Mary-Jo-Putney-5-Ademenirea-Unui-Sfant.pdf

THE 1
LOST LORI
Putney's endearing
characters and
warm-hearted stories
never fail to inspire
and delight.
-Sabrina Jeffries
NEW YORK
TIM ES
BESTSELLING
AUTHOR
OT A lways
a s a in t
prolog
Bristol, toamna anului 1806
Flota intrase in port, era luna plinS $i activitatea era
in toi la infirmeria gratuita Herbert. Pe Daniel Herbert
nu-1 deranja. Ii placea si repare trupuri vStSmate $i
iubea infirmeria pe care o concepuse cu ajutorul priceut al surorii sale, Laurel, care era partenera $i cea mai
unS prietenS al lui.
Cu toate acestea, pe la miezul noppi se sSturase de
carpitul marinarilor bep, r3nip in incaierarile din carciumi. Ultimul intrase $chiopatand in cabinet, cu sangele $iroindu-i din brapil stang bandajat grosolan. Cand
zari ginul folosit de Daniel pentru curaprea ranilor, se
napusti spre sticla.
-Stai jos! zise Daniel ferm, aplicand o stransoare pe
nervul de la um5r al marinarului amept $i fbpandu-l
sa se a$eze pe un scaun. Trebuie sa te dreg ca sa inchid
?i eu infirmeria $i sa prind cateva ore de somn.
Marinarul zbiera ?i se freca pe brapil amorpt.
- D a vreau $i io numa o far de beutura! zise el
cu repro?.
-N-o s o gasepi aici. Cu priceperea unei indelungate practici, Daniel indeparta bandajul murdar î gasi o
taietura de cupt murdara, dar superficiala. Curapl cu
indemanare taietura, terminand cu destul gin pentru a-1
face pe marinar sa ppe.
- De ce ai facut asta? intreba marinarul.
-A m descoperit ca ginul ajuta la cicatrizarea mai rapida a ranilor, aa incat e mai pupn probabil sa-p pierzi
brapil, explica Daniel. Acuma, ia-p valea $i fii gata pen
tru o durere de cap groaznica maine.
- Nici macar o gurita mica din sticla?
-Pleaca imediat! Pe cand marinarul ii mulpimi
pleca, Daniel arunca intr-un lighean cu apa p.sapun
Mary Jo Pu tney
instrumentele chirurgicale folosite. La fel ca $i cu ginul,

observase ca, pnandu-$i instrumentele curate, obpnea
rezultate mai bune.
U$a cabinetului se deschise cu atata putere ca se lovi
de perete. I?i ridicS privirea $i o vazu pe sora lui care
deschisese u$a cu o mana in timp ce cu brapil celalalt o
tinea de mijloc pe o tanara femeie batuta $i sangeranda,
la un pas de a leina.
Ca de obicei, far3 sa-$i piarda cumpatul, Laurel spuse:
-N u strange instrumentele alea, Daniel. Avem o
pacienta nouS. O ajuta pe fata sa se urce pe masa de
examinare.
El ura s3 vada femei batute, de obicei de catre barbapi care de fapt trebuiau s3 le protejeze. Examinando pe
noua pacienta, oboseala li disparu. Ea statea cu umerii
aplecati, avand fa pa acoperita de o $uvi5 de par negru
care era murdar de sange pe partea dreapta. Tinea strans
o pelerina pe dupa umeri $i tremura din cauza $ocului.
Cu o voce blanda, el spuse:
-Sun t doctorul Herbert. Pe tine cum te cheama?
Vorbea cu stangade ca i cum intampina greutafi sa
articuleze cuvintele, a?a incat el ii sugera:
-Jane?
Dupa un lung moment, ea $opti istovita:
-D a, J-Jane.
- O sa te examinez sa vad ce trebuie reparat. Umezi o
carpa curata. Ridica-p capul ca sa-p pot curapi sangele
de pe fata.
Ea se supuse, aratand o fata cu un ochi umflat inchis $i o vanataie atat de mare incat nici propria mama
n-ar fi recunoscut-o. Vanataile ascundeau faptul ca era
foarte tanara $i el banuia ca in condipi normale ar fi
putut fi dragtpa. Cum de putea un barbat sa-i faca rau
unei fete plapande ca asta?
I$i lasa deoparte mania pentru mai tarziu. Ceea ce
conta acum era sa o oblojeasca. Ea tresari de cateva ori
pe cand el ii spala sangele de pe fata, in ciuda faptului
ca se straduia sa fie cat mai bland cu putinpa. Era deosebit de atent in jurul ochilor.
Ademenirea unui sfant
-A i noroc, zise el pe un ton familiar. O sa ai ni?te

ochi vinep ca un boxer fara mflnup, dar n-ai vAtamari
serioase.
Pe cand ii curSâ rana de pe cap, o intreba:
- Cine te-a batut?
Ea scoase un sunet infundat i se trase inapoi cu
teama. Observand sclipirea unei verighete pe mana ei
stanga, o intreba:
-A fost barbatul tAu.7
Jane se uita in jos la mana ei ca $i cum uitase de inelul pe care-1 purta. Apoi i$i smulse verigheta ingusta de
aur $i o azvarli cat colo in cabinet. Aceasta ricoA din
perete $i se rostogoli pe du$umea.
-Vinde-1! Ajutor... pentru infirmerie, ?opti rAgu$it.
Fafa ridicatS ii expuse gatul vanAt. Bruta incercase s-o
stranguleze.
Mi$cArile lui Jane facura ca pelerina s3-i alunece de
pe urneri, expunand o taietura insangerata de-a lungul
spatelui. Rana neregulata mergea de la umarul stang
pan3 aproape de mijloc. Probabil cA fusese injunghiatA
pe cand incerca sA scape. Varful lamei alunecase spre
stanga cand atinsese marginea corsetului, apoi mai departe prin imbracamintea captu$itA.
Cu o voce calma, Daniel se intinse dupA foarfecele
mare i taie corsetul. Rochia $i corsetul erau de buna calitate, dar corsajul era distrus, $i combinezonul subpre
era lipit de ranA cu sangele uscat. Ii udA combinezonul
ca sa i-1 desprinda mai u$or de rana i Jane gemu cand
i-1 indepArta.
-D in fericire, rana nu-i adancA, de?i imi imaginez cA
doare ca dracu. Cu atat mai mult pentru ca ii cur3fa
rana cu gin. Probabil cA, dupA seara asta, Jane va rAmane cu aceastA cicatrice pentru tot restul viepi, dar cel
pupn nu va fi la vedere.
El i$i continuA ?irul bland de comentarii pentru a o
alina. Laurel il asista, acoperind corpul lui Jane ca s3 fie
cat se poate de decent.
Cand Daniel terminA de curAfat rana, Laurel zise:
- O sA ai nevoie de haine noi, Jane. Daniel, pop tu sA
aduci ni$te haine din rezerva noastrA.7
10
Mary Jo Putney
Poate cS Daniel nu se pricepea la fel de bine ca Lau

rel sa aleaga veminte femeieti, dar aveau o regula care
zicea ca o femeie recent batuta nu va fi lasata singura cu
un barbat, nici macar cu el. El dadu din cap $i se ridica,
simpnd povara unei zile lungi.
- Ai unde sa te duci in seara asta? Familie? Prieteni?
Cu privirea tncfl indreptata in jos, Jane opti:
- O... o prietena ma va gazdui.
- Pentru seara asta e de ajuns, dar nu putem ingadui
ca asta sa se repete, zise Laurel cu hotarare. O sa anunp m judecatorul $i pop sa depui o plangere impotriva
barbatului care te-a batut.
-N u! jane se agSâ de imbracamintea rupta, cu o
voce disperata. Nu pot fi in siguranta decat daca plec
din Bristol. Un judecator nu poate fi de ajutor.
Daniel se incrunta. Jane parea hotarata sa nu se intoarca la bruta, dar mult prea des femeile se intorceau la
barbapi care le ranisera pentru ca n-aveau de ales. Dupa
ce el ie$ea din camera, Laurel avea sa discute cu tanara.
Jane nu era primul pacient care avea nevoie de haine, a$a ca Laurel umpluse doua dulapuri incapatoare cu
haine pentru femei $i barbap de toate varstele. Unele
dintre ele fusesera donate de bisericile din zona, pe altele le gasise in pravaliile de vechituri. Dupa ce le carpea
$i le spala, hainele erau curate ?i cuviincioase, cbiar daca
nu i la moda.
Fata avea nevoie de un combinezon larg care sa n-o
jeneze la spatele ran it. Pantofi? Nu, purta nite cizmulipe solide, bine facute. Aduna iute lucrurlle de care
avea nevoie fata i indesa totul intr-o desaga din panza
care se putea cara cu u$urin{a. La sfarpt, alese o boneta voluminoasa si o pelerina care sa ii acopere r3nile
?i bandajele.
Dupa ce lasa hainele, Laurel il dadu afara din cabinet
ca s o poata ajuta pe Jane sa se imbrace. El se incrunta,
inchizand u$a in urma lui. Impreuna cu sora lui ofereau
servicii, nu bani. Aproape toata alocapa generoasa oferita de soûl instrainat al lui Laurel era cheltuita pentru
intrepnerea cabinetului, iar banii gheapa erau pupni.
Ademenirea unui sfdnt
11
Dar cateodatS trebuiau fScute exceppi. Biroul lui era

la doar capva pap, a?a eft descuie u?a p deschise sertarul
ascuns unde pnea bani. Jane nu pilrea sS aiba vreo lescaie la ea. Cat ar fi costato sa piece p s i se intrepna pana
cand se inzdravenea?
Nu suporta gandul ca femeia ar putea s3 se intoarca
la barbatul ei violent. Lua monede p banenote mici in
valoare de douazeci de lire p le van intro punguffl de
panza. Era o suma substanpala, suficienta sa piece din
Bristol p sS se intrepna doua sau trei luni, daca era chibzuita. Apoi se inapoie in cabinet, amintindu-p ca nu
putea salva pe toata lumea. Nici macar pe departe.
Jane era infa?urata in pelerina veche, sa-i tina de cald,
iar fa pi invinetita $i capul bandajat ii erau acoperite de
borul bonetei.
- Eti sigurd ca o sa fii bine.7 o intreba Laurel incruntandu-se. Pop sa-p petreci restul noppi in infirmerie.
- Nu pot, zise fata cu o voce mai puternica acum. N o
sa patesc nimic, pe cuvant. Nu trebuie sa merg departe.
Daniel banuia ca nu voia sa ramana, de teama sa nu fi
fost urmarita. Nadajduia sa fi spus adevarul despre prietena care o va gazdui peste noapte. Poate ca planuia sa se
ascunda intr-un grajd sau in vreo biserica. Asta mergea
pentru o noapte, daca avea de gand sa piece a doua zi.
-A i unde sa mergi daca pleci din Bristol? De preferinâ, la cineva din familie.
- N-am pe nimeni, dar o sa ma descurc. Nu mi-e frica
sa muncesc, spuse razand nervos. Sau sa merg pe jos.
Daniel ii intinse punga.
- Ia asta! Ar trebui sa fie de ajuns sa te intrepi pana
cand te pop stabili undeva.
Ei i se taie rasuflarea $i incerca sa inapoieze banii.
-N u pot! Ap facut deja atata pentru mine.
Barbatul ii lua mana, vorbind incet ca sa sublinieze
cuvintele.
- Nu vrem sa ne gandim cum ar fi sa pleci de aici p sa
nimerepi intr-o situape chiar p mai rea.
Jane se uita lung la el. Ochiul nevatamat era de un
albastru-deschis, limpede p avea umbre pe care nici o
tanSra fata nu ar fi trebuit sa le aiba.
12
Mary ]o Putney
Se apleca i ii saruta mana cu buzele ei rSnite.

- Mulpimesc, zise ea cu o voce aspra, ragu$ita.
ii dadu drumul la mana $i baga punga In pelerina,
apoi se fntoarse spre Laurel.
- Va mulpjmesc foarte mult amandurora. N-o sa uit
niciodata bunatatea voastra. Daca vreodata e ceva prin
care sa va pot rasplati...
Daniel spuse hotarat:
- S a iei hotarari inêlepte! Sa fii buna cu ceilalp! Asta
e de ajuns.
Din nou, ea ii lasa capul in jos, apoi se intoarse $i
ie.i din incapere.
Daniel i Laurel o condusera pana la u$a, uitandu-se
in tacere cum fata cobori cele cateva trepte spre strada $i
o coti spre stanga. Era ceva induioator de indraznef in
silueta ei zveltS care disparea in noapte.
- Casa din spatele nostru e de vanzare, spuse Laurel.
Vreau s o cumpar $i sa fac un refugiu pentru femeile
si copiii care au nevoie de adapost ?i sa se fereasca de
barbapi violenp.
- Cred ca-i o idee excelenta, spuse pe loc Daniel. Un
adapost pentru femei ca Jane ar fi o adevarata mana
cereasca. Avem banii?
- O sa gdsesc banii! zise Laurel cu o extraordinara
inverûnare.
- Atunci o sfi-1 facem. Daniel o lua pe dupa umeri pe
sora lui si o stranse lini^titor. Acum insa, amandoi avem
nevoie de mancare i de un ceai tare.
Laurel expira, relaxandu-se in imbrap$area lui.
- Ce sfat bun, doctore! Avem o supa buna de mazare
pe plita.
- Perfect. Dar inainte ca Daniel sa inchida u$a, se uita
inspre umbrele unde disparuse Jane. Simp ni$te furnicaturi pe ceafa $i avu sentimentul straniu ca intro buna
zi o va revedea.
capitolul 1
Bristol, toamna 1813
Dupa ce-$i ingropa parinpi, Daniel Herbert se intoarse la muncS, pasiunea i mantuirea lui dintotdeauna. Indiferent cat de nelini$tita ii era mintea, talentele
sale medicale ajutau la vindecarea trupurilor in suferinâ, iar predicile ocazionale pe care le pnea in capela
pe care o patrona ajutau cateodati la vindecarea sufletelor rSnite.
Pentru a se asigura ca era pe atat de ocupat pe cat
trebuia sa fie, Daniel ll trimise pe medicul sau rezident,
Colin Holt, in v acan t cu proasp&ta lui sope. Distribuirea de siropuri de fuse i ceai de riichitS alba $i executarea de operapi minore il oboseau pe Daniel fndeajuns
ca s3 poatS dormi. Extenuarea era preferabils gandurilor. Trecusera doua saptamani de la inmormantare $i in
curand trebuia sS se confrunte cu schimbarile aduse de
moartea lor; dar, deocamdata, prefera sa carpeasca r3nile de cupt ale batranilor matelop destrabalap.
De abia terminase cu un pacient, cand Betsy Ri
vers, intendenta' infirmeriei, ciocani i intra in sala de
tratament.
- Doctore Herbert, un domn vrea s3 v3 vada pentru
o chestiune despre care suspne ca e importanta.
-M a indoiesc ca ideea lui de important e la fel cu
a mea, raspunse Daniel sec. Dar Red Rab, aici de fapi,
tocmai pleca, a$a ca spune-i domnului sa intre.
Betsy se incrunta uitandu-se la orpil lui stropit cu
sange, dar nu incerca sa-l convinga sa-i schimbe imbracamintea de lucru.
/
-D a, domnule.
Pe cand Betsy ie$ea, Daniel lega ultima sutura a cdruntului sau pacient.
14
Maty Jo Pu tney
- Fii atent, Rab! Intro buna zi cineva s-ar putea s3-p

injunghie din intamplare un organ vital.
-A$, doctore, chicoti Red Rab ridicandu-se. Ne batem de atata vreme ca tim unde-i sigur sa impungem
cu lama.
Marinarul iei agale, i Daniel incepu sa cureê carpele $i instrumentarul murdar de sange.
Betsy se intoarse insopta de un individ indesat, imbracat sobru, cu o privire patrunzatoare i cu o fbaie
indoita sub brap
- Acesta este domnul Hyatt.
Vizitatorul se uita clipind la pnuta neingrijita a lui
Daniel, apoi ii inclina politicos capul.
-Sun t Matthew Hyatt de la firma de avocap Hyatt si
Fiii din Londra. Suntep Daniel Herbert, cu re?edinpi la
Belmont Manor?
De$i Daniel nu mai locuise acolo de ani de zile, con acul era, fara indoiala, al lui acum.
- Eu sunt.
Lasa instrumentele chirurgicale folosite in ligheanul
cu apa i sapun.
- Condoleanpde mele pentru pierderea parinplor
dumneavoastra, domnule Herbert. Avocatul ofta. Boala
izbucnita la castelul Romayne a fost o mare tragedie.
- A lovit cu o rapiditate ingrozitoare. Mult prea
mulp oameni din abape i din ora$ au murit, zise
Daniel, strangand din buze la aceasti amintire.
Parinpi lui fusesera incantap sa primeasca o invitape
la o petrecere data de v3rul indepartat al tatalui sau,
lordul Romayne. Insistasera sa mearga $i el, dar lui nu-i
placeau defel astfel de lucruTi. Dac3 ar fi fost acolo, ar
fi putut el oare sa ofere tratamente eficiente la timp?
Inghiprea unor cantitap masive de lichide putea ajuta
In caz de febra mare. Sau poate c& ar fi murit $i el?
Se spftla repede pe maini.
-M a a$teapta pacienpi, a$a ca poate imi putep spune
motivul vizitei dumneavoastra!
Avocatul clipi nedumerit de francheêa doctorului.
15
- Foarte bine. Sunt incantat sa v3 informez ca suntep mopenitorui domeniului p ai titlului de baron
de Romayne.
Ceilalp molten itori ai lordului Romayne murisera cu
topi in acea groaznica epidemie? Daniel inghepi, simfind impactul cuvintelor ca pe o lovitura fatala. Zidurile
pe care le inalfase imprejmuindu-p durerea p vinovapa
se prabupra, p emopa purS il cotropi.
Viafa lui se sfarpse.
Cand James, lordul Kirkland, intra in biroul lui
Daniel a doua zi tarziu, Daniel nu fu surprins. Kirkland, cumnatul p uneori prietenul lui, era transportator maritim p un maestru al spionajului. Cu sursele de
informapi pe care le avea, Kirkland pia deôbicei ce se
intampla chiar inainte de a se fi intamplat. In acea searS
arata ca un animal de prada elegant p misterios, dar
ochii ii erau plini de compasiune.
Dep Daniel reupse sa treaca peste conflicted interioare pricinuite de baronia care-i cazuse pe cap, era
stanjenitor de u$urat sa-1 vada pe Kirkland, care era de
asemenea p un maestru la rezolvarea problemelor. Dand
deoparte cina tarzie p rece, Daniel ii intinse mana.
-Presupun ca ai auzit noutaple? Pentru ca, daca
Laurel nu se sirnte bine, ar trebui sa stai cu ea.
Kirkland zambi, strangandu-i mana.
-Laurel e in faza aia a sarcinii cand are o energie
impresionanta. Abia am pututo convinge sa nu vina
cu mine.
Daniel ip arcui sprancenele.
- Presupun ca te-a trimis s& te asiguri ca nu-mi pun
capat existenêi.
- Exact, admise Kirkland cu un umor sec. Sa mopenepi bogape, sa capep influenza p un loc in Camera
Lorzilor sunt motive suficiente ca sa-1 duca pe un om
la disperare.
Daniel zambi in sila, recunoscand cat de bine il cunopeau Laurel p Kirkland. Deschise sertarul de jos al
biroului sau p scoase sticla de brandy pe care o pastra
pentru zile neobi$nuit de grele.
s'
16
Mary Jo Pu tney
-Inca m3 simt zdruncinat de ve^tile astea. Sunt

doar un v3r de-al treilea din alta generate. Ins a erau
numai capva mopenitori si top au murit la petrecerea
aia blestematai
- O tragedie. Kirkland accepta paharul cu brandy pe
care i-1 tuma Daniel, apoi se a$eza pe singurul scaun ce
mai era in micul birou. Nu mai mica pentru tine.
Daniel ofta.
- In nici un fel nu pot refuza mopenirea, nu-i aa?
- Din nefericire, nu, zise Kirkland. Titlul nobiliar p
proprietaple sunt mopenite de ruda cea mai apropiata
de sex barbatesc din familia Herbert, iar acesta epi tu.
Acum epi responsabil de domeniu p de top arendapi
ce depind de el.
- M simt de parca Atlas mi-a azvarlit intreaga lume pe
umeri. Tu ai fost crescut piind ca epi mopenitorul Kir
kland, dar eu abia daca stiam de existenpi lui Romayne,
cu atat mai pupn ca aveam vreo $ansa de a-1 mopeni.
Tatal lui ar fi stiut p ar fi fost incantat daca mostenirea i-ar fi revenit lui.
Kirkland invarti ganditor bautura in pahar.
- O schimbare de anvergura asta este intimidanta,
dar pop sa fii lord.
- Fara indoiala. Fa{a lui Daniel se incorda la gandul
celei mai mari temeri pe care o avea. Dandu-p seama
ca Kirkland ar intelege, adauga scurt: Dar pot s3 fiu
p doctor?
- O sa fii mult mai ocupat, admise Kirkland. DaT pop
angaja oameni capabili sa-p administreze proprietaple.
Acum epi un pair ereditar! Alp lorzi petrec mult timp
colecponand fosile sau scriind lucrari de matematica
sau imbatandu-se pana cand cad din picioare. Pop sa-p
gasepi timp pentru munca ta.
-Sper si eu. Daniel incerca sa estimeze cam cate ore
ar fi folosite cu supravegherea oamenilor p cu administrarea proprietapi, precum p cu mersul la Parlament.
Prea multe. N-o sa fiu in stare sa ajut tot atata pe cat o
fac acum.
17
- O sa-p spun exact ce i-am spus i lui Laurel. Noul

tau titlu e o povara, dar i o sansa, i o avere ofera posibilitatea de a ajuta cu mult mai mulp oameni. Kirkland
zambi. Sora ta imi cheltuie$te banii cu o non$aIanpi extraordinara ajutand la deschiderea mai multor adaposturi pentru femei precum Casa Zion. Tu pod infiinta
mai multe infirmerii. Pod s3 sponsorizezi educapa unor
tineri chirurgi $i a unor doctori promipttori. Ciudat e ca
Daniel nu se gandise la aceste posibilitap.
- Imi plac ideile astea, dar am deja viaâ pe care m io
doresc. Mopenirea Romayne e o povara si o complicape.
- Mai e viafa pe care o doreti? intreba incet Kirkland.
Sau e timpul pentru o schimbare?
Daniel dadu sa-i rdspunda ca firete ca viapi lui
era foarte buna. Dupa aceea, inchise gura $i cumpani
din nou.
La naiba, Kirkland avea dreptate! Aici, in Bristol, Da
niel avea o munca valoroasa i provocari in fiecare zi,
dar era singur de cand sora lui se impflcase cu Kirkland
$i se mutase. Avea nevoie de mai mulp prieteni i de
alte provocari.
- Poate ca e timpul, zise el incet. Sunt zdruncinat inca
de cand avocatul mi-a adus vetile astea groaznice. Trebuie sS m3 gandesc la ce vreau i la ce e acum posibil.
- Vino la Londra $i stai cu noi, sugera Kirkland. Eu
$i Laurel am fi bucurop sa stai cu noi, iar eu te pot ajuta sa te familiarizezi cu chestiunile practice p legale ale
noii tale pozipi. De asemenea, trebuie sa fii prezentat
in societate. Micul sezon incepe in curand, p grupul
absolvenplor Academiei Westerfield o sa te ajute sa te
organ izezi in or ice masurS vei dori.
Daniel se mai detensiona. Londra parea mai suportabila dac3 locuia impreuna cu Laurel p Kirkland.
- Mi-ar placea sa-mi revad fostii colegi, dar am dubii
in ceea ce privepe intrarea in inalta societate.
- Inêlept din partea ta sa-p faci griji, zise prietenul
lui amuzat. In special In lumina pericolelor pe care le
vei infrunta.
18
Mary Jo Putney
- N-o sa cedez ispitei jocurilor de noroc f i a bauturii. Daniel tfi privi paharul gol, apoi ifi mai turns nifte
brandy. Defi n-ai zice, v&zandu-mS azi.
-L a vremuri grele este nevoie de mSsuri drastice.
Kirkland ifi intinse paharul pentru a-i fi din nou umplut. Dar pericolul la care mS refeream este piapi cSsatoriilor. Acum esti cea mai dorita marfa, un nobil chipef
sau cel pupn prezentabil, In cSutarea unei sopi. Ranji.
Poate ca-p gisesti o tanara vaduva placuta ?i serioasa
care sa doreasca s3-p admin istreze mofiile fi sS-p dea
libertatea de a fi doctor.
Fara s3 vrea, Daniel se surprinse starnit in mod neafteptat de ideea unei sopi. Cap ani trecusera de la moartea lui Rose? Mult prea mulp fi chinuitori. Era o fiinpi
fericita fi avea o viata agitata fi niciodata n-ar fi vrut ca
el sa se transforme in holteiul batran fi plictisitor care
era acum. Daca avea sa se schimbe, se putea intampla
acum ori niciodata.
Jfi ridica paharul, inchinand ironic:
-Foarte bine, atunci. O s5 vin la Londra fi o sa-mi
caut o sope.
capitolul 2
-Lordul Kelham nu va mai fi printre noi multa
vreme, spuse incet medicul cand Jessie Kelham se intoarse in camera bolnavului, aducand-o pe somnoroasa
ei fiica de patru ani.
Femeia facu semn cu capul aratand ca inêlesese. Phi
lip zacea de multe saptamani fi era clar ca sfarfitul i se
apropia. Era spre miezul noppi, fi ea banuia ca nu va
mai apuca dimineaâ.
Beth cascS somnoroasa.
- Papa e mai bine?
Jessie mangaie parul castaniu al fiicei ei. Defi era cu
mult mai deschis decat pletele ei intunecate, top cei
care le vedeau tmpreuna ftiau c3 sunt mama fi fiica.
Beth, cea mai prepoasa fiinpi din viata lui Jessie.
Ademettirea unui sfant
19
- Nu, scumpo. In curand ne va pSrftsi, dar vrea ca mai

Intai sa-$i ia ramas-bun de la tine.
O duse pe fiica ei la patul masiv, unde trupul firav
al Lui Philip zacea impScat in lumina blands a lampii.
Cu pSrul lui alb ?i fata palida, aproape ca dispSrea in
asternutul rece de pe pat. Servitorul lui il ftcuse prezentabil pentru ultima intalnire cu Beth.
Cand ajunsera la pat, Jessie se temu pentru un mo
ment ca era prea tarziu, dar cand o a$eza pe fiica ei pe
saltea, Philip deschise u$or ochii $i zambi cu bunatate.
-M ica mea razS de soare. Imi pare rau ca nu voi mai
fi aici sa te vad cum cre$ti, dar tiu ca o sa fii frumoasa.
Dandu-î seama c3 e finalul, ochii lui Beth se umplura de lacrimi. Se aplecS in fata $i ii saruta obrazul
imbatranit.
- Nu vreau s9 pleci, papa, spuse ea trista.
El o mangaie pe mana cand $io puse langa el.
- N o sa fiu niciodata prea departe de tine, scumpo.
Inchide-ti pur $i simplu ochii $i gande$te-te la mine, $i
o sa fiu acolo.
-A r fi mult mai bine sa te pot imbrati?a ori de cate
ori vreau!
Philip zambi obosit.
- Intr-adevar, dar nu putem avea intotdeauna ce ne
dorim. Sa fii cuminte $i s9 faci ce-ti spune mama ta!
O sa ne vedem din nou in ceruri. Peste foarte mult timp
de acum incolo, sper. Respiratia lui devenea tot mai chinuita, a$a ca Jessie ii facu semn dadacei lui Beth care le
urmase jos din camera copiilor.
Lily o lua in brafe pe Beth, consolando.
- E timpul de culcare, vrabiuta mica. O sa-ti cant
pant cand o sa adormi.
Beth plec9 ascultatoare, de$i privirea-i melancolica
ramase atintita asupra lui Philip pe cand ie$ea din ca
mera. Jessie era recunoscatoare ca fiica. ei era destul de
mare sa tina minte cat de mult o iubea tatal ei.
Cand ele plecara, Jessie se a$ez9 pe marginea patului
?i i$i puse mana pe cea a sotului ei. Oasele degetelor lui
pareau la fel de fragile ca ni$te vreascuri.
20
Mary Jo Putney
- E randul meu acum. La fel ca Beth, nici eu nu vreau

sS ne p3r5se?ti.
-Mi-a venit sorocul. II podidi un acces de tuse inainte de a continua: Tu $i Beth mi-ap daruit mai multi
ani i mai multa bucurie decat a$ fi visat ca e posibil
dupa ce am pierduto pe Louise. Mi-a? fi dorit mult ca
ea s3 te fi cunoscut.
- i eu imi doresc s-o fi cunoscut, dar daca n-ar fi murit, nu ne-am fi intalnit niciodata. Jessie ii stranse mana
cu blandefe. Poate ca ea m-a trimis s& te fac fericit pans
cand va vep intalni din nou.
-C e gand sublim! I$i trase din nou rasuflarea cu vadit efort. Nu trebuie sa te temi de viitor, draga mea.
De fapt, cand o sa se citeasca testamentul, o s3 fie o
surpriza pentru tine i Beth. Buzele i se arcuira intr-un
zambet pozna. Intotdeauna ii placuse sa le faca cate o
surpriza lui Jessie $i lui Beth.
-T u insub ai fost o surpriza inca de la bun inceput,
zise ea cu un zambet nostalgic. Nu mi-a venit sa cred ca
un gentleman nobil ca tine s-ar insura cu o actripi neinsemnata, fara valoare.
Barbatul incepu sa tu?easca atat de tare, incat Jes
sie aproape ca voi s3-l cheme pe doctor. Cand tusea se
potoli, el ?opti:
-N ici mie nu mi-a venit sa cred ca s-ar marita cu
mine cea mai frumoasa femeie din Anglia fie i numai
pentru bani $i titlu.
- Nu m-am maritat cu tine pentru banii tai i, cu siguranâ, nu pentru titlu, spuse ea incet. M-am maritat cu
tine pentru blandeêa $i pentru inêlepciunea ta.
Schimbara un zambet tainic. Inalta societate fusese
scandalizata de mariajul nepotrivit, dar acesta le adusese
fericire amandurora. Cand Philip avea sS moara, ea ti
va pierde cel mai bun prieten.
Cu un firicel de voce, el opti:
- Frederick o sa ajunga la timp?
- Drumurile sunt intro stare proasta dupa atata ploaie, aâ ca e imposibil de spus, raspunse ea. Nu se indoia c3 Frederick Kelham era pe drum, tnsa doar pentru
21
molten ire, i nu pentru cS-$i iubea unchiul. Frederick se

iubea doar pe sine.
In calitate de motenitor al titlului $i al domeniului,
Frederick a$teptase ani la rand cu nerabdare moartea
unchiului s5u. Fusese foarte nefericit de sarcina lui
Jessie, i ea se rugase s& fie fetiâ, astfel incat sa nu fie
un obstacol in calea ambipilor lui Frederick. Na^terea
lui Beth fusese o uurare. Philip fusese incantat sS aiba o
fetipi pe care sa o inzestreze, i tensiunea se atenuase.
Ea se gandi ca Philip appise, cand el rosti pe o voce
surprinzator de puternica.-Trebuie sa te cas3tore$ti din nou, Jessie. E?ti o sope
mult prea grozava pentru a te irosi in vaduvie.
Femeia stramba din buze. Philip, Dumnezeu sad binecuvanteze, ii exagera farmecele $i calitaple de sope.
Dar acum nu era momentul sa il contrazica.
Ea spuse doar:
- Daca voi gasi un barbat la fel de bun ca tine, o sa
ma gandesc la asta. Dar va fi foarte greu ca un barbat
sa se ridice la nivelul tau, Philip.
-M a flatezi, fatuco, zise el amuzat cu o voce care
se stingea. Am incredere ca o sa alegi bine, indiferent
incotro te vei indrepta. Ochii lui de un albastru $ters
se inchisera la loc p rasuflarea lui chinuita se facu din
ce in ce mai greu auzita. Ticaitul ceasului de pe polipi
r3suna nefiresc de tare masurandud clipele viepi.
- Louise! i se paru cad aude murmurand cu o voce
u$or mirata.
Apoi inceta sa mai respire.
Ea ip apleca fruntea pe mairute lor impreunate, p
lacrimi tacute ii alunecara pe obraji. Philip Kelham o
convinsese c5 barbapi pot fi buni. Nu se apepta sa mai
intalneasca altul la fel ca el.
Dar nu voia p nu avea nevoie de alt barbat. Atata
vreme cat o avea pe Beth p suficiente resurse pentru a
se intrepne amandouS, era de ajuns.
Dup5 o lunga zi in care ip ingropase soprl p acceptase condoleanfe de la vecini care in majoritate
22
s Mary fo Putney
nu fusesera de acord cu ea, Jessie ar fi fost bucuroasa sa

amane citirea testamentului pentru a doua zi, dar Fre
derick era nerabdator ca procedura sa aiba loc chiar in
acea searfi. Probabil ca abia atepta sa afle cat de mare
ii eja molten irea.
In ciuda a ce spusese Philip referitor la o surpriza,
Jessie se a$tepta ca citirea sa aiba loc fara complicapi.
Philip discutase despre planurile lui Inainte de a-$i fi
revizuit testamentul cu cateva luni in urma, $i Kelham
Hall, aceasta baronie veche din Kent, era atribuita urmatorului Lord Kelham. De asemenea, Frederick urma
sa primeasca o suma substantiate din averea personala a
lui Philip, dei nu avea sa fie fericit sa afle ca majoritatea
banilor erau blocap in fonduri astfel incat sa fie imposibil sS-i risipeasca.
Dei inainta$ii lui Philip nu se bucurasera de mare
faima, i$i folosisera infelept resursele i se ingrijisera a$a
cum trebuie de servitorii lor. Jessie spera ca Frederick sa
nu distruga aceasta situate, dar avea indoieli serioase.
O suma similara fusese lasata intr-un fond pentru
Beth, impreuna cu casa lui Philip din Londra. Jessie
urma sa primeasca un venit considerabil pe viapi, chiar
daca se recasatorea, de vreme ce Philip spusese de repetate ori ca spera ca ea s-o faca.
Mo$tenea, de asemenea, o casa eleganta in Canter
bury. Ora$ul avea cateva coli bune de fete i era un
loc placut unde s o creasca pe Beth. Vor avea casa din
Londra pentru vizite in ora$. Beth va fi o motenitoare
cu o avere insemnata, aa incat era important pentru
ea sa lnve{e cum sa se comporte in societate cand va fi
mai mare.
Obosita, Jessie intra in bibliotecS pentru citirea testa
mentului. Fusesera aduse scaune in plus pentru cS erau
mulp beneficiari. Biblioteca era unul dintre locurile ei
preferate pentru ca adesea statea aici seara impreuna
cu Philip, bucurandu-se de caldura focului, citind i discutand. Spre sfarît, cand vederea incepuse sa-1 lase, ea
ti citea cu glas tare.
Ademenirea utiui sfant
23
In acea sear A, biblioteca era plina de lume i inabuptoare. Avocatul, domnul Harkin, ii aruncA un zambet
cald cand ea luA loc in faâ biroului unde-p a$ezase hartide. Harkin fusese intotdeauna bun cu ea, chiar p cand
fusese o mireasA scandaloasA. De dragul lui Philip o s o
cotise nevinovatA p, in timp, devenisera prieteni.
Erau prezenp top servitorii, cei mai in varsta stand
jos, iar cei mai tineri, in picioare, in fata pereplor tapetap cu carp. Chiar p cei mai noi dintre servitori primisera cel pupn o suma modesta, iar celor cu vechime
li se dadusera rente ce le asigurau un trai confortabil
la batranete.
Vicarul local scoase un oftat de uûrare la primirea
unei sume pentru repararea clopotului din turn, apoi
zambi cu caldura cand afla c3 va mai pri mi p jocul de
ah din filde? in faâ caruia el p Philip petrecusera multe ore placute prefacandu-se ca se lupta. Aici nu era nici
o surprizA. Jessie era cea care sugerase ca la banii pentru
clopot sa se adauge jocul de $ah, astfel incat vicarul sa
aiba o am intire personala de la vechiul sAu prieten.
Jessie nu dormise prea mult in ultimele sAptAmani de
boala ale rAposatului ei sop a$a cA dupA o ora moÂia in
biblioteca incAlzita p arhiplinA. Se trezi cand domnul
Harkin ip drese glasul, r3u prevestitor:
-In final, iubitei mele fiice, Elizabeth, mo$tenitoarea
titlului p a baroniei de Kelham, ii las drept mo$tenire...
-C e? Cu ochii in flScAri, Frederick Kelham sAri brusc
in picioare. E m sunt mo^tenitorul baroniei! Ce tampenie blestemata mai e p asta?
Domnul Harkin se uita pe deasupra pchelarilor de
citit, spunand pe un ton netulburat, dar\cu o licArire
hazlie in ochi:
-N u e o tampenie, domnule Kelham este o baronie
foarte veche p atestata in documente de pe vremea normanzilor. Poate fi transmisa pe linie feminina.
- E absurd! bolborosi Frederick. Top motenitorii au
fost b&rbap!
- De acord, au trecut aproape doua secole de cand
unica moltenitoare a fost o femeie, astfel incat problema
24
Mary Jo Putney
aproape cS a fost uitata, incuviinpi avocatul. Dar unchiul dumneavoastra a dat recent peste acest Lucru
in arhiva domeniului. M-a pus s5 cercetez chestiunea
$i este foarte adevirat. TanSra dumneavoastra veri?oara,
Elizabeth, este acum baroneasS de Kelham, titlu cuvenit
de drept.
Jessie icni. A$adar, asta era surpriza pe care o promisese Philip! Trebuie s3 fi fost incantat s3 $tie ca singurul
i multiubitul s3u copil tl va moteni, dar nu-$i daduse
seama cat de urat va reacpona Frederick.
- Tu! Turbat, Frederick se intoarse s5 o infrunte pe
Jessie. Asta e in intregime opera ta! Ai falsificat dovezile, astfel incat odrasla ta sa mo$teneasca $i tu sa pop
pradui domeniul!
Domnul Flarkin interveni cu asprime:
- Fa cep o mare greseala, domnule Kelham! Lady
Kelham nu a avut cunostinpi de asta pana azi, iar dovezile", a$a cum le denumip dumneavoastra, sunt stravechi i dincolo de orice indoiala. Deja am intocmit
o scrisoare catre Colegiul de Heraldica sa autentific
faptul ca Beth a mo$tenit titlul $i proprietatea revenita
prin succesiune.
- Asadar, unchiul m-a lasat fara o letcaie, spuse Fre
derick cu rautate.
- Nicidecum. Lord Kelham are o avere personala considerabila p suma ramasa dupa Iegatele secundare va fi
imparpta intre dumneavoastra $i fiica lui. O sa avep mai
mult decat suficient sa traip confortabil p fara griji. Vocea avocatului deveni seaca. Nu e ca p cum ap fi aratat
vreun interes in administrarea domeniului.
- Planificasem sa angajez un administrator capabil,
izbucni Frederick. Eu ar trebui sa fiu Lord Kelham!
Prietenii mei o sa rada cand vor afla ca am fost deposedat de progenitura unchiului meu!
- O sa le treac&, spuse Harkin p mai sec. Sa ftp recunoscator ca unchiul pnea atat de mult la dumnea
voastra. Cu u$urinpi ar fi putut s3-p lase intreaga avere
fiicei lui.
Ochii lui Frederick se ingustara, privind spre Jessie.
25
- Plodul nu-i al unchiului Philip, ci al meu!

Jessie simp cum se albefte la fapl.
- Cum indraznefti sa spui afa ceva, Frederick!
-T ot pnutul ftie cum te-am adus aici, la Kelham
Hall, ca amanta a mea, zise el batjocoritor. $i top ftiu
cum 1-ai sedus pe unchiul, pentru ca nici un barbat
nu-p poate rezista. Ai cTezut ca pop fi fi cu slanina-n
pod fi cu varza unsa, nu-i afa? Titlul fi banii unchiului
Philip fi pe mine sa te regulez ori de cate ori veneam
in vizita. El n-a banuit niciodata nimic, nu-i afa? Ar
fi trebuit sa-i spun, ca sa te azvarle afara ca pe o tarfa
ce efti!
Jessie se ridica cu pumnii incleftap fi cu vocea
tremuranda:
- Efti dezgustator! Nu mi-am incalcat niciodata juramintele nuppale!
Frederick zambi superior.
-Nimeni nu va crede nici un cuvant al unei actrpe
mincinoase i intrigante.
Domnul Wicks, majordomul, vorbi cu o demnitate rece:
- Eu urmaresc indeaproape cine vine fi cine pleaca
din aceasta casa. Domnia Sa a imparpt intotdeauna patul cu sopil sau pana cand s-a imbolnavit fatal, in vreme
ce domnul Frederick, in rarele sale vizite, aproape intot
deauna se strecura afara din casa noaptea tarziu.
Una dintre cameriste se amesteca fi ea in vorba,
ajutand:
- Ciocanefte o servitoare de la grajduri din sat.
Fapi lui Frederick se facu rof ie, aproape de\i exploda.
Apoi expresia i se schimba:
- In calitate de cea mai apropiata ruda de sex masculin a lui Elizabeth, scuipa el, sunt tutorele ei legal?
Domnul Harkin se incrunta.
- Mama ei este, iar eu sunt principalul administrator
financiar. Nu avep nici o autoritate legala privitor la verifoara dumneavoastra.
Frederick zambi cu rautate fi spuse:
Mary Jo Putney
26
- Dar ii datorez unchiului s& ma ingrijesc ca tanftra

mea veriôarS s5 fie crescuta a?a cum trebuie i cum se
cuvine noii ei poziîi in viaâ. Sunt sigur ca tribunalul va
fi de acord ca noua Lady Kelham s& fie luata de la mama
ei, actri{a, $i sa fie crescuta de mine.
capitolul 3
In timp ce un oftat general se auzi in incapere, Jessie
ingheî. Oare chiar putea Frederick sa i-o ia pe Beth?
Se uita spre domnul Harkin $i vazu ca era la fel de ocat
ca $i ea.
Voia sa strige ca Frederick avea s-o ia pe Beth doar
peste cadavrul ei, insa invapise ce e stapanirea de sine la
o coala severa.
-N-ai decat sS-p risipeti averea pe avocap, Frede
rick. La ritmul rapid in care lucreaza tribunalul, Beth
va fi mare, maritata $i cu copii, inainte ca acest caz sa
se soluponeze. Ochii i se ingustara. Nu mai e$ti bine-venit la Kelham Hall $i vei pleca acum! Domnule Wick,
ingrije$te-te ca domnul Kelham sa fie plecat inainte de
urmatoarea bataie a orologiului.
Majordomul i$i inclina capul.
-C um dorip, milady. I$i indrepta privirea spre ceilalpi servitori. Testamentul a fost citit i e vremea sa va
into arced 1;1 indatoririle voastre.
Cu alte cuvinte, spectacolul luase sfar$it. Frederick
ie?i furios din biblioteca, urmat de servitorii care frematau de agitape. Mulp aruncau priviri pline de infelegere
spre Jessie. Dei la inceput existase o neincredere fata de
tanara sofie actriâ a stapanului, Jessie condusese gospodaria cu o corectitudine $i o demnitate calma, ca$tigandu-le treptat loialitatea. Faptul ca majordomul ii sarise
in aparare era o dovada bine-venita.
Insa Frederick era nepotul lui Philip $i era considerat
un gentleman. Asta ii dadea putere.
27
Dupa ce barbatul iep din camera trantind ua, Jessie

se ghemui, tremurand in fotoliu, cu brafele stranse pe
stomac. Avocatul intreba meet:
- E?ti in regula, Jessie?
Buzele femeii incepura sS tremure.
- Sopjl meu e mort, iar nepotul lui ameninpi sa-mi ia
fetita. Nu, nu sunt in regula. Dar sa se lase prada panicii nu ducea la nimic bun. Strdduindu-se sa se relaxeze,
intreba: Poate sa obpnS custodia lui Beth, Marcus?
Avocatul scoase un oftat ingrijorat.
-A$ vrea sa spun ca n-ai de ce sa te nelini$te$ti, dar
nu pot. Desi fundamentul legal al mo$tenirii lui Beth
este solid, exista diferite moduri in care domnul Frederick ar putea ameninpi chestiunea. Tribunalul prefe
rs ca tutorii sa nu fie barbap care sa beneficieze de pe
urma decesului pupilei lor, dar deoarece el este cea mai
apropiata ruda de sex masculin a lui Philip, ar putea argumenta cS, in calitate de baroana, Beth ar trebui crescuta in conformitate cu viitoarele ei responsabilitap de
stapana a locului p ca el e cel mai capabil sa facS asta.
- A$adar, o ruda de sex masculin e automat o alegere mai buna decat o biatS femeie, spuse cu amaradune
Jessie. Un pierde-vara nascut in inalta societate e un tutore mai bun decat mama unui copil!
-A?a ar privi problema multe tribunale, incuviinpi
el. In special pentru ca nu e^ti nobila prin na^tere. Exis
ta o u$oarS ridicare a tonului la sfarptul frazei, ca o invitape sa-i povesteascS despre originile ei.
Ea ignora intrebarea sugerata. Philip cunoscuse in
linii mari trecutul ei, dar nimeni altcineva.
- Educapa mea a fost respectabila, dar, cu siguranta,
nu aristocratica ?i nu am legSturi de familie indluente.
Avocatul i$i piguie buzele.
- Ce pacat! Legaturile de familie sunt de neprepiit in
cazuri precum acesta.
- Ar fi posibila cedarea titlului p a proprietatii aferente lui Frederick? N-o sa mai fie interesat in Beth odatS ce
o sa aiba ce-p dore?te.
Harkin scuturS din cap.
28
Mary Jo Putney
-Titlul e stabilit in neam. Atata vreme cat tr5ie$te

Beth, va fi baroana de Kelham. Dar chiar daca ar fi posibila renun{area la titlu, n-ai putea s o faci in numele lui
Beth. Mo^tenirea e a ei, nu a ta.
Fafa lui Jessie se incorda.
- Ei bine, Frederick nu o sa obpna custodia fiicei
mele! O s3 fug cu ea inainte de a permite sa se intample asta.
-Jessie, nici macar sa nu te gandepi la a$a ceva! exclama Harkin. Cum ap trai? Chiar daca ai reup cumva
s o ascunzi intr-un loc sigur, ai lipsio de numele p de
mopenirea ei? A?a cum i-ai atras atenpa lui Frederick,
procedurile legale dureaza. Nu exista o primejdie imediata sa pierzi custodia, dar daca faci o mi$care disperata
p dai grep o vei pierde pe Elizabeth!
Jessie trase aer in piept, incet p adanc, ?tiind ca el
are dreptate, fiind totu$i incapabila de a-p infrange frica
rece din inima.
- Este posibil a se tarSgana procedurile legale pans
cand va fi majora?
Domnul Harkin ofta.
-N u atat de mult. Deoarece subiectul disputei este
un copil, avocatii domnului Frederick vor cere o solutionare rapida a cazului.
- Putem argumenta ca acordarea custodiei unui copil
vulnerabil catre un barbat care ii va mo$teni titlul ?i averea daca moare e un conflict de interese, ca sa spunem
doar atat! izbucni Jessie.
Avocatul se incrunta.
- Cu siguranpi nu te gande?ti ca domnul Frederick ar
incerca practic sa-i faca rau.
Jessie i$i mu$ca buzele. Avea motive intemeiate sa nu
aiba incredere in Frederick, dar, fara dovezi, ar parea
doar o femeie istericS ?i nu ar fi luata in seama.
-N u asta. De$i il credea pe Frederick capabil de aa
ceva. Dar nimeni nu poate avea mai bine grija de un copil decat mama lui. Ip aduci aminte cat de bolnava a fost
Beth acum doi ani cand a avut pneumonie? Doctorul a
spus ca poate nu ar fi supraviepjit daca nu o ingrijeam eu.
29
Daca se tmbolnave^te din nou, Frederick mai degraba

o sS fie in Londra la befii cu prietenii lui. tii ca ii va fi
mai bine cu mine!
- Nu am nici o indoiala, fu de acord Harkin. Philip
a avut incredere deplina in dumneata sa ai grija de fiica
lui. Voia sa te recasatore$ti i, daca o faci, noul dumitale
sot poate cere tutela. Philip tia ca nu te-ai marita decat
cu un barbat care sa o trateze pe Beth ca i cum ar fi
fiica lui.
Jessie ii lasa capul in jos.
- Nu'ti pop Tnchipui cat de mult apreciez increderea
lui Philip, $opti ea.
- Nu mai mult decat prefuia Philip dragostea dumitale, spuse incet Harkin.
Tutela lui Beth poate fi transferata unui nou sot.
Jessie r3mase nemi$cata. Philip ii vorbise de acea clauza
din testamentul lui, dar ea nu-i daduse mare atentie pentru ca nu-i imaginase ca va dori sa se marite din nou.
Dar dacS Frederick avea de gand sa io ia pe Beth...
- Aâdar, daca ma voi recasatori, Beth va fi in
siguranta?
- Presupunand c3 noul dumitale sof este un barbat
de caracter, da. Ochii avocatului se ingustara ganditori.
N-ar strica daca ar avea legaturi bune in societate, in
cazul in care Frederick ar contesta transferul tutelei.
-A r putea face asta in ciuda dorintelor clare ale
lui Philip.7
-Procesele pot fi intentate din tot felul de motive,
indiferent cat de absurde ar fi, spuse Harkin sec. Ideal
ar fi s3 te mariti cu un duce sau cu un episcop cu o avere
$i o pozitie in societate care sa poata zdrobi orice absurditate cu care ar veni Frederick.
- Banuiesc ca nu sunt prea multi duci holtei, spuse ea
la fel de sec. $i mai degraba ar fugi cu Beth decat s5 se
marite cu un episcop. Dar exista multi fearbati de rang
mai rnic care sunt cu mult superiori lui Frederick.
- intr-adevar, exista. De$i va trebui s3 a$tepti pana
cand se va termina anul de doliu, sunt sigur ca n o sa
fie o problema sa-ti gase^ti un sot potrivit care sa-ti fie
30
Mary Jo Putney
pe plac p care So protejeze pe Beth. Harkin zambi.

Frederick avea dreptate ca pupni barbap ip pot rezista.
Daca n-a aveao pe Helen, a? fi eu insumi interesat.
Faptul ca avocatul avea o casnicie fericita facuse posibii ca ei doi sa devina buni prieteni. Dar Harkin nu
infelegea pe deplin cat de vulnerable erau femeile sau
ce blestem putea fi frumusefea. Ea se gandi la rAutatea
din ochii lui Frederick.
- Sa ma incumet sa apept un an? Cu cat Beth va fi
mai curand inaccesibila lui Frederick, cu atat mai bine,
a$a ma gandesc eu. Daca Frederick o rSpepe, pretinzand
ca in calitate de tutore are dreptul? A$ putea vreodata
s-o iau inapoi?
Avocatul se incrunta.
- Aici ai servitori credinciop. Ei ar protejao.
-D a, dar majoritatea sunt batrani p Frederick poate
fi foarte convingStor. Jessie zambi cu tristeê. Poate ca ar
trebui s o due pe Beth la Londra p sa caut imediat un
sop Un sof care sa o poata proteja mai bine decat mine.
-Vanatoarea de sop, cand Philip nici nu s-a rScit
bine, o sa-pi confere exact genul de reputatie pe care
Frederick il poate folosi impotriva dumitale, spuse dezaprobator Harkin. Nu te sfatuiesc. Nu pop nici sa stai in
Kelham House, dacS te duci la Londra, pentru ca acolo
locuiepe Frederick, p ar fi greu sa-1 dai afara. Ai putea
inchiria ceva sau sa mergi cu Beth la casa dumitale din
Canterbury, dar n o sa fie neaparat mai in siguranta de
caf daca ramai aici.
Jessie se incrunta.
-A m nevoie de o fortareata p de un sot puternic, dar
n o sa gasesc nimic din toate astea in Kent. Londra ofera
mai multe posibilitap.
Aratand mahnit, avocatul spuse:
- Presupun ca da, dar ip va fi greu sa gasepi un sot
corespunzator pentru c3 ai pupne relapi in societate.
Philip nu te-a luat niciodata la Londra p spui ca nu ai
cunopinte influente. Doar daca nu cunopi nipe negustori bogap! Dar ma tern ca un judecator nu ar privi cu
ochi buni un negustor ca tata vitreg al lui Beth.
31
-N u cunosc nici un negustor bogat $i am avut foarte

purine contacte cu inalta societate. I se taie rSsuflarea.
Dar cunosc o ducesa $i pe fiica unei ducese.
Harkin clipi.
-Cum.7
-Lady Julia Randall a infiinfat Fundapa Surorilor,
care asigura adapost pentru femei $i copii maltratap.
Am auzit de munca ei i i-am scris, oferindu-i ce am
putut economisi din banii de cumparaturi. Am conti
nual s5 ne scriem, deoarece ne facea placere schimbul
de idei. Pe langa asta, m-a pus in legStura cu buna ei
prietena, ducesa de Ashton, care e profund implicata
in aceasta fundape. Jessie zambi afectuos. Scrisorile lor
au fost o raza de lumina in perioada in care Philip a
fost bolnav.
-A m auzit de amandoua femeile, spuse Harkin impresionat. Atat ele, cat ?i munca lor sunt foarte admirate. Pot sa te ajute cand vei fi gata sa te gande^ti din nou
la mariti$?
- Deja i-au oferit ajutorul i ospitalitatea. Sopil lui
Lady Julia e prieten de o viaâ cu ducele de Ashton, a$a
c3 familia Randall e bine-venita la Ashton House. Mi s-a
spus ca e destul spapu pentru Beth $i pentru mine daca
ne ducem la Londra.
-A m vazut exteriorul reêdinêi Ashton. E, intr-adevar, o fortareapi, spuse Harkin ganditor. Sa ai ni?te prieteni atat de bine situap nu poate fi decat de folos, $i
sunt sigur ca dumitale $i lui Beth o sa va faca placere
vizita la Londra dupa aceste ultime luni atat de dificile.
Jessie dadu din cap, cu gatul incordat. De$i nu spusesera direct, fusese limpede ca doamnele ii oferisera o
vacant drept consolare dupa moartea sopjlui ei.
Avocatul spuse incet:
- Philip mi-a spus acum doua saptamani ca s-a simpt
binecuvantat sa aiba o sope atat de deyptata. $tiu ca
ingrijirea lui n-a fost o treaba usoara.
- La cununie am jurat sa-i fiu alaturi la bine $i la r3u,
Marcus. Am fost binecuvantata sa am un so? atat de
bun la suflet! Se uita in jos la mainile incle^tate din
32
'
Mary Jo Putney
poals. Abia putea suporta ideea de a se marita din nou.

