:

 Specii zonale,ce ocupa circa 99,5% din volumul de masa lemnoasa a padurilor din Finlanda.
 Specii azonale,reprezentate prin foioasele ce apar in padurile de amestec din sudul Finlandei.
Specile de arbori din Finlanda se impart dupa cerintele lor ecologice in:
 Specii pioniere
 Specii intermediare
 Specii climax
-Speciile pioniere sunt specializate sa colonizeze terenurile descoperite chiar cu materialul
parental la suprafata, neexistand inca un sol format,cum au fost terenurile ce au aparut dupa retragerea
glaciatiunilor sau a terenurilor aparute prin ridicare lor de sub ocean sau lacuri,sau a terenurilor
descoperite prin incendiere,cele rezultate in urma unor calamitati naturale sau doborituri de vant sau a
unor terenuri agricole parasite.Speciile boreale pioniere apartin genurilor Alnus, Betula,si Popus,care
sunt reprezentati de diferite specii ce prezinta diferite subspecii ,varietati si forme ce a ce le face uneori
greu de distins in cadrul unei specii.Diversitatea genetica este un avantaj al speciilor pioniere.Strategia
lor de reproducere este aceea de productii mari de seminte cu o periodicitate foarte mica,adese de un
an,seminte ce sunt usoare,aripate,lucru ce le face usor diseminabile la distante mari.Semintele avand o
capacitate mare de germinatie,capacitate ce si-o pastreaza timp indelungat.Puietii speciilor pioniere au
temperament de lumina,ca si arborii,si sunt rezistenti la vitregiile conditiilor climatice pe teren
descoperit.Datorita cresterilor mari ce le prezinta in tinerete,au un succes mare in competitia cu
speciile erbacee.Find specii cu temperament de lumina eliminarea naturala actioneaza activ.Sistemul
de inradacinare a acestor specii penetreaza puternic solul in adancime,determinand o rezistenta sporita
la doboraturile de vant.Speciile pioniere sunt considerate facatoare de mediu,ridicand fertilitatea
staiunii in care cresc.
-Specii intermediare sunt speciile de arbori ce au insusiri intermediare intre speciile pioniere si
speciile climax.Ei au capacitatea de a ocupa terenuri descoperite si de a le transforma in favoarea lor
devenind specii climax pe acestea.Statutul pinului(pinus silvestris) este ambigu,deoarece prezinta
particularitatile speciilor pioniere dar pe anumite soluri,cum ar fi cele nisipoase si prea sarace pentru
molid, se comporta ca o speciie tipic climax realizand arborete in care este specia dominanta.
-Specii climax:rolul acestor specii in padurile boreale este de a invada arboretele de specii pioniere
in care sa devina cu timpul dominante,creeind conditii de mediu specifice ce dezavantajeaza celelalte
specii.Principalele lor caracteristici sunt toleranta la umbra si toleranta la supresie.Cresterea este
inceata in tinerete dar creste rapid dupa ce scapa de sub supresie si continua la varste mult mai mari ca
a arborilor pionieri.Coronamentul umbros si litiera creaza un micromediu ce favorizeaza formarea
humusului brut.Productia de seminte este buna in ani de samanta si puieti sunt capabili sa astepte sub
coronament pana la oportunitatea cuceriri statiunii.Eliminarea naturale este putin activa,lucru ce face
ca numarul lor la hectar sa fie mare si sa existe in arboret o variatie mare de varste si
dimensiuni.Arborii climax sunt sensibili la incendii,la inghet,uscaciune,doboraturi de vant si atac de
agenti patogeni,toate acestea determinand aparitia de succesiuni in arboretele cu specii climax.
Toate foioasele sunt specii pioniere si molidul este singura specie de arbore climax.Pinul poate fi
considerat specie climax numai in anumite tipuri de statiuni.
- 25 -
PROIECT DE DIPLOMA
In figura nr .2,de mai jos, se prezinta inaltimile medii ale diferitelor specii de arbori din padurea
boreala:
Figura nr.2.
Unde:norway spruce este molidul,scots pine este pinul si silver birch este mesteacanul.
In functie de cerintele ecologice a specilor de arbori din padurile din Finlanda,rezulta si
distributia lor geografica,dupa cum este aratat mai jos:
- 26 -
PROIECT DE DIPLOMA
In conditiile boreale arborii raspund in principal la temperatura si la lungimea sezonului de

crestere si in secundar la factorii edafici.Ei sunt adaptati sa indure extreme climatice,ca iernile reci cu
vanturi uscate,la fel ca si apa stagnanta,incendile si vatamarile produse de insecte,ciuperci si alte
animale.Calitatile ce afecteaza competivitatea arborilor pot fi grupate cum urmeaza:
 Elasticitatea genetica:numar de genutipuri si hibrizi si abilitaea de a forma noi genotipuri.

 Strategia de reproducere:regenerarea vegetative,productia de seminte,diseminarea semintelor si
germinatia acestora in diferite conditii.
 Cererea de lumina:toleranta la radiatia solara directa,umbra si inghet.
 Rezistenta la competitia radacinilor,la competitia cu vegetatia erbacee.
 Cresterea in volum
 Abilitatea de a se recupera dintr-o pozitie retardata.
 Eliminarea naturala si etajarea arborilor.
 Abilitatea de a acumula biomasa.
 Rezistenta la doboraturi de vant.
 Rezistenta la ciuperci si vatamarile produse de insecte si alte animale.
 Abilitatea de a creea o statiune necorespunzatoare altor specii.
Cererea de lumina si toleranta la umbra sunt considerate cele mai importante calitati
competitive.Toleranta la umbra a speciilor creste cand calitatea statiunii este imbunatatita.Pe baza
calitatilor competitive speciile se pot impartii in:pioniere,intermediare si climax.Speciile intermediare
prezinta calitati intermediare.
In continuare voi prezenta principalele specii de arbori care se intalnesc in padurile din Finlanda
si care intra in componenta arboretelor din suprafata de studiu.
MESTEACANUL
In padurile din Finlanda se pot distinge in principal doua specii de mesteacan:

 Betule pendula,ce creste bine pe depozite glaciare de argila si leoss dar si pe turbarii de molid
unde orizontul de turba este subtire si apa nu stagneaza in orizonturile superioare.
 Betula pubescens,este biologic mai rezistenta pe statiuni cu soluri umede si in turbarii cat si in
nordul Finlandei.
Semintele de Betula pendula germineaza in scurt timp si semintisul creste cel mai bine pe
soluri minerale expuse,arse si umede.Cresterea suprafetelor agricole prin ardere au dus la cresterea
proportiei aceste specii in padurile din Finlanda.Mesteacanul se inmulteste si pe cale
vegetativa,lastarind,si astfel formeaza rapid arborete pe statiunile unde coniferele au fost exploatate
sau distruse prin incendii.Puietii de mesteacan necesita lumina si mult spatiu de crestere,dar sunt
sensibili la ingheturi si uscaciune.Puietii si lastarii au o crestere viguroasa ,punand stapanire in scurt
timp pe terenul descoperit.Lastari insa au dezavantajul ca desi in primii ani au o crestere mai mare ca
puietii din samanta dar vor fi depasiti de acestia la varste mijlocii.Un alt dezavantaj al exemplarelor
rezultate pe cale vegetativa este ca sunt afectati de putregai ce se transmite de la cioata mama si astfel
acestia sunt predispusi la doborituri si nu in ultimul rind descreste calitatea masei lemnoase si a
sortimentelor ce se pot obtine.Puietii de mesteacan cresc mai repede decat cei ai specilor de
conifere,din aceasta cauza un ameste de mesteacan cu pin la varste tinere va duce la eliminarea pinului
din arboret.
Cresterea in inaltime si in volum a arboretelor de mesteacan atinge punctul maxim la varste de
20-40 de ani in sudul Finlandei si ceva mai tarzii in nord.Cresterea in inaltime se opreste in jurul
varstei de 80-90de ani,dupa care arborii intra intr-un proces de degradare.Productia de volum a
- 27 -
PROIECT DE DIPLOMA
arboretelor de mesteacan este mai mica ca a celor de conifere,dar densitatea lemnului este mai
mare.Capacitatea de eliminare naturala in arboretelor de mesteacan este buna,chiar mai buna ca in
arboretelor de pin.Arborii cer mai mult spatiu de dezvoltare cu scopul de a mentine o coroana larga si
trunchiuri groase.
Sistemul de inradacinare a mesteacanului este puternic,penetrand adanc in sol si determina o
stabilitate a arborelui in sol,fiind rezistent la doboraturi de vant.Exemplarele batrane sunt rezistenti la
incendii,datorita ritidomului gros ce il dezvolta in treimea inferioara a trunchiului,locul cel mai expus
flacarilor,si pe langa aceast,chiar daca sunt vatamati i-si pastreaza capacitatea de a produce
seminte.Acest lucru duce la instalarea rapida a semintisului de mesteacan pe terenurile
incendiate.Zapada produce vatamari in arboretele tinere dense de mesteacan,producand ruperi de
crengi si chiar de trunchiuri.Ruperea cracilor duce la cresterea probabilitati infestarii acestora cu agenti
fitopatogeni.Arboretele tinere,mai ales cele obtinute prin plantati(unde numarul exemplarelor este mai
mic ca in arboretele natural regenerate),sunt afectate de elani si iepuri ,iar in nordul Finlandei de catre
largiile populatii de reni(husbandary).Mesteacanul este sensibil la ciuperci ce produc putrezirea
lemnului,putregaiul inaintand din ramuri spre trunchi si radacini.
PINUL(Pinus sylvestris)
Este o specie adaptabila cu o larga distributie in Finlanda.Este o specie pioniera ocupand

terenuri neimpadurite si totodata este o specie climax pe soluri nisipoase ,sarace in elemente nutritive
si soluri umede.Se caracterizeaza prin dimensiuni mari,trunchiuri drepte pe depozite
glaciare.Avantajele pinului,in privinta competivitatii, fata de alte specii de foioase,este ca varsta
fiziologica este mai mare si volumul de trunchi este mai mare.Pe solurile cele mai fertile si in special
pe solurile cu substrat de calcar,cresterea pinului este slaba in comparatie cu
mesteacanul,plopul,molidul,iar trunchiul este de slaba calitate si formeaza craci groase.
Pinul se reproduce numai prin samanta.Coacerea semintelor necesita doua veri favorabile.In
sudul Finlandei sunt 3-5 ani de samanta la fiecare perioada de 10 ani si unul sau doi ani slabi de
samanta.In nord(la latitudinea de 66) formarea semintelor necesite doua veri succesive mai calde ca
media.La limita padurii,intervalul intre ani de samanta este de 10 ani sau chiar mai mult.Samanta este
imprastiata,diseminata toamna,iar semintele care au ramas nediseminate in conuri vor fi diseminate
prin mai-iunie.Majoritatea semintelor se disemineaza pe o distanta de doua lungimi de arbore,iar
semintele mai grele,de calitate mai buna,se disemineaza langa arborele sursa.Semintele germineaza si
cresc bine pe soluri minerale si pe soluri cu putin humus si vegetatie erbacee.Aceste statiuni includ
cele care au fost afectate de incendii,soluri nisipoase sarace,soluri pitroase,anumite tipuri de turbarii.Pe
statiuni infertile,din nordul finlandei, semintele ce cad pe pamant i-si pastreaza capacitatea de
germinatie timp de doi ani.
Puietii se pot instala sub arboretul batran,lucru ce este utilizat in regenerarea pe cale naturala a
arboretelor de pin.Dar puieti care raman prea mult timp sub masivul parinte se vor dezvolta mult mai
slab ca cei care primesc lumine si sunt eliberati la timp.Pinul are nevoie de lumina si spatiu de crestere
in toate etapele de dezvoltare.Pinul formeaza de obicei arborete echiene.Daca arboretul are o structura
mai putin echiena la varste tinere,eliminarea naturala va actiona in directia realizarii unui arboret
echien.Insa capacitatea de eliminare naturala este mai slaba pe soluri infertile si soluri mineral
uscate,astfel arboretul creste dens.In arboretele de pin elagajul natural este mai bun ca la molid.Dupa
stadiu de puiet ,cresterea in inaltime este rapida,ajungand la maximum la varsta de 20 de ani pe cele
mai bune statiuni ,la varsta de 30 de ani pe statiunile de calitate medie si mai tarziu pe statiunile sarace.
Cresterea in volum este cea mai mare in faza tanara si mijlocie de arboret.Cresterea incepe sa
descreasca pe la 80-120 de ani in sudul Finlandei si pe la 120-150 de ani in nordul Finlandei.
Arboretele de molid incep sa se degradeze dupa 150-200 de ani.Arborii individuali ajung pina la varsta
de 300-400 de ani.Sistemul de inradacinare este pivotant,dar radacinile superficiale sunt foarte aproape
- 28 -
PROIECT DE DIPLOMA
de suprafata,intinzandu-se pe o suprafata mare in jurul cioatei.Datorita radacinii pivotante si a

trunchiului rezistent la incovoiere,pinul este rezistent la vanturi puternice.Dar in climate reci,ca in
Laponia, vantul creeaza probleme .Insectele pot reduce productia de samanta dintr-un an de
fructificatie.Pasarile,veveritele consuma o mare cantitate de seminte dar au un rol favorabil si in
diseminarea acestora.Plantulele sunt senzitive la uscaciune si vanturi uscate insa puietii sunt relativi
rezistenti la ingheturi .In zonele unde exista posibilitatea inghetarii solului,acolo unde stratul de zapada
lipseste,apare pericolul aparitiei fenomenului de desosare a puietilor si tot in acest caz ingheturile
puternice pot vatama radacinile fine dispose aproape de suprafata pamantului.
Inainte de caderea acelor(dupa 5-6 ani) are loc fenomenul de transferare a elementelor
nutritive de la acestea la acele tinere.Multe insecte si ciuperci afecteaza pinul in toate stadiile de
dezvoltare.Cea mai de temuta ciuperca este Melampsora pinitorqua,a carui gazda intermediara este
plopul tremurator.Vatamarile sunt mult mai mari in plantati decat in regenerarile naturale,datorita
numarului redus de puieti la hectar in cazul plantatilor.Pinul este mult mai rezistent la ciupercile ce
produc putrezirea lemnului ,din radacini si trunchiuri,decat molidul.Rezistenta la foc este de asemenea
mai mare decat la molid,datorita faptului ca, coaja de la baza este mult mai groasa,lucru ce da
rezistenta la foc si caldura.Focul ce inainteaza prin intermediul litierei nu ajunge la coronament .Un
arbore cu trunchiul vatamat de incendiu poate produce seminte germinabile care diseminate pe terenul
ars germineaza rapid si puietii prezinta o crestere rapida.Zapada din coronament poate sa produca
ruperea crengilor si trunchiurilor in arboretele tinere si dense.Un alt daunator in plantatile tinere de pin
este elanul si cocosul de munte (Tetrao urogalus) care rod lujerii anuali. Pinul este specia dominanta pe
soluri nisipoase si pe solurile cu proportie mare de pietrisuri.
MOLIDUL(Picea abies)
Molidul este singura specie climax din Finlanda .Molidul creste cel mai bine si este cel mai
competitiv comparativ cu alte specii pe cele mai multe statiuni fertile.De asemenea este si specie
naturala dominanta pe turbarii cu strat subtire de turba.Molidul incepe sa aibe fructificatii abundente la
etape mai tarzii de dezvoltare decat pinul.Samanta se matureaza in lunile Octombrie-Noiembrie in
acelasi an cu inflorirea.Semintele sunt diseminate foarte devreme primavara cand vantul le
disemineaza pe distante mari pe suprafata stratului de zapada.Insectele si ciupercile distrug cantitati
mai mari de seminte de molid decat cele de pin.Pasarile si veveritele consuma si ele o cantitate
insemnata de seminte.La o perioada de zece ani sunt 5 ani de samanta de productie slaba si numai un
singur an cu fructificatie abundenta.Puietii raman mici in primi 2-3 ani si chiar mai mult in statiuni
umbrite cu humus brut.Dar puietii umbriti o perioada mai lunga de timp au capacitatea de a-si reactiva
cresterea.Puietii sunt sensibili la inghet , la actiunea directa a razelor de soare(insolatie) si la
uscaciune.Pe soluri fertile cu aeratie buna si umiditate suficiente ,cresterea puietilor de molid se
apropie de cea a puietilor de pin.
Molidul se poate regenera vegetativ prin ramurile care ating solul si sunt acoperite de muschi
,incepand sa dezvolte radacini la nivelul de contact cu solul,astfel individualizandu-se un nou
exemplar.Acest tip de inmultire vegetativa apare mai des la limita nordica a padurii unde arborii sunt
de inaltimi mici si cu ramurile de la baza culcate pe sol.Cresterea maxima a arboretelor de molid se
realizeaza cu zece ani mai tarziu ca la arboretele de pin.Inaltimea maxima a coronamentului in cele
mai bune statiuni din sudul Finlandei este de 30-35 m la molid si 25-30 m la pin.Cresterea molidului
pe statiuni sarace nutritiv,cu humus brut este slaba,arborii ramanand scunzi si coroana atingand
solul.Varsta la care arboretele de molid incep sa se degradeze este mai tarzie ca la cele de pin,astfel,in
sudul Finlandei este intre 100-130 ani,iar in nord de 150 ani.dar arborii individuali pot ajunge si la 400
de ani in sudul Laponiei.Proportia radacinilor in apropierea suprafetei solului este mai mare,cele mai
multe din ele fiind localizate in orizontul de humus si partea superioara a orizontului mineral.Cresterile
viguroase necesita o buna aeratie a solului,dar daca solul prezint nivelul apei freatice la mica adancime
- 29 -
PROIECT DE DIPLOMA
si cu strat dens de muschi,molidul i-si intinde lateral radacinile,lucru ce ii creste

competivitatea.Molidul aplica aceasta strategie ca sa-si mentina pozitia dominanta in solurile din
apropierea lacurilor.
In conditii de umiditate si frig ,descompunerea resturilor organice este incetinita,rezultand mult
humus brut,elementele nutritive fiind astfel blocate si astfel fertilitatea statiunii descreste,dar
fertilitatea poate sa creasca in urma unui incendiu,astfel incepand succesiunea,adica pe terenul ars se
instaleaza specile pioniere care restabilesc fertilitatea si biodiversitatea ecosistemica.Gandacii de
scoarta sunt adevarati inamici ai molidului,ei reproducandu-se in arborii care si-au pierdut
vitalitatea.Dar cand numarul daunatorilor creste ei se pot instala si pe arborii vigurosi din
jur.Ciupercile ce putrzesc trunchiul si radacina slabesc competivitatea molidului,dar si rezistenta la
vanturi.Doboraturile apar si toamna pe soluri argiloase si lutoase cand apa freatica este la mica
adancime,lucru ce slabeste coeziunea solului.datorita formei coronei si a modului sau de
crestere,molidul este mult mai rezistent, la vatamarile produse de incarcatura de zapada pe timpul
iernii, decat pinul .Datorita cojii subtiri si a sistemului de radacini trasant,molidul este sensibil la
incendii.Coroanele ce ajung pana aproape de sol,datorita elagajului natural slab,si prezenta lichenilor
pe crengi, produce extinderea focului si in coronament.
3.2 Bazele cresterii arborilor
Cresterea arborilor depinde de intensitatea asimilatiei.Astfel,dependenta asimilatiei in functie

de temperatura aerului la conifere si foioase arata ca mai jos:
Asimilarea Limita inf. Optima Limita superioara

