Sunteți pe pagina 1din 11
Scoala complementara Nexus', Educaria pentru Societatea Cunoasterii Florin Munteanu Rezumat: Lumea se schimbi, iar schimbarea a devenit azi exponential. Suntem in plin proces de generalizare a Societatii Informationale si de germinare a Societitii Cunoasteri, fn care valorile se schimba radical: produsele se dema- terializeand, inovatia si creaivitatea capata pondere mare, in timp ce produsul tangibil poarta valoare adatugata din ce in ce mai mica; durata de viatd a produ selor de orice fel se reduce continun contribuind lao piatd globald cu aspect tur bulent si, evident, putin predictibil. Toate aceste observayii nu fac decit si fundamenteze necesitatea de schimbare a sistemului educational la nivel pla- netar, Este prezenti si intensi actvitatea de imbunatiire a structuri planului de invaramain, de definire si formare de noi competente, specfice unei socie- ‘ati moderne, Un lucru rimine inst mult prea putin abordat: inserarea noului continut conceptual teoretic si aplicativ definit generic prin asanumita para- dig a Complexitajii. Programul educational NEXUS tsi propune si con- tribuie la formarea tinerilor pentru noua piaya a Cunoasteri, in care devin esentiale cunostinge legate de: evolufia proceselor neliniare care evolueaza de- partede echilibral termodinamic, metodologi de abordare a proceselor complexe © Nexilismul ese gtinga asocieri intro manierd ordonats a cunostingelor dintrun ddomeniv al cunoaseri cu cee ae celorlalte domenii, El furnizeaz8tehnici pentru accelerarea procesului de absorbyic a cunostingelor side uilizare efecivda cea ce a fost invita. 56 FLORIN MUNTEANU recum geostazia planetard sau a relatici dintre inteligenta artificila (Cyber physical systems) si societate (Cyber Social Systems) ~ modalitati de actine pentru eradicarea analfabetismului functional si formare a unei atitudini pro. active, integrative bazate pe autocvaluare si invayamént continun. 1, Introducere Procesul educational nu este doar unul birocratic, definit prin articole de lege, ci o necesitate major’, prin care o societate, o nayiune igi poate afirma identitatea si supraviequi in evolutia socioeconomic’ globala. Conyinutul curricular si tehnologia didactica nu sunt ,obiecte" abstracte, utilizate doar in negocierea ponderii unei materi ia detrimentul alteia ci un rod al ingelep- ciunii sociale, un instrument util in transformarea si adaptarea continua a Omului la evolusia exponengial-accelerata a Cunoasterii. tn orice caz, pro- blema educatiei este o problem’ ce nu poate fi judecati din perspectiva unei ‘materii sau a alteia de la catedra (oricdt de multa experiengi didactica ar avea cineva). Actul educational trebuie si exprime si s& sprijine neconditionat for- marea unui Om, si nu producyia" unei spiese de schimb* pentru un meca- nism social, indiferent de sorginte. De aceea este strins legat de ceringa unui moment istoric, de nevoile induse de nivelul tehnologiei, a cunostingelor disponibile la un moment dat ia plan global. Restructurarea unei societati nu se poate face doar prin impunere politica, Kump, Lee R., Kasting J. F., Crane R.G., The Eavth System. Upper Saddle River, NJ: Prentice Hall, (2000). * Lovelock JE, Gaia: A New Look at Life on Earth, New York: Oxford University Press (2000) 60 FLORIN MUNTEANU Teoria haosului, Teoria sistemelor disipative, a Automatelor celulare si Caleulatoarelor neuronale, teoria reflelor et. Stiinga Complexitatii poate fi considerata 0 suma de modele si teorii capabile si permits inyelegerea raportului: local-global, parte-intreg, intr-o manieri suficient de general’ ca si poata fi aplicata de la studiul viului, por- rind de la gene citre organisme si ecosisteme, si pind la studiul tranzitiilor de la atom la materiale gi produse, de la calculator la retele locale gi internet, de la cetatean la grup si societate’. Stiinya complexitigii poate fi vizutd ca o stiiny’ integratoare, capabila si asigure un mod de abordare transdisciplinar, sX genereze stripungeri tntre domenii diferite de cunoastere, si creeze pungi de legiturd intre spe- cialigtii diferitelor domenii de studiu si, nu in ultimul rind, si accelereze fluxul de cunostinge si informatii catre societate. Prin capacitatea de a an- grena echipe interdisciplinare formate din specialisti provenigi din scoli si culturi diferite in studii de importanya strategic’, precum cele impuse de implementarea dezvoltirii durabile, aceast4 stiinya a Complexitapii este considerata azi pilonul central ce permite restructurarea cunostingelor do- bandite pina in prezent de omenire, intr-o paradigma coerenta, comprehen- sibila la toate nivelurile sociale si generatoare a principalelor activititiimpuse de coevolujia