Dar pentru Beth, o s o faca.
Trebuia sa faca asta sau sa fie gata sa-1 ucida pe Frede
rick daca demonul acela lacom o ameninâ pe fiica ei.
-Trebuie sa privesc spre viitor de dragul lui Beth.
O sa-i scriu lui Lady Julia in seara asta sa confirme ca
invitapa este inca valabila.
In afara de asta, Jessie trebuia sa se forêze sa accepte
necesitatea unei noi casatorii. Va putea s o faca. Avea
nevoie doar sa gaseasca un sot tare sa fie puternic, bun
?i de nadejde.
capitolul 4
Lui Daniel i-au trebuit doar doua zile sa-?i aranjeze
treburile la infirmerie astfel incat sa poata pleca la Londra. Acesta era avantajul angajarii de oameni capabili ?i
de a le da ocazia sa invete, dar era ?i enervant sa-?i dea
seama c3 era mai pupn indispensabil decat crezuse.
Kirkland ramasese cu el, folosindu-?i timpul pentru
a se ingriji de afacerile companiei lui de transport maritim. Calatorisera spre Londra in superba trasura cu
arcuri a lui Kirkland care ii dadu lui Daniel ragazul
sa-?i iscodeasca cumnatul despre responsabilitaple unui
nobil. Te puteai baza intotdeauna pe Kirkland in ceea
ce prive?te sinceritatea ?i perspicacitatea raspunsurilor
sale. Dei nimic nu era peste posibilitaple lui Daniel,
majoritatea noilor obligapi nu prezentau nici un fel de
interes pentru el.
Dar, oricum, trebuia sa invete. Cateodata i?i dorea sa
nu se fi nascut cu un simt exagerat al responsabilitatii.
In ciuda zgomotului ?i a mirosurilor Londrei, inima
ii batu ceva mai repede cand ajunsera in ora?. Era un
loc incitant, unde puteai intalni cateva dintre cele mai
luminate minp din Marea Britanie.
Kirkland House era situata in elegantul cartier Mayfair. Daniel facuse odata o scurta vizita, dar cum ajunsese seara nu daduse multa atenpe re?edintei. De data
33
asta ajunsese dupa-amiaza $i putuse aprecia casele luxoase care dadeau spre parcul ingrijit din Berkley Square.
Laurel ii scrisese cat de mult ii placeau copacii $i florile
din aceasta gradina citadina.
Cand intra in re$edinpt Kirkland, o minunata muzica de pian se auzi dinspre scari intro bogata revarsare de
sunete melodioase. Daniel zambi, risipindu-i-se incordarea odata ce o recunoscu pe sora lui cantand. I?i dadu
seama ca era tensionat de ceva vreme.
- O sa ma uit repede pe aceste scrisori sa vad dac3 e
ceva urgent. Kirkland lua misivele de pe o masuâ laterala, dar facu semn spre scari. Mergi pe urma muzicii.
Candva, Daniel ii spusese acelea$i vorbe lui Kirkland
?i pentru acelaî motiv: s o gaseasca pe Laurel. Bucuros
ca omul ti acorda rftgaz pentru o intalnire intre patru
ochi, urea scarile in lini^te, uitandu-se in jurul lui.
In scurta sa vizita anterioara, casa paruse de o ele
gants repnuta i neprimitoare, un loc al misterelor $i
al secretelor. De$i mobilierul $i decorapunile erau prea
pupn diferite, atmosfera se schimbase. Acum casa era
calda $i primitoare $i nu doar pentru ca lumina dupa-amiezii patrundea prin ferestre. Locuinpi era oglinda noii
sale stapane, pentru ca Laurel crea o atmosfera placuta
oriunde se ducea.
U$a camerei de muzica era deschisa spre coridorul
de la etaj. El intra $i o gasi pe Laurel in fafa claviaturii
unui splendid pian Broadwood identic cu cel din casa
lor din Bristol.
Laurel i$i {mea ochii inchii in timp ce canta din
memorie una dintre sonatele ei preferate compuse de
Beethoven, degetele ei alunecand cu mare pricepere pe
clape. Nu purta doliu dupa parinpi lor. De inêles, dat
fiind ca o repudiasera.
Cand termina sonata, Daniel spuse incet:
- Mi-a lipsit sa aud cum muzica' se revarsa prin casa.
- Daniel! Sora lui se intoarse pe bancheta ?i se ridica
sa-1 intampine, stralucind cu o caldura de madona. Nu
aratase niciodata atat de incantator.
34
Mary Jo Putney
Cand tl imbrap$a, trebui sa se apiece pupn din cauza

dimensiunilor crescute ale mijlocului ei.
- Cat de mult mi-ai lipsit!
- La fel de mult cat mi-ai lipsit i tu. Imbrap$area lui
fu rapids, dar atenta, inainte de a se da inapoi ?i de a o
examina cu ochi de medic. Te simp bine?
- Splendid! Am trecut de faza in care m3 s inpea m extenuatS $i bolnava. Banuiesc ca sunt spre sfar$itul fazei
optimiste $i energice. Laurel zambi larg. In curand o sS
mcep sa ma clatin ca o rapa i s3 numSr zilele pans cand
o sa m3 intalnesc cu copila$ul Ssta sub cerul liber.
Daniel zambi tandru.
- O zi fericita, intr-adevar. Kirkland o sa se supere
dacS-i fetiâ?
Laurel ii trecu palma peste abdomen.
-Jam es jura ca tot ce conteazS e ca eu $i bebeluûl s3
fim sSnatoî.
Daniel tncuviinâ. Na^terea nu era fara riscuri, i
Laurel se apropia de treizeci de ani, destul de In varsta
pentru primul copil.
- Ai o moa$a buna?
-C h iar doua! Sopa unuia dintre prietenii lui James
este o moaa cu experientS i a fost de mare folos. Probabil ca nu va fi in Londra cand o sa vina copilul pe
lume, dar mi-a facut cuno?tin{a cu o femeie pe care
a recomandat-o cu multa caldura.
-A ? vrea sa stau de vorba cu cea care va fi aici cand
vine copilul.
-S a nu crezi c-o pop intimida pe doamna Granger,
spuse Laurel razand. Isi ?tie meseria la fel de bine cum
(to ?tii ?i tu pe a ta. Dar destul despre mine. Cum te
impaci cu noua i nedorita ta innobilare?
Avea incredere ca Laurel il inpdegea.
-Continui sa sper ca a fost o gre$eala $i ca un alt tip
care ar aprecia cu adevSrat onoarea e adevaratul mostenitor, spuse Daniel cu tristep;.
- Ma tern ca nu. Domnul Hyatt, avocatul familiei Romayne, m-a vizitat aducand cu el arborele genealogic in
caz cS a fi tiut ceva de aid urmaî care ar putea fi mai
35
aproape de rSposatul Lord Romayne, dar nu exists nici

unul. E$ti prins, Daniel. Dar odatS ce te obi$nuie$ti, o
sS vezi cS exists avantaje.
-Kirkland a zis cam acelai lucru, spuse Daniel sec.
IncS nu le-am gSsit.
- O sS ai mai mulp bani pentru fapte bune. M-am
distrat nemaipomenit cheltuind banii lui Kirkland pentru cauzele mele preferate. Ii studie ganditoare expresia
feêi. Te gande$ti sS-p caup o sope? Acum ar fi un mo
ment favorabil sS ai asta in vedere.
El li zambi cu jumState de gurS.
-A i $tiut intotdeauna sS-mi cite?ti gandurile. O sope
ar fi intr-adevar convenabils, in special daca e priceputa
la administrarea unui domeniu.
Sora lui rase.
- Cu siguranpi cS ai alte cerinpd
- DrSgufS, dar nu frumoasS, pentru cS frumuseple
solicits prea multS atenpe, rSspunse Daniel prompt.
MaturS i nu stSpanitS de frivolitatea Londrei.
Laurel abia dacS reu$i sS-?i stSpaneascS rasul.
- Asta-i un inceput, bsnuiesc. Va trebui sfi organizSm
un bal pentru a te introduce in societate.
Kirkland intrS in incSpere.
-U n bal in onoarea lui il va expedia pe Daniel cat ai
clipi inapoi in Bristol. Mai bine sS incepem cu ceva mai
pupn mSrep ceva ca o seratS muzicals.
-A i dreptate, bineinfeles, incuviinfS Laurel. Dar te
sfStuiesc sS iei parte la petrecerea pe care o ds Lady
Childe peste trei zile. N-o sS-p placS foarte mult, dar
o sS faci cunotinpi repede cu mulp oameni, a?a cS o
sS incepi sS prime$ti invitapi. DupS aceea, pop alege
evenimentele care-p sunt mai pe plac.
- Hai sS organizSm un dineu pentrp fo$tii absolvenp
ai Academiei Westerfield care se afla in ora$, sugerS
Kirkland. Capva au neveste care ar putea avea prietene
convenabile.
- O idee excelents! Laurel se TndreptS spre Kirkland
ca o randunea care se intoarce la cuibul s5u.
36
Mary Jo Pu tney
- O sS-mi faca placere sa ma vad cu unii dintre fo$tii

mei colegi. Daniel i$i feri privirea pentru ca tandrefea
profunda dintre ei parea o incalcare a intimitapi. Nu
mai era cel mai bun prieten al lui Laurel. Kirkland era
acela, ceea ce era corect $i a$a cum trebuia sfi fie.
Daniel tanjea dupa acest fel de apropiere. O avusese
cu Rose. Dupa ce murise la varsta de douazeci de
ani, cu cateva luni inainte de nunta, inima i se inchisese. Nu cautase niciodata o posibila sope si ignora
avansurile femeilor care credeau ca un doctor ar fi un
so{ bun. Sau un amant bun.
Nu-$i daduse seama de mSsura !n care Laurel urnpluse golurile din viapi sa, pana cand nu se impacase
cu Kirkland p nu mai era disponibila pentru a-i fine
companie. Fusesera parteneri la munca p in gospodarie
timp de zece ani, dar nu mai erau. Laurel mersese mai
departe cu viapt ei, p el trebuia sa faca la fel.
Dar nu ijtia nimic despre cum sa curteze o posibila
soapa. Rose crescuse pe domeniul invecinat ?i se intalnisera prima data in odaia copiilor. Nu-i putea aminti
de o vreme in care sa n-o fi cunoscut, a$a ca nu fusese
necesar sa-i faca curte. Ar fi desigur posibil sa gaseasca o femeie cumsecade, sensibila, care sa-i faca via(a
mai uôara?
Da, un astfel de mariaj era posibil. Dar avand in vedere ne$tiinpi intr-ale curtatului, mai bine s-ar ruga sa aiba
noroc in cautarea lui.
capitolul 5
Ducesa de Ashton $i Lady Julia Randall nu numai ca
reinnoisera invitapa de a le vizita, dar spusesera ca au
o problema de discutat cu Lady Kelham. Jessie le scrise
un bilet elegant de acceptare, adaugand ca avea i ea
ceva de discutat cu ele. Cand trimise scrisoarea, se ruga
ca femeile sa fie la fel de calde $i de inêlegatoare in persoana, precum erau in scris.
37
- Lady Kelham, anunpa majordomul introducand-o

pe Jessie in micul salon unde fusese invitata s3 se alature ducesei i lui Lady Julia dupa ce o aranjase pe
Beth i pe servitori i avusese ocazia sa se schimbe.
Ce bine c3 avusese un ghid, altfe! s-ar fi ratacit in vasta
re?edinpa Ashton.
Incerca sa nu-$i arate nervozitatea cand intra in
incapere. Atat de multe depindeau de aceste femei si de
ajutonil lor!
Amandoua erau minione, una era bruneta $i avea
ochi calmi ?i inpeleppi, iar cealalta era o frumusepe blonda $i vioaie. Jessie se pricepea sa se prefaca increzStoare,
a?a ca pai inauntru cu un zambet.
-C e minunat sa va pot intalni in sfarit pe amandoua in persoana! Privirea ei se muta spre femeia blonda.
Cu siguranta ca suntepi Ducesa Aurie.
- Asta nu-i greu deghicit, de vreme ce Julia e bruneta,
spuse blonda razand, pe cand se ridica i ii intinse o
mana. E o placere s3 va cunosc, Lady Kelham. Nu $tiam
ca suntepi atat de $ocant de frumoasa. Gasipi asta ca fiind adesea o povara?
Jessie clipi, strangand mana celeilalte femei.
- Nu mi-a mai spus nimeni niciodata asta, Altepa
Voastra. Cu siguranpa, experienpa personala v-a aratat
c3 a fi considerata frumoasa poate fi o bataie de cap.
Chiar un pericol.
Ducesa facu o grimasa.
-C and eram un nimeni, pinandu-ma dupa tata, care
era un venic musafir in casele altora, am invapat sa lupt
pentru a-mi apara virtutea.
-L a fel ca ?i mine. Pe cand schimbau priviri triste,
Jessie continua: Sper sa fim prietene, Altepa Voastra.
Dar poate ca o sa ma antipatizapi ca persoana!
-M a indoiesc, spuse ducesa zambind. $i intre prieteni sunt Mariah, n-am fostjnvapata sa pun mare prep
pe formalitapi.
- Nici eu, marturisi Jessie. A$ vrea ca amandoua sa-mi
spunepi Jessie.
38
Mary Jo Putney
- $ i eu sunt Julia. Lady e mai mult un titlu de

curtoazie, nu ca titlurile nobiliare pe care amandouS
le avep. $i Julia se ridicS $i ii intinse mana. Ma faci
s3 fiu recunoscatoare ca infap$area mea este aproape
acceptabila!
-C u mult mai mult decat acceptabila, Julia, spuse
ho tarat Jessie.
Era adev3rul. Pe cand i$i strangeau mainile, vSzu
ca, dei cealalta femeie nu era o mare frumuseje, avea
o dragala$enie delicata $i o seninatate placuta care cu
siguranfa ca atrageau oamenii la fel de mult ca frumuse{ea ducesei.
- O buna croitoreasa ajuta foarte mult, insa doar sopul meu ma considera frumoasa i asta imi place, replica
Julia. Acum, ca s-au facut prezentarile, ne putem relaxa
?i amuza pana cand vin ceaiul i prajiturile.
-C um ai calatorit? lntreba Mariah in timp ce se
a$ezau.
- Foarte confortabil, spuse Jessie cu inflacarare. Mulpumesc foarte mult pentru trasura pe care ai trimis-o.
De$i s-ar putea sa-mi fi pierit cheful sa mai calatoresc cu
mijloace de transport inferioare!
Mariah rase.
-Vizitiul a fost incantat sa faca aceasta calatorie.
A crescut langa Canterbury, a?a c3 a putut sa-$i viziteze
familia inainte de a te lua.
Faptul ca ducesa i$i cuno$tea personal servitorii ?i
era atenta cu ei confirma ca era la fel de buna precum
parea in scrisori. Acela$i lucru era valabil $i pentru Ju
lia, i$i dadu seama Jessie pe cand schimbau banalit&pi.
Acestea erau femei puternice, increzatoare, inteligente,
care trecusera prin multe in viata, iar acum se aflau in
centrul inaltei societapi londoneze. Exact de ce avea nevoie Jessie.
Dar mai intai trebuia s3 afle ce voiau ele de la ea.
-Julia, spuneai in ultima ta scrisoare ca ai ceva de
discutat cu mine?
-Nu-i pupin lucru ce ip cer, darvei gasi munca foarte
plina de satisfacpii daca vrei s-o acceppi, raspun.se Julia.
Ademenirea utiui sfant
39
Mi-ai scris prima data c& voiai sa sprijini adaposturile

infiinpte de Fundapa Surorilor p ca interesul tau a
ramas neschimbat.
- E minunat ceea ce facep voi, spuse Jessie cu caldura. Sunt bucuroasa sa ajut oricat de putin.
-A r trebui s3 fii prevazatoare exprimandu-p o astfel
de dorinp In fapi Juliei sau a mea, spuse Mariah zanv
bind sarcastic, pentru ca o sa te punem ia treaba. Vrem
sa infiinf&m o aka Casa Zion In Canterbury. Pentru ca
locuiepi in acea zona, ai fi o patroana ideala, daca ai
timp p dispozipe.
Lui Jessie i se taie rasuflarea. Nu piuse la ce sa se
apepte, dar oricum nu la asta.
-D e ce eu? Cu siguranp ca sunt alte doamne mai
potrivite.
- Din prima ta scrisoare, era clar ca ai multa incredere in munca noastra, explica Julia. Fundapa Surorilor
nu e pentru tine doar o acpune oarecare de caritate, iar
noi avem nevoie de un astfel de devotament.
Experience lui Jessie ii dadusera aceasta pasiune p
se inrreba daca era valabil p pentru Julia p Mariah. Dar
nu era genul de intrebare pe care s-o pop pune.
- A? fi onorata sa ajut, dar n-a? p i de unde sa incep.
-Organizarea inipala p administrarea o sa fie facute de o femeie care a deschis adaposturi in Leicester p
Norfolk, spuse Mariah. E metodista p lucreaza cu congregapa locala sa gaseasca o cladire potrivita p s3 dezvolte programul p resursele. Dar am gasit ca e folositor
sa avem o localnica din inalta societate care sa devina
figura publica pentru munca noastra. Ca baroana p
femeie care epi deja implicata in Fundapa Surorilor,
ai fi perfecta.
-N u sunt sigtira ca reputapa mea o sa ajute, spuse
Jessie nesigura. In unele cercuri sunt considerata o femeie u$oara ?i o vanatoare de avere.
- Cu toate acestea, cine te cunoa$te in Kent crede
despre tine ca epi o sope p ^ jn a m a devotata, care este
iubita î respectata, spuse incet Julia. Orice dificultap ai
avut in tinerep p-au sporit compasiunea ji inplegerea.
40
Mary ]o Putney
Femeile de familie buna care au cunoscut doar bogapa

?i siguranâ nu prea pot infelege ce au indurat clientele
noastre. Am facut cercetari i credem cfl tu e$ti foarte
potrivita sa reprezinp fundapa in zona ta.
Jessie inghip greu, luptandu-se sa nu planga.
- Mulpimesc, spuse ea, incercand sa-p stapaneasca
vocea. Arareori intalnesc oameni care sunt inclinap mai
degraba sa aiba o parere buna despre mine decat una
proasta. Daca voi credep cu adevarat ca pot face aceasta
munca, o sa accept cu bucurie oferta voastra.
Mariah i$i ridica cea$ca.
- Pentru viitorul nostru adapost Casa Zion si distinsa
lui patroana!
Zambind, Jessie toasta cu ceai, sperand ca va putea sa
ajute alte femei la fel cum $i ea fusese ajutata.
- Acum, ca am stabilit asta, a? vrea sa va cer la randul
meu ajutorul, de$i e o chestiune mai pupn onorabila.
Voi infelege daca preferap sa nu va implicap. Inghip cu
greu. Dupa ce va cer asta, o sa infeleg p daca vep dori sa
va retragep propunerea de a deveni patroana.
- Haide, intreaba, o indemna Mariah cu ochii sdipindu-i. M-ai facut curioasa!
-Trebuie sa-mi gasesc un so{ cat mai grabnic cu putinta, spuse Jessie de-a dreptul. Un barbat care sa fie bland,
onorabil ?i cu legaturi puternice. $i deoarece sunt in
doliu, trebuie sa o fac intr-un fel care sa nu starneasca
un scandal public, pentru ca asta va Indeparta genul de
barbat pe care-1 doresc $i va avea efecte nedorite asupra
fiicei mele.
- Nu pari genul de femeie care trebuie cu orice pret
sa aiba un barbat tot timpul, remarca Julia ganditoare.
A$adar, trebuie sa ai alte motive.
- Pentru a-mi proteja copilul.
Jessie le explica succint, straduindu-se sa nu-1 zugraveasca pe Frederick ca pe o bestie primejdioasa, dar in
acelaî timp facandu-î temerile credibile.
Cand termina, Julia spuse:
-D eci, trebuie sa intalne?ti un barbat potrivit, in
imprejurari cat se poate de respectabile. Asta se poate
41
aranja, cred. Avand in vedere frumusetea ta, atragerea

bSrbaplor nu va fi o problems.
- Sa atrag bdrbapi n-a fost niciodatS o problems, rosti
Jessie sec. Sa atrag barbap decenp, cu intenpi onorabile - asta e dificil.
Mariah dadu din cap inêlegStoare.
- O sS te ajutSm sS-i indepSrtezi pe cei indezirabili.
Care sunt celelalte cerinê pentru un posibil sot? TanSr,
chipe?, nobil?
Jessie scutura din cap.
-U n tidu ar fi folositor dacS-1 convinge pe Frederick
sS nu incerce sS mi-o smulgS pe Beth, dar altminteri,
nu-mi pass. Vreau un bSrbat mai in varsta, nu unul tanSr. Cineva ca Philip, care era bland ?i onorabil. Am
nevoie de un sot care s" adore pe Beth ca i cum ar fi
propriul copil.
- In varsta, nearStos i incantat sS capete o tanSrS sotie frumoasS, credincioasS p o fiicS adorabils, recapituls
Mariah. O sS incep sS mS gandesc cine s-ar potrivi.
- Eti norocoasS cS e micul sezon. E mai pupn3 agitatie decat in sezonul din prim3var3, dar exists suficiente
i variate distractii pentru tine, asa incat s3 pop intalni
cu u$urint3 lume, spuse Julia. Dac3 se aude c3 ducesa de
Ashton te va insop, invitatiile vor incepe s3 curg3.
-T u e$ti la fel de doritS ca oaspete, Julia! zise Mariah.
Putem s3 mergem la cate evenimente vei dori, Jessie.
Ce fel de petreceri p-ar placea in special?
Jessie clipi, surprinsa cat de simplu era.
- Orice cu muzicd. Lecturi. Prefer reuniuni mici cu o
conversatie buna, nu intruniri zgomotoase $i mari.
- Genul acesta e acceptabil pentru o femeie in doliu,
remarcS Julia dand din cap. Pe astea le prefer i eu.
- O s3 am nevoie de o garderoba potrivitS, spuse
Jessie, aratand cu tristete rochia pe care o purta, care nu
fusese niciodatS eleganta i care fusese vopsita in grabs
in negru dupa moarteaJui Philip. Vejminte negre de
doliu care sS fie atrSg3toare in mod subtil, fSrS a fi vulgare. Pop sa-mi sugerezi o croitoreasa?
Mary Jo Putney
42
- Ah, da! chicoti Mariah. Ce-o s3 ne mai distrSm. Cu

p3rul tau inchis la culoare p tenul alb, o sa arSp su
perb in negru. O s3 ai de unde alege bflrbap cumsecade,
bogap p in varstS, cu influenza.
- Unul e de ajuns! preciza Jessie, zambind p ea la randul ei. Incepu sa se relaxeze. Avea aliate, femei deopotriv5 puternice p inêlegStoare.
Mai mult de-atat, se gandi ea, acum avea prietene.
capitolul 6
Daniel ip arcui sprancenele cand calea?ca lor se
alatura prului de trasuri care a$teptau ca pasagerii sa
coboare la re$edin{a din Mayfair.
- Eti sigura ca serata asta e necesara?
Sora lui rase.
- O ora petrecuta aici ip va simplifies viafa mai tarziu.
O sa ai ocazia sa fii vazut p s3 cuno^ti lume. De indata ce
se va afla ca e$ti un lord numai bun de insuratoare, o s3
prime^ti invitapi la fiecare receppe mondena din ora$.
- Kirkland m-a avertizat in acest sens, spuse Daniel
cu tristefe pe cand trasura lor opri in fapi casei.
Un valet deschise u$a p desfacu scariie.
- Incep sa-mi doresc sa fi refuzat croitorul excelent al
lui Kirkland p sa m3 fi imbracat cu hainele mele demodate din Bristol. Dac3 aratam ponosit, poate ca le taiam
elanul catorva vanatoare de averi.
-D e vreme ce e$ti nobil p eligibil, ai putea foarte
bine sa te imbraci in blana netabacita de urs p sa fii
considerat original mai degraba decat nepotrivit, spuse
Laurel amuzata. Eu p James o s3 te aparam dac3 e necesar, dar arareori te-am vSzut pierzandu-p stapanirea de
sine in vreo imprejurare.
-N u vrei sa arSp ponosit sau provincial, remarca
Kirkland. Hainele superb croite sunt un fel de armura,
deoarece lumea ip vede infaparea, p nu adevSrata ta
personalitate. Mai bine sa ar3p monden p nemaipomenit decat vulnerabil.
43
-D e asta apari tu in lume mereu impecabil? intreba intrigat Daniel. Da, bineinêles ca da. Te ascunzi la
vedere.
- i e foarte folositor. Kirkland cobori din trflsura,
apoi se intoarse s o ajute pe Laurel care arata grapos
intro rochie vaporoasa din matase verde care abia daca
ii sugera sarcina.
-A m invaât sa fac la fel, raspunse Laurel cu seriozitate. Daca ma imbrac precum o contesa, putini oameni
o sa se uite mai atent. In seara asta arap intimidant de
bine $i pari aproape inabordabil. Nu e$ti o prada uoara.
Gura lui Daniel se stramba trist pe cand li se alatura
la intrarea in casa.
- Ma facep sa ma simt ca o oaie trimisa in mijlocul
unei haite de lupi.
- Daca-i pe-a?a, e$ti o oaie cu o aparare buna, spuse
sora lui zambind. Insa n o sa fie a$a de r3u. Pop sa elimini din start fetele care abia au ie$it de pe bancile $colii, deoarece mare parte din ele te vor plictisi de moarte.
Dar o s3 cunoti femei mai mature. Sau poate ca o sa gase$ti o vaduva potrivita care are mai multa experienpa.
- Nu m3 a^tept la multe, zise Daniel pe cand un lacheu ii lasa sa intre in holul aglomerat. Daca intalnesc
o femeie care sa poata administra domeniul Romayne
?i sa m3 lase sa practic medicina, poate ca o sad fac o
oferta pe loc.
Laurel scutura din cap.
-Sper din tot sufletul ca realitatea s3-p dea peste cap
a?teptarile prea modeste.
Kirkland rase:
-A sta se intampla foarte des. Inainte sa te cunosc
pe tine, eram sigur ca n o sa ma insor pana cand voi
fi batran, peste treiêci de ani. Dar cred ca Daniel este
mai probabil sa-i pastreze cumpatul, in ciuda vartejului monden.
Daniel incuviinâ. Fara speranê prea mari. Tot ce
avea nevoie era o femeie placuta, cinstita, capabila,
cu care sa-?i poata intemeia o familie.
44
Mary Jo Putney
Copii. Privi cStre mijlocul ingroat al surorii lui.

$tia cat de mult i?i dore?te acest copii $i fu uimit
sa-$i dea seama cat de mult i$i dore$te el insu$i copii.
Pan5 nu demult fusese prea ocupat ca sa se gandeascfi la asta, dar acum sosise timpul sa-$i intemeieze o familie. Daca n-o facea curand, se va transforma intr-un
venic burlac.
In timp ce se alaturau $irului ce a$tepta sa intre, Da
niel deveni tot mai incordat, ei trei fiind o mica par
te din masa de oameni care vorbeau neincetat. Nu era
timid de felul lui. In Bristol se simfea in largul s3u
in orice mediu. Dar asta era o noua fazS a viefii, una
cu care nu era pe deplin impacat.
Perechea dinaintea lor termina cu saluturile ?i se indeparta, aa c5 Kirkland facu un pas in fafa. Gazdele
erau de varsta mijlocie, imbrScafi scump si evident obi$nuifi sa navigheze in largul societafii londoneze. Pe cand
zambeau de bun venit, Kirkland spuse:
- Lord Childe, Lady Childe, imi pare bine sa v3 revad.
O cunoajtefi pe sofia mea, bineinfeles, dar permitefi-mi
sa vi-1 prezint pe cumnatul meu, noul Lord Romayne.
Familia Childe se concentra pe loc asupra lui Da
niel. In timp ce i?i saluta gazdele, aproape ca putea
vedea cum se invart rotifele din mintea lor cautand
ce $tiau despre titlul i despre domeniul Romayne ?i
calculand potenfiala valoare pentrru ei. Dupa expresia
aprobatoare de pe chipurile lor, Kirkland avusese dreptate ca hainele bine croite erau o importanta forma
de armura. Daniel ar3ta de parca ar fi facut parte din
aceasta mulfime stralucitoare.
- Imi pare bine sa te cunosc, Romayne, spuse cu multa caldura in glas Lord Childe, intinzandu-i mana. Inca
nu e?ti membru al clubului Whites, nu-i a$a? A? fi incantat sa te due la club sa faci cuno$tinfa cu cafiva dintre oamenii cu care o sa colaborezi in Camera Lorzilor.
Ceea ce era o incercare nu tocmai subtila de a stabili
tendinfele politice ale lui Daniel. Whites eTa cartierul
general neoficial al conservatorilor, in vreme ce Brooks
45
era patronat de lorzii liberali. Kirkland, misterios ca de

obicei, era membru al amandurora.
In vreme ce scutura mana lui Childe, Daniel spuse
prietenos:
-N u $tiu daca o s3 devin membru al vreunui club,
deoarece nu m5 intereseazS jocurile de noroc. Ma aflu
la Londra in primul rand pentru a-mi regia problemele
juridice legate de titlu $i de moii.
inainte ca Lord Childe sa poata continua pe acest
subiect, interveni sop a lui:
- Lord Romayne, ce placere! Permitep-mi sa va prezint condoleanpde mele cu privire la pierderea predecesorului dumneavoastra. Al dumneavoastra... var, cred?
Regret ca nu 1-am cunoscut.
-U n v5r mai degraba indepartat. Eu insumi abia
daca Lam cunoscut pe raposatul Lord Romayne. Chiar
$i asta era o exagerare.
- Sper sa va vedem mai mult decat pe v9rul dumneavoastra, spuse ea cu un ras cristalin. Londra nu poate
avea niciodata prea mu Ip gentlemeni tineri i chipe$i.
Arata spre dreapta ei. Fiii mei sunt la $coala, dar permitep-mi sa vi le prezint pe fiicele mele, domnioara Childe $i domni$oara Mary Childe.
Cele doua fete blonde era draguê, dar nimic memorabil. Domniôara Childe, sora mai mare, arata ca
o tanara mondena de douazeci de ani $i il examina
cu asprime inainte de a-i acorda un zambet:
-incantata sa va cunosc, Lord Romayne. Sper sa
avem ocazia sa purtam o discupe propriu-zisa mai tSrziu. i?i flutura genele, evident interesata de el. El nu-i
raspunse cu acelap interes, simpnd ca era genul de temeie care voia o viafa rqondena. Nu era pentru el.
Fiica mai mica, domniijoara Mary, abia daca avea $aptesprezece ani $i era atat de timida meat nici macar nu-i
putu aru nca o privire cand baigui:
- E... e o placere sa va cunosc, milord..
- Placerea e de partea mea, spuse cu voce blanda.
Fata era abia ieita de pe handle $colii i mult prea tanara pentru el, dar avea nevoie de blandeê pentru a iei
46
Mary Jo Putney
din carapace. Ea ip ridica privirea cu un zambet u?or i

recunoscator, inainte de a p o lasa din nou in jos.
Treeurfl mai departe a$a incat urm&torii din rand
sa-p poata saluta gazdele. Principalul salon era ticsit
aproape pana la limits cu lume care flecarea. Candelabre elegante sporeau caldura, p atmosfera era incSrcata de miresmele corpurilor p ale parfumurilor. Laurel
spuse pe un ton maiestuos:
- Daniel, bine ai venit in barlogul leilor!
-D aniel cel din Biblie a supraviepiit p aa voi face
p eu, raspunse el razand. Dep a prefera lei adevarap.
La urma urmei, sunt ni?te pisici, iar mie imi plac foarte
mult pisicile.
-Leii sunt mai nevinovap decat unii dintre oaspepi
de aid, observa Kirkland. In camera din dreapta sunt
racoritoare, dar mesele vor fi aglomerate p e mancare
mai buna acasS. Va sfatuiesc sa v3 mi$cap farS ezitare
spre ieprea din celalalt capat. In drum, o sa te prezentam oricaror cunoscup. Odata ce am ajuns la iepre, putem evada.
- U n plan bun, raspunse Daniel, intrebandu-se cat
timp le va lua s9 se mipe prin mulpme.
Din nefericire, Kirkland cunopea pe toata lumea,
ceea ce facea ca inaintarea lor sa fie lenta. Daniel fu inv
presionat cat de increzatoare se m ipa sora lui cea tacuta
p rezervata prin mulpmea galagioasa. Ip intrase bine in
rolul de contesa.
De asemenea, avusese dreptate ca serata asta zgomo
toasS p aglomerata va fi un loc potrivit sS intalneascS
persoane din inalta societate londoneza. Daniel fu
prezentat politicienilor, dandy-lor, liderilor de opinie
p acelora care aparent cultivau excentricitatea ca mod
de viatA.
La fel ca Lord Childe, politicienii incercara sa deslueascS inclinapile sale politice, iar femeile il evaluau
pentru potenpalul sAu romantic, conjugal p de alt fel.
Excentricii il respinsera ca fiind prea plicticos pentru
a le fi rival in a face furori p, prin urmare, nedemn
de atenpe.
47
In ciuda zgomotului $i a aglomerapei, lui Daniel

ii placea mai mult decat se a$teptase. Gasea oamenii
nespus de fascinanp, indiferent daca erau bogap sau
saraci, $i aceasta parada umana ii oferea material interesant pentru studiu.
Dar nu-i placea sa fie un gentleman nobil i gata de
insuratoare, ceea ce era, intr-adevar, sinonim cu o prada. Se surprinse retragandu-se automat intro deta$are
rece. Era politicos, dar se asigura ca nu spune nimic care
ar putea fi interpretat drept incurajare. Pentru aceasta
searS, se va concentra pe memorarea numelor $i a feêlor, fiindcS era un lucru bine de $tiut pe viitor.
De-abia traversasera jumatate din incapere, cand
incepu sa arunce priviri pline de interes catre iesire.
In ritmul asta, va mai dura inca o ora pana cand vor
ajunge acolo.
Inabu$indu-i un oftat, scutura mana unui barbat
pe care Kirkland i-l prezentase cu pupn timp in urma.
Omul era membru al Parlamentului din partea comitatului Yorkshire $i avea un fel de a vorbi direct $i mucalit.
Schimbara cateva cuvinte inainte de a se mi$ca in directii diferite, dar Daniel era sigur ca se vor intalni din nou
?i vor vorbi mai mult. Aprecie la aproape patruzeci la
suta procentul persoanelor pe care le intalnise ca fiind
interesante $i demne de a fi cunoscute mai bine. Asta
era un semn bun pentru perioada de timp pe care-o va
petrece la Londra.
Intr-un scurt moment de linite, in vreme ce atat
Kirkland, cat i Laurel sporovaiau cu o alta pereche, Da
niel cerceta incaperea. De$i in mod obisnuit inalpmea
lui il facea sa se lovteasca la cap cand ii vizita paciendi din cocioabele inghesuite, in aceste imprejurari era
un avantaj.
Oare barbatul acela angajat intro discupe serioasa in
partea stanga a incaperii era lordul Castlereagb, ministru 1 de externe? Kirkland ar ti si probabil va dori sa le
fac3 cuno$tin0. Daniel se amuza de fapuil ca, de fapt,
cel mai semnificativ aspect al nedoritei sale mo?teniri
4S
Mary Jo Putney
nu erau banii sau averea, ci puterea politics ce venea

impreunfl cu un loc in Camera Lorzilor. In anumite cercuri, acest lucru era mai valoros decat rubinele.
Ifi reprimS un oftat. Administrarea domeniului putea fi predata unor intendenp capabili, dar nu fi responsabilitaple sale politice. Marea Britanie avea nevoie de
reforme in multe domenii fi i se atrasese atenpa ca avea
posibilitatea de a schimba lucrurile.
Privirea ii aluneca din nou catre iefire, unde lumea
se scurgea incet afara. Majoritatea se indrepta probabil
catre alta petrecere.
Ochii i se ingustara. Oare acela era Alexander Ran
dall de la Academia Westerfield? Randall fusese cu un
an mai mare, dar uneori fuseserS confundafi unul cu
celalalt din cauza inalfimii asemanatoare, a constitupei
fi a parului blond
Avand in vedere lumina palpaitoare din salon, Dani
el nu era sigur cS il recunoscuse, dar, daca barbatul era
intr-adevar Randall, arata cu mult mai fericit acum de
cat pe vremea studenpei. Inten{ionase sa intre in armata, fi Daniel se intreba cum evoluase treaba. Kirkland
fusese coleg de clasa cu Randall fi se presupunea ca-1 va
invita pe celalalt barbat la planuita cina cu cei de la Wes
terfield. Daniel astepta cu nerabdare sa afle amanunte
despre vieple barbaplor pe care-i cunoscuse pe vremea
cand erau cu topi doar nifte baiep.
Daniel dadu sa se intoarca spre Laurel fi Kirkland,
dar privirea ii fu atrasa de un profil de femeie care statea langa iefire, inconjurata aproape numai de barbap.
Parul ei negru stralucitor era strans in sus dezvaluindu-i
gatul grapos f i perfecpunea de fildef a trasaturilor. Dar
mai erau fi alte femei dragu(e aici. In timp ce incerca
sa-fi dea seama de ce ii atrasese atenpa, ea se intoarse
pupn, arStandu-fi fa{a in lumina calda a unui candelabru.
Coup de foudre1. O lovitura ca de fulger il strSbatu, paralizand fiecare fibra din fiinta Iui. Era cu adevftrat frumoasS, cu ochi deosebit de luminofi marginip de gene
negre fi o silueta zvelta care ar scoate din minp pana
1Dragosce la prima vedere (in limba francezS, in original) (n.tr.)
49
$i o statuie din piatra, dar ce o facea sa arate uimitor

era ceva mai mult decat frumuseêa fizica. Radia mister,
senzualitate - ?i pericol. Arata ca pacatul originar - i
tanji dupa acea promisiune de pasiune nesocotita la fel
de intens cum tanjise Adam dupa marul Evei.
Cu inima bubuindu-i in piept, $tiu ca e nebun cu
acte-n regula. Cum de putea imaginea unei femei pe
care n o cunoscuse niciodata sa-l afecteze intr-atat? Apoi,
ea ifi intoarse capul $i mai tare, ca $i cum ii simîse privirea i ochii li se intalnira.
O noua lovitura de fulger, rapida i intensa, punandu-i inima pe jar i parjolindu-i sufletul. Era exact genul
de femeie adulata $i alintata de care n-avea nevoie, cu
toate astea o dorea.
Nesdbwinfd.
capitolul 7
Expresia femeii se Intuneca $i ea se rasuci pe loc, disparand intr-un grup de oameni care paraseau incaperea. Doar atunci ii dadu seama Daniel ca incepuse sa-$i
forêze Tnaintarea prin multime catre ea. Probabil ca o
alarmase cu privirea lui directa, de$i avand in vedere cat
era de frumoasa, nu putea fi primul barbat care reacponase astfel.
-S-a intamplat ceva? se auzi vocea inceata a lui Kirk
land din spatele lui. Arad de parca ai vazut o fantoma.
Daniel trase adanc aer in piept ?i se for{3 sa nu-i
scape ca momentan i$i pierduse orice pretenpe de sanatate mintala.
-A m vazut o femeie care-mi parea cunoscuta.
In timp ce rostea cuvintele acestea, i?i dadu seama ca
erau adevarate. Ceva la acea femeie era oaTecum famili
ar, de$i sa-l ia naiba dac3 $tia ce.
- Cum arata? intreba Laurel. Daca e din zona Bristol,
probabil ca am intalnit-o.
50
Mary Jo Putney
-Arata ca una dintre femeile acelea despre care parinpi notri ne-au avertizat, spuse Daniel cu o sinceritate seaci.
- O descriere interesanta, dar nu foarte precisa.
Facand tot posibilul ca vorbele sale s3 aiba noima,
Daniel spuse:
- Infap$area ei era mai degraba galeza. Par negru $i
un ten foarte deschis.
Ceea ce putea caracteriza cel pupn o duzina de femei din incapere. Cum putea fi cineva precis in legatura cu In treacat doar ce o zarii/Dar pan-la moarte-o
voi iubi?
-N u atat de inalta ca tine, Laurel. Poate in jur de
douazeci $i cinci de ani i de o frumuseê uluitoare.
Daca ne-am cunoscut, ar trebui sa-mi amintesc de ea, in
schimb am doar un vag sentiment ca am mai vazuto.
-N u mi se pare cunoscuta, dar ideea mea de frumuseê e probabil diferita de cea a unui barbat, remarca
Laurel. Ai observat cu ce era imbracata?
- In negru. Doar acum i$i dadu seama ce inseamna
asta. O rochie de doliu, cred. Croiala era foarte simpla,
nu avea un decolteu de seara cum poarta majoritatea
invitatelor. $i cu toate astea, rezultatul fusese extrem
de seducator.
-Poate ca e ruda cu cineva cunoscut, spuse Laurel
ganditoare. Cineva care m3 cunoa$te pe mine ar zice ca
tu ar3p familiar $i invers.
- Poate ca asta este. Nu-mi amintesc sa fi vazut alte
femei in afara de Laurel care sa fie uluitor de frumoase, spuse Kirkland uitandu-se dragastos la soîa lui. Dar
daca face parte din inalta societate, e foarte probabil s-o
intalne$ti $i in alte locuri.
Daniel ridica din umeri.
- Nu conteaza. Am fost doar surprins de un vag sen
timent de familiaritate. Ceea ce era considerabil mai
pupn decat adevarat, dar era imposibil sa explice acea
nebuneasca $i arzatoare atracpe. Nu insemna nimic, totu$i... ln treacat doar ce o...
51
Daniel scutura cu putere din cap. Nu fusese niciodati mare amator de poezie, dar pentru prima data tn{elesese ardoarea romantics a poetului Thomas Ford care
scrisese aceste cuvinte cu secole In urma.1Tipul suferise
evident de nebunie temporara.
DacS Daniel o intalnise efectiv pe femeia in negru,
realitatea existen{ei ei n-avea nici in clin, nici !n maneca
cu acea scurta inchipuire. Fusese doar o femeie dragupi,
probabil maritata fi absolut deloc misterioasa fi periculoasa. La cat de frumoasa era, s-ar fi putut sa fie rSsfaâta
fi superficiala. Cel pupn imbulzeala de barbap din jurul
ei dovedea asta. Mai bine sa-fi ingroape reacpa fulgeratoare in adancul minpi. Chiar daca era nemaritata, nu
pSrea potrivita de sope.
Vocea lui Kirkland il smulse din reverie.
- lata o doamna pe care ai dori s o cunofti.
Daniel se intoarse docil fi se trezi fa $ in fapa cu Lady
Agnes Westerfield, fondatoarea fi directoarea Academiei Westerfield.
-Lady Agnes! exclamS el. Habar n-am avut ca s-ar
putea sa fip aici! O imbrapfa fara sa stea pe ganduri,
amintindu-fi cu o afecpune tumultuoasa cum ii aratase
ingaduinpi fi inpdegerea care-i lipsisera atat de mult la
parinpi lui.
-Sun t in oraf sa port discupi cu unii potenpali elevi.
Era fi timpul sa vii la Londra, pungafule! Rase, imbrSpfandu-1 la randul ei. Mai bine da-mi drumul acum.
Lumea o sa creada ca m-am ramolit fi mi-am luat un
amant tanar.
-Ramolit, intr-adevar. O examina pe Lady Agnes
care arata la fel de inalta, puternica fi competenta ca intotdeauna. Poate ca elevii au facut sa va apara cateva fire
de par carunt in ultimii doisprezece ani, dar altminteri,
n-ap imbatranit nici macar cu o zi. Banuiesc ca ap facut
un pact cu diavolul.\
-Atunci nu-p rarhane altceva de facut decat sa ma
supui unei exorcizari. Privi catre Kirkland fi Laurel.
1 Modificare propusS de Mary Jo Putney cf. cu e-mailul ata$at traducerii (n.tr.)
52
Mary Jo Putney
II iau pe Daniel afara, ca sS putem vorbi in voie. Cautap-ne cand sunteti gata de plecare.
-C eea ce nu va fi peste mult timp. Laurel il lua pe
sopil ei de brap Am inceput s& obosesc.
Kirkland o batu uor peste mana.
- O sa mergem sa salutam familia Castlereagh, apoi
venim $i noi afara. Ceea ce le va oferi lui Daniel $i lui
Lady Agnes timp sa discute.
Energica, a$a cum fusese intotdeauna, Lady Agnes ii
lua brapil lui Daniel $i il trase spre u$a de ie?ire. Zgomo
tul se reduse drastic atunci cand ieprft pe un coridor.
-C e binecuvantata u?urare, spuse Lady Agnes, eliberand brapil lui Daniel.
El i?i blocase amintirile de la Academia Westerfield
impreuna cu mare parte din tinerefea lui, dar acum rememora vremurile bune petrecute acolo.
-Sper ca ?coala e infloritoare? Ce mai fac domniôara Emily i generalul?
-Emily i generalul fac bine $i la fel $i $coala. Create
cate pupn in fiecare an, dar nu vom permite sa creasca
Intr-atat incat sa nu putem acorda fiecarui elev aten pa
care i se cuvine. Il fixa cu o privire serioasa. Acum, ia
explica-mi cum de eu te-am trimis la Oxford sa te faci
preot, iar tu reapari ca fiind cel mai bun chirurg din
vestul ârii si baron fara voia lui.
-C um de ap auzit asta? o intreba deopotriva uimit
$i incantat
Ea ii zambi cu caldura.
- Nu-i pierd din vedere pe baiepi mei.
Sa-i spuna varianta scurta sau pe cea lunga care conpnea toate parple importante? Dupa ce se gandi pupn,
spuse:
- E o poveste lunga.
Ochii ei sclipira.
-Atunci ai face mai bine sa incepi.
Cnd il vazu, Jessie abia se stapani sa n-o ia la fuga
afara din salon. Oare doctorul Herbert o recunoscuse?
Nu vedea cum ar fi fost posibil. Nu mai arata deloc
53
ca atunci cand se intalniserS pentru prima oara. Dar

felul in care o fixase cu privirea...
Se simfise in siguranfa ani la rand, dar vechea temere
o coplei la fel de repede i de violent ca intotdeauna,
in ciuda timpului care se scursese, lasand-o tremurand.
tiuse ca exista un oarecare pericol sa-si pAraseascS. via fa
ei linitit3 $i sa inrre in inalta societate, dar pericolul parea indepartat. Nu se ateptase sa dea peste cineva care
s o asocieze cu trecutul ei.
Dar motivele intrarii in societate $i ale cSutSrii unui
sof erau la fel de puternice ca intotdeauna. Era prea tarziu sa se retraga.
Pe cand mergeau pe coridorul lini^tit ce ducea spre
strada, Mariah spuse:
- Arad obosita. Ai intalnit pe cineva potrivit printre
barbatii care roiau in jurul tau? Daca da, o sa vad daca
pot aranja s3 v3 reintalnifi in imprejurari mai lini$tite.
- Au fost unui sau doi domni cu potential, spuse Jes
sie, pe un ton lejer. Dar inclinau sa fie dap la o parte de
cei tineri i insistent. Nu m-arn gandit ca faptul ca port
doliu ii va atrage efectiv pe barbafi.
-Num ai pe cei nepotrivifi, fu de parere Julia. Genul
care crede ca o vaduva e disperata dupa serviciile lor.
Barbapi pot fi ni$te animate. Ii arunca o privire ?agalnica sopilui ei, de braful caruia se finea. Cei de fata se
exclud, bineinfeles.
-Sun t foarte bucuros sa aud asta, spuse Randall pe
un ton sec, dar cu ochii sclipind amuzafi. De vreme
ce soful lui Mariah, ducele de Ashton, fusese ocupat
in alta parte, Randall le insofea pe cele trei doamne.
- Multumesc ca i-afi indepartat pe cei nedorifi, donv
nule maior Randall. Jessie schifS un zambet. O privire
aspra din partea dumneavoastra ?i au disparut.
-Avantajul trecutulilj meu in armata. Ranji. Sunt
suficient de fioros incat sa savurez privirile pline de invidie ale celorlalfi barbafi fafa de norocul care a dat peste
mine insofind trei doamne atat de incantatoare.
54
>
Mary Jo Putney
Oare privirea lui asprfl sa-I fi alungat pe doctoral Her

bert? Se indoia. In felul lui, doctorul era la fel de extraordinar ca $i un ofifer de armatS.
Randall adduga pe un ton de scuz3:
- Probabil ca tipi c3 vi se spune Vaduva Neagra.
Ea i$i mu?ca buza.
-V a mulpimesc c3 m-ap prevenit. Asta nu suna
prea bine.
- A fost spus pe un un ton plin de interes ?i de admirape, nu de acuzare, o asigura Randall.
- O porecla catigat3 atat de repede inseamna ca ai
fost acceptata in inalta societate londoneza, rosti Mariah. Poate ca nu p-a placut petrecerea, dar rochia i
purtarea ta au fost impecabile. Tonul ii deveni ironic.
Acum, e$ti una de-a noastra.
Insoptorii lui Jessie erau o recomandare mai buna
decat orice rochie, dar Mariah $i Julia nu luara in consi
derate mulpimirile ei, deoarece o asigurara ca se distrasera nemaipomenit.
- Care e urmatorul angajament public? intreba ea.
-C ina la familia Kirkland, raspunse Julia. O sa-p placa. Lordul Kirkland a fost coleg de clasa cu Ashton $i
cu Alex $i a invitat capva absolvenp ai Academiei Westerfield pentru o seara lini?tita. Sopa lui e incantdtoare
p foarte activa la Fundapa Surorilor. Ma indoiesc sa fie
vreun domn mai in varsta necasatorit, dar sunt sigura c3
o sa te distrezi $i e bine s3 cuno^ti familia Kirkland.
-Su n a placut. Jessie admise crispat, pentru ca, in
vreme ce mintea ii spunea ca are nevoie de un sop
inima era mai interesata de seri lini?tite intr-o companie placuta.
Dupa ce se intoarse la re?edin{a Ashton, Jessie ceda
ispitei ?i urea in camera copiilor in loc sa se retraga in
dormitorul ei. Beth era piatra ei de temelie, motivul
pentru care naviga in aceste ape necunoscute. Trebuia
s-o vada.
Jessie intredeschise incet u?a spre camera fiicei ei.
O lampa arunca suficienta lumina pentru a expune
55
silueta micuja a lui Beth In pat, cu p3pu$a ei din carpe in brafe. Jessie ii facuse papula, cu par de aceea?i
nuanâ a caramelului ca al fiicei ei. Micupi arata ca un
ingera adormit.
Rezistand dorinêi de a o trezi, Jessie se mulpimi s-o
soarba din priviri, apoi ii dadu un sarut in aer inainte
de a se Indrepta spre camera ei. Beth merita orice rise.
Chiar $i riscul de a starni pericolele care pandeau din
trecutul lui Jessie.
capitolul 8
Cand ajunsera la reedina Kirkland, Laurel $i sopil
ei se retrasera in camerele lor, de$i din felul in care se
uitau unul la altul, Daniel banuia ca nu se duceau
sa se culce pentru ca sora lui era extenuata. Cum ar fi sa
se retraga in propriul sau dormitor cu o sope care sa-1
tulbure la fel ca femeia in negru....7
Daniel puse pe loc capat $uvoiului de ganduri. Avea
nevoie de o sope buna, nu de o sirena periculoasa.
In loc sa se indrepte spre camera lui, cobori in bucataria de la subsol in cautarea unei ce?ti de ceai. Ii placea sa ?tie drumul spre bucatarie in orice casa in care
statea. Niciodata nu pop $ti cand te love^te foamea in
toiul noppi.
Nu era foarte tarziu, a$a c3 nu fu surprins sa gaseasca
activitate in bucatarie. O femeie intre doua varste, cu
un aer autoritar, privi pe deasupra aluatului pe care-1
framanta, cu o expresie circumspecta.
-Trebuie sa fip lordul Romayne.
impinse o $uvipi
de par inapoi, lasand o dara de faina pe obraz. Nu-i ne
voie sa coborap pana aici. Putep suna daca dorip ceva.
Femeia p5rea iritata ca i se incalcase teritoriul, dar
Daniel raspunse cu un zambet dezarmant.
- $tiu. Gospodaria asta funeponeazfi ca un ceas bine
intors. Dar mie imi plac bucatariile $i folosesc scuza
unei ce$ti de ceai pentru a explora. Cred ca e?ti doamna
Simond, nu-i aa? Nu sunt aici decat de cateva zile, dar
56
Mary Jo Putney
e limpede de ce.atat lordul, cat ?i Lady Kirkland te apreciazft atat de mult.

Cu o expresie domolita, bucatareasa dadu din cap.
-Pai da, io mi-s aia. Suzie, fa-i Domniei sale o cana
ue ceai. Mi-ar prinde tare bine $i mie un strop. Din celalalt capat al incaperii, ajutoarea de bucatareasa dadu
din cap t puse un ceainic cu apa pe foe.
-Sora mea spune c3 avep o pisica tare drSgufS
pe-aici, zise Daniel.
^ f * reS*a t^t)arnrie* Simond se indulci si mai tare.
- Asta o fi Badger. E pe scaunul cela, sperand sa
profite ca fac budinca de came.
Daniel se uitS intr-acolo $i il gasi pe Badger, un motan mare, negru cu alb, cu ni$te ochi verzi mari $i o
expresie de adanca satisfaefie pe mutra lui blanoasa.
Mai torcea zgomotos cand era mangaiat pe cap.
7 Un fjf aratos- ce s5 zic, remarca Daniel cand motanul ifi ridica barbia permifand un mai bun scarpinat.
Fiecare bucatarie ar trebui sa aiba o pisica.
-Sora Domniei voastre spune la fel, zise bucatareasa teincepand framantatul cu mainile ei puternice. Xin
daunatorii la d istan t, a$a sa tifi.
Daniel era cat pe-aici sa raspunda, cand de dupa o u?a
din capatul celalalt al bucatariei se auzira un puternic
zornait, o izbitura $i un zgomot de porfelan spart. Suzie
deschise repede u$a, scoând la iveala o scara stramta
a servitorilor $i un tan3r lacheu vaitandu-se de durere
in capatul scarilor, cu cioburi de porêlan spart de iur
imprejurul lui.
-Ah, Lester! exclama bucatareasa, $tergandu-se de faina pe rnaini. Iar te-ai poticnit?
Daniel parcurse bucataria din $ase pa$i chiar inainte
ca doamna Simond sa termine de vorbit. Lester era in
tins pe o parte la baza scarilor, cu mana dreapta rasucita
nefiresc. Dintr-o taietura de pe frunte ii curgea sange.
-N u incerca sa te mi$ti Inca. Daniel ingenunche
langa baiat $i i$i trecu degetele experimentate pe feasta.
Crezi ca p-ai spart ceva? Capul? Oasele.7
Intrebarile il ajutara pe Lester sa se concentreze.
57
- O s3 am ni$te vanatai ale naibii de mari, domnule,

dar in rest... Dadu sa se ridice in capul oaselor ?i scoase
un fipat de moarte cand i$i rmca bratul drept.
- Umarul drept? intreba Daniel.
- D-da. Lester era palid la fata. M-am lovit de perete
cand am c3zut.
Daniel banuia c5 are umarul fracturat sau dislocat.
- Lasa-ma sa te ajut sa te scoli, ca sa te pot examina.
Sunt chirurg $i o sa m3 straduiesc sa nu te doara mai
mult decat te doare deja.
I$i strecura un brat >n iuru* mijlocului tan3rului $i il
ridica in picioare. Suzie tr3sese un scaun solid de lemn
langa el, aa ca Daniel il aez3 pe Lester acolo. Rana
de pe frunte aproape ca se oprise din sangerat dupa ce
fusese cur3tata.
-Doam na Simond, aveti nite alifie pentru r3ni
u$oare?
- V o aduc imediat, milord. Suzie scotoci intr-un dulap i aduse un borcanel.
Daniel aplica unguentul pe fruntea tanarului. Acum
venea randul bratului.
-Lester, va trebui sa-p tai livreaua ca s3 m3 pot uita
mai indeaproape la umarul tSu.
-N u taiap livreaua! striga Lester ingrozit. E nouS ?i
doamna Stratton o s3 m3 puna s3 platese pentru alta!
Daniel se indoia c3 Kirkland ar cere a?a ceva, dar poate c3 menajera ar faceo.
- Atunci o s3 p-o scot cu mare grija.
In timp ce Suzie matura cioburile de portelan, doanv
na Simond se inapoie la aluatul ei, dar amandoua se
uitau ingrijorate la spectacolul medical. Vorbind ca s3-i
distraga atentia lui Lester de la durere, Daniel observ3:
-V ad c3 scarile n-au balustrada. O s3 vorbesc cu
Kirkland s3 v3 puna una.
Dup3 ce trase livreaua de pe bratul lui Lester, Daniel
dadu jos cealalta maneca de pe bratul drept. Lester icni
fara S 3 vrea, inainte de>-?i domoli vocea.
In timp ce Daniel ii scoase cama$a, continua:
58
Maty Jo Putney
- Balustradele sunt ni$te lucruri tare folositoare.