Conifere -5…..-3 10…..25 30…..40
Foioase -3…..-1 15…..25 40…..45
O mare parte din productia bruta biologica este consumata prin respiratie cu scopul de a
mentine functiile lor metabolice.Consumul de respiratie apare peste temperatura de 00C.Cu cresterea
temperaturii creste si respiratia dar cu o rata mai scazuta ca asimilatia.Cresterea respiratiei are loc pana
la atingerea maximului la 550C,iar consumul prin respiratie se blocheaza la 600C.Productia neta este
egala cu diferenta intre productia bruta si consumul prin respiratie,dupa cum se poate observa in
graficul de mai jos:
Graficul nr.2 .Graficul cresterii nete
Productia neta bruta maxima se realizeaza intre 180C si 270C.Consumul de respiratie poate fi
impartit in consumul de carbohidrati in sustinerea functiilor metabolice ale plantelor si a consumului
implicat in cresterea biomasei.Deci cresterea consumului intr-un arboret creste cu cresterea varstei si a
biomasei arborilor.Astfel ,volumul arboretului creste rapid dupa formarea noului arboret pana atinge
un maxim la varsta mijlocie si dupa care scade gradat.
- 30 -
PROIECT DE DIPLOMA
Cantitatea anuala de litiera(frunze,flori,conuri,ramuri,etc) ce reintra in circuitul materiei din

ecosistem este de 1500-2500kg/ha,depinzand de specia de arbori dominanta si fertilitatea
solului.Descompunerea materiei organice este cu atat mai rapida cu cat temperatura,cantitatea de
oxigen creste la suprafata solului si aciditatea solului este mai mica.Humusul brut acid ,din alcatuirea
solului in arboretele de molid ,incetinesc circuitul elementelor nutritive prin blocarea acestora in
material organica nedescompusa complet.Incendiile au determinat aparitia mlastinilor si
turbariilor,caci lipsa vegetatiei,ce reprezinta adevarate pompe naturale, a dus la ridicarea nivelului apei
freatice. Circa o treime din padurile Finlandei sunt situate pe soluri turboase.
Calitatea statiunii indica cat lemn acumuleaza un arbore de o anumita specie intr-un arboret
inchis pe timpul unei rotatii de la stadiul de instalare si pana la stadiul de maturitate.O estimare directa
a calitatii statiunii se poate baza pe parametrii climatici si pe caracteristicile fizice si chimice ale
solului dar in general se determina prin metode indirecte.In Finlanda ,calitatea statiunii se estimeaza
prin intermediul tipului de statiune determinat in functie de vegetatia erbacee.International,inaltimea
medie si varsta arboretului sunt cei mai comuni parametric.Climatul este cel mai determinant factor al
cresterii arborilor in padurile boreale dupa cum se poate urmarii si in graficul nr.3,unde cresterea
depinde de tipul de statiune si de temperatura anuala:
Graficul nr.3.Grafic pentru determinarea productivitatii arboretelor
Cresterea anuala a masei lemnoase este in functie de varsta arboretului si urmeaza acelasi
sablon ca si productia primara neta.Depinzand de specie ,de arbori si de calitatea statiunii,cresterea
anuala de masa lemnoasa culmineaza intr-un arboret la varsta de 40-50 de ani si dupa care descreste
rapid.Cresterea medie anuala reprezinta cresterea anuala divizata pe varsta arboretului(din 10 in 10
ani),aceasta creste mai incet si culmineaza la varsta cand curba acesteia taie curba cresterii anuale.In
acest punct rotatia are cea mai mare crestere medie anuala.Rotatia economica este oricum mai lunga
decat acea varsta si aceasta datorita cresterii medii anuale a diferitelor sortimente de lemn. Si in special
cea a sortimentului de busteni pentru cherestea,ce culmineaza la o varsta mai mare.Toate aceste
cresteri se pot vedea in graficul nr.4,in cazul unui arboret de pin situat pe statiune de tip Vaccinium din
regiunea de studiu:
- 31 -
PROIECT DE DIPLOMA
Graficul nr.4. Al cresterilor intrun arboret de pin de pe o statiune de tip Vaccinium
Exploatarea anuala a sortimentelor lemnoase dintrun arboret regulat este corelata cu

ciclul.Cresterea sortimentelor de lemn este cauzata de cresterea in volum si trecerea trunchiurilor in
clase mari de diameter.Rotatia prescrisa este de 90 de ani la o padure regulata,ce se calculeaza in
functie de sortimentul de lemn dorit a se exploata cum se arata in graficul nr.5 .prntru un arboret de pin
de pe o statiune de tip Vaccinium.Tot aici se prezinta si cresterea pe sortimente de lemn a unui arboret
de pin pe statiune de Vaccinium din regiunea de studiu.
Graficul nr.5. Al stabilirii rotatiei in functie de sortimentele de lemn dorite la

exploatare,in cazul unui arboret de pin pe statiune de Vaccinium.
- 32 -
PROIECT DE DIPLOMA
3.3 SUCCESIUNEA ARBORETELOR
In conditii naturale padurea se reinoieste prin incendii provocate de fulgere,dupa care incepe
succesiunea.In secolul al 19-lea omul a inceput sa controleze incendile .Astfel perioada de incendiere
era de 50-100 ani pe soluri nisipoase si soluri cu pietris si o perioada de 200-300 ani pe soluri fertile
si umede de lut si argila.
Pinul colonizeaza solurile uscate si subtiri,iar plopul,aninul colonizeaza solurile umede si
fertile,iar mesteacanul se instaleaza pe orice tip de sol.Iar puietii de molid fiind rezistenti la umbra se
instaleaza sub coronamentul luminos al speciilor de lumina(pioniere) si in timp le ia locul.Aceasta
transformare, din arboretele de anin la arboretele de molid dominant, necesita 30-40 de ani, iar in cazul
arboretelor de mesteacan si plop necesita 50-100 de ani.
Pinul este specie climax numai pe soluri nisipoase si cu pietris.O alta cale ce duce la aparitia
succesiunii este atacul specie Diprion pini ce afecteaza arboretele de pin ducand la distrugerea padurii.
Insa, solurile uscate, nisipoase si pietroase erau incendiate foarte des, cauza care a dus la ramanerea
pinului ca specie dominanta in aceste paduri.Molidul cu crestere inceata nu poate invada aceste statiuni
numai daca timpul este de partea lui,dar incendile repetate au impiedicat acest lucru.Un efec
asemanator dar mai putin frecvent l-au avut invaziile de insecte care au determinat succesiuni in
padurile boreale din Finlanda.
Statiunile cele mai favorabile pentru molid sunt cele cu continut mare de argile pe care
periodicitatea incendilor este mai mare,de circa 200-300 de ani.Compozitia arboretelor pioniere si
numarul si distanta molizilor seminceri de arboret,determina perioada ce este necesara molidului de a
ajunge arborele dominant.Daca arborii seminceri sunt in vecinatate, atunci molidul ajunge dominant in
30-40 de ani in arboretele de anin si 80-100 de anui in cele de mesteacan si plop tremurator.
In fotografiile de mai jos se poate observa cum se instaleaza molidul sub arboretele de specii
pioniere si cu timpul luindu-le locul:
- 33 -
PROIECT DE DIPLOMA
3.3 CARACTERIZAREA GENERALA A ARBORETELOR
3.3.1CARATERIZAREA ARBORETELOR PE TIPURI DE STRUCTURA,

ORIGINE, PROVENIENTA
Dupa tipurile de structura se poate spune ca arboretele apartinind acestei ferme sunt in totalitate
echiene .In cea ce priveste provenienta majoritatea arboretelor sunt din samanta si numai 7% sunt din
lastari,cum sunt unele arborete de mesteacan. Vitalitatea in general este normala (91% din arborete)
dar exista si arborete cu vitalitate slaba (9%), acestea fiind molidisurile care se gasesc pe statiuni
sarace cu exces de apa.
Dupa origine arboretele din ferma luata in studiu sunt naturale in cea mai mare parte
(73%), restul de 27% fiind artificiale provrnite in special prin plantarea molidului si pinului.Pinul se
planteaza acolo unde nu a reusit regenerarea naturala.
Dupa tipurile de structura, sunt in totalitate echiene,structura pluriena ne fiind
caracteristica padurilor boreale.Structura arboretelor pe specii,calse de varsta,etc,o voi prezenta in
cadrul expunerii metodei de amenajare a padurilor particulare din Finlanda,tratata in ordinea specifica
proiectarii padurilor finlandeze.
3.4 STAREA FITOSANITARA A ARBORETELOR
Heterobasidion annosum(putregaiul de radacina) cauzeaza mari pagube economice in

padurea finlandeza.Apare in arboretele batrane de molid care au trecut de varsta
exploatabilitatii.Pentru a evita acest atac ,rotatia culturilor este cea mai buna solutie.Acesta este cel
mai daunator agent patologic in arboretele de molid din sudul Finlandei.Se imprastie prin suprafata
cioatei lasata in urma exploatarii.Ciuperca poate fi controlata prin imprastierea pe suprafata cioatei
inca neinfestata a unei ciuperci de putregai competitive cu Heterobasidiom annosum .Infectia
artificiala a cioatelor cu Phlebiopsis gigantean,previne aparitia ciupercii annosus.O suspensie de apa
cu spori de Phlebiopsis gigantean ,numita industrial ROTSTOP, este spreiata pe suprafata cioatei cand
temperatura aerului este de circa 8C.Substanta este spreiata pe cioata concomitent cu doborarea
arborelui,operatia realizandu-se de catre capul processor al Harvester-ului.
Prevenirea infestarii:Masurile silviculturale maresc vitalitatea arborilor la diferiti agenti

patogeni.Operatiunile culturale practicate la timp maresc vitalitatea arboretului.In special la arboretele
- 34 -
PROIECT DE DIPLOMA
de molid ,prea dense si batrine creste riscul infestarii acestora cu diferiti agenti patogeni.Pregatirea
statiunii mareste gradul de utilizare a regenerarii naturale ,in cazul careia puietii sunt mai vigurosi si in
acelasi timp reduc numarul agentiilor patogeni,cum ar fi la arboretele de pin(Hylobius abietis) din
genul Pissodes.Incendierea padurilor determina igenizarea padurii,astfel multi agenti patologici sunt
omorati de incendiu si de asemenea habitatul lor este distrus ,un exemplu bun este Heterobasidion
annosum(putregaiul de radacina) care prin incendiere este redus.Pe soluri fertile si arborete tinere
,rariturile determina aerisirea, ventilarea ,luminarea coronamentului,lucru ce reduce pericolul infestarii.
Trebuie acordata o atentie mare la prevenirea vatamarii radacinilor si trunchiurilor in timpul
exploatarii,ce a ce duce la aparitia portilor de intrare a agentilor patogeni.Putregaiul de radacina ca
annosum poate reduce calitatea arboretului si il face instabil la doboraturi de vant.Dar nu trebuie sa
uitam rolul acestor agenti patogeni in lantul trofic al specilor.De aceea arborii uscati,trunchiurile
putrezite pe pamant trebuie lasate caci nu cauzeaza un risc de infectare a padurii.Pentru ca un arbore sa
se infecteze trebuie sa existe o poarta de intrare,realizata prin ranirea arborelui,sau conditii
microclimatice favorabile infestarii arborilor cum ar fii un coronament inchis care determina un
microclimat umed,rece si intunecos.
Arboretele de pin sunt dispuse la atacul lui Diprion pini,care poate sa distruga intreaga padure
ducand la inceputul unei noi succesiuni.In poza de jos se pot observa larvele de Diprion pini:
Arboretele dupa starea de sanatate se calsifica si codifica astfel:

-arborete sanatoase-1
-arborete mai putin sanatoase-2
-arborete nesanatoase-3
Distributia acestor clase de sanatate a arboretelor in cadrul fermei Tahko este redata in tabelul nr.13,de
mai jos:
Tabelul nr.13.Ce reda suprafata forestiere pe clase de sanatate.
Starea de sanatate,vegetatie Suprafata ocupata (ha)
Teren agricol (0) 13,6
Sanatos (1) 55,3
Mai putin sanatos (2) 0,3
Nesanatos (3) 6,7
- 35 -
PROIECT DE DIPLOMA
Dar ce trebuie avut in vedere este ca nu s-a semnalat nici un atac de insecte sau ciuperci in
cadrul arboretelor din ferma.Starea arboretelor nesanatoase se datoreste condiitilor grele de
vegetatie,cum ar fi situarea lor pe soluri sarace cu exces de apa.
3.5 METODE DE CRESTERE A PADURII
Regenerarea naturala a padurii este intotdeauna recomandata ca metoda de regenerare,atat

pentru conservarea biodiversitatii cat si din punct de vedere economic,binenteles unde conditile sunt
favorabile.Prepararea solului si incendierea acestuia, usureaza regenerarea naturala.
Degajarile in arboretul nou instalat trebuie sa se bazeze pe compozitia speciilor din arboret.In
general telul este de a obtine arboreta mixte,unde foioasele sunt in proportie de 10-30%.
Rariturile au in vedere si ele pastrarea amestecului in arboret.Prin lasarea arborilor uscati
,scorburosi se asigura diversitatea faunei in padure.In Finlanda,padurile constitue cele mai importante
habitate pentru speciile amenintate.Exista peste 700 de specii amenintate dintre care 43% isi duc
existenta in padure,din care 50% traiesc in padurile erbaceu bogate.Practic 86% din aceste specii
depind de lemnul decazut si arboretele batrane.Majoritatea padurilor finlandei sunt paduri
comerciale.Pentru ca aceste specii sa poata fi conservate trebuie sa mentinem si sa crestem
biodiversitatea in padurile comerciale.Factorul principal ce afecteaza aceste specii este reducerea
cantitatii de arbori bolnavi,putreziti,scorburosi si foioase batrane.De aceea in majoritatea arboretelor
ajunse la exploatare voi aplica metoda taierilor rase cu rezerve,rezerve care au rolul de a pastra
biodiversitatea.O teime din Finlanda este acoperita de turbarie,din care 51% au fost drenate,mai ales
75% din turbariile drenate se gasesc in sudul Finlandei.Cele mai multe specii amenintate sunt
organisme a celor mai fertile turbari,constand din muschi si plante vasculare.Dar prin drenaj s-au
periclitat multe din aceste specii.
Regenerarea naturala a molidului sub arboretul de mesteacan, in evolutia unei succesiuni,este
o etapa normala.Dar mesteacanul este pastrat, in arboretul echien de molid,pentru a mentine sanatatea
si capacitatea statiunii de a produce semintisi,de a mentine fertilitatea statiunii.Un nou arboret de puieti
se stabileste dupa taierea finala,puieti ce apartin speciei ce creste cel mai bine pe aceasta
statiune.Statiunile bune pentru pin sunt ce uscate cu sol nisipos sau cu pietris in compozitia
granulometrica a solului,pe soluri minerale infertile sau pe terenuri umede cu deficit de elemente
nutritive.Pinul creste bine pe statiuni de Myrtillus,dar pe cele de Oxalis-Myrtillus creste mai incet
decat molidul.Molidul si mesteacanul cresc relativ bine pe statiuni de Myrtillus.Cea mai valoroasa
cultura de mesteacan se realizeaza pe soluri fertile.Betula pubescens creste mai bine decat mesteacanul
pe soluri umede si in special in turbari drenate.
Semanatul si plantatul sunt necesare daca specia trebuie schimbata sau daca regenerarea
naturala nu a aparut dupa 10 ani sau chiar mai mult dupa taierea finala.In cazul regenerarii artificiale
prin plantare se urmareste ca in cazul reusitei in regenerare se avem un numar de puieti la hectar ce
depinde de specia plantata.Astfel,numarul de puieti la hectar in urma operatiei de plantare trebuie sa
fie de:
Tabelul nr.14.
Specia Pin Molid Mesteacan
Numar puieti la hectar  2000 1400-1800 1200-1600
In cazul regenerarii artificiale prin semanaturi se merge pe obtinerea unui numar minim de
4000 puieti la hectar.
- 36 -
PROIECT DE DIPLOMA
In cazul in care s-a mers pe regenerarea naturala a arboretului,dar reusita regenerarii nu este
satisfacatoare,se recurge la completari.Completariile se realizeaza atunci cand numarul de puieti la
hectar,aparuti prin regenerarea naturala,este mai mic decat valorile din tabelul de mai jos:
Tabelul nr.15.
Specia Pin Molid Mesteacan
Numar puieti la hectar 1500 1300 1200
Prin taieri intermediare,cum sunt curatiri,rarituri,taieri de igena,trebuie extrasi arborii care