Om-Mediu, fapt asigurat prin fundamentarea designului, con- trolului si utilizarea unor produse si sisteme cu un nivel de complexitate fara precedent. Sunt de notorietate azi aplicati ale studillor privind Complexitatea precum: Miniaturizarea antenelor pentru telefoanele mobile prin aplicarea geo- metriei Fractale (antene fractale) ~ aplicayie Motorola. ‘ Diagnosticul precoce al cancerului prin analiza fractald a tumorii, efec- ‘tuati de un calculator neuronal - primul brevet in domeniu obrinut de Health Discovery Corporation. ‘© Resuscitarea netraumatic’ a infarctului de miocard prin tehnologia ofe- ritt de ,controlul Haosului* - aplicatie Philips. " Munteanu, F, Deschider’ spre Lumea Complexitai, Ed, Univerityii Bucuresti, pp. 24-38, (2008). SCOALA COMPLEMENTARA NEXUS 61 ‘ Transmisia supersecurizata a informatiei prin sincronizarea oscilatoa- relor haotice (comunicare prin ,haos*) - vehnica milivars. + Evaluarea si imbunatitirea performanyei in organizayii prin aplicarea tehnicilor si metodelor de simulare si misurare specifice paradigmei Complexititi -consiliere in Resurse Umane ale unor firme prestigioase precum PricewaterhouseCoopers. Din perspectiva aplicatiilor de mai sus, putem spune ci omenirea se afld 4n faya unui salt ce presupune valorificarea unei noi resurse: Informatia complex procesata. Asa cum petrolul a revolugionat economia pe Terra gi a definit practic structurile de putere economica si politics, tot aga este de asteptat si se intimple gi cu aceast noua resursi, cu diferenga c& sursa este practic inepuizabila. Altfel spus, bunastarea va fi de partea acelora care vor {ngelege cu o clips mai devreme importanta si potentialul economic ale aces- tei noi resurse, mult mai eficace, dar si mult mai dificil de definit, fiind asociati Minti, Cunoasterii si mai putin Materiei 4. NEXUS ~ program educational, complementar Programul Nexus este un program educational initiat in 1996 de Centrul pentru Studi Complexe - centru UNESCO (CSC) - si conceput pentru a integra intr-o viziune coerent’, unitar’, cunostingele primite in cadrul sis- temului de educatie formala. Programul se constituie intr-o iniyiativa a so- cietatii civile venita in sprijinul procesului educational formal si orientata cite eradicarea analfabetismului functional si formarea unor specialisti in domenii ce necesita o abordare integeativa, transdisciplinara precum cer- cetarea exploratorie sau de foresight. Programul include transferul de concepte, modele, teorii specifice stiintei complexitafii, fiind astfel si un up-grade" al bazei de cunostinye transmise astazi in procesul de edu- catie formala. Programul NEXUS este fundamentat pe citeva adevaruri simple, care, {in societatea romaneasca de azi, sunt de multe ori ignorate: ‘© Omul este sursi a creatiei umane si nu doar o simpli resursi. «© Rezultatele creatiei umane devin resurse pentru dezvoltarea umanititii, 62 FLORIN MUNTEANU # Cercetarea fundamentali este generatoarea puterii de a crea, data att de forya de a transfera experienya in abstract, cit si de priceperea de a gisi cai de concretizare a injelegerii dobindite prin abstractizare, « Rezultatele cercetirii fundamentale inzestreaz’ o najiune cu rafinament, fi confera prestigiu siti dau sansa de a privi cu incredere spre viitor. «A deveni cercetator inseamni a implini prin cultivare vocatia personala de cercetitor, dar inseamna si a avea sansa de a fi fost motivat de mediu pentru a vedea in vocayia cercetarii o sansa de implinire socials. # A.activa ca cercetitor inseamn’ afi inzestrat cu abilitatea de a conlucra in echipe si in comunititi de cercetare competitive ~ aceasta inzestrare se realizear numai prin antrenarea celui care este un cercetitor in de- venire in grupuri care desfagoara in mod efectiv activitagi de cercetare. Programele si proiectele elaborate sub acest generic au urmirit constant generarea unui cadru adecvat pentru cultivarea vocatiei de a cerceta, pornind de la consideratia c& aceasta preocupare a fost prea mult si prea de demult neglijata, pe intreaga verticali a educatie si pregitirii profesionale din Romania. Cercetarea stiinifica nu este o simpla profesie! Este rezultavul imbinarii {ntre o chemare" personala si o suma de deprinderi insusite prin practic’, obtinute odata cu transformarea in intelegere a unui fundament solid de cunostinge. Aceste cunostinte sunt dobindite prin educatie intelectuala sistematicd, dar si prin spirit autodidact, in cursul unor procese de invipi- ‘mint nonformal, continuu si intr-un mediu social pregitit si ofere o educa- tie informala orientatd cXtre adaptarea continu’ la nou. Programul NEXUS stimuleaza si agregi, intr-o manier’ personalizata, mul- tidisciplinara si