La infirmeria mea din Bristol, am ingrijit un mare numflr de oameni care cazuserS de pe scSri. Pot sa repar un
braf rupt, dar cu un gat rupt e cu totul alta poveste. Din
fericire, gatul t3u e bine ?i se pare eft nu te-ai lovit prea
tare la cap. Cat prive$te umarul...
Umarul lui Lester arata patrat $i nu rotund, un semn
clar ca era dislocat. Tanarul gemu in timp ce Daniel ii
examina cu blandefe incheietura betegita. O dislocare
simpla, fara vreo vatamare vizibila a humerusului. Cu
cat osul va fi mai repede la locul lui, cu atat mai bine.
-A i noroc. Nu p-ai rupt braful, dar osul a ieit din
locaul umarului. O sa-1 pun inapoi. O sa te doara, dar
nu va fi decat pentru cateva minute $i apoi cea mai rea
durere o sa treaca. Va trebui sa te intinzi.
I?i scoase jacheta scumpa facuta de comanda i o intinse pe duumea. Ingrozita, Suzie spuse:
-Ah, nu facep asta, domnule! O sa iau o patura din
spalatorie.
-Asta o sa fie mai comod pentru Lester. Daniel i$i
arunca jacheta pe un scaun. Cand ajungi in spalatorie,
pop sa caup $i o bucata de panza pentru o e$arfa?
- Da, domnule, zise fata ?i o lua din loc.
- Doamna Simond, avep pe-aici ni$te brandy s3-i dau
lui Lester sa se mai calmeze? intreba Daniel.
Bucatareasa arata spre camara alaturata.
- Dulapul incuiat de acolo. Ii arunca un inel cu cateva chei. Cheia cu o a|A rojie legata de ea. Lasap sticla afara. !mi vine sa cred ca tuturor o sa ne trebuiasca
atunci cand vep fi gata.
-E$ti o bucatareasa de neprepjit, doamna Simond.
Daniel prinse cheia i deschise dulapul. Inauntru erau
cateva sticle cu diferite feluri de alcool folosit la gatit.
Turna ni$te brandy Intro ceasca, apoi ii adauga apa pentru a reduce taria.
- Bea incet, zise el, punand cea$ca in mana stanga tremuratoare a lacheului. Poate ca n o sa-p placa
gustul, dar ar trebui sa te lini?teasca ?i sa amorêascA
pupn durerea.
59
-Mulptmesc, milord. Lester sorbi, se stramba, apoi

sorbi din nou.
Cand terrains, Suzie se intoarse din spalStorie. Aducea douS pSturi vechi spSlScite, dar curate $i un $al tocit
care avea o mSrime potrivitS pentru o e$arfa. Era o fats
foarte isteatS.
DupS ce intinse pe podeaua rece pSturile indoite, ea
ii dadu lui Lester o batista impaturitS.
- E curata, daca vrei sa mu$ti din ea.
Fata lui era palida $i acoperita de sudoare, dar dadu
din cap i luS batista. Daniel il ajuta sa se ridice de pe
scaun i sa se cuke pe paturi.
- O sa para cam ciudat, dar funcponeaza, $i umarul
tau va fi pus la loc in doar cateva clipe.
I$i scoase pantofii, bucuros c3 nu-$i pusese cizme,
apoi se a$eza pe podea pe partea dreapta a lui Lester ?i
i$i puse calcaiul pe coastele pacientului sau. Cand apucS
mana lui Lester, spuse:
- O sa-ti trag tncet brap.il in sus $i inapoi panS cand
osul se fbceazS inapoi in loca$ul lui. Suzie, vorbe$te-i despre orice ar putea sa-i distraga a ten pa.
Suzie se supuse, stand acolo unde Lester putea s-o
vada cu uûrinâ $i pdlavragi despre vremea frumoasa
i despre pladntele minunate ale doamnei Simond $i ce
bine prindea Badger $oareci. Comentariile ei erau pline
de umor, ceea ce ii captft atenpa lui Lester, in timp ce
Daniel ii ridica brapal cu grijS i manevrS humerusul
inapoi la locul lui.
Auzi un trosnet cand osul aluneca inapoi in loca$ul
umarului. Lester expira $i scuipa batista indoita pe care
se vedeau urme de dinp.
-Acum mi-ar prinde bine cea$ca aia de ceai, Suzie.
$i poate pui i un pic de brandy, daca doamna Simond
n-are nimic impotriva. In ciuda vorbelor lui vesele, fa pi
ii era palida $i plina de broboane de sudoare.
Doamna Simond termina de facut aluatul i ii $terse
mainile.
-B ag sama ca la tcm ne-ar prinde bine niscaiva ceai
cu brandy!
\
60
Mary Jo Putney
Suzie turns patru cepi din ceainic. Punerea la loc a

umSirului lui Lester durase atat de pupn, meat ceaiul
nici macar nu se racise.
Daniel il ajuta pe Lester sa se ridice in picioare, apoi
il conduse inapoi pe scaun. Pe cand aranja o e?arfa sa-i
suspna brapil, spuse:
-Um arul o sa te doara pentru un timp p ai nevoie
s3 porp e$arfa asta. Sa faci doar treburi uoare pe langa
casa. O s8-p dau o doza de laudanum ca s3 dormi bine
la noapte. Puse livreaua pe umerii tanarului pentru a-i
pne de cald. In cateva zile, cand umarul va fi mai bine,
o sa-p ar3t cateva exercipi simple ca sa nu-p infepeneasca articulapa.
Cand Suzie ii intinse ceaca de ceai, il intreba timid:
-C u m de un lord poate fi chirurg, domnule? N-am
auzit niciodata de a$a ceva!
Daniel baga de seama ca top trei il studiau uimip, fi'
ecare in felul lui. Ezita, realizand ca in viitorva fi mereu
intrebat despre asta.
- S a fti lord e o intamplare a sorpi. Una foarte neapeptata, in cazul meu. Sorbi o gura buna de ceai.
Medicina e adevarata mea chemare.
De indata ce rosti aceste cuvinte, ip dadu seama cat
de inviorat se sinpea dupa ce aeponase ca un doctor pentru prima data dupa multe zile. De cand aflase de moftenire, viaâ ii fusese data peste cap. Kirkland i Laurel ii
dadusera un ajutor de neprepiit ca s3 se impace cu noua
sa pozipe p cu responsabilitaple, dar medicina il pastra
intreg la minte p ii dadea un inples existenpi. Munca trebuia sa ramana in centrul viepi sale mai degraba
decat s3 permita ca timpul i energia sa-i fie folosite in
alte scopuri.
Daca era sa continue a fi chirurg p medic, trebuia
sa-p gaseasca o sope care nu numai sa fie capabila sa
administreze domeniul Romayne, dar p sa-1 sprijine in
cariera pe care p-o alesese de la bun inceput. Unde mai
pui ca trebuia sa fie placuta p de incredere.
Sarcina cautarii unei sopi devenise dintr-odata cu
mult mai dificila.
61
Daniel apeptase cu ner&bdare dineul lui Kirkland

pentru absolvenpi Academiei Westerfield, dar chiar p
a$a, era surprins de cat de bine se sinpea vizandu-i pe
barbapi pe care-i cunopea de cand erau cu topi tineri
p via{a era cu mult mai pupn complicata.
Colegul de clasa al lui Daniel, Damian Mackenzie,
sosi primul. Nu-p pierduse simpjl riut&cios al umorului, dar cSp&tase un club elegant de jocuri de noroc p o
sope exotica p superba care parea tot atat de inteligenta
pe cat de frumoasa era. Justin Ballard, care era mai mare
cu un an, ip facu aparipa bronzat p cu parul decolorat
de soare pentru ca traia in Portugalia unde administra
afacerea familiei cu vinuri de Porto. Ii stranse cu cSldur3 mana lui Daniel, spunand ca se intorcea in Oporto1
a doua zi de dimineaâ, dar era bucuros ca nu ratase
aceasta reuniune.
Lady Agnes Westerfield Ip facu maiestuos intrarea,
aa cum se cuvenea unei fiice de duce care nu-p pierduse eleganpt chiar daca rnuncea cu baiep neastamparap.
Numaidecat fu inconjurata de fopii elevi ca o matuâ
preferata plina de cadouri.
Daniel zambi cand ea ii facu semn cu mana. In timp
ce traversa incaperea indreptandu-se spre ea, ip dadu
seama ca, de cand incepuse s3-p caute sope, evalua femeile in funcpe de calit&ple pe care dorea sa le gSseascS.
Lady Agnes era inteligenta, originala p de o mare bunatate, cunoscuta pentru priceperea legendara cu care pia
sa aline sufletele baieplor tulburap.
In anii petrecup la Academie, Daniel aflase ca doar
0 data daduse grep p asta cu un baiat profund tulburat,
fara speranpi de indreptare. Poate ca ar trebui sa intrebe
daca avea nepoate educate dupa aceleap tipare ca p ea?
Nu, ea era unica in felul ei, dar poate ca ar fi de folos
s o consulte p sa vada daca nu cunopea vreo femeie care
1 s-ar potrivi. Chiar p dupa atapa ani de cand parasise poala, banuia da-1 cunopea mai bine decat aproape
1 Oporto sau Porto, al doilea ora$ ca m&rime din Portugalia dupa
Lisabona, situat in zona viticola de pe malul raului Douro (n.tr.)
62
Mary Jo Putney
oricine altcineva din via{a lui, in afara de Laurel $i poate

de Kirkland.
In spatele lui se auzi un schimb de saluturi cand sosira noi oaspep. Daniel se intoarse ?i fu incantat sa-l
vada pe ducele de Ashton. Inteligent $i rezervat, Adam
Lawsford avusese intotdeauna un vag aer exotic din cauza originii sale pe jumatate hindusa. El fusese singurul care-i tnvftpise pe colegii lui tehnicile de lupta hindi
care devenisera o trad pie a $colii, transmisa de la clasa
la clasa.
Pentru prima data, se gandi Daniel, Lady Agnes $i
partenerii ei de la coalS incurajasera studiul tehnicii
Kalaripayattu1 nu doar pentru cS-i ajuta pe elevi sa-p
consume excesul de energie, dar ?i pentru ca era o for
ma riguroasa de disciplina. Nu puteai sa execup corect
Kalaripayattu fSra autostapanire, ceea ce majoritatea
elevilor aveau nevoie.
Lecpile $i luptele erau intotdeauna monitorizate de
elevii mai mari care erau experimental in tehnicile
de lupta. Daca un baiat ii pierdea controlu! $i devenea
periculos, imediat era retras $i nu i se mai permitea sa
participe pre{ de o sSptamanS. Deoarece lecpile de lup
ta erau atat de populare, riscul unei suspendari era un
alt stimulent la autostapanire. Ce abila era Lady Agnes!
Ashton avea la bra{ o blonds miniona care radea.
Laurel ii spusese lui Daniel ca Mariah era poreclitS Ducesa Aurie i pSrea u$or de inpiles de ce.
In spatele lui Ashton se afla Alex Randall. Avea cate
o bruneta de fiecare parte, top trei zambind la o remarca oarecare.
Daniel ingheta. Una din femei era scunda i atrSgStoare, iar cea mai inalta era femeia in negru. Se afla
mai aproape de el decat la petrecere $i lumina era mai
bunS. Era $i mai ?ocant de frumoasS decat i se paruse,
cu o senzualitate naturals care era suficienta sa facS un
bSrbat obpnuit sa-i cads la picioare.
Doamne, Dumnezeule, era sopa lui Randall?
1O arts marpala cu originea in sudul indiei, in secolul al II-lea i.Hr.
pans in secolul al Il-lea d.Hr. (n.tr.)
63
Junghiul dureros pe cared simp dura numai o clipa.

Cand femeia mai scunda i$i vari mana pe sub braful lui
Randall, Daniel remarca intimitatea dintre ei. Ea trebuie sa fie Sofia lui, Lady Julia.
Din nou, Daniel se surprinse inaintand fara s3 vrea
spre femeia in negru. Pentru un moment ii controla
mi$cSrile pentru ca era o femeie mult prea fascinanta,
prea mondena pentru un barbat ca el. Apoi continua,
pentru ca trebuia sa afle cine era, inainte de a innebuni.
In loc sa i se adreseze, ii Intinse mana lui Randall.
- E o placere sa te vad dupa top anii astia, Alex! Infeleg ca fi-a mers bine?
- Foarte bine. Randall ii stranse mana, cu un zambet
larg. Am supraviepiit armatei si am convins-o pe femeia
visurilor mele sa se marite cu mine. Ii arunca minionei
o privire calda. Permite-mi sa fio prezint pe sofia mea,
Lady Julia. Julia, iata-1 pe Daniel Herbert, de curand devenit Lord Romayne.
Sofia lui Randall zambi.
-Chiar i fara prezentare, v-a$ fi recunoscut drept
fratele lui Laurel. Sunt foarte bucuroasa sa va cunosc,
Lord Romayne.
Daniel ii intoarse zambetul.
-Suntefi moa$a, nu-i a$a? Va trebui sa avem o discufie profesionala mai tarziu.
Lady Julia rase.
- Ma tem ca o sa epuizam rapid subiectele de conversafie. Eu sunt doar o moaa, pe cand dumneavoastra
suntefi medic, chirurg, tamaduitor de oase, farmacist $i
acum lord!
- i din toate astea, sa fiu lord e cel mai pufin interesant, spuse el cu tristefe in glas. Cu activitatea medicala,
fac ce trebuie facut, dar nu sunt la fel de priceput in
toate domeniile.
Lady Julia incuviinfa din cap cu infelegere.
- Era la fel ?i in satul unde am locuit cafiva ani. Nu
exista asistenfi medicala pe distanfa de kilometri, aâ ca
tratam rSni i reparam oase ?i faceam tot ce puteam.
64
Mary Jo Putney
Daniel se gandi ironic cS era picat ca era maritata, pentru ca s-ar fi potrivit cu siguranpi amandoi.
Dep tot ar mai fi trebuit sa gSseasca un administrator
al domeniului.
- Permitep-mi sa v-o prezint p pe prietena noastra,
Lady Kelham, spuse Randall. Jessie, noul Lord Romayne era cu o clasa mai mic decat mine la $coala
p avea obtceiul deosebit de enervant sa aiba aproape
intotdeauna dreptate.
-C u varsta, mi-am dat seama ca binele p r3ul sunt
mult mai greu de delimitat decat credeam cand eram
mai tanar, zise Daniel intorcandu-se spre Lady Kelham.
Acum, ca fusesera prezentap cum se cuvine, Daniel
ip permise sa se uite direct in ochii doamnei sale in
negru. $i din nou il lovi trasnetul.
capitolul 9
Sa-1 ia naiba! Cand devenise lord? Jessie il recunoscuse imedtat la acea blestemata de serata, dar nu-i ddduse
nicicand prin minte ca un doctor de provincie ar putea
sa-p faca aparitia la o astfel de mica intrunire privata.
- Lady Kelham.
Cuvintele lui p plecSciunea erau politicoase p civilizate, vocea grava p convingatoare, dar ochii radiau de
dorinpi. Dep era obinuita ca barbapi sa fie a trap de infapârea ei, fu $ocatft de raspunsul ei. Nu se simpse
atat de atrasa de un barbat de pe vremea cand era o
feticana nebunatica p disperata de saisprezece ani.
i iata cat de rau iepse totul!
-Lord Romayne.
Ar fi vrut sa zambeasca cu caldura p s3-i intinda
mana, dar el n-avea stofa de sop Prea tanSr p se cunoscusera intr-o perioada din viaâ ei pe care facuse totul
s o uite. li raspunse la salut cu o curtoazie rece pe care
o invapise de-a lungul anilor. Aerul glacial era folositor
pentru a stinge inflacararea unui barbat.
65
Dar atitudinea ei nu avu nici un efect, pentru c3 el

continua s5 o priveasca cu o intensitate neliniftitoare.
Ciudat era c3 ifi amintea limpede de el pentru bunatatea lui, insa uitase cat de chipe? era. Nu fi-1 amintea
nici elegant, dar in seara asta costumul negru, impecabil
croit, c3maa alba, imaculata $i lavaliera puteau s3-i fac3
cinste chiar ?i lui Beau BrummeLl1. Sobrietatea imbracamintei contrasta cu infapfarea lui chipe3 fi cu parul
s3u blond.
In loc s3 flirteze, el spuse:
-Condoleante pentru pierderea sufetita.
Sinceritatea din vocea lui o descumpani. Cu in tarziere, ii dadu seama ca $i imbracamintea lui putea fi de
doliu. Dar nu conta. ifi putea folosi statutul de vaduva
pentru a-1 tine la distanfa.
-Mulpimesc. Sopil meu a murit de curand. A fost
probabil cel mai bun barbat care a existat vreodata.
- In acest caz, pierderea dumneavoastra e f i mai mare,
spuse el incet.
Sinceritatea era adev3rata, o putea vedea in ochii lui,
impreuna cu acea cunoaftere a mortii pe care o aveau
doctorii. Dar se mai vedea fi o alta emope, mai subtila.
Regretul c3 poate nu era interesata s3-?i g3seasca un alt
sot, n'ci acum, nici alta data.
Ifi aminti c3 nu trebuia s3-l priveasca atat de atent,
ins3 atracpa putea adumbri rapunea, iar el era neliniftitor de atr3gator. Dorind sa abata discupa de la persoana
ei, intreba:
- $i dumneavoastra suntep in doliu? E greu de spus
la barbap, pentru c3 ei poarta negru mai des.
Ochii lui alba?tri-cenu$ii se intunecard.
- Amandoi p3rinpi mei au murit subit.
- Imi pare atat de rau! Ifi dadu seama ca Julia fi cu
Randall se indep3rtaser3 fi vorbeau cu alte persoane,
lasand-o singura cu lordul Romayne.
' O figurA erriblematicS a Marii Britanii pe timpul Regergei, arbirru
al elegantei masculine (n.tr.)
66
Mary Jo Putney
Tocmai voia sa se scuze, cand el lua doua pahare cu

ampanie de pe tava unui lacheu. Ii dadu un pahar $i
o intreba:
- Iertap-ma, Lady Kelham, dar imi parep cunoscuta.
Ne-am mai intalnit?
Degetele lui le atinsera pe ale ei cand lua paharul.
Chiar $i prin manu$i, ea simp o arsura de parca ar fi
atins flacara unei lumanari. Doamne, Dumnezeule, trebuia sa inabu$e aceasta curiozitate p sa piece de langa el!
Lua o gura de $ampanie, lini$tindu-$i nervii.
- Ma indoiesc, replica ea pe cel mai rece ton. Sunt
noua in inalta societate londoneza.
- La fel ca $i mine, spuse el, netulburat de raceala ei.
Sunt din vest $i mi-am trait in Bristol sau in imprejurimi
o mare parte din via$. Suntep din acea zona?
- Locuinpt mea e in Kent. Este pupn probabil s3
ne fi incruci?at pa?ii. Ceea ce nu era chiar minciuna,
dar ar fi trebuit sa fie de ajuns pentru a-1 face sa renun{e la intrebari.
Fara a se descuraja, el spuse:
-Am urmat coala in Kent. Poate ca v-am vizut
acolo.
Depaise bine varsta $colii cand se stabilise in Kent,
dar Jessie nu simp nevoia sa-i spuna asta.
- Poate.
Chiar dac3 ?tia ca ar trebui sa piece, se surprinse
ca nu voia. In loc de asta, cazand prada curiozitapi,
intreba.- Lady Julia a vorbit serios cand a spus ca avep o pregatire medicala atat de complexa, Lord Romayne? Sunt
sigura ca aceasta pregatire v-a solicitat mult timp.
-N-am prea dormit vreme de zece ani sau pe a proape, raspunse el cu un chicotit atrag&tor. Diferitele disci
pline medicale au legatura intre ele, iar daca le separi,
asta nu le e de folos pacienplor. Poate ca doctorii sunt
bine educap i considerap gentlemeni, dar e greu sa pui
un diagnostic stand in partea cealalta a camerei, pentru
ca se crede ca e vulgar sa atingi corpurile omene$ti.
Ea rase, gandindu-se la cap doctori incuiap cunoscuse.
Ademenirea unui sfdtit
67
-lata de ce v-ap instruit In meseria vulgara de chirurg? Cu siguranâ ca asta necesita examinaiea fizica.
-Exact. Tamaduirea necesita tn{elegerea felului cum
funcponeaza corpul omenesc, pe care o invep din experienta clinica, nu doar din teorie. I$i scutuia capul.
Sunt atatea lucruri pe care inca nu le ?tim. Dar barbap
capabili lucreaza constant pentru a ne spori gradul
de cunoastere.
- $ i poate i cateva femei capabile, sublinie ea. Lady
Julia mi-a spus ca inca din copilarie a fost fascinata de
toate aspectele medicinei i ca a petrecut cat de multe
ore a fost posibil cu practicienii din partea locului.
-Serios? $i eu am facut la fel, spuse el uimit. Medicina e o chemare, cred, $i e foarte greu sa i te opui.
Pacientele lui Lady Julia sunt norocoase ca a ales sa fie
moa$a. Intotdeauna am crezut ca o ferneie care e moa$a
respecta $i intelege mai mult acest domeniu.
-Sunteti uimitor de lipsit de prejudecap, spuse ea
cu admiratie.
Pasiunea lui pentru munca era evidenta si il facea sa
fie $i mai atractiv. N-ar fi trebuit sa-i faca placere relatia
cordiala care se infiripa intre ei, dar cat de periculoasa
putea fi intro incSpere plina de oameni?
-A p avut succes in combinarea diferitelor dumneavoastra calificari?
El zambi, iar ea i$i dadu seama ca era mai tanar decat
crezuse. Doar cu capva ani mai in varsta decat ea.
-Asta depinde de ce infelegefi prin succes, raspunse
el. Nu due niciodata lipsa de pacienp, dar, cum conduc
o infirmerie gratuita, asta nu-i de mirare.
Ea $tia de infirmerie, dar era mai bine sa pretinda ca
nu tia.
- Imi imaginez ca tot soiul de pacienp va calca pragul
cautand ajutor.
- Exact. Poate ca nu ma pricep la fel de bine ca Lady
Julia sa aduc copii pe lume, dar, daca sunt singurul spriJin cand sose$fe un copii, fac tot ce-mi sta in putinpi.
Inca n-am pierdut nici o mama, spuse el cu seriozitate.
Pot, de asemenea, sa pun oasele la locul lor $i sa prepar
68
Mary Jo Putney
medicamente daca e necesar, de$i, inca o data, un om

care se pricepe la oase sau un spider ar fi mai buni.
Omul 3sta era un sfant intro lume care avea nevoie
de mai mulfi ca el.
- Va irosip in calitate de lord, spuse ea. Cu ce contri
bu te vin lorzii in societate, la urma urmei? Cata vreme
un doctor bun $i priceput ca dumneavoastra salveaza
viet- Ce e mai interesant in munca dumneavoastra?
- S a ?tii cand nu trebuie sa faci nimic, raspunse el
sec. Hipocrat spunea ca doctoTii ar trebui mai intai sa
nu faca rau, dar nu e u?or sa ?tii cand e cel mai bine
sa acponezi $i cand e cel mai bine sa te retragi.
- Nu m-am gandit niciodata la asta, spuse incet Jessie.

Cand vezi o persoana in impas, primul impuls e sa-i sari
in ajutor. Dar e adevarat ca, daca-1 lai s3-i faca treaba,
adesea corpul se vindeca singur.
-$ i un tratament medical poate uneori inrautap starea pacientului, rosti cu o grimasa. Dar de multe ori nu
?tii decat cand e prea tarziu.
Jessie se intreba de cate ori grease in aplicarea unui
tratament ?i inca se simfea vinovat de rezultate. Chiar 5i
o data ar fi prea mult.
- Inteleg ca e nevoie de curaj ca sa fii doctor.
- De curaj sau de trufie, incuviinpi el cu un zambet
autocritic.
T
implicat in Fundapa Surorilor? Mariah $i
Lady Julia mi-au spus ca sora dumneavoastra e o persoana valoroasa a organizapei.
- Eu ?i Laurel am muncit impreuna, dar Casa Zion,
adapostul femeilor, a fost in primul rand al ei, expli
ca el. Eu 1-am sprijinit ?i am furnizat tratamente medicale, desigur. Am facut, de asemenea, $i munca de
pastor. Consiliere, botezuri, inmormantari $i chiar
cateva nunp.
Cuvintele lui fura ca un du$ cu apa rece in atmosfera
calda care se crease intre ei. Acesta era un barbat cu care
nici m8car n-ar trebui sa vorbeasca.
69
-Suntep p vicar pe deasupra? spuse ea cu raceala in

glas. Sunt surprinsa ca mai dormip. Iertap-ma, vreau so
cunosc pe Lady Agnes. Am auzit multe despre ea.
Se intoarse p se indeparta, dar ii sim p priviTea urmarindo. Daca avea noroc, lipsa ei de polite{e il va descuraja sa doreasca s o cunoasca mai bine.
Dar se temea ca nu va avea ea norocul asta. Nu p

cand intre ei se acumulase atata tensiune neexprimata.
Dupa ce oaspepi plecara, Daniel, Laurel p Kirkland
se aêzara in salon s3 se relaxeze p sa stea de vorba. Acceptand un pahar de vin de Bordeaux de la Kirkland,
Daniel spuse:
- I p mulpamesc pentru aceasta petrecere, Kirkland.
A fost o reala placere sa-mi revSd atapa fo$ti colegi de
coala. Se pare ca tuturor le merge bine.
Laurel rase.
- O data sau de doua ori am surprinso pe Lady
Agnes privind prin incapere cu expresia satisfacuta a
unui fermier mulpimit de recolta obpnuta.
Cei doi barbap rasera impreuna cu ea.
-A re toate motivele sa fie mulpimita, spuse Kirkland, in multe cazuri, seminpde pe care le avea nu promiteau nimic bun.
. *x'
-C red ca a reupt pentru ca a acponat clandestin,
spuse Daniel. La suprafaâ, ne dadea o educape corecta, aristocratica, dar adevaratele ei lecpi erau cum sa te
adaptezi in chingile societapi fara sa-p tradezi chemarea.
Daca nu era ea, nu cred ca a fi urmat cariera medicala,
de vreme ce parinpi mei erau intru totul impotriva.
Kirkland zambi amintindu-fi, Tn vreme ce se a$eza pe
canapea langa Laurel cu mana stanga pnando pe a ei.
- Rudele mele din aristocrapa engleza voiau sa am o
aversiune profunda fa pi de corner^ ca p fapi de modes te
le mele neamuri de negustori scopehi. Lady Agnes m-a
facut sa vad/valoarea amandurora.
-C eea ce te-a ajutat sa te dezvolp in multe domenii
comerciale. Laurel ii zambi dragastos sopjlui ei. Cu cat
Mary Jo Putney
faci mai mulfi bani, cu atat mai mult pot pradui eu pentru proiectele mele filantropice.
-Traiesc pentru a fi prSduit de tine, dragostea mea,
spuse Kirkland cu o lucire in ochi.
Spre u$urarea lui Daniel, Laurel nu continua aceasta
idee. Unele Iucruri se spun mai bine intre patru ochi, in
special cand e vorba de sora unui barbat.
Din nefericire, subiectul ales de ea era i mai nefericit. Uitandu-se la fratele ei, ea remarca:
- Parea ca-p face placere discufia cu Lady Kelham.
El sorbi din vin, gandindu-se ce sa spuna. Sentimentele sale pentru doamna erau prea puternice $i neclare
pentru a fi luate in discufie.
- Ea e femeia pe care am vazuto la petrecere $i am
crezut ca am recunoscut-o.
- Da? Mie nu mi s-a parut cunoscuta, a?a ca probabil
nu e din zona Bristol.
- E din Kent. Poate ca am vazut-o in trecere cand
eram la ^coala.
Dei ii era destul de greu sa creada ca ar fi vazuto $i
nu ?i-ar fi amintit. Sperand c3 Laurel aflase mai multe,
el continua:
-Lady Kelham e o femeie interesanta. Banuiesc ca e
de curand vaduva.
- Mariah spunea ca soful ei a murit cu doar cateva
sSptamani in urma, spuse Laurel. Se pare ca i$i erau
devotafi unul altuia.
Daniel remarca in treacat, ca ?i cum subiectul nu
prezenta vreo im portant:
- Daca pierderea suferita e recenta, pare pupn probabil sa fie interesata sa se recasatoreasca in viitorul apropiat. Trebuie sa caut in alta parte.
Privirea lui Laurel fu subtila. il cuno^tea prea bine.
-D e fapt, cred c3 e la Londra pentru a-$i cauta cu
discrete un alt sop
- E cam devreme, zise Daniel surprins. Dar la frumuseêa ei, n o sa aiba probleme in a-?i asigura bogatie si
un rang mai inalt.
71
-Sunt sigurS c3 are motivele ei pentru a dori sa se marite din nou atat de repede. In vocea surorii lui se sim{ea
o nuanâ de reprof $i nu neaparat unele evidence.
- Eu unul n-a$ face presupuneri, spuse Daniel spasit.
Dar asta dovede$te ca nu sunt primul pe lista burlacilor,
Kirkland, de vreme ce era clar ca nu-i deloc interesata de
mine. De-abia a$tepta sd piece.
- Mi s-a spus ca dorete un barbat mai in varsta, cumsecade $i de nadejde, anunâ Laurel, lata cum am aflat.
Julia mi-a spus ce vTea Lady Kelham ca sa fiu atenta
la posibilitap.
Daniel simp un val de profunda compasiune.
- Nu va g3si niciodata un barbat care sa fie exact ca
sopal ei. E o grejeala sa incerce.
- Probabil ca $tie asta, dar simte ca poate fi fericita
doar cu un barbat care sad semene. Kirkland se uita ganditor. Am vorbit doar pupn cu ea, dar pare a fi inteligenta $i greu de cunoscut. Lua o gura de vin. Mi s-a spus
ca in cluburi e poreclita Vaduva Neagra.
Daniel se incrunta, simpndu-se ciudat de protector
fa^ de Lady Kelham.
- Se crede ca e in cautare de sop in varsta ca sa ramina repede vaduva?
. *v
- Mi s-a relatat ca un vlastar al preaputernicei spite
Howard cu pretentii de poet a scris nite aiureli cum ca
a aparut pe neajteptate de niciunde, iar frumusetea ei e
atat de mare, incat un barbat $i-ar da fericit duhul doar
sa o stranga o data in brate, spuse Kirkland sec. Unul
dintre caricatured a scos imediat o gravura infateand-o
ca pe un seducator paianjen vaduva neagra, daca-p poti
imagina. Acum e in vitrina pravaliei lui.
- E revoltator! exclama Laurel. $i foarte expeditiv.
Nu a venit de mult timp la Londra.
- Lady Kelham e o femeie care va fi intotdeauna remarcata. Kirkland Ii mai turna ni$te vin de Bordeaux.
Sunt alaturi de e ^
-Poate ca de asta vrea un alt sot, specula Laurel. Sa
fie protejata de astfel de hartuieli.
72
Mary Jo Putney
- Poate.
Daniel se gandi la discupa lor. De obicei, se pricepea sa citeasca oamenii, dar nu ?tia ce sa creada despre
Lady Kelham. Jessie. La Inceput, paruse atrasa de el ?i,
realist vorbind, el era un potential sof de primS man5.
Dupa aceea, a curmat brusc ceea ce fusese o conversape
reciproc agreabila. Se parea ca nu-i placeau vicarii, dar
reacpa ei fusese exagerata.
-A m sentimentul ca viapi ei a fost mai complicata
decat sa creasca in Kent $i sa se mSrite cu un barbat din
partea locului.
- Vrei sa vad ce mai pot afla despre ea? se oferi Kirk
land. Spre deosebire de Afrodita, nu se poate sa fi rasarit din neant deja adulta.
Daniel ezita.
-Admit ca sunt curios in legatura cu ea, dar nu-mi
place sa-p cer sa-p folose$ti talentele speciale ca s-o
spionezi.
-C hiar ai putea sa ceri, spuse Kirkland amuzat. Top
ceilalp o fac.
Daniel rase.
-Prea bine, atunci. Inca am sentimentul ca ne-am
mai intalnit $i sunt curios.
- O sa vad ce pot afla.
Daniel dadu din cap, apoi alunga cu hotarare gandurile despre doamna in negru.
-Adapostul tau din Londra n-are cumva nevoie de
un doctor cateva zile pe saptamana? Ma simt agitat.
- O s-o intreb pe Julia. Sunt sigura ca va fi bucuroasa
de oferta.
- Bine. Nu sunt nascut sa fiu un gentleman fara ocupape. Nu mai mult decat sa fie lord.
In acea seara, Vaduva Neagra fl insop pe Daniel la
culcare. In minte i se involburau imagini cu silueta ei
zvelta, feminina. Voia sa-i dea jos imbracamintea de doliu ca sa-i vada fiecare bucapca din trupul ei minunat.
Voia s-o sarute pana cand ramaneau amandoi fara suflu, $i totuî sa nu doreasca sa se desparta nici macar
73
pentru o clips. Voia sS-i ridice brafele p s-o traga langft

el ca s5 se poata deveni unul, trup p suflet...
Se trezi gafaind p transpirat, simpnd o vina pacatoasa, dar nu p satisfacpa pacatosului. Nu era inocent.
Ip petrecuse viaja ocupandu-se de trupurile umane, pia
multe despre cum funcponau, auzise tot felul de m5rturisiri si intrebari de la pacienp. Cu toate astea, acum era
la cheremul unei dorinte brute.
inchizandu-p ochii, ip relaxa muchii unul dupa altul, incepand cu fruntea p meTgand in jos spre degete
le de la picioare. Exercipul ii relaxa atat corpul, cat p
mintea pana la punctul cand putu sa se roage. Nu se
putea ruga sa fie eliberat de dorinte, pentru ca nu voia
sa nu le mai aiba. Dar putea sa se roage pentru cel mai
bun deznodamant pentru el insup p pentru femeia care
devenise o obsesie.
Era destul de uman sa vrea ca acest deznodamant sa-i
uneasca - p destul de rational sa admita ca s-ar putea
dovedi un dezastru pentru amandoi.
capitolul 10
Daniel p Kirkland fura intampinati de valuri de
muzica atunci cand se inapoiara acasa dupa o lunga intrevedere cu avocapi intro zi neobi?nuit de calduroasa.
Tacup, urcara scaTile spre camera de muzica. Laurel ip
ridica privirea de pe clape fara a-p intrerupe miparile
gratioase ale degetelor.
-Amandoi aratap cam molepp. E din cauza vremii
sau a avocaplor?
In timp ce Kirkland ip saruta pe frunte sotia, Daniel
Spuse sec:
-Amandoua. A? fi luato la sSnatoasa daca nu m-ar
fi oprit Kirkland. Dar domnul Hyatt pate fbarte com
petent. Are documentele oficiale care confirma tidul
de baron p m-a informat cS excentricul nostru var
Romayne a lasat o avere substanpala p un domeniu
pe masura.
74
Mary Jo Putney
Laurel se intinse fi-1 lu5 cu afecpune de mana pe

sopil ei.
- De vreme ce nu pop sc3pa de titlul de baron, e bine
ca veniturile sunt mari. Mai pupna munca pentru tine.
-$ i totul e plicticos. Daniel ifi inabufi un oftat. Trebuie sa merg la domeniul Romayne fi la nifte mof ii ceva
mai mici.
-lata ceva ce-p va placea mai mult, spuse sora sa.
Lady Julia e foarte entuziasmata de cererea ta de a lucra
la adSpostul din Londra. Cand pop incepe?
-Azi! raspunse el prompt. Defi maine ar fi mai
convenabil.
- Hai sa mergem la Gunters sa sarbatorim, sugera
Laurel. Ingheâta de acolo e perfecta pentru o zi calduroasa precum cea de azi.
Ocbii lui Daniel se ingustara.
- Este acel Gunter de unde ap fost rapite tu fi camerista ta?
- A fost doar o data, spuse Laurel razand pe cand se
ridica. $i inghet;ata e divina. Imi place indeosebi cea cu
gust de portocala amara.
Kirkland ii oferi brapil si cei trei coborara la parter,
apoi ie$ira in Berkeley Square. Casele mari erau construite in jurul unui vast pare plin de copaci fi Gunters
era una dintre pravaliile de pe partea cealalta. Daniel
nu avusese timp sa se plimbe prin pia{eta, dar iarba si
umbra aruncata de platanii inalp erau bine-venite.
Pe cand se apropiau de partea opusa a parcului,
vSzu mai multe trasuri elegante staponate de-a lungul
strazii. Doamnele mancau in interiorul vehiculelor, in
timp ce insoptorii lor stateau relaxap, rezemati de garduri fi mancau inghetata din mici cupe. Doi ospStari
mergeau de-a lungul strSzii sa ia fi sa livreze comenzi
fi cativa copii erau pe iarba mancand sau jucandu-se.
Daniel zambi.
- Arata mai degraba ca un balci de la tara.
-D oar ca sunt mai bine imbracap. Laurel ifi puse
mana streafina la ochi, studiind trasurile.
75
- Uite o trSsura a casei Ashton. Imi inchipui c3 p ele

au simpt nevoia unei gustari reci.
Daniel intra in alerta. Trasura era acolo si vazu ca ducesa de Ashton, Lady Julia Randall p Lady Kelham preferasera sa ias3 p sa se plimbe, in loc sa stea inauntru.
- Atunci, trebuie sa le salutam.
- Binein{eles. Vocea lui Laurel era serioasa, dar ii
arunca o privire amuzata. Trebuie sa fim politico^. In
special fapi de Lady Kelham.
- Niciodata nu te-am putut pacali, rosti el cu tristefe
in glas.
- Ma bucur ca ai gasit o femeie care sa-p fie pe plac,
spuse sora lui incet. Trebuie sa va cunoa$tep mai bine.
- O sa incerc. Nu sunt sigur ca e dispusa. Nici ca era
inpelept s o faca nu era sigur.
In timp ce vorbea, grupul de la Ashton House ii zari
apropiindu-se. Ducesa le facu bucuroasa cu mana p celelalte doua femei se intoarsera p ele.
Lady Julia le zambi, dar Lady Kelham ii saluta cu raceala din cap Intorcandu-se sa urmareasca o fetipi care
se afla pe iarba. Copila ip dadea silinta sa manance
dintro cupS cu ingheâta in timp ce mergea. Daniel nu
piuse ca Lady Kelham avea o fiica, dar fetpa asta era cu
siguranfa a ei. Dep avea parul mai deschis la culoare,
trasaturile ei deosebite erau aidoma celor ale mamei ei.
Cu o seara inainte, auzise ca prenumele lui Lady
Kelham era Jessie. Se surprmse chemando a?a in minte pentru ca i se potrivea. In ciuda atitudinii glaciale
a doamnei, prinsese curaj cand aflase de la Laurel ca
Jessie dorea un alt sop Chiar daca rapunea ii spunea
ca nu era genul de femeie de care avea nevoie, dorea sa o cunoasca mai bine pentru a fi sigur. Poate ca
erau mai pupn diferip decat credea. Un barbat poate
nutri sperarpe.
Se indrepta agale spre Jessie p fetipa. Ridicandu-i pupn vocea, spuse:
-Buna ziua, Lady Kelham. Am fost adus aici sa experimentez minunile ingheâtei de la Gunters. Banuiesc
76
Mary Jo Putney
ca gazdele dumneavoastra au hotSrat ca $i dumneavoastra avefi nevoie de aceasta experienpi?
Nu era politicos sa-1 ignore, a$a ca se opri $i se intoarse sa-i raspunda:

-C red ca Mariah $i Julia m-au folosit pe mine $i pe
fiica mea drept pretext ca sa treaca pe aici.
- Ma putefi prezenta domnioarei?
Vazu ezitarea lui Jessie, dar nu era o solicitare
nerezonabila.
- Lord Romayne, permitep-mi sa v o prezint pe fiica
mea, Elizabeth, Lady Kelham. Beth, acesta este lordu] Romayne.
In timp ce copila se intoarse avand intro mana ingheâta $i in cealalta linguriâ, vazu ca Jessie se a$tepta
ca el sa fie ?ocat sau neincrezator. Exista un singur motiv pentru care copilul putea sa depna un astfel de titlu,
?i acela era sa fie mo$tenitoarea unei stravechi baronii.
Astfel de lucruri era rare, dar nu imposibile.
Daniel facu o plecaciune adancfl.
- E o placere sa va cunosc, milady. Nu e derutant s3
existe doua Lady Kelham in casa?
Copilul chicoti, cu o urma de inghepita roz pe buza
de jos.
-D e fapt, sunt Beth, explica ea. Tu e$ti un prieten
al mamei?
- IncS nu, dar sper sa fiu.
-Atunci, poate ca o sa ne intalnim din nou. Facu
o reverenâ foarte corecta, fara sa scape inghefata sau
linguripi, inainte ca atenpa sa-i fie atrasa de un fluture
galben $i sa se ia dupa el, in timp ce manca din ingheâta care se topea cu rapiditate.
-C red ca unul dintre motivele pentru care oamenii
au copii este ca adulpi vinovap au adesea nevoie de o
scuza pentru o placere. O urmari cu privirea pe Beth
care zburda fericita prin iarba. Copiii se pricep mult
mai bine sa accepte bucuria.
-Nici macar nu-mi amintesc sa fi fost a?a de mica,
spuse ea ganditoare.
77
- Nu sunt sigur cS imi amintesc nici eu, recunoscu el.

Vad bucuria la copii, dar ei n-o recunosc pentru ca sunt
ocupafi s3 fie fericifi.
-Traind momentuL Fara griji legate de bob sau siguranfS, suferinfa sau pierdere...
Vocea femeii se stinse, iar Daniel banui ca se gandea
la raposatul ei sop Dorind s o aduca spre ganduri mai
fericite, spuse:
- Avefi o fiica incantatoare. De$i culoarea ei de par e
diferita, v3 seamana foarte mult.
- Ca ?i ea, fatal ei avea parul de culoarea caramelului
cand era tanar. La vremea cand 1-am cunoscut eu, parul
ii era argintiu ?i era cu atat mai aratos.
Zambi spre copila ei jucau$a $i fu primul zambet adev3rat pe care-l v3zu pe fa fa ei. li taie respirafia.
Oare ii va zambi $i lui vreodata cu bucurie nerefinuta? Poate ca arata periculos de misterioasa i frumoasa,
dar dragostea pentru fiica ei era evidenta.
Tocrnai dadea sa spuna ceva prostesc, pentru ca nu
putea gandi prea bine cand era in preajma ei, dar atenfia ii fu atrasa de un tropot de copite. Caii mergeau cu
mult prea repede pentru aceasta parte a ora$ului.
O cabrioleta eleganta tras5 de doi cai roibi inhamafi
in tandem navali dinspre Bruton Street ?i se avantS dupa
coif in piaf3 cu o viteza periculoasa. TanSrul vizitiu purta o manta de vizitiu profesionist, dar era mai mult de
parada, c3ci la condus era un dezastru. In timp ce se
chinuia sS-i struneasca roibii pentru a evita sa intre
in mulfimea de clienfi de la Gunters, pierdu controlul,
$i cabrioleta se abatu nebune^te catre iarba din pare.
Vehiculul aluneca pe doua rofi - i se indrepta spre
micufa Beth Kelham ca o ghiulea. Jessie fipa ?i fani
spre fiica ei. Dumnezeule, se punea in pericol farfi vreo
?ansa so salveze pe Beth!
Se auzira alte fipete, in timp ce lumea se dadea la o
parte din calea echipajului care se apropia. Kirkland
o impinse pe Laurel in spatele unui platan, iar doamnele Ashton se adapostira in spatele trasurii lor.
78
Mary Jo Putney
FftrS sA se gandeascA, Daniel alergA dupA Jessie, calculand viteza i unghiurile. Picioarele lui mai lungi a c o
petirA distanpa mult mai repede decat ale ei $i o ajunse
pe Jessie exact cand aceasta era langA Beth, dar calul din
frunte era la doar capva metri distanÂ. Cu brapjl stang,
apucS copilul, ?i cu cel drept o luA pe Jessie de dupA mijloc. Folosindu-i avantul, se rAsuci spre stanga, trAgandu-i
pe top trei din calea cailor care se nApusteau spre ei.
Chiar cand atingea pAmantul, rostogolindu-se din.
drum, copitele lovirA la capva centimetri, ?i bucAp de
gazon furA aruncate spre el. Le imbrApA protector pe
mamA pe copil panA cand se opri cu Jessie deasupra
lui. Brapil lui drept era incA in jurul mijlocului ei, $i
Beth la adApost sub brapil stang.
Cabrioleta se izbi naprasnic de un platan, aruncandu-l in aer pe vizitiu si zdruncinand caii, facandu-i sA
se opreascA speriap. Dar Daniel nici nu bAgA de seamA
asta, pentru cA atenpa lui era indreptata spre Jessie, ai
cArei ochi speriap erau la capva centimetri de el. Picioarele ei le incadrau pe ale lui, iar pieptul ei moale i oldurile se apAsau de el cu o intimitate ocantA.
Timpul se oprise in loc. Teama $i impulsul de a o
salva pe Beth p pe Jessie se transformau intr-o puternicA $i neasteptatA excitare care ii cuprinse fiecare fibrA a
fiinêi. ocant, exista i un rAspuns uimit in ochii lui
Jessie, ca ?i cum trupul ei il recuno?tea i tanjea dupA
al lui. El voia sA se contopeascA cu ea, sA se ingroape in
irezistibila ei feminitate...
Clipa nebuneascA se spulberA cand Beth incepu sA se
vaite speriatA. Jessie se desprinse de Daniel $i se intinse
spre fiica ei.
- Beth!
Temerile lui Daniel pentru fetiÂ se risipirA de indatA
ce ea incepu sA se lamenteze:
- Mama! Mi-a cAzut cupa de ingheâtA $i s-a spart! N-o
terminasem incA!
Daniel se eliberA din amestecul de fuste $i membre
cand Jessie o trase pe fiica ei in poalA, intr-o imbrAti$are cople?itoare. Erau ciufulite $i pAtate de iarbA $i i$i
79
pierdusera pfllsriile, dar Daniel nu vazu semne evidente

de rani sau durere.
- Sun ten bine amandoua? intreba el.
-Nim ic care sa conteze. Jessie ip trecu agitata mainile peste membrele fiicei ei.
- Beth, te doare ceva?
De la accident trecuserS doar cateva secunde. In timp
ce Daniel se ridica in picioare, vazu ca nimeni nu fusese ranit, probabil Tn afara de vizitiu, care fusese azvarlit de pe capra. Un bSrbat domolea caii care aruncau
priviri salbatice, in vreme ce majoritatea clie np lor de
la Gunters se adunau in mici grupuri, discutand agitap despre accident p despre cum scapaserS ca prin
urechile acului.
Jessie stStea inca pe iarba cu Beth in brafe, asa ca
Daniel o intreba.- Vrep s5 v3 ajut sa va ridicap?
-E u... Vreau doar sa raman aici pupn p s& tremur,
spuse ea nesigur, pnandu-p ochii in jos, in vreme ce o
strangea la piept pe fiica ei.
Revenindu'p repede, Beth se intoarse sa cerceteze
zona.
-O m ul ala era un vizitiu foarte prost, rosti ea
dezaprobator.
- Foarte adevarat, incuviinpi Daniel. Se intreba daca
blestematul ala de tanar nebun ii rupsese gatul cand
fusese aruncat din cabrioleta. Dep Daniel nu se simiea foarte generos fapi de individ, mai bine sa arunce
o privire asupra iui.
Doamnele lui Ashton aparura, pupn pfonate, dar
nevatamate.
- Vrei s-o iau eu pe Beth? intreba Lady Julia.
Jessie trase adanc aer in piept.
- Inca nu, mulpjmesc, dar ai putea sS-i aduci alta inghepita? Cupa a cazut cand... Inghip greu, apoi se uita
in sus spre Daniel, cu ochii ei de culoarea acvamarinului lipsip de expresie. Cand Lord Romayne ne-a tras in
siguranâ. Inca nu v-am mulpimit, 'milord. Cand m3
gandesc la ce era sa se intample... Se cutremura.
80
Mary Jo Putney
- Daca a{i fi fost cu pu{in mai lent, to{i trei ap fi fost

grav rflnip sau mai rau, spuse tncet Lady Julia. Buna
treaba, domnule!
El ii arunca un zambet stramb.
-Sunt foarte bucuros c3 am fost destul de rapid.
Acum merg sa vad daca vizitiul a supraviepht acestei
nebunii.
- Eu o sa stau cu Jessie $i cu Beth $i il las in grija dumneavoastra, raspunse Lady Julia. S-a rostogolit u?or de
parca era beat, aa ca s-ar putea sa nu fie grav ranit.
- O sa-i aduc inghe{ata lui Beth, spuse ducesa. Vrei
?i tu una, Jessie?
Jessie reu$i sa schi{eze un zambet.
-Nu, dar tare a? mai vrea o cea$ca de ceai.
-S-a facut. Ducesa pleca spre pravalie i numaidecat
abordd un chelner caruia ii dadu comanda.
Daniel ezita s o parSseascS pe Jessie, dar il chema
datoria. Traversa fa?ia de iarba spre locul unde vizitiul cabrioletei zScea intro gramada de noroi. Individul
gemea ?i pe fapi ii curgea sange, dar cel pupn nu era
mort. Lady Julia avusese dreptate, atat despre aterizarea
u$oara, cat $i despre partea cu bSutura; baiatul mirosea
de parca se turnase pe el o sticla de brandy.
Daniel ingenunche langa tanar $i incepu sa-1 examineze rapid.
- Felicitari, spuse el sec folosind o batista sa-i $tearga
sangele de pe ceea ce se dovedi a fi o rana urata, dar
superficiala, pe {easts. Nu e$ti pe-atat de mort pe cat ar
trebui. J i se pare ca pi-ai rupt ceva?
Vizitiul clipi.
- N-nu crez.
-D om nule Shelton! spuse o voce dezgustata. Era
Kirkland care predase caii unui alt om si venise sd cerceteze. Nu e$ti numai nebun, dar e$ti i primejdios pe
deasupra. Ii voi sugera tatalui tau sS-{i ia caii. Prin mila
Dumnezeului cailor, se pare ca nu vor trebui omorap,
dar cabrioleta nu mai e buna decat de lemne de foe.
ContinuS sS-1 admonesteze sever, ceea ce cu siguranpi
c3-l facu pe baiat un pachet de nervi.
81
Daniel asculta cu admirable, terminand sa-1 examineze i ii folosi batista sa puna un bandaj simplu pe feasta
lui Shelton. Li se alaturS un bSrbat mai in varsta.
-Te iau eu acasa, baiete, $i lacheul meu o sa duel
roibii dupa noi. Ai fost norocos.
Shelton se ridica cu greu in capul oaselor.
-M ai norocos decat meritam, mormai el cu o voce
tremuranda. Se uita spre Beth $i se infiora.
Daniel banui ca tanarul nu va mai conduce atat de
nechibzuit multa vrerne de-aici incolo.
Facand cele necesare, se ridica ?i se uita spre Jessie.
Se ridicase in picioare, se linitise $i arata dureros de
frumoasa, sorbind dintro cea?ca fierbinte de ceai. Langa ea, o Beth plina de pete de iarba scormonea fericita
intro alta cupa de ingheâta. Daniel mulpimi in tacere
Domnului ca accidentul nu pricinuise rani serioase.
Cu exceppa, probabil, a inimii $i, posibil, a creierului
sau. Nu-i mai pasa ca Jessie, Lady Kelham, nu era deloc
potrivita pentru el. In ciuda diferenêlor, vedea un singur plan de aepune.
Trebuia neaparat sa-i cearS sa se mSrite cu el.
capitolul 11
- Avep un vizitator, Lady Kelham. Lacheul ii prezenta
o tava de argint cu o carte de vizita aêzata ingrijit pe
mijloc. E in salonul mic. Dorip sa-1 primip?
Jessie lua cartea de vizita, intrebandu-se daca era unul
din cei doi domni mai varstnici care o freeventau asiduu. Dar ei veneau dupa-amiaza, nu dimineaâ, ?i se
priveau unul pe celalalt ca doua feline suspicioase cand
se intampla sa vina la aceeai ora.
Lord Romayne. Doar doua cuvinte care-i faceau inima
sa tresara cu un alarmant amestec de emopi. Se frSmantase intruna de la vizita aproape dezastruoasa la Gunters
cu o zi inainte i Domnia sa fusese cu mult prea prezent
in gandurile ei. Ar fi mai uor sa spuna ca nu e acasa,
dar ii datora prea mult pentru a se ascunde.
82
Mary jo Putney
- O sS-1 primesc.
Dupa ce lacheul se retrase, ea ip verifies infaparea
in oglinda care atarna deasupra polifei cSminului din
micul ei salon. Rochie neagrS, pSr strans sobru, o vaduva exact a?a cum se cuvenea. In afarS de ochi. Cum ar
putea sa-si controleze ochii?
Sa le cearS Juliei sau lui Mariah sS i se alature?
DaT amandoua erau in camera copiilor cu bebelupi
lor, o parte a zilei pe care o iubeau. Nu ar trebui s3
le intrerupa.
Dandu-p seama ca nu mai putea amana prea mult,
cobori la parter. Mariah ii povestise la cate drame fusese
martor micul salon de-a lungul anilor. Jessie spera ca azi
nu vor mai fi p altele.
Doctorul Herbert - lordul Romayne - se uita afara pe fereastrS. Era ca de obicei stSpan pe sine, dar in
trupul lui zvelt, musculos se vedea o tensiune. Cand ea
intra, el se intoarse cu o expresie gravS.
- Buna ziua, Lord Romayne, zise ea u$or. Nu v-a spus
nimeni ca vizitele de dimineap n-ar trebui fScute dimineap, ci dupS-amiaza? E o trSsatura importanta a naturii fundamental absurde a societapi.
Daniel zambi.
- De fapt, mi s-au explicat regulile, dar voiam sa vftd
cum va simpp dumneavoastra p Beth dupS incidentul
nefericit de la Gunters.
Ea chicoti.
-V rep sa spunep c3 aproape am fost ucise de un
tanSr nebun cSruia nu ar trebui sa i se permits sa fie
langa o trSsura.7 Beth este bine. Intreaba mereu cand
ne putem duce din nou la Gunters sS mai luSm tnghepita. AmandouS avem vanStai, iar rochia ei s-a stricat,
dar asta-i tot.
- Poate c3 ea nu i-a dat seama de pericolul in care
ap fost, dar dumneavoastra, da, spuse el incet. Ap avut
co$maruri azi-noapte?
Vazando ca tresare, adSuga repede:
- Imi pare rSu. N-am vrut sS vS supSr din nou.
Jessie inghip cu greutate.
83
-Sunt sup&rata incS de cand s-a intamplat. Cand tmi

amintesc cum se indrepta cabrioleta spre Beth... Se cutremura. $tiam ca nu ma pot mica destul de repede
s o salvez, dar trebuia s3 incerc. Daca... daca era omorata, n-a$ mai fi avut motive s3 trSiesc.
Se stradui sa-si revina, dar imaginea ingrozitoare a
cabrioletei care se indrepta in goana spre fiica ei ii invada din nou mintea. Trupôrul delicat p vulnerabil al lui
Beth. Tropotul copitelor unor cai innebunip p o cabri
oleta salbatica, scapata de sub control...
Incepu sa suspine necontrolat. Amintirea spaimei o
coplep, pana cand bra(e calde o cuprinsera. Ip ingropa
fa{a in vestonul elegant al doctorului. El nu spuse absolut nimic, doar ii mangaie spatele p o pnu in timp ce
ea tremura.
Cand atacul de panica se potoli, ea Ip dadu seama cat
de bine era sa fie in braêle lui. Era cald p puternic, p
bland. Ip inchise ochii p ip permise sa se relaxeze, pana
cand ip aminti ce simpse cu o zi in urm3 cand era intinsa peste el. Pentru un moment nebun, dorinpr fusese la
fel de puternica precum teama.
Din nou, dorinâ o napadi, intima p rascolitoare.
Se forpi sa se retraga, zambind p cerandu-p scuze:
- !mi pare rau. Nu mi-am permis sa plang pentru ca
$tiam cS ma voi pierde cu firea. Dar daca dorip o dovada a cat de recunoscatoare va sunt, cred c3 tocmai am
demonstrato.
Daniel incepu sa respire mai iute, dar vocea ii ramase
calma cand spuse:
-Sper totup ca in noaptea asta veti avea mai pupne
co?maruri.
- Putem spera. Zambi piezi$. Va rog, luap loc! Sa sun
pentru ceai?
-Nu-i nevoie. Ezita. Va fac aceasta vizita cu un alt
scop. Unul dintre motivele pentru care am venit la Londra e sa-mi caut o sope. Am auzit ca si durrvneavoastra
suntep in cautarea unui sop A fi extrem de onorat daca
mi-ap permite sa va curtez.
84
Mary Jo Putney
Ea icni f f$i duse o mand la gur3. Nu se a?tepta

la asta!
- Ideea asta e atat de absurda? tntreba el. $tiu c3 trebuie sa va fie greu, de vreme ce suntep in doliu de pupn
timp, dar voi a$tepta pan3 cand suntep pregatita.
Probabil c3 Mariah sau Julia i-au spus surorii lui,
Laurel, c3 i$i cauta un sop Mormai o sudalma in gand
ca nu $tiuse de la inceput de legaturile apropiate care
existau intre familia Ashton ?i Kirkland. Poate ca ar fi
trebuit sa fie mai discreta in legatura cu scopurile ei, dar
avusese nevoie de ajutorul doamnelor.
-Suntep bine informat, dar... iertap-ma c3 sunt directa, Lord Romayne. Nu suntep genul de sot pe care
il caut.
Privirea lui o scruta.
- Poate ca preferap un barbat mai varstnic, Lady
Kelham, dar nu il vep inlocui niciodata pe raposatul dumneavoastra sop De$i nu m3 pot imbatrani, in
alte privinê cred ca m3 vep g3si o alegere rezonabila.
Am $i eu partea mea de excentricitap, banuiesc, dar
recent am mopenit o avere considerabilS, n-am vicii
ingrozitoare $i reputapa mea e solida. Putep s 3 va interesap dac3 dorip.
-Alegerea unei perechi nu e o simpla chestiune de
logica, milord, spuse ea neajutorata. Cu toate ca suntep
un potenpal sof de dorit si va sunt ve?nic indatorat3,
asta nu inseamna c3 ar trebui sa ne casatorim...
- Nu-mi datorap nimic. Incercarea de a salva un copil
este obligapa fiecarei persoane rezonabile, nu un mod
de a pne vreo socoteala. Refuzand s3 se dea batut, intreb3: Va displac? Am crezut c3 exista o oarecare afinitate
intelectuala, dar i o atracpe puternica intre noi, dar
poate ca e doar o dorinta desarta din partea mea.
Ea ip muc3 buza. Minêa bine atunci cand era necesar, dar nu voia s3-l minta pe omul asta.
-N u grepp, dar atracpa nu este o baza solida pentru
o c3satorie.
-Nu-i un inceput? intreba el ironic. N-ar trebui cel
pupn s3 incercam sa descoperim dac3 ne-am potrivi?
85
- Nu v-a spus nimeni c9 e lipsit de curtoazie sa intrebi

o doamna de ce nu v9 accepta? spuse Jessie dintr-odata
exasperata. Un simplu nu ar trebui sa fie de ajuns!
-L a fel cu regula despre vizitele de dimineapi, spuse
facand o grimasa, sunt la curent cu asta, dar am ales
sa nu md supun. Asta e prea impottant. Dumneavoastra.
sunteti prea importanta.
-In acest caz, va trebui sa fiu ?i mai directa, spuse
ea categoric. Sunteti un om bun, Lord Romayne. Avep
intr-adevar o reputape impecabila ca medic, chirurg ?i
barbat a carui viapl e dedicata ajutorarii celorlalp. Suntep dat ca exemplu al bunelor valori cretine?ti. Suntep
chiar i vicar, pentru numele lui Dumnezeu! Insa doar
asta ar fi un motiv suficient pentru a va refiiza magulitoarea dumneavoastra oferta.
-A m observat mai devreme ca se pare ca nu va plac
vicarii, rosti el ganditor.
-Tatal meu era vicar, replica ea. Nu vreau si mai am
de-a face cu vreun altul!
El nici nu clipi, dar expresia ii deveni impenetrabila.
- De$i am fost hirotonisit, nu sunt un cleric practicant, explica el cu voce blanda. Am infiinptt o capela
in Bristol unde se intalnesc nonconformi?tii' ?i pn slujbe. Cateodata mai pn si eu o predica, dar pentru mine
medicina e pe primul loc. Daca intenponap sa ma disprepiip pentru profesia mea modesta, ar trebui sa fie
chirurgia, si nu biserica.
-N u va disprepiiesc. Se plimba prin TncSpere cu pa$i
fermi. Pur $i simplu, nu va doresc drept sot. N-ar trebui
sa va explic de ce!
-D ar trebuie sa inêleg. Facu capva paî spre ea, intrand in bataia razelor de soare care se revarsau prin
fereastra î care-i faceau parul sa straluceasca precum
lemnul de stejar lustruit. Cel mai bun mod in care putep scapa cu totul de mine este sa va explicap foarte clar
obieepile. Pentru ca am studiat medicina, am nevoie de
motive. Dovezi.
'Protestant in Marea Britanie care nu este membru al Bisericii
Anglicane (n.tr.)
86
Mary ]o Putney
Jessie se roti, cu mainile stranse in pumn.