oricum vor fi eliminati pana in momentul exploatarii.Daca nu se realizeaza aceasta operatie se va
pierde 25-30% din productia totala de lemn a arboretului.Al doilea tel al taierilor intermediare este de a
accelera cresterea arborilor ramasi si de a le creste valoarea calitativa.Cu cat arborele are dimensiuni
mai mari si variatia dimensiunilor in arboret sunt mai mici cu atat costul de exploatare este mai mic.Al
treilea tel a taierilor intermediare este de a conduce arboretul pina in starea de exploatabilitate cand
trebuie sa fie capabil( conditile din arboret sa fie favorabile)pentru regenerarea padurii.Stabilirea
momentului de aplicare a curatirilor in arboretele din Centrul Finlandei,evident a arboretelor din
padurea particulara luata in studiu,se face in functie de speciea componenta, inaltimea acestor arborete
si desimea culturilor (nr arb./ha),dupa cum se aratat in tabelul nr.16:
Tabelul nr.16.Al momentului aplicarii curatirilor
Specia componenta Pin Molid Mesteacan
Inaltimea dominanta
4-7 4-5 4-7
(m)
Desimea( Nr.arb./ha) 1800-2000 1600-1800 1600
La desimi mai mari ca cele indicate in tabel si cu inaltimea dominanta incadrata in intervalele
indicate,se intervine cu curatiri.Acelasi procedeu l-am aplicat in stabilirea arboretelor ce urmeaza a fii
parcurse cu curatiri si in cazul padurii particulare luata in studiu.
Cam 25-30% din masa lemnoasa a arboretului este scoasa prin rarituri,operatie care se practica
de 2-5 ori pana la taierea finala.Momentul de aplicare a rariturilor intr-un arboret,se recomanda sa fie
in functie de suprafata de baza a arboretului la hectar si inaltimea acestua.Astfel,dupa cum se vede in
graficul de mai jos,cand arboretul a ajuns la o structura, de forma curbei punctate,determinate de
suprafata de baza si inaltime,se considera caci este momentul aplicarii operatiei de rarire.Dupa ce
arboretul a indeplinit conditia de mai sus,rarirea se face astfel incat sa aducem structura arboretului
determinata de cei doi factorii intre cele doua curbe continue,care indica structura optima de crestere a
arboretului, pana la o noua evolutie a sa spre structura indicata de curba reprezentata punctat.Evident
momentul aplicarii rarirurilor depinde si de tipul de statiune pe care se afla arboretul.In cazul unui
arboret de molid,situat pe tipul de statiune OMT (oxalis-mirtillius) graficul de aplicare a rariturilor
arata in graficul nr.6:
- 37 -
PROIECT DE DIPLOMA
Graficul nr.6. Graficul nr.7.
Insa se poate observa diferenta intre momentele de aplicare a rariturilor in cazul arboretelor
de molid cand se afla pe un tip de statiune mai putin fertile ca precedentul,cum ar fi pe statiunii de
tipul Mirtillus,pe care graficul de aplicare a rariturilor este dat in graficul nr.7.Pe statiunea de tipul
OMT,molidul creste mai bine si eliminarea naturala are o actiune mai puternica.Insa pe statiunea de
tipul MT,mai putin fertile ca precedenta tendinta molidului este de a creste mai des,eliminarea naturala
actionand mai slab ca in cazul precedent.De aceea pe aceasta statiune se intervine mai devreme ca in
prima si cu o intensitate mai mare ca in prima.
In cazul aplicarii rariturilor in arboretele de pin se propun aceleasi recomandari de stabilire a
momentului acestor operatii,adica in functie de suprafata de baza si inaltime.Si in acest caz, tipul de
statiune are influente importanta in evolutia arboretului spre momentul optim de aplicare a
rariturilor.Astfel,se poate vedea momentul de aplicare a rariturilor la pin in cazul a trei tipuri de
statiuni de fertilitate diferita,cum ar fi MT,VT respective CT,redate in graficele nr 8;9 si respective 10.
- 38 -
PROIECT DE DIPLOMA
Graficul nr.10
Dupa cum se poate observa pe cele trei grafice,momentul rariturilor difera in functie de
statiune,astfel pe statiunea ce mai saraca,CT,momentul de aplicare se realizeaza la varste mai tinere si
la dimensiuni mai mici ale arborilor,deoarece pe aceste statiunii sarace eliminarea naturala actioneaza
slab,determinand o desime mare a arborilor la hectar,lucru ce inrautateste conditiile de crestere a
arborilor,fiind necesara aplicarea unei rarituri pentru imbunatatirea conditilor de vegetatie.
In cazul arboretelor de mesteacan ,propunerea aplicarii rariturilor are un mers analog cu
celelalte specii,dar evident momentul aplicarii difera net de cea a celorlalte doua specii datorita
cresterii mai active a mesteacanului si a eliminarii naturale mai slabe a acestuia.Astfel se poate vedea
,in cazul arboretelor de mesteacan situate pe doua tipuri de statiuni,OMT si MT,momentul de aplicare
a rarituriilor este mai devreme ca a celorlalte specii si intensitatea rariturilor este mult mai mare
comparativ cu celelalte specii pe acelasi tip de statiune.Dupa cum se poate observa in graficul nr.11:
Graficul nr.11. Al aplicarii rariturilor in arboretele de pin de pe statiuni ca OMT si MT
Dupa cum se poate observa,toate aceste momente de aplicare a rariturilor in cazul diferitelor
specii,au valabilitate in zona centrala a Finlandei,zona in care este localizata si ferma Tahko luata in
- 39 -
PROIECT DE DIPLOMA
studiu.De asemenea,pentru stabilirea arboretelor care vor fi parcurse cu rarituri,in cazul fermei
Tahko,am tinut cont de propunerile expuse mai sus.
Un arboret este gata de exploatare cand cresterea incepe sa descreasca si cand aproape toti
arborii au atins dimensiunile prescrise in telurile de amenajare.Se presupune ca se obtine un beneficiu
favorabil financiar cand arborii au ajuns la marimea sortimentului pentru cherestea chiar daca ei sunt
prevazuti pentru industria hartiei.Acest lucru duce la un arboret final in care costurile de exploatare
sunt cat se poate de scazute per m3.Efectul dimensiunii arborelui din punct de vedere financiar arata
caci costurile de exploatare la prima raritura per m3 sunt de trei ori mai mari decat costul exploatarii
arboretului final.
In cazul arboretelor ajunse la exploatare acestea trebuie regenerate pe cat posibil natural
folosind un tratament adecvat cu specia de arbori dominanta si cu tipul de statiune.
Pinul si mesteacanul sunt regenerati natural folosind tratamentul arborilor mama(seed tree
method).Pinul necesita intre 30-50 arbori de samanta per hectar pe soluri minerale uscate si pe soluri
umede si 50-100 arbori de samanta la hectar pe statiuni mult mai fertile unde vegetatia erbacee
concureaza puternic cu semintisul.Pe soluri infertile,minerale uscate sunt de obicei multi puieti de pin
sub arboretul batran de aceea arboretul final se poate exploata intr-o singura etapa.In cazul
mesteacanului sunt necesari a lasa circa 10-20 arbori de samanta per hectar pentru a realiza
insamantarea terenului.Pregatirea solului grabeste instalarea noului arboret in cazul tuturor speciilor de
arbori. Pregatirii statiunii si in special incendierea terenului duce la eliberarea elementelor nutritive
inmagazinate in stratul de hummus brut si le face acesibile plantelor si initiaza scurta succesiune ce
mentine biodiversitatea si sanatatea statiunii.Incendierea si pregatirea statiunii duce la reducerea
riscului atacului de insecte si ciuperci patogene.Scarificarea este astazi operatia principala de pregatire
a statiunii (arboretului) pentru regenerare.Molidul este regenerat printrun tratament cu regenerare sub
masiv in cazul arboretelor de pe statiunii fertile.Instalatrea semintisului se incepe prin reducerea
densitati arboretului in ultima raritura,raritura ce are rol de taiere preparatorie (thin to wide
spacing),fiind necesar a lasa circ 200-300 arbori de samanta per hectar.Arboretul matur previne
invadarea statiunii de vegetatia erbacee si protejeaza puietii de razele directe ale soarelui si de
inghet.Dupa care arborii dupa ce au insemantat solul si s-a obtinut s-au nu regenerarea se trece la
taierea rasa cu rezerve a arboretului (clear cut with standers),rezerve ce au rolul de a pastra
biodiversitatea,lucru cerut in normele tehnice.Dar,cum am spus mai sus pe soluri mai fertile se practica
aceea rarituar,cu rol de taiere preparatorie,cu scopul de a vedea ce sens are regenerarea naturala,daca
este capabila padurea sa se regenereze natural pe acel tip de sol.Daca in arboretul de molid avem in
compozitie si mesteceni ,acestia trebuie pastrati in arboretul de protectie(selter stand).Metoda taierii
rase in benzi presupune o regenerare naturala realizata cu semintele arboretelor vecine.Rezultatele sunt
bune in turbariile de molid cu strat de turba subtire unde un subarboret de semintis deja s-a
dezvoltat.De asemenea tratamentul este utilizat in regenerarea molidului pe soluri minerale,unde
instalarea semintisului este inceata fara pregatirea solului.In cazul turbariilor unde stratul de turba este
umed,inlesnind germinarea semintelor de molid ,ne mai fiind necesar un contact intim cu solul.
Unde nu se poate utiliza regenerarea naturala se intervine cu plantari sau insamantari.Numarul
de puieti plantati ce aduc o buna economicitate este de 2000 puieti/ha in cazul coniferelor si 1700
puieti/ha in cazul mesteacanului.Insamantarea naturala presupune si operatia de pregatire a solului in
comparatie cu operatia de plantare .Intrun arboret de rasinoase(molid,pin) cu masivul inchis ,in etapa
de paris trebuie sa avem circa 2000 arbori/ha si intr-un arboret de mesteacan circa 1000 de
arbori.Intrun arboret de pin ,pentru a nu interveni cu elagaj artificial pentru obtinerea de lemn de
calitate,trebuie sa fie circa 4000 arbori/ ha,incluzand si alte specii de arbori,acestia rezultand din
regenerare naturala.Insa in cazul plantatilor,unde puietii sunt dispusi uniform conform schemei de
impadurire,sunt necesari un numar mai mic de exemplare la hectar pentru a se realiza in bune conditii
elagajul natural.Vegetatia erbacee si lastarisul ce inabusesc puieti ,sunt controlati prin operatii de
ingrijire ca degajari,depresaje.Curatirile mecanice sunt cele mai mult folosite.In unele cazuri metoda
- 40 -
PROIECT DE DIPLOMA
chimica de controlare a vegetatiei erbacee si a lastarisului da rezultate mai bune si mai economice
decat metodelor mecanice,dar au efecte negative din punct de vedere ecologic.Arboretele pure echiene
sunt cele mai economice de ingrijit si condus.
Un amestec intre foioase si conifere este cerut pentu a mentine starea de sanatate a
arboretelor,ciclul nutrient,diversitatea si latura estetica.Vatamarile sunt mai slabe in cazul arboretelor
mixte decat in cazul arboretelor pure.In zilele noastre cand incendiile sunt putin frecvente si nu se mai
practica agricultura intineranta prin incendierea padurilor ,arboretele necesita schimbarea compozitiei
dupa o perioada.cu scopul mentinerii fertilitatii solului si sanatatii arboretului.Aceasta problema se
realizeaza inlocuind arboretul de molid,care degradeaza statiunea,cu un arboret de mesteacan care are
effect benefic asupra statiunii.Un mare avantaj este ca puietii de molid se instaleaza natural sub
arboretul de mesteacan caci molidul este o specie climax si cu timpul devine din nou specia dominanta
.Generatie dupa generatie,pinul poate creste pe statiuni uscate si infertile fara sa reduca fertilitatea
statiunii.
Perioada de rotatie a arboretelor de molid ce se recomanda este data in tabelul nr.17.
Tabelul nr.17.
specie Sudul Finlandei Nordul Finlandei
Pin 80-120ani 120-180ani

Molid 70-110ani 110-150ani
Mesteacan 60-80ani 80-90ani
Folosirea arborilor de samanta pentru a regenera naturala a arboretul de pin,este metoda clasica
pe statiuni de Vaccinium si pe statiuni mai putin fertile.Arborii mama sunt exploatati dupa 5-10 ani
dupa instalarea noului arboret.
- 41 -
PROIECT DE DIPLOMA
Cresterea mesteacanului este mai mare ca a coniferelor in perioada maturitatii,iar in conditii

favorabile arboretul poate ajunge la un stadiu de exploatabilitate chiar la 40 de ani .Dezvoltarea si
conducerea arboretelor spre gradinarit in Finlanda nu a avut prea mare success.Molidul fiind o specie
de semiumbra este singura specie capabila sa se regenereze natural la umbra unui arboret in climatul
din Finlanda.Cresterea repetata a generatilor de molid pe aceeasi statiune determina deteriorarea
acestuia ,lucru ce ingreuneaza instalarea semintisului,lucru ce a determinat nerecomandarea structurii
gradinarite in padurile din Finlanda.
3.5.1 Principii de crestere a resursei de material lemons:
 Practicarea rariturilor,prin care se valorifica masa lemnoasa ce s-ar pierde prin eliminare
naturala si de a creste valoarea calitativa a lemnului ramas a se exploata la taierea finala.
 Marirea si sustinerea recoltei de material lemons din arboret prin utilizarea complexa a
statiunii.
 Regenerarea rapida a arboretului cu specii compatibile cu calitatile statiunii.
 Accelerarea instalarii noului arboret prin pregatirea solului,insemantari artificiale si
plantari,utilizand material de reproducere de calitate si prin ingrijire noului arboret format prin
diferite operatii,ca depresaje,degajari si curatiri.
 Scaderea procentului de foioase de calitate scazuta din arboret
 Drenarea si fertilizatrea turbariilor si a solurilor ude.
 Construirea de drumuri forestiere.
In subgraficul A al graficului nr.12, se poate observa variatia numarului de arbori la hectar in functie
de varsta arboretului pentru cele trei specii de baza ale padurilor boreale Finlandeze.
Graficul nr.12. Graficul variatiei nr arbori/ha in raport cu varsta arboretului.
- 42 -
PROIECT DE DIPLOMA
Eliminarea naturala este mai mare pe statiuni bogate si mai mica pe statiuni slabe unde
molidul aproape isi pierde calitatea de a se autoelimina. Iar in subgraficul B se reda numarul de arbori
in cazul uneui arboret de pin pe staiuni de fertilitati diferite,in functie de varsta arboretului.Astfel,se
poate observa in subgraficul B ,de mai sus,cum pe statiunea mai putin fertila ,(nr.3), eliminarea
naturala este cea mai slaba.
In graficele ce urmeaza,curbele reprezinta cresterea anuala pe o perioada de 10 de ani a
sortimentelor de masa lemnoasa si numarul de arbori in functie de varsta arboretului in
plantatii,arborete ingrijite si rarite,in regenerari naturale,etc.Se observa caci cresterea in volum este
mai mare in arboretele plantate sau regenerate prin samanta dupa ce puietii au scapat de presiunea
arborilor pionieri si vegetatia erbacee competitoare.In arboretele naturale ,neparcurse cu operatiuni
culturale,molidul sufera un timp mai indelungat sub arboretul pionier si isi pierde din puterea
productiva.Toate cele descrise mai sus se pot constata in graficele de mai jos,ce sunt valabile pentru
arboretele de molid din suprafata de analizat.
Dupa cum am mai amintit mai sus,in graficul nr.13, se poate observa efectul favorabil al
lucrarilor de ingrijire a plantatilor .Astfel,presiunea exercitata de ierburile si speciile invadatoare de
arbori se manifesta o perioada scurta de timp,dar si cu o intensitate mai mica ca in cazul semintisului
instalat natural,graficul nr.14,pana ce puietii speciilor principale i-si castiga pozitia in noul arboret.De
asemenea se poate observa caci in cazul semintisului instalat natural,acesta necesita o perioada de
instalare ,mult mai lunga decat in cazul plantatilor.In concluzie,dupa cum se vede pe cele doua
grafice,in cazul plantatilor,acestea deja intra in procesul de productie de material lemnos dupa 12
ani,pe cand in cazul semintisului instalat natural,terenul i-si reincepe functia de productie dupa circa 25
de ani.
In graficul nr.15,se poate observa ,ca in cazul unui semintis instalat natural, neparcurs cu
operatii de ingrijire,perioada de actiune a ierburilor si plantelor lemnoase coplesitoare este foarte
lunga,iar noul arboret i-si intra in functii numai dupa 25 de ani,de la instalare,pe cand teritoriul i-si
reincepe functia de productie numai dupa 55 de ani.
- 43 -
PROIECT DE DIPLOMA
Graficul nr.15.
Dezvoltarea fiecarui arboret dupa cresterea bruta cumulativa a sortimentelor de lemn valabile
pentru zona in studiu se poate observa in graficele de mai jos in cazul arboretelor rezultate prin
plantatii ingrijite,insamantari naturale ingrijite si insamantari naturale ne parcurse cu lucrari de
ingrijire.
Astfel,dupa cum se vede in graficul nr.16,in cazul arboretelor rezultate prin plantatii si
parcurse cu lucrari de ingrijire,acestea i-si intra in funcia de producere de material lemnos utilizabil
dupa circa 20 de ani de la instalare si prezinta o crestere sustinuta si cu o pierdere de material lemnos
pe parcursul dezvoltarii sale foarte mica.Cauza datorata atat spatierii initiale mai mari a arborilor,cat si
a operatiunilor culturale si tratamentelor aplicate prin care se recolteaza si exemplarele care trebuiau sa
fie eliminate natural.Dupa cum se observa,prin rarituri se exploateaza circa 35% din cresterea bruta
cumulativa a arboretelor,iar 65% prin tratamentele aplicate.
Graficul nr.16
In cazul arboretelor instalate natural,graficul nr.17,acestia i-si castiga pozitia dominanta in

arboret si i-si intra in functia de productie de material lemnos utilizabil dupa circa 30 de ani.De
asemenea ,pierderea de material lemnos prin mortalitate si resturi de exploatare este mai mare ca in
primul caz,datorita desimii mai mari a acestuia.Procentele de material lemnos exploatate prin rarituri si
tratamenta sunt aceleasi ca in cazul precedent.
- 44 -
PROIECT DE DIPLOMA
Graficul nr.17.
In cazul arboretelor instalate natural si lasate sa creasca fara nici o interventie,graficul

nr.18,acestea i-si intra in atributii dupa 35 de ani,iar pierderea de matrerial lemos prin mortalitate si
resturi de exploatare este foarte mare in comparatie cu cele doua cazuri prezentate mai
sus.Astfel,pierderile economice sunt mari.
Graficul nr.18
Ingrijirea si spatierea semintisului si a arboretului tanar este o metoda efectiva si profitabila

in scopul dezvoltatrii unei paduri exploatabile.Rolul rariturilor in cresterea productiei depinde de
tehnologiile de exploatare avute la dispozitie.
Avantajele, aduse de ingrijirile si spatierea semintisului si a arboretelor tinere si rariturile in
arboretele mature,sunt:
 Reduc numarul arborilor de mica calitate
 Reduc pierderile anuale.
- 45 -
PROIECT DE DIPLOMA
 Concentreaza cresterea potentiala a statiunii pe un numar mai redus de arbori,maximizand

diametrul mediu si minimizand gama de variatie a diametrelor,scazand cantitatea de resturi
de exploatare si costul exploatarii.
Avantajul economic cel mai mare este mecanizarea exploatarii.
3.5.2 Conducerea arboretelor de la marginea drumului.
Factorul de peisaj trebuie intotdeauna luat in considerare dea lungul drumurilor

publice.Trebuie lasata o fasie ingusta de arbori batrani care vor acoperii padorea din spatele lor ce este
in regenerare,iar dupa ce regenerarea a avut loc in spatele acestei fasii ,se trece la regenerarea fasiei
lasate.Dea lungul drumurilor,prin taierile intermediare trebuie favorizat mesteacanul precum si alte
specii de foioase ce imbogatesc peisajul.In timpul taierilor intermediare trebuie proiectate drumurile de
scos materialul lemnos.Aceste drumuri trebuie sa fie vizibile de la drumul public si sa sa mearga
paralel cu acesta.
3.6 IMBUNATATIRI ADUSE PADURII
Drenajul solurilor umede si turbariilor,operatie ce a inceput in anul 1970,a avut efectul cel mai
mare asupra cresterii arboretului.Cresterea anuala a padurilor Finlandeze a crescut prin drenaj cu 11
milioane m3 .Fetilizarea este o alta operatie necesara pe solurile umede si deficitare in elemente
nutritive.Elagajul artificial practicat mai ales in arboretele de molid a adus o imbunatatire a calitatii
masei lemnoase.Drumurile forestiere au redus mult costurile de exploatare sitransport.Acccesibilitatea
padurilor finlandeze este de 15m/ha in Sudul Finlandei si 12m/ha in Nordul Finlandei.
3.6.1 Drenarea turbariilor.
3.6.1.1 Notiuni introductive
Inca de la inceputul secolului al 19 –lea s-a inceput aceasta activitate pentru inbunatatirea
cresterii arborilor de pe aceste statiuni.Inainte de al doilea razboi mondial drenurile se realizau
manual.Dar evolutia metodelor de realizare a drenurilor a fost rapida,dupa cum se poate vedea in
graficul nr. 19,care prezinta si marimea suprafetele care au fost drenate prin diferite procedee:
Graficul nr.19.
- 46 -
PROIECT DE DIPLOMA
Dupa cum se poate vedea pe grafic actualmente,inca din anii 70, procedeul tehnologic prin
care se executa drenurile este cel cu escavatorul.
Ferma prezinta 14 parcele drenate,toate insumand o suprafata de 19,9 ha,dupa cum urmeaza in
tabelul nr.18:
Drenajul Nr.parcela Suprafata parcelei