multivirsti, activi menite si dezvolte colaborarea i comu- nicarea continua intre cele trei niveluri de dezvoltare educationala formali: + la nivel universitar, programul stimuleaza activitatea de cercetare stu- denyeasca orientati citre teme de inalt nivel tehnico-stiinyific (cu pi ritate in dezvoltarea si valorificarea paradigmei Complexitati, activitate cefectuatd in special in cadrul proiectelor de licenya, masterat si doctorat); « la nivel liceal, programul urmareste cu prioritate identificarea si moti- varea tinerilor cu deschidere catre o cariera tehnico-stiinyificd, respectiv SCOALA COMPLEMENTARA NEXUS vitatilor in cadrul unor echipe capabile si abordeze tematici complexe, utile la nivel socioeconomic, valorizind astfel competentele individuale; «la nivelul gimnazial si al cuburilor de tineret, programul sprijind ac- tivitayi de tip edutainment. ‘Aceasta abordare integrati a activitiii educayionale din cadrul programului NEXUS asigura continuitatea procesului formativ pentru tinerii cu deschi- dere citre o carieré tehnico-stiimtific’, tinerilor cirora insi le formeaza si sensibilitagi menite si conduct la inyelegerea si respectarea Naturii, a intregul Pamint vizut ca planeta vie. Implicarea tinerilor in rezolvarea unor proiecte concrete si de utilitate sociala sau economics reali, alaturi de cercetitori consacrati si profesori universitari, asigur’ cadrul de formare a principalelor abilitati cerute de integrarea intr-o Economie a Cunoasterii: implicare, asu- ‘mare, lucru in echipa, autoevaluare, autodezvoltare. La nivel liceal, sa dezvoltat programul NEXUS-T, implementat ca expe- riment pilot in Bucuresti (Liceul teoretic , Tudor Vladimirescu*; 1999-2011"), Suceava (Colegiul National ,Petru Rares"; 2008) si Buztu (Colegiul National »B.P. Hasdeu"; 2009). Ca noutate, programul a presupus: 4) amenajarea unui spafiu dedicat si dotat specific pentru documentare, cursuri, dialog si consultanya multidisciplinara, desfagurarea de experi- mente de laborator (sala Nexus); un spatiu in care profesorul este mentor pentru clevi, dar si discipol, in raport cu grupul de coordonare academics asociat proiectului, Aceasti dubla posturi a profesorului asigura atit dez- voltarea profesional’ continu, cit si formarea competentelor de a cola- bora multidisciplinar, intr-un proces de invijare prin descoperire, in cadrul unor proiecte reale; b) proiectarea si realizarea unei platforme de cereetare stiingificd - an- samblu hard/oft ce permite explorarea experimental, multidisciplinara a proceselor si fenomenclor intr-un domeniu de interes (proiectul de © hutps://ewscribd.com/doc/71393324/RAPORT-2010-2011-program-NEXUS-TV. 63 64 FLORIN MUNTEANU cercetare asumat), definit ca tematicd general’ fn cadrul senatului CSC sidefinitivac in baza dialogului creativ in cadrul colectivului participant la proiectul NEXUS-T (clevi si profesori din liceu, la care se adauga consultanti din mediu universitar, centze de cercetare stiinyific natio- nali/internationala); 6) proiectarea si livarea unui pachet de cursuri suplimentare, atit pri- vind noyiunile de baz’ din domeniul Complexitati, a utilizarii sisteme- lor informatice in cercetare, dar si a acelor abilititi academice esentiale pentru desfagurarea coerenti a unui proiect de cercetare: documentare, proiectarea unui model teoretic, proiectarea unui context experimental destinat validarii unei ipoteze, culegerea si procesarea de date exper mentale, elaborarea unui raport de cercetare, realizarea unui poster, tehnici de comunicare specifice sustinerii publice a unei lucrati stiimti- fice). O parte din aceste activitati au fost desfigurate tn regim de vele- scoala si teleconsultanta, fiind implicagi tineri studenti $i masteranzi, voluntari in programul NEXUS' Rezultatele obyinute in programul Nexus-T' au permis fundamentarea uunei metodologii de idemtificare si pregitire a tinerilor eu deschidere citre cercetare, catre inovare. Continuarea colaboritii la nivel universitar/acade- mic cu acei tineri ce au parcurs la nivel liceal un asemenea program de for- mare a demonstrat atit utiitatea, dar mai ales necesitatea generalizarii la nivel national a unei asemenea tehnologii educayionale, nonformale, com- plementare. Pregitirea in mediul Nexus a condus la cresterea capacititii de adaptare la ceringele academice, iar abilitstile si tehnicile dobandite au cata- lizat comportarea proactivs, creativi, fiind astfel o garantie a inserarii in viaya profesionala, la un nivel cerut de economia moderna si piaya Cunoaste * hutps://www seribd.com/doc/211852677/Education-for-21-th-century 2 hutps//www scribd com/doc/271257831/earninngabout the complexity-of nature by: intating-young studentsinscientific-esearch,