- Pentru ca suntep un om bun, Lord Romayne, iar eu
sunt o femeie imorala! Ar trebui sa m3 imbrac in stacojiu1, $i nu in doliu, sa-i pun In garda pe barbap!
Privirea lui era cercetatoare.
-Suntep cruda? N-am vazut nici un semn in aceasta privinpa. Suntep mincinoasa sau foarte egoists .7 Nici
asta n-am observat. Cum de suntep imorala?
- N-am nici o dorinta sa-mi dezvalui trecutul sordid,
milord! spuse de parcS ar fi vrut sa-1 scuipe. Am facut
ce trebuia pentru a supraviepii p asta include fapte
pe care lumea le-ar condamna. FSra a mai menpona
fapta care ar fi dus-o la $treang. Nu mi-e locul langa un
om care e aproape un sfant!
-N u sunt un sfant! rosti el cu ochii scaparandu-i de
furie. Acoperi distanpi dintre ei din doi pap, o lua in
brafe p o sSruta cu o intensitate pe care Jessie o simp
pana-n maduva oaselor.
Poate ca dorinta nu era o baza soljda pentru casatorie, dar ii coplep simpjrile tulburate. Ip strecura bratele
in jurul lui p ip ridica fata spre gura lui calda, periculoasa. Bataile mai accelerate ale inimii lui le urmara pe ale
ei, pe cand sanii i se apSsau de pieptul lui.
Buzele i se deschiserS sub ale lui p limbile li se atinserS cu o foame reciproca. Ea voia sa mistuie sau sa fie
mistuita. Ambele. Trecuse atata timp de cand simpse pasiunea p niciodatS nu fusese atat de puternica. Ip freca
pelvisul de el, iar Daniel se excita p ip lasa mainile in
jos sa-i cuprinda fesele p s-o tragS p mai aproape.
Dorinfa se aprinse p mai tare. Sim tea ca se tope$te
precum ceara, cu viafa depinzandu-i de el...
Oroarea inevitabilei cedari o izbi, readucand-o in
simtiri. Doamne, Dumnezeule, ce se petrecea cu ea? Ultimul lucru din lume de care avea nevoie era o pasiune
irationala care s-o duca in abis.
'Culoarea stacojie este asociatJ cu imoralitatea fi cu pacatul, in spe
cial cu prostitupa, din cauza unui pasaj din Biblie - Apocalipsa 17 care se refers la desfranata Babilonului, imbracata in purpura fi
in stofa stacojie". (n.tr.)
87
Se smulse de langa el.

-Sarup foarte bine pentru un sfant, gafai ea. Dar e
timpul s3 pleci!
-Sfinpi sunt adesea celibatari. Asta nu m3 atrage.
0 luS de mans, cdldura p intensitatea slabindu-i hotdrarea. Cum de pop nega ce e intre noi? spuse el cu o voce
adanca, irezistibila. Marita-te cu mine, Jessie Kelham!
Jur c3 nu vei regreta!
Gura ei se stramba cu amaraciune p ip elibera mana
dintr-a lui.
-Poate ca da, poate ca nu. Dar dumneata ai regreta,
Lord Romayne! Asta e doar dorinpi, la fel de iute p de
distructiva precum o furtuna de vara. Dupa ce trece, ai
sa blestemi ziua in care m-ai cunoscut. $i dupa aceea,
m3 vei disprepii pentru ca p-am ruinat viata.
El se facu alb ca varul.
-A i o parere foarte proastd despre mine p una chiar
mai proasta despre dumneata, dac3 pop crede asta. Pasiunea nu e totul, dar poate fi elementul vital al unei c3snicii bune. Te rog, da-ne o $ans3 pentru a afla ce altceva
avem in comun!
Furia ei fapl de el pali, inlocuita de triste;e. Ar fi erezut ca seTiozitatea lui e romantica, daca n-ar fi ?tiut cat
de mult se in$ela.
Dar Doamne, Dumnezeule, era fermecator in pasiunea p sinceritatea lui! Femeia stricata, care era ea, tanjea
sa se culce cu el. Voia sa guste din fructul oprit intr-un
fel care sa nu fac3 r3u nici unuia din ei. Trecuse mult,
foarte mult timp de cand nu mai simpse o astfel de dorinpi arzatoare.
Poate ca merita sa ripe o scurta satisfaepe nebuna.
Inghip greu, speriata de gandul propriei nerupnari. Mai
probabil era ca avea s3-l alunge p asta ar fi bine. Dar
trebuia sa incerce.
Prinzandu-i privirea, spuse:
- Dac3 pasiunea ip intuneca minple, am o solupe.
Hai sa avem o aventura! Salbatica p depravata, dar
foarte discreta, pentru ca nu-mi doresc o reputape
care sa se reflecte negativ asupra fiicei mele. Amandoi
Mary Jo Putney
88
o sfl ne bjjcur5m foarte tare de ea p, in cateva zile sau

s&ptamani, o sa-p vii in fire. O sa-mi multumeti atunci
pentru intelepciunea mea $i o s5 putem merge mai departe, fiecare pe drumul lui, vindecap de aceasta dorinta salbatica.
Ardoarea care-1 luminase ca o lumanare disparu, pe

masura ce dorinâ i speranta se topira, lasandu-1 mai
imbatranit $i mai intunecat.
- Cred ca nu, milady.
Ea ofta lung, tiind ca era in{elept, dar regretand

amarnic pierderea acestei rare si dulci legaturi. Pentru
ca era adevarata $i puternica, dar absolut greita pentru amandoi.
Dupa cateva momente de tacere, el spuse pe un ton
neutru:
- Daca planuiai sa ma alungi, ai reu$it. Facu o plecadune, ironic. Ip mulpimesc pentru onestitatea i in
telepciunea dumitale. Poate ca intr-o zi o sa-p fiu i
recunoscator ca rn-ai refuzat. Dar... nu azi.
Se intoarse $i parSsi salonul, bajbaind orbe?te cu
mana dupa clanta. U$a se inchise incet in urma lui.
Tremurand, Jessie se lasa intr-un fotoliu $i ii petrecu
bratele in jurul trupului. Facuse bine ca distrusese relapa lor in devenire. Dar de ce durea atat de tare sa faca
ceea ce trebuia?
capitolul 12
In loc sa se indrepte spre ieprea din reêdinfa Ash
ton, Daniel intra intr-un alt salon $i inchise u?a dupa el.
Apoi se rezema de ea $tiind ca nu putea da ochii cu nimeni pana cand nu se lini^tea. Presupunand ca asta era
posibil. Se simfea... golit. Un om pustiit, acum distrus.
Presupunea ca ar fi trebuit sa se simta u?urat ca sinceritatea indrazneata a lui Jessie nu permisese ca relapa
lor sa se dezvolte. Nu era nici mScar o relape, doar dorinta, a$a cum subliniase ea atat de hotarat.
89
Partea inferioara a trupului s&u voise cu disperare

sa accepte oferta ei de a avea o aventura. Era incS atat
de excitat, incat creierul abia reuea sa funcponeze.
Dar acceptarea ar fi fost gre$ita din multe puncte de
vedere. Ea se comportase ca i cum cateva dupa-amiezi
de tmperechere ar fi domolit nepotrivita lor dorinâ,
dupa care fiecare ar lua-o cu inima u?oara pe drumul
lui. Dar nu-$i putea imagina cum o astfel de aventura
s-ar sfar$i cu bine, pentru ca nu-$i putea imagina o zi
cand n-ar mai dorio.
De cat timp era pustiit? Cu siguranâ de cand murise
Rose, dar primele seminê fusesera sadite mai inainte
de catre paring lui care voiau sa fie mandri de fiul lor,
fara sa-1 inieleaga. Sau sa vrea sad infeleaga. II iubisera atata timp cat facuse exact ce voiau ei. Invafase de
timpuriu cum sa le catige afecpunea. Relapa lui cu ei
aproape ca se destr3mase cand o repudiasera pe Laurel
pentru ca-i parasise sop.il. Nu le p3sa cat de indreptaptS
ar fi fost. Singurul lucru pe cared facuse vreodata si pe
cared aprobasera cu adevarat a fost ca se maritase cu un
conte $i nu-i puteau ierta e?ecul casatoriei.
Nici nu putusera trece peste faptul ca Daniel ii firmse partea lui Laurel, de$i pe el nud repudiasera. Aveau
nevoie de imaginea fiului lor perfect, chiar daca in par
ticular erau manio$i pe el.
Relapa lui cu ei continuase cu devotament, dar in
interior era... nesincera. Cand murisera, simpse tristeê
?i regret, dar nu suferise cu adevarat.
Pentru indiferent ce motiv nebunesc, Jessie Kelham
paruse o femeie care ar fi putut umple golul sufletesc. Asta se dovedise a fi doar imaginatia Lui disperata. Dar fusese o imaginape incantatoare, atata timp
cat durase...
Inchizandu-?i ochii, se ruga pentru liniste sufleteasca.
Apoi i$i impuse sa se lini$teasca, membru cu membru,
mujchi cu mu$chi pana cand ajunse intr-o stare potrivita
pentru a se infapa in public. Din fericire, acum trebuia
sa mearga in East End sa lucreze in mica infirmerie de
la Casa Zion. Ingrijirea pacienplor ii va solicita intreaga
90
Mary Jo Putney
atenpe, a$a incat putea incepe sa o dea uitSrii pe Vfiduva Neagra. Supraviepiise unor lucruri mai rele decat sa
fie respins de o femeie pe care abia dacS o cunoftea p va
supraviepii p de data asta.
Dar se intreba cat timp va trece pan3 cand inima
va inceta sS-i sangereze.
Se facuse tarziu cand Daniel se inapoie la re$edinta
Kirkland. Avea cheie, aa ca intra incet, neateptanduse sa vada pe cineva. Dar inainte de a se indrepta spre
camera lui, Kirkland iep din birou. Era fara veston p
descul{ p avea intro mana un pahar cu un lichid
de culoarea chihlimbarului. Spionul elegant relaxandu-se acasa.
- Presupun ca nu e sangele tau pe camapl, spuse incet
Kirkland.
Daniel Ip cobori privirea p atunci v3zu petele r o
pi-maronii care se intindeau pe faâ pana nu demult
imaculata a camapi sale.
-Am facut cateva operapi. A fost destul de inviorator.
Kirkland zambi.
- C u siguranpi a fost mai interesant decat documentele financiare la care am lucrat eu. Mi-am zis ca e suficient pentru ziua de azi, ma opresc inainte de a adormi
In fotoliu. Vrei s3 mi te alaturi pentru un brandy.7 Sau
vrei ceva de mancare?
- Am mancat la o tavernd cu capva membri ai echipei
ca sa putem discuta planurile de viitor. N ipe oameni
foarte de treaba. Daniel ip lasa palaria pe o masa, simpndu-se epuizat. Dar munca alungase cei mai rai demoni. To tup, n-a$ refoza un pahar cu brandy.
Kirkland il conduse in birou p deschise un dulap
bine aprovizionat. Pe cand turna inca un pahar de bran
dy, observS:
- Se pare ca ip extinzi ideea inipala pentru infirmeria
de la Casa Zion.7
91
- Exista o mare nevoie in acea zona. Un tanar chirurg

de la Barrs 1 $i-a oferit serviciile ca voluntar la Casa Zion
cand aie timp. E energic $i competent, a?a ca o sa-i ofer
un salariu care sa-i permita sa lucreze acolo cu jumatate
de norma.
Daniel se a$eza obosit intr-un balansoar $i i$i intinse
picioarele. Fusese o zi lunga. Oare doar azi-dimineapi
Jessie Kelham ii respinsese oferta?
- Exista o cladire de inchiriat vizavi de adapostul
Casa Zion, asa ca o sad pun pe Hyatt s-o obpna pentru
infirmerie. Orice spatiu suplimentar poate fi folosit de
Casa Zion pentru alte adaposturi.
Kirkland zambi i se a?eza pe fotoliul din fapi lui.
-Descoperi avantajele bogapei ji ale avocaplor care
iî executa pe loc ordinele?
- Intr-adevSr. Daniel sorbi din brandy, rezistand
dorintei de a-1 da pe gat dintr-o inghiptura.
- Una dintre femeile de la adapost e vaduva unui farmacist. Foarte bine informata. E pregatita $i dispusa sa
organizeze o farmacie daca voi asigura materialele.
- Se pare ca ai avut o zi foarte productiva. Kirkland
sorbi din brandy, cu o privire $ireata. De asta aratai de
pares te-a calcat postal ionul?
Daniel se stramba. Primul sau impuls fu sa nege cS
era ceva in neregula, in afara de oboseala. Dar simpia
nevoia sa vorbeascS $i, pentru ca nu voia s5-i supere
sora, Kirkland era singura opdune.
-In dimineapi asta, i-am cerut permisiunea lui Lady
Kelham sa-i fac curte. M-a refuzat. Foarte hotarat.
Kirkland rSmase nemi?cat, cu paharul la jumatatea distanfei spre gura. Dupa un moment de tacere,
spuse incet;
- imi pare rau. Presupun ca nu i-ai cerut asta fara a fi
cugetat indelung.
Daniel se stramba.
1Prescurtare de la St. Bartholomew's Hospital, cel rhai vechi spital
din Europa, infiinpit in 1123 pe langS biserica anglicani St. Barto
lomeu cel Mare din Londra (n.tr.)
92
Mary Jo Putney
- Din contra. Cand sunt in preajma ei, se pare cS nu

pot gandi deloc.
Cumnatul lui clipi.
-Asta-i... surprinzator.
-A m descoperit cS a?a e, avand in vedere ca n-am
avut niciodata probleme in a-mi pne firea cand e vorba
despre femei. Daniel reu$i sa schifeze un zambet sincer.
Cred ca doamna e pedeapsa divina pentru faptul ca
n-am putut intelege cum tu i Laurel v-ap indragostit la
prima vedere.
Kirkland dadu peste cap tot restul de brandy p mai
turna cate o porpe pentru amandoi.
-Foarte surprinzator. Nu te-am invinuit niciodata pentru eft n-ai infeles ce sinpeam. Aveai dreptate
c3 eram prea tineri p ca tot ceea ce simêam putea fi
doar o simpla pasiune trecatoare. Intamplarea face ca
dragostea era adevarata, dar ne-au trebuit zece ani pentru a ne recladi mariajul dupa ce a e$uat. Dragostea
la prima vedere e mai degraba o stea cSzatoare, decat
o dragoste trainica.
Era simplu s3 te gandeti la Jessie ca la o stea cSzStoare, rapids p stralucitoare p imposibil de prins.
- Ea p cu mine suntem mai maturi p poate mai infelepp. A fost lipsitS de echivoc explica ndu-mi de ce
nu ne potrivim, p asta nu doar pentru ca nu ne cunoa$tern bine.
- E din cauzS cS ea cauta un barbat mai varstnic la
fel ca raposatul ei sof? Daca asta e cauza, poate cS-p va
schimba parerea.
-N u de asta m-a respins. Daniel se jucS cu paharul,
privind cum lumina lumanarii se reflects prin bSutura
tare, inchisa la culoare. Spune cS eu sunt un om bun,
iar ea e o femeie imorala p cS, odata ce atraepa de la
inceputva trece, ar putea fi un dezastru.
Kirkland se incrunta.
- E foarte directs, dar s-ar putea sS aiba dreptate.
- Poate cS da. Daniel ip inchise ochii la revenirea durerii. Dar a? vrea sa-mi fi acordat mai mult timp inainte
de a inchide ua atat de ferm.
Ademenirea utiui sfdnt
93
-Poate ca a crezut ca o amputare rapida e cel mai

bun leac.
Daniel pufni.
- Metaforele medicale fin de domeniul meu, nu de al
tau. II strafulgera un gand.
Te-am rugat sa-i cercetezi trecutul. Ai descoperit de ce
crede ca e o femeie imorala?
- O investigate aprofundata ar cere sa trimit oameni
in locurile unde a trait $i n-am avut timp i nici motive
s3 fac asta. Dar frumusefea ei atrage atenfia, a$adar, oricine a cunoscut-o in trecut a barfit inca de cand a sosit
in Londra, explica Kirkland. Ceea ce inseamna zapaceala, exagerari $i minciuni sfruntate care sunt imposibil
de eyaluat corect.
- Infeleg limitele barfelor, dar spune-mi ce ai auzit,
zise Daniel pe un ton lipsit de inflexiuni. Poate ca ma
va face sa-i fiu recunoscator ca m-a respins.
-C u m vrei, dar nu exista prea multe informafii. Nimeni nu pare sa tie unde s-a nascut sau care e situafia
ei familiala.
-Mi-a spus ca tatal ei era vicar. Inteleg c3 asta explica
in parte dezgustul ei pentru aceasta ocupafie.
Sprancenele lui Kirkland se arcuira.
-A sta e mai mult decat ?tie oricine altcineva. Cu toate astea, are sens. Intotdeauna s-a considerat ca vorbe$te
corect ?i are o buna educate. A intrat prima data in
atenfia publicului ca actrifa in Yorkshire. Era tanara i
lipsita de experienfa, dar infafi$area ei deosebitS i-a adus
constant roluri de ingenua. Ca actrifa, a fost finta a numeroase barfe in York. S a spus ca a avut mulfi amanfi,
dar numarul acestora e probabil exageTat.
-N u iese fum fara foe? murmura Daniel.
-Nite scantei foarte mici pot fi aruncate astfel incat
sa par^ un foe puternic, spuse Kirkland sec. Actrifele
pe care le cunosc afirma cS relatarile despre comportamentul lor desfranat sunt foarte exagerate. Actoria este
o munca grea $i majoritatea n-au timp sau energie sa se
culce cu fiecare mitocan care le considera o prada u$oar3 . A$a ca inclina a fi selective.
94
Mary Jo Putney
Simpnd cS i se face rau, Daniel se intreba cat de desfranata o fi fost Jessie.

-C u m a ajuns de la un teatru din Yorkshire la un
mariaj avantajos in Kent?
- A avut cel pufin un amant serios, Frederick Kelham. El a dus-o in vizita la unchiul lui, lordul Kelham.
Daniel se incrunta.
- E plauzibil ca moftenitorul unei baronii sa-fi duca
amanta in vizita la un batran nobil respectabil?
-N u prea, fu de acord Kirkland. De?i banuiesc ca
s-ar putea intampla. Se spune ca, atunci cand a vazut
ce avere are lordul Kelham, 1-a ademenit sa se insoare cu ea. Exista o teorie cum ca Frederick i-ar fi fost
complice in asta, deoarece spunea mereu tuturor ca el ?i
doamna au continuat sa fie amanp fi ca fiica ei e a lui,
fi nu a sopilui ei.
Daniel se cutremura.
- Urat, daca e adevarat.
-C eea ce ar putea sau nu sa fie adevarat. Lady
Kelham a fost un model de buna-cuviinta fi e posibil
sa nu cunoascfi barfele. Cei care au cunoscuto in Kent
spun ca a fost o gazda binevoitoare f i o sope respectabila
care i-a fost devotata sopilui fi fiicei ei.
-Afadar, care din ele e adevarata femeie? cugeta
Daniel. Actripi scandaloasa sau sopa si mama decenta
si afezata?
- S e poate ca amandoua variantele sa fie adevarate,
sublinie Kirkland. Pur fi simplu nu avem suficiente in
fo rm a l pentru a decide. Adesea, tinerii fac fapte nebunefti inainte de a se afeza la casele lor i astfel de lucruri
sunt privite cu indulgence Ca fi o femeie sa faca acelafi
lucru e mai pupn obifnuit fi mai riscant pentru c3 va fi
judecata cu mult mai multa asprime. Dar nechibzuinâ
nu-i acelafi lucru cu ticalofia.
Adevarat, dar Daniel era Inca speriat de unele fap
te din trecutul lui Jessie. Un subiect controversat, de
vreme ce ea refuzase chiar sa se gandeasca la el ca la un
posibil sop
95
-Mupumesc. $tiind mai mult despre trecutul ei

m3 face sa injeleg mai u?or de ce crede ca nu ne-am
patrivi.
Ce picat ca, dep p ia ca e Intru totul nepotrivita pentru el, asta nu-1 impiedica sa o doreasca.
capitolul 13
-N-o sa mai avem multe zile ca acestea, spuse Mariah
In timp ce sorbea din limonada p se uita din pavilionul re?edin{ei Ashton spre pajipea insorita unde Beth
p aid copii se jucau ppand de bucurie. In curand vom
pleca la Ralston Abbey. Cu toate astea, tu pop ramane
in continuare aici, daca vrei. Numai Dumnezeu pie cat
de incapatoare e casa asta.
Jessie simp ca i se strange inima. li placea sa locuiasca
sub acelap acoperi? cu Mariah p cu Julia care devenisera cele mai bune prietene pe care le avusese vreodata.
Sa scrie scrisori nu era acelap lucru.
-Nu-i nevoie. A fost o vizita minunata. Dar e timpul
s3 ne intoarcem in Kent.
Mariah se uita peste un mic teanc de invitapi care i
se adusesera mai devreme. Scoase una ca s o studieze
mai atent.
-Familia Dunhaven va organiza un bal al recoltei
saptamana viitoare, a?a ca ramai pana amnci. Va fi o
incheiere placuta a micului sezon. Oricine din inalta
societate mai e in ora? o sa fie acolo, a?a ca ne putem lua
ramas-bun. Familia Dunhaven e o gazda admirabila.
-N u sunt sigura ca ar trebui sa ma due la un bal,
spuse Jessie pe jumatate serioasa. Hotararea mea de a
m3 purta cuviincios ar putea disparea ?i ma voi face de
rupne valsand.
- N o sa se sfar?easca lumea daca se va intampla asa
ceva. Mariah puse invitapa deoparte pentru a-i raspunde mai tarziu. Dar cum merge cu caut;area unui sop N-ai
mai spus prea multe in ultimul timp.
96
Mary ]o Putney
-E i bine, am primit propuneri indecente de la capva barbap dornici sa consoleze o vaduvi singuratica.
Majoritatea erau insurap. Se stramba. Una a fost de la
Sir Harold Truscott.
- Nu e el unul dintre vaduvii pe care i-ai luat in consi
derate ca potential sop Bogat, agreabil p mai in varsta?
- Parea o alegere buna, dar vai mie! N-a fost sa fie.
Cand mi-a facut propunerea, i-am spus ca m-a$ gandi
la o casatorie, dar nu la o aventura clandestina. Jessie
chicoti. A sugerat ca s-ar putea gandi la o casatorie, dar
mai intai va trebui sa incerce marfa pentru a fi sigur
ce capata. I-am spus ca nu-mi voi cobori valoarea de
piapi oferindu-i mostre gratuite. Totul a fost ingrozitor
de meschin.
Mariah rase.
-A i fost tentata sa continui negocierile in speranpi
ca obpi o inplegere satisfacatoare?
-N u neaparat. Avea maini lipicioase.
Jessie banuta ca ar fi putut sa-1 farmece pe Sir Ha
rold pentru a o cere de sope, dar de fapt nu voia sa
se marite cu el. Nu se putea abpne sa nu-1 compare cu
Lord Romayne. Dep Sir Harold era un barbat placut,
cu o reputape solida p relapi utile, era plicticos p cu cat
il vedea mai des, cu atat mai plicticos devenea.
-Su n t surprinsa ca n-ai primit nici macar o oferta,
cugeta Mariah. Ai fermecat mulp gentlemeni doar intrand intr-o incapere.
- Nu-i pun la socoteala pe cei foarte tineri care mi-au
oferit inimile lor p poezii proaste, spuse Jessie. Au fost
p capva din ace?tia. Le pomenesc de recenta mea vaduvie i-i refuz cu blandeê, dar foarte, foarte ferm. A mai
fost o singura oferta, foarte pupn acceptabila, dar n-ar
fi funcponat.
- Da? Mariah ii aruncS lui Jessie o privire vesela. Cine
era acceptabil, dar nepotrivit?
Jessie ezita. N-ar fi trebuit sa spuna nimic, dar ip
dadu seama ca voia sa vorbeasca despre el.
- Lord Romayne mi-a cerut permisiunea sa-mi faca
curte. Bineinteles ca am refuzat.
Ademetiirea unui sfant
97
-Ce? Mariah se holba la ea. Ce vrei sa spui cu bineinteles"? Daniel e un bSrbat atragator, inteligent,
fermecator p, ca frate al lui Laurel i vechi prieten al
lui Adam, Randall si Kirkland,, e un om pe care-1 cunoastem, nu un strain nesigur. In a fara de varsta lui, se
potrive$te perfect condipilor tale. L-am vSzut la infirmeria de la Casa Zion i se poartft remarcabil cu copiii.
Ar fi un tata vitreg minunat pentru Beth. Are i un titlu
$i cuno^tinte influente pentru ca tu p fiica ta sS ftp in
siguran^S, departe de respingatorul Frederick. Cum ai
putut spune nu?
Daniel. Numele lui era Daniel.
-A m fost foarte tentati, admise Jessie. Dar nu cred
c3 ne-am potrivi... $i eu... il plac mult prea mult pentru
a-1 impovara cu o sope pe care in curand va regreta ca
o are.
Mariah ip pjguie buzele.
-Am sentimentul ca lucrurile sunt cu mult mai com
plicate decat lap s3 se infeleaga.
Jessie zambi stramb.
-A i dreptate, p ip apreciez tactul de a nu-mi mai
pune alte intrebari.
- Pot fi plina de tact cand n-am de ales, spuse Mariah
sec. Se pare c3 nu mai e$ti la fel de ingrijorata din cauza
nepotului tau ca atunci cand ai sosit in Londra?
Jessie incuviinta din cap.
-N-am mai auzit nimic de el p acum cred ca am reacponat exagerat la amenintarile lui. Era furios, dar e
un om mai degraba comod. Dupa ce a trecut de $ocul
inipal de a nu mo$teni titlul, probabil ca p-a dat seama
ca va avea o avere frumupca fara responsabilitatea de a
administra domeniul. Asta ar trebui sa i se potriveasca
manusa, avand in vedere cat de tare ura$te orice ar sem3na cu munca.
-C a mama, bineinteles ca ai reacponat imediat in
fata unei posibile amenintari la adresa lui Beth, spuse
Mariah cu intelegere. Dar daca primejdia a trecut, nu-i
nici o graba sa-p alegi un sot- N-ar trebui sa fie greu sa-p
gasepi un barbat care n-are maini lipicioase.
98
Mary Jo Putney
Amandoui rasera. Mariah avea dreptate. Acum, ca

temerile lui Jessie se potoliseri, nu mai era nici o gra
bs sa se marite. Adevflrul e ca mai degraba nu s-ar fi
maritat deloc. Privirea i se indrepta spre fiica ei care
chicotea cu fata majordomului. Cu toate ca avea indo
ieli cu privire la casatorie, i-ar fi plScut sa mai aiba copii.
Poate candva...
Se dovedi ca balul de la familia Dunhaven era un
eveniment care meritase sa fie afteptat. Dupa ce facu un
tur de inceput pentru saluturi, Jessie i$i gasi o pozipe la
perete de unde putea s3 se bucure de muzicS ?i sa se uite
la oaspepi eleganp care se invarteau pe podeaua lustruita. In pnuta ei de doliu, se simêa ca un corb la ospap
dar chiar daca nu putea dansa, putea sa se distreze. Cu
siguranfa ca batutul din picior In ritmul muzicii nu era
o incalcare gravS a obiceiurilor doliului.
Sala de bal era mai pufin aglomerata decat prima serata a lui Jessie $i domnea o atmosfera relaxata in timp
ce oamenii ?$i luau rSmas-bun de la prietenii pe care
nu-i vor mai vedea pret de cateva luni. Mariah i Julia
dansau cu sopi lor, i top patru aratau foarte veseli. Jes
sie zambi nostalgic, li piicea s5 danseze, dar lui Philip
nu, a?a ca trecuse mult prea mult timp de cand participase chiar i la o serbare campeneasca.
Dar anul viitor putea sa se intoarca in Londra $i nu
va mai fi in doliu. Mariah ii daduse o invitape deschisS
la reêdinâ Ashton, $i Jessie abia a^tepta urmatoarele
vizite, in primul rand pentru ca Beth avea nevoie s3
creasca in mijlocul acestei lumi sofisticate.
Tocmai voia sa se alature unui grup de femei mai in
varsta care luasera in stapanire un colt al salii de bal
cand atenpa ii fu atrasa de noii sosip. Lordul Kirkland
i sopa sa, impreuna cu oaspetele lor, lordul Romayne.
Jessie se simp de parca ar fi primit o lovitura in stomac. Nu-1 mai vazuse de la intalnirea lor cu aproape
doua s3ptamani in urma fi sperase ca lucrurile sa ramana afa.
99
Pentru ca el incfl n-o vazuse, se retrase prin doua up

fran{uzeti spre o terasa care dadea spre vastele gradini
Dunhaven. Aerul toamnei timpurii era rScoros, dar ii
lini^tea nervii. N-ar fi trebuit sa fie surprinsa s3-l vada
pe Lord Romayne cand majoritatea lumii bune din
Londra era prezenta In seara asta, dar incerca sa nu se
gandeasca la el.
Ip puse mainile pe balustrada de lemn gandindu-se la
ttmpul petrecut in Londra. Dep era profund recunoscatoare pentru prietenii pe care p-i facuse, era pregatita sa
se intoarca la lini^tea din Kent. Londra ii atenuase du
rerea pe care i-o provocase moartea lui Philip p acum,
c3 nu-p mai facea griji pentru Beth, putea incepe sa-p
construiasca noua viapS ca vaduva modesta care n-avea
nevoie de un sop
Data viitoare cand il va vedea pe lordul Romayne,
probabil el va fi casatorit p fericit cu o femeie cu o reputape irepro?abil3. Jessie spera ca sopa lui s3 fie la fel de
buna, pentru ca bunatatea conta, iar el merita asta.
Tocmai voia sa mearga inapoi in sala de bal, cand
uple se deschisera in spatele ei, lasand sa iasa caldura p
voiopa in aerul noppi. Inainte de a apuca sa se intoarca,
o mana mare de barbat ii prinse degetele inm&nu?ate
ale mainii drepte, exact acolo unde stateau pe balustra
da terasei. Incerca sa-p elibereze mana, dar barbatul i-o
pnea pntuita de balustrada.
Gandindu-se ca era un alt derbedeu care voia sa consoleze o sarmanS vaduva, se intoarse - p fu ingrozita sa
dea cu ochii de Frederick Kelham.
FurioasS, ip elibera mana cu o smucitura puternica,
mulpimind man up lor care o scuteau de atingerea degetelor lor goale.
-C um indraznesti?! Pleaca de langa mine!
El se dadu un pas inapoi, ridicandu-p mainile
impaciuitoT.
-N-o lua a$a, Jessie! Vreau do'ar sa-p vorbesc intre
patru ochi.
Frederick era un barbat aratos p destul de fermecator
cand ii zambea aa cum o facea acum. Avea ochi alba$tri
100
Mary Jo Putney
?i parul de culoarea caramelului al familiei KelKam $i

arSta ca o versiune tanSra a lui Philip.
Mai mult decat orice, arSta rational in seara asta. Poate cS voia sS-$i ceara scuze pentru ie$irea scandaloasa de
cand aflase ca nu era mo$tenitorul titlului.
- Foarte bine, spuse ea prudentS. Voiai sa-mi spui ca
te-ai impacat cu conditiile testamentului lui Philip?
I$i stranse buzele inainte de a raspunde:
-Acum ca am avut timp, m-am gandit la o rezolvare
perfecta.
Ea se incrunta.
-Nu-i nimic de rezolvat. Situafia e destul de clara $i
cred ca Philip a tratat-o foarte corect.
-M i s-a furat motenirea! izbucni Frederick. Nimeni
nu $tia ca titlul a venit printro blestemata de baronie
prin ordonanâ ?i nu era nevoie sS fie adusa in discupe!
Beth era oricum mo?tenitoare si n-ar fi dus lipsa titlului
de Lady Kelham.
Asadar, lui Frederick nu-i trecuse furia.
- Poate ca nu, dar Philip a fost foarte fericit c3 era
molten itoarea lui, spuse Jessie pe un ton glacial.
-Acolo unde e, unchiului meu nu-i mai pasa, re
plica Frederick. Dar dupa cum am spus, am o solupe.
MaritS-te cu mine, Jessie! Apoi, vom putea fi o familie
la Kelham Hall.
- Ea il fixa cu privirea, ocata.
-A i innebunit? Nu m-a mSrita niciodata cu tine
dupa tot ce-ai facut!
- Nu m-am comportat intotdeauna bine, Jessie, spu
se el, afpand un zambet de baiepl care-p cere scuze p
care nu-1 prindea deloc. Dar candva voiai sa te marip
cu mine p am petrecut grozav impreuna. Nu-i nimeni ca
tine, p am fost nebun ca te-am lasat sa pleci.
Jessie stranse din buze auzind descrierea nesincera a
felului in care se sfarpse legatura lor.
-Su n t onorata de atenpa dumneavoastra, domnule,
spuse ea cu un deplin sarcasm, dar trebuie sa va refuz
pentru ca mi-e teama ca nu ne potrivim. Se incrunta.
101
Nu sunt sigura nici ca ar fi legal, de vreme ce e$ti nepotul lui Philip.

El nu pnu cont de asta.
-N u suntem rude de sange, a?a ca nu exists nici o
opreli?te. i gande$te-te la avantaje, Jessie! Ignorandu-i
tresSrirea, ii lua barbia in manS $i adauga ragupt: Eti o
femeie pasionald, Jessie, $i ai nevoie de un barbat. $tiu
cum sa te fac fericita, ei?
Revoltata, ea se retrase astfel incat sa n-o poata
atinge.
- De ce dTacu sa ma pun eu $i fiica mea sub controlul tau.? Kelham Hall $i titlul ii aparpn lui Beth $i
casStoria mea nu schimba asta, Frederick! Ai mo^tenit
o avere considerabila $i nu trebuie sS-p faci griji legate
de administrarea domeniului sau de statul in Parlament
sau de orice alta responsabilitate plictisitoare care vine
odata cu titlul. A$a ca bucurS-te de viaâ ta p lasa-ne pe
noi in pace!
Fafa lui arStoasS se schimonosi.
- Blestematul meu de unchi mi-a blocat averea intr-un
fond, aa cS traiesc dintro alocape trimestriala ca un
blestemat de sSrantoc! Sunt Kelham de la Kelham Hall
?i merit mai mult!
Ea simp un nod in stomac cand el ip dadu la iveala slabiciunea p lacomia. Aceste trasaturi nu fusesera
vizibile atunci cand se cunoscuserft prima data. Fusese prea tanara p necugetata sa vada dincolo de fa?ada
lui amuzanta.
Pe cand se retragea spre capatul terasei, avu nipe viziuni groaznice despre ce ar fi insemnat sa fie sopa lui.
Ar fi preluat Kelham Hall p ar fi invitat cohortele
lui de prieteni bepvi p iubitori de jocuri de noroc. Ar
fi g3sit moduri de a fura bani de pe domeniu, nepasandud daca distrugea ceea ce generapi intregi cladisera.
$i cu siguranpi ca p-ar fi continuat acpunea de a o de
clare pe Beth fiica lui nelegitimS, mai degraba decat
nao^tenitoarea legitims a lui Philip, astfel incat titlul sa-i
revina lui.
102
Mary jo Putney
Cu vocea din noil linguptoare, o urm5 pnandu-se

stanjenitor de aproape de ea.
- Eti o fata depeapta, Jessie. Daca stai s3 te gande$ti,
o s3 vezi ce plan minunat e asta. O sa domnim impreuna la Kelham $i o sa ai un barbat adevSrat in pat. Philip
era un batranel cumsecade, dar nu pop pretinde ca era
prea iub&rep
Spaima ei se transforma rapid in furie.
- Pore bicisnic i vrednic de dispref ce e?ti! Philip era
de o suta de ori mai barbat decat tine, atat in pat, cat p
in afara lui!
Frederick rase.
-Intotdeauna mi-a placut mintea ta, Jess. De-aia ai
fost a$a o amanta grozava. Dar retrage-p ghearele p accepta inevitabilul, pentru ca, dacS nu te marip cu mine,
o sS regrep.
- S a putrezepi in iad, Frederick! spuse ea pe o voce
joasa, primejdioasa. N-o sa ma marit niciodata cu
tine. Sa nu te apropii de noi p sa nu mai pui niciodata piciorul la Kelham Hall! Am prieteni puternici
p nu voi ezita sa le cer ajutorul daca vei incerca sa ne
faci necazuri.
- Cat timp vor mai fi prietenii t5i daca vor afla
adevarul despre tine.7 pufni el. Ca ai fost o tarfa p ca
Beth e fiica mea. Oricine ne vede impreuna recunoate adevarul. Imi seamana $i s-a nascut la aproape noua
luni dupa ce tu i cu mine ne-am desparpt. Am facut
toate pregatirile sa intentez proces pentru a catiga
custodia plodului. Deja am vorbit cu un judecator $i
a spus ca nu va fi greu sa fiu declarat tutorele ei legal.
Vocea ii cobori pana la un uierat. Accepta propunerea
mea generoasa, Jessie, sau o sa te ruinez $i o sa-p iau /
fiica. Jur!
Ea incerca sa il ocoleasca $i sa scape, dar el o infaca
intro imbrapâre puternica.
- La naiba, p-am dus dorul, opti el inainte ca gura
lui s o zdrobeasca pe a ei, limba fierbinte $i umeda incercnd sa intre format printre buzele ei.
103
Revoltata, ea reu$i sa-$i intoarca capul, dar el rase

din nou. Prinzandu-i mana stangft, i-o apSsS pe erecpa
lui tare.
- Ip aduci aminte cat de mult ip placea asta? Arata-mi

din nou!
Furioasa, i$i ldsa mana mai jos $i il apuca de testicule,
strangand cu toata puterea. Frederick scoase un ppat
chinuit $i c3zu in spate spre balustrada. Ea o lua la fuga
pe langa el sa scape, dar nu putu sa nu auda cuvintele
lui furioase.
-Catea ce e$ti! injura el. Tu $i plodul tau o sa platiî
pentru asta!
Inainte ca el sa mai poata spune ceva, Jessie navali pe
up in sala de bal. Rasetele p muzica se auzeau cu putere
ca ji cum cazuse intr-un univers diferit si mai fericit.
Inchise uple in spatele ei p se rezema de ele pentru o
clipa, aplecandu-p capul ca pentru a-p reprima nevoia
de a vomita. Trebuia sa-p revina inainte sa observe cine*
va ca ar3ta ca o nebuna.
RelaxeazS-p expresia! Zambete! inceteaza sa gafai ca
un iepure speriat! Cand inima incepu s5-i bata intr-un
ritm mai normal, se blestema pentru ca inrautapse o
situate deja neplacuta. Sa creada ca Frederick acceptase
mo$tenirea lui Beth fusese nechibzuit din partea ei. Lui
ii pasa doar de el insup, p se temea ca doTinp de razbunare ar fi putut sa-i infranga lenevia naturals.
Ar fi oare capabil sa convinga un tribunal ca era tatal
lui Beth p ca ar trebui sa fie tutorele ei? Markus Harkin nu credea asta, dar nici nu spusese ca era imposibil.
Doamne, Dumnezeule, cat de mult ar supraviepri Beth
daca ajungea in mainile lui Frederick?
Jessie ar fi vrut sa-p ia fiica p sa fuga atat de departe p
de repede, incat sS nu le gSseascS nimeni niciodata, dar
Marcus avusese dreptate in legatura cu pericolele unei
astfel de acpuni. Jessie trebuia sa continue cu planurile
ei de a se marita cu un barbat cu putere p influenza
care s-o protejeze pe Beth. Ar putea oare sa-1 convinga
pe Sir Harold Truscott ca are nevoie de o sope ca ea?
104
>
Mary Jo Putney
O sa se gandeasca la asta mai tarziu cand n o sa mai fie

atat de suparata.
I?i ridica privirea $i i$i netezi fustele, apoi se indeparta de u$ile franpize$ti. Trebuia sa dispara inainte ca
Frederick sa se intoarca in sala de bal. Oare se va supara
familia Ashton dac3 ii va ruga ca vizitiul lor s o duca
acasa? S-ar a$eza Iinitita in trasura pana cand prietenii
ei vor fi gata de plecare.
Privirea ei nelini?tita cerceta incaperea - $i se
opri cand ajunse la silueta inalta, irezistibila a lordului Romayne.
capitolul 14
Lui Jessie i se taie rasuflarea cand lordul Romayne se
intoarse ?i li se intalnira privirile. Dupa cum observase
Mariah, sfantul doctor Herbert se potrivea perfect cerinêlor ei, in afara de varsta, ?i asta cu greu s-ar putea
spune ca era vina lui. De dragul lui Beth, ar trece cu
vederea peste tendinfele lui cucernice $i peste pericolele
la care se expunea daca afla mai multe despre ea.
Ochii lui se ingustara in timp ce se uitau unul la
altul cu o intensitate care vibra prin toata sala de bal.
Nu parea incantat sa o vada, dar nici disprepiitor.
Ea se simpse atrasa de el inca de la inceput $i infelese dintrodata ca tocmai din cauza acestei atractii il
respinsese, pentru ca intotdeauna daduse gre? cu barbapi care-i starneau pasiunea. Dar acum era mai in varsta $i mai inpeleapta, iar el era foarte diferit de barbapi
care o facusera sa sufere in trecut. Semana mai mult cu
Philip decat cu Frederick. In afara de faptul ca era lord
de drept, era prieten cu familiile Kirkland, Ashton i
Randall, top barbap putemici care ar putea-o ajuta s o
protejeze pe Beth daca era necesar.
Venise momentul sa ri$te tot. Cu mainile tremurand,
incepu sa traverseze sala de bal, ocolindu-i pe dansatorii care se roteau. El o privea cu o expresie detaâta p
impasibila pe fafS, doar cu ochii plini de curiozTtate.
105
$i de ingrijorare, banuia ea. Nu-l putea invinovap pentm asta. Se opri destul de aproape, cu inima bubuindu-i
in piept.
- Lord Ftomayne. Ip umezi buzele uscate. A$ putea s3
va vorbesc? Intre patru ochi?
El se incrunta, dar spuse politicos:
-C u m doriti, Lady Kelham. Cred ca exista nite camere mai lini$tite incolo, pe acest eoridor.
- Mulpimesc. !l lua de brat il simp cum se-nfioara.
Sau poate ca era propria ei reactie cand il atinsese.
A doua u$a pe eoridor era deschisa dezvaluind un
salona? gol. Jessie fu recunoscatoare ca majoritatea oaspeplor dansau sau devorau bufetul din sufragerie, a$a
ca incaperea le statea la dispozipe. Lordul Romayne
se desprinse p se intoarse spre ea. Fata sa impasibila nu
exprima nimic din cSldura pe care o vazuse in anterioarele ocazii.
- Cum va pot fi de fobs, Lady Kelham?
- E... e greu de spus. Ii refuzase oferta de a o curta $i el
respinsese ideea unei aventuri, cu toate acestea motivul
ambelor oferte mocnea intre ei, nebunesc i presant.
- Avep vreo indispozipe pentru care ati dori un sfat?
-N im ic de felul acesta, raspunse ea. E cu totul altceva. i avea sa fie mult mai dificil decat se a$teptase ea.
Nervoasa, i?i duse mana spre par, lasand o ?uvita inchisa la culoare p lucioasa sa-i cada libera de-a lungul
gatului. Era farS intentie, dar fu incantata sa vada cum
privirea lui se pironi pe acea 5 uvita nedomolita de par.
Asta ar putea sa mearga, doar daca o dorea suficient
de mult pentru a depap toate motivele pentru care ar
trebui s3 fugft in directia opusa.
- Vreau sa invoc dreptul unei femei de a se razgandi.
Incepu sa se plimbe prin incapere cu paî mici p tensionap. Acum doua saptamani, v-ap exprimat interesul
de a ma curta. Am refuzat, spunand c$ nu credeam ca
ne-am fi potrivit.
- Eram acolo, spuse el sec. Imi amintesc. Am considerat ca ati expus foarte detaliat ceea ce ne deosebefte.
Ce v-a facut sa va razgandip?
106
Mary Jo Putney
Ea zambi stramb.
- Mintea incerca sa fie inpdeapta, dar inima a silit-o
sa tac5. M-am gandit la dumneavoastra de cand ne-am
intalnit. A$ fi profund onorata daca mi-ap face curce
si, daca mi-ap cere mana, jur ca a? face tot ce-mi sta in
putinpl sa fiu genul de sotie pe care-1 dorip p de care
avep nevoie.
Cuvintele ei tl tulburara vizibil, dar spuse rece:
- Poate ca ar trebui sa ramanem la supremapa minpi
asupra inimii. Nu ne cunoa$tem aproape deloc p ce cunoapem nu sugereaza ca o casatorie ar fi inêleapta.
-N-am fost niciodata prea inêleapta, spuse ea pe un
ton glumep Cu exceppa alegerii raposatului meu sop
Philip. Casatoria cu el a fost cel mai inpdept lucru pe
care 1-am facut. Cred ca mariajul cu dumneavoastra
ar fi la fel de infelept.
- Dar pentru mine ar fi intelept sa ma casatoresc cu
dumneavoastra? Gura i se stramba. Asta a fost obiecpunea dumneavoastra anterioara.
- Partea asta nu s-a schimbat, spuse ea sincer. Dar ap
avut dreptate ca ar trebui sa ne cunoatem mai bine,
pe-ndelete.
-A$a incat sa ne putem rani mai tare? intreba el pe
un ton iritat.
Ea trase adanc aer in piept.
-Sper ca nu. Insup faptul ca ne putem rani reciproc
nu e oare un semn ca pnem unul la altul?
- Poate. Dar nu e un semn foarte incurajator.
Deznadajduita, se intreba daca nu cumva ip distrusese orice $ans3 de a fi cu el. Trebuia sa-p joace
ultima carte.
- Exista un singur lucru pe care fSra discupe il avem
in comun p e puternic p foarte real.
Se apropie de el. Cand era la doar un pas d istan t, se
opri p ip ridica mana, ezitand.
- Banuiesc ca dorinfa e motivul pentru care pana
acum doar ne-am infepat reciproc.
Degetele ei ii atinsera pomepi p ratacira prin^parul
lui blond, in vreme ce el statea inêpenit. Oase puternice
107
$i ochi de un cenu$iu intens compuneau o fa pi aratoasS

unde ridurile seriozitatii erau compensate de cele ale
amuzamentului. Daca pe fa{a unui bfirbat se putea citi
caracterul lui, atunci acest barbat era puternic, inteligent i bland.
- Daniel, opti ea i mana ei II lua de ceafa tragandu-1
in jos pentru un sarut tandru, explorator.
Cand o sarutase prima data, fusesera foe $i frustrare
?i ii adusesera pe amandoi aproape de nebunie. Acum
ea ii oferea blandeê $i promisiuni, latura ei mai buna. Se
apropie pana cand sanii i se lipira de pieptul lui. Avea
un corp minunat, puternic, unui pe care dorea sa-1 cerceteze. Dar mai intai trebuia sa-1 convinga.
-Jessie. El scoase un sunet inabuit $i-i puse un brat;
pe spatele ei, iar celslalt in jurul taliei. O pnu strans Ianga el ca $i cum el ar fi fost pe moarte, $i ea era apa vie.
- Mi-ai inundat simparile i min tea!
Buzele i se deschisera i sarutul se adanci. Dupa un
val de u$urare care-i inmuie picioarele, ea se abandons
imbrap$3rii lor, bucurandu-se de forpi, de caldura ?i de
fiinpi fara seaman care nu era nici doctor, nici lord, ci
pur $i simplu Daniel.
Ii placea sS simta cum ii bate inima $i mangaierea
lenta a mainii lui pe $old. De ce ii rezistase cand era limpede c3 era a$a cum trebuia sa fie? Intrebarea disparu pe
mSsura ce i ea i$i lasa simprile $i mintea invadate de el.
Ar fi vrut ca aceasta imbrSpâre sa dureze vesnic...
- Sfinte Dumnezeule!
Exclamapa 5 0 cats a unei femei fu pentru Jessie ca o
scufundare in apa rece ca gheapi. Doamne, Dumnezeule, cum au putut uita unde se aflau?
Se smulse de lSnga Daniel i se intoarse spre u$a.
O femeie feapana, cu parul alb ?i cu o expresie de indignare rautadoasS ii privea printr-o lornieta batuta
in diamante.
- Ea nu e mai buna decat ar trebui sa fie, scuipft femeia, dar m-a$ fi a$teptat la ceva mai bun din partea
dumitale, Lord Romayne. Privirea ei disprepjitoare
108
Mary Jo Putney
se opri asupra lui Jessie. Dep barbapi sunt atat de slabi.