9 67 2.1
9 65 0.6
9 63 1
9 60 3.6
9 57 1.1
3 20 1
3 23 1
9 54 0.5
9 50 4.4
3 56 1.5
9 49 0.8
8 55 1.2
3 30 0.4
9 51 0.7
Tabelul nr.18.
Unde: -3-sol mineral drenat
-8-teren ce prezinta drenuri de 5-20 ani
-9-teren ce prezinta drenuri de mai mult de 20 de ani
Lungimea totala a drenurilor pe aceste parcele este de 8 km de drenuri.
3.6.1.2 Tehnici de drenaj:
Operatia de drenaj necesita realizarea de proiecte care acopera mai multe proprietati
particulare,in care se analizeaza staiunea si tehnicile cele mai avantajoase de drenaj.Metoda consta in
construirea de drenuri principale de contur care sunt amplasate in cotele cele mai joase ale terenului si
dispuse paralel la distanta de 30-50 m si adinci de 70-90 cm si late la partea superioarade 150-
200cm.Intre aceste drenuri principale se amplaseaza drenuri de ordinul 2.O schita a retelei de drenaj se
poate observa in pozele de mai jos:
- 47 -
PROIECT DE DIPLOMA
In cele doua schite prezentate mai sus se pot observa dispozitia elementelor retelei de drenaj ,cum ar fi:
-drenurile principale
-drenurile secundare
-trepte de cadere:break in ditch
-gropi de sedimentare:sediment pit
-bazine de sedimentare:sedimentation basin
-dren de distributie:distribution ditch
-zone de scurgere prin inundare:over flow area
-colectorul care de obicei este un curs de apa:watercourse.
Astazi se folosesc excavatoare pentru realizarea de drenuri,existand mai multe tipuri

constructive si tot acestea se folosesc la operatia de curatire a drenurilor.
Ultimul tip de masina,care se foloseste recent in majoritatea lucrarilor de drenaj ,prezinta un

randament mai mare de lucru realizand simultan doua canale de drenaj.
- 48 -
PROIECT DE DIPLOMA
Unde grosimea stratului de turba este mic,ca in Nordul Finlandi,se mai foloseste cu secces
plugul in agregat cu travtorul pentru realizarea drenurilor.
3.6.1.3 Metode de sedimentare
Masurile de sedimentare sunt necesare deoarece pe aceste statiuni,mai ales in turbarii drenate
unde apele, ce se evacueaza prin drenuri,transporta atat nutrienti,humus,cat si suspensii solide.Aceste
suspensi trebuie sedimentate cat posibil cat mai aproape de sursa.Alegerea metodei si a dimensiunii
sistemului de sedimentare depinde de topografia terenului si de activitatile ce se executa pe aceste
statiuni.Alti factori ce trebuie luati in considerare la alegerea metodei de sedimentare sunt
predispunerea solului la eroziune si suprafata de colectare a apelor.
Avem urmatoarele metode:
 Scurgerea prin inundare:este o metoda careia trebuie sa-i dam prioritate,fiind si cea mai
economica.Aceasta metoda are suces in turbarii unde s-a observat ca trei sferturi din
particulele in suspensie si substanta organica solubila cu nutrientii sunt sedimentate.Suprafata
de sedimentare (pe care se va scurge apa prin inundare) terbuie sa fie cam 1-2% din totalul
suprafetei de colectare a apelor.Panta terenului de sedimentare trebuie sa fie mai mica de
1%.Suprafata de colectare a apelor trebuie sa fie de maxim 30-50ha si apa ce se colecteaza
trebuie sa fie distribuita uniform pe suprafata de sedimentare.
Pentru a creste eficacitatea sedimentarii de obicei se recurge la combinarea metodei suprafetei
de sedimentare prin revarsare cu metoda bazinului de sedimentare,asa cum este aratat si in
schita retelei de drenaj.Astfel apa ce se scurge este condusa prima data printr-un bazin de
sedimentare de unde trece intr-un dren de distributie de unde va fi revarsat uniform pe
suprafata de sedimentare.Substanta solida in suspensie,cu exceptia materialelor fine va fi
depusa pe fundul bazinului de sedimentare.
 Gropile de sedimentare:Panta recomandata pentru drenuri este de 0.5-3(m/1000m) pentru a se
evita eroziunea.Dar in drenurile principale, ce colecteaza apa de la drenurile secundare ,trebuie
controlata scurgerea prin realizarea unor trepte de cadere,dar cel mai frecvent a unor gropi de
- 49 -
PROIECT DE DIPLOMA
sedimentare.Aceste gropi trebuie sa fie cu 1-1.5m mai adanci fata de drenul in care se
realizeaza.
 Bazinul de sedimentare
Se aplica cand exista un transport abundent de material in suspensie.Taluzurile bazinului nu
trebuie sa fie puternic inclinate pentru a da posibilitatea unui animal cazut in bazin sa iasa.Apa
ce se scurge prin bazin trebuie sa aibe viteza de 1-2cm/s pentru a favoriza
sedimentarea.Suprafata de colectare a apelor sa nu depaseasca 30-40 ha cand se realizeaza un
astfel de bazin.
O schita a bazinului de sedimentare este data mai jos,pe care se pot vedea si caracteristicile
constructive ale acesteia.
Dupa cum se vede in schita bazinului de sedimentare,acestea trebuie sa se aseze cu latura mare
(directia de scurgere a apei in bazin ) perpendicular pe directia liniei de cea mai mare panta,pentru a
determina o scurgere a curentului de apa in bazin de forma literei “U”,lucru ce favorizeaza
sedimentarea suspensilor purtate de curentul de apa pe peretii laterali ai bazinului.Dar totodata prin
aceasta deviere se realizeaza micsorarea vitezei curentului de apa in cadru bazinului,lucru ce
favorizeaza sedimentarea.Tot pe schita se poate observa sedimentarea diferitelor particule in functie de
dimensiunile acestora (pietris-gravel,nisip-sand,turba-peat,argila-silt).Dimensiunile elementelor de
constructie ale bazinului de sedimentare sunt date pe schita.
Intretinerea constructiilor de sedimentare
Pentru a prelungi eficienta acestor constructii se practica diferite operatii de intretinere.Starea

lor trebuie controlata in fiecare an pentru a repara anumitele defectiuni si deteriorari ce au aparut in
timpul functionarii acestora.Bazinul de sedimentatre trebuie golit de sedimente pana la aparitia unei
noi scurgeri.Cand bazinul se curata de sedimente acesta trebuie sa fie pe cat posibil uscat,lucru ce se
realizeaza prin constructiia unor praguri temporare.
- 50 -
PROIECT DE DIPLOMA
3.6.1.4 Masuri silviculturale implicate in compensatie cu lucrarile de drenaj
Drenajul se face pentru a regulariza conditiile de apa din sol .Drenajul este o cale de a
imbunatatii cresterile arboretelor de pe turbarii.Dar drenajul ca singura operatie aplicata ,nu este
suficienta,pentru realizarea unor rezultate bune trebuie corelata cu introducerea de taieri intermediare
sau de regenerare.Turbariile sarace din punct de vedere nutritiv necesita aplicarea de fertilizari pentru a
asigura stabilitatea culturii.Si in cazul turbariilor lipsite de padure se impune pe linga drenaj si operatia
de reimpadurire.Toate aceste operatii de drenaj,taieri intermediare,fertilizare,reimpadurire ,duc la
imbunatatirea cresterii arboretelor.S-au implementat diferite metode de regenerare in functie de
specie:pinul prin tratamentul arborilor mama si molidul prin tratamentul cu regenerare sub masiv.Mici
suprafete taiate ras de pe turbarii se pot regenera natural prin insemantarea naturala realizata de
arboretele vecine.Reimpadurirea se realizeaza prin doua metode:
 Plantatii in cazul molidului ,mesteacanului si pinului.
 Semanaturi in cazul pinului.
Semintele de pin se seamana in randuri sau pe bilon(brazda de plug).Molidul este plantat fie pe
brazda sau fie pe solul intact.Plantatiile tinere de molid sunt sensibile la ingheturi deci trebuie sa se
dezvolte sub adapostul unui arboret adapost care de obicei este de mesteacan ce apare imediat pe
statiuni fertile, imediat dupa drenaj.
3.6.1.5 Rezultatele drenajului:
Cresterea arborilor este influentata de climat si de statiune.Interrelatia intre temperatura anuala si

crestere este liniara pentru tipurile de statiuni unde molidul este dominant.Dar in tipurile de statiuni
unde pinul este dominant interrelatia intre parametri anteriori este de forma curba.
Cresterea in tipurile de turbarii virgine depinde in primul rind de regimul hidric al solului.
Diferenta intre cresterea arboretului pe statiuni drenate si cele nedrenate,pe acelasi tip de statiune,se
foloseste pentru calculul profitabilitatii drenajului.
h=Hb/k si Hb=A*P unde:

h=coeficientul probabilitatii
Hb=profitul brut
K= costul investitiei ce cuprinde:realizarea drenurilor,curatirea lor,fertilizari aplicate,posibile
impaduriri.
A= sporul de masa lemnoasa
P pretul pe picior
Limita minima a lui h se considera egala cu 1.2 pentru ca operatia de corectare a statiunii sa
merite din punct de vedere economic.
- 51 -
PROIECT DE DIPLOMA
3.6.1.6 Impactul silviculturii asupra apei de suprafata si apei freatice.
Activitatea silvica :drenajul,taierile practicate si regimul de pregatire a statiunii cauzeaza

schimbari asupra regimului hidrologic din ecosistemele forestiere.Aceste proceduri ,pe langa fertilizari
duc la schimbarea concentratiei apei scurse la suprafata si in profunzimea solului ce ajunge in final in
cursurile de apa si lacurile din prejur,lucru ce duce la cresterea productiei ecosistemelor
acvatice,astfel cursurile devenind eutrofice.
1.) Drenajul
Se practica in turbarii cu rolul de a imbunatatii regimul hidric a statiunii deci la imbunatatirea
cresterii arboretului.Odata realizate drenurile,acestea trebuie ingrijite prin curatirea periodica a
lor,lucru ce va duce intr-un timp la atingerea substratului mineral a fundului drenului,odata cu care se
favorizeaza aparitia eroziunii solului mineral.Eroziunea solului mineral depinde de compozitia sa
granulometrica,astfel cele nisipoase,lutoase si argiloase sunt usor erodate,eroziune ce continua ani la
rand si mai ales in timpul scurgerilor de primavara.Pe turbariile cu strat de turba subtire se ajunge de la
prime escavare la substratul mineral,lucru ce mareste cantitatea de suspensii in apa ce se scurge prin
dren.In zonele de turbarie ,apa ce se revarsa in cursurile de apa sau lacuri are o culoare galbena-
bruna,datorita dizolvarii materialului organic in apa.Dreanjul padurii cauzeaza incarcarea humusului
in apa ce se scurge prin dren si de aici in emisar.Drenajul padurii s-a dovedit a avea doua directii in
privinta aciditatii apei ce se scurge.Drenajul turbariilor oligotrofice cauzeaza temporar descresterea
pH-ului in apa ce se scurge prin dren.In general drenarea duce la acidificarea apei ce se scurge prin
drenuri.Operatia de curatire a drenurilor pe turbarii cu strat de turba subtire si cu grenulatia fina a
substratului trebuie sa se realizeza in perioadele de cat mai mare uscaciune a statiunii.Pe turbariile cu
strat gros de turba curatirea drenurilor poate fi facuta si pe timpul iernii cand solul nu este inghetat in
adancime.
3.6.2 Pregatirea solului
Metodele de pregatire a statiunii sunt:incendierea,scarificarea in benzi,scarificare

totala,arat,mulcirea solului.Alegerea acestor operati ce urmeaza a fi aplicate unei statiuni trebuie sa se
faca in functie de proprietatile solului,topografia si locatia lor in raport cu cursurile de apa si rezervele
de apa freatica.Trebuie alese acele operatii care sa modifice cat mai putin structura solului.Printr-o
pregatire buna a statiunii se poate reduce eroziunea si transportul de nutrienti in afara statiunii.Dea
lungul cursurilor de apa trebuie lasata o zona tampon in care sa nu se aplice nici o operatie de pregatire
a statiunii.In cazul operatiilor de pregatire a solului din cadrul fermei Tahko se disting doua operatii de
baza:
-scarificarea
-mulcirea
Scarificarea solului se face cu scopul de a favoriza regenerarea naturala,determinand un contact mai
bun al semintelor diseminate cu solul.Operatia se practica,dupa cum se poate vedea si in lista
tratamentelor aplicate pe arborete pe o perioada de 20 de ani,pe solurile care prezinta un strat de
materie organica nedescompusa la suprafata solului,lucru care nu permite contactul semintelor cu
solul.
Mulcirea este operatia ce se realizeaza pe soluri fertile,unde invazia ierburilor si a speciilor
coplesitoare este mare.De aceea,intre randurile de puiati plantati se distribuie in special rumegus,de
care se dispune in cantitati mari,dar uneori se pun si benzi de polietilena sau diferite panouri.
3.6.3 Fertilizarea:
- 52 -
PROIECT DE DIPLOMA
Fertilizarea este necesara in statiuni oligotrofice cu scopul de a creste cantitatea de elemente

nutritive in solutia solului.Cand alegem arboretul pentru fertilizare, trebuie sa avem in vedere atat solul
cat si localizarea arboretului.Pentru a determina ce nutrienti si in ce cantitate sunt necesari pentru
fertilizare,solul trebuie supus unei analize.Arboretele pe statiuni cu sol mineral,infertile si cu
permeabilitate mare nu sunt fertilizate.La fel,nu se fertilizeaza arboretele de pe statiuni cu apa freatica
la adancime mica.Pentru fertilizarea statiunilor de pe turbarii se foloseste ca ferilizant fosforul ce se
dizolva incet in solutia solului.Unde este posibil alti nutrienti trebuie dati in forma similara.Trebuie
lasata o zona de cel putin 50 de metri latime intre suprafata ce se fertilzeaza si cursurile de apa si
lacuri.Pentru a prevenii spalarea nutrientilor de catre apa ce se scurge la suprefata,administrarea
fertilizantilor se face cand solul nu este inghetat.Fertilizantii trebuie imprastiati uniform pe suprafata.O
zona tampon trebuie lasata dea lungul drenurilor,pentru a prevenii poluarea apei ce se scurge prin
dren.In cazul suprafetei luate in analiza nu voi aplica operatii de ferilizare.
- 53 -
PROIECT DE DIPLOMA
CAPITOLUL 4
EXPLOATAREA PADURILOR
- 54 -
PROIECT DE DIPLOMA
4.1 EXPLOATAREA MATERIALULUI LEMNOS
Momentul de exploatatabilitate a arboretului se determina in functie de diametrul mediu al

arboretului si de varsta acestuia.Evident,momentul expoatabilitatii este influentat si de tipul de statiune
pe care se afla arboretul.Pentru determinarea exploatabilitatii arboretelor din Centrul Finalndei,pentru
principalele trei specii, se utilizeaza urmatoarele recomandari tabelul nr.19:
Tabelul nr.19.
Specia Tipul de statiune Diametrul mediu Varsta
MT 29-31 80-90
Pin VT 27-29 90-100

CT,CLT 25-27 110-120
OMT 28-30 80-90
Molid
MT 26-28 90-100
OMT 28-30 60-70
Mesteacan
MT 26-28 70-80
Mesteacan pufos OMT,MT 25-27 60-70
Evident,in Nordul Finlandei,varsta la care se exploateaza arboretele este mai mare si diametrul
la care se exploateaza arboretele este mai mic ca in cazul arboretelor din Centrul Finlandei,datorita
conditiilor mai vitrege de vegetatie.Astfel un arboret de molid de pe statiune de tip MT ,in nordul
Finalndei,se exploateaza cand diametrul este intre 26-29 cm si varsta intre 100-140.
De aceleasi recomandari am tinut cont in determinarea arboretelor exploatabile din cadrul
fermei Tahko.
Exploatarea arboretelor situate pe solurilor moi datorita umiditatii lor excesive nu este posibila
doar atunci cand acestea sunt inghetate si acoperite cu zapada.Productivitatea exploatarii si
transportului este ridicata la taierile rase cand cantitati mari de material lemons sunt concentrate pe o
suprafata mica.Suprafata arboretului ce urmeaza a fi taiata ras trebuie sa nu depaseasca mai mult de 2
ha in Sudul Finlandei ,in nord limita fiind mai mare.In Finlanda arboretele se exploateaza folosind
metoda sortimentelor definitive,trunchiurile fiind taiate la lungimile cerute de cumparator ,operatia
realizandu-se la cioata.Avantajul acestei metode este ca lemnul poate fi scos fara sa produca mari
vatamari arborilor ramasi si solului.
Indiferent de tratamentul aplicat arboretului,metoda de exploatare este aceeasi si se realizeaza
cu aceeleasi tehnologii.Prin aceleasi tehnologii intelegem utilizarea harvester-ului in operatia de
doborare si a forwarder-ului in operatia de adunat , scos si apropiat.Aceasta uniformitate a
tehnologiilor de recoltare se datoreaza reliefului aproape plan al terenurilor forestiere din Finlanda
,lucru ce usureaza accesibilitatea in arboret.Rotile harvesteri-lor sunt de 60-70cm pentru a reduce
presiunea asupra solului,deci compactarea lui.In pozele ce urmeaza voi prezenta unele modele de
harvestere si forwardere ce sunt folosite in momentul de fata:
- 55 -
PROIECT DE DIPLOMA
Harvester Forwarder
Procesorul (capul) harvesteru-lui
Procesorul harvesterului are rolul de a dobora arboreal,curata de craci, de al sectiona la

lungimea setata,de al insemna dupa calitatea materialului lemnos prin vopsire.Odata cu taierea cracilor
acestea sunt lasate in fata harvesterului,astfel se creeaza o saltea de craci cu rol de a micsora vatamarile
produse solului.
- 56 -
PROIECT DE DIPLOMA
Skider Ultima tehnologie in evolutia harvesterului
Skiderul realizeaza operatiile de adunat,scos prin semitarare,mai ales in cazul operatiunilor

culturale,cand spatiu in arboret este prea mic pentru a putea folosii harvester-ul si forwarder-ul.
Harvesterul cu picioare este inca in faza de experiment.
Autotren forestier
Autotrenul forestier este folosit la transportul bustenilor pe distante mari.
Acesibilitatea padurilor in finlanda este de 15 m/ha in sudul Finlandei si de 12 m/ha in nordul

Finlandei. Ferma luata in studiu prezinta o retea de drumuri forestiere de 2,008km lungime,ce a ce
inseamna o accesibilitate de 26,46 m/ha. Dupa cum se vede,aproapae toate padurile sunt
accesibile,constructia de drumuri forestiere fiind momentan sistata.
Posibilitatea teoretica ce ar trebui exploatata este egala cu cresterea anuala a padurilor.
Insa in Finlanda volumul de masa lemnoasa exploatata anual este cu 15% mai mic decat cresterea neta
anuala a padurilor.
4.2 EXPLOATAREA PRODUSELOR ACCESORII
- 57 -
PROIECT DE DIPLOMA
Recoltarea fructelor de padure si ciupercilor.

Cele mai importante fructe de padure si ciuperci comestibile din punct de vedere economic sunt:
 Vaccinium vitis-idaea: este in Finlanda cel mai important fruct de padure ce creste in general
pe soluri minerale cu pin.Este favorizat de cresterea iluminarii deci este abundent in zonele
unde se practica operatiuni silviculturale.Cam 1000 la 10.000 tone sunt culese in fiecare an
pentru uz comercial.Intr-un sezon de cules recolta poate ajunge la 300kg/ha .
 Vaccinium myrtillus:este una din cele mai comune specii in etajul arbustilor.Tipul de padure
Vaccinium myrtillus ocupa circa 23% din totalul suprafetei de padure din finlanda.Recolta
coacazului variaza in diferiti ani,dar in medie este peste 200kg/ha.Coacazul dispare in
suprafetele supuse regenerarii dar revine cand noul arboret s-a stabilit.
 Vaccinium oxycoccus:creste pe turbarii de diferite tipuri.Cea mai buna recolta este de
500kg/ha.O mare parte din productie ramane nerecoltata.Dar drenajul turbariilor a redus
numarul potential al statiunilor cu Vaccinium oxycoccus.
 Rubus idaeus:cele mai bune statiuni pentru acasta specie sunt zonele in regenerare pe statiuni
fertile si la margine de padure.Se utilizeaza doar pentru consumatie proprie.
 Rubus chamaemorus:este cel mai valoros fruct de padure din punct de vedere economic.In
multe suprafete din Nordul si Estul Finlandei este o sursa de venit pentru locuitori.Este o specie
de baza pe turbarii oligotrofice.In Lapland este cel mai important fruct de padure.Dar in Sud
drenajul pe suprafete mari a turbariilor a redus zonele de crestere ale acestei specii.
 Productia de ciuperci variaza annual in functie de conditiile climatice.Cele mai multe se
recolteaza din arboretele mature de pe statiunile fertile.Gyromitra esculenata este ciuperca ce
creste pe suprafetele in regenerare afectate de pregatirea solului.’
In tarile nordice,culegerea fructelor de padure si ciupercilor, intra in drepturile publice de a accesa
aceste suprafete forestiere din imediata vecinatate a locuintelor lor.
- 58 -
PROIECT DE DIPLOMA
CAPITOLUL 5
AMENAJAREA SI PLANIFICAREA PADURILOR
- 59 -
PROIECT DE DIPLOMA
5.1 INTRODUCERE
Utilizarea pe termen lung a resurselor forestiere necesita informatii despre conditiile din
padure,suprafata de padure ce o avem de gospodarit,alternative de dezvoltare viitoare,schimbari de
ecosisteme,etc.Prima inventariere nationala a padurilor(National Forest Inventori-NFI) a avut loc intre
anii 1921 si 1924.Primele trei inventarieri(NFI) au fost repetate la un interval de 15 ani.La inceputul
anilor 60 ,lucrarile de inventariere a padurilor a devenit o sarcina anuala.Metoda finlandeza de
inventariere (NFI) se bazeaza pe suprafete de proba sistematice.Metoda recenta de inventariere se
bazeaza pe exploatarea imaginilor satelitare (Landsat TM) si a hartilor digitale in aditie cu masuratori
terestre.DE asemenea s-au folosit si se folosesc fotogramele si stereogramele,prin exploatarea carora se
obtin multe date folositoare.
La sfarsitul anilor 60`,responsabilitatea de a urmari dezvoltarea,gospodarirea padurilor private
si realizarea amenajamentelor (regional management plans) a fost preluata de catre unitatile regionale
forestiere de administratie(Regional Forestry Board),care sunt in numar de 13 pe teritoriul
finlandei,Finlanda fiind impartita in 13 regiuni.Scopul acestei unitati administrative era de a creea
continuitate in inventarierea forestiera si realizarea amenajamentelor pentru padurile particulare cu un
ciclu de revenire de 10 ani.La inceputul aniilor 70`dezvoltarea tehnologica in domeniul calculatoarelor
si programelor si-a pus amprenta asupra inventarierii forestiere si amenajarii padurilor.Astfel metodele
de inventariere utilizate in acest scop au avut o evolutie ae la ALUE;TASOsi SOLMU.Ultima fiind
chiar metoda utilizata si astazi.In 1980 a aparut posibilitatea crearii hartilor digitale, care impreuna cu
sistemul de planificare SOLMU,au fost introduse intr-un sistem de planificare forestiera bazat pe date
GIS.Amenajarea padurilor private se bazeaza pe inventarieri de teren,arboret cu arboret.Asociatia
proprietarilor de padure locala (Forest Owner`s Association) vor primii amenajamentele pe regiuni
forestiere,incluzand datele de inventariere a padurilor din regiunea respsctiva si hartile amenajistice
gratuit de la unitatile regionale forestiere administrative.Aceste amenajamente reprezinta o suma
ordonata de date amenajistice individuale ale unitatilor de amenajare regionale.Amenajamentele
individuale(individual forest management plans),realizate pe unitati de amenajare regionale, sunt
realizate pentru toti proprietarii de padure interesati de aceste planuri,dar acestia trebuie sa plateasca
jumatate din pretul total de cost al planului.
In prezent pentru aproape 75% din padurile private sunt realizate amenajamente individuale
cu o vechime mai mica de 10 ani.Guvernul finlandez alocheaza fonduri anuale unitatilor regionale
forestiere de amenajare pentru inventarierea si planificarea regionala a padurilor private.Conceptul si
metodologia amenajarii padurilor in Finlanda este intr-o continua evolutie odata cu trecerea
timpului,evolutie ce ducela marirea costurilor de intocmire a amenajamentelor.Aceasta evolutie este
strans legata de evolutia tehnologica a sistemelor GIS si a tehnologiilor de teledetectie.
Managementul padurilor comerciale se bazeaza pe principiul ecologic,economic si social.Proprietarii
sunt invitati sa participe la lucrarile de planificare.Pentru aceasta participare a proprietarilor de padure
exista un act Environmental Guidelines Booklet Acts,ce ii face sa ia anumite decizii.Cele mai selective
perspective in privinta mediului sunt:biodiversitatea,multiplele folosinte ale padurii,amenajarea
peisajului.
Biodiversitatea forestiera
Include tot felul de variatii in ecosistemele forestiere ca:diferite tipuri de habitate,numarul de
specii si variatii genetice intraspecifice.Conservarea biodiversitatii in padurile Finlandei este un
obiectiv important.
Sunt trei nivele de biodiversitate in padure:
-varianta genetica a arborilor
-diversutatea floristica si faunistica
-diversitatea ecosistemica ce contin habitatele necesare speciei.
- 60 -
PROIECT DE DIPLOMA
Pentru mentinerea biodiversitatii,cand se marcheaza suprafetele de regenerare,trebuie sa se

