Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10-1 Elemente Ale Teoriei Bazelor de Date
10-1 Elemente Ale Teoriei Bazelor de Date
Baze de date
structura punctuala
structura liniara
structura arborescenta
structura retea
structura relationala.
Structura punctuala este reprezentata de o entitate grup izolata.
Considerand ca nu exista relatii explicite intre realizarile entitate, acest tip
de entitate luat singur reprezinta structura punctuala.
Structura liniara presupune ca intre elementele unei colectii de date sa
existe o relatie de ordine totala. Acest tip de structura are urmatoarele
proprietati:
Cardinalul multimii elementelor initiale este egal cu 1;
Cardinalul multimii elementelor terminale este egal cu 1;
Primul element nu are predecesori;
Ultimul element nu are succesori;
Orice element neterminal are un succesor imediat unic;
Relatiile stabilite intre date sunt de tipul 1 la 1;
Structura arborescenta (ierarhica). Daca intre elementele unei colectii
de date exista o relatie de ordine, spunem ca structura acestei colectii de
date este o structura arborescenta. Acest tip de structura are urmatoarele
proprietati:
Exista un element unic, numit radacina arborelui;
Orice nod diferit de radacina are un predecesor imediat unic;
Orice nod neterminal are un numar finit de succesori imediati;
Relatiile stabilite intre noduri sunt de tipul 1 la m;
Structura retea. Daca intre elementele unei colectii de date exista o
relatie de preordine, atunci spunem ca structura acestei colectii de date
este o structura retea. Aceasta are urmatoarele proprietati:
O retea este un graf in care intre doua noduri exista legaturi
bidirectionale;
Un nod are mai multi predecesori si el insusi poate fi predecesor
pentru propriul sau predecesor. Apar astfel in retea cicluri. Un ciclu
este un drum in care nodul initial este acelasi cu nodul final;
Cardinalul multimii elementelor initiale este mai mare sau egal cu
1;
Cardinalul multimii elementelor finale este mai mare sau egal cu
1;
ntre elementele retelei se stabilesc relatii de tipul m la n;
Structura relationala.
Structura relationala este formata din mai multe tabele (relatii) de date
elementare, fara o legatura aparenta intre ele. Operatiile pe aceste
structuri sunt realizate cu operatori relationali ai algebrei relationale sau ai
calcului relational.
1.4. Modele de date
Fig. 1.4-2
- legatura de tipul multi la multi (m->n). De exemplu, un produs
este achizitionat de mai multi clienti si un client poate achizitiona mai
multe produse. Aceasta structura este de tip retea.
Produs 1
Produs 2
..
Produs m
Client 1
Client 2
..
Client n
Fig. 1.4-3
Operatorii care actioneaza asupra structurilor de date reprezinta cel
de al doilea element al unui model de date. Acesti operatori pot fi de citire,
memorare, modificare, jonctiune, etc.
Regulile de integritate, cel de-al treilea element al unui model de
date sunt restrictii menite sa asigure mentinerea corectitudinii datelor.
Exemple de astfel de restrictii:
-
modele retea
modele relationale
Exemplu:
...
Fig. 1.4-4
Deci modelul ierarhic pune
la dispozitie doua structuri: tipuri
de inregistrari si ierarhia.
La acest model, in cazul
operatiei de actualizare apar o
serie de anomalii precum:
la inserare, nu se pot
introduce noi inregistrari
subordonate daca nu sunt cunoscuti superiorii
la stergere, nu se sterge o inregistrare radacina, atunci se sterg
automat toate inregistrarile subordonate.
1.4.2. Modelul retea
n acest model, datele sunt reprezentate asemanator cu modelul
ierarhic, cu deosebirea ca fiecare nod inferior poate avea mai multi
superiori. n cadrul acestui model, intalnim doua structuri:
tipul de inregistrari (care asigura campurile unei inregistrari)
tipul set (care asigura legaturile intre tipurile de inregistrare).
Actualizarile in acest caz sunt cele obisnuite (adaugare, modificare,
stergere) si se pot opera atat tipurile inregistrarilor logice cat si in legaturi.
1.4.3. Modelul relational
Acest model are la baza teoria matematica a relatiilor. Are o singura
structura de date: relatia (tabelul), o submultime a produsului cartezian al
unor domenii.
n concluzie, un astfel de model poate fi privit ca o multime de tabele
obtinute prin metoda normalizarii. Normalizarea pleaca de la o multime de
atribute (campuri de date) si o multime de dependente functionale dintre
campuri si conduce la o schema conceptuala a modelului relational intr-o
forma normalizata in care se vor elimina anomaliile de actualizari.
1.4.4. Modelul de date orientat pe obiecte
Modelul de date orientat pe obiecte este bazat pe o colectie de obiecte. Un
obiect contine valori stocate in variabilele de instanta ale acestuia,
deasemenea contine fragmente de cod care opereaza asupra obiectului.
Aceste fragmente de cod sunt denumite metode.
Obiectele care contin valori de acelasi tip si aceleasi metode sunt grupate
impreuna in clase. O clasa poate fi vazuta de tip pentru obiecte. Aceasta
combinatie de date si obiecte care formeaza definitia tipului este similara
cu tipurile abstracte din limbajele de programare.
Singurul mod in care un obiect poate accesa datele unui alt obiect este
prin invocarea unei metode a obiectului respectiv. Aceasta actiune este
denumita trimitere de mesaj la obiect. Astfel interfata de apelare a
metodelor unui obiect defineste partea vizibila din exterior a acestuia.
forma de editare.
c) Limbaje pentru controlul datelor (LCD)
Controlul unei baze de date se refera la asigurarea confidentialitatii si
integritatii datelor, la salvarea informatiei in cazul defectiuni, la obtinerea
unor performante, la rezolvarea unor probleme de concurenta. De
exemplu, realizarea unei interfete tranzactionale, intr-un context clientserver, pentru un sistem de baze de date distribuite.
1.6. Sisteme de gestiune a bazelor de date
1.6.1. Definirea sistemului de gestiune a bazei de date
O baza de date apare ca o colectie de date stocate pe memorii
externe adresabile, folosite de o multitudine de utilizatori.
Sistemul de gestiune al bazei de date reprezinta software-ul propriuzis al acestuia care asigura realizarea urmatoarelor activitati:
definirea structurii bazei de date
incarcarea datelor in baza de date
accesul la date (interogare, actualizare)
intretinerea bazei de date
reorganizarea bazei de date (restructurarea si modificarea
strategiei de acces)
securitatea datelor.
Sistemul de gestiune al bazei de date apare ca un sistem complex de
programare care asigura interfata intre o baza de date si utilizatorii
acestuia.
1.6.2. Obiectivele unui sistem de gestiune a bazelor de date
Unui sistem de gestiune a bazei de date ii revin o serie de obiective,
acestea sunt:
1. Asigurarea independentei datelor.
O aplicatie este dependenta de date in sensul ca modificarea
structurii de memorare a datelor sau a strategiei de acces la date
modele relationale;
independenta completa in descrierea logica a datelor (in termen
de relatii) si in descrierea fizica a datelor (in termen de fisiere);
Se transfera in memoria
calculatorului numai datele
utile,
evitandu-se
astfel
saturarea acesteia;
Specializarea backend-ului
in prelucrari pe baze de date
determina performante sporite
in gestionarea bazelor de date,
in raport cu ale unui calculator
general;
Utilizarea
unor
tehnici
avansate de prelucrare sau
acces la date, precum prelucrarea paralela.