O pradft u?oara pentru femei stricate.
Se adunasera p alp oaspep in spatele femeii p priveau cu expresii uimite p dezgustate. Doamne, Dumnezeule, iata-1 p pe Frederick cu un ranjet malipos pe fa$!
Cu siguranâ ca apepta ruinarea definitiva a lui Jessie p
o acordare lejera a custodiei, pentru ca mama lui Beth
era o tarfa.
Gandul insuflep creierul impietrit al lui Jessie.
-Im i pare atat de rau! spuse ea cu o voce intretaiata. N-am vrut s3 ofensam pe nimeni. Dar eu p Lord
Romayne am uitat de noi pentru ca tocmai am convenit
sa ne casatorim.
Ce? Daniel se uita la Jessie, intrebandu-se daca auzise
bine. Ea ip ridica privirea spre el, o rugaminte disperata in ochii fascinanp. Ceea ce se intampla cu ea nu
era obpnuit.
Asta trebuia clarificat, dar nu in public. O lua pe
dupa umeri.
-Intr-adevar va datoram tuturor scuze. Logodna
noastra e o atat de nea?teptat3 bucurie. Facu tot ce
ii statu in putert ca vocea sa nu-i tradeze vreo farama
de sarcasm.
Kirkland aparu in spatele mulpmii, croindu-p drum
spre ei. Laurel se afla la brapil sau, aratand complet
uimita.
Amandoi intrara in incapere, p Kirkland ii intinse
mana lui Daniel.
- Felicitari! Inca de cand rni-ai vorbit despre Lady Kelham, am sperat sa ai succes. Ii arunca lui Jessie o privire
ironica, dar nu aspra.
Laurel inainta p o saruta u?or pe Jessie.
-Su n t atat de bucuroasa ca vom fi surori, Jessie,
spuse ea cu caldura. Ca intotdeauna, prezenpa ei raspandea pace.
Cu acceptarea logodnei de catre familie, atmosfera
se schimba de la acuzare la cele mai bune urari. Daniel
suporta atat cat putu, inainte de a spune:
109
-V a rugam sa ne scuzap. O voi lua pe Lady Kelham

la o plimbare prin gradina dumneavoastra, Lady Dunhaven. Avem multe de discutat.
Jessie arata ingrijoratfi $i pe buna dreptate, dar ii flutura genele a$a cum se cuvenea.
- C e idee minunata, dragul meu! Gradinile arata atat
de romantic.
Fara indoiala ca putea juca teatru. Cum dracu sa
poata afla el adevarul de la ea? Asta presupunand ca
exista un adevar de aflat.
Laurel i?i scoase alul de ca$mir moale, in nuance
bogate de auriu si rou-inchis, $i i-1 oferi lui Jessie.
- Ia-1 tu. Afara e racoare ?i nu vreau ca mireasa fratelui meu sa se imbolnaveasca.
Jessie accepts $alul, cu o expresie surprinsa.
-Mulpimesc foarte mult. Abia a?tept sa ne cunoa$tem mai bine, Lady Kirkland.
- Laurel. Zambi cu caldura; apoi ea $i Kirkland ie?ira
din camera.
Daniel puse $alul pe umerii lui Jessie cu atenpa cuvenitS. Modelul bogat ?i culorile contrastau dramatic cu
rochia ei neagr9 de doliu. Apoi o lua hotarat de bra{ $i o
conduse afara din salon $i in jos pe scSri, in noapte.
Aerul rece era inviorator. In timp ce mergeau pe aleea
din cochilii de scoici care ducea in gradina, Daniel ii
elibera brap.il. Cand ea se uita spre el cu o privire intrebatoare, el ii explica:
- Poate ca asta e cea mai importanta discupe din viafa mea i e important sa incerc sa fiu rational. Cand te
ating, imi pierd rapunea.
- La fel simt $i eu, $i cerul $tie ca trebuie sa fim raponali! Se uita inapoi spre casa, unde luminile straluceau
din multe ferestre p se puteau zSri siluete care se uitau
afara. Ma intreb cap oameni ne privesc.
-Oricine poate gasi o fereastra convenabila, imi
inchipui. Vom fi subiect de barfa pentru cel pupn o
zi, poate chiar doua, spuse el cinic. Cu siguranpi Lady
Dunhaven e incantata de savoarea pe care am adaugat-o
balului ei.
110
Mary Jo Putney
Jessie ofta.
-A$ fi preferat sS nu fi fost un oaspete atat de
interesant.
O arcada de piatra dadea in gradinile principale.
Luna in crepere arunca suficienta lumina ca sa uureze
mersul pe aleile din cochilii de scoici de culoare deschisa. Miresmele ameptoare, u?or trecute, ale florilor
tarzii p ale tufelor nu puteau estompa inocenta in$elatoare a parfumului delicat de violete al lui Jessie.
Mintea ii spunea lui Daniel ca ar trebui sa piece
p a doua zi de dimineata sa dezminta a$a-zisa lor logodna, dar inima - p alte papi ale trupului sSu - nu
erau convinse.
- In intuneric, e mai u$or s3 spui adevarul, zise el, in
timp ce mergeau pe langa straturile de flori. Vrei sa-mi
explici despre ce a fost vorba? Nu cred ca incercai s3 ma
atragi intr-o casatorie, dep, daca asta ip era intenpa,
nu vei reup. Sunt dispus sa fiu lipsit de eleganpk p sa te
las balta, daca nu vom putea ajunge la o inêlegere.
- Imi place cS n-o sa fii prizonierul apeptarilor societapi, spuse ea pe un ton serios. Intotdeauna am fost de
parere ca e o nebunie ca doi oameni sa fie impinp cu
fopa s3 se casatoreasca daca sunt surprinp intr-o situape
compromipltoare. Dep vaduvS fiind, nu poate fi vorba
de aa ceva aici. Reputapa dumitale e suficient de buna
pentru a fi iertat daca anunp ca nu suntem logodip, iar
eu voi fi considerata personajul negativ al piesei.
- Pentru ca eti o femeie imorala?
- Exact. Jessie ridica din umeri p o coti, cochiliile de
scoici scapaind u$or sub pantofii ei de seara. Nici macar
n o cunosc pe doamna care m-a acuzat, totup era sigura
ce fel de femeie sunt eu.
- Trebuie sa $tiu exact cat de imorala epi, Jessie. Asta
presupunand ca a?a epi. Pana acum, asta e doar o vorba
in vant.
Ciudat cum de putea vorbi atat de direct cu ea. Era
acesta un aspect al atracpei fizice dintre ei sau ceva complet diferit?
Ademetiirea unui sfatit
111
-Avem nevoie de timp sa ne cunoa$tem unul pe altul. Vreau s5 tiu adevarul despre dumneata, la fel cum
dumneata trebuie sa-1 tii despre mine.
Mai facura capva pa$i pana ca ea sS spuna calm:
- Exista lucruri pe care nu le voi discuta, dar jur ca nu
voi minp. Cu ce vrei sa incep?
Aflandu-i trecutul, putea sa inlature cumva ceva din
aura ei ispititoare de mister, se gandi el, permitand
rapunii sa revina.
- De unde e$ti?
- C a i dumneata, sunt din partea de vest a pirii. Am
fost in Bristol, deci, daca ip par cunoscuta, iata de ce.
I$i ridica privirea spre el - fapi ei de forma inimii, alba
ca fildeul in lumina lunii. N-am locuit in Kent pana
cand nu nvam maritat cu Philip, iar pe atunci tu terminasei de mult Academia Westerfield.
El dadu din cap vSzand ca banuielile ii erau
confirmate.
-C um e cu familia dumitale? Ai spus ca tatal dumitale era vicar. E adevarat?
- Da, spuse ea fara tragere de inima. In afara de Phi
lip, e?ti singura persoana c3reia i-am spus. Ma intreb
de ce am facuto. Incerc sa nu ma gandesc la tatal meu.
N iciodata.
-Oamenii sunt inclinap sa-mi vorbeasca, raspunse
el. Are legatura cu ambele mele vocapi, banuiesc.
- Cred ca are mai mult de-a face cu persoana dumitale, decat cu faptul ca e?ti cleric hirotonisit. Tatal meu
a fost venerat pentru pietatea sa publica, dar nu puteai
gasi un reprezentant al bisericii mai meschin $i mai in
tolerant, spuse ea direct. Te facea sa-ti pierzi credinâ in
Dumnezeu. Mama a murit cand eram mica. Mi-o amintesc foarte pupn, dar tata imi spunea adesea cat de mult
ii seman si ca asta era dovada naturii mele imorale.
El se infiora auzind durerea vie din vocea ei.
- Nu-i de mirare ca dispreppejjti vicarii. Majoritatea
nu sunt ca el.
-N u pot fi, pentru ca altfel n-ar mai pune nimeni
piciorul intr-o biserica.
112
Mary Jo Putney
- Ai fugit ?i te-ai facut actrita ca sa pleci de langa el?

Ea ezita si el banui ca se gandea cat de mult sS-i
spuna.
- N-a fost un drum direct. Am fugit de acas3 sS ma
marit cu omul pe care-1 iubeam.
A$adar, Philip nu fusese primul ei sop
- $i a fost mai bine decat sub acoperi$ul tatalui tSu?
- Nu neaparat. Eram bucuroasa sa stau departe de tatal meu, dar casatoria a fost o mare gre$eala. Eram mult
prea tanara $i ne^tiutoare. Se apleca $i culese o floare
deschisa la culoare de langa alee, rasucind u$or tulpina.
Soprl meu era tanar $i... nu era ne$tiutor. Dupa moartea
lui, am ramas fSra nici tin ban ?i a trebuit sa gasesc un
mod de a m3 intrepne. In disperare de cauza, am intrat
in Teatrul Regal din York i am cerut sa m3 angajeze.
Datorita infaparii mele, am fost angajata $i mi s-au dat
roluri mici, in special cele care-mi aratau picioarele.
Privirea lui Daniel cobori fara sa vrea spre picioarele
ei, care erau complet acoperite de valuri grele de fesatura neagra. Dar banuia ca erau perfecte, la fel ca $i restul
persoanei ei.
-Sunt sigur c3 ai fost potrivita pentru activitatea
teatrului $i ca ai primit genul de cereri pe care in mod
normal le prime?te o actrita.
-A h, da. Dar am fost norocoasa pentru ca proprietarul teatrului m-a luat sub obladuirea lui.
Daniel ii stranse buzele. Ei bine, dorise adevarul.
- Infeleg.
- De fapt, nu tntelegi.
Aleea se deschidea intr-un scuar imprejmuit cu gard
viu, cu o fantana arteziana in mijloc. Jessie se aezS pe
una dintre band, cu faâ spre fantana, fustele alunecand
elegant in jurul gleznelor.
- Proprietarul prefera barbapi femeilor. Era un se
cret $tiut de top oamenii din teatru, dar, dupa cum $tii,
o astfel de comportare e contrara legilor.
-U n delict care conduce la spanzuratoare, spuse
Daniel a$ezandu-se langa ea pe cat de departe ii permitea banca.
113
Intunericul era propice pentru rostirea adev&rurilor

$i, paradoxal, il facea sa fie $i mai con$tient de prezenfa
ei ameptoare.
- Dei, din fericire, rar se apeleaza la a$a ceva. A$a ca
s-a lSudat ca-i e$ti amanta pentru a-$i ascunde adevaratele preferinte.
-E ra bun i amuzant, a$a c4 aranjamentul a functio
nal: bine o vreme.
Intunericul poate c3 incuraja adevarul, dar exista $i o
intimitate periculoasa in aerul nocturn. Fara a o putea
vedea bine, deveni extrem de co n se n t de parfumul ei,
de intensitatea vocii ei joase.
-C e s-a intamplat apoi?
-L-am cunoscut pe Frederick Kelham la teatru, spuse ea pe un ton lipsit de inflexiuni. Era un tanar gentle
man fermecator, aratos, proprietarul unui conac langa
York, mostenitorul unei baronii ?i parea ca ma iubeste
la nebunie. Eu... eu voiam foarte mult ca un barbat sa
ma iubeasca nebune$te.
-A$a cS ai devenit amanta lui. Vocea lui Daniel era
calma, farS s-o acuze.
-Mi-a cerut sa ma marit cu el, iar eu am acceptat.
Vocea ei eTa plina de amaradune. Eram mai matura, ar
fi trebuit sa fiu mai inteleapta, dar, din nou, pasiunea
mi-a tulburat mingle. Eram logodip p eram vaduva, nu
o tanara fecioara. M-am comportat... prostepe.
- Deci, n-ai mai apeptat casatoria. N-a fost groaznic
de imoral.
- A fost imoral de stupid! riposta ea. A spus ca o sa ma
duca sa-1 cunosc pe unchiul lui. Credeam ca Frederick
voia binecuvantarea lui Philip pentru casatoria noastra.
In loc de asta... Vocea i se ineca.
Ar fi vrut s o ia In braje sa-i aline durerea, dar asta ar
fi sfaramat fragila lui stapanire de sine. Se hotad sa-i ia
mana, incalzindu-i degetele reci in stransoarea lui.
- A facut Frederick ceva de neiertat?
Cu o voce joasa, incordata, Jessie $opti:
- Mi-a poruncit sa-1 seduc pe Philip.
114
Mary ]o Putney
capitolul 15
Daniel se uita spre capul plecat al lui Jessie, ingrozit
ca fusese tratatS ca o tarfa de cStre un barbat in care
avea incredere $i cu care voia sa se marite.
- De ce p-a cerut sa faci a$a ceva?
-Spera ca unchiul lui sa-i mareasca alocapa, spuse ea
sfarpta. Frederick era extravagant, iar venitul pe care i-1
oferea domeniul lui $i modesta alocape trimestriala din
partea lui Philip nu-i erau de ajuns. Mi-am dat seama ca
nu dorise niciodata cu adevarat sa se insoare cu mine.
Voia doar sS ma foloseascS pentru a obpne mai mulp
bani de la unchiul lui.
Daniel scutura din cap.
- Frederick pare incredibil de prost. Lordul Kelham
avea reputapa de barbat onorabil. Cu siguranpi ca ar fi
fost ingrozit daca logodnica nepotului sau ar fi incercat
sa-1 seducfl.
- Frederick suspnea ca nici un barbat nu-mi poate
rezista, a$a ca eTa sigur ca voi reu$i. II stranse mai puternic de mana pe Daniel. Gandea destul de confuz,
dar cred ca planuia sa spuna c3 eram o femeie imorala,
necredincioasa, in speranpi c3 unchiul lui il va plati sa
puna capat logodnei sau ma va cumpara pe mine ca sa-1
parasesc sau ceva de genul acesta. Nu-1 cunopea deloc
pe Philip.
-C e i lipsip de integritate nu-i inêleg de obicei pe
cei care o au, observa Daniel. Evident ca planul sau n-a
reupt.
-A m fost ingrozita cand Frederick mi-a spus ce voia
sa fac. Philip era atat de cumsecade $i de respectabil $i
ma primise ca pe viitoarea sa nepoata, chiar daca eram
o actripa fara vreo educate. Era un gentleman, iar Fre
derick era un codoj.
- Ai pus capat logodnei atunci?
Ea incuviinpi tacut.
-I-am spus ca mi-e sila de el i am fugit. Philip m-a
gasit suspinand in gradina. De fapt, una asemanatoare
cu asta. Ciudat cum evolueaza viafa.
115
- I-ai spus ce planuia Frederick?

-A m fost tentata, dar... Philip i$i iubea nepotul
aproape ca pe un fiu. Norn vrut sa $tie cat de rau putea
sa fie Frederick. Presupunand c3 m-ar fi crezut, de$i putea sa n o fi facut, pentru ca eram doar o femeie imorala. Degetele ei se incle$tar3 pe mana lui Daniel. A$a c3
am spus doar ca Frederick ajunsese sa creada ca nu ne
potrivim $i c3 eu il eliberasem de logodna noastra pentru ca $tiam ca avea dreptate, dar binemfeles ca eram
trista. A fost cea mai buna explicate pe care am pututo
oferi pe moment.
Fusese inêleapta ca nu-1 ponegrise pe Frederick in
faâ unchiului s3u. i$i daduse oare seama ca purtarea ei demna il va impresiona pe un barbat ca Philip
Kelham?
- A$adar, Philip te-a consolat i s-a dovedit adevarat
ca nici un barbat nu-p putea rezista.
I$i ridica brusc capul.
-Crezi ca am planuit asta? intreba ea cu o voce
manioasa.
- Nu, dei poate cd e inca o dovada a puterii magice
pe care o ai asupra barbaplor, spuse el sec. Dar din ce-am
auzit despre Frederick Kelham, e u$or sa crezi ca a fost
$i prost, i lacom. $tiai ca el colinda prin toata Londra
spunand ca el e tatal fiicei tale p adev3ratul mo^tenitor
al baroniei?
Jessie scoase un sunet asemanator unui $uierat.
- A pretins asta inca de cand s-a citit testamentul lui
Philip. A fost oaspetele acestui bal $i, mai devreme in
seara asta, m-a incoltit pe terasa i mi-a spus c3 dac3 nu
ma m3rit cu el, o sa intenteze un proces ca sa fie declarat
tatal lui Beth i tutorele ei. Vocea i se franse. Vrea sa o
ia pe Beth de langa mine!
Daniel scoase un fluierat uor.
- Cred ca acum inpdeg cu mult mai bine intamplarile
din seara asta. De aceea m-ai c3utat i m-ai rugat sa reincep sa-p fac curte?
- Da, $opti ea. Sper ca nu m3 ur3ti. Am venit la
Londra sa-mi caut un sot care s" iubeasca pe Beth
116
Mary Jo Putney
ca p cum ar fi a lui p care are puterea de a o proteja

de Frederick.
-$i, desigur, s& te protejeze p pe tine?
- Beth conteaza cu mult mai mult. Ea e bucuria viepi
mele, la fel cum a fost p a lui Philip. A? face orice s-o
protejez.
-Inclusiv s5 te rnSrip cu un bSrbat la care sa nu pi?
spuse Daniel sec. AceastS conversape ii solicita la maxi
mum ingaduinpi p intelegerea.
- Bineinteles cS trebuie sa fie un barbat la care sa pn

p unul care sa pnS la Beth, dar voiam un s o tcare sa fie
mai in varsta p mai intelept. Mai pupn inclinat spre
furie p gelozie, spuse ea pe un ton trist. Experienêle
mele cu barbatii mai tineri n-au fost placute. lata de ce
inainte nu te-am avut in vedere.
- Dar in seara asta ai fost suficient de disperata ca s5
te razgandepi. Gura i se arcui. Nu m i consider un om
exagerat de mandru, ceea ce e bine, pentru ca mandria
mi-a fost ingenuncheata.
-A i vrut adevarul, ii reaminti ea. Cand am scapat
din ghearele lui Frederick p m-am intors in sala de bal,
te-am vazut p mi-am dat seama ca erai omul potrivit in
toate privintele. In plus, mi-am mai dat seama ca poate
ca m3 dispretuiepi, dar... trebuia sa vad daca a putea sa
te fac sa te razgandepi. Ceea ce ne aduce aici.
- Sa afirmi ca ne-am logodit a fost o surpriza interesanta, remarca el. Dep banuiesc ca era singurul lucru
care ne-a salvat de la un scandal, cand am fost surprinp
sarutandu-ne.
- Eram speriata pentru ca Frederick era in grupul care
se stransese la u$a. Exulta fiindca tocmai ii dadusem apa
la moara pentru a capiga custodia lui Beth.
- Este el tatal?
Jessie ezita.
- Aproape sigur ca nu e.
El incerca sa-i vada fata mai clar in intuneric.
- E un raspuns interesant. M-a$ fi apeptat la o negare
categorica.
117
-Ji-arn promis sinceritate. Inspira adanc, cutremurandu'se. Cand am pus capSt relapei cu Frederick, e lel m-a violat inainte sa pot pleca. Deoarece era pe nea$teptate, nu mfi protejasem in nici un fel pentru a preveni o sarcina. Banuiesc cS asta i-ar da oarecare motive sa
creada ca ar putea fi tatal lui Beth.
Daniel i$i pnu rflsuflarea, urand gandul ca Jessie fusese atacata de o hruta violenta.
-C e spui! $i nu i-ai povestit unchiului sau?
- Norn vazut de ce. Daca Philip ma credea, ar fi fost
distrus, iar daca nu ma credea, totul ar fi devenit mult,
mult mai rau. In schimb, a spus ca Frederick era nebun
c3 nu se insurase cu mine, dar Philip nu era nebun, p ca
aT fi foarte onorat daca m-a$ gandi la o cerere in casatorie din partea lui. Mi-a placut din clipa in care 1-am
cunoscut p parea a fi ca un... un port sigur. Inspira din
nou adanc, cutremurandu-se. Voiam atat de mult sa fiu
in siguranfa.
- Te-ai maritat foarte repede?
- O saptamana mai tarziu, cu o autorizape speciala.
i$i feri privirea, stanjenita. Dar in saptamana aceea, am
avut ciclu, a$a cS nu cred ca e posibil ca Frederick sa fie
tatal lui Beth. S-a nascut pupn mai devreme, cu toate
astea, ceea ce arunca o umbra asupra problemei. ii seamana lui Philip, dar el ?i Frederick sunt rude. Mana i se
stranse pe a lui Daniel.
-C u siguranâ ca e fiica lui Philip, spuse el cu hotflrare. Nascuta legitim la un interval rezonabil dupa casStorie i recunoscuta de catre lordul Kelham. Se pare
ca Frederick incerca sa te intimideze sa-1 iei de barbat
pentru ca tie ca nu poate ca?tiga pe baza faptelor. Mai
ales de cand i-ai demonstrat ca ai prieteni puternici.
-S a dea Domnul sa ai dreptate, $opti ea. Nu indraznesc sa rise cu Beth.
-A m dreptate. O stranse de mana, stapanindu-si din
nou impulsul de a o lua in brafe ca so consoleze. Imi
pare rau ca p-am pus atatea intrebari duTeroase. Ce vad
aici in intuneric nu e o femeie imorala, ci o femeie curajoasa p o mama iubitoare devotata.
118
Mary Jo Putney
- Mai mult deznadajduita decat curajoasa. Dar destul

despre mine. Ai spus ca ai venit la Londra tn cautarea
unei sopi. Ce fel de femeie caup?
El mcerca sS-p aduca aminte ce-i spusese lui Laurel.
Parea ca fusese cu mult timp in urma. Acum Jessie ii
ocupa imaginapa.
-A m vrut o femeie matura, nu o feti$canS hlizita.
Inêlepciunea e mai importanta decat frumuseêa. De
fapt, anume n-am vrut o frumuseê, deoarece astfel de
femei pot fi complicate.
- Ei bine, eu nu sunt o feticana hlizita. Asta-i ceva,
remarca ea. $i nu cred ca sunt in mod special complicata. Ce alte cerinê ai?
- O femeie capabila sa-mi supravegheze proprietaple,
deoarece sunt mai interesat sa fiu chirurg decat sa cresc
oi sau sa cultiv pamantul. !i studie profilul pur, palid.
Nu cred ca ai experienta ca administrator de mopi.
- De fapt, am, replica Jessie. Sunt interesata de orice p, pentru ca Philip iubea Kelham Hall, era bucuros
sa ma invete despre administrarea domeniului. Cand
sanatatea lui s-a deteriorat, i-am preluat din ce in ce mai
multe sarcini. Nu pretind c3 sunt experta, dar piu ce
trebuie facut p ce intrebari sa pun.
-A sta ar fi intr-adevar de ajutor, spuse el placut surprins. Ai fi impotriva unui sof care sa continue s3 prac
tice inferioara p vulgara profesie de chirurg?
- De ce s3 fiu impotriva unui sot care ajuta oamenii?
IJn astfel de comportament ar trebui incurajat. Chicoti.
In afara de asta, daca epi ocupat, nu vei fi tinut sub papuc. Dar ce faci dumneata, milord Romayne? Am vorbit
aproape numai eu. Acum e randul dumitale. Ce te-a
determinat sa fii sfant?
El se incrunta.
- A vrea sa nu-mi mai spui a$a. Nu sunt un sfant. A-i
ajuta pe cei care au nevoie imi ofera multe satisfacpi.
Nu merit laude deosebite.
- Atentie, il avertiza ea. Adaugi p umilinâ la celelalte
virtud ale dumitale.
Daniel nu se putu abpne sa nu rada.
Adevienirea unui sfant
119
- Nu asta era intenpa mea. Din fericire, viata mea a

fost mai pupn dramatics decat a dumitale. M-am nSscut
cu un interes pentru medicinS p vindecare si am petrecut cat de mult timp am putut cu doctorii, trSgStorii de
oase si chirurgii din zonS. Tatal meu era moperul locului, asa cS acceptau sS m3 lase sS stau in preajma lor.
- Doctorii p m oap le pe care le cunosc eu se pare cS
imp3rtSesc aceeap pasiune timpurie, spuse Jessie ganditoare. N&scup pentru a vindeca.
-A m descoperit acelap lucru. Sa fii medic este o profesie grea, cateodatS tristS p uneori periculoasa, cugetS
Daniel. E o chemare, p nu doar o simplS meserie. De
asemenea, e destul de neelegantS. PSrinpi mei au fost
ingrozip cand am spus la o varsta destul de frageda ca
vreau sa merg la Edinburgh sa studiez chirurgia.
- A?a ai ajuns s3 urmezi Academia Westerfield?

-O h, nu, spuse el amuzat. N-au crezut ca sunt cu
adevSrat interesat de medicinS. Erau cu mult mai ingrijorap de interesul meu pentru religie. Firete cS pSrinpi
au incurajat o credintS cum se cuvine in Biserica Angli
cans cu participarea regulatS la slujbe p donapi pentru
sSracii care meritau. Dar exista o capels metodistS in
sat i imi plSceau mult mai mult credinciopi de acolo.
ImbunStSfeau vieple in feluri mult mai practice, ca de
exemplu predau cititul p scrisul p nu le pSsa dacS cei
sSraci meritau sau nu. $i eu am predat cateva ore, dep
nu cred cS pSrinpi mei au aflat asta vreodatS. E o plScere sS predai celor avizi de tnvS^SturS.
- Aadar, ai fost expediat la Lady Agnes sS fii transfer-
mat intr-un gentleman englez plicticos. Se putea simp

un zambet in vocea ei. M s bucur cS n-a funcponat.
- La fel p eu. La inceput ii displScuse cS fusese trimis
acolo, p nu la o $coal3 mai mare, dar nu i-a trebuit mult
timp sS-p dea seama cat de bine se potrivea cu Lady
Agnes p cu elevii ei.
-A cum , e randul dumitale sS rSspunzi intrebSrilor
dureroase, milord, spuse Jessie, buna sa dispozipe dispSrand. C e ar trebui sS piu despre dumneata? C e bucurii
p tragedii te-au fScut sS fii bSrbatul care epi astSzi?
120
Mary Jo Putney
Ii datora aceea?i sinceritate pe care ?i ea io daruise.

- De?i sunt preot hirotonisit, n-am fost niciodata un
cleric propriu-zis. Pentru a-i mulpimi pe parinp, eram
dispus sa ma due la Oxford sa studiez pentru Biserica de vreme ce ma interesau filosofia ?i teologia. Au
crezut ca asta ma va tine ocupat ?i respectabil pana
cand venea vremea sa preiau obligapile tatalui meu la
Belmond Manor.
Se lasase confortabil In voia sorpi vTeme de capva
ani. Nici nu-?i daduse seama ca plutea in deriva.
-Apoi, totul s-a schimbat.
- In ce fel?
-L-am adus acasa pe bunul meu prieten, Kirkland,
iar el ?i surioara mea au innebunit $i s-au casatorit,
ceea ce era nelinititor din mai multe puncte de vedere.
Tacu, luptandu-se cu vechi dureri. $i... Nu mult timp
dupa aceea, logodnica mea, Rose, a murit pe nea?teptate pe cand eram la Oxford.
- Imi pare rau, spuse Jessie cu o sincera compatimire.
Trebuie sa fi fost devastator. Cum arSta?
- Dulce, balaie ?i cu o fire vesela. Imaginea ei ii aparu
fulgerator in minte, o tanara fata surazatoare care nu
va imbatrani niciodata. Domeniile familiilor noastre
erau vecine ?i am crescut impreuna. Era cel mai firesc
lucru cu putinta sa-p imaginezi ca o sa ne casatorim ?i
c3 o sa traim aceea?i viapi confortabila la pira, la fel ca
?i parinpi no?tri. Dar apoi, ea a murit.
Tacu atat de mult incat Jessie il indemna:
-i?
-N-am spus asta nimanui niciodata, nici macar lui

Laurel, zise el incet, dar m-am intrebat mereu daca nu
cumva a? fi putut s o salvez pe Rose daca a? fi fost acolo.
A murit de o febra puternica, nea? teptata. Exista lucruri
care ar fi putut fi facute ?i nu au fost facute. Poate...
Vocea i se stinse.
Jessie i?i duse mainile incle?tate spre inima.
- i de atunci, incerci sa salvezi cat de mulp oameni
pop pentru ca n-ai putut so salvezi pe ea?
El ofta.
121
- Poate. E posibil sa n-o fi putut salva, dar n o sa $tiu

niciodata. Cu toate astea, cea mai mare schimbare a venit cand Laurel 1-a parasit pe Kirkland. A refuzat sa spun5 de ce. Pentru prima $i singura data in via;a mea, am
fost tentat sa ucid pe cineva, chiar daca eu i Kirkland
am fost cei mai buni prieteni. Ceea ce a facut sa fie infinit mai rau a fost cand parinpi mei au repudiato pe
Laurel i au refuzat sa-i permita sa vina acas3.
Jessie icni.
- Cum au putut sa-i faca aa ceva propriei fiice?
-N ici mie nu mi-a venit sa cred. Facu o grimasa.
Atunci mi-am dat seama ca erau atat de egocentrici $i
ca nu-i vedeau pe copiii lor ca pe nifte persoane de sine
statatoare. Erau mandri de mine pentru cS ii puneam
pe ei intro lumina buna. Nu erau foarte interesap de
Laurel, dar au fost incantap cand $i-a asigurat un conte
drept so;. Ceea ce a facut sa fie cu atat mai rau cand La
parasit, chiar daca el a insistat sa spuna ca totul a fost
din vina lui.
-$ i aa a fost? intreba Jessie, intrigata.
- Da, de$i n-am aflat motivul, ceea ce a contat a fost
cat de manios am fost pe parin;ii mei pentru cS au repudiato pe Laurel. Fusese cea mai dulce $i iubitoare fiica
pe care ;io puteai imagina, si apoi sa fie abandonata?
Chiar ?i acum gandul ii facea sangele sa-i clocoteasca.
- A$a ca a;i deschis impreunS o infirmerie?
-In cele din urma. Mai intai am organizat o gospodarie comuna. Aveam o mica mo?tenire, iar ea avea un
venit generos de la Kirkland, ceea ce facea sa fie mai
u$or. Ea se ocupa de gospodarie, in vreme ce eu studiam
medicina $i chirurgia, pana cand am inva;at suficient
incat sa nu fiu o amenintare pentru pacien;ii mei. Casa
Zion era proiectul ei personal, dar am muncit impreuna la orice trebuia facut. Faptul cS fusesem hirotonisit
insemna ca puteam oficia botezuri, nunfi $i inmormantari, ceea ce a fost convenabil.
-C e au spus parin;ii tai de asta? intreba curioasa Jes
sie. Te-au repudiat $i pe tine?
122
Mary Jo Putney
- Nu, dep relapa era tensionata pana la punctul de a

se rupe. $i n-a mai tost niciodata la fel.
Daniel regretase moartea prematura a parinplor s3i,
dar nu-i jelise. Ceea ce nu fusese prea crepinepe din
partea lui, dar sa pretinda altceva ar fi fost o minciuna.
Cu toate astea, intr-un fel ciudat, lipsa de toleranâ a
parinplor sai i-a adus foloase pentru ca l-a condus la decizia de a studia medicina p a pus baza relapei apropiate
cu sora lui.
-Voiau ca eu sa fiu un mosier respectabil. Am invaât bazele acestei indeletniciri crescand la Belmond
Manor, dar perspectiva era ca p cum a fi aruncat
in inchisoare.
- $ i acum epi raspunzator nu numai de domeniul
familiei tale, dar p de toate proprietaple Romayne. Nu-i
de mirare c3 vrei un bun administrator sa supravegheze
totul. Din fericire, astfel de persoane pot fi angajate.
- Sau ]uate in casatorie, poate. Daniel ip arcui sprancenele. Ip place sa te ocupi de administrarea unui
domeniu?
- Da, admise ea. Mai degraba imi place sa dau ordine
p imi plac satisfacpile unei ferme bine administrate cu
oameni prosperi care sa traiasca acolo. Dar o casatorie
este mai mult decat sa muncepi bine impreuna. Se intoarse $i ip ridica mana spre fa{a lui, atingandu-i u?or
buzele cu degetele. Este p incredere. Intimitate. Pasiune.
El ii saruta buricele degetelor.
- Avem incredere unul in altul, milady?
-A m incredere ca o sa ai grija de Beth, i asta e cea
mai importanta cerinâ a mea. Ip trecu degetele prin
parul lui. Sper ca ai incredere ca am fost sincera cand
am zis ca o sa fac tot ce-mi sta in putinâ sa fiu o sope
buna p credincioasa.
-D a. O atinse pe obraz, neputand sa reziste pielii ei
catifelate.
- Intimitatea vine_ in timp p prin discupi. Ip apas^/
obrazul de mana lui. Imparpnd patul p masa, p pasiunea.
123
-Pasiunea, milady, e simple. Nemaiputand sa-i reziste, o ridica in poala lui. Moliciunea ei calda, feminina
il amep.
Pasiunea era foarte simpla.
capitolul 16
Gandirea raponala disparu cand Jessie se a$eza in
poala lui Daniel. Imbrap$area lui o incalzi aa cum nici
un $al de camir nu putea. Tacut, ip ingropa fa;a in
curbura gatului ei, cu inima bubuind. Ea ip inchise
ochii cu un oftat de uurare, simpndu-se ca o corabie
care gSsise un port sigur cand descoperi forpi p forma
corpului sau musculos de barbat. Puternic, unic prin
el insup.
-Im i place sa te pn in brafe p sa fiu imbrap$ata de
tine. Aveam nevoie de toata discupa asta raponala? $opti ea. Revenim mereu la pasiune care este mai cinstita
decat vor putea fi vreodata ni$te simple cuvinte.
El expira, rasuflarea lui calda gadilandu-i urechea.
-A ? vrea sa cred ca discupa a ajutat la crearea unei
legaturi intre noi. Te-am dorit inc5 de cand ne-am intalnit, dar casatoria cere mai mult.
Vorbele lui o facura sa ofteze u$or.
- Deci, urmeaza sa ne casatorim?
Mainile lui mangaietoare se oprira. Dupa cateva momente, el spuse pe un ton mai serios:
- Daca vrei cu adevarat s3 te marip, da. Dar chiar nu
cred ca Frederick Kelham ip poate face vreun rau, pe p
lui Beth, pe cale legala, aa ca poate ca n-ai nevoie de un
protector puternic, la urma urmei.
Infrigurata, ea ip ridica privirea p incerca sa-i vada
expresia in intuneric.
-Asta inseamna ca mai degraba nu te-ai insura cu
mine? Te-am pus intro situape imposibila in seara
asta, dar daca lasam sa treaca cateva saptamani fara
vreun anun;, dupa aceea putem spune ca am decis
124
Mary Jo Putney
ca nu suntem potrivip unul cu celalalt. Asta n-ar trebui

sa fie atat de scandalos.
-Poate ca nu suntem chiar atat de nepotrivip pe cat
am crezut. Firefte ca am aflat mai multe unul despTe
celalalt in ultima ora decat am fi facuto intr-un intreg
sezon de baluri, serate fi dejunuri venetiene1, zise el
ganditor. Tu nu eti frumusetea rasfatata care am presupus ca efti fi chiar cred ca ai incetat sa te gandesti la
mine ca la un sfant. Daca impartafim suficiente lucruri
in comun, asta n o ftiu. Cred ca o casatofie este intotdeauna triumful speranfei impotriva fricii. Dar vreau sa
m3 insor cu tine, daca eti sigura ca e bine pentru tine
?i pentru Beth.
- Sunt pe atat de sigura pe cat pot, rosti cu un tremur
in voce. Recunosc, nu m-as fi gandit niciodata sa ma
casatoresc atat de curand, daca nu erau ameninfarile lui
Frederick. Dar cunoscandu-te pe tine, nu vreau sa te
pierd, pentru c3 momentul nu e unul ideal.
-In cazul asta... Gura lui o g3si pe a ei, intima i
stapanitoare.
Jessie aproape ca uitase cat de minunata putea fi pasiunea. Acum, ca se hot5rasera sa se casatoreasca, permise
indoielilor de mai inainte sa dispara fi se lasa purtata de
valid pasiunii reciproce cu care fusesera daruifi. Buze fi
limba, atingeri fi o dorinpi fierbinte fi intensa intr-un
exuberant sarut fara sfarfit.
O pnea in poala lui cu unul din brafe in jurul spatelui pentru suspnere. Asta ii lasa cealalta mana libera
pentru a o mangaia. Mana lui aluneca sub fal pentru
a4 cuprinde un san. In timp ce ii mangaia sfarcul cu
degetul mare, ea scoase un sunet ca un tors de pisica f i
se impinse in palma lui, dorindu-fi ca straturile de mate
rial ale corsetului, ale camafutei fi ale rochiei sa dispara
ca prin farmec, pentru a se putea atinge piele de piele.
Mana lui o mangaie in jos spre abdomen, cald fi fascinant, de-a lungul foldului, ajungand sa ramana pe genunchi. Jessie ifi undui frenetic foldurile tn poala lui.
1O perrecere de dupa-amiazS care poate continua pan5 seara (n.tr./
125
Fiecare fibra din trupul ei se mi$ca, prinzand cu disperare viaâ.

Mana lui se strecura incet sub poalele rochiei $i ii
gasi genunchiul gol, degetul mare mangaindu-i interiorul coapsei. Ea gafai ?i i$i dezlipi gura de a lui pentru
a spune:
- Pe pamant. Acum! O sa fie mai bine.
Daniel inghe^S, iar ea simp cum tot trupul lui vibra
de incordare. Apoi fi lasa poalele in jos i o pntui in
imbrSpsarea lui.
- Am a$teptat atat de mult, spuse el cu o voce tremuranda. Intenponez sa astept un pat adevarat.
Amintindu-?i ocata unde se aflau, ea inghip greu $i
facu tot ce ti statu in putinpi sa-i infraneze dorinpa.
- Banuiesc ca ai dreptate, dar cat de mult trebuie s3
a^teptam?
-Suntem la Londra, aa ca o licenpi speciala va fi
u$or de obpnut.
Daniel se ridica $i ii intinse mana pentru a o ajuta sa
se ridice $i ea. ^
-Trei zile? Inainte ca prietenii no$tri sa paraseasca
Londra.
-C re d ca pot supravielui trei zile fara a lua foe,
spuse ea.
- O sa fie trei zile lungi. O ajuta sa-$i scuture fustele
?i sa-?i indrepte rochia. Trebuie sa petrec ceva timp cu
Beth, ca sa se poata obi$nui cu mine. Sa vin dimineapa
sa va iau $i sa mergem top trei cu trasura in pare?
-L u i Beth o sa-i placa asta. Vom putea decide, de
asemenea, asupra unor chestiuni de baza, cum ar fi, bunaoara, unde vom locui.
El i?i puse mana calda pe talia ei ?i o conduse spre
casa, cochiliile scoicilor trosnindu-le sub picioare.
-A sta este o problema complicata. Tu ai Kelham
Hall, eu am Belmond Manor $i cateva proprietap Rtv
mayne pe care nici nu le-am vizitat inca. Ma gandeam sa
merg la castelul Romayne cand plec din Londra pentru
126
Mary Jo Putney
ca este re$edint de familie. Ai vrea sa te gandeti la asta

ca la o calatorie de nunta?
-A r fi interesant, dar hai sa lasam pana maine toate
gandurile practice. II stranse de bra^. In seara asta, vreau
doar sa exist.
Fu necesar sa-i mai aranjeze puîn pnuta cand intrara in cas5. Din fericire, nu era nimeni in hoi. Ea ii
scutura iarba zdrobita de pe poale.
- C e bine ca amandoi suntem imbracati in negru.
Se vede mai pupn ce am fScut.
- Cred c3 majoritatea celorlalp oaspefi o sa arate in
dulgent, avand in vedere ca tocmai ne-am logodit. I$i
indoi bratul, ca ea sa i-1 poata lua.
- Probabil ca balul e pe sfarite. Sa urcam $i sa le aratam tu tU T o r ca am ajuns la o inêlegere?
Ea i$i vari mana sub braful lui.
- In special detestabilului de Frederick. Poate ca
acum o sa accepte ca e vremea s3 renunfe- Putem spera.
Tonul lui Daniel nu arata ca e convins. Nici Jessie nu
era, dar nu putea decat sa spere.
Muzicanfii atacau un vals cand ei intrara in sala de
bal. Rautados, Daniel spuse:
- S a anunfam ca am cAzut de acord, dansand acest
vals?
Primul gand al lui Jessie fu ca era in doliu. Sa danseze
ar fi fost scandalos.
Al doilea j;and fu da!
-T e rog! Imi place sa dansez, milord Romayne.
Zambind., Daniel o trase in pozipa de vals i se rotira
pe muzica. Dupa expresia de pe chipul lui, in mod clar
era vesel. Jessie il vazuse zambind $i ocazional razand,
dar seriozitatea lui fundam ental era mereu prezenta.
Nu in seara asta. Era fericit $i se vedea. O $uvRa de
par blond ii cadea pe frunte facandu-1 sa arate aproape
ca un baiepindru. Cu toate acestea, cu inaltimea si umerii sai lafi, era un barbat foarte atragStor. Pasiunea pe
care $i-o inabuîsera in gradina vibra intre ei, profunda!
si ameptoare. Doar cateva zile...
127
Daniel era un dansator sublim, cu o indemanare

nSscuta din practica, nu doar din lecpile copilariei.
Oare ii placuse sa danseze cu pierduta lui Rose, apoi
renun{ase in favoarea altor preocupari dupa moartea
ei? Parea ceva ce ar fi facut. Sfinpi nu erau indeob$te
cunoscud pentru voio?ia lor.
N ici ea nu fusese prea vesela in ultimul timp, dar in
seara asta savura magia speranpji. Se incredinta impreuna cu fiica ei in mainile unui barbat bun. Doamne, o
sa fie al treilea ei sod Ar fi trebuit sa invete nite lucruri
pana acum.
Doar primul ei mariaj fusese rezultatul inflacaratelor
declarapi de dragoste $i fusese un dezastru. Philip o invS{ase ca era mai bine sa pomeascS la drum cu simpatie,
respect $i o dorinta comuna de a se casatori. Asta va
da iubirii ansa s3 creasca. Ea $i Daniel nu erau indrSgostiti, dar se placeau $i, cu siguranâ, se simteau atra$i
unui de celalalt. Era de ajuns.
Daniel o rotea ?i o z3ri in treacat pe Lady Julia care-i
privea cu o expresie luminoasa, favorabila. Erau zambete indulgente pe majoritatea celorlalte fe{e, dar existau $i exceppi. Femeia care ii descoperise sarutandu-se
statea imbufnata. Nici urma de Frederick, ceea ce era
o u$urare.
Mariah ii facu lui Jessie un semn de aprobare pe la
spatele sotului ei. Jessie ip dadu capul pe spate i rase,
pnuta in siguranta de braêle puternice ale lui Daniel,
in timp ce luminile balului se invarteau in jurul ei. Mai
ne i$i va face griji in legatura cu schimbarile i provocarile din via{a ei. Dar in seara asta, dansa.
Frederick Kelham reu$i sa-$i stapaneasca blestemele
furioase pana cand cftêaua $i cel mai proaspat natar3u al ei intrara in casa. Fusese limpede pentru oricine
avea ochi de v3zut ca, atunci cand pretinsese ca Romayne se va insura cu ea, acesta auzea prima data despre
a$a ceva.
128
Mary Jo Putney
Cand o rrasese afara pe Jezebel*1 sa-i vorbeasca, Frederick ii urmarise, sigur ca Romayne o va denun(a. Dar
nu, prostul era tnca unul care fusese dus de nas de tertipurile catelei. Chiar se va insura cu ea. Primul lucru
pe care-1 va pune sa faca va fi sa solicite tutela plodului.
Romayne avea $i prieteni puternici. De fiecare data
cand Frederick il vedea, era cu un duce sau cu un conte. Mai piu, sora Lui era maritata cu Kirkland, cunoscut
ca un individ primejdios.
Stapanindu-$i furia, Frederick cantari ce mai auzise.
Interesant ca fusese casatorita chiar inainte de a veni in
York. Lui nu-i spusese niciodata asta. In seara asta fusese
neclara in privinfa primului ei sop Poate ca nu murise.
Poate ca doar fugise $i-l parasise pe so{ul ei legitim, ceea
ce insemna ca mariajul ei cu unchiul Philip fusese nul,
iar plodul era ilegitim.
Poate ca asta era prea mult sa spere, dar merita sa
cerceteze. Totu$i, trebuia sa $tie mai multe despre ea de
cat ca venise din Tara de Vest2. Ii spusese lui Frederick
adevaratul ei nume in York, cand ii ceruse sa se marite
cu el? Sau i asta fusese o alta minciuna? Greu de zis, dar
numele era destul de neobi?nuit, aa ca poate ii putea
da de urma. Merita sa incerce.
Cu gura stransa, Frederick parasi gradina $i se indrepta spre casa. Ar putea $i va afla mai multe despre tarfa
asta uneltitoare care se maritase cu unchiul lui. $i cand
0 va face, poate va exista un mod de a-$i recupera ce era
al lui.
Laurel a$tepta pana cand ei trei ramasera singuri in
trasura lui Kirkland, inainte de a izbucni:
- Aâdar, chiar te insori cu Lady Kelham?
Daniel statea pe bancheta de vizavi de sora lui $i de
sopjl ei, mergand cu spatele.
-Aa s-ar parea. Nu se putu abpne, pe faâ ii ap3ru
un zambet larg.
' Personaj biblic, sinonim cu femeia ticSloasa, promiscuS (n.tr.)
1Termen informal pentru zona de sud-vest a Angliei (n.tr.)
Ademenirea unui sfatit
129
- E tnfeiept, cand o cunosti de atat de pupn timp7

- De cat timp va cuno$teap tu p cu Kirkland inainte
de a va logodi? riposta el.
Kirkland rase, prinzando de mana pe sopa lui.
- Cam de patru ore, dupa cum imi amintesc eu. A$ fi
cerut-o p mai devreme, dar n-am vrut s5 par grabit.
Laurel rase impreuna cu el.
-A i dreptate. Cand cineva simte ce am simpt noi,
timpul nu se masoara la fel ca pentru toata lumea. Dragostea n-are prea multa rabdare.
Ce-ar spune romantica lui sora daca Daniel i-ar marturisi ca mariajul lui nu era unul bazat pe dragoste, a$a
cum fusese al ei? Banuia ca trebuia s3 fii foarte tanar ca
sa te indragoste^ti cu acea sinceritate p daruire totala.
Pe Rose o iubise in acest fel. Laurel p Kirkland avusesera p ei parte de acest fel de dragoste, altminteri n-ar fi
supraviepiit celor zece ani cat fusesera desparpp.
Dar asta nu era o discupe pe care voia s o poarte cu
ea. Laurel ar fi cu adevarat $ocata. Probabil ca i-ar face p
morala. Mai bine sa-i raspunda in doi peri.
- Suntem destul de in varsta ca sa tim ce vrem, aja ca
nu exista nici un motiv sa a^teptam.
Laurel nu observa ce Daniel nu spunea, dar Kirkland
li arunca o privire piezia. El observa, dar era mai pupn
probabil sa-i faca morala. Poate.
- Lady Kelham pare foarte practica, chiar daca e atat
de uimitor de frumoasa, spuse Laurel.
- Frumuseêa ei a fost mai mult o napasta decat o
binecuvantare, explica Daniel pe un ton serios. Asta
a facut-o sa fie practica.
-Erai foarte sigur ca nu vrei sa te insori cu o femeie frumoasa, spuse Laurel rautacioasa. Este raponal sa
te razgande$ti?
-C at de des m-ai v3zut pe mine sa fiu iraponal.7 intreba el amuzat.
Laurel se incrunta.
-Nu-mi pot aminti nici o ocazie, a$a pe moment.
130
Mary Jo Putney
- Un trist adevar, spuse Daniel cu un umor autocritic.

Corectitudinea filra repro? e de fapt plicticoasa. Cred c
e timpul s3 fac ceva absolut iraponal.
- C&sStoria e un joc cu o miza prea mare pentru a face
experimente cu lipsa de logics, interveni Kirkland sec.
Ai aflat mai multe despre originile lui Lady Kelham?
-Destule. Exists inc3 multe lucruri pe care nu le
$tiu, dar am acoperit punctele importante. Cel pupn
a?a spera.
- Gasesc o anumitd placere sa vSd cum ai ignorat lista
originala a cerinêlor tale pentru o sofie, spuse Laurel.
N-ai insistat pentru o femeie cu infap$are obi?nuita, a?a
ca banuiesc ca ai abandonat $i planul de a te insura cu
o administratoare de mosie.
-Nu-i adevarat. Cand sSnatatea sopilui ei s-a deteriorat, Jessie a inceput s3-l ajute cu administrarea
mo$iei. Nu numai ca are cuno$tin{e, dar ii i place aceasta munca.
-C h iar ai gSsit femeia visurilor tale! spuse Laurel cu
admirape. $i pe deasupra are i o fetipS adorabila. Cand
planuie$ti s3 te insori?
- Foarte curand. N-are nici un rost sa a$teptam,
a?a ca o sa obpn o licenpi speciala. Kirkland, o sa m3
secondezi?
-A$ fi onorat. Banuiesc c3 ai prefera o biserica,
mai degraba decat o slujba aici sau la Ashton House.
Kirkland chicoti. Amandoi locuip acum in parohia
St. George, Hanover Square, pe care s-ar putea s-o consideri ingrijorator de eleganta, dar mai sunt $i alte parohii
in apropiere.
Daniel nici macar nu se gandise inca la asta.
- O s o pun pe lista lucrurilor pe care va trebui sa le
discut maine-dimineaâ cu Jessie.
-Milton Manor ar putea fi un loc placut pentru o
lun3 de miere, spuse Laurel. Pentru ca re$edin{a lui
James e in Scopa, a cumparat conacul ca pe un refugiu
rural la indemana. E doar la o or3 d istan t de Londra.
Minunat de retras!
131
-Este o idee buna, spuse Kirkland. Amandoi ati fost

foarte ocupati in Londra. Milton Manor e linipit. Un
loc unde te pop relaxa si unde te pop bucura de compania celuilalt fara a fi deranjat.
- Inca ceva de discutat cu Jessie, se incrunta Daniel.
Se ia copilul in luna de miere? Casatoria devine din ce
in ce mai complicata!
- A? fi bucuroasa s o pn pe Beth pentru cateva zile,
dar ar trebui sa ma lupt cu Mariah si cu Julia pentru
acest privilegiu. Amandoua o iubesc la nebunie. Laurel
ip puse mana pe abdomenul in crepere. Imi place ca
bebelupl nostru o s3 aiba o veri$oara dulce pe care s o
admire.
Era o aspra aducere aminte ca o cSsatorie nu era doar
unirea a doi oameni, ci a doua familii. Daca Daniel facea o grepala insurandu-se cu o femeie care avea Inca
prea multe taine, prejudiciul ar trece dincolo de el p
de Jessie.
Ceea ce era un gand raponal. $i totup, tnca nu se
sinpea nici macar un pic raponal cand venea vorba de
Jessie Kelham.
De indata ce se inapoiara la repdinta Kirkland,

Daniel le ura noapte buna cumnatului p surorii lui p
se retrase in camera sa, dar era prea agitat ca sa poata
dormi. Dupa ce-p dadu jos vesta p lavaliera, ip turna
un pahar cu vin ro?u p se plimba prin camera sorbind
din cand in cand.
Viapi sa era pe cale de a se schimba radical. Dar cu
Jessie facand parte din ea, se gandea la viitorul sau
cu nerabdare, nu cu teama. Cea mai mare provocare va
fi sa hotarasca unde-p vor petrece cea mai mare parte
din timp, pentru c3 Jessie avea responsabilitap in Kent,
la fel cum el avea in Bristol. Fara a mai menpona castelul Romayne.
132
Mary Jo Putney
Va trebui sa infiinfeze o infirmerie sau un spital rural

in fiecare loc unde-$i petrecea mult timp. Majoritatea
ora?elor $i a satelor aveau nevoie de d otari medicale
mat bune, a$a ca asta nu ar fi doar o fapta buna, ci i o
ocazie de a avea un loc unde sa munceasca atunci
cand se afla In locul respectiv. Ideea era absurda, posibila $i revigoranta.
Dupa o ora sau doua de plimbat prin incapere i
dupa un al doilea pahar de vin ro$u, era destul de relaxat ca sa se gandeascS la culcare. Totu$i, dupa ani
in care practicase medicina, nu fu surprins cand la u$a
se auzi un ciocanit uor. O deschise $i il vazu pe Kirk
land complet imbracat.
-Laurel nu se simte bine? intreba imediat Daniel.
- E bine, dar e nevoie de un doctor de noapte, asta
daca nu e$ti prea obosit.
- Bineinêles. Daniel se intinse dupa vesta. Unde?
- Pacientul e aici in bucatSrie.
-Convenabil. Daniel renunpi la vesta $i t$i lu3 geanta
cu trusa medicals. Ce fericit sunt ca propriul meu cumnat se bazeaza pe distracpi medicale pentru a-i amuza pe
oaspepi sai. Cat de serios e?
-U n glonf in partea de sus a bratului. Nu-i pune
viapt in pericol dac5 nu se inflameaza, dar are nevoie de
tratament.
- De obicei ai oameni ran ip in bucatSrie?
-N u in mod obinuit, dar nu e nici nea$teptat.
Kirkland il conduse pe scarile din spate spre bucatarie. Camera era bine luminata $i pe plita fierbea un
ceainic. Un barbat cu par blond-deschis era prabu$it
pe un scaun langa masa curata de brad. Haina ii era
aruncata pe un alt scaun $i maneca stanga a cdmaîi
era plina de sange. Un bandaj improvizat fusese legat
in jurul bratului.
Daniel traversa repede bucStaria. Barbatul i$i ridica
privirea. Era pal id sub tenul bronzat i i se pSrea foarte
cunoscut.
- Cred ca {i-l aminte^ti pe capitanul Gordon, de$i sub
alt nume, spuse Kirkland.
133
Singurul e$ec al lui Lady Agnes era in viafS p relativ

bine, in bucataria lui Kirkland. Era posibil ca asta sa
fie cea mai interesanta zi din viapi lui Daniel, dep ar fi
preferat compania lui Jessie aceleia a lui Gordon.
-G ordon e de fapt unul din lungul t&u pr de nume,
nu-i a$a? Ip puse geanta cu instrumentarul medical pe
masa p scoase o perecbe de foarfeci ascupte. Banuiesc
ca, daca te mai vad vreodata o sa fie pe e?afod, dar m3
multumesc p cu o rana de gionp
Gordon scoase un ras spart.
-M a incred ca ip amintepi toate acele nume, Her
bert. Kirkland spune ca acum epi Romayne. Acum pop
fi virtuos la un nivel mai mare. La coala ai facut tot
posibilul sa te porp cu mine cu o rabdare crepineasca,
in vreme ce eu am facut tot posibilul sa te fac sd-p pierzi
cumpatul p sa te porp urat.
- Kirkland, am nevoie de doua vase, unul plin cu apa
calda p celalalt gol. Apoi nipe carpe sau prosoape cura
te p nipe brandy. Daniel taie cu bagare de seama bandajul improvizat. Tu nu prea ai reupt asta, Gordon, dar
erai pe-aproape. Pot sa te intreb cum de-ai ajuns aid?
-C u ceva timp in urma, am dat peste nobilul nostru
coleg de $coala, ducele de Ashton, ceea ce i-a oferit prilejul sa-p exerseze filantropia. Gordon icni cand bandajul
fu desprins de pe rana.
- Prin asta, vrea sa spuna ca Ashton 1-a facut capitanul ultimului sau vas cu aburi, Britannia, spuse sec
Kirkland, turnand apa fiarta intr-un ibric. O fapta pentru care ii sunt foarte recunoscator.
Gordon ridica din umeri, apoi se cutremura de
durere.
- $tiu cate ceva despre mapni p am oarece experienpa
in navigape. Nu e o alaturare obi?nuita de cunopinte,
a?a ca am luat in primire vasul pana cand a gasit un
capitan mai bine pregatit.
Ochii lui Kirkland sclipira amuzap.
-Ashton spunea c3 voia sa ramai, dar tu i-ai spus
ca ai prefera mai degraba s3 muncepi singur decat
134'
Mary Jo Putney
sa trebuiasca sa dai ordine unui echipaj de marinari nemernici fi de nimic.