tina cont de variatia naturala a situri-lor si sa se respecte pe cat de mult posibil.Acest lucru se
realizeaza prin lasarea unor perdele tampon,ce izoleaza biotopurile respective.Astfel mozaicul
habitatelor ce reprezinta sursa de biodiversitate se pastreaza.
Dupa cum se vede in poza de mai sus ,pentru conservarea biotopurilor si astfel a
biodiversitatii,se la perdele de protectie intre suprafetele in regenerare,pentru ca regenerarea sa decurga
individual.De asemenea se poate observa lucrarea de scarificare ce sa aplicat terenului in scopul
usurarii regenerarii naturale ,regenerare care se realizeaza prin lasarea unui numar de arbori,zisi
mama,in scopul insmantarii terenului.
Multiplele folosinte ale padurii

Fructele de padure ,ciupercile,vanatul si recreatia sunt cele mai populare forme ale multiplei
utilizari a padurii in Finlanda.
In cazul padurilor din Finlanda se disting urmatoarele functii ale acesteia:
 Productive:Produse accesorii ,lemn
 Protective :Climat,apa,sol
 Sociala : Peisaj,Mediu de trai,locuit, munca , recreere
 Culturala : Conservare naturala, estetic, simbolic
5.2 POLITICA FORESTIERA NATIONALA

- 61 -
PROIECT DE DIPLOMA
Telul principal al amenajarii padurilor este de a realiza o productie forestiera satisfacatoare

cerintelor pietii si de a asigura conservarea mediului,a diversitatii biologice,si a altor functii a
ecosistemelor forestiere.Politica forestiera finlandeza este realizata si se ghideaza prin deciziile politice
luate la nivelul Ministerului Agriculturii si Padurilor in concordanta cu Codul Silvic (Forest Act) din
1997 si a Actului de finantare a unei silviculturi durabile din 1997 (The Act of Financing a
Sustainable Forestry 1997).Cea dea doua asigura suport financiar pentru proprietarii particulari de
padure pentru activitati ca:reimpaduriri,operatiuni culturale in cazul arboretelor tinere,drenarea
suprafetelor de padure cu exces de apa,constructia de drumuri forestiere,protectia unor importante
ecosisteme forestiere.Noul cod silvic reglementeaza activitatile forestiere din toate padurile Finlandei
si in mod uniform pentru toate categoriile de proprietari.Telurile programelor realizate de unitatile
administrative regionale sunt intocmite printr-un proces de participare si a opiniei publice.
5.3 IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC
Silvicultura si industria forestiera reprezinta o mare parte din economia nationala.Produsele

forestiere si produsele finite,semifinite obtinute din acestea s-au ridicat la 80% din valoarea totala a
exporturilor din finlanda in 1950 si in zilele actuale reprezinta 40%.In domeniul silvic lucreaza
200.000 de oameni si o mare parte sunt din zonele rurale.Actual 64% din padurile Finlandei sunt in
proprietate privata neindustriala,24% sunt in proprietatea Statului,8% in proprietatea companiilor si
4% de catre alte grupuri de proprietari(asociatii).Sunt peste 300.000 de proprietari de padure si
suprafata medie pe care o detine un proprietar este aproximativ de 35ha.
5.4 ROLUL PLANIFICARII FORESTIERE IN AMENAJAREA

PADURILOR
Planificarea forestiera(amenajamentele) furnizeaza informatii de baza privind nivelul taierilor
permise,cand unde si cum au loc taierile.Amenajarea padurilor din Finlanda se realizeaza de catre
Unitatile forestiere administrativ regionale.Rezultatele acestei operatii sunt inventarierea padurilor si
harta amenajistica ce include toate arboretele propuse pentru diferite operatiuni culturale,tratamente
sau alte activitati silviculturale.Aceste planuri sunt realizate pe o perioada de 10 ani si 20 de ani in
nordul Finlandei.Continutul acestor planuri(amenajamente) sunt confidentiale si accesibile numai
proprietarilor de padure si personalului silvic responsabil cu acesta.
- 62 -
PROIECT DE DIPLOMA
5.5 AMENAJAREA SI PLANIFICAREA PADURILOR PRIN SISTEMUL DE

PLANIFICARE “SOLMU”
Acesta fiind si sistemul de planificare si amenajare ce l-am folosit in cazul padurii particulare
luate in studiu.Planificarea padurilor prin sistemul SOLMU a fost realizat pentru amenajarea
paduriilor bazate pe tehnologii moderne de GIS.Cu acest sistem de planificare este posibila realizarea
unor amenajamente de inalta calitate pentru detinatorii de padure.
Acest sistem de planificare a fost dezvoltat in perioada intre 1993-1997 de Centrul de
Dezvoltare Forestiera Tapio.Sistemul este folosit pentru realizarea de amenajarii multifunctionale la
nivel de detinator de padure.Prin multi-functionalitate intelegem relatia intre multiplele obiective ale
proprietarului de padure si utilizarea padurii.
Componentele si caracteristicile sistemului:
 Munca de teren pentru culegerea bazei de date
 Software pentu culegerea rapida a datelor
 Posibilitatea utilizarii planurilor precedente.
 Posibilitatea de a utiliza aerofotograme si imagini satelitare.
 Realizarea de hartii vectoriale cu diferite programe:MapInfo,ArcGIS,etc.
 Analiza geografica si tabelara a datelor de teren cu programele enumerate mai sus.
 Calculul si prognoza parametrilor silviculturali cu diferite programe,cel mai folosit fiind MONSU.
 Amenajamentele moderne trebuie sa contina:6 harti tematice, o harta amenajistica si 26 de tabele si
liste.
5.5.1 Munca de teren pentru culegerea bazei de date
Prima etapa in realizarea de amenajamente este munaca de teren,in urma careia se culege
culege baza de date necesare planificarii.Aceasta prima etapa se suprapune si cu utilizarea de planuri
precedente,precum si utilizarea de aerofotograme si imagini satelitare.Astfel,pentru planificarea
forestiera a padurii particulare supuse proiectarii,pentru culegerea bazei de date am parcurs prima
etapa ,munca de teren,in care am cules datele necesare pe care le-am inscris in fisa de inventariere data
mai jos.
Dupa cum se vede pentru completarea acestei fise de inventariere, este necesara utilizarea
sistemului de inventariere codificat SOLMU .Fisa este impartita ,dupa cum se vede, in mai multe sectii
in care se trec date,de la stanga la dreapta si de sus in jos, despre:
 Locatia si proprietarul fermei

 Informatii de baza despre statiune
 Tratamentele aplicate pina in acel moment
 Volumul de material lemnos pe specii.
 Metodele de regenerare ce se propun in functie de conditiile de teren
 Masurarea catorva arbori din arboret
 Informatii despre arborii uscati din arboret
 Alte date
- 63 -
PROIECT DE DIPLOMA
- 64 -
PROIECT DE DIPLOMA
Concomitent cu munca de teren ,pentru culegerea datelor,am utilizat si aerofotograma padurii

particulare luate in studiu,si planurile precedente.Dupa culegerea bazei de date am trecut la a doua
etapa de lucru, realizarea hartii vectoriale a teritoriului folosind programme ca MapInfo si
ArcGis.Astfel am luat harta amenajistica ce include si ferma Tahko si am digitizat-o,obtinand astfel
toate parcelele amenajistice componente ale fermei.Eventualele noi parcele amenajistice ,aparute
recent datorita schimbarii vechii folosinte ale acesteia,le-am reprezentat pe harta vectoriala digitizand
aerofotograma zonei de lucru,dupa cum apare in plansele atasate proiectului.
Odata realizata aceasta harta vectoriala,mai bine zis strat (layer) vectorial (georeferentiat) ce
contine ca figuri poligoane reprezentand exact parcelele fermei,am trecut la completarea tabelului de
atribute al acestui strat,in care se trece intreaga baza de date referitoare la ferma Kuvio.Pe langa primul
strat vectorial de tip polygonal,am trecut la realizarea stratelor vectoriale de tip linii(polyline)
reprezentand drumurile ce strabat ferma,reteaua de drenaj realizata in anumite arboreta din ferma, ce
prezinta exces de apa si curbele de nivel de pe ferma in studiu,cu scopul reprezentarii toponomiei
zonei de lucru.Astfel cu toata baza de date introdusa se pot obtine hartii interactive,cum sunt cele
atasate proiectului si se pot face interpretari cu privire la anumite” campuri” ale bazei de date,trecandu-
se astfel la a treia etape de analiza geografica si tabelera a datelor.
5.5.2 Calculul si prognoza parametrilor silviculturali cu programul “MONSU”
A patra etape este calculul si prognoza parametrilor silviculturali.Acesat etapa se realizeaza

folosind programul finlandez MONSU.Este un program de calcul prin optimizari a parametrilor
silviculturali ,fiind destul de raspandit in programele de amenajare si planificare forestiere din
Finland,fiind usor de utilizat si prezentand o interfata interactiva.Aceasta etapa consta in introducerea
bazei de date pentru a fi acesibila programului,iar prin operatii de fixare a telului si optimizare se
alcatuieste suita de operatii silviculturale optime,pentru fiecare arboret, in raport cu telul fixat.Dar
pentru alcatuirea acestei suite de operatii silviculturale optime,deci programul sa aiba de unde alege
varianta optima,este necesara propunerea, pentru fiecare arboret in parte,a mai multor variante de
operatii silviculturale,dupa cum se va arata.Programul de asemenea faciliteaza sortarea datelor si
redarea tabelara a acestora.
Dupa cum am spus mai sus,datele culese se introduc in fisierul nou creat „project 1“ prin intermediul
unei casute de dialog ,ca mai jos.De asemenea datele se introduc codificat dupa sistemul de
inventariere SOLMU.
In care:
-stand:arboret
-land clas.clasa de teren
-Stage of:stadiu de dezvoltare
-health:starea de sanatate
-steams:desimea la ha
- 65 -
PROIECT DE DIPLOMA
Odata introduse datele si salvate in fisierul “project 1” se poate trece la calculul si prognoza
parametrilor silviculturali.Printr-un simplu clik pe butonul “Compute” ,va determina aparitia
“descrierii parcelare”,echivalenta cu cea folosita in Romania,numai cu alta interfata,dand posibilitatea
vizualizarii si a padurii din parcela respective.
Un exemplu de astfel de fisa de descriere este prezentata mai jos pentru parcela amenajistica
nr.57.
- 66 -
PROIECT DE DIPLOMA
Unde:
-height-inaltimea
-age:varsta
-sawlog:sortiment pentru cherestea
-growth:cresterea
-stocking:desimea la hectar
-stand:arboret
Dar intr-o descriere mai sumara a parcelelor se apeleaza la descrierea parcelara sumara a
padurii particulare,care este de asemenea redactata de acest program.
In continuare voi prezenta descrierea parcelara sumara a padurii particulare:
5.5.2.1 Descrierea parcelara
TAHKO (Compartment description 2003)

____________________________________________________________________________
Stand 69 0.5 ha Sapling stand
Forest land Rather poor soil Mineral soil
Species Height Age Volume Sawlog Growth Stocking

m y m3/ha Stand m3/ha Stand m3/y/ha trees/ha
Pinus sylvestri 2.5 9.0 6 3 0 0 5.3 2991

All species 2.5 9.0 6 3 0 0 5.3 2991
____________________________________________________________________________
- 67 -
PROIECT DE DIPLOMA
Forest land Rather poor soil Waterlogged mineral so

All species 0.0 0.0 0 0 0 0 0.0 0

____________________________________________________________________________
Stand 35 0.3 ha Mature forest
Forest land Medium fertility Mineral soil

Picea abies 21.0 85.0 88 26 72 22 2.7 169

Pinus sylvestri 20.0 85.0 19 6 10 3 0.6 69
All species 20.8 85.0 107 32 82 24 3.2 238

____________________________________________________________________________

Picea abies 22.0 90.0 227 136 181 108 4.4 420
All species 22.0 90.0 227 136 181 108 4.4 420
____________________________________________________________________________
kuvio Compartment description 2003 Page 2

____________________________________________________________________________
Stand 67 2.1 ha Middle-aged
Forest land Rather poor soil Peat moor

Picea abies 14.0 86.0 143 301 35 74 5.0 1527

Betula pendula 12.0 86.0 27 57 0 0 0.7 513
All species 13.6 86.0 171 358 35 74 5.7 2040

____________________________________________________________________________
Stand 72 0.3 ha
Agricultural land
____________________________________________________________________________
Stand 71 6.3 ha
Agricultural land
____________________________________________________________________________
- 68 -
PROIECT DE DIPLOMA
Forest land Fertile Mineral soil

Picea abies 22.9 79.0 240 384 206 330 4.9 357
Pinus sylvestri 22.3 79.0 11 17 5 9 0.2 29
Betula pendula 20.2 79.0 8 13 2 4 0.2 31
All species 22.8 79.0 259 414 214 342 5.4 417
____________________________________________________________________________
Stand 74 0.8 ha
Agricultural land
____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________
Stand 68 0.6 ha Pole stand Unhealthy

Pinus sylvestri 8.0 25.0 75 45 0 0 7.5 1790
All species 8.0 25.0 75 45 0 0 7.5 1790

____________________________________________________________________________

Pinus sylvestri 2.5 8.0 4 2 0 0 1.9 3897

Betula pendula 3.0 8.0 1 0 0 0 0.3 482
All species 2.5 8.0 4 3 0 0 2.2 4379

____________________________________________________________________________
Stand 65 0.6 ha Seedling stand Rather healthy

Pinus sylvestri 0.2 2.0 0 0 0 0 0.0 1999

All species 0.2 2.0 0 0 0 0 0.0 1999
____________________________________________________________________________
- 69 -
PROIECT DE DIPLOMA
Stand 64 2.3 ha Pole stand

Pinus sylvestri 11.0 28.0 171 394 0 0 11.2 3210
All species 11.0 28.0 171 394 0 0 11.2 3210

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________
Stand 63 1.0 ha Seed/shelter wood Healthy
Forest land Medium fertility Peat moor

All species 0.0 0.0 0 0 0 0 0.0 0

____________________________________________________________________________
Stand 60 3.6 ha Pole stand Healthy
Forest land Poor soil Peat moor

Pinus sylvestri 14.6 45.0 133 478 24 87 6.0 1088

Picea abies 15.0 45.0 11 41 3 11 0.7 90
All species 14.6 45.0 144 519 27 98 6.7 1178

____________________________________________________________________________
Stand 38 0.9 ha Middle-aged Very unhealthy

Betula pendula 19.1 57.0 85 77 49 44 2.9 308

Picea abies 20.4 57.0 31 28 21 19 1.3 88
Pinus sylvestri 20.0 57.0 11 10 4 3 0.4 45
All species 19.5 57.0 128 115 73 66 4.6 441

____________________________________________________________________________
Stand 57 1.1 ha Middle-aged Healthy

- 70 -
PROIECT DE DIPLOMA
Picea abies 17.8 58.0 115 126 65 71 4.6 464

Betula pendula 16.0 58.0 75 83 16 18 2.4 367
All species 17.0 58.0 190 209 81 89 7.1 831

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

Pinus sylvestri 11.1 20.0 77 93 0 0 7.2 1420

Picea abies 10.4 20.0 47 57 0 0 5.1 918
Betula pendula 9.4 20.0 8 9 0 0 0.7 196
All species 10.7 20.0 132 158 0 0 13.0 2534

____________________________________________________________________________

Pinus sylvestri 14.7 34.0 126 253 49 99 7.1 849

Picea abies 14.8 34.0 13 26 5 10 0.9 88
Betula pendula 14.0 34.0 5 11 0 0 0.3 72
All species 14.7 34.0 145 290 55 109 8.3 1009

____________________________________________________________________________
Stand 61 0.4 ha Sapling stand Healthy

Pinus sylvestri 2.4 11.0 2 1 0 0 2.3 1310

Betula pendula 4.0 11.0 3 1 0 0 0.8 838
All species 3.0 11.0 5 2 0 0 3.0 2148

____________________________________________________________________________
Forest land Medium fertility Waterlogged mineral so

Picea abies 19.6 50.0 217 130 140 84 8.4 621
- 71 -
PROIECT DE DIPLOMA
Pinus sylvestri 18.6 50.0 25 15 13 8 0.8 76

Betula pendula 17.0 50.0 17 10 0 0 0.6 68
All species 19.3 50.0 259 155 153 92 9.8 765

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________
Stand 75 1.3 ha
Agricultural land
____________________________________________________________________________

Picea abies 16.6 63.0 40 8 25 5 1.8 191

Pinus sylvestri 17.3 63.0 46 9 25 5 1.6 213
Betula pendula 16.2 63.0 35 7 10 2 1.2 185
Acer sp. 15.8 63.0 3 1 0 0 0.0 23
All species 16.7 63.0 124 25 60 12 4.6 611

