Victor Hugo n romnete de Romulus Vulpescu Din volumul Pedepsele, 1853
Lihnit i cu o poft regeasc, ntr-o zi,
Un maimuoi c-o blan de tigru se-nvli. Fusese tigrul ru, el ns fu nprasnic. Se nolise-n dreptul i voia de-a fi groaznic. Scrnind din dini purcese-a rcni: Eu sunt, prin lege Cuceritorul tufei, noptosul nopii rege! Pndi, tlhar de codru, prin spini i pe de lturi ngrmdind omoruri i jafuri i prpduri; Drumeii sugrumndu-i i pustiind pdurea, Fcu tot ce fcuse i blana lui pe-aiurea. Tria-ntr-un covru-n juru-i cu resturi de masacru. Vzndu-i pielea, insul credea n simulacru. Zbiera cu mare muget i groaznice cuvinte: Privii, brlogul meu e plin de oseminte; Toi tremur i fug din faa mea cu spaim M admirai! sunt tigru i am tigreasc faim! Prostimea-n admirare fugea mncnd pmntul. Veni mblnzitorul i-n brae nhndu-l Ca pe o zdrean pielea-i rupnd-o, zise-apoi Pleotitei javre: Nu eti dect un maimuoi!