- $ i asta, mormai Gordon cand Daniel ii taia maneca
de la cama$a.
Kirkland afeza vasele fi un mic teanc de carpe curate
pe masa, langa trusa medicala. Viteza cu care le adusese
sugera ca s-ar putea sa nu fie prima data cand bucataria
fusese folosita drept infirmerie.
Daniel spala orificiul de intrare a glonfului.
- Glonpil a trecut pe langa os, ceea ce e bine, dar e
inca in bra pi l tau, ceea ce nu e atat de bine. N-ar trebui
sa fie prea greu sad scot, dar o sa doara. E gata ceaiul ala?
O ceafca cu mult zahar fi brandy va fi de ajutor.
- Asta e cea mai buna sugestie pe care am auzit-o in
intreaga noapte. Cu mana libera, Gordon lua ceafca
aburinda pe care o pregatise Kirkland fi bau cu lacomie. Ifi stranse ochii cand Daniel il examina sa gaseasca
glonpil.
Acesta nu fu greu de gasit, in schimb fu nevoie de
cateva incercSri pentru a fi scos. Cand Daniel il lasa sa
cada cu un clinchet in vasul ce conpnea carpele insangerate, intreba pe un ton lejer:
- Cum ai ajuns aici cu un glon^ de pistol in brat?
Pentru ca ochii lui Gordon erau inchi$i, $i faâ ii era
leoarca de transpirape, raspunse Kirkland:
- Facea ceva pentru mine. Ceva ce prezinta avantajul
ca-i permite sS lucreze de unul singur, dar $i dezavantajul ca uneori e periculos.
- Am rezolvat treaba, nu-i a?a? izbucni Gordon.
-Intr-adevar ai rezolvat-o $i vei fi bine rasplatit, re
plica Kirkland. Daniel, daca ai nevoie de o investigate
discreta, Gordon e omul potrivit.
- Destul de ciudat, asta nu e ceva de care am in mod
obi$nuit nevoie. J'ine-te bine, acum o sa doara fi mai
tare. Scoase o sticla de gin din geanta lui fi incepu sa
curete cu atentie rana. Gordon tresari, dar nu scoase
nici un sunet.
In timp ce Daniel ii bandaja din nou brapjl, spuse:
135
- O sa-p fac o e$arfa. Ia-o u$urel $i schimba pansamentul o data la cateva zile.
Gordon dadu din cap infelegator.
- Mulptm, doctore. Ip raman dator.
Daniel ridica uor din umeri incepand s3-?i curefe
instrumentele.
-Nu-p face griji! Nu pn socoteala.
- Eu, da. Ochii lui Gordon sclipira ca o{elul.
- Unit din pacienpi mei platesc in gaini. Sau poate cu
un sac de cartofi sau mere, sugera amuzat Daniel.
Singurul rSspuns al lui Gordon fu sa pufneasca. Era
incovoiat ?i alb la faâ, dar una peste alta, avusese noroc.
Daca glonpjl lovea cu capva centimetri mai incolo, i-ar
fi patruns tn inima.
In timp ce Kirkland il ajuta pe Gordon s3 se ridice
In picioare, Daniel se gandi cu uimire ca acum, ca se va
tnsura cu Jessie, s-ar putea sa aiba nevoie de serviciile
unui investigator discret. Nu, poate c3 nu i-a spus totul,
dar ii dezvaluise lucrurile importante despre trecutul ei.
Cel puîn a?a credea el.
Prietenele lui Jessie erau incarnate de logodna ei cu
lordul Romayne. Ea banuia ca prietenii lui erau mai puin mulpimip de noutap.
Avea i ea propriile indoieli pe cand incerca sa adoarma, noaptea tarziu. Se pnuse la d istan t de Daniel pentru a-1 impiedica sa afle prea multe despre ea. Motivele
ei erau inca puternice i casatoria cu el o ducea spre un
teren nesigur. Dar el acceptase fragmentul de adev3r pe
care i-1 oferise i poate c& asta va fi de ajuns. Spera sa fie
a$a, pentru ca trecutul indepartat n-avea nimic de-a face
cu femeia care devenise.
Pe cand se rasucea de pe o parte pe alta, i?i spunea
ca odata cu trecerea timpului o sS devina mai apropiap.
Asta poate i-ar indulci cumvaTeacpa, dacfl inttegul adevar ar ie$i la iveala. Era prea tarziu sS se razgandeasca...
Dimineaâ sosi prea devreme. Cand Lily o aduse jos
pe Beth pentru a lua impreuna micul dejun in camerele
lui Jessie, veselia lipsita de griji a fetipd o facu pe Jessie
136
Mary Jo Putney
sa se simta batrana. i Philip avea obiceiul de a se treii

dis-de-dimineafa, ceea ce dovedea ca nici el nu era un
sot perfect.
Mancarea i un ceai tare o revigorara.
- In dimineata asta o sa mergem la o plimbare cu trasura cu Lord Romayne, spuse Jessie in timp ce intindea
gem pe o felie de paine pentru Beth. I$i aminte$ti de el
de la Gunters?
-O m ul care mi-a spart cupa de inghetata inainte de
a o termina, raspunse Beth incruntata.
- EL este $i cel care te-a salvat ca sS nu fii zdrobita
de cabrioleta aceea, ii reaminti Jessie. Si ai primit alta
inghefata de la ducesa.
- Mmm, facu Beth $i accepta felia de paine cu gem.
Jessie se gandi sS-i spuna ca urma sa se marite cu
gentlemanul in chestiune, dar se hotari sa-1 atepte totu$i pe Daniel ca sa faca front comun.
Abia terminasera micul dejun cand intra un lacheu
sa anunê c5 sosise lordul Romayne. Cu pulsul accelerat, Jessie ?terse gemul de pe obrazul fiicei sale, o ajuta
sa se imbrace cu o frumoasa pelerina noua de catifea
verde, apoi o conduse la parter.
Daniel se inclina cand cele doua intrara in micul
salon. Renunâse la negrul de doliu in favoarea unei
jachete bleumarin ?i pantalon i din piele de caprioara ?i
arata teribil de aratos.
- Lady Kelham ?i Lady Kelham, spuse el. Ce placere
sa va vad pe amandoua!
Beth chicoti. Sa fie numita Lady Kelham i se parea
inca mai mult o joaca decat realitatea. Facu o mica re
verend corecta.
- Mama a spus ca ne duci la o plimbare cu trasura?
- Intr-adevar a$a o sa fac, ji vremea e placuta. Avea darul de a-i vorbi unui copil la fel de direct ca unui adult.
Ma gandeam ca am putea merge in pare sa dam de mancare la rate.
-O h , da!
137
Daniel o tntrebfi din priviri pe Jessie dacS Beth fusese deja informata despre planurile lor. Femeia scutura
u?or din cap. Acum era momentul.
-Beth, in afara de plimbare, avem o surpriza pentru
tine, spuse Jessie. Eu ?i lordul Romayne ne vom cisatori, a?a ca o s i ai un nou tata.
Beth cSscS mica ei gura.
- Am un tata!
Daniel se las3 intr-un genunchi in fata lui Beth ca sa
nu o domine.
- Da, ?i te-a iubit foarte mult. Va fi mereu cu tine in
inima ta. O atinse u?or cu degetul pe piept. Dar cand
un tata nu poate ramane, cateodatS trimite un tata vitreg sa aiba grija de copilul lui. E o mare onoare pentru
mine ca mama ta e de acord sa ma accepte sa fiu tatal
tau vitreg.
Incruntandu-se, Beth se retrase ?i o lua pe mama ei
de mana. Gandindu-se ca era cel mai bine sa nu-i dea
timp lui Beth sa cugete, Jessie spuse:
-Acum e timpul pentru plimbare.
Beth o tinea in continuare pe Jessie de mana, privind
precauta spre Daniel. El era relaxat, neincercand sa insiste, pe cand le tinea u?a ?i le conducea afara.
Afara ii a?tepta o cabrioleta frumoasa cu un randa? in livrea cajarat in spate. O favoare din partea lui
Kirkland, banuia Jessie. Ea ?i Daniel erau noroco?i sa
aiba astfel de prieteni.
Jessie o ajuta pe Beth sa se urce; apoi Daniel o ajuta
pe Jessie. Bancheta era suficient de incapfttoare pentru
top trei, dar Beth se cocota in bratele lui Jessie, cu o
expresie circumspecta. Daniel se urea ?i el, apoi scoase
o patura din spatele banchetei.
- Soarele e minunat, dar aerul e rece, a?a ca putem
folosi patura asta.
-C a un cocon cu trei fluturi, remarca Jessie tragand
patura peste ea i fiica ei.
Beth chicoti auzind asta.
138
Mary Jo Putney
Dupa ce se aranjarS, Daniel conduse cu indemanare

cabrioleta de la Ashton House spre Hyde Park. In timp
ce treceau pe langS alte trSsuri, el intreba degajat:
- Beth, ip plac caii?
Ea se uita spre el banuitoare:
- Eu sunt Lady Kelham. DacS imi spui Beth, ar trebui
sS-p spun p eu pe numele de botez.
- Beth! o dojeni Jessie.
Cateodata fetpa ei cea depeapta era prea precoce.
Daniel rase doar.
- E corect. MS cheamS Daniel. Pop sS-mi spui aa
dacS mi se permite sS-p spun Beth.
Beth dsdu victorioasS din cap.

- O sS-p permit, Daniel.
- Mulpjmesc. Acum, despre cai...
- lubesc caii! Beth se indreptS vioaie de spate in poala lui Jessie. Vreau un ponei, dar mama nu m3 lasS. Era
o veche doleantS.
- Un ponei poate cS e prea puternic pentru tine
acum, spuse el, dar poate mai tarziu?
- Cand o sa fii mai mare p o sS mai cre$ti, Beth, spuse Jessie.

-Azi sunt mai mare p am crescut fa{S de cum eram
cand am venit in Londra, spuse Beth cu o logics de
necontestat.
- Iar maine o sS fii p mai mare, $i o sS mai cre$ti pupn, spuse Daniel calm. Mama ta va decide cand vei fi
pregStita. Ce fel de ponei p-ar plScea?
- Frumos, rosti ea cu hotSrare.

-Ti-ar plScea unul murg, a?a cum e cel frumos de
acolo? ii arStS cu biciul.
- Un roib. Beth se rSsuci din poala lui Jessie p ajunse

in spapul dintre cei doi adulp. Sau sur. Nu unul muTg.
- Primul meu ponei era roib, spuse Daniel. Era inciorSpat1 p avea o brezSturS12 pe fa^S.
-C u m il chema? intreba Beth.
1 Marcaje albe parta la genunchiul unui cal (n.tr.)
2 PatS alba pe fruntea unui cal (n.tr.)
139
- Rascal1. Era cam neastamparat, dar era un ponei pe

cinste, rosti Daniel nostalgic.
- A murk?
-D a, dar a trait inca mulp ani. Eu am crescut ?i a
devenit poneiul surorii mele.
- Mi-ar placea o sora, marturisi Beth ganditoare.
-A sta e unul dintre avantajele casatoriei mamei tale
cu mine. Daniel se uita la Jessie cu cfildura in ochi. S-ar
putea sS capep un frapor sau o surioara.
- Vreau o sora, nu un /rate!
- Nu putem alege, iubito, spuse Jessie impresionata
de cat de repede o cucerea Daniel pe fiica ei. Dar fiind cea mai mare, o sa fii stapana camerei copiilor pans
cand vei deveni o tanara domni?oara ?i o sa-i depa$e$ti
pe oricare dintre frapi sau surorile pe care le-ai avea.
Evident ca lui Beth !i placea ideea asta. Lui Jessie i-ar
fi placut sa aiba o sora. Mariah $i Julia ii demonstrasera cat de minunat era sa ai o sora. Adesea, femeilor
nu le placea de Jessie, poate pentru cS le era teama
sa nu le ademeneasca sopi. Era minunat sa se afle in
compania unor femei care erau suficient de sigure
pe ele $i pe cflsniciile lor, pentru a n o privi pe Jessie
ca pe o ameninâre.
11 iubise pe Philip i viapi lor lini$tita de la {ara,
dar acum via(a ei se deschidea in numeroase feluri.
Nu se putea hotari dac3 eramai mult emoponata sau
speriata.
capitolul 18
Intrara in Hyde Park, $i Daniel conduse de-a lungul
lacului Serpentine, cel lung ?i arcuit, care era una dintre
principalele atracpi ale parcului. Cand drumul se apropie cel mai mult de apa, opri cabrioleta i sari jos, dand
fraiele randa$ului care statea in spatele acesteia.
- Ai vrea sa zbori ca o rafa? o intreba el pe Beth.
-D a!
1Pezevenchi, pramatie (in limba englezS, in original) (n.tr.)
140 .
Mary Jo Putney
-Zboara, rafusco, zboara! O lu de mijloc $i o invarti

de doua ori, tnainte de a o lasa jos.
Fetifa chicoti de placere.
Cu Jessie, Daniel nu se grabi, privindo in ochi $i
prinzandu'i mana cu afecfiune in timp ce o ajuta s3 coboare. Ea zambi.
- Vad ca ai o buna experienfa cu piticii.
-Exercifiul. Cand un copil cade, i$i sparge capul $i
sangereaza din abundenfa, se cere un anumit tact.
Se duse in spatele cabrioletei $i scoase o mica traista de panza, apoi il lasa pe randa$ s3 plimbe caii de
colo-colo pentru a-i fine in priza.
-Acum, hai la rafe! zise el, dandu-i traista lui Beth.
Aici sunt bucafele de paine pentru ele $i pentru lebede,
daca vor trece pe-acolo.
- Mac! Beth o lua la sanatoasa cat o fineau micufele
ei picioru$e.
- Fata ta poate avea un viitor la cursele de cai, reman
ca Daniel.
Jessie rase, il lua pe Daniel de braf $i amandoi o
urmara pe Beth intr-un ritm mai liniftit.
- La un moment dat, va trebui sS-i explic conceptul
de feminitate, dar nu-mi place deloc s3-i inabu? toata
aceasta exuberant.
- Sunt sigur ca poate deveni o tanara domni$oar3 exuberanta. Chicoti. Dar nu se va petrece peste noapte.
O fata blonda cam de varsta lui Beth mergea pe malul
apei, insofita de o tanara femeie imbracata ca o bona.
Beth alerga spre fetifa $i scoase nite buc3fi de paine
din traista.
- Eu sunt Beth, Lady Kelham. Ai vrea sa m3 ajuf i s3
hranim rafele?
Fetifa blonda se lumina la faf3.
- Eu sunt Lady Lydia Hambly $i da! Cu intarziere, se
uita spre bona ei pentru a-i cere permisiunea.
- Ai voie, Lady Lydia.
Bona se a$ez3 pe o banc3 s3 priveasc3, iar fetifele vorbarefe mersera spre malul apei $i incepurd s5 fSramifeze
buc3felele de paine. Lady Lydia rupea pe rand fiecare
141
bucata de paine, pe cand Beth tindea sa rupa mai multe

deodata. Se parea ca raêle apSrura de niciunde, macanind p imbulzindu'Se.
-Amandoua fetilele au un bun simi al dreptapi, remarca Daniel. Vezi cum incearca sa se asigure ca toate
ratele primesc paine?
-Beth vrea intotdeauna sa imparta cu alp copii.
Jessie chicoti. Se pare ca ea p Lady Lydia ar putea sa lege
o prietenie pe viapi. Cred ca Beth o sa fie o minunata
sora mai mare cand va veni timpul.
Daniel Ip cobori privirea spre ea, p dintrodata ea
ip dadu seama cum vor aparea noii membri ai familiei.
Ropnd, spuse:
-Trebuia sa discutam aspectele practice in aceasta
dimineatja, nu-i a$a?
- Rale p aspecte practice, incuviinâ Daniel. In dm
pa-amiaza aceasta o s3 merg sa obpn o licenia speciala.
0 sa am nevoie de numele tau intreg p de locul naterii.
Jessie e numele tau de botez sau un diminutiv pentru
Jessica sau Jessamine sau Janet?
Jessie ofta, ceva din buna sa dispozitie risipindu-se.
- E prescurtarea de la Jezebel.
- Ei, nu mai spune! exclama Daniel ocat.
-Ti-am spus ca tata ura femeile. Jezebel, femeia cea
rea, care a incercat sa-1 abata pe evlaviosul ei sol de la
calea credinlei, spuse ea cu arnSraciune. Numele este
inscris chiar acolo, in Biblia familiei.
-Jezebel inseamna de asemenea prinlesa, zise
incet Daniel punandu-p mana peste a ei acolo unde
1 se incletase de brapil lui. Asta p se potrive$te mult
mai bine.
- Mulpjmesc. Inghip cu greu, gandindu-se ca ip dorb
se un s o lcare sa fie bland p il gasise.
- Avand in vedere sentimentele pentru tatal tau, ai fi
de acord sa te marip intro biserica sau ai prefera o ceremonie privata? intreba el. Cu o licenia speciala, putem
sa ne casatorim unde p cand dorim noi.
Ea ezita. Tatal ei o facuse sa aiba mari rezerve faia
de biserica, dar bunavoinia trebuia intoarsa. Banuia
142
Mary Jo Putney
c3 o casatorie in biserica ar conta mai mult pentru Dani

el decat pentru ea, sa nu se marite intr-una.
- Atata vreme cat tu $i prietenii tai suntep acolo, o
biserica e locul potrivit i bun pentru casatorie.
- Mulpimesc. Zambi scuzandu-se. Nu mi s-ar parea
real daca ne-am casatori intr-un salon.
Prima ei casatorie fusese intr-un salon, a doua la bi
serica. A doua fusese mult mai buna. Poate ca asta era
girul c3satoriilor la biserica.
- O sa ai nevoie de numele meu dupa casatorii, ca
?i de numele meu de fata. Nu-i placea sa dezvaluie atat
de mult din trecutul ei, nici macar lui Daniel. Dar asta
era a treia casatorie a ei cu licenpi speciala, a$a ca era
aproape experta. Numele meu intreg e Jezebel Elizabeth
Braxton Trevane Kelham. Mai bine sa p-1 scriu.
-A r fi de folos, accepta el cu diplomatic, nemenponand numarul numelor dupa casatorie. Elizabeth este
un nume de familie?
- Da, mama era Elizabeth. Nu puteam sa sufaT s3 mi
se spuna Jezebel, $i nici mama nu fusese de acord cu nu
mele acesta, a?a ca, atunci cand eram mica, m3 chemau
adesea Lisbet.
De$i avea pupne amintiri cu mama ei, cele pe care le
avea erau placute. Se intreba adesea cat de diferita i-ar fi
fost viapi daca mama ei n-ar fi murit.
-C an d m-am mutat in York, am avut nevoie de un
nume nou, a?a ca am decis sa fie Jessie, ca diminutiv de
la Jezebel.
-Su n t sigur ca mama ta s-ar fi simpt onorata sa tie
cd numele de familie este continuat, spuse el. Acum,
despre o alta tenia practica. Familia Kirkland a propus
sa folosim un conac de-al lor care se afla la doar o ora
d istan t de Londra, daca vrem sa avem o luna de miere linistita inainte de a calatori la Castelul Romayne.
That placea?
- Dupa toata agitapa de la Londra, ar fi minunat!
Se incrunta. De$i avand-o pe Beth acolo, s-ar putea sa
nu mai fie atat de lini$te.
143
- Laurel s-a oferit sa o ia la ea p spune ca atat ducesa,

cat p Lady Julia ar face bucuroase acelap lucru. Ai fi
linipita s o lap pe Beth cu una din ele? Daca nu, bineinteles ca va veni cu noi.
-N-am fost niciodata desparpte. Jessie ezita. Dep
Beth era parte din ea, un sot ar trebui sa fie la fel de im
portant, intr-un fel diferit. Insa cateva zile doar pentru
noi e un mod potrivit sa ne incepem casnicia.
Pe cand vorbea, ip dadu seama ca p ea ip dorea s3
fie doar ei doi. Nu pia cum se vor potrivi in timp, dar
avand in vedere gradul de atracpe dintre ei, luna de miere ar trebui sa fie superba.
Daniel privi spre fete care inca aruncau firimituri
de paine p sporovaiau fara incetare. O pereche de
lebede maiestuoase se alaturase multimii de pasari ppand lacome.
- Decizia ip aparpne.
-Beth e atat de prietenoasa p de sociabila ca va fi
in regula sa stea cu prietenii, spuse Jessie cu hotSrare.
Familiile Ashton p Randall intenponeaza sa paraseasca
ora?ul, dar ambele locuiesc in vest. Deoarece noi vom
calatori oricum in acea direcpe, putem so luSm pe Beth
in drum spre Castelul Romayne.
- O sa fie in regula. Zambi cu intelegere. Banuiesc
ca separarea o sa fie mai grea pentru tine decat pen
tru Beth.
Drept raspuns, ea zambi piezi?.
- Sunt sigura ca ai dreptate. Dar chiar imi place ideea
unei sSptamani de linipe doar cu tine.
- Bine, spuse el, cu o caldura intensa in ochi.
Ea rop din nou, enervata pe ea insap c3 reacpona ca
o fecioara nervoasa.
Parand ca-i citepe gandurile, Daniel murmura:
- Ro$epi atat de fermecator chiar daca nu epi o polarita nevinovata.
Cuvintele lui erau relaxate, dar ea ip dadu seama
ca 3sta era un subiect ce trebuia discutat.
-Te deranjeaza ca o sa fii al treilea sot al rneu? Asta
pare atat de excesiv din partea mea!
144
Mary Jo Putney
Daniel 151 arcui sprancenele.

-N u-m i pas& cS o sa fiu al treilea sop atata vreme cat
sunt u l t i m u l .
Ea rase, u$urat& ca nu vedea semne de gelozie. Asta

fusese cel mai mare neajuns al primului ei sot, Ivo - $i
nu dusese lipsa de neajunsuri.
- O s5 fii! M-a$ fi oprit la doi, dac3 n-ar fi existat rapuni practice.
Privirea lui se rad pupn. Poate c3 ar fi trebuit sa nu
fie atat de sincerS. Se gandea ce sa spuna, cand cu coada
ochiului z3ri un barbat care se indrepta hotSrat spre malul lacului Serpentine. Avea ceva in mana. Cand ajunse
la malul apei, aruncS un s3cule{ in apa cat de departe
putu. Un mieunat jalnic se auzi din sac, inainte de a
cSdea cu un pleoscSit in lac.
Lady Lydia ppa. Beth - Doamne, Dumnezeule, Beth
se arunca direct in apa! Stropind cu ap3 , se indrepta
spre sacul care se scufunda, cand pierdu fundul apei de
sub picioare. Brusc, Beth se trezi in apa pan 3 peste cap,
dand din maini p ppand disperatd.
Jessie gemu ingrozita, dar Daniel fa?ni de langa ea
?i se indrepta direct spre apa. Dep lacul parea liniprit,
se formase din raul Westbourne, p un curent ujor p
continuu o tragea pe Beth departe de mal.
Cand Daniel nu mai simp fundul apei, incepu sa
inoate spre Beth cu mi?c3ri puternice. O ajunse repede,
dar ea plangea p se zbatea. Spre surprinderea lui Jessie,
nu se inapoie imediat la mal, ci continua s3 inoate, cu
Beth sub un brap
Pisica din sac. O inhaâ cu o mana p i-o dadu lui
Beth care o stranse, in timp ce Daniel incepu sa inoate
inapoi spre mal, mi$candu-se mai incet pentru c3 -p putea tolosi doar un brap
Eliberata de paralizia ce o cuprinsese, Jessie alerga
spre cabrioleta p inpaca patura care fusese pusa la loc
in spatele banchetei.
- Intoarce cabrioleta, ii porunci ea randaûlui. Va trebui sa ne intoarcem imediat la reêdinfa Ashton.
145
Barbatul se supuse, iar ea alerga inapoi la malul apei

unde Daniel ie$ea cu Beth in braê. Apa firoia de pe
amandoi. Arata ca un magnific zeu al raului, puternic
$i protector. Tandrejea de pe chipul lui cand o legSna
pe Beth in braê ii franse inima.
Beth strangea sacul ud.
- P i s i c u f a ! plangea ea. O m ul ala rSu a incercat sa inece pisicuâ.
- O sa mS uit eu la ea, spuse Daniel pe tonul alinator
al unui doctor. Mai intai sS te invelim in patura.
Jessie desfacu patura din bratele ei.

- O iau eu.
Daniel o puse pe Beth in bratele lui Jessie, lua cu
tndemanare sacul ud, apoi intoarse marginile patUTii in
jurul fetiêi. In timp ce o strangea mai aproape pe fetiâ
ce tremura, Jessie i$i dadu seama cat de rece era aerul.
- Cred ca ai ingheât, ii spuse ea lui Daniel.

El ridica din umeri.
- Merge. Scoase un briceag pliant ?i taie sfoara care
strangea sacul. Inauntru era un pisoia? tarcat care arata
ca un obolan inecat.
- Pisoia$ul! Beth se intinse spre el.
- Doar o clipa. Daniel intinse pisoiul pe brapil sau
stang $i il ap3sa u$or pe spate pentru cateva secunde.
Apasat, retras. Apasat, retras. Pisoiaûl tu$i scuipand
apa i i$i salta capul uitandu-se in jur ingrozit. Apoi se
catara pe pieptul lui Daniel spre um3r cu ni$te gherufe
ca nite ace, mieunand disperat.
- Ai avut o zi grea, nu-i a$a? ii murmura el tragandu-l
de pe umarul hainei sale scumpe, acum distruse. II baga
sub haina sa-1 protejeze de vantul taios. El se cuibari mai
bine, ramanand la vedere doar micul bot dungat i mustaîle zburlite. Daniel ii mangaie capul cu un deget.
Boneta lui Beth disparuse, a?a ca Jessie siruta buclele
tide ale fiicei ei. Jessie tremura, ii dadu seama. Straduindu-se sa vorbeasca pe o voce calma, spuse:
-Beth, ai fost foarte curajoasa, dar $i foarte nesabuita. Niciodata, dar niciodata s i nu o mai rupi aa la fuga
in apa!
146
Mary Jo Putney
Beth o privi cu un zambet luminos.

- D ar ?i pisoiul, ?i eu suntem bine.
- Ai fi putut sa te ineci daca acel curent ar fi fost mai

puternic sau daca nu ar fi fost cineva prin preajma s3 te
traga afara din apa, spuse Daniel cu o voce severs. Sd nu
mai faci niciodata un lucru atat de necugetat.
Beth se uita in sus cu ochii mari, inocen{i:
-N u, Dandy, spuse ea serioasa. Pot sa-1 pastrez pe
Smoky?
Sprancenele lui se arcuirS.
- Dandy?
-D e la Daniel Daddy1, explica ea intinzandu-$i mainile pentru pisoi.
Daniel i$i dadu seama amuzat cS era manipulat de un
adevSrat maestru, dar scoase pisoiul din haina, tl mangaie pupn sa se asigure ca se calmase, apoi il puse in
mainile nerabdatoare ale lui Beth.
-Tine-1 bine pe Smoky cu mana pe dedesubt pentru
sprijin, ii ceru el.
Era evident cfi Daniel vazuse ca separarea copilului
de pisoi ar fi atat nemiloasa, cat ?i imposibila. Mai ales
ca pisoiul tocmai fusese botezat.
-Trebuie sS vS incalzim $i sa va hranim pe amandoi,
spuse Jessie. Bietul pisoi pare mort de foame.
- Poate sa ia bucSple de paine. Lady Lydia se apropiase $i ea ?i scoase solemn o mana de firimituri de paine
din traistuâ.
- E foarte frumos din partea ta, spuse Daniel punand
firimiturile in palmS $i pnandu-le in faâ lui Smoky.
Pisoiul se arunca lacom asupra lor. Poate ca nu de bunavoie era mancator de paine, dar acum se mulpimea
cu ce avea.
O voce ezitanta spuse:
- Domnule? Lady Lydia mi-a cerut sa va aduc invelitoarea noastra din trasura. Era bona care avea in mana
o patura de lana verde-inchis.
1 Joe de cuvinte intraductibil.
engleza (n.tr.)
D ad d y
InseamnS tfltic in limba
147
-Mulprmesc. Daniel despSturi invelitoarea $i $i-o

puse peste umeri. Amandoua suntep foarte amabile.
Unde sa returnez patura mai tarziu?
- Reêdinta Hambly, domnule. Pe Mount Street.
Strada nu era departe de re$edinpi Ashton.
- Poate c a tu ? i Beth o sa v5 putep juca impreuna in
viitor, spuse Jessie. V-ar placea?
Amandoua fetifele strigara in cor:
-D a!
Daniel ii dadu bonei cartea sa de vizita. Familia Hambly pleca, de asemenea, din Londra in scurt timp, dar
vor urma i alte sezoane.
-Acum, ca am rezolvat toate problemele, e vremea
s-o pornim spre casa, anunpi Daniel. La revedere!
In vreme ce se indreptau spre cabrioleta care ii a$tepta, Jessie spuse:
- 'JTi-ai stricat hainele.
Daniel ridica din umeri.
-I-am spus lui Kirkland ca incercarile lui de a ma
face sa arat elegant sunt sortite eecului. Vrei s-o iau eu
pe Beth? Probabil c3 e grea.
Intr-adevar era. La patru ani, mergand pe cinci, Beth
era destul de plinuâ. Din fericire, pisoiul nu contribuia
prea mult la plusul de greutate. Jessie fu fericita sa io
dea pe fiica ei lui Daniel.
Simêau amandoi ca sunt ca o familie. Jessie i$i dorea
sa poata crede c3 viitorul va continua tot atat de lipsit
de necazuri.
capitolul 19
Biserica St. George din Hanover Square era impresionanta. Era relativ noua, avea mai pupn de o suta
de ani vechime $i avea un portic mare, sprijinit de $ase
coloane masive. Daniel nu era sigur daca era destinat
sa celebreze gloria divina sau bogatul cartier Mayfair pe
care-1 servea.
148
Mary ]o Putney
Pe cand grupul din partea mirelui cobora din trasura,

Kirkland observa:
- Eti gata s-o iei la fuga.
Laurel il batu pe bra{ pe Daniel.
-Sunt doar nervi. La urma urmei, e o zi importanta.
O zi in care urma sa se insoare cu o femeie pe care o
cunoscuse abia cu cateva saptamani in urma.
- Cand voi doi v-ap casatorit, erap pe deplin siguri.
A$ vrea sa fiu ?i eu la fel.
- E u$or sa fii sigur cand e$ti tanar i n-ai v3zut inca
numeroasele feluri in care lucrurile pot merge prost,
spuse Laurel sec. De vreme ce tu e?ti mai in varsta i mai
inpdept, e$ti mai c o n se n t de posibilitap $i de riscuri.
- Dar e$ti $i mai bine pregatit s3 te ocupi de orice probleme ar aparea. Kirkland ii arunca lui Daniel o privire
scrutatoare. Daca ai indoieli in legatura cu casStoria cu
Lady Kelham, nu e prea tarziu sa te razgande$ti.
Nm!
-Vreau sd ma insor cu ea, spuse Daniel scurt. Ma
intreb daca nu cumva ea s-a razgandit.
Se spunea ca a doua casatorie era triumful speranêi
asupra experienpp. Atunci a treia casatorie ce era oare?
- Se pare ca nu s-a razgandit, spuse Laurel. Vad doua
trasuri ale familiei Ashton acolo, ceea ce inseamna ca
grupul miresei a sosit.
Daniel incerca sa nu-$i arate ujurarea. Avand in vedere nesiguranpi reciproca, cu u$urinpi s-ar fi putut decide
ca nu era inca pregatita de o noua casatorie.
Interiorul era in acelai timp simplu $i marep cu mai
multe coloane ?i un tavan boltit inalt. Destul de intimidant pentru simplii muritori. Vazand-o pe Laurel ca se
uita in sus spre galeria dinspre apus, unde se afla orga $i
organistul, Daniel intreba:
- pi doreti sS fii tu cea care canta la orga?
Ea chicoti.
-A m fost tentata, dar vreau sa vad nunta singurului
meu frate, mai degraba decat s3 stau in biserica intoarsa
cu spatele.
149
In vreme ce ea se alatura micului grup de oaspe{i din

primele $iruri de band, Daniel i Kirkland i$i ocupara
pozipile in faâ altarului. Se aflau acolo peste douazeci
de prieteni ai lor. Din partea lui, majoritatea erau vechi
colegi de $coala i soîile lor.
Chiar $i Gordon venise, aratand destul de respectabil in strana din spatele bisericii. Probabil ca Daniel
ar fi trebuit sa-1 roage sa fie cavalerul lui de onoare, deoarece pozitia trebuia sS ii fie acordatS unui burlac, ?i
Gordon era singurul vechi prieten prezent la ceremonie
care nu era insurat. Dar Kirkland era cel mai apropiat
prieten al lui, $i probabil ca Gordon ar fi fost ingrozit sa
fie atat de expus.
Ceva mai in spate, era un grup de femei pe care nu
le cuno$tea, dar bftnuia ca se aflau acolo pentru ca le
placeau nunfile. Deoarece biserica era deschisa pentru
toata lumea, majoritatea parohiilor aveau membri care
luau parte regulat la nunp pentru a admira imbracamintea i florile $i a specula asupra $anselor la o cSsatorie
fericita. Aceasta anume nunta nascuse multe discupi,
a$a ca nu era de mirare sa vada straini.
-Stai linitit, murmura Kirkland. O sa fie aici in
curand.
, *v
-Inca nu-i prea tarziu pentru ea sa fuga, murmura
Daniel sec.
Muzica se schimba si alaiul de nunta intra in naos.
O Beth care radia deschidea drumul strangand in mana
un buchet de flori. Se zvonise ca voia sa-1 aduca pe
Smoky, ?i doar poruncile ferme din partea mamei ei o
impiedicasera.
Lady Julia $i ducesa de Ashton se numarau printre
participant. Amandoua erau femei atractive. De fapt,
ducesa era considerata una dintre cele mai mari frumusep din inalta societate. Cil toate astea, paleau in fa(a
lui Jessie care venea la brapjl ducelui de Ashton. Purta
un mic buchet de trandafiri albi $i, fara indoiala, era cea
mai frumoasa femeie din Anglia, posibil chiar din lume.
Inima lui Daniel trepida de uimire.
150
Mary ]o Pu tney
Purta o rochie elegants de un gri porumbel, o culoare considerata de semidoliu. Culoarea se potrivea
cu pielea ei alba $i o facea sa arate ireal de frumoasa.
Parul ei negru $i lucios era strans in sus $i fixat cu o cununa de fieri $i un voal alb de dantela cadea spre spate
pans la tivul rochiei.
Privirile li se intalnira in timp ce inainta spre el.
Ochii ei limpezi exprimau atat nelini^te, cat $i hotarare.
Dovada ca aveau lucruri in comun.
Apoi ajunse langa el. Aproape a lui.
Ceremonia ii apSru ca in ceaps, poate pentru ca
Daniel cununase el insu$i multe cupluri. Singurul ele
ment neobisnuit era schimbul de inele. Jessie ii spusese
ca atat Mariah, cat ?i Julia le daduserS soplor lor inele $i
ii placea ideea, dac3 pe el nu-1 deranja. Nu-1 deranjase;
parea corect. DacS ea era a lui, atunci i el era al ei.
In timpul acestor zile de pregatiri, fusesera atat de
nefiresc de politico^ unul cu celslalt, aproape ca ni$te
straini, ceea ce de fapt erau in multe privinfe. El se intreba cat va dura asta.
Pe o voce tunStoare, vicarul intonS:
- Va declar sot i sope!
Se infaptuise. Erau cSsatorip fsra cale de intoarcere.
El risufla u$urat i ii ridica mana spre buze pentru a o
sSruta, spunand in soaptS:
- Ip mulpimesc ca te-ai mSritat cu mine, milady.
Zambetul ei de rSspuns era tremurat.
-Milord, spuse ea cu respect.
Muzica se schimba intr-un mar$ vesel. Jessie il lu5 de
brat $* se indreptarS spre iepre. El banuia ca radia ca un
nebun. Aceasta casatorie putea fi cea mai mare gre$eala
a viepi lui, dar nu-i p3sa.
Acum ca zarurile fusesera aruncate, Jessie era relaxata i zambitoare. Oaspepi arStau de parca ar fi vrut sa
aplaude $i doar solemnitatea locului ii impiedica. DacS
?ansele de succes ale unei casnicii ar putea fi judecate
dupa simpatia familiei $i a prietenilor, Daniel $i Jessie
ar trai fericip pana la adanci batranep.
151
Langa uS, una dintre persoanele care asistaserS la

ceremonie se ridicase din strana p se holba la Jessie. Ip
pnea o mana la guri p parea pe punctul de a izbucni
In lacrimi.
Cand Jessie o vazu, se opri inlemnita pe alee, strangand brapjl lui Daniel ca intr-o menghina.
- Femeia aceea, spuse cu vocea gatuita. Acolo!
Daniel ip pnu respirapa. Femeia purta un voal pe
cap, dar chiar p a?a ar3ta ca sora mai mare a lui Jessie,
cu aceeap frapanta structura osoasa p ace lap par negru.
Doar ochii ei caprui erau diferip. Asemanarea era atat
de pronunâta ca trebuiau sa fie mrudite.
Pe chip ii aparu o expresie ingrozita cand ip dadu seama ca le atrasese atenpa. Se intoarse numaidecat p se
indrepta spre uple bisericii cu o graba necuviincioasa.
Fuga ii fu oprita de Gordon care se micase repede pe
langa strane sa-i blocheze drumul spre u3.
- O prietena a familiei? intreba el binevoitor.
Ea mormai o sudalma p incerca sa se furijeze spre
lateral, dar Gordon o prinse de incheietura mainii.
- Cu siguranpl ca dorip sa le transmitep urarile Domniei voastre fericitei perechi, doamna.
Daniel p Jessie ajunsera langa Gordon p femeia misterioasa, iar ceilalp oaspep ii urmara pe alee.
Capituland, femeia se intoarse cu fata spre ei. Pupn mai
scunda p mai plina decat Jessie p cu cateva fire carunte
in parul de culoarea abanosului, era inca surprinzator
de atragatoare.
Jessie ip zdrobi buchefelul din mana libera. Atarnand
de braûl lui Daniel ca p cum era singurul mod de a se
pne in picioare, opti cu o indurerata voce de copil:
- Mama?
capitolul 20
Oaspepi incepusera sa se inghesuie in spatele lui
Daniel p Jessie. Aceasta era mama ei? Cu mireasa aratand palida p gata sa lepne, Daniel spuse:
152
Mary Jo Putney
- Doamna, suntep invitata la masa de nunta de la

reêdinfa Ashton. Putep merge in trasura noastra.
Se uita spre Gordon. Sper ca vii 51 tu.
Ochii lui Gordon licarira amuzap.
-N-a? pierde asta pentru nimic in lume. O luS de
bra{ pe femeia mai in varsta care nu se imporrivi $i o
insop la trSsura cu patru cai albi a mirilor, care urma sa-i
duca pe Daniel $i pe Jessie la re$edinta Ashton.
Dupa ce o ajuta sa se urce in trasura, Gordon spuse
$optind:
-Banuiesc ca nu pot sa vin ?i eu cu voi! Promite sa
fie interesant.
-Ia-p gandul, spuse Daniel prietene?te, ajutando
pe Jessie sa se suie in trasura. Ne vedem la reêdinta
Ashton. Se uita spre vizitiu. Sa mergi incet, te rog!
-A m infeles, milord. Vizitiul zambi cu inêlegere.
Cand Daniel se urea in trasura, il vazu pe Kirkland
?i pe Ashton discutand cu ceilalp oaspep cu o lejeritate care sugera ca nu se intamplase nimic neobi$nuit.
Cu siguranpi ca erau la fel de curiop ca $i Gordon, dar
se putea bizui pe ei ca vor calma spiritele.
Acum era timpul sa afle ce dracu se petrecea.
Jessie nu se putea opri sa nu se uite la femeia care
statea vizavi de ea cu spatele la sensul de mers. Femeia ii daduse voalul pe spate $i se uita la Jessie cu aceea$i intensitate. Era bine imbracata, intro rochie sobra
de culoare bleumarin $i arata bine hranita i ingrijita.
Nu se putea nega asemanarea dintre ele, dar nu arata
suficient de in varsta pentru a fi mama lui Jessie. O veri$oara necu noscuta sau poate o matu$a?
Dupa ce trasura se puse in mi$care, Daniel spuse
calm:
- Banuiesc ca $tip, eu sunt Romayne. Numele dumneavoastra este...?
Femeia ezita.
-Su n t cunoscuta sub numele de Jane Lester, spuse
ea. Doamna Lester.
153
Jessie observS ca femeia spusese ca era cunoscuta

sub numele de Jane Lester, nu ca acesta era de fapt numele ei.
-Pe mama mea o chema Elizabeth, spuse Jessie cu
incordare In glas. E moarta.
-Asta p-a spus diavolul ala batran? Jane Lester ip
scutura capul. Am fost botezata Elizabeth Jane Shelby,
iar cand eram fetiâ mi se spunea Lizzie Jane. Tatal tau
credea ca asta era nedemn, aa ca imi spunea intotdeauna Elizabeth. Dupa cum vezi, sunt foarte vie. Se apleca
in fapa, cu ochii in lacrimi. Micupi mea Jessie, ofta ea,
dupa top anii Stia!
Jessie se simfea {eapSna ca o scandura.
- Dar mama mea e moarta! Eti prea tanara sa fii ea.
-Aveam doar $aisprezece ani cand te-ai nascut tu, p
femeile din familia noastra se menpn bine, explica Jane.
Dar sunt mama ta.
Daniel lua mana stanga a lui Jessie in mana lui mare
p calda.
-C red ca mai bine ne-ap spune intreaga poveste,
doamna Lester. De la inceput.
- In cazul asta, va trebui sa vorbesc repede pentru cS e
un drum scurt, spuse Jane iute. De unde vrep sa incep?
-D e unde epi? intreba Jessie. Daca epi cu adevarat mama mea, unde e familia mea? Vocea i se sparse.
Ai venit de niciunde p apoi ai murit. Nu piu nimic despre tine!
Vazand cat de suparata era Jessie, Daniel o stranse
de mana, intreband:
- Cand cineva ip spune povestea viepi, se obi$nuiepe
sa se inceapa de la locul naperii.
Jane le arunca amandurora o privire directa.
- Dumneavoastra suntep genul care dorepe adevarul gol-golup nu-i a$a? Prea bine, dep unele p3rp nu
sunt placute.
In timp ce se gandea, femeia ip dadu la o parte din
ochi o $uvpa neagra de par. Beth facea adesea exact acelap gest.
154
Mary Jo Putney
- M-am nascut in Londra. Mama mea era in corul

unei companii de opera. Canta, dansa $i distra domnii.
Zambi ironic. Daca $tia cine era tatal meu, n-a spus niciodata, a$a ca exists o limits in legatura cu ce pot sa-p
spun despre trecutul meu, Jessie. Totu$i, mi-a spus ca
era un gentleman, daca are vreo importanfS.
Jessie inghip cu greutate. Era posibil ca teatrul sa fie
o motenire de familie? Acolo alergase $i ea cand fusese
deznadajduita.
- DacS asta e adevarat, cum de 1-ai cunoscut pe tatal
meu? El disprepiie$te teatrul.
- intr-adevar, aa e. Am crescut in spatele scenei, ajutand pe unde puteam. Reparand costume, curafand, orice era nevoie. Nu eram o dansatoare suficient de buna
ca sa lucrez in corul operei. Aveam doar cincisprezece
ani cand mama a murit i eram ingrozita in legatura cu
ce s-ar putea intampla cu mine.
Cand tacu, Daniel spuse:
- Femeile cu inf5{i$area dumitale pot g3si de obicei
un mod de a supravie{ui.
Ea se uita furioasa spre el.
- Nu voiam sa devin tarfa, dar se pSrea cS trebuia sa
accept oferta de a deveni amanta unui barbat bogat.
Atunci a apSrut reverendul Cassius Braxton.
Tatal lui Jessie. Ea intreba:
- Ce facea el la opera?
- Voia sa ne convingS cat de imoral era, spuse Jane
sec. Ca sS aprofundeze chestiunea, trebuia sa le vada
pe fete de aproape, in costumele lor minuscule, a$a cS
a venit in foaierul arti^tilor. M-a vazut servind drept cameristS pentru cantarepi de opera. Deoarece eram imbracata cum se cuvine, a decis ca eram o fata nevinovata
care avea nevoie sa fie salvata.
- A$a erap? intreba Daniel.
- Depinde ce infelegi prin nevinovape. Un bepv m-a
prins in spatele scenei cand aveam paisprezece ani i
nu i-am putut scapa. Braxton nu m-a iertat niciodata
cS nu fusesem fecioarS. Gura i se stramba. A pretins ca
voia sa-mi mantuiasca sufletul, dar ce voia cu adevarat
155
era sa-mi ridice fustele i s& se culce cu mine. Dupa ce

1-am refuzat de cateva ori, mi-a cerut s5 ma marit cu el.
- De ce naiba at acceptat un bSrbat atat de ingrozitor?
izbucni Jessie. Ura femeile ?i placerea i pe oricine nu
era nefericit!
Jane ofta.
- Pe atunci nu era atat de rau. Foarte arStos, in primul rand. Dar, pe deasupra, voia o casatorie. Va putep
imagina cat de bine suna asta pentru o fata ca mine?
Un copil din flori pe care-1 ajtepta o viaâ de^ saracie ?i
ru$ine? El era educat, cu relapi $i avea bani. invafasem
cum sa vorbesc corect ascultand in foaierul arti$tilor,
a$a ca, dupa ce ne-am casStorit $i m-a dus la Pulham,
m3 prezenta drept o orfana nascuta intr-o familie
bine situata.
-Probabil ca v-a fost greu sa plecap din Londra
intr-un sat, remarca Daniel.
-Crez ca vrai sa glume$ti, scumpete, rosti Jane cu un
intension at accent cockney1. Revenind la engleza corec
ta, continua: Dar eram dispusa sa ma plictisesc pentru
a avea suficienta mancare, o casa frumoasa i haine.
N-a fost a?a de rau sa locuiesc in Pulham. Nu trebuia sa
m3 feresc de bepvi pe coridoare dosnice. Cateva hoa^te
batrane m-au criticat pentru ca eram prea tanara ?i fru
moasa pentru a fi nevasta de vicar, dar mi-am jucat rolul destul de bine, astfel incat majoritatea enoriailor
erau amabili.
Jessie nu se mai indoia ca Jane era mama ei. Nici un
impostor nu putea cunoa$te atat de multe despre gospodaria Braxton.
- Probabil ca m-am nSscut foarte devreme, daca aveai
doar $aisprezece ani.
Jane dadu din cap, i fata i se relaxa.
- A$a a fost $i, odata ce te-am avut, Jessie, totul a capatat un sens. Ip aminte?ti de plimbarile noastre prin gradinS? Sau cand te jucai imbracandu-te in hainele mele?
Faâ lui Jessie se incorda.
1Modul in care vorbe$te clasa muncitoare a Londrei, in special locuitorii din East End. un cartier din estul capitalei (n.tr.).
156
Mary Jo Putney
- Imi amintesc, $opti ea. $i apoi ai plecat, iar tata mi-a

spus ca ai murit. Mi-a aratat un mormant proaspat sapat
p mi-a spus c3 era al t3u. Nu mult dupa aceea, a dato
afara pe dadaca mea p ne-am mutat in parohia Chillingham p n-am mai vorbit niciodata despre tine.
- Pentru ca erai a$a de mica, putea s3-p arate orice
mormant, spuse Daniel.
Jessie plansese p a?ezase flori pe pamantul sapat. Spera ca oricine ar fi fost acolo, sa nu fi fost deranjat de
florile puse din motive false.
-C um ai ajuns s3-l pSrasepi pe tata?
-N u 1-am parasit pe Braxton,. El m-a alungat, opti
cu amaradune Jane. A spus c3 sunt o tarfa mar?ava care
incearca s3-l ispiteascS sa cada in pacatul de moarte.
Jessie se incrunta.
- Ce voia sa spuna cu asta?
- Avea ni$te idei ciudate ca sopil p sopa trebuiau sa
stea separap duminica sau de sarbatorile religioase sau
cand femeia are ciclu. Dar nu se putea pne departe de
mine p pretindea c3 e vina mea! Jane se uitS spre Daniel.
Se spune ca e$ti vicar. Crezi in astfel de prostii?
- Nu, dar cunosc barbap care cred. Sa doreasca o femeie inseamna s3 admita c3 ea are putere asupra lui,
rSspunse Daniel. Astfel de barbap disprepiiesc femeile
pentru c3 se tem de acea putere.
Jane dadu viguros din cap.
- A$a era Braxton. Nu rezista dorinêi, apoi urla $i ma
batea pentru c3 1-am sedus. Crizele lui de furie elevenisera din ce in ce mai rele pan3 cand intr-o noapte m-a
alungat cu biciul din vicariat p a amenintat ca m3 ucide
dac3 m3 mai vede vreodata.
Jessie ip duse mana la gura.
-Avea un caracter oribil, spuse ea optind. Era
ingrozitor.
-Im i doream atat de mult s3 te iau cu mine, Jessie,
dar el pnea casa inchisa p pazita. $i mie imi era atat
de frica de el. Vocea lui jane tremura. M-am refugiat
la o prietena in sat. Mi-a dat ni$te haine p destui bani
sa ajung la Londra. Cand am ajuns acolo, am falsificat
157
referinfe pentru a obpne o slujba de insoptoare la o

doamna din Richmond.
-Sun t surprins c5 ai putut obpne a?a o slujba, spuse
Daniel. Multe femei ar considera ca o tanara atractiva
in casa aduce necazuri.
Jane ranji, aratand foarte tanara.
-D e obicei, e adevarat, dar acea doamna, doamna
Lester, era vaduva unui negustor prosper $i voia o femeie tanara care sad ispiteasca pe fiul ei s-o lase mai moale
cu munca $i sa se insoare. Dupa ce a hotarat ca eram
suficient de rafinata, m-a adus in calea fiului ei. Acum
este soacra mea $i e foarte mulpimita ca i-a gasit o sope
fiului ei.
$i doamna Braxton a devenit doamna Lester. Era o
femeie rezistenta care facuse ce era necesar pentru a supraviepii. Jessie facuse la fel. De fapt, existau ni$te asemanari ciudate Intre vieple lor.
-Acum ma crezi, Jessie? Jane zambi sarcastic. Pot sa-p
spun despre un semn din na?tere pe care-1 ai $i pe care
n-ar trebui sa-1 vada nimeni in afarS de sopil tau ?i poate
chiar nici el. Mi se parea ca arata ca o inimioara. Tu erai
inimioara mea.
Jessie nu tia despre ce vorbea Jane, dar existau parp
din corpul ei pe care nu le vazuse niciodata.
- De ce 1-ai lasat pe tata sa ma boteze Jezebel?
-M-am gandit ca era un nume frumos, chiar marep
spuse Jane, scuzandu-se. Pe atunci nu studiasem Biblia,
aa cS nu $tiam ca Jezebel era o femeie rea. Asta a fost un
fel de gluma a lui Braxton, ce pore! Pentru un moment,
ie$i la iveala o parte mai ascunsa, mai dura a ei. Acea
parte ii permisese sa supraviepjiasca unor imprejurari
aspre.
Jessie inchise ochii, coplepta de trecutul ei. Simêa
un ciudat amestec de u$urare $i regrete din cauza unei
probleme nerezolvate. Cateodata visa sa se intoarca acasa la tatal ei i sa-1 confrunte cu furia ei $i gre?elile lui.
- Aâdar, tatal meu e mort, iar mama e in viaâ.
-C red ca este mort, dar nu $tiu sigur, admise stanjenita Jane.
158
Mary Jo Putney
Privirea Iui Daniel deveni tSioasa.

- Deci, aî Incheiat o casatorie bigama.
-Braxton urla c3 nu sunt nevasta lui! spuse Jane sfidatoare. DacS nu eram nevasta lui, nici el nu era sotul
meu, ce zicep?
- Foarte pragmatic, murmura Daniel.
Jane se incrunta.
- $i credep c3 o sa ard in iad. Poate ca a?a e, dar ?tiu
ca am fost in iadul de pe pamant.
- Dumnezeu hotarape dreptatea eternfi, nu eu, spuse
Daniel cu voce linipita. Dar daca domnul Braxton e in
viata p afla ca v-ap recasatorit, o sa fie o catastrofa.
-N-o sa afle niciodata, spuse ferm Jane. I-am spus
doamnei Lester ca sunt vaduva, atunci cand m-a angajat. Nici George al meu n-a pint niciodata altceva.
-C u m o sa-i explici lui despre Jane, acum ca ai
gasit-or intreba Daniel.
Jane se foi stanjenita pe bancheta.
- George e un om cumsecade, dar e obpnuit sa faca
lucrurile corect p a$a cum se cuvine. Nu i-ar placea sa-mi
cunoasca trecutul i ap fi nechibzuit sa-i spunep. Daca
ma da afara, va trebui sa vin sa locuiesc cu fiica mea cea
mai mare, a$a cS mai bine sa nu jtie nimic despre asta,
ce zicep.7
-N u e datoria mea sa va urmaresc soûl p sa-i spun
ca sopa lui are un trecut complicat, spuse Daniel. I-ap
dat lui Jessie puterea p darzenia p pentru asta trebuie sS
va adresez mulpjmiri. Dar ce fel de relape putep avea cu
fiica dumneavoastra daca sopil nu pie de ea?
Jane arata p mai stanjenita.
- Pot s-o vizitez din cand in cand cand suntep in ora?.
Nu va trebui niciodata sa afle.
Daniel stranse mana lui Jessie.
-A sta suna a restricpe p e nesatisfacator.
Jessie i-o stranse p ea pe a lui, bucuroasa ca accepta
atat de bine istoria mizerabilei ei familii, dar repnuse
altceva din ce spusese Jane.
-A i spus ca sunt fiica ta cea mai mare. Mai ai alp
copii?
Ademetiirea unui sfant
159
- Oh, da, spuse Jane cu mandrie. Doi baiep, doua

fete, cea mai mica abia a Tnvfttat sa mearga singura. Daruri de la Dumnezeu, afa ca eu cred ca nva iertat.
Fu inca un mare foe pentru Jessie. Patru frap f i surori
vitrege. Era prea stupefiata sa ftie ce simêa in legatura
cu asta.
- Mi-ar placea sa-i cunosc intro zi.
- Nu! Jane ifi scutura cu putere capul. George ar fi
manios daca ar afla ca am p nut secreta existenâ unei
fiice. Sunt bucuroasa ca efti bine, dar acum ca am vorbit, vad c3 nu-i loc pentru tine in viaâ mea de zi cu zi.
Jessie se holba la ea focata fi furioasa.
-Atunci de ce nu nvai lasat pur fi simplu in pace?
Cum nvai gasit? De ce ai venit la nunta mea?
-Te-am vazut la cumparaturi pe Bond Street cu alte
doua femei fi am ftiut ca trebuie sa fii fata mea. Tu efti
singura dintre copiii mei care imi seamana atat de mult.
Am aflat cine erai. Au fost multe discupi cand ai acceptat oferta lui Romayne. Voiam sa te vad pe tine fi pe minunata mea nepoata afa ca am venit la biserica. Oricine
poate merge la biserica, spuse Jane aparandu-se. M-af fi
strecurat afara dup3 ceremonie, daca prietenul acela al
tau nu m-ar fi incolpt! N-ai fi ftiut niciodata.
Jessie o fixa cu privirea pe femeia care-i daduse viata.
- Poate ca ar fi fost mai bine daca n-af fi stiut.
Jane ifi stranse buzele.
- Poate ca afa e, dar acum e prea tarziu. Se uita afara pe geam. Oprefte trasura. Am ajuns la refedinâ
Ashton, afa ca trebuie sa cobor aici.
In tacere, Daniel ii facu semn vizitiului, fi trasura se
opri huruind. Jane se apleca in fa 0 fi ii atinse mana
lui Jessie.
-S a fii fericita, scumpetea mea! Ifi trase voalul pe
faâ, deschise Ufa fi cobori, apoi incepu sa mearga cu
un pas grabit.
Jessie privi lung dupa ea.
- Nu am halucinapi, nu-i afa? Asta chiar s-a intamplat
cu adevarat?
160
Mary Jo Putney
Daniel inchise u$a, apoi ii ficu semn vizitiului sa intre pe purple reêdintei Ashton.
- intr-adevar, s-a intamplat. O lua pe dupS umeri
ca so aline. DacS nu vrei sa stai la masa de nunta, pot
sa le spun oaspeplor no$tri ca nu te simp bine. Prea
multa agitatie.
Ea ip ingropa fapi in umarul lui p incerca sa se stapaneasca p sa nu mai tremure.
-A r fi foarte ciudat sa lipsesc de la propria masa de
nunti, zise incet. O sa fiu bine. La urma urmei, invapse
destul de bine cum sa joace un rol.
- O sa plecam spre Milton Manor destul de repede,
spuse el. Toata lumea va presupune ca pie motivul.
Ea rase pupn la spusele lui.
- Pana atunci, ar trebui sa-mi revin dupa $ocul intalnirii cu mama. Dar acum m3 intreb daca tata a murit
sau e in viapi. Scurtul ei moment de frivolitate disparu.
Am facut tot ce ana putut sS nu m3 gandesc la el de cand
am fiigit de acasa. Imi pare r3u, Daniel! TrecutuI meu e
chiar mai ciudat decat am crezut.
El zambi cu caldura p o atinse pe obraz cu incheieturile degetelor.
- Viaâ nu va fi niciodata plictisitoare cu tine, draga mea.
Jessie ip rezema obrazul de mana lui, gandindu-se cat
de norocoasa fusese sa gaseasca un barbat ca Daniel.
Acum era treaba ei sa se asigure ca n o s9 regrete c3 se
insurase cu ea.
capitolul 21
Masa de nunta fu minunata, la fel ca toate evenimentele ce aveau loc la repdinpi Ashton. Mancarea buna
p bauturile au fost urmate de toasturi, glume p buna
dispozipe genera la. Beth lua parte la sarbatorire, caram
du-1 dupa ea pe pisoiul Smoky intron co$ garnisit cu
funde. Pisica nu pdrea c3 se distreaza prea tare, dar era
161
potolita de bucaêle de mancare $i de ocazia de a smotoci fundele.