____________________________________________________________________________

All species 0.0 0.0 0 0 0 0 0.0 0

____________________________________________________________________________
Stand 78 1.1 ha
Building site
____________________________________________________________________________
Forest land Fertile Minel soil with ditche

Picea abies 25.0 74.0 270 270 222 222 4.9 380
Pinus sylvestri 24.4 74.0 45 45 38 38 1.0 64
All species 24.9 74.0 315 315 260 260 5.9 444
____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________
- 72 -
PROIECT DE DIPLOMA
Stand 39 1.3 ha Mature forest Healthy

Picea abies 25.2 88.0 177 230 156 203 2.7 214
Pinus sylvestri 24.5 88.0 64 84 54 70 1.3 89
Betula pendula 24.3 88.0 10 13 3 4 0.1 31
All species 25.0 88.0 251 327 213 277 4.2 334
____________________________________________________________________________

Picea abies 24.8 70.0 299 240 266 213 5.5 366
Pinus sylvestri 24.0 70.0 83 66 67 53 1.8 120
All species 24.6 70.0 383 306 333 266 7.2 486
____________________________________________________________________________
Stand 73 0.4 ha
Agricultural land
____________________________________________________________________________

All species 0.0 0.0 0 0 0 0 0.0 0

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________
Stand 24 0.5 ha Seedling stand Unhealthy

Picea abies 1.0 3.0 0 0 0 0 0.1 4298
All species 1.0 3.0 0 0 0 0 0.1 4298

____________________________________________________________________________
- 73 -
PROIECT DE DIPLOMA
Forest land Fertile Minel soil with ditche

Picea abies 18.7 59.0 198 198 86 86 7.2 903

Pinus sylvestri 17.6 59.0 26 26 0 0 0.8 137
All species 18.6 59.0 224 224 86 86 8.0 1040

____________________________________________________________________________

Picea abies 24.6 86.0 270 162 222 133 4.1 420
Pinus sylvestri 25.4 86.0 44 26 34 20 0.8 61
All species 24.7 86.0 314 188 256 153 4.9 481
____________________________________________________________________________
Stand 19 0.3 ha Sapling stand Rather healthy

Betula pendula 6.2 15.0 19 6 0 0 6.0 4688

Picea abies 5.3 15.0 1 0 0 0 0.3 161
All species 6.1 15.0 20 6 0 0 6.3 4849

____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

Picea abies 21.9 74.0 230 230 187 187 5.4 379
Pinus sylvestri 20.2 74.0 19 19 7 7 0.5 84
Betula pendula 18.6 74.0 9 9 0 0 0.2 69
All species 21.6 74.0 258 258 195 195 6.1 532
____________________________________________________________________________

- 74 -
PROIECT DE DIPLOMA
Picea abies 25.0 80.0 275 303 225 247 4.3 389
Pinus sylvestri 24.0 80.0 51 56 39 43 1.0 83
Betula pendula 22.8 80.0 10 11 1 1 0.2 42
All species 24.8 80.0 336 370 265 292 5.5 514
____________________________________________________________________________
Stand 76 1.2 ha
Agricultural land
____________________________________________________________________________
Stand 34 0.8 ha Seedling stand Healthy

Birch (visa) 1.0 2.0 0 0 0 0 0.0 1299
All species 1.0 2.0 0 0 0 0 0.0 1299

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________
Stand 54 0.5 ha Sapling stand Unhealthy

Betula pubescen 3.3 7.0 17 8 0 0 2.5 3705

Pinus sylvestri 2.2 7.0 1 0 0 0 6.1 2258
All species 2.9 7.0 17 9 0 0 8.6 5963

Betula pendula 2.5 6.0 4 20 0 0 2.3 8773

Acer sp. 2.0 6.0 1 4 0 0 0.3 3942
All species 2.3 6.0 5 24 0 0 2.5 12715

____________________________________________________________________________
Forest land Rather poor soil Minel soil with ditche

- 75 -
PROIECT DE DIPLOMA
Betula pendula 3.7 6.0 6 9 0 0 2.4 3813

Pinus sylvestri 1.8 6.0 0 0 0 0 0.1 1294
All species 3.4 6.0 6 9 0 0 2.5 5107

____________________________________________________________________________

Pinus sylvestri 12.1 30.0 174 139 0 0 10.4 2382

Picea abies 12.0 30.0 11 9 0 0 0.8 152
All species 12.1 30.0 185 148 0 0 11.2 2534

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

Picea abies 16.9 66.0 179 143 62 50 6.6 1075

Betula pendula 14.0 66.0 27 22 0 0 0.8 220
All species 16.4 66.0 206 164 62 50 7.4 1295

____________________________________________________________________________
Forest land Medium fertility Waterlogged mineral so

Picea abies 17.6 119.0 177 141 104 83 3.5 616

Betula pendula 16.8 119.0 6 5 0 0 0.1 73
All species 17.6 119.0 183 146 104 83 3.6 689

____________________________________________________________________________

Betula pendula 2.0 6.0 11 20 0 0 0.7 44115

Acer sp. 1.6 6.0 1 2 0 0 0.1 9650
All species 1.9 6.0 12 22 0 0 0.7 53765

____________________________________________________________________________
- 76 -
PROIECT DE DIPLOMA

Picea abies 0.9 5.0 0 0 0 0 0.1 8266
All species 0.9 5.0 0 0 0 0 0.1 8266

____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

Picea abies 22.1 73.0 198 475 145 348 4.8 394
Pinus sylvestri 21.4 73.0 29 70 20 48 0.7 63
Betula pendula 21.0 73.0 7 17 1 2 0.2 39
All species 22.0 73.0 234 562 166 398 5.7 496
____________________________________________________________________________

Picea abies 18.6 59.0 161 129 85 68 6.2 670

Betula pendula 17.3 59.0 26 21 8 6 0.8 128
All species 18.4 59.0 187 150 93 74 7.0 798

____________________________________________________________________________

Picea abies 16.0 60.0 231 162 89 62 9.1 1474
All species 16.0 60.0 231 162 89 62 9.1 1474

____________________________________________________________________________
Stand 77 2.2 ha
Agricultural land
____________________________________________________________________________
- 77 -
PROIECT DE DIPLOMA

____________________________________________________________________________

Picea abies 2.0 10.0 1 0 0 0 0.4 3593
All species 2.0 10.0 1 0 0 0 0.4 3593

____________________________________________________________________________
Forest land Rather poor soil Altering peatland

Pinus sylvestri 1.9 4.0 1 1 0 0 0.4 3225

Betula pendula 2.0 4.0 1 1 0 0 2.6 2750
All species 1.9 4.0 1 2 0 0 3.0 5975

____________________________________________________________________________

Betula pendula 2.5 6.0 7 13 0 0 0.3 9025

Picea abies 1.5 6.0 1 3 0 0 0.1 13616
Acer sp. 1.5 6.0 8 16 0 0 0.4 75392
All species 1.9 6.0 17 31 0 0 0.7 98033

____________________________________________________________________________

Betula pendula 18.0 45.0 73 37 31 16 3.8 458
All species 18.0 45.0 73 37 31 16 3.8 458

____________________________________________________________________________
- 78 -
PROIECT DE DIPLOMA

____________________________________________________________________________

Picea abies 18.0 60.0 240 288 133 159 8.4 1018
Betula pendula 17.8 60.0 21 26 9 11 0.6 101
All species 18.0 60.0 262 314 142 170 9.0 1119
____________________________________________________________________________
Forest land Medium fertility Minel soil with ditche

Picea abies 15.0 40.0 211 84 43 17 11.8 1818

Pinus sylvestri 14.5 40.0 9 3 4 2 0.4 74
All species 15.0 40.0 219 88 47 19 12.2 1892

____________________________________________________________________________

Picea abies 25.0 85.0 256 256 199 199 4.2 458
Pinus sylvestri 23.5 85.0 22 22 7 7 0.5 88
All species 24.9 85.0 279 279 206 206 4.6 546
____________________________________________________________________________

Picea abies 18.7 62.0 199 179 126 114 6.9 587
Pinus sylvestri 18.0 62.0 9 8 2 2 0.3 46
Betula pendula 17.0 62.0 19 17 0 0 0.5 78
All species 18.5 62.0 226 203 129 116 7.7 711
____________________________________________________________________________
- 79 -
PROIECT DE DIPLOMA

____________________________________________________________________________

Betula pendula 1.0 2.0 0 0 0 0 0.1 2139
All species 1.0 2.0 0 0 0 0 0.1 2139

____________________________________________________________________________

Betula pendula 2.5 6.0 4 4 0 0 1.5 11029

Pinus sylvestri 1.4 6.0 0 0 0 0 0.1 2873
Acer sp. 1.4 6.0 0 0 0 0 0.2 6465
All species 2.0 6.0 4 4 0 0 1.7 20367

____________________________________________________________________________

Pinus sylvestri 5.6 13.0 60 42 0 0 10.4 4343

Betula pendula 7.2 13.0 19 14 0 0 3.3 1483
All species 6.0 13.0 80 56 0 0 13.7 5826

____________________________________________________________________________

Picea abies 17.5 34.0 102 82 37 29 6.8 543

Betula pendula 16.6 34.0 45 36 0 0 2.4 286
All species 17.2 34.0 147 118 37 29 9.2 829

____________________________________________________________________________
- 80 -
PROIECT DE DIPLOMA

____________________________________________________________________________
Forest land Medium fertility Peat moor

Betula pendula 4.5 11.0 17 12 0 0 3.9 3668

Pinus sylvestri 3.0 11.0 8 6 0 0 1.9 2668
All species 4.0 11.0 25 18 0 0 5.9 6336

____________________________________________________________________________
5.5.2.2 Structura padurii din cadrul fermei Tahko
Dupa ce s-au prezentat toate arboretele in parte se poate trece la o analiza globala a intregii
paduri private in legatura cu structura acesteia.Pentru aceasta cu ajutorul acestui program se pot obtine
urmatoarele elemente structurale ale padurii:
1. Structura pe clase de varsta:
Aceasta structura este data in tabelul nr.20:
Tabelul nr.20.
Dupa cum se poate observa din totalul de suprafata forestiera a fermei,de 62.3 ha,ponderea cea
mai mare o ocupa arboretele din clasa a-1-a de varsta,urmata de cea din clasa a-3-a de varsta.Din
prima clasa de varsta nu se poate spera la un venit iminent,ci se va realiza o investitie mai de graba
prin realizarea de curatiri si degajari.Unde se poate astepta la un venit,este ce din arboretele declasa a-
- 81 -
PROIECT DE DIPLOMA
3-a de varsta in care in urma rariturilor se poate valorifica masa lemnoasa.Nu mai vorbim de clasele
superioare de varsta in care se vor aplica tratamente in urma carora se realizeaza posibilitatea de
produse principale.
Graficul nr.20.
Dupa cum se vede in graficul nr.20,se reda structura padurii pe clase de varsta,prognozandu-se
aceasta structura si pe cele doua decenii de amenajare.Dar dupa cum se vede nu se merge pe o
normalizare a structurii padurii si aceasta cauza se datoreaza mai ales factorilor economici,dupa cum
voi explica mai jos.Pana recent sa mers pe o taxare forestiere a proprietarilor de padure dupa suprafata
de baza pe care o detin,lucru care era in favoarea lor.Dar conform noi legislatii,pana in anul 2005 toate
padurile particulare din Finlanda trebuie sa treaca la noul sistem de taxare,in functie de venitul net
(intrari) lucru care este in defavoarea proprietarului de padure.Din aceasta cauza in aceasta
perioada,pana in 2005,proprietarul fermei Tahko,va merge pe o exploatare mai intense,putand zice
chiar precoce,a arboretelor cu scopul sa scape de noua taxare.Bineinteles caci grabirea exploatarii
arboretelor se va face conform normelor in vigoare,privind arboretele ce pot fii exploatate.Din aceasta
cauza in aceasta perioada se va neglija grija normalizarii structurii padurii.
2. Structura pe specii a arboretelor:
2.1 Structura pe specii in functie de ponderea in volum pe sortimente de masa lemnoasa:
Aceasta structura este redata in tabelul nr.21. si graficul nr.21,redate pentru intreaga ferma sau numai
la hectar.
Unde:
-sawlog:sortiment de lemn pentru cherestea
-pulpwood:sortiment de lemn pentru celuloza
- 82 -
PROIECT DE DIPLOMA
Tabelul nr.21.
Graficul nr.21.
Dupa cum se poate observa in tabelul nr.21 si graficul nr.21,molidul este specia
predominanta,urmata de pin,de mesteacan si ceva mesteacan pofos si artar.Iar in cazul molidului
sortimentul ce se poate obtine in cantitati mari este cel de cherestea,circa 3155 m3,urmat de
sortimentul pentru celuloza.In cazul pinului,datorita dimensiunilor mai mici pe care le
realizeaza,sortimentul preponderant ce se poate obtine este cel de lemn pentru celuloza,de circa
1332m3.
- 83 -
PROIECT DE DIPLOMA
2.2 Structura pe specii in functie de clasa de fertilitate a statiunii si numar de arbori :
Aceasta structura este reprezentata in graficul nr.22 si este data pe intreaga ferma sau numai la hectar.
Graficul nr.22.
Unde:
-stocking:numar arbori la hectar
-fertile soil:sol fertil
-Medium fertility:fertilitate mijlocie
-rather poor soil:sol mai sarac
-poor soil:sol sarac
Dupa cum se poate observa in graficele de mai sus,speciile sunt repartizate dupa cerintele lor
ecologice pe diferite tipuri de sol cu fertilitati diferite.Astfel,artarul fiind foarte pretentious la conditile
de sol,se intalneste in mare parte pe solurile fertile,la fel ca si molidul care necesita soluri ferile.In
schimb,pe soluri mai putin fertile si chia sarace,ponderea cea mai mare o ocupa pinul si mesteacanul.
2.3 Structura pe specii in functie de clasa de fertilitate a statiunii si cresterea:
Acesta structura este redata in graficul nr.23,atat pe intreaga ferma cat si la hectar.
Dupa cum se poate observa in graficul nr.23,pe solurile fertile si medium fertile,molidul are cresteri
mari,pe cand pe soluri sarace,cresterea molidului este mica.In schimb,pe soluri sarace pinul prezinta
cresteri mari,dupa cum ii sunt si cerintele ecologice.De aceea in regenerarea arboretelor trebuie sa se
tina cont de speciia principala de baza pe care o promovam,pentru a realiza o coreletie buna intre
fertilitatea solului si cerintele ecologice ale speciei pe care o promovam.Dar dupa cum se poate
observa ,in cadrul fermei Tahko speciile sunt distribuite aproape perfect dupa cerintele lor
ecologice,lucru realizat prin gospodaririle anterioare.
- 84 -
PROIECT DE DIPLOMA
Graficul nr.23.
2.4 Structura pe specii in functie de clasa de fertilitate a statiunii si volum:
Aceasta structura este redata in graficul nr.24,atat la nevelul fermei cat si la hectar.
Graficul nr.24.
Se poate observa caci intre acest grafic si cel precedent exista o stransa corelatie,adica pe
solurile optime pentru o specie,acesta prezinta si volumele mari in raport cu volumul de masa
lemnoasa pe statiunile cu anumita fertilitate.
- 85 -
PROIECT DE DIPLOMA
3.Clasele de fertilitate ale statiunilor in raport cu suprafata:
Acesta repartizare a claselor de fertilitate a statiunilor in raport cu suprafata este data in graficul nr.25.
Graficul nr.25.
Solurile fertile,de fertilitate mijloaie si solurile mai sarace,ocupa o pondere asemanatoare in

cadrul Fermei Tahko.Acest lucru ne indeamna sa promovam atat molidul pe solurile fertile ,cat si pinul
pe solurile mai sarace.Mesteacanul se poate introduce in amestec cu primele doua specii,avand rol
ameliorator de statiune.
4. Structura padurii in functie de stadiul de dezvoltare:
4.1 Stadiu de dezvoltare in raport cu suprafata ocupata:
Aceasta structura este redata in graficul nr.26.

Unde.
-seedling stand:stadiu de plantula-semintis
-sapling stand:faza de desis
-pole stand:faza de prajinis ,paris
-middle aged:stadiu de codru tanar
-mature forest:stadiu de codru mijlociu (matur)
-seed/shelter wood :stadiu de arboret de insamantare sau de adapost.
- 86 -
PROIECT DE DIPLOMA
Graficul nr.26
Stadiul de dezvoltare a arboretelor din cadrul fermei Tahko se repartizeaza destul de

uniform,lucru ce va duce la o continuitate in recoltarea unui volum egal al masei lemnoase
(posibilitate) pe perioadele de amenajare si o continuitate in regenerare.Cu putin efort se poate
conduce padura la o structura normala (suprafete egale in functie de clasele de varsta) ce satisface atat
cerintele ecologice cat si cele economice (continuitatea in recoltare)
4.2 Stadiul de dezvoltare raportat la volumul de material lemnos:
Aceasta structura este redata in graficul nr.27,raportata atat la intreaga ferma cat si la hectar.
Se poate observa caci in stadiul de arboret matur si varsta mijlocie(codru tanar) molidul detine
ponderea principala in raport cu volumul de material lemnos,pinul avand o pondere mai mica.Acest
lucru va duce ,in peioada de 20 de ani de amenajare,la cercetarea pietei de lemn de molid,de care
dispunem in cantitati.Pinul detine pondere in arboretele din stadiu de prajinis,deci,numai pe viitor ne
putem gandii la valorificarea acestuia.
- 87 -
PROIECT DE DIPLOMA
Graficul nr.28
4.3 Stadiul de dezvoltare raportat la volumul de masa lemnoasa de diferite sortimente la

hectar si cresterea medie a arboretelor dintr-un anumit stadiu de dezvoltare:
Aceasta structura este redata in tabelul nr.22
Tabelul nr.22.
- 88 -
PROIECT DE DIPLOMA
Unde:
-forest land:teren forestier
-building site:teren cu constructii
In raport cu cresterea se poate observa,in graficul nr.29, caci arboretele din stadiul de prajinis si
paris prezinta cresterea cea mai mare,cu o medie de 9 m3/ha/an,urmat de stadiu de codru tanar si codru
mijlociu.
Graficul nr.29.
Este de inteles caci in cazul arboretelor varstnice se pot obtine diferitele sortimente de material
lemnos,cum ar fi cel de cherestea,care detine ponderea cea mai mare in cazul arboretelor de molid
ajunse la exploatare.Pinul avand diametre mai mici la exploatare va duce la obtinerea unei cantitati mai
mici de lemn de cherestea si mai mult in cadrul lemnului de celuloza(pentru industria hartiei).
4.4 Stadiul de dezvoltare in raport cu cresterea pe specii:
Aceasta structura se reprezinta in graficul nr.30,atat pe intreaga suprafata a fermei cat si la hectar.
Dupa cum se poate observa,pinul prezinta cresteri mari in satdiul de prajinis-paris si cresteri mai mici
la varste mai mari.Pe cand molidul prezinta cresteri mari in stadiul de codru tanar si mijlociu.Iar
mesteacanul prezinta cresteri mari in stadiul de desis.deci,se poate vedea corelatia intre specie si
ecologicul ei.
- 89 -
PROIECT DE DIPLOMA
Graficul nr.30.
4.5 Stadiul de dezvoltare in raport cu suprafata de baza:
Aceasta structura este redata in graficul nr.31,atat pe intreaga suprafata a fermei cat si la hectar.
Tabelul nr.31.
- 90 -
PROIECT DE DIPLOMA
Dupa cum molidul este preponderent in stadiile de codru tanar si mijlociu,acesta va prezenta si
pondere mare in suprafata de baza raportata la aceste stadii.Pe cand pinul prezinta pondere mare in
raport cu suprafata de baza a arboretelor din stadiul de paris-prajinis.
5. Sortimentele de lemn in functie de tipul de fertilitate a statiunii:
Aceasta structura se reda in tabelul nr.23,atat pentru intreaga suprafata a fermei cat si la hectar.
Tabelul nr.23.
Se observa caci volumul de masa lemnoasa prezinta valoarea cea mai mare pe soluri
fertile,urmata de solurile mijlociu fertile si pe cele mai putin fertile.Aceasta distributie se coreleaza cu
distributia tipurilor de fertilitati in raport cu suprafata ocupata de acestea in cadrul fermei Tahko si cu
distributia tipurilor de fertilitati ale statiunii in raport cu stadiul de dezvoltare.
- 91 -
PROIECT DE DIPLOMA
5.5.2.3 Tratamentele propuse arboretelor din cadrul fermai Tahko
Dupa ce ne-am facut o idee despre structura padurii particulare supuse proiectarii,putem trece la
propunerea de lucrari silviculturale necesare fiecarui arboret in parte. Pentru a realiza o simulare a
tuturor acestor lucrari silviculturale pentru fiecare arboret in parte,se intra in meniul ”Tratamente” in
care se alege comanda ”inceperea unei noi simulari”.Dar pentru a incepe cu adevarat noua
simulare,adica de propuneri de mai mult versiuni de lucrari pentru fiecare arboret trebuie stabiliti
anumiti parametrii,ca:
 Anul de incepere a planificarii,care este in cazul nostru 2003.
 Perioada de planificare,care la noi este de 20 de ani cu doua subdiviziuni de 10 ani.
 Regiunea in care se afla padurea particulara, in cadrul tarii.
 Pretul masei lemnoase pe sortimente:
unde:
-log:bustean pentru cherestea
-pulp:ssortiment pentru celuloza
-waste:resturi de exploatare
 Costul tratamentelor:
Unde:
-Thinning:rarituri
-pole stand thinning:raritura in prajinis
-Thin to wide spacing:rarire de largire a
spatiului de crestere(taiere preparatory)
-Seed tree cut:tratamentul arborilor
mama.
-Clear cut with standards:tratamentul
taierilor rase cu reserve.
Dar preturile ce se vad nu reprezinta