Daniel fu impresionat de eleganpi cu care Jessie statea in mijlocul atenfiei generale, in ciuda faptului ca
abia i$i intalnise mama pe care o credea moarta. Dar
cand se ridica $i anunâ ca vor pleca, v3zu recuno$tinta
in ochii ei.
Jessie o imbrap$a pe Beth de bun-ramas, spunandu-i:
- O sa venim sa te luam in curand de la Ralston
Abbey, vrabiuô. Sa te porp frumos cu ducesa!
-A$a o sa fac, spuse Beth voioasa. i Smoky o sa se
poarte frumos!
Mariah chicoti i ii mangaie buclele lui Beth.
- O sa ne distram bine. Nu-i nevoie sa va grabip so
luap inapoi.
Jessie le imbrap$a pe Mariah, pe Julia $i pe Laurel,
in vreme ce Daniel dadea mana cu prietenii lui $i t$i
imbrap$a sora.
- Sa fii fericit, Daniel, ii opti Laurel! La fel cum suntern $i noi.
$i el ii zambi, nedorind ca ea s3-$i dea seama ca aceasta c5satorie se cladea pe o fundape mult prea ubreda.
- O sa incerc, dar vflzandu-va pe tine $i pe Kirkland
impreuna, nu sunt sigur ca e posibil.
Ea zambi sarcastic.
- Poate ca nu, dar sa incerci.
Jessie il lua pe Daniel de brat
ie$ira intro vuiet
de urari de bine. In timp ce se facea comoda in trasura luxoasa care urma sa-i duca la Milton Manor,
Jessie spuse:
- Ai avut dreptate. Beth e mai pupn suparata de desparprea noastra decat sunt eu!
Daniel rase, a$ezandu-se la stanga ei.
- E o tanSra domni$oar5 foarte adaptabila. Daniel
observase ca asta era o trasatura a familiei lui Jessie.
Ghemul de nelinpte interioarS incepu sa se destrame. In sfarpt era singur cu superba lui mireasa. Sa-i spuna oare ca-1 imputernicise pe Gordon sa cerceteze daca
pastorul Cassius Braxton murise sau era in viaâ?
162
Mary Jo Pu ttiey
Nu, asta putea sS apepte pans cand apSreau rezultate. Nu voia ca Jessie s3-p faca p alte griji in ziua nunpi.
Sau in noaptea nunpi.
In timp ce trSsura ieea pe porp leganandu-se lin,
Jessie se relaxa pe bancheta capitonata cu un oftat
de u$urare.
-Mulnimesc ca ne-ai scos de acolo la momentul
potrivit. Imi consumasem aproape toate resursele de
amabilitate.
Daniel zambi.
- Inca erai fermecatoare, dar ziua nunpi a fost neobi$nuit de obositoare pentru tine. Este momentul sa
te relaxezi.
- Sa ma marit a fost u$or in comparape cu intalnirea
cu mama mea cea moarta p bigamS. Jessie incerca sa nu
se arate afectata, dar banuia ca nu-i reu$ea. Nu piu ce sa
cred despre ea. Dar daca a fi fost in locul ei, nu mi-a?
fi abandonat niciodata copilul. Pana p gandul de a o parasi pe Beth o facea sa se simta rau.
- Nu, tu ai fi gasit o modalitate de a-p lua fiica inapoi, incuviin 0 Daniel. Chiar dacS ar fi trebuit sa dai
foe parohiei pentru a o lua. DaT mama ta a fost intro
situape dificila, far3 posibilitap. Alegerile ei s-au nascut
din disperare.
-T u e?ti mai bun decat mine, spuse incet Jessie. Nu
te contrazic, dar inima imi plange pentru c3 m-a abandonat, a facut un mariaj in afara legii p alp copii, a?a
ca eu... eu nu mai contez. inchise ochii ca sa-$i ascunda
durerea. M-a cautat doar ca sa decida ca n-am loc in
viafa ei.
Daniel ii lua incet mana, caldura lui linipitoare
cuprinzand-o.
-Ii e frica sd nu piarda ce are. Ceea ce s-ar putea,
dac3 George Lester afla ca sopa lui e bigama, iar copiii
sunt nelegitimi. Dar daca Braxton e mort p acea teama
e inlaturata, o sa fie dispusa sa te vada din nou.
Jessie ofta.
- Azi p-a satisfacut curiozitatea, p asta-i de ajuns.
Ademenirea urtui sfdnt
163
- Daca intro zi o si avem copii, o s-o iubepi mai

pupn pe Beth?
Jessie se holba la el.
- Nu fi absurd! Beth mi-a capigat inima de cand s-a
nascut. Asta nu se va schimba daca o sft am alp copii.
El nu raspunse, dar sprancenele i se arcuira intrebatoare. Ea zambi stramb:
-inêleg ce spui. Dar mama s-a descurcat fara mine
timp de douazeci de ani.
-N u pentru ca a vrut. i sa n o uip pe Beth. Cum
poate o bunica sa-i reziste? Zambi. Eu cu siguranâ ca
nu pot.
Gandul la Beth era linipitor.
-C h iar ca pii sa-p croiepi drum spre inima unei
mame.
-$ i tu epi in inima mamei tale. Pun pariu pe orice
suma ca a plans ani in pr pentru ca te-a pierdut. Acum,
ca te-a gasit, are nevoie de timp sa se gandeasca la cel
mai bun mod in care sa te includa in via{a ei, spuse Da
niel. Sa explice existenfa unui sot in viata unui barbat
care crede ca sunt casatorip in mod legal ar fi imposibil, dar daca tatal tau e mort, cu siguranâ ca poate sa
vina cu o poveste care sa explice cum de p-a pierdut
primul nascut.
Jessie reflecta, recunoscatoare ca ii distrasese atenpa.
-A sta e uor, de fapt. Primul ei sot a naurit cand ea
era aproape sa nasca. Tulburata, a nascut mai devreme
p aproape c3 a murit de febra lauziei. In momentul
cand p-a revenit, copilul disparuse p soacra ei i-a spus
cu tristete ca bebelu$ul murise pentru c3 femeia tradatoare voia copilul numai pentru ea. A$a ca Jane a plecat,
vSduva p gandindu-se ca nu mai are copilul, p in cele
din urma a gasit de lucru la doamna Lester cea batrana
p de aici George pie restul povepii.
Daniel clipi.
- Epi foarte buna la asta.
Jessie facu o grimasa.
-S a mint, vrei sa zici? Am invatat inca de pe genunchii tatei. Mi-era atat de frica de el ca intotdeauna
164
Mary ]o Putney
ii ascundeam adevarul pentru c3 nu $tiam ce o sa-1 facS

s5 ia foe de manie. Adevarul era prea fragil p prepos
pentru a risca. Cu Philip am invafat c& puteam spune
adevarul p nu riscarn sa fiu lovita p acum prefer onestitatea ori de cate ori e posibil. Dar instinctul de a ocoli
adevarul din rafiuni de siguranfa e inca prezent.
- Draga fata! spuse el incet. Ai avut de indurat inca p
mai multe decat mi-am dat eu seama.
Infelegerea din ochii lui era deopotriva emoponanta
p enervanta. Nimeni nu o mai infelesese atat de bine,
nici chiar Philip care avusese un suflet prea bland pen
tru a deslup tenebrele.
Ip coborl privirea p ip scoase manciple, incercand
sa se linipeasca. Asta era ziua nuntii ei, si nu era cinstit
faf3 de Daniel sa se planga de trecutul ei._
-A m inceput sa am mai mult noroc. Ip mulpjmesc
c5 te-ai insurat cu mine, Daniel.
-$ i eu Tp mu 1pimesc ca te-ai maritat cu mine. Zambi din tot sufletul. In sfarpt putem fi impreuna intro
deplina onorabilitate.
Ea il studie pe proaspatul ei sop Era puternic p stapan pe sine, iar calmul sau facuse ca intalnirea cu mama
ei sa nu se transforme intr-un dezastru.
In seara asta vor imparp acelap pat. Gandul era ameptor, dar surprinzator de intimidant. Gandindu-se ca
trebuia sa recunoasca asta, spuse:
- Abia apept s3 fim in sfarpt impreuna, dar ar fi mai
simplu daca eram o fecioara tematoare de $aptesprezece
ani. A$a a? avea o scuza daca nu voi reup sa te satisfac
in noaptea nunpi.
-Jessie! Se uita linipit la ea. La fel ca Roma, nici o
casatorie nu se cladepe intro zi. Va fi nevoie de timp
sa invatam cum sa ne satisfacem reciproc cel mai bine,
dar exista o indiscutabila atraepe p amandoi suntem
oameni maturi p sensibili. Vom izbuti.
Se privira pierdup in ochi, p restul lumii disparu.
Incepand cu ziua de azi, Daniel era oficial cel mai im
portant barbat din via fa ei. $i indiferent cate indoieli
165
personale ar putea avea fiecare in parte, in cuplu erau

legap de o puternicS dorinâ.
Pe masura ce se cercetau, atmosfera din trasura

deveni tot mai incarcata. Fara sa-i dezlipeasca privirea
de a lui, ea i?i ridica mana i trase perdelele de la fereastra din partea ei. El facu la fel cu cele din partea
lui, intunecand trasura spre un clarobscur misterios.
Cu trasaturile lui puternice, p3rea un personaj mitic, ca
un zeu grec.
Ea spera ca o va saruta, in schimb el ii desfacu atent
agrafele de la coroniâ de flori de pe cap.
-C and te-am vazut prima data, m-am gandit ca erai
cea mai frumoasa femeie pe care am vazut-o vreodata.
Elibera coronita de pe voalul care-i ajungea pan3 aproape de calcaie i o puse pe locul din fata. Acum $tiu c3
e$ti cea mai frumoasa femeie din lu me. Stralucitoare
i fascinant5.
Vorbele lui erau seducatoare, daT ea spuse nesigura:
- E placut sa se creada despre tine ca e$ti frumoasa,
dar sper ca asta nu e tot, pentru ca frumusetea pale?te.
Mainile lui Daniel se lini$tira $i ii studie fata pe indelete, inainte de a raspunde:
- E$ti destul de frumoasa ca sa-i faci pe barbati sa se
opreasca pe strada. Am vazut asta eu insumi, spuse
el alegandu-$i fiecare cuvant cu grija. Dar am cunoscut $i alte femei frumoase. Ducesa de Ashton e aidoma unui inger zambitor pogorat pe pamant, cu toate
astea nu m-a emotionat a$a ca tine. Ai forta, vulnerabilitatea i intelepciunea care vin din experiente dure. Fara
aceste lucruri, ai fi doar frumoasa, la fel cum $i o statuie
e frumoasa. O femeie care s3 fie admirata $i uitatS. Tu,
Jezebel Elizabeth Braxton Trevane Kelham Herbert, e?ti
de neuitat.
Ea i$i mu?c3 buza, pe punctul de a izbucni in
lacrimi.
- Ji-am cerut s-mi dai pufin curaj, i tu mi-ai daruit
tot curajul din lume. Multumesc, Daniel. Nu voi uita
niciodata cuvintele tale.
Zambetul lui de raspuns era sfios.
166
Mary Jo Putney
-A sta e bine pentru ca nu sunt a?a de sigur ca o sa

pot sa fiu la fel de elocvent. Dar cand e mai potrivit
decat in ziua nunpi noastre? Se reintoarse la parul ei,
scopindu-i agrafele cu o delicata precizie.
Avea maini abile, puternice, de chirurg, se gandea
ea distrata, pe cand el ii elibera pftrul din coafura de
ceremonie. Fiecare agrafa elibera o bucla grea de p9r negru care-i cadea pe umeri, sporind starea de intimitate
dintre ei.
-A m vrut sa-p vad parul desfacut inca de cand
ne-am cunoscut. E ca o matase salbatica, murmura el
dezmierdand bland buclele ce-i cadeau pe piept. Chiar
$i prin straturile de (esaturi $i corset, acea u?oarS atingere ii facu sfarcul sa se intareasca.
Dupa ce scoase $i ultima agrafa, el incepu sa-i maseze
u$or pielea caputui cu buricele degetelor. Lui Jessie ii
venea sa toarca precum o pisica.
- Ce senzape minuruitd! Nu $tiam ca pielea capului
imi poate oferi atata placere.
- Majoritatea partilor corpulu i se desfata la atingere, i avem o intreaga saptamand s3 descoperim locurile preferate ale fiec9ruia din noi. Lecpi de anatomie
aplicata. El demonstra urmarindu-i curba urechii cu
degetul. Senzafia era atat de delicioasa ca i se chircira
degetele de la picioare.
- Splendid de academic mai suna, spuse ea cu o voce
guturala. Mi-au placut intotdeauna lucrurile noi.
Se lSsa pe el, mangaindu-i spatele puternic pe sub
haina. Respirapa i se accelera $i se foi agitata in loc.
- Cat mai avem pana la Milton Manor?
- Pupn mai mult de o ora, mi s-a spus. Din nefericire,
mam ajuns nici m3car la jumatatea drumului. Se apleca
?i linse locul unde se intalneau gatul ?i umarul ei.
O dorinâ fierbinte o fulgerS pan9 in pantece.
- E timp destul pentru ni?te sarutari a$a cum trebuie.
I$i ridica faâ i ii gasi buzele. Ravnise la un sarut, ?i in
schimb declan$ase un incendiu.
-Jessie! Daniel ii raspunse cu o grabntca ?i lacoma
voluptate. Doamne, Dumnezeule, Jessie!
167
PanS atunci, fusese bland in atingere ?i cercetare, dar

destul cu asta. In timp ce el l$i pierdu complet controlul, ea tnêlese ci aceasta dorinpi salbatica existase intotdeauna in el, un curent puternic ce clocotea sub calmul
lui de suprafapi. Simtise intotdeauna aceasta intensitate; facea parte din farmecul lui. Acum, el era scanteia
careo facea sa se aprinda.
Cu un braf o pnea aproape de el, iar cu cealalta mana
o mangaia pe tot corpul, framantand i aducand la o
pasionala viaâ fiecare fibra a trupului ei. De la umar
la piept, trecand peste coaste, rotunjindu-se peste $old,
mangaindu-i piciorul spre genunchi. Ii trase in sus poalele i palma lui calda se strecura in sus peste ciorapii de
matase, spre interiorul sensibil al coapsei ei.
Ea scoase un geamat care se transforma intr-un ppat
inabupt cand degetele lui cercetatoare ii atinsera pentru
prima data cutele secrete, umede. Senzapile erau aproape insuportabil de excitante $i picioarele ei se desfacura
pentru a-i permite sa o atinga mai adanc, din ce in ce
mai adanc.
Se agaâ de spatele lui cu o forpi disperata. l$i dorea
sS se topeasca in el, sa se cufunde in el. Dorea ca el sa
se cufunde in ea. Mana ei dreapta se duse in jos spre
erecpa lui salbatica ce se lupta sa se elibereze din hainele
de ceremonie.
Jessie il stranse facandu-1 sa geama, sunetul grav inlaturandu-i ultimele farame de stapanire de sine. Mult
prea nerabdatoare sa-i desfaca $lipil, trase de {esatura.
Aêle se rupsera $i nasturii sarird, zornaind pe podeaua trasurii.
Mana ei dornica se inchise peste forpi matasoasa a
camii masculine infierbantate. El tresari sub mana ei $i
gemu din nou, de parca s-ar fi sufocat.
Fara sa mai poata gandi, se ridica grabita de pe locul
ei $i i$i arunca piciorul drept peste el, prinzandu-1 de
umeri pentru echilibru, pe cand il incaleca. Apoi se lasa
in jos, folosindu-p o mana pentru a-i ghida pe amandoi.
Se unira intro singura mi$care lina. Zavor ?i cheie, barbat $i femeie, perfect impreunap.
168
Mary Jo Putney
Jessie scanci, dand glas dorintei senzuale pe cand o

patrundea. Daniel gemu $i o lipi cu putere de el in timp
ce-$i impingea in sus oldurile. Ea tremura necontrolat,
mi$candu-se pe el iar i iar, pana cand ii gasi eliberarea.
El o patrunse inca o data, apoi rSmase nemicat, cu rasuflarea intretaiata.
Erau atat de straits unip, incat ea nu putea deslup
bataile pulsului ei de ale lui. Se simpea jupuita, atat de
dureros de vie, ca abia daca putea suporta,
Obrazul ii ramase lipit de al lui. II simp chinuindu-se
sa respire p apoi sesiza mi$carea maxilarului cand mur
murs cu tristeê:
- Irni propusesem sa a?tept un pat.
Hohotul ei de ras o ajuta sa revina la realitate.
Se aflau intro trasurS, cu casStoria consumata mai curand decat intenponasera.
-C e l pupn acum suntem in legalitate. So{ i sope,
chiar dacS nu ne-arn culcat propriu-zis intr-un pat.
Imbrap$area lui se relaxa.
-Sper ca ne asteapta un pat la capatul acestei calatorii cu trasura. Probabil ca aproape am ajuns la Milton
Manor.
- Banuiesc. Ofta mulpimita, cuibarindu-se in brafele lui. Ai spus ca va fi nevoie de timp pentru a invSpi
sa ne satisfacem reciproc, dar vad ca n-a fost nevoie de
nici un fel de rimp.
- Te satisfac, Jessie?
Spre surprinderea ei, simp o nota de nesiguranâ in
vocea lui. Poate ca n-avea experienta sa se imperecheze
in trasuri. Ei bine, nici ea, dar luand in considerare ceea
ce tocmai se intamplase, era gata sa includa asta ca o
perm anent a viepi lor amoroase.
- Intr-adevar, ai facuto. S a r putea s3 nu mS mai pot
mi$ca niciodata. A trecut atata timp... murmura plina
de mulpimire.
- Atata timp? intreba el.
Unele intimitap erau prea personale pentru a fi impartapte, dar ea nu vazu nimic rSu in a explica.
Ademenirea unui sfcint
169
- Philip era cu aproape cincizeci de ani mai in varstS

decat mine. Anumite cercuri au fost scandalizate cand
ne-am cSsatorit. Dar noi chiar tineam unul la altul i,
pentru el, a fost o a doua prim&vara a viepi. Avusese un
mariaj lung i fericit $i $tia cum sa satisfaca o femeie.
A fost multS afecpune in relatia noastra.
- O binecuvantare pentru voi amandoi i una care v-a
adus-o pe Beth, spuse incet Daniel.
-C e a mai mare binecuvantare a viepi mele. Ofta.
Dar el era mult prea batran fata de mine. Afectiunea
n-a disparut, insa primSvara da.
- Un lucru placut in legatura cu anotimpurile e ca ele
se repeta mereu $i mereu. O mangaie pe spate. $i toate
anotimpurile sunt frumoase In felul lor.
Ea zambi in sinea ei in vreme ce ochii i se inchideau. In curand va trebui sa se mite $i vor trebui saî
aranjeze imbracamintea ?i sa incerce sa arate mai puîn
destrabalat.
Apoi, se puteau instala la Milton Manor pentru o
saptdmana $i sarbatori un nou anotimp al vieîi lor.
capitolul 22
Milton Manor era o cladire echilibrat proporponata
in stil palladian1, $i cu cat trasura se apropia mai mult
de aleea strajuita de copaci, cu atat Jessie admira mai
mult constructia.
-C e casa frumoasa! spuse ea cand trasura se opri
sub portic. $i gradinile arata superb. Ma mir c3 familia
Kirkland nu locuiete aici in permanenfa.
-Kirkland trebuie mai mereu sa fie in Londra, dar
amandurora le place pacea ?i lini^tea rurala. Pentru c3
domeniul s3u principal e in Scotia, a cumparat acest
loc ca un refugiu la indemana, explica Daniel ajutand-o
sa coboare din trasura. N-am mai fost pe aici, dar sora
1Stil arhitectural european inspirat de creapile arhitectului Venetian
Andrea Palladio (sec. al XVl-lea), bazat pe formele clasice ale templului Gteciei $i al Romei Antice (n.tr.)
170
>
Mary Jo Putney
mea mi-a spus c J e o bijuterie, avand p toate utilitatile

moderne.
Jessie !l lua de bra{ p incepura s3 urce scSrile.
- Perfect pentru o lunS de miere. Sunt pregatita sa
ma relaxez.
Daniel ii oferi un zambet intim, iar ea $tiu c3 se gandea la acel pat pe care in sfarpt vor ajunge s3-l imparts.
Ceea ce s-ar putea sa nu fie relaxant, dar cu siguranta va
fi inviorator.
Fura intampinap de catre un majordom tandr, dar
respectabil care se inclina in fa{a lor cand intrarS in
casa. Foaierul inalt pe doua etaje era decorat in nuance
odihnitoare de crem p albastru-deschis p avea o scarS
somptuoasa care ducea la etaj.
- Lord Romayne, Lady Romayne. Bun venit la Milton
Manor! Eu sunt Martin. Nu reacpona mai mult decat
cu un clipit la vederea infapârii lor cam in dezordine.
Eu p restul personalului vom fi fericip sa va oferim tot
ce dorip.
- O baie, sp use Jessie imediat.
- $ i eu a? dori una, adauga Daniel. i apoi o cina
u?oarS. Mancarea de la masa de nunta a fost foarte
buna, dar nu m-am atins aproape de nimic. Am fost
prea ocupat s3 discut cu oaspepi.
-$ i eu la fel. Jessie chicoti. Ar fi trebuit s3-l rugSm pe
majordomul de la re?edinfa Ashton sa ne puna un co$
cu mancare.
Martin reup s3 ip manifeste dezaprobarea farS s3 -p
mipe un mu$chi.
- Sunt sigur ca vep g3si mancarea de la Milton Ma
nor acceptabila.
- Nu m3 indoiesc, spuse Daniel impaduitor. Sunt si
gur c3 pivnipi de vinuri e de asemenea extraordinara.
Imbunat, Martin spuse:
- Lord Kirkland are un gust excelent la vinuri p bauturi spirtoase. Permitep-mi sa va conduc acum in camerele dumneavoastra pentru a vS putea primeni.
- Sper s3 nu adorm in baie, spuse Jessie in timp ce
urcau scarile somptuoase. A fost o zi obositoare.
171
-A$a e. i inca nu s-a terminat, mutm uri Daniel

provocator.
Camerele lor erau tot superbe, ca p restul casei, cu
buchete str&lucitoare de flori de toamnfl. In salonul spapos, Martin spuse:
-Lady Romayne, camera dumneavoastra de imbrfl
oat e la dreapta. Lord Romayne, a dumneavoastra e la
stanga. In fiecare e cate o cada p apa calda se aduce
direct. Sunap daca avep nevoie de altceva. Cu inca o
plecaciune, pleca.
Jessie ip arunca o privire in vestiarul ei.
-Toate bagajele mele au ap3rut aici ca prin farmec,
p ce cada mare p splendida! E si un foe aprins in ?emineu sfl incalzeasca incaperea. Evident cfl erau pregatip
pentru noi.
-Probabil ca personalul se plictiseste, de vreme ce
Kirkland nu sta aici tot timpul, a$a ca saluta ocazia de
a fi ocupap.
Daniel se uita in camera sa.
-Inca o cada mare p un foe. $i o masa cu bauturi.
Ai p tu una?
-D a, e o mas3 cu stick p pahare. Niciodata in viapi
mea n-am fost atat de rflsfflpnfl!
Daniel rase.
- Laurel s-a scuzat ca inca n-au instalat cflzi de baie
zidite, dar astea mi se par foarte bune. Ea p cu mine am
mancat deseori in buctarie la Bristol. Deoarece majoritatea servitorilor nopri erau inca ucenici, rezultatele
erau cateodatS ciudate. Milton Manor este evident la
infllpmea standardelor lui Kirkland.
-A bia apept sa vad dormitorul. Jessie traversa salo
nul p deschise uple duble expunand dormitorul invecinat. Sfinte Dumnezeule! Asta e cel mai mare pat pe care
1-am vazut vreodata, spuse ea, uimita de patul masiv.
Baldachinul p cuvertura erau din brotart auriu cu ro$u
burgund. Potrivit pentru capete incoronate.
Daniel veni langa ea.
- Impresionant! Ip trecu o mana calda pe braûl ei.
Sa-1 incercam?
172
Mary Jo Putney
Ea rase ?i se uita peste umar.

-Tentant, dar chiar vreau s3 fac o baie i sa mananc cina!
O batu apreciativ peste fund.
- Atunci, pe mai tarziu.
Cand Jessie se intoarse in camera ei de toaleta, servitorii umpleau cada, intrand pe o u$3 care dadea in
coridor. O camerista vesela facu o reverenâ.
- Eu sunt Elsa, milady, $i voi avea grija de dumneavoastra pe durata $ederii aici. Ce parfum ap dori sS va
pun in apa de baie? Arata spre o colecpe de sticluê.
Bineinêles ca Jessie trebuia s3 le miroasa pe fiecare
in parte. Miresmele erau minunate. Se intreba dac3 fusesera amestecate de Lady Kiri Mackensie, sopa unui alt
fost elev de la Academia Westerfield i o talentata parfumiera. Cu greu, Jessie se hotari asupra unei arome de
trandafiri, dep se puteau simp p alte miresme subtile.
-A p primit un cadou, ii spuse Elsa in timp ce ii desfacea preturile de la rochie. Mi-am permis sa-1 scot i sa-1
ag3f in dulap. Avea p un bilet ataat. Ii dadu lui Jessie
o bucata de hartie impaturita al c3rei sigiliu de ceara
purta blazonul casei Ashton.
Jessie rupse sigiliul p citi:
Dragd Jessie,
Deji ai spus ca vei continua soi porti un semidoliu
in public, eu $i Julia ne-am gandit ca ai dori sd ai ceva
delicios de decadent cu care sd te imbraci pentru Da
niel. Sperdm ca amandoi sd va bucurafi!
Mariah
Cand ip ridica privirea, Elsa deschise solemn u$a dulapului spapos. Pe un umera? era un neglijeu extrava
gant din satin stacojiu. Un $al cu model bogat stacojiu
cu negru atarna langS el, iar dedesubt se aflau niste pantofiori grapop din piele de vipd cu broderie stacojie.
- Ah, Doamne! Jessie icni p se apropie sa se uite mai
bine. Neglijeul era conceput pentru budoar, cu fuste lejere i o trena in spate. Corsajul avea preturile in faâ,
173
a$a ca femeia putea sS se imbrace fara ajutor - bfirbatul putea sa-1 dea jos cu aceeaî uûrinta. Un $iret discret
pe ISnga rascroiala gatului facea posibila ajustarea marimii decolteului de la decent la a cadea de pe umeri.
-A sta e noua moda din Londra? intreba Elsa cu o
voce ?optita. N-am mai vazut asa un neglijeu!
-N ici eu. E destinat pentru seducpe, nu pentru
o aparipe In public. Jessie mangaie satinul greu care foni senzual sub palma ei. Nu sunt sigura ca voi indrazni
sad port!
- Roul asta va arata splendid cu parul dumneavoastra negru, milady. Elsa zambi cu pretenie. $i carui proaspat sol nu bar placea sa-$i vada mireasa in a$a ceva?
Elsa avea dreptate. Casatoria fusese deja consumata
In trasura, a?a ca de ce sa nu poarte ceva impresionant
de pacatos pentru adevarata noapte a nunpi?
- Atunci, o sad port la cina.
Elsa dadu din cap aprobator $i turna uleiul de baie
roz in cada. Jessie i$i dezbraca halatul de bumbac $i se
cufunda in apa inmiresmata, cu un pahar de sherry in
mana. Se simêa minunat de decadenta. Daca tatal ei ar
putea s-o vada acum, ar muri de infarct.
Se stramba Inspre paharul de sherry. Vizita $ocanta
a mamei o facuse sa-i aminteasca de fatal ei, iar ea nu
voia sa se gandeasca la nici unul din ei. Seara asta era
pentru ea si Daniel $i nimeni altcineva.
Daniel. l$i inchise ochii $i se rezema de peretele cazii amintindu-$i de impreunarea nebuna ?i sublima din
trasura. Ce o fi gandit oare? Rase incet in sinea ei. Era
evident ce gandea.
in seara asta puteau s-o ia cat de incet voiau, apoi sa
adoarma unul in bratele celuilalt ?i la trezire s-o faca din
nou. Nu-i de mirare c3 voiajul de nunta era numit luna
de miere.
imbujorata de la baie $i cu parul strans intr-un coc
elegant ce se putea u$or revarsa pe umeri, Jessie se imbraca cu noul i extravagantul ei neglijeu. $ireturile erau
din satin negru cu perle ovale prinse la capete. Stranse
174
Mary ]o Putney
suficient ?ireturile astfel incat sa-i contureze o siluetS de

clepsidra, ceea ce era u$or, deoarece fusta cu volane $i
coTsajul lejer contribuiau la aceastS forma. Dar nu stranse $ireturile intr-atat incat sa nu-i permits sa mSnance.
Fusese o zi lungS i ii era foame, voia sa rnSnance, nu
doar sa ciuguleasca delicat. Poate doar pe Daniel.
I$i lasa un decolteu relativ decent pentru ca trebuia

sa pastreze cateva surprize de descoperit pentru proaspStul ei sop Intorcandu-se, i$i verifies infap$area in oglinda inalta. ArSta ca o tarfa de pirat sau ca o curtezana
foarte costisitoare.
In spatele ei, Elsa spuse pe o voce $optit3:
-Suntep superba, milady! Ap dori alul? Coridoarele
se vor rSci la diderea noppi.
$alul i-ar feri $i pe servitori sa facS infarct la vederea ei.
- Da, te rog.
I?i puse $alul pe umeri. In afarS de scanteierea luminoasS a cerceilor de aur, era toata doar stacojiu p negru.
Perfect pentru o femeie imorala.
- Lord Romayne a coborat deja? Cand Elsa dadu din
cap, Jessie spuse: Atunci am ocazia unica de a-mi face o
intrare mareapi. Mulpimesc, Elsa.
Fusta era perfect proporponata, mai scurta in fa$
pentru a-i expune papucii negri p ciorapii negri $i ca sa
poata pa$i cu uurinpi, in vreme ce partea mai lunga din
spate o urma fofnind discret. FremStand de nerabdare,
merse in capStul scSrilor $i strigS:
- Daniel?
El iep din sufragerie p se uita in sus. Zambind rdutacios, ea incepu s3 coboare treptele sprijinindu-se cu o
mana de balustrada ca sa nu se impiedice p sa cada
in chip lipsit de romantism la picioarele proaspStului
ei sop
Aproape ca ajunsese jos cand ip dadu seama ca Da
niel parea uluit, nu fascinat. Se opri, cu mana incle$tat3
de balustrada p simpndu-se ca o idioata.
Era vicar, pentru numele lui Dumnezeu! Cum de putuse uita asta? Tdrfa! Vocea furioasa a tatalui ei ii rSsuna
175
in minte. E$ti o tarfa pacatoasa la fel ca mama ta!

0 ruine dezgustatoare! O sa arzi pe vecie in iad!
- Arat ca desfranata Babilonului, opti ea umila. Imi
pare atat de rSu. O sa ma schimb in ceva mai respectabil. Se rasuci pe calcaie $i se impiedica in trena lunga.
Pentru o clipa inspSimantatoare se vazu cazand.
Daniel fu numaidecat langa ea cu o mana dupa talia
ei $i cu cealalta pnandu-se de balustrada.
-Doamne, Dumnezeule, nici sa nu gande$ti la a$a
ceva! exclama el. Exam doar uluit. Ori de cate ori ma
gandesc ca nici o femeie nu poate fi vreodatS mai frumoasd, apari tu i eti i mai frumoasa, i mintea mi se
oprete in loc.
Vocea ei era nesigura.
- Credeam ca te uip ingrozit.
-U luit in sensul bun al cuvantului. O saruta pe tarnpla. Sper mult s3 ma pot obi$nui cu frumuseêa ta sau
voi fi inutil pentru tot restul viepi. Cobori la parter ?i
ii oferi mana sa o ajute sa coboare ultimele trepte ca
$i cum ar fi fost facuta din sticla.
Era imposibil sa puna la indoiala sinceritatea din vocea lui, dar inca era cu nervii incordap la maximum.
-Neglijeul e un cadou de la Mariah i Julia $i pare
foarte limpede care este menirea lui, explica ea scuzandu-se. Ar fi trebuit sa-1 pastrez pana cand te vei mai plictisi de mine.
-Nu-mi pot imagina ca asta s-ar putea intampla
vreodata. Unul langa altul, intrara in sufragerie unde
personalul se straduise sa creeze o cina cu desSvarpre
romantica. Un foe trosnea incet, lumanarile straluceau placut i aranjamentele florale umpleau aerul cu
miresme subtile. Cele douS tacamuri de pe masa erau
aranjate in unghi drept $i destul de apropiate pentru ca
mirii sa se poata atinge.
- Pot deja sa vad ca viapa norrhala va parea jalnic de
plictisitoare, odata ce ne vom intoarce la ea, spuse Jessie
in timp ce Daniel ii tragea scaunul sa se a$eze.
- Inca nici nu ne-am dat seama ce $i unde va fi aceasta viaâ normala, spuse Daniel a$ezandu-se. Dar nu sunt
176
Mary Jo Putney
facut pentru o via {a farS munca. Va trebui sa construiesc cateva spitale pentru a m3 pne ocupat.
- Glume$ti? Banuiesc c3 nu, spuse ea curioasa.
Conversapa se opri cand Martin $i lacheul intrara cu
platourile de mancare. O varietate de feluri fura aezate
pe masa la indemana, impreuna cu stick de vin rou i
alb. Majordomul spuse:
-V a putem oferi un serviciu traditional, dar Lady
Kirkland s-a gandit ca poate v-ar placea sa va serviti singuri in intimitate.
-Sora mea ma cunoape bine. Daniel turna pupn
vin alb in paharul sau p tl gustd. Ridica din sprancene.
La fel p cumnatul meu. Cred ca ne vom descurca singuri. Turna vin pentru Jessie.
-Sunati daca mai dorip ceva, milady, milord. Servitorii se retrasera, lasandu-i intro binecuvantata
singuratate.
Raspunzand intrebarii lui Jessie de mai devreme,
Daniel spuse:
-S a infiintez noi spitale nu-i o gluma. Precedentul
Lord Romayne era un speculator financiar avizat $i talentat $i a lasat o avere substantiate. Acum eu am ptecuta
sarcina s3 decid cum sa o cheltuiesc. Am pus bazele unei
infirmerii ?i a unui dispensar la Casa Zion din Londra $i
mi-ar placea sa infiintez spitale rurale in satele unde am
lucrat $i am vazut nevoile. Bogatii pot primi asistenta
medicate in propriile case, dar foarte mulp oameni n-au
resursele de care au nevoie. Pop sa-p imaginezi cum ar
fi sa incerci sa pui un om cu un picior rupt pe o scara
intr-o bojdeuca urneda?
Jessie se infiora.
- Din nefericire, pot. De fapt am avea nevoie de un
spital rural in sanil Kelham. M-am gandit la asta, dar
nu eram sigura de unde s3 incep. Cum ai vedea chestiunea asta.7
-A ? incepe cu o casS incapatoare cu cateva camere
la parter pentru pacienp $i la etaj locuinp; pentru surori calificate $i servitori care sa aiba grija de pacienti,
explica el cu ochii stralucind de entuziasm. Multe femei
177
deja au cuno^tinte sanitare de baza. Lady Julia p cu

mine ne-am gandit sa infiinpim programe de calificare
unde femeile pot invaâ pe langa surori cu experienpi ce
este nevoie.
- Asta suna minunat p posibil de realizat, dar trebuie
sa p mancam. Jessie infipse furculpa intr-un crevete cu
unt p il duse la buzele lui Daniel.
El zambi p manca crevetele.
- Eti o femeie superb de practica, Lady Romayne.
Strapunse un alt crevete p i-1 oferi lui Jessie. Discutia
inceta pana cand top crevepi fura devorap.
Dupa ce-1 termina pe ultimul, Jessie ip linse untul de
pe buze, mulûmita sa vada privirea lui Daniel apntita
asupra ei. Cand ip sorbi vinul, el scutura u?or din cap
p intreba:
- Cum vrei sa-p petreci timpul, Jessie?
Ea gusta pupn din deliciosul sufleu de branza.
-Probabil ca o sa am trei sau patru gospodarii de
condus, fara a mai menpona supravegberea muncii
pe domeniu p, bineinples, timp cu Beth p din cand
in cand munca la Fundapa Surorilor. $i posibil viitori
copii, o perspectiva adorabila la care pnea. Isi inghip
ultimele picaturi de vin p intinse paharul pentru a-i fi
reumplut. Intrevad rezolvarea foarte placuta a unor probleme in viitor.
Daniel turna vin pentru amandoi.
-N u cred ca vreunul din noi va duce lipsa de ocupape. Frecandu-p u?or piciorul de al ei, lua un platou
cu carne de pui in sos de vin cu ciuperci p ii servi pe
amandoi cu cate o bucata.
Simpndu-se foarte casnica, Jessie adauga o lingura de
amestec de ou p ceapa placut condimentat cu mupar.
Cand se apleca sa-i puna p lui Daniel, corsajul ei lejer
se las a in faâ.
Daniel inghip greu.
- Poate ca e timpul sa hranim alte pofte.
Ea bau din paharul de vin, apoi il intoarse p i-1 man
se ca sa poata bea din exact acelap loc ca p ea.
- Mai avem de gustat cateva feluri de mancare.
178
Mary ]o Putney
Daniel bau din paharul ei, cu ochii intr-ai ei. Dupa

ce i-1 dadu inapoi, mana lui ii atinse sanul, nu chiar din
gre$eala. Sfarcul i se intari pe loc ?i ea devansa in minte
sfarîtul cinei.
Flirtand scandalos, gustara din celelalte feluri, toate
fiind excelente $i destul de u$oare.
Dintr-odata nerabdatoare, Jessie se ridica.
- De-abia a$tept sa vdd daca parul Sla de sus e la fel de
confortabil pe cat arata. Prinde-ma daca pop!
Razand, se intoarse pe loc $i iei pe usa, traversa holul
?i o lua in sus pe scari. Carei femei nu i-ar placea sa fie
urmarita de un proaspat so{ irezistibil de aratos?
capitolul 23
Ranjind, Daniel i$i urmari frumoasa mireasa pe sca
rce in spirala, fustele ei stralucitoare involburandu-se
dupa ea. Ce iute de picior era! Nu ca ar fi vrut s o ajunga
prea repede.
Ea se prinse de pilastrul de sus al scarii se folosi de
el pentru a-$i face vant spre dreapta. In timp ce alerga
pe coridor spre camerele lor, el o urma, trantind u$a in
spatele lui.
Personalul de la Milton Manor facuse focul i aprinsese lampile regland intensitatea atat cat sa creeze o ca
mera perfecta pentru seducpe. Jessie pi$ni pe dupa una
din canapelele din salon care facea parte dintr-un grup
menit conversapei din mijlocul incaperii, dar care era o
bariera buna.
- Urmare$teo pe mireasa nebunatica! striga ea vesela.
Faâ ei era imbujorata de emope i sanii i se ridicau $i
coborau chinuitor pe sub corsajul stacojiu.
Zapacit, el se intreba ce purta ea sub acel neglijeu
superb $i $ocant. Nu multe, banuia.
- Asta e momentul in care dovedesc ca masculul speciei e mai mare $i mai tare decat femela $i rezistenpi e
de prisos?
179
- Ba nu-i deloc de prisos, murmura ea cu ochii strSlucind de placere. Pentru c3 urmarirea e parte din distractie, sobrul meu sot vicar!
- Avand in vedere cat vin am baut, cred ca nici unul
din noi nu e foarte treaz acum. El se furi$a pe dupa
canapea ca un leu care da tarcoale.
- In aceste probleme e important sa gase$ti echilibrul
perfect intre sobrietate $i nesabuinta, spuse ea pe un
ton ferm academic, retragandu-se pas cu pas.
-$ i eu sunt suficient de nesabuit. I?i puse o mana
pe spatarul canapelei $i sari peste ea, aterizand exact in
fata lui Jessie.
Ea se trase inapoi.
- $i eu sunt la fel, baiete!
Cand nu mai putu s o ajunga, ea i$i incleta mainile
cu o groaza exagerata, corpul ei sprinten fiind pus in
evidenta de matasea revarsatS.
- Rise mania ta cand ma vei prinde in cele din urma!
Ce lucruri ingrozitoare ii vei face unei sarmane mirese
nevinovate?
El rase.
- E$ti credibila ca mireasa nebunaticS. Ca mireasa nevinovata nu e$ti prea convingatoare.
-Ah.7 Ea incerca sa se imbufneze ca o fetiâ, in vreme
ce-$i rotea $oldurile intr-o invitape ostentativa.
- Incearca mai bine pe Afrodita, zeifa dragostei. El se
apropie din nou de ea.
Ea se roti ca sa scape, dar de data asta, n o mai lasa.
O prinse de talie i o trase langa el. Gemu c3nd ea i$i
freca de vintrele lui fascinantul ei spate voluptuos. Era
delicat $i ferm sau invers? Nu conta, hotarat lucru, era
fermecator. Ii lua in mana uimitorii ei sani gandindu-se
ca n o sa le poata niciodata da drumul.
- Cu siguranpi suntem pregatip pentru patul ala?
Ea se l5sa pe spate peste elî cu o voce gatuita spuse:
- Poate ca... suntem.
El i$i afunda fata in p8rul ei i probabil ca mi?ca din
loc ?i ultimele agrafe, pentru ca bogatele ei bucle negre se desfacura $i cazura matasos pe langa fata, spre
180
Mary Jo Putney
frumopi ei umeri. El ip fnchise ochii, tremurand de

fopa pasiunii care clocotea in el. In ea. Unindu-i
intr-un primitiv dans de imperechere, al seducpei, al p o
sedarii p al desfatarii.
Ip strecura un bra{ pe sub genunchii ei, celalalt pe
dupa spate p o ridica in bra$e.
- Acum nu mai pop fugi, spuse el intrand in dormitor.
- O sa te sarut nebunepe p apoi o sa fug. Il lua de gat
p incepu sS-p puna in practica ameninpirea.
Avea gust de vin p caldura p o neârmurita speranpl.
El aproape ca se prabup in cantul upi p cu greu reup sa
il evite. Sa-p raneasca mireasa ar strica cheful.
Rico$a in pat. Nu planuise sa-p arunce mireasa pe
salteaua uria$a, dar cand o facu, ea cSzu perfect.
- Ia vino-ncoace, mascul feroce al rasei umane, spuse
ea deschizandu-p braêle. Ma predau superioritapi tale
tiranice!
-Hotarat lucru, ai baut destul vin dacS pretinzi c3
barbapi sunt superiori. Ip scoase haina p o arunca pe
un scaun, fara sa-i pese unde ateriza. $tiind c3 nu voia
se se lupte cu cizmele in noaptea nunpi, purta pantofi
u$ori de interior. Ii zvarli din picioare, neluandu-p ochii
de la Jessie.
O camerista daduse la o parte cuverturile de pe pat in
timp ce ei mancau p Jessie statea intr-un vartej de matase stacojie p par negru stralucitor, o excitants frurnuseê incadrata de apernuturi albe racoroase. Unul din
pantofiorii ei de piele cSzuse cand o luase in bra{e, a$a
ca ii lua celalalt picior p i-1 elibera, expediind papucul
in direcpa hainei lui.
Eliberandu-i piciorul, hotari sa-i dea atenpa cuvenita,
masandu-i degetele p bolta piciorului p in sus spre glezna, trecandu-p mana peste ciorapul de matase neagrS.
Intinzandu-se spre celalalt picior, spuse:
-Picioarele tale sunt la fel de frumoase ca tot restul
trupului tau.
- Ce minunat e sa aud asta! Ip m ipa degetele de la
picioare. Dar picioarele mele nu sunt mici p delicate a$a
cum ar trebui sa fie cele ale unei adevarate doamne.
181
- Prostii! Sunt bine proportionate $i putemice. $i gadilicioase, adauga el cand i$i trecu un deget peste talpa
ei dreaptS.
Ea scoase un sunet adorabil $i l$i trase piciorul.
- Ca medic apreciez puterea $i sanatatea. i tu e$ti o
femeie foarte sanatoasa.
Ea i$i mi$ca din nou degetele de la picioare.
- Pana la urma, sanatatea e mai folositoare decat frumusetea. O sa fiu o babatie urata, dar sanatoasa.
-Niciodata. El i?i trecu mana peste pulpa prinsa in
ciorap, spre genunchi. E$ti frumoasa $i la trup, ?i la suflet. Ii ridica poalele $i desfacu jartiera provocatoare,
prinsa exact deasupra genuncbiului. Chiar $i aici negru
$i ro$u. Prietenele tale sunt foarte meticuloase. Nu reu?i
sa se abpna sa nu-i mangaie interiorul coapsei. Drumul
spre paradis.
Cu greutate, izbuti sa baiguie:
- Ca femei de lume ce sunt, ele ?tiu desigur ca un barbat considera ca o piele dezvelita e mai frumoasa decat
orice neglijeu.
li dadu jos $i cealalta jartiera $i ciorap i era cat pe-aci
sa se aeze langa ea pe pat, cand ea spuse:
-Acelaji lucru e adevarat pentru ambele sexe, Da
niel. Vreau sa te vad In toata splendoarea. Se ridica in
capul oaselor privindu-l cu ochi arzatori. Te rog! Sau
va trebui sa-p smulg hainele de pe tine. E$ti imbracat
cu mult prea multe haine ?i ard de nerabdare sa-p vad
trupul superb.
El banui ca ro?ise.
- Nu-i atat de frumos ca al tau, dar e sanatos.
- Foarte sanatos! Ea gesticula cu Indies spre pantalonii lui ce stateau sa crape.
Hotarat lucru, el ro$i.
-C u m vrei, milady, dar nu sunt deloc atat de
interesant.
- Lasa asta la aprecierea mea. Se ridica i ii arunca
picioarele peste marginea patului a?a ca acum putea
sa-1 atinga.
182
Mary Jo Putney
Haina era deja dezbracata p urma repede p lavaliera.

Ip desfacu nasturii de la cama$a p o dadu jos mai incet,
simpndu-se jenat.
- $i tu arap foarte sanatos, doctore Daniel. Ce umeri
minunat de lap! Jessie se apleca in fp S sS-i atinga, trecandu-p palma de la umeri prin parul moale de pe piept
in jos, pana cand atinse marginea pantalonilor. O mulpme de mu$chi puternici p minunap.
El ip pnu rasuflarea, ca p cum palma ei il ardea,
trasand o linie pe bustul lui.
- Imi pare bine ca epi de acord.
-Sunt. Ea ranji. $i o sa devii p mai interesant dupS
ce o sa arap mai mult din minunapa ascunsa.
Ce-i drept e drept, dar el simp un neafteptat val de
pudoare. Pe cand ip desfacea $Lipil, spuse:
-D e obicei, eu sunt cel care are de-a face cu pielea
dezgolita in timpul operapilor. Asta e diferit.
-Schimbarea rolurilor ip va face bine, spuse ea aspru. Privirea ei interesata nu era de ajuns pentru a-i
potoli excitarea, dar era intru catva intimidant, in spe
cial cand ea se incrunta. Inainte de a se putea acoperi,
Jessie spuse:
-Ce-i cu cicatricea asta? Pare a fi fost facuta cu un
cupt. Urma linia curba de pe soldul lui stang.
-M-a taiat un pacient beat care a crezut ca sunt
un pirat barbar sau cam a$a ceva, explica el. N-a fost
nimic serios.
Ea se incrunta.
-Sp er ca pe viitor sa-i controlezi de arme. Am un
interes legitim sa m3 asigur ca Ip menpi actuala stare
de sanatate.
- $i cu asta sunt de acord, o asigura el.
Se dadu inapoi sa-p scoata pantalonii p indispensabilii, gandindu-se ce bine era ca focurile erau facute sa
menpna camera calda.
-Acum e randul tau, milady! Am fost atras de preturile din fa$a neglijeului tau inca de cand ai coborat scarile.
Ea ii darui un zambet lung p languros.
Ademenirea unuisfdnt
183
- Atunci e timpul si faci ceva in sensul asta.

- Perlele de la capetele preturilor dau o notft deosebita. Pai m fapa ei, acolo unde statea pe marginea patului,
p apucS preturile de matase neagra.
- O invitape sa trag.
Cand slabi preturile, corsajul se deschise intr-un
V adanc pana la talie.
-Doamne, Dumnezeule, chiar n-ai nimic pe dedesubt! Cu exceppa pielii calde, matasoase care cerea sa
fie linsa p a celor mai superbi sani plini pe care p-i imaginase vreodata.
-Ciorapii p jartierele sunt tot ce am in materie de
desuuri, spuse ea cu respirapa intretaiata cand el se apleca spre sanul ei stang.
Cand gura i se inchise pe sfarc, el ip duse mana
dreapta pe piciorul ei stang sub straturile de satin staco
jiu p nu gasi nimic decat piele catifelatd p moale. Crezu
ca-i va sta inima in loc, doar ca la fel ca Jessie se bucura
de o s3natate de fier.
- Inima e pe cale sa-mi cedeze inainte de terminarea
noppi, gafai el tragandu-se de langa ea. Dar ce minunat
fel de a disparea!
-Te rog sa nu mori, Daniel, spuse ea cu ochii brusc
foarte seriop. Am nevoie de tine viu p nevatamat.
Chiar avea nevoie de el viu si nevatamat - protecpa
pe care io oferea reprezenta motivul pentru care il acceptase. Ideea asta era cea mai mica dintre griji, i in seara
asta n-avea nici o importanâ. Nu era acum momentul
sa-i imparta$easca din cuno^tinêle lui medicale p sa-i
spuna ca viaâ era nesigura i pans la urma toata lumea
va muri. Mai bine sa apeleze la credinâ preotului.
- O sa fac tot ce-mi sta in putinâ sa menpn s3natatea amandurora. De fapt e momentul sa te examinez
amanunpt.
Ip puse mainile pe talia ei p o ridica in picioare.
Ea veni razand, cu neglijeul pe jumatate cazut. Nu era
mare efort sa slabeasca intr-atat corsajul incat sa-1 faca sa
alunece peste umeri p in jos pe $olduri. Neglijeul cazu
184
Mary Jo Putney
pe du$umea intr-o $oapta de matase p se involbura in

jurul gleznelor ei.
- Arap extrem de sanatoasa, $opti el urmarind in jos
materialul cu buzele.
Ea se datina p i se agSâ de umeri.
- Acum. Acum e momentul sa mergem in pat!
Incuviinpind, o ridica in braê fara vreun cuvant p o
a?eza pe saltea, apoi se intinse langa ea. Dep intenponase sa nu se grabeasca, ea il trase langa ea cu o nerabdare salbatica.
- Te doresc atat de mult, Daniel, $opti ea p il apuca
cu o intimitate suprema si il trase intre picioarele ei.
- In curand, milady. In cuTand. De data asta, voia
ceva mai mult decat o impreunare rapida, nepasatoare,
a$a ca purcese incantat p fSra graba la explorarea secreteloT din locurile ei umede p fierbinp. Ea gemu incet,
cu degetele chircite pe spatele lui, purtandu-1 din ce in
ce mai sus.
Cand el nu mai putu suporta, se cufunda in ea cu o
lunga p istovita respirape. Crezuse ca nimic nu putea
egala extazul nebun din trasura, dar se in$elase. Contopirea de moment era tot ce simtea p inca mai mult,
pentru ca stSteau lipip p goi, gasindu-p impreuna un
ritm cu o nevoie presanta.
El voia ca aceasta impreunare sa dainuiasca pe vecie
sau m3car cat mai mult, dar acest (el se spulberi sub
lovitura dorinêi.
- Daniel, spuse ea ragupt. Daniel!
Unghiile i se infipsera in el pe cand se dezlanpii in
orgasm, luandu-1 cu ea. Barbatul inchise ochii p se supuse extazului. Cand o vazuse prima data pe Jessie, erezuse ca realitatea nu se va potrivi niciodata cu dorintele
lui nebune?ti. Grepse.
In timp ce stateau epuizap unul in brafele celuilalt,
Jessie mulpimi in gand servitorilor care facusera focul
care incalzea camerele. Chiar p un simplu efort de a
trage cuverturile parea prea mare. Combinapa de vin,
185
mancare, caldura $i o incredibila satisfacfie sexuala o

lasase plutind intr-o stare de mulfumire confuza.
Daniel se mi$ca putin s o traga mai aproape de el,
mangaindo tandru pe spate.
- A meritat a$teptarea.
- Intr-adevar.
Se simfea foarte, foarte apropiata de proaspatul ei
sof, i asta era chiar mai valoros decat incredibila placere a impreunarii. Chiar mai mult decat pasiunea, apropierea emofionals putea lega doi oameni foarte diferifi
intro casatorie adevarata.
-N u semen i cu nici un vicar din cap am cunoscut
vreodata, il tachina ea, admirand profilul sau puternic
$i regulat. Probabil c3 ar fi trebuit sa te intreb mai devreme ce rol joaca credinfa in via fa ta. Ai ambifii ca intro
zi sa te consacri in intregime bisericii, poate sa preiei o
parohie? Nu cred ca a$ fi o sofie de vicar foarte buna.
-A sta nu-i pentru mine, spuse el. Credinfa e un lucru ciudat. Am fost nascut cu ea a$a cum am avut ochi
alba$tri i par blond. N-am fost intotdeauna in termenii
cei mai buni cu Dumnezeu, dar n-am incetat niciodata
sa cred. Ce n-am mopenit a fost nevoia de a-i face pe
alfii sa creada exact ca mine.
Ea zambi stramb.
-Asta-i motivul pentru care e$ti atat de diferit de
tatal meu. El le cerea celor din jurul lui o adeziune ab
solute la crezul sau.
-Asta-i un mod foarte potrivit de a-i indeparta pe
oameni de biserica, spuse Daniel sec. Credinfa mea ar
fi ramas in mine ca o tacuta $i intima parte a mea, dar
pentru ca parinfii mei erau ingrozifi de ideea de a deveni chirurg, studiind teologia a fost un compromis potri
vit. In orice caz, a fi ajutat oamenii.
- In feluri foarte diferite, observa ea.
-Adevarat, dar exista $i asemanari. I?i puse mana
calda pe sanii ei. Atat pentru medicina, cat $i pentru
preofie e nevoie sa tii sa.asculfi. Sa auzi atat ce fi se spune, cat si ce nu fi se spune. Cand am ales s3 ma dedic
in intregime studiului medicinei, eram foarte aproape
186
Mary Jo Putney
de a fi hirotonisit, incat pSrea cS merits s merg pans

la capat. De cateva ori pe an, cSlatoream undeva intr-o
zonS IndepSrtatfl unde lipseau doctorii, pentru a face
operapi ?i alte tratamente. CateodatS se dovede$te util
s3-i poti cSsStori pe oameni.
Ea nu $tiuse de calatoriile lui medicale, dar nu o surprinsera. La urma urmei, era un sfant. Banuia cA oficia
cSsatorii pentru perechi care ar putea fi respinse de oameni cum era tatal ei, $i Ssta era un serviciu valoros pentru c o cSsatorie nu era legala decat daca era oficiata de
un cleric al Bisericii Anglicane. Singurele exceppi erau
quakerii $i evreii cSrora li se permitea sS fie cSsStorip cu
propriile lor ritualuri.
- A asculta e diferit la un doctor fata de un pastor?
- C a doctor, trebuie sa ascult si sS descopSr care e
adevSrata problems, care nu e intotdeau na evidenta. Ca
preot, adesea doar ii las pe oameni sS vorbeasca pans
cand infeleg singuri ce trebuie sa faca. De obicei ijtiu,
dar trebuie sA rosteascS vorbele cu voce tare pentru a le
accepta. RidicS din umeri. Daca au nevoie de un ajutor
special, bunSoarS de mancare sau de ceva de lucru, fac
i eu ce pot.
TalentuI lui de a asculta fusese unul dintre cele mai
lini$titoare lucruri in legaturS cu el, ii dadu ea seama.
-T u m-ai ascultat foarte atent i pentru asta ip sunt
profund recunoscStoare.
- S a te ascult e o placere, nu o datorie. Daniel se ridic intr-o mana, sa se uite la ea. Ea s-ar fi intimidat, dar
vSzu in ochii lui o calda admirape.
- Ce creape sublima e o femeie, cugeta el. O mangaie
de la urechi pana la genunchi, nu cu dorinâ, ci cu o
adancS recuno^tinta. Mi-am amintit chiar acum cS
mama ta a spus ca ai un semn din na$tere in forms
de inima intr-un loc unde nu poate fi vSzut, cu exceppa,
posibil, a sopilui. Poate cS voia sa spuna pe spate.
Inainte ca ea sa poata obiecta, el o rostogoli pe
burta.
-A i un spate minunat. Ce curbe elegante i subtile.
Acum, hai sa vedem unde-i semnul ala? Ah, s-ar putea ,
187
sS fie Ssta. O atinse cu un deget pe partea de sus a fesei