costul lucrarii,ci pierderile financiare la
aplicarea lucrarii in raport cu taierile
rase.Dupa cum se vede tratamentul taierilor
- 92 -
PROIECT DE DIPLOMA
rase se considera sistem de referinta in raport cu costul lucrarilor,ele fiind considerate cele mai
economicoase.
 Dimensiunile sortimentelor de lemn ce sunt cerute de cumparator:
 Culoarea arborilor,pentru a evidentia mai bine amestecurile in pozele virtuale ale arboretelor.
Dupa ce s-au stabilit acesti parametrii se trece la simularea de tratamente,in care in functie de
descrierea parcelara si realitatile din teren se propun diferite variante de lucrari silviculturale pe cei 20
de ani pentru fiecare arboret,ca mai jos:
- 93 -
PROIECT DE DIPLOMA
Astfel putem sa propunem un numar nelimitat de variante de complexe de lucrari pentru

fiecare arboret.Iar programul MONSU ,dupa ce stabilim telurile si obiectivele pe cei 20 de ani si
aratam sensul in care dorim optimizarea,ne va alege pentru fiecare arboret varianta optima ceruta de
noi.In concluzie,dupa ce am realizat pentru toate arboretele operatia de simulare se trece la stabilirea
obiectivelor si telurilor pe cei 20 de ani pentru padurea particulara aflata in planificare.Astfel in meniul
“planificare forestiera “ alegem metoda “HERO” de planificare,fiind cea mai utilizata pentru padurile
din Finlanda.In cazul acestei metode de planificare vom stabilii telurile dupa cum se vede si in casuta
de dialog de mai jos:
Dupa cum se vede avem numeroase obtiuni,dar in cazul acestei padurii particulare am ales ca
teluri principale ,pe cei 20 de ani,volumul de material lemons si profitul banesc,dupa cum se vede si in
casuta de dialog cum sunt marcate telurile alese.
Odata alese telurile,trebuie sa stabilim importanta fiecarui tel pe aceste perioade,existand o
scara a importantei de la 1 la 10,precum se vede in casuta de dialog de mai jos am ales o importanta a
telului de realizare de masa lemnoasa in primii 10 ani de 8 si in urmatorii 10 ani de 6,iar telul de a
obtine profit pe cei 20 de ani are importanta de 6.
- 94 -
PROIECT DE DIPLOMA
Dupa alegerea telului si a importantei in raport cu celelalte teluri,se trece la stabilirea valorii
fiecarui tel,putand maximiza ,minimiza sau alege o valoare intermediara a acestuia.Aceasta operatie se
realizeaza pentru fiecare tel in parte,dupa cum este aratat mai jos:
Dupa cum se vede in casuta de dialog de mai jos am ales maximizarea cantitatii de volum de material
lemons pentru prima subperioada de 10 ani,dorind a obtine un volum de 10240 m3 de masa lemnoasa.
Si in cazul volumului de material lemons de obtinut in a doua subperioada am ales maximizarea

acestuia,dorind a recolta o cantitate de 13777 m3 de material lemons.
- 95 -
PROIECT DE DIPLOMA
Unde:
-Target:tel
-quantity:cantitate
-points:puncte
Iar in cazul venitului banesc net am ales maximizarea acestuia pe perioada a celor 20 de ani
dorind a obtine o suma de 214274€ .
Dupa ce am stabilit valorile telurilor pe cei 20 de ani voi trece la optimizarea acestor trei teluri.
In cazul optimizarii cele trei teluri devin dependente unele de altele,astfel,daca scad volumul
de lemn recoltat in prima subperioada va creste volumul de lemn de recoltat in cea dea doua
subperioada,astfel pe cei 20 de ani efectul ramane acelasi,dar pot sa modific pe subperioade in functie
de nevoile stringente de material lemons sau nestringente pe diferitele perioade.Important in cadrul
operatiei de optimizare ,este ca toate telurile alese se interconditioneaza reciproc.
Odata cu optimizarea telurilor se realizeaza automat si alegerea variantelor de lucrari silviculturale
optime de aplicat fiecarui arboret in functie de telurile si obiectivele fixate pe cei 20 de
ani.Astfel,optimizarea fiind realizata se poate reda tabelar si grafic toate lucrarile silviculturale pe cei
20 de ani,cu conseciintele acestora, in fiecare arboret .Mai jos este redat planul, pe 20 de ani, lucrarilor
silviculturale aplicate in fiecare parcela in cazul optimizari folosite pentru planificarea padurii
particulare si care a fost expusa mai sus:
Unde:
-Harvest:exploatat
-hardw:diverse tari
-weeding:Descoplesiri
-Mechanical cleaning:curatiri mecanica
- 96 -
PROIECT DE DIPLOMA
-Young stand thining:degajari

-pole satnd thining:raritura in paris
-Thinning:rarituri in arboretul matur.
-scapling:scarificare
-hummocking:mulcire
-thin to wide spacing:taiere preparatory
-clear cut with standars:tratamentul taierilor rase cu reserve
-seed tree cut:tratamentul arborilor mama.
5.5.2.3.1 Planul lucrarilor silviculturale

Tahko Treatment proposals Page 1
____________________________________________________________________________
Block 1 Stand 69 0.5 ha 9 y 6 m3/ha Rather poor soil
Period Treatments Harvest Pine Spruc Hardw Log Pulpw

2003-2012 Weeding 0 0 0 0 0 0 m3
0 0 0 0 0 0 m3/ha
2013-2022 Mechanical cleaning 0 0 0 0 0 0 m3
0 0 0 0 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

2003-2012 Pine planting 0 0 0 0 0 0 m3
0 0 0 0 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________
Block 1 Stand 36 0.6 ha 90 y 227 m3/ha Medium fertility

2003-2012 Thin to wide spacing 53 0 53 0 38 14 m3
88 0 88 0 64 23 m3/ha
2013-2022 Clear cut with standar 110 0 110 0 98 11 m3
183 0 183 0 164 18 m3/ha
Scalping
Spruce planting
____________________________________________________________________________

114 0 100 14 13 85 m3/ha
____________________________________________________________________________
Block 1 Stand 16 1.6 ha 79 y 259 m3/ha Fertile

92 4 86 3 67 25 m3/ha
216 9 201 6 192 22 m3/ha
Hummocking
Spruce planting
Weeding
- 97 -
PROIECT DE DIPLOMA
____________________________________________________________________________

2013-2022 Pole stand thinning 61 61 0 0 7 51 m3
101 101 0 0 12 84 m3/ha
____________________________________________________________________________
kuvio Treatment proposals Page 2

____________________________________________________________________________

2003-2012 Young stand thinning 4 3 0 1 0 0 m3
7 5 0 2 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

122 122 0 0 0 114 m3/ha
____________________________________________________________________________

2003-2012 Spruce planting 0 0 0 0 0 0 m3
0 0 0 0 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________
Block 1 Stand 60 3.6 ha 45 y 144 m3/ha Poor soil

68 63 5 0 8 58 m3/ha
____________________________________________________________________________

38 4 9 26 12 25 m3/ha
142 13 38 91 110 31 m3/ha
Scalping
Spruce planting
____________________________________________________________________________

2003-2012 Thinning 115 0 71 44 39 73 m3
105 0 65 40 35 66 m3/ha
152 0 100 52 119 33 m3/ha
____________________________________________________________________________
- 98 -
PROIECT DE DIPLOMA

____________________________________________________________________________

113 64 42 6 0 102 m3/ha
____________________________________________________________________________

58 51 5 2 12 44 m3/ha
2013-2022 Seed tree cut 294 253 31 10 168 123 m3
147 127 15 5 84 62 m3/ha
Scalping
____________________________________________________________________________

2003-2012 Thinning 73 7 61 5 42 30 m3
122 12 102 8 70 49 m3/ha
246 22 210 14 201 43 m3/ha
Scalping
Spruce planting
____________________________________________________________________________

34 13 11 10 10 23 m3/ha
____________________________________________________________________________

0 0 0 0 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

130 19 111 0 107 22 m3/ha
238 35 203 0 217 20 m3/ha
Scalping
Spruce planting
Weeding
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
- 99 -
PROIECT DE DIPLOMA

71 19 49 3 57 13 m3/ha
218 58 152 8 200 17 m3/ha
Hummocking
Spruce planting
Weeding
____________________________________________________________________________

213 47 165 0 179 33 m3/ha
232 52 181 0 218 14 m3/ha
Hummocking
Spruce planting
Weeding
____________________________________________________________________________

0 0 0 0 0 0 m3/ha
Weeding
____________________________________________________________________________

0 0 0 0 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

84 10 74 0 23 56 m3/ha
48 5 43 0 29 18 m3/ha
____________________________________________________________________________

154 22 133 0 113 39 m3/ha
205 29 176 0 189 15 m3/ha
Scalping
Spruce planting
____________________________________________________________________________
- 100 -
PROIECT DE DIPLOMA

____________________________________________________________________________

22 0 0 21 0 6 m3/ha
53 0 5 48 0 44 m3/ha
____________________________________________________________________________

101 7 91 3 71 29 m3/ha
213 16 192 5 188 24 m3/ha
Hummocking
Spruce planting
Weeding
____________________________________________________________________________

150 24 122 3 120 28 m3/ha
232 37 190 5 211 19 m3/ha
Hummocking
Spruce planting
Weeding
____________________________________________________________________________

18 5 0 13 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

21 0 0 21 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

22 0 0 22 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________
- 101 -
PROIECT DE DIPLOMA

113 106 7 0 1 105 m3/ha
____________________________________________________________________________

2003-2012 Thinning 68 0 60 8 14 49 m3
85 0 75 10 17 61 m3/ha
70 0 62 7 38 30 m3/ha
____________________________________________________________________________

76 0 74 2 30 43 m3/ha
____________________________________________________________________________

13 0 0 13 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

1 0 1 0 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

71 10 60 2 34 36 m3/ha
219 27 187 5 194 24 m3/ha
Hummocking
Spruce planting
Weeding
____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

57 0 49 8 19 35 m3/ha
41 0 35 5 27 13 m3/ha
- 102 -
PROIECT DE DIPLOMA
____________________________________________________________________________

2003-2012 Thinning 84 0 84 0 17 60 m3
120 0 120 0 24 85 m3/ha
____________________________________________________________________________

4 0 4 0 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

12 6 0 6 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

15 0 1 13 0 0 m3/ha
9 0 0 9 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

137 0 127 10 53 78 m3/ha
44 0 40 3 30 13 m3/ha
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________

129 5 124 0 15 98 m3/ha
____________________________________________________________________________

110 9 101 0 70 38 m3/ha
215 18 197 0 186 27 m3/ha
Scalping
Spruce planting
____________________________________________________________________________
- 103 -
PROIECT DE DIPLOMA

2003-2012 Thinning 84 3 74 7 45 36 m3
93 3 82 8 50 40 m3/ha
77 3 68 6 60 16 m3/ha
____________________________________________________________________________

14 1 0 14 0 0 m3/ha
____________________________________________________________________________

175 153 0 22 0 163 m3/ha
____________________________________________________________________________

2013-2022 Thinning 85 0 61 23 24 58 m3
106 0 77 29 31 72 m3/ha
____________________________________________________________________________

____________________________________________________________________________

33 10 0 22 0 5 m3/ha
____________________________________________________________________________
Odata avut tabelar, acest plan decenal se poate prezenta si grafic pentru a putea observa vizual
evolutia padurii prin aplicarea operatiilor propuse.In continuare voi prezenta un astfel de plan
decenal,numai pentru anumite arborete,putandu-l numi ” interactiv”
- 104 -
PROIECT DE DIPLOMA
- 105 -
PROIECT DE DIPLOMA
- 106 -
PROIECT DE DIPLOMA
- 107 -
PROIECT DE DIPLOMA
- 108 -
PROIECT DE DIPLOMA
- 109 -
PROIECT DE DIPLOMA
- 110 -
PROIECT DE DIPLOMA
- 111 -
PROIECT DE DIPLOMA
- 112 -
PROIECT DE DIPLOMA
5.5.2.4 Evolutia arboretului pe cele doua subperioade
Dupa ce s-a obtinut planul decenal pe 20 de ani cu subperioadele de 10 ani se poate obtine
planul evolutiei arboretului pe aceasta perioada de 20 de ani,care urmeaza mai jos.Se poate observa
variatia,in arborete,a volumului de masa lemnoasa ramasa pe picior(neexploatata).
In care:
-stand:arboret
-Area:suprafata
-year :an
-height:inaltime
-age:varsta
-spruce:molid
-Hardw:diverse tari
-log:bustean pt. cherestea
-pulpw:sortiment de celuloza pentru hartie.
113
Tahko Development Page
1 ______________________________________________________________________
------- Volume (m3/ha) --------
Block Stand Area Year Height Age Total Pine Spruc Hardw Log Pulpw
_______________________________________________________________________
1 69 0.5 2003 2.5 9 6 6 0 0 0 0

2013 5.7 19 51 51 0 0 0 42
2023 10.0 29 147 147 0 0 0 135
1 70 0.4 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 1.3 5 0 0 0 0 0 0
2023 4.2 15 16 16 0 0 0 0
1 35 0.3 2003 20.8 85 107 19 88 0 82 24

2013 22.0 95 140 25 115 0 108 30
2023 22.9 105 172 31 141 0 144 26
1 36 0.6 2003 22.0 90 227 0 227 0 181 43

2013 23.5 100 177 0 177 0 156 20
2023 1.5 16 0 0 0 0 0 0
1 67 2.1 2003 13.6 86 171 0 143 27 35 110

2013 17.1 96 94 0 84 10 34 57
2023 18.3 105 126 0 115 12 67 56
1 72 0.3 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 0.0 0 0 0 0 0 0 0
2023 0.0 0 0 0 0 0 0 0
1 71 6.3 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 0.0 0 0 0 0 0 0 0
2023 0.0 0 0 0 0 0 0 0
- 113 -
PROIECT DE DIPLOMA
1 16 1.6 2003 22.8 79 259 11 240 8 214 42

2013 24.4 89 213 9 198 6 186 25
2023 1.5 14 0 0 0 0 0 0
1 74 0.8 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 0.0 0 0 0 0 0 0 0
2023 0.0 0 0 0 0 0 0 0
1 68 0.6 2003 8.0 25 75 75 0 0 0 69

2013 11.9 35 162 162 0 0 0 157
2023 16.1 45 140 140 0 0 81 58
1 66 0.6 2003 2.5 8 4 4 0 1 0 0

2013 6.0 18 35 34 0 0 0 20
2023 10.2 28 115 114 0 1 0 105
1 65 0.6 2003 0.2 2 0 0 0 0 0 0

2013 2.5 12 3 3 0 0 0 0
2023 6.2 22 33 33 0 0 0 26
1 64 2.3 2003 11.0 28 171 171 0 0 0 158

2013 15.4 38 136 136 0 0 0 133
2023 18.3 48 213 213 0 0 68 143
_____________________________________________________________________
kuvio Development Page 2
_______________________________________________________________________
------- Volume (m3/ha) --------

_______________________________________________________________________
1 63 1.0 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 0.8 5 0 0 0 0 0 0
2023 2.6 15 4 0 4 0 0 0
1 60 3.6 2003 14.6 45 144 133 11 0 27 112

2013 17.9 55 133 120 12 0 65 66
2023 20.2 65 186 168 19 0 122 63
1 38 0.9 2003 19.5 57 128 11 31 85 73 53

2013 22.5 67 132 12 34 86 99 32
2023 4.0 16 1 0 0 1 0 0
1 57 1.1 2003 17.0 58 190 0 115 75 81 104

2013 20.7 68 139 0 90 48 101 36
2023 1.0 6 0 0 0 0 0 0
1 58 1.2 2003 10.7 20 132 77 47 8 0 114

2013 15.9 30 136 77 52 7 24 108
2023 19.4 40 240 130 98 12 122 113
1 59 2.0 2003 14.7 34 145 126 13 5 55 86

2013 18.6 44 168 145 17 6 106 60
2023 22.5 54 77 66 8 3 62 14
1 61 0.4 2003 3.0 11 5 2 0 3 0 0

2013 6.8 21 46 23 0 22 0 36
2023 10.9 31 121 62 0 59 0 114
- 114 -
PROIECT DE DIPLOMA
1 62 0.6 2003 19.3 50 259 25 217 17 153 100

2013 22.6 60 222 20 189 13 181 39
2023 0.8 5 0 0 0 0 0 0
1 75 1.3 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 0.0 0 0 0 0 0 0 0
2023 0.0 0 0 0 0 0 0 0
1 37 0.2 2003 16.7 63 124 46 40 38 60 61

2013 19.5 73 132 48 46 37 82 48
2023 21.3 83 173 64 62 47 121 51
1 40 1.9 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 0.8 5 0 0 0 0 0 0
2023 2.6 15 4 0 4 0 0 0
1 78 1.1 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 0.0 0 0 0 0 0 0 0
2023 0.0 0 0 0 0 0 0 0
1 20 1.0 2003 24.9 74 315 45 270 0 260 52

2013 26.5 84 235 34 201 0 213 22
2023 1.9 15 0 0 0 0 0 0
______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________
------- Volume (m3/ha) --------

_______________________________________________________________________
1 39 1.3 2003 25.0 88 251 64 177 10 213 36

2013 26.1 98 218 57 153 8 194 23
2023 2.2 15 0 0 0 0 0 0
1 21 0.8 2003 24.6 70 383 83 299 0 333 47

2013 26.8 80 228 50 178 0 211 17
2023 2.1 15 0 0 0 0 0 0
1 73 0.4 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 0.0 0 0 0 0 0 0 0
2023 0.0 0 0 0 0 0 0 0
1 25 0.9 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 0.8 5 0 0 0 0 0 0
2023 3.0 15 6 0 6 0 0 0
1 24 0.5 2003 1.0 3 0 0 0 0 0 0

2013 3.3 13 9 0 9 0 0 0
2023 6.6 23 50 0 50 0 0 13
1 23 1.0 2003 18.6 59 224 26 198 0 86 129

2013 21.6 69 212 22 190 0 149 59
2023 23.1 79 221 22 199 0 178 41
1 22 0.6 2003 24.7 86 314 44 270 0 256 55

2013 26.6 96 200 28 172 0 183 16
2023 2.0 16 0 0 0 0 0 0
- 115 -
PROIECT DE DIPLOMA
1 19 0.3 2003 6.1 15 20 0 1 19 0 0

2013 10.2 25 67 0 5 62 0 52
2023 13.5 35 67 0 7 60 5 58
1 18 1.0 2003 21.6 74 258 19 230 9 195 61

2013 23.8 84 208 15 187 5 178 28
2023 1.9 15 0 0 0 0 0 0
1 17 1.1 2003 24.8 80 336 51 275 10 265 68

2013 26.5 90 230 36 189 5 206 23
2023 1.9 15 0 0 0 0 0 0
1 76 1.2 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 0.0 0 0 0 0 0 0 0
2023 0.0 0 0 0 0 0 0 0
1 34 0.8 2003 1.0 2 0 0 0 0 0 0

2013 2.8 12 3 0 0 3 0 0
2023 4.9 22 10 0 0 10 0 0
1 54 0.5 2003 2.9 7 17 1 0 17 0 0

2013 5.7 17 52 24 0 29 0 42
2023 10.2 27 126 61 0 65 0 118
______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________
------- Volume (m3/ha) --------

_______________________________________________________________________
1 50 4.4 2003 2.3 6 5 0 0 5 0 0

2013 6.2 16 26 0 0 26 0 12
2023 10.5 26 86 0 0 86 0 75
1 56 1.5 2003 3.4 6 6 0 0 6 0 0

2013 5.4 16 14 13 0 2 0 1
2023 10.1 26 70 63 0 8 0 67
1 49 0.8 2003 12.1 30 185 174 11 0 0 173

2013 16.7 40 148 136 11 0 56 90
2023 19.6 50 222 204 19 0 125 96
1 48 0.8 2003 16.4 66 206 0 179 27 62 132

2013 19.4 76 183 0 163 20 86 93
2023 21.3 86 162 0 145 17 122 38
1 47 0.8 2003 17.6 119 183 0 177 6 104 74

2013 19.3 129 136 0 133 3 93 41
2023 19.8 139 160 0 157 2 127 30
1 46 1.8 2003 1.9 6 12 0 0 12 0 0

2013 4.5 16 11 0 0 11 0 0
2023 8.7 26 62 0 0 62 0 51
1 45 2.0 2003 0.9 5 0 0 0 0 0 0

2013 2.9 15 7 0 7 0 0 0
2023 5.8 25 34 0 34 0 0 0
- 116 -
PROIECT DE DIPLOMA
1 44 2.4 2003 22.0 73 234 29 198 7 166 65

2013 24.3 83 213 26 182 5 182 30
2023 1.8 15 0 0 0 0 0 0
1 43 0.8 2003 18.4 59 187 0 161 26 93 87

2013 21.6 69 195 0 170 25 132 60
2023 23.5 79 207 0 182 25 174 32
1 42 0.7 2003 16.0 60 231 0 231 0 89 127

2013 19.5 70 190 0 190 0 117 69
2023 21.1 80 253 0 253 0 199 50
1 77 2.2 2003 0.0 0 0 0 0 0 0 0

2013 0.0 0 0 0 0 0 0 0
2023 0.0 0 0 0 0 0 0 0
1 26 0.5 2003 2.0 10 1 0 1 0 0 0

2013 4.5 20 23 0 23 0 0 0
2023 7.6 30 79 0 79 0 0 57
1 55 1.2 2003 1.9 4 1 1 0 1 0 0

2013 5.4 14 27 13 0 14 0 7
2023 10.5 24 106 54 0 52 0 97
______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________
------- Volume (m3/ha) --------

_______________________________________________________________________
1 29 1.9 2003 1.9 6 17 0 1 15 0 0

2013 4.2 16 17 0 3 13 0 0
2023 8.4 26 64 0 17 47 0 43
1 28 0.5 2003 18.0 45 73 0 0 73 31 40

2013 20.4 55 113 0 0 113 45 66
2023 22.4 65 151 0 0 151 88 62
1 27 1.2 2003 18.0 60 262 0 240 21 142 111

2013 21.4 70 198 0 184 14 155 41
2023 23.0 80 209 0 196 14 174 33
1 30 0.4 2003 15.0 40 219 9 211 0 47 152

2013 19.5 50 197 7 191 0 122 70
2023 21.7 60 286 9 277 0 225 57
1 31 1.0 2003 24.9 85 279 22 256 0 206 69

2013 26.6 95 209 17 192 0 175 32
2023 2.1 16 0 0 0 0 0 0
1 32 0.9 2003 18.5 62 226 9 199 19 129 92

2013 21.5 72 200 7 178 15 160 38
2023 23.4 82 172 6 153 12 145 25
1 33 3.2 2003 1.0 2 0 0 0 0 0 0

2013 5.0 12 18 0 0 18 0 0
2023 10.4 22 88 0 0 88 0 81
- 117 -
PROIECT DE DIPLOMA
1 41 1.0 2003 2.0 6 4 0 0 4 0 0

2013 5.8 16 21 4 0 17 0 0
2023 9.8 26 82 15 0 67 0 72
1 53 0.7 2003 6.0 13 80 60 0 19 0 42

2013 11.5 23 224 184 0 40 0 202
2023 15.4 33 134 117 0 17 0 129
1 52 0.8 2003 17.2 34 147 0 102 45 37 104

2013 20.4 44 246 0 178 68 107 133
2023 23.8 54 226 0 170 57 167 58
1 51 0.7
2003 4.0 11 25 8 0 17 0 0
2013 8.0 21 63 19 0 44 0 52
2023 11.8 31 150 45 0 105 0 139
______________________________________________________________________
5.5.2.5 Rezumatul proiectului de planificare
Dupa ce s-a obtinut planul evolotiei arboretelor din padurea particulara luata in studiu se poate
obtine cu ajutorul acestui program si un rezumat al acestui proiect de planificare si dupa cum se vede,
contine urmatoarele:
5.5.2.5.1 Evolutia masei lemnoase pe picior si a produselor accesorii pe cele doua

subperioade.
Mai jos este data evolutia masei lemnoase pe picior pe cele doua subperioade de planificare in
functie de specie si de sortimentele de lemn.
Tahko 62.3 ha Block(s) 1

______________________________________________________
Characteristic 2003 2013 2023

______________________________________________________
Total volume, m3 7398 6778 5680

- Scots pine, m3 1942 1970 2192
- Norway spruce, m3 4846 4041 2078
- Other species, m3 610 767 1410
Sawlog volume, m3 3767 4062 2486

- Scots pine, m3 504 751 898
- Norway spruce, m3 3155 3153 1474
Pulpwood volume, m3 3213 2316 2827

- Scots pine, m3 1332 1125 1233
- Norway spruce, m3 1516 800 432
Volume increment, m3/y 298 288 299
- 118 -
PROIECT DE DIPLOMA
- Scots pine, m3 112 102 101

- Norway spruce, m3 139 107 89
Expectation value, 1000 € 246 264 240

Value increment, 1000 €/y 6 7 6
Close scene, (0-10) 3.5 4.7 4.2

Recreation score, (0-10) 2.8 3.7 3.2
Cowberry yield, (0-10) 1.9 1.8 1.8
Blueberry yield, (0-10) 1.9 2.2 1.8
Mushroom yield, (0-10) 3.3 3.5 3.0
Biodiversity, (0-10) 1.0 1.0 1.2
Old forest, ha 6.1 13.2 5.1
New deadwood, m3 0.0 68.0 137.0
______________________________________________________
In care:
-scots pine:pin silvestru
-norway spruce:molid
-other species:alte specii
-sawlog:bustean pentru cherestea
-pulpwood:lemn pt. Celuloza
-volume increment:cresterea in volum(m3/y=m3/an)
-expectation value:valoarea baneasca asteptata (in euro)
-value increment:cresterea valorii banesti
-recreation score:valoarea determinata prin recreatie
-Cowberry yield:productia de afine rosii
-blueberry yield:productia de afine
-mushroom yield:productia de ciuperci.
-old forest:padure batrana
-new deadwood:arbori mortii,iescarii,cu rol in pastrarea biodiversitatii
Dupa cum se vede si in evolutia masei lemnoase pe picior in perioada de 20 de ani,avem o

crestere a volumului total de pin,lucru ce se coreleaza cu existenta in majoritatea cazurilor a
arboretelor tinere de pin,in care nu se aplica tratamente.Si daca analizam evolutia volumului de masa
lemnoasa pe sortimente,in cazul pinului,putem observa caci volumul sortimentului de lemn pentru
cherestea este in crestere pe aceasta perioada,deoarece nu se aplica tratamente arboretelor tinere de pin
ci se lasa sa creasca in diametru.Dar in cazul sortimentului de lemn pentru celuloza,se observa o
descrestere a acestuia,deoarece in arboretele de pin,care sunt majoritar tinere se aplica operatiuni
culturale,ca rarituri si pe langa aceasta si trecerea treptata a acestui sortiment de lemn pentru celuloza
in sortimentul pentru cherestea,prin cresterea in diametru a arboretelor tinere.
In cazul molidului este tocmai invers datorita existentei arboretelor de molid (majoritatea)
ajunse la exploatabilitate ,lucru ce duce la descresterea volumului de lemn de molid pe aceasta
perioada,datorita lucrarilor de exploatare ce se aplica acestora.
- 119 -
PROIECT DE DIPLOMA
5.5.2.5.2 Evolutia claselor de varsta dealungul perioadei de planificat
Aceasta evolutie a claselor de varsta am tratat-o in cadrul analizei structurale a padurii (pag 82).

______________________________________________________
Area by age classes (ha) 2003 2013 2023

______________________________________________________
Open area 4.2 0.0 0.0
1 - 20 y 23.1 25.2 18.2

20 - 40 y 7.7 6.2 24.3
40 - 60 y 10.1 8.7 6.5
60 - 80 y 9.4 8.4 8.2
80 - 100 y 7.0 13.0 1.9
100 - 120 y 0.8 0.0 2.4
120 - 140 y 0.0 0.8 0.8
140 - 160 y 0.0 0.0 0.0
160 - 200 y 0.0 0.0 0.0
Total 62.3 62.3 62.3

______________________________________________________
- 120 -
PROIECT DE DIPLOMA
5.5.2.5.3 Repartitia lucrarilor silvice pe suprafete,pe cele doua subperioade
Mai jos se prezinta o repartitie a lucrarilor silvice in functie de suprafata ocupata de acestea ,pe
cele doua subperioade de planificare.

____________________________________________________
Areas of all treatments 2004-2013 2014-2023

____________________________________________________
Thinning 4.1 0.8

Pole stand thinning 10.3 1.6
Thin to wide spacing 18.4 4.7
Seed tree cut 0.0 2.0
Clear cut with standards 0.0 14.0
Scalping 0.0 6.7
Hummocking 0.0 8.2
Pine planting 0.4 0.0
Spruce planting 3.8 12.9
Weeding 1.4 9.2
Mechanical cleaning 8.6 2.4
Young stand thinning 8.3 0.0
____________________________________________________
Treatments not related to cutt

____________________________________________________
Pine planting 0.4 0.0

Weeding 1.4 0.0
Mechanical cleaning 8.6 2.4
Young stand thinning 8.3 0.0
____________________________________________________
Treatments related to cuttings

____________________________________________________
Scalping 0.0 6.7

Hummocking 0.0 8.2
Weeding 0.0 9.2
____________________________________________________
Unde:
-areas of all treatmant:suprafata pe lucrarile aplicate
-Treatments not related to cut:lucrari separate de taierile de regenerare
-treatmants related to cuttings:lucrari dependente de taierile de regenerare
-weeding:Descoplesiri
-Mechanical cleaning:curatiri mecanica
-Young stand thining:degajari
-pole satnd thining:raritura in paris
- 121 -
PROIECT DE DIPLOMA
-Thinning:rarituri in arboretul matur.

-thin to wide spacing:taiere preparatory
-clear cut with standars:tratamentul taierilor rase cu reserve
-seed tree cut:tratamentul arborilor mama.
-scapling:scarificare
-hummocking:mulcire
-spruce planting:plantarii de molid
5.5.2.5.4 Analiza volumului de material lemons exploatat si analiza financiara
Dupa cum urmeaza se prezinta se prezinta volumul de material lemons exploatat pe cele doua
subperioade cat si veniturile financiare.
kuvio 62.3 ha Block(s) 1

____________________________________________________
Economy and drain 2004-2013 2014-2023

____________________________________________________
Income, € 66678 108447

Costs, € 6755 12353
Net income, € 59923 96093
Total removal, m3 3069 3734

- Scots pine, m3 922 764
- Norway spruce, m3 1978 2702
- Other species, m3 168 268
Sawlog removal, m3 1270 2964

- Pine, m3 165 446
- Spruce, m3 1081 2392
- Hardwood, m3 25 126
Pulpwood removal, m3 1798 770

- Scots pine, m3 758 318
- Norway spruce, m3 897 310
- Other species, m3 144 141
____________________________________________________
Unde:
-income:venit brut
-costs:costuri
-net income:venitul net
-removal:masa lemnoasa scoasa
-scots pine:pin silvestru
-norway spruce:molid
- 122 -
PROIECT DE DIPLOMA
-other species:alte specii

-sawlog:bustean pentru cherestea
-pulpwood:lemn pt. Celuloza
Putem observa caci volumul de material lemons recoltat in cele doua subperioade nu coincide
cu valoarea telurilor fixate,fiind mai mici,deoarece prin nici una din variantele de lucrari propuse nu
am fi putut scoate acel volum tel.Da,daca alegeam un volum tel de 3069 m3 pe prima subperioada
atunci valorile coincideau.Dar astfel,dand o valoare maxima la tel,am obligat obtinerea ca varianta
optima pe acea care determina recoltarea cantitatii maxime de material lemons,cantitate ce depinde de
lucrarile propuse.In schimb venitul brut pe aceasta perioada este de 175125 €,iar venitul net este de
156016 €,in concluzie costul pe aceasta perioada este de 19109 €.
- 123 -
PROIECT DE DIPLOMA
BIBLIOGRAFIE
-Key to the Finnish Forest Industry,Finnish Forest Industries Federation Helsinki 2000
-Tale of forest folk,Veikko Huovinen
-Environmental Guidelines to Practical Forest Management,Forest and Park Service 1998.
-Forest Work Sicence and Technology,Part 1 and Part 2,Pertii Harstela,University of Joensuu Faculty
of Forestry.
-Principles of Geographical Information Systems,Peter A.Burrough and Rachael A.McDonnell,Oxford
University Press.
-Tracks in the Forest,Ken Drushka-Hannu Konttinen,Timberjack Group-Helsinki
-MapInfo Professional-User`s Guide V.70,MapInfo Corporation Troy,New York.
-ArcView GIS-The Geographic Information System for Everyone.V 3.2
-Finland the country of evergreen forests,Simo Hannelius & Kullervo Kusela.
-The Dynamics of Boreal Coniferous Forests,Kullervo Kusela,Helsinki 1990
-Peatlands and their utilization in Finland,Finnish Peatland Society,Helsinki 1982
-Logging Practices,Principles of timber harvestering system,Steve Conway,Miller Freeman
Publications 1988.
ArcGIS 8.Printed in the United States of America

-Getting Started with ArcGIS,Bob Booth and Andy Mitchell
-Using ArcCatalog,Aleta Viennean
-Using ArcMap,GIS by ESRI,Michael Minamii
-Editing in ArcMap,Jeff Shaner and Jennifer Wrihtsell
-Understending Map Projections ,Melita Kennedy and Steve Kopp.
-Using ArcGIS Spatial Analyst,Jill McCoy and Kevin Johnstone
-Forest planning with MONSU,Timo Pukkala,University of Jonsuu,Finland
- 124 -

Proiect GIS Paduri Boreale Finlanda

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect GIS Paduri Boreale Finlanda

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DE DIPLOMA

1.1 OBIECTIVE DE PROIECTARE

1.2 POZITIA FINLANDEI IN ZONA PADURILOR BOREALE SI IN CEA

Tab.1. Numarul de specii principale ce alcatuiesc padurile boreale

Tab.2. Genurile si numarul de specii ce alcatuiesc padirile boreale

1.3 DATE GENERALE DESPRE PADURILE DIN FINLANDA

Silvicultura in aceste paduri se concetreaza in principal pe etajul arborilor. Specile care se

1.4 LOCALIZAREA STUDIULUI

Numele prorietatii este TAHKOSELKÄ si este situata in subregiunea HANKASALMI si se

2.1 CONDITII GEOLOGICE SI GEOMORFOLOGICE

Geologic Finlanda se divide in doua parti:

Altitudinal,dupa cum se poate vedea pe harta topografica de mai jos,Finlanda se incadreaza

2.2 CONDITII CLIMATICE

Climatul se poate impartii in doua componente:

2.2.1.1 Regimul termic

Cel mai important parametru al macroclimatului ce influenteaza cresterea arborilor este

2.2.1.2 Regimul pluviometric

Cantitatea anuala de precipitatii este de 650-700mm in coasta de Sud,500-550mm in coasta de

Tabelul nr.4. Regimul termic si pluviometric al zonei de studiu

2.2.1.3 Regimul radiatiei solare incidente

Tabelul nr.5. Lungimea zilei in diferite perioade ale anului

2.2.1.4 Regimul eolian

2.2.2 MICROCLIMATUL(CLIMATUL LOCAL)

Depinde de teren si de expozitia pantelor,deci,poate diferi de macroclimat.

2.3 CONDITII HIDROLOGICE SI HIDROGRAFICE

2.5 CONDITII PEDOLOGICE

Tip sol Nr.parcela suprafata(ha)

In cazul solurilor se disting urmatoarele fertilitati:

Fertilitate sol Suprafata(ha)

2.6 FORMAREA SOLULUI

Solul apare ca rezultat al degradarii rocii mama si a fenomenului de humificare.Solutia solului

Figura nr.1. Formarea podzolurilor

Dimensiunile particulelor minerale rezultate prin dezagregare este o importanta calitate a

sol morenic podzol

Tip de sol Nr.parcela Suprafata

In turbariile nedrenate se acumuleaza anual in medie 450kg/ha/an de turba,dar acumularea de turba

Proprietatile fizice ale turbariilor:

Proprietatile chimice ale turbariilor difera net de proprietatile solului mineral.Astfe,valoarea

2.6 CARACTERIZAREA STATIONALA

Vegetatia erbacee se compune dintr-un strat continu

Tabelul nr.12. pH-ul pe diferite orizonturi:

Orizont A 4,9 4,6 4,5 4,5 4,6

Orizont B 5,5 5,1 5,1 5,2 5,2

O metod de crestere a pH-ului solului este prin incendiere si rotatia culturilor.

partea vestica a fermei,dupa cum sunt repartizate si arboretele de molid.

Prin drenare se schimba proprietatile turbariilor ca sol.Dar clasificarea turbariilor drenate nu

1. Turbarii drenate recent

In continuare voi explica cele trei categorii principale de turbarii:

Tipul trei de turbarie se imparte in patru tipuri de statiuni ca:

3.1 ARBORI CA PLANTE EDIFICATOARE DE ECOSISTEME FORESTIERE

Speciile de arbori ce alcatuiesc padurile boreale se impart in doua categorii:

In conditiile boreale arborii raspund in principal la temperatura si la lungimea sezonului de

 Elasticitatea genetica:numar de genutipuri si hibrizi si abilitaea de a forma noi genotipuri.

In padurile din Finlanda se pot distinge in principal doua specii de mesteacan:

Este o specie adaptabila cu o larga distributie in Finlanda.Este o specie pioniera ocupand

de suprafata,intinzandu-se pe o suprafata mare in jurul cioatei.Datorita radacinii pivotante si a

si cu strat dens de muschi,molidul i-si intinde lateral radacinile,lucru ce ii creste

3.2 Bazele cresterii arborilor

Cresterea arborilor depinde de intensitatea asimilatiei.Astfel,dependenta asimilatiei in functie

Asimilarea Limita inf. Optima Limita superioara

Graficul nr.2 .Graficul cresterii nete

Cantitatea anuala de litiera(frunze,flori,conuri,ramuri,etc) ce reintra in circuitul materiei din

Graficul nr.3.Grafic pentru determinarea productivitatii arboretelor

Graficul nr.4. Al cresterilor intrun arboret de pin de pe o statiune de tip Vaccinium