drepte.
-Nu-i de mirare ca nu 1-am vazut niciodata, spuse ea
intrigata. E chiar de forma unei inimi?
-M ai mult ca ni$te plamani, remarca el. Sau poate
nite rinichi.
-Vai, cat de lipsit de romantism e$ti, doctore! Zise
ea razand.
-N-am imaginape de poet, dar ma simt foarte ro
mantic. Se apleca $i i$i apSsa buzele pe semn.
Ea zambi, simtindu-se delicios de relaxata, dar gata
de a fi retrezita pentru un motiv suficient de bun. Apoi
Daniel inspira adanc.
Lenesa ei multumire se transforma intr-un ghem de
teama. Fusese atat de vrajita de pasiune ca uitase cat
de multe avea de ascuns. Vai, cat de nebuna fusese!
-Recunosc cicatricea asta, spuse el incet, trasand
o linie cu degetul de la omoplatul ei stang spre coaste.
Un salt spre lateral, apoi in jos spre talie. De la infirmeria mea din Bristol. Nu-i de mirare ca-mi pareai cunoscuta. Dar nu ti-am recunoscut fapi pentru ca era atat
de tare invinepta ?i tumefiata, ca nici macar mama ta nu
te-ar fi recunoscut. Mi-ai spus ca te cheama Jane. De
ce, Jessie?
Cu o groaza ce ameninta sa-i opreasca inima, i?i dadu
seama ca secretul pe care cu disperare dorea sa-1 ascunda
fusese dezvaluit.
Ar fi fost mai bine daca murea.
capitolul 24
Daniel statea inca incruntat, cand Jessie scoase un
sunet jos, indurerat i se rostogoli, indepartandu-se de
el. Se dadu jos din pat $i o porni spre u$a inainte ca el
s3-$i vina in fire ji sa se duca dup3 ea. O prinse din
spate $i o trase langa el, luand-o in braê ?i intrebandu-se cum de aceasta mireasa fericita i increzatoare in
sine putea s3 se prflbu?easca atat de repede.
188
Mary Jo Putney
- E in regula, Jessie, spuse el pe cea mai linititoare

voce. Acum esti in siguranpi.
Ea se liniti, dar respirapa ?i era intretaiata i txemura
in braêle lui, cu trupul infrigurat. $oc.
O paturS pentru genunchi era a$ezat5 pe canapea, el
o lu& i o tnfa$ura pe Jessie in ea. Pasiva ca o p3pu$a, il
lasa s-o conduca spre pat. O ajezd pe saltea $i trase cuverturile peste ea, apoi mai puse carbune in cSmin inainte
de a se a$eza langa Jessie.
Jessie se indepartS ?i se facu ghem, cu spatele spre
el, a$a c3 el o lu5 in bTaê. Chiar $i cu pStura, cuverturile i caldura trupului lui, ea tremura ?i pielea ii era
lipicioasa.
- A fost o crima ce pi s-a intamplat, dar nu a fost vina
ta, spuse el hotarat. Tu ai fost victima. Nu e nimic de
care sa-p fie rupne.
Cand Jessie nu raspunse, el se intoarse cu gandul la
vizita ei la infirmerie. TrecuserS cam $apte ani p vazuse
mulp pacienp inainte $i de atunci incoace. Dar chiar $i
dupa tot acest timp, ip amintea de numeroasele vanatai
care o facusera de nerecunoscut p de cat de $ocat p ingrozit fusese cand descoperise crestatura lu ngS insangerata de pe spatele ei. Fusese norocoasa sa fie in viaâ.
Ce-p mai amintea? Dupa un moment de gandire,
spuse:
-Sopil t3u a fost cel care te-a batut, nu-i a$a? Asta
mi-ai spus. $i-o aduse aminte scotandu-p verigheta p
aruncand-o prin incapere.
- Da, zise ea abia optind. Primul meu sop
Bucuros ca primise un raspuns, el spuse pe un ton
de conversatie:
-Presupun ca ai spus Jane pentru ca incepusep sa
spui Jessie, dupa care n-ai vrut sa-p dezvalui adevaratul
nume. Jane ip oferea siguranâ anonimatului, in vreme
ce Jessie e u$or de pnut minte.
-Jezebel. Vocea ii era sparta. Numele meu e Jezebel.
Tatal meu spunea c3 mi se potrivete.
-T op prietenii tai te piu drept Jessie, ceea ce p se
potrivepe mult mai bine. Era foarte atent, cSutand s3-i
189
vada reacpile, ceea ce nu era u$or cand era tncS intoarsa

cu spatele si ghemuita in nefericirea ei.
- Ivo m3 striga Jezebel, rosti ea tern. Spunea ca sunt
o tarfa si c3 n-ar fi trebuit s5 se insoare niciodata cu o
femeie pe care o cheami Jezebel.
- De asta era a tat de furios cand te-a batut? Pentru c3
era gelos?
-Niciodata nu i-am dat motiv sS se indoiasca de fidelitatea mea, dar ori de cate ori bea, incepea sa m3 acuze
cd sunt tarfa. Vocea i Se sparse. Mereu era beat.
- cu timpul a devenit tot mai violent. Daniel vazuse
asta la alte paciente care fusesera batute de barbapi lor.
Ea inghiti.
- Da, spunea ca sunt prea frumoasa sa fiu credincioasa. In acea ultima noapte... a venit la mine cu un cupt,
spunand ca, dupa ce-mi va taia fa{a, frumusepa mea se
va fi dus $i oamenii vor intoarce spatele urapniei mele.
Incepu sa planga cu suspine puternice care o scuturau,
amenintand s o franga in doua.
Daniel o pnu strans i blestema brutalitatea
barbaplor.
-A r fi trebuit sa-i mulpimeasca lui Dumnezeu ca
te are drept sope. A$a cum i Daniel ii mulpimea lui
Dumnezeu. Cand lacrimile ii secara, el o intreba:
Spune-mi, cum 1-ai cunoscut? Credeam ca tatal tau te
controla indeaproape.
Ea inghip greu i reup sa raspunda cu o voce sigura:
- De obicei, a$a era. Nu mi s-a permis niciodata sa ies
fara o servitoare care sa stea cu ochii pe mine chiar p
in oraelul nostru, unde top se cunopeau intre ei. DaT
intro zi, cand tata iepse, fata de la spalatorie era bolnava, iar bucatareasa avea nevoie de nipe cotlete pentru
cina. Era ocupata p nu mai era nimeni disponibil, a$a
ca m-a trimis pe mine. Nu p3rea sa existe nici un pericol
in asta. Ziua de targ in Chillingham era foarte populara.
-Im i inchipui ca ai fost incantata sa iep p s3 te
bucuri de pupna libertate, remarca Daniel, sperand sa
incurajeze $uvoiul vorbelor.
188
Mary Jo Putney
- E in regula, Jessie, spuse el pe cea mai lini$titoare

voce. Acum e?ti in sigurants.
Ea se lini$ti, dar respirapa ii era intretaiata i tremura
in braple lui, cu trupul infrigurat. $oc.
O pStura pentru genunchi era a$ezat3 pe canapea, el
o lua $i o infa$ur3 pe Jessie in ea. Pasiva ca o papu$a, il
lasa s o conduca spre pat. O aeza pe saltea p trase cuverturile peste ea, apoi mai puse carbune in camin inainte
Jessie se indeparta ?i se facu ghem, cu spatele spre
el, a?a cd el o lua in brafe. Chiar ?i cu patura, cuverturile p caldura trupului lui, ea tremura p pielea ii era
lipicioasa.
- A fost o crima ce ti s-a intamplat, dar nu a fost vina
Cand Jessie nu raspunse, el se intoarse cu gandul la
vizita ei la infirmerie. Trecusera cam $apte ani p vSzuse
mulp pacienp inainte p de atunci incoace. Dar chiar p
care o facusera de nerecunoscut p de cat de ocat p ingrozit fusese cand descoperise crestatura lunga insangerata de pe spatele ei. Fusese norocoasa sa fie in viapi.
spuse:
-Sopil tau a fost cel care te-a batut, nu-i a$a? Asta
mi-ai spus. $i-o aduse aminte scopindu-p verigheta p
aruncando prin incapere.
- Da, zise ea abia $optind. Primul meu sop
Bucuros ca primise un rSspuns, el spuse pe un ton
de conversape:
-Presupun ca ai spus Jane pentru c3 incepusep sS
nume. Jane ip oferea siguranp anonimatului, in vreme
Tatal meu spunea ca mi se potrivepe.
-Top prietenii tai te piu drept Jessie, ceea ce /p se
potrivepe mult mai bine. Era foarte atent, cautand s3-i
189
vada reacpile, ceea ce nu era uor cand eTa inca intoarsa

cu spatele i ghemuita In nefericirea ei.
-Ivo ma sttiga Jezebel, rosti ea tern. Spunea ca sunt
o tarfa $i ca n-ar fi trebuit sa se insoare niciodata cu o
femeie pe care o cheama Jezebel.
- De asta era a tat de furios cand te-a batut? Pentru ca
era gelos?
-Niciodata nu i-am dat motiv sa se indoiasca de fidelitatea mea, dar ori de cate ori bea, incepea sa ma acuze
c3 sunt tarfa. Vocea i se sparse. Mereu era beat.
- $i cu timpul a devenit tot mai violent. Daniel vazuse
asta la alte paciente care fusesera batute de bar bap i lor.
Eainghip.
- Da, spunea ca sunt prea frumoasa sa fiu credincioasa. in acea ultima noapte... a venit la mine cu un cupt,
spunand ca, dup5 ce-mi va taia fa{a, frumuseêa mea se
va fi dus $i oamenii vor intoarce spatele urateniei mele.
incepu sa planga cu suspine puternice care o scuturau,
amenintand s-o franga in doua.
Daniel o pnu strans $i blestema brutalitatea
barbaplor.
-A r fi trebuit sa-i mulpimeasca lui Dumnezeu ca
te are drept sope. A$a cum ?i Daniel ti muli;umea lui
Dumnezeu. Cand lacrimile ii secara, el o Intreba:
Spune-mi, cum l-ai cunoscut? Credeam ca tatal tau te
controla Indeaproape.
Ea inghiti greu i reui sa raspunda cu o voce sigura:
- De obicei, aa era. Nu mi s-a permis niciodata sa ies
fara o servitoare care sa stea cu ochii pe mine chiar $i
in ora$elul nostru, unde top se cuno$teau intre ei. Dar
intr-o zi, cand tata ie$ise, fata de la spalatorie era bolnava, iar bucStareasa avea nevoie de nite cotlete pentru
cina. Era ocupata ?i nu mai era nimeni disponibil, a$a
ca m-a trimis pe mine. Nu parea sa existe nici un pericol
- Imi inchipui ca ai fosf incantata sa ie$i p sa te
bucuri de pupna libertate, remarca Daniel, sperand sa
190
Mary fo Pu tney
-Pentru mine, s3 m3 due in piaâ orafului in zi de

targ era o mare aventura. Vocea ii deveni ironica. S-a
dovedit a fi o aventura mai mare decat mi-af fi putut
vreodata imagina.
-Acolo 1-ai cunoscut pe Ivo Trevane? Trevane a fost
numele pentru certificatul de casatorie, nu-i afa? Un
nume bun din vestul tarii.
Ea dadu din cap, ceea ce el mai mult simp, fiindca
fata ii era in continuare intoarsa.
- Ivo trecea prin sat f i se hotarase sa se opreasca la
targ ca sa se amuze pe seama piranilor.
- $i apoi te-a v3zut.
- i eu l-am vazut pe el. Ofta. Eram tanSra f i cu totul
lipsita de experienta, pentru ca mi se permisese sa vad
doar pupn din lume. Ivo era visul oricSrei fete. Brunet,
elegant fi teribil de aratos. Era doar cu pupil mai mare ca
mine fi foarte romantic. Cita din poezii fi pretindea
c3 m3 adora. Am fost vrajita de el. Vocea ii deveni amara. Eram sigura ca era o dragoste nemuritoare.
- Afa ca ai inceput sa te intalnefti pe ascuns cu el.
Jessie dadu din nou din cap.
- Eram o fetifeana nechibzuita, gata sa pic in plasa,
dar, pentru c3 eram fata de vicar, ftia ca mai bine m3
cerea de sope, decat doar sa m3 seduca.
Amintindu-fi nebunia iubirii din tinereê, Daniel
spuse bland:
- Probabil c3 era tot atat de indragostit ca fi tine. Tu
pop z3p3ci chiar fi un doctor serios. Spera ca asta so
fac3 s3 zambeasca fi poate ca reufise, dar ea statea inc3
cu spatele la el.
-Shakespeare avea dreptate in legatura cu dragostea
de tinerefe cand a scris Romeo fi Julieta, spuse ea cu un
glas egal. O dorinpi lipsita de rapune duce la dezastru.
-Intotdeauna am crezut c3 politica fi vrajba intre familii i-a dus la dezastru. Mai multa ingaduinpi fi iertare
ar fi insemnat cd nu aveau s3 sfarfeasca tragic. Binetnteles c3 asta ar fi insemnat fi s3 nu fi existat o piesa atat
de grozava.
191
-Tragedia e mult mai prezenta decat ingaduinpi $i

iertarea.
Din nefericire, Jessie avea dreptate.
- Ivo locuia in Bristol?
- Da, avea o mo$ie in Dorset, dar n-am fost niciodata
acolo, pentru ca prefera casa din Bristol. Pentru mine,
ora$ul era magic. Teatru ?i muzica, i biblioteci. Nu puteam crede cat de norocoasa eram sa am toate astea $i pe
deasupra un so^ pasional, care ma adora.
Daniel stramba din buze i trebui sa-$i aduca aminte
ca avea nevoie sa-i cunoasca trecutul, indiferent cat de
multa durere i-ar putea pricinui acele informapi.
-C um ai ajuns din raiul pe pamant in iad $i in infirmeria Herbert?
-N u mi-am dat seama cat de mult bea Ivo inainte de
a fugi $i a ne casatori. Asta era ingrijorator inca de la inceput, dar a devenit cu mult mai rau dupa ce a Inceput
s3-i invite prietenii acasS. Era un grup de tineri cheflii,
nu faceau de fapt nici un rau, dar le placea ingrozitor
s3 flirteze.
Daniel se incrunta.
- $i evident ca sopil tSu a dat vina pe tine, ceea ce i-a
afaiat gelozia.
- Exact. Jessie se intoarse pe spate, tragandu-$i cuvertura pe ea i stand cu ochii pe baldachin. Cuvintele incepurS sa se rostogoleasca unul peste altul, ca ?i cum era
disperata sa se elibereze de o durere de mult ingropata.
Devenise din ce in ce mai gelos. Cand era beat, crizele
lui de furie incepeau cu urlete dupa care devenea vio
lent. M-am deprins sa ma inchid intr-un mic dormitor
cand veneau prietenii lui. Ma ascundeam acolo pana a
doua zi. Intotdeauna era atat de spasit a doua zi de dimineaâ. Se jura ca n o sa mai faca niciodata, iar eu voiam
atat de mult sa-1 cred!
-Te-ai gandit sa-1 parase?ti?
- Cateodata, dar n-aveam unde sa ma due. N-a$ fi putut sa ma intorc niciodata la tata sau in Chillingham.
N-aveam prieteni sau familie care sa ma accepte. I$i
mu$ca buza. Mai rau, in majoritatea timpului, nu voiam
192
Mary Jo Putney
sa plec. Cand era treaz, viafa era minunata. Putea fi atat

de fermecator, o companie ideala. Pana cand se imbata
din nou.
-C a t timp a trecut pana cand ai aparut la infirmerie?
- Nu chiar un an. Ii inchise ochii i vocea ii deveni o
?oapta. A venit acasa de la un meci de box unde el si cu
prietenii lui au baut atat de mult, ca abia se mai puteau
pne pe picioare. Eu citeam in biblioteca atunci cand a
intrat el. Vazand cat de beat era, m-am scuzat sa plec.
El s-a infuriat i a inceput sa alerge dupa mine. Cand
am fugit pe scari in sus, el s-a tmpiedicat pe trepte, ceea
ce 1-a facut s3 se infurie ?i mai tare pe mine.
Daniel tresari auzind panica tot mai mare din vocea
ei, dar ii datora lui Jessie sa fie martor la intreaga teroare
a acelei nopp-Astfel de barbap arunca intotdeauna vina pe a ltdneva, remarca el cu blandeê.
-A m reusit sa ajung in mica mea camera adapostita $i am incuiat u$a, dar a doborat-o cu un scaun.
Scoase un oftat infiorat. A inceput sa ma bata mai rau
decat o facuse pana atunci. Apoi nva sufocat pana cand
am leinat.
Daniel ii lua mana $i io pnu strans.
- $i dupa aceea?
Ea scoase un $uierat aspru.
- Cand mi-am recapatat cunoftinâ, el era prabu?it
intr-un fotoliu terminand o sticla de gin, ignorand faptul ca zaceam intro baits de sange in mijlocul camerei.
Am reusit sa m3 ridic in picioare i i-am spus ca-1 parSsesc. Ca mai bine ma fac tarfa pe strSzi decat sa mai
traiesc cu el inca o zi. El a scos un cupt din cizma i
atunci a fost cand m-a ameninfat cfl-mi tdie fata astfel
incat nici un barbat sa nu ma mai vrea vreodata. Gura i
se schimonosi. Am crezut ca o sa m3 omoare, avand in
vedere cat de dezlanpiit era.
- Daca ar fi fost ceva mai aproape, taietura aceea de
pe spatele tau ar fi putut fi fatala. Dar ai reusit sa pleci.
O stranse din nou de mana. Apoi ai folosit un nume
193
fals la infirmerie $i ai pSrSsit Bristolul ca el sa nu te pos

ts urmSri. Ce fats curajoasS!
Ochti ei se deschiserS, palids $i pe jumState innebunitS.

-A h , am tiut ca n-o sS vinS dupS mine.
O spaimS rece il avertizS de ce urma.

- De ce nu?
-Pentru cS 1-am omorat. Vocea i se franse. Mi-am
omorat sotul cu propriul lui cutit!
capitolul 25
Jane petrecuse ani la rand suprimandu-$i amintirile
acelei nopp infioratoare, dar acum o cotropeau ca un
sange clocotind. Teroarea ?i agonia pumnilor lui Ivo
lovind-o. Experienta groaznicS a mainilor lui mari sufocand-o pans cand o lSsaserS aproape fSrS cuno?tin(a.
Tai?ul ascutit al cuptului lui fluturat pe langS faâ ei
in timp ce o ameninfa cS o mutileazS. Cand se oprise
sS-$i dea parul negru la o parte de pe faâ transpiratS i
furioasS, ea ta^nise intr-o parte i o luase inspaimantata
la fugS cStre ua distrusS.
Acela fu momentul in care el o injunghiase. Varful
cuptului ii atinse omoplatul, apoi o tSie pe spate cu o
ini$care spre stanga, cand ii atinse corsetul, inainte de a-1
tSia pans la talie. Ea ppase $i se prSbu$ise in genunchi,
paralizatS de durere ?i convinsS cS va muri. Ivo o smucise, ridicand-o in picioare, urland amenin^Sri murdare $i
invartindu-$i cuptul, fa{a lui arStoasS schimonositS ca a
unuia dintre demonii iadului.
Ea se luptase disperatS sS scape, prinzandu-1 de incheietura mainii pe cand lama insangeratS se indrepta
inexorabil catre ea. Cu puterea disperSrii, ea reu?i sS
indepSrteze cutitul - p acesta se infipse mortal la baza
gatului lui Ivo.
- E$ti sigurS cS era mort? Vocea lui Daniel pSrea cal
ms, ca ?i cum auzea pove?ti din astea in fiecare zi. Poate
cS a$a era.
194
Mary Jo Putney
-A h , da. Jessie se Infiora. Am reupt sS-i caut pulsul,

dar nu am sim pt nimic. !$i apasa o mana pe stomac,
sim pnd c5-i venea s3 vomite. Nimeni n-ar fi putut supraviepii dup3 ce a pierdut atata sange.
- Ce fel de ranS i-ai facut?

Pentru o clipa, ea uri calmul sau, intrebarile de doc
tor despre groaza pe care o traise, dar era mai bine decat
dac3 ar fi aruncat-o din pat i i-ar fi blestemat insap viaa. Incercand sa fie la fel de calma, ea trasa o linie chiar
deasupra claviculei.
- I-am taiat gatul.

- Un om poate sangera pana la moarte foarte repede
dintr-o astfel de rana, spuse el imperturbabil. Nu-i de
mirare ca erai in oc atunci cand ai ajuns la infirmerie.
Ai fost foarte puternica p foarte curajoasa In acea zi.
Buzele ei se stransera auzind acele vorbe.
- Eram o uciga$a inspaimantata alergand sa-mi salvez
via{a! Dep tatal meu probabil ca ar fi fost mulfumit sS
ma vada in preang. Asta i-ar fi confirmat cele mai rele
convingeri despre mine.
- A fost autoaparare! spuse Daniel aspru. N-ai fi fost
niciodata condamnata.
- Eu nu eram atat de optimista. A$a ca am fugit cat de
repede am putut. Trase aer in piept, adanc p tremurat.
N-am uitat niciodata bunatatea pe care mi-ad aratat-o
tu p sora ta in acea noapte. A? fi putut sa innebunesc
daca nu erap voi. Daca nu mi-ai fi dat acei bani, n-a? fi
reupt sa ajung niciodata in siguranpi. Mi-ai am intit p ca
nu top barbapi sunt rai.
- Majoritatea nu sunt, spuse el ganditor. Probabil ca
nici Ivo nu era, dar era bepv, ceea ce poate aduce la
suprafapi ce-i mai rau din oricine. A fost vinovat de pro
pria moarte.
v
- Ma bucur ca gandepi a?a, spuse ea sfarpta. Dar nu
va uita niciodata ca sopjl pe care-1 iubise cu pasiune murise in fa(:a ochilor ei, de mana ei.
- Daca te consoleaza, spuse el, vizita ta la infirmerie
in acea noapte a convins-o pe Laurel ca trebuie sa infiinpim un refugiu pentru femei p copii. Acela a fost
195
inceputul pentru Casa Zion, p mulp, mulp oameni au

beneficiat de munca ei.
-D acS n-a$ fi fost eu inspirapa, o alta femeie ar fi
fost, rosti ea cu o voce terna. Sa ajute femei p copii este
chemarea surorii tale. O sfanta, la fel ca tine.
Cu o urma de exasperare pe chip, Daniel spuse:
- A? vrea sa incetezi sa crezi ca sunt vreun sfant. Nu
sunt. Nici Laurel nu este, dep ea se apropie mai mult.
Jessie ridicS din umeri. Erau mult prea indepartap pe
scara valorilor morale pentru ca el sa infceleaga. Incercase atat de mult sa reziste atracpei pe care o sinpea fapi
de el pentru c3 nu dorise ca el s3 pie cine p ce era ea sau
cum se intalnisera prima data.
Acum pia ce-i mai rau despre ea p chiar p un sfant
politicos ar fi fost afectat de aceasta informape. Afectat p in cele din urma scarbit. Pentru cateva scurte ore,
reupse sa-p ingroape toate gandurile despre trecutul ei
p doar sa se bucure de noul ei sop Acum acele momente
prepoase trecusera, p astfel de momente nu mai apar.
Sfarpta, intreba:
- O sa denunti crima mea magistraplor din Bristol?
Ma gandesc ca a fost ceva agitape cand a murit Ivo pentru ca era un gentleman bogat.
-Poate ca o fi avut bani, spuse Daniel sec, dar nu
era un gentleman. Nu, bineinpdes ca nu-mi voi denunâ
sopa. Un proces dureros, urmat de o achitare pe motiv
de autoaparare nu ar aduce foloase nimanui $i ar cauza
mari neplaceri. Ar urmari-o pe Beth pentru vecie p, cu
siguranpi, ea e nevinovatS.
Aâdar, protejando pe Beth ar insemna ca o proteja
p pe ea. Jessie ip dadu seama ca intro zona iraponala
din adancul sufletului sau, credea ca merita sa fie pedepsita pentru c5-l omorase pe Ivo. Dep Dumnezeu pia
cate pedepse suferise pe cand era inca in viaâ.
-A$adar, ma crezi cand spun ca a fost autoaparare?
N-am nici o dovada in sprijinul spuselor mele.
- Cand am negociat casatoria noastra, mi-ai promis
ca nu-mi vei spune totul, dar ca ceea ce-mi vei spune
va fi adevarat, zise el ganditor. Imi imaginez ca asta era
196
Mary Jo Putney
ceea ce nu voiai sa-mi dezvalui, a?a-i? Mai ai $i alte secre

te infioratoare.7
Ea aproape ca zambi.
- Azi mi-ai cunoscut mama bigama i ai aflat ca te-ai
insurat cu o uciga$a. Cred ca asta-i tot.
- Una peste alta, a fost o zi memorabila din variate
motive. Vocea i se inmuie. Du-te sa te culci, Jessie! Mai
ne va fi mai bine.
Fara indoiala ca ea spera asta. Dar ceva in fiinâ ei se
naruise i se indoia ca va putea fi dres vreodata.
Cel pupn n o sa mearga la inchisoare.
-Mulptmesc, Daniel, spuse ea incet. Apoi se retrase
de langa el si se ruga sa adoarma si sa nu viseze.
Daniel dormi prost. Nu era u$or sa imparta un pat cu
o mireasa nefericita chiar daca nu el era de vina. Jessie
statea pe marginea saltelei cu spatele la el. El banuia ca
nici ea nu prea dormise ?i limbajul trupului ei arata clar
ca voia sa fie lasata in pace.
Cand zorii se ivira la ferestre, el se apropie in sfar$it
de ea si o lua in brate, stand culcat langa spatele ei $i
punandu-i un bra pe dupa mijloc.
- O noapte grea?
Jessie ofta.
- Reuîsem de minune sa-mi ingrop trecutul din Bris
tol. Nu ca 1-a? fi uitat vreodata, dar amintirile erau ascunse bine, acolo unde nu trebuia sa ma gandesc la ele.
Aseara, au ie?it toate la suprafaâ ca relele eliberate din
cutia Pandorei. Nu le mai pot ingropa din nou.
El se stramba.
\
- Imi pare rau ca am adus vorba de cicatricea lisata de taietura cutitului. Dar, odata ce am recunoscuto,
n-am putut s-o ignor. M-am intrebat uneori daca Jane a
reu$it sa piece in siguranâ din Bristol $i ce s-a intamplat
cu ea dupa aceea.
-O ricat de chinuitoare a fost seara trecuta, nu
regret cu totul ca m-ai recunoscut, spuse ea incet, surprinsa de revelapa aceasta. N-am vrut ca tu sa afli vreo
data ce am facut sau s3 m3 recuno^ti de la infirmerie,
197
aa ca am incercat sa te tin la distanta. Cu toate astea,

era un secret prea mare sS-1 tin ascuns fata de so till
meu. Dac5 a? avea de ales, prefer mai presus de orice
onestitatea.
- La fel ca mine, finand-o strans in braê pe cea mai
atragatoare femeie din Anglia, avu efectul previzibil
asupra partilor sale masculine. Daca facem ceva placut,
vom reu?i sa alungam cafiva dintre demonii amintirilor? I?i insop vorbele cu mangaieri tandre care sfar$ira
prin a-i cuprinde cu mana sanii, degetul mare alintandu-i sfarcul.
Sfarcul se intari $i la fel i ea, dar nu in mod placut.
Inca se simfea ca un iepure care tragea nadejde c3 lupul
cel rau n-o va baga in seama. Doctor fiind, Daniel $tia
multe despre reacpile fizice $i era clar care erau ale ei.
- N-ai chef? o intreba el pe un ton care se voia cat
mai firesc.
- E$ti sop.il meu, raspunse cu incordare in glas. N-o
sa te refuz.
Cu alte cuvinte, o sa-i indeplineasca obligapile conjugale, chiar daca nu voia deloc. Pentru un lung $i tensionat moment, el fu tentat sa-i dea crezare. Pasiunea
intru totul implinita a zilei de ieri era vie in mintea $i
in vintrele lui $i avea suficienta aroganâ masculina sa
creada ca ar fi in stare s o fac5 sa-i vina cheful.
Dar ea era o femeie care fusese abuzata de tatal ei,
aproape ucisa de primul ei sot $i violata $i manipulata
de logodnicul ei. N-avea nevoie de o dovada in plus ca
barbapi erau ni$te porci egoi$ti. Nici nu voia sa se situeze in aceea$i categorie cu barbapi care o folosisera atat
de urat.
Se sili sa-i ia mana de pe dulcea incantare a sanului ei.
- Mai bine sa ateptam pana cSnd nu e$ti cufundata
in demoni.
Incapabila sa-p ascunda u?urarea, ea spuse:
-Im i pare rau. A fost a$a" dupa... dupa Ivo. Orice
urma de dorinâ din trupul meu a disparut pentru
luni intregi.
188
Mary fo Putney
- E !n regula, Jessie, spuse el pe cea mai lini$titoare

voce. Acum eti in siguranâ.
Ea se lini?ti, dar respirapa ii era intretaiata p tremura
in brafele lui, cu trupul infrigurat. $oc.
O patura pentru genunchi era aêzata pe canapea, el
o lua $i o infa$ur3 pe Jessie in ea. Pasiva ca o papu$a, il
lasa so conduca spre pat. O a$eza pe saltea p trase cuverturile peste ea, apoi mai puse carbune in camin inainte
Jessie se indeparta p se facu ghem, cu spatele spre
el, a$a ca el o lua in brafe. Chiar p cu patura, cuverturile p caldura trupului lui, ea tremura p pielea ii era
lipicioasa.
- A fost o crima ce p s-a intamplat, dar nu a fost vina
Cand Jessie nu raspunse, el se intoarse cu gandui la
vizita ei la infirmerie. Trecusera cam $apte ani p vazuse
mulp pacienp inainte p de atunci incoace. Dar chiar p
care o facuserS de nerecunoscut p de cat de $ocat p ingrozit fusese cand descoperise crestatura lunga insangerata de pe spatele ei. Fusese norocoasa sa fie in viaâ.
spuse:
- Sopj 1 tau a fost cel care te-a batut, nu-i a?a? Asta
mi-ai spus. $ io aduse aminte scopindu-p verigheta p
aruncando prin incapere.
-D a, zise ea abia $optind. Primul meu sop
Bucuros ca primise un raspuns, el spuse pe un ton
de conversape:
-Presupun ca ai spus Jane pentru c3 incepusep sa
nume. Jane ip oferea siguranpi anonimatului, in vreme
Tatal meu spunea ca mi se potrivepe.
-T op prietenii tai te piu drept Jessie, ceea ce p se
potrivepe mult mai bine. Era foarte atent, cautand sa-i
189
vada reacpile, ceea ce nu era u$or cand era inca intoarsa

cu spatele $i ghemuita in nefericirea ei.
-Ivo ma striga Jezebel, rosti ea tern. Spunea ca sunt
0 tarfa $i ca n-ar fi trebuit sa se insoare niciodata cu o
temeie pe care o cheama Jezebel.
- De asta era atat de furios cand te-a batut? Pentru ca
era gelos?
-Niciodata nu i-am dat motiv sa se indoiasca de fidelitatea mea, dar ori de cate ori bea, incepea sa m3 acuze
ca sunt tarfa. Vocea i se sparse. Mereu era beat.
- $i cu timpul a devenit tot mai violent. Daniel vazuse
asta la alte paciente care fusesera batute de barbapi lor.
Ea inghip.
- Da, spunea ca sunt prea frumoasa s3 fiu credincioasa. In acea ultima noapte... a venit la mine cu un cupt,
spunand ca, dupa ce-mi va taia faja, frumuseêa mea se
va fi dus $i oamenii vor intoarce spatele ura{eniei mele.
incepu s3 planga cu suspine puternice care o scuturau,
ameninpind s o franga in doua.
Daniel o pnu strans $i blestema brutalitatea
barbaplor.
-Ar fi trebuit s3-i mulpjmeasca lui Dumnezeu cS
te are drept sope. A$a cum $i Daniel ii mulfumea lui
Dumnezeu. Cand lacrimile ii secara, el o intreba:
Spune-mi, cum l-ai cu noscut.7 Credeam c3 tatal t3u te
controla indeaproape.
Ea inghip greu i reu$i s3 raspunda cu o voce sigura:
- De obicei, a$a era. Nu mi s-a permis niciodata s3 ies
tara o servitoare care s3 stea cu ochii pe mine chiaT $i
in ora?elul nostru, unde top se cuno$teau intre ei. Dar
intro zi, cand tata ieise, fata de la spalatorie era bolnava, iar bucatareasa avea nevoie de nite cotlete pentru
cina. Era ocupata $i nu mai era nimeni disponibil, aa
ca nva trimis pe mine. Nu p3rea s3 existe.nici un pericol
-im i inchipui c3 ai fost incantata s3 iep $i s3 te
bucuri de pupna libertate, remarca Daniel, sperand s3
190
Mary jo Putney
- Pentru mine, sA mA due in piapt ora?ului in zi de

targ era o mare aventurA. Vocea ii deveni ironicA. S-a
dovedit a fi o aventurA mai mare decat mi-a? fi putut
vreodatA imagina.
-A colo 1-ai cunoscut pe Ivo Trevane? Trevane a fost
numele pentru certificatul de cAsAtorie, nu-i a?a? Un
nume bun din vestul {Arii.
Ea dAdu din cap, ceea ce el mai mult simp, fiindcA
fapi ii era in continuare intoarsA.
- Ivo trecea prin sat $i se hotArase sA se opreascA la
targ ca sA se amuze pe seama taranilor.
- $i apoi te-a vAzut.
- $i eu l-am vAzut pe el. OftA. Eram tanarA ?i cu totul
lipsitA de experienfA, pentru cA mi se permisese sA vAd
doar pupn din lume. Ivo era visul oricArei fete. Brunet,
elegant?! teribil de arAtos. Era doar cu pupn mai mare ca
mine $i foarte romantic. Cita din poezii ?i pretindea
cA mA adorA. Am fost vrAjitA de el. Vocea ii deveni amarA. Eram sigurA cA era o dragoste nemuritoare.
- A?a cA ai inceput sA te intalne?ti pe ascuns cu el.
Jessie dAdu din nou din cap.
-E ram o feti?canA nechibzuitA, gata sA pic in plasA,
dar, pentru cA eram fatA de vicar, ?tia cA mai bine mA
cerea de sope, decat doar sA mA seducA.
Amintindu-?i nebunia iubirii din finereê, Daniel

spuse bland:
- Probabil cA era tot atat de indrAgostit ca ?i tine. Tu
pop zApAci chiar ?i un doctor serios. Spera ca asta s-o
facA sA zambeascA ?i poate cA reu?ise, dar ea stAtea incA
cu spatele la el.
-Shakespeare avea dreptate in legAturA cu dragostea
de tinerete cand a scris Romeo $ J u l i e t a , spuse ea cu un
glas egal. O dorinpl lipsitA de rapune duce la dezastru.
- Intotdeauna am crezut cA politica ?i vrajba intre familii i-a dus la dezastru. Mai multA ingAduinÂ ?i iertare
ar fi insemnat cA nu aveau sA sfar?eascA tragic. Bine inleles cA asta ar fi insemnat ?i sA nu fi existat o piesA atat
de grozavA.
191
-Tragedia e mult mai prezentft decat ingaduin(;a i

iertarea.
Din nefericire, Jessie avea dreptate.
- Ivo locuia in Bristol?
- Da, avea o mo$ie In Dorset, dar n-am fost niciodatft
acolo, pentru eft prefera casa din Bristol. Pentru mine,
ora$ul era magic. Teatru i muzieft, i biblioteci. Nu puteam crede cat de norocoasft eram sft am toate astea i pe
deasupra un sol; pasional, care mft adora.
Daniel strambft din buze i trebui sa-$i adueft aminte
eft avea nevoie sft-i cunoascft trecutul, indiferent cat de
multft durere i-ar putea pricinui acele informapi.
-C u m ai ajuns din raiul pe pftmant in iad $i in infirmeria Herbert?
-N u mi-am dat seama cat de mult bea Ivo inainte de
a fugi $i a ne eftsfttori. Asta era ingrijorfttor ineft de la inceput, dar a devenit cu mult mai rftu dupft ce a inceput
sft-i invite prietenii acasft. Era un grup de tineri cheflii,
nu fftceau de fapt nici un rftu, dar le plftcea ingrozitor
sft flirteze.
Daniel se Incruntft.
- i evident ca sopal tftu a dat vina pe tine, ceea ce i-a
apipit gelozia.
- Exact. Jessie se intoarse pe spate, trftgandu-?i cuvertura pe ea $i stand cu ochii pe baldachin. Cuvintele incepurft sft se rostogoleascft unul peste altul, ca $i cum era
disperatft sft se elibereze de o durere de mult ingropatft.
Devenise din ce in ce mai gelos. Cand era beat, crizele
lui de furie incepeau cu urlete dupft care devenea vio
lent. M-am deprins sft mft inchid intr-un mic dormitor
cand veneau prietenii lui. Mft ascundeam acolo panft a
doua zi. Intotdeauna era atat de spftsit a doua zi de dimineafft. Se jura eft n-o sft mai faca niciodata, iar eu voiam
atat de mult sft-1 cred!
- Te-ai gandit sft-1 pftrftse^ti?
-Cateodatft, dar n-aveam unde sft mft due. N-a$ fi putut sft mft intorc niciodatft la tata sau in Chillingham.
N-aveam prieteni sau familie care sft mft accepte. l$i
muêft buza. Mai rftu, in majoritatea timpului, nu voiam
192
Mary Jo Putney
s3 plec. CSnd era treaz, viafa era minunata. Putea fi atat

de fermecator, o companie ideala. Pan3 cand se Imbata
din nou.
-C a t timp a trecut pana cand ai aparut la infirmerie?
- Nu chiar un an. I$i inchise ochii $i vocea ii deveni o
?oapta. A venit acasa de la un meci de box unde el $i cu
prietenii lui au baut atat de mult, c3 abia se mai puteau
fine pe picioare. Eu citeam in biblioteca atunci cand a
intrat el. Vazand cat de beat era, nvain scuzat sa plec.
El s-a tnfuriat i a inceput sa alerge dupa mine. Cand
am fugit pe scari in sus, el s-a impiedicat pe trepte, ceea
ce l-a fficut s3 se infurie i mai tare pe mine.
Daniel tresari auzind panica tot mai mare din vocea
ei, dar ii datora lui Jessie sa fie martor la intreaga teroaTe
a acelei nopî.
-Astfel de bSrbap arunca intotdeauna vina pe altcineva, remarca el cu blandefe.

-A m reu?it s3 ajung in mica mea camera adSpostita i am incuiat u$a, dar a doborato cu un scaun.
Scoase un oftat infiorat. A inceput s3 m3 bata mai r3u
decat o facuse pans atunci. Apoi m-a sufocat pana cand
am le?inat.
Daniel ii lu3 mana i io finu strans.
- $i dupa aceea.7
Ea scoase un uierat aspru.
-C an d mi-am rec3p3tat cuno$tinpi, el era prabuit
intr-un fotoliu terminand o sticla de gin, ignorand faptul eft zSceam intro balta de sange in mijlocul camerei.
Am reu$it sa m3 ridic in picioare $i i-am spus c3-l p3rasesc. Ca mai bine m3 fac tarfa pe str3zi decat s3 mai
trSiesc cu el incS o zi. El a scos un cupt din cizma $i
atunci a fost cand m-a ameninât ca-mi taie fafa astfel
incat nici un barbat s3 nu ma mai vrea vreodata. Gura i
se schimonosi. Am crezut c3 o s3 m3 omoare, avand in
vedere cat de dezlanpiit era.
- Daca ar fi fost ceva mai aproape, taietura aceea de
pe spatele tau ar fi putut fi fatala. Dar ai reupt sa pleci.
O stranse din nou de mana. Apoi ai folosit un nume
193
fals la infirmerie $i ai parSsit Bristolul ca el s3 nu te poa-
ta urmari. Ce fata curajoasa!

Ochii ei se deschisera, palida $i pe jumatate innebunita.
-Ah, am $tiut ca n o s3 vina dupa mine.
O spaima rece il avertiza de ce urma.
- De ce nu?
-Pentru ca 1-am omorat. Vocea i se franse. Mi-am
omordt sotul cu propriul lui cutit!
capitolul 25
Jane petrecuse ani la rand suprimanduî amintirile
acelei nopfi infioratoare, dar acum o cotropeau ca un
sange clocotind. Teroarea $i agonia pumniloT lui Ivo
lovindo. Experienfa groaznica a mainilor lui mari sufocando pana cand o lfisasera aproape fara cunotin(a.
Tai$ul ascupt al cuptului lui fluturat pe langa fata ei
in timp ce o ameninta ca o mutileaza. Cand se oprise
sa-?i dea parul negru la o parte de pe fata transpirata $i
furioasa, ea ta?nise intro parte $i o luase inspaimantata
la fuga catre u$a distrusa.
Acela fu momentul in care el o injunghiase. Varful
cuptului ii atinse omoplatul, apoi o taie pe spate cu o
mi^care spre stanga, cand ii atinse corsetul, inainte de a-1
taia pana la talie. Ea ppase ?i se prabupse in genunchi,
paralizata de durere $i convinsa ca va muri. Ivo o smucise, ridicando in picioare, urland amenintari murdare $i
invartindu-?i cutitul, fata lui aratoasa schimonosita ca a
unuia dintre demonii iadului.
Ea se luptase disperata sa scape, prinzandu-1 de incheietura mainii pe cand lama insangerata se indrepta
inexorabil catre ea. Cu puterea disperarii, ea reu$i sa
indeparteze cutitul - $i acesta se infipse mortal la baza
gatului lui Ivo.
- E$ti sigura ca era mort? Vocea lui Daniel parea calma, ca $i cum auzea pove$ti din astea in fiecare zi. Poate
ca aa era.
194
Mary Jo Putney
-A h, da. Jessie se infiora. Am reuit sa-i caut pulsul,

dar nu am simpt nimic. L?i apasS o mans pe stomac,
simpnd ca-i venea sa vomite. Nimeni n-ar fi putut supravietui dupS ce a pierdut atata sange.
- Ce fel de rana i-ai facut?
Pentru o clipa, ea uri calmul sau, intrebSrile de doc
tor despre groaza pe care o traise, dar era mai bine decat
daca ar fi aruncat-o din pat i i-ar fi blestemat insa$i viaâ. Incercand sa fie la fel de calma, ea trasa o linie chiar
deasupra claviculei.
- I-am taiat gatul.
- U n om poate sangera pana la moarte foarte repede
dintr-o astfel de rana, spuse el imperturbabil. Nu-i de
mirare ca erai in 5 0 c atunci cand ai ajuns la infirmerie.
Ai fost foarte puternica i foarte curajoasa in acea zi.
Buzele ei se stransera auzind acele vorbe.
- Eram o uciga$5 inspaimantata alergand sa-mi salvez
viapi! De$i tatal meu probabil c3 ar fi fost mulpimit s3
ma vada in ^treang. Asta i-ar fi confirmat cele mai rele
convingeri despre mine.
- A fost autoaparare! spuse Daniel aspru. N-ai fi fost
niciodata condamnata.
- Eu nu eram atat de optimista. Aa ca am fugit cat de
repede am putut. Trase aer in piept, adanc $i tremurat.
N-am uitat niciodata bunatatea pe care mi-ap aratat-o
tu $i sora ta in acea noapte. A fi putut sa innebunesc
daca nu erap voi. Daca nu mi-ai fi dat acei bani, n-a$ fi
reu$it sa ajung niciodata in siguranpS. Mi-ai amintit $i ca
nu top barbapi sunt rai.
-Majoritatea nu sunt, spuse el ganditor. Probabil ca
nici Ivo nu era, dar era bepv, ceea ce poate aduce la
suprafaâ ce-i mai rau din oricine. A fost vinovat de pro
pria moarte.
- Ma bucur ca gande$ti a$a, spuse ea sfarjita. Dar nu
va uita niciodata ca sopil pe care-l iubise cu pasiune murise in fapi ochilor ei, de mana ei.
-D aca te consoleaza, spuse el, vizita ta la infirmerie
in acea noapte a convins-o pe Laurel ca trebuie sd infiinpim un refugiu pentru femei si copii. Acela a fost
195
inceputul pentru Casa Zion, fi mulfi, mulfi oameni au

berieficiat de munca ei.
-D acS n-af fi fost eu inspirafia, o alta femeie ar fi
fost, rosti ea cu o voce tern a. Sa ajute femei si copii este
chemarea surorii tale. O sfanta, la fel ca tine.
Cu o urma de exasperare pe chip, Daniel spuse:
-A f vrea sa incetezi sa crezi c3 sunt vreun sfant. Nu
sunt. Nici Laurel nu este, defi ea se apropie mai mult.
Jessie ridica din umeri. Erau mult prea indepartafi pe
scara valorilor morale pentru ca el sa infeleaga. Incercase atat de mult sa reziste atracpei pe care o simfea fa fa
de el pentru ca nu dorise ca el sa ftie cine f i ce era ea sau
cum se intalnisera prima data.
Acum ftia ce-i mai rau despre ea si chiar fi un sfant
politicos ar fi fost afectat de aceasta informafie. Afectat fi in cele din urma scarbit. Pentru cateva scurte ore,
reufise sS-fi ingroape toate gandurile despre trecutul ei
fi doar sa se bucure de noul ei sop Acum acele momente
pretioase trecusera, fi astfel de momente nu mai apar.
Sfarfita, intrebS:
- O sa denunti crima mea magistraplor din Bristol?
Ma gandesc ca a fost ceva agitafie cand a murit Ivo pentru ca era un gentleman bogat.
-Poate ca o fi avut bani, spuse Daniel sec, dar nu
era un gentleman. Nu, bineinpdes ca nu-mi voi denunâ
sofia. Un proces dureros, urmat de o achitare pe motiv
de autoaparare nu ar aduce foloase nimanui fi ar cauza
mari neplaceri. Ar urmari-o pe Beth pentru vecie fi, cu
siguranta, ea e nevinovata.
Afadar, protejando pe Beth ar tnsemna ca o proteja
fi pe ea. Jessie ifi dadu seama ca intro zona iraponala
din adancul sufletului sau, credea ca merita sa fie pedepsita pentru ca-1 omorase pe Ivo. Defi Dumnezeu ftia
cate pedepse suferise pe cand era inca in viafa.
-Afadar, ma crezi cand spun ca a fost autoaparare?
N-am nici o dovada in sprijinul spuselor mele.
-C and am negociat casatoria noastra, nri-ai promis
ca nu-mi vei spune totul, dar ca ceea ce-mi vei spune
va fi adevarat, zise el ganditor. Imi imaginez c3 asta era
196
Mary Jo Putney
ceea ce nu voiai sa-mi dezvalui, a$a-i? Mai ai $i alte secre

te infiorfltoare?
Ea aproape ca zambi.
-Azi mi-ai cunoscut mama bigama i ai aflat ca te-ai
insurat cu o uciga?a. Cred ca asta-i tot.
-U n a peste alta, a fost o zi memorabila din variate
motive. Vocea i se Tnmuie. Du-te sa te culci, Jessie! Mai
ne va fi mai bine.
Fara indoiala ca ea spera asta. Dar ceva in fiinpi ei se
naruise $i se indoia ca va putea fi dres vreodata.
Cel pufin n-o sa mearga la inchisoare.
- Mulptmesc, Daniel, spuse ea meet. Apoi se retrase
de langa el $i se ruga sa adoarma i sa nu viseze.
Daniel doTmi prost. Nu era u$or sa imparta un pat cu
o mireasa nefericita chiar daca nu el era de vinS. Jessie
statea pe marginea saltelei cu spatele la el. El banu ia ca
nici ea nu prea dormise i limbajul trupului ei arata clar
ca voia sa fie lasata in pace.
Cand zorii se ivira la ferestre, el se apropie in sfarît
de ea i o lua in brafe, stand culcat langS spatele ei $i
punandu-i un bra pe dupa mijloc.
- O noapte grea?
Jessie ofta.
- Reusisem de minune sa-mi ingrop trecutul din Bris
tol. Nu ca I-a? fi uitat vreodata, dar amintirile erau ascunse bine, acolo unde nu trebuia sa ma gandesc la ele.
Aseara, au ie?it toate la suprafata ca relele eliberate din
cutia Pandorei. Nu le mai pot ingropa din nou.
El se stramba.
- Imi pare r3u ca am adus vorba de cicatricea lasa
ta de taietura cuptului. Dar, odata ce am recunoscut-o,
n-am putut s-o ignor. M-am intrebat uneori daca Jane a
reu$it sa piece in siguranâ din Bristol $i ce s-a intamplat
cu ea dupa aceea.
-O d cat de chinuitoare a fost seara trecuta, nu
regret cu totul ca m-ai recunoscut, spuse ea incet, surprinsa de revelapa aceasta. N-am vrut ca tu sa afli vreodata ce am facut sau s3 ma recuno?ti de la infirmerie,
197
a$a c5 am incercat sa te {in la distan{a. Cu toate astea,

era un secret prea mare s&-l {in ascuns fa{S de sotul
meu. Daca a? avea de ales, prefer mai presus de orice
onestitatea.
- La fel ca mine. Tinando strans in bra{e pe cea mai
atragatoare femeie din Anglia, avu efectul previzibil
asupra par{ilor sale masculine. Daca facem ceva placut,
vom_reu?i sa alungam ca{iva dintre demonii amintirilor? I$i inso{i vorbele cu mangaieri tandre care sfarîrS
prin a-i cuprinde cu mana sanii, degetul mare alintandu-i sfarcul.
Sfarcul se intari i la fel si ea, dar nu in mod placut.
Inca se sim{ea ca un iepure care tragea nadejde ca lupul
cel rau n o va baga in seama. Doctor fiind, Daniel $tia
multe despre reac{iile fizice i era clar care erau ale ei.
- N-ai chef? o intreba el pe un ton care se voia cat
mai tiresc.
- E$ti so{ul meu, raspunse cu incordare in glas. N-o
sa te refuz.
Cu alte cuvinte, o sa-$i indeplineasca obliga{iile conjugale, chiar daca nu voia deloc. Pentru un lung $i tensionat moment, el fu tentat sa-i dea crezare. Pasiunea
intru totul implinita a zilei de ieri era vie in mintea i
in vintrele lui i avea suficienta aroganâ masculina s3
creada ca ar fi in stare s o faca sa-i vina cheful.
Dar ea era o femeie care fusese abuzata de tatal ei,
aproape ucisa de primul ei so{ $i violata $i manipulata
de logodnicul ei. N-avea nevoie de o dovada in plus ca
barba{ii erau ni$te porci egoi?ti. Nici nu voia s3 se situeze in aceea$i categorie cu barba{ii care o folosisera atat
de urat.
Se sili sa-$i ia mana de pe dulcea incantare a s5nului ei.
- Mai bine sS ajteptam pana cand nu e$ti cufundata
in demoni.
Incapabila sa-i ascunda u$urarea, ea spuse:
- imi pare rau. A fost a$a dupa... dupa Ivo. Orice
urma de dorin{3 din trupul meu a disparut pentru
luni intregi.
198
Mary ]o Putney
Luni intregi! Inabupndu-p un oftat, el se rostogoli

indepartandii'Se de ea p se a$eza pe spate, gandindu-se
ca merita o blestemata de medalie de aur pentru repnere. Se presupunea c3 o luna de miere trebuia sa fie
plina de cunoa$tere nebuneasca, pasionala, suficienta
pentru a uni doi sop pana cand moartea li va desparp.
Dar el nu facuse niciodata lucrurile la modul raponal - p
Jessie era femeia pe care o dorea.
- Presupun ca nu vrei sa fii deloc atinsa.
-N u. $i ea se intoarse pe spate p il lua de mana.
O atingere de alinare ar fi minunata, dar... nu vreau
nimic mai mult. Vocea ii deveni trista. Ceea ce ar fi atat
de incorect fapi de tine, incat sunt sigura ca ai pTefera sa
nu ma atingi deloc.
U$urat, el ip strecura un brat sub umerii ei p o trase
langa el.
-Gre?e$ti. Atingerea din dragoste e chiar mai importanta decat cea din dorinpi.
Ea ofta incet p tensiunea din trupul ei incordat se
risipi in timp ce statea cu capul pe umarul lui.
- Asta n-o sa dureze pentru totdeauna. O sa-mi revin
la normal cu timpul.
- Pasiunea de ieri e ceea ce tu ai considera normal?
Ea ip lasa capul in jos, ca p cum ar fi ropt.
-D a.
-Atunci merita a?teptarea. Ascunzandu-?i regretele,
el trase cuvertura peste ei. Nu parea deloc corect sa stea
gol in pat cu frumoasa p fermecatoarea lui mireasa p
sa fie obligat sa nu faca nimic altceva decat s o pna in
braê. Se intreba daca va mai vedea vreodata uimitorul
neglijeu stacojiu al lui Jessie.
Cateodata Dumnezeu avea un extrem de ciudat sirrp
al umorului.
capitolul 26
Urmatoarele cateva zile din luna de miere fura ciudate, dar nu neplacute. Jessie p proaspatul ei so^ rabdator
Ademenirea unui sfarit
199
se plimbau prin gradini, calSreau pe mope p luau mese

minunate. $i discutau. Acum ca ea nu mai avea secre
te nedezv&luite, conversapa curgea cu upirinta. Daniel
avea cunopinte impresionante in variate domenii.
Ei ajunsese s3-i placS p umorul lui sec si subtil. Bunul
doctor nu era intotdeauna atat de serios pe cat crezuse
ea la inceput.
Din cand in cand, cate o atingere sau o aroma, sau
o imagine ii aminteau distinct de pasiunea pe care o
impSrtapsera in ziua nuntii. Ip amintea limpede cat
de bucurosi p satisfacuti erau amandoi, totup gandul
de a sta culcap unul langa altul o facea sa vrea sa se
stranga ca un arici.
Se intreba cap bftrbap s-ar fi retinut ca Daniel. Foarte
pupni, banuia ea. Daca ar fi insistat sa-$i ceara drepturile conjugate, p-ar fi facut datoria de sope. Dar s-ar fi
simpt fortata p deznadajduita.
Desigur c& asta avea s& treaca p spera c3 se va intampla mai repede decat dupa ce se sfarpse casatoria ei cu
Ivo. Dar acum, ii era profund recunoscatoare lui Dani
el, un barbat care vazuse totul p accepta cu seninatate
ciudateniile viepi.
Avea p o incredere calma, care era extrem de revigoranta. Facuse bine cand il alesese pe el. Spera doar ca
ingaduinâ lui ii va permite s3 accepte toate problemele
care venisera impreuna cu ea.
Jessie era o tovara$a superba, ceea ce compensa intru
catva faptul ca nu imparfeau patul. Daniel se bucura de
o autodisciplina excelenta, dar n-avea chef sa se chinuie
mai mult decat era necesar, aa ca in a doua noapte la
Milton Manor, Daniel ip aranja tacut in fata ?emineului paturile disponibile pentru a-p face un culcup
Jessie accepta initiativa lui cu aceeap recunopinta
tacuta. Dimineata, impatureau cuverturile fara vreo
vorba p le puneau la loc. Cooperare fara conversape.
Daca servitorii aflau ca nu dormeau impreuna, Laurel
p cu Kirkland ar fi piut p ei la foarte pupn timp dupa
200
Mary Jo Putney
aceea, $i asta era o situape pe care Daniel nu dorea sa

0 discute.
A cincea dimineaâ incepu cu o ploaie monotona,
a$a ca se retrasesera in mica biblioteca unde se a$ezara
comod sa citeasca in fotolii cu rezematoare pentru cap
puse unul in fa(a celuilalt, langa $emineu. Un mic foe
de carbune alunga racoarea / umezeala autumnala.
Dupa cateva O T e , Daniel se ridica sa-$i intinda picioarele. Era timpul sa viziteze camera de muzica pe care n-o
v3zuse inca. La loc de cinste statea un superb pian, aa
cum era de a$teptat in fiecare resedinpi Kirkland.
El se aeza $i executa cateva acorduri. Instrumentul
avea o tonalitate minunata $i era bine acordat, a?a ca
degetele lui incepurS o piesa favorita de Bach.
Chiar fara sa fie cu fa pa la ipsa de legatura, o simp pe
Jessie cum se apropie. Era o prezenpi calda in spatele lui
cand termina piesa. Cand sfar$i, Jessie batu din palme.
- Superb! N-am ?tiut ca tii s5 canp.
El ii ridica privirea si pentru scurt timp se pierdu in
ochii ei magnified Limpezi ca diamantele pure, totu$i cu
adancimi in care sa te pierzi...
Alungandu-p tulburarea, Daniel spuse:
-Su n t un pianist de ocazie, nu unul adevarat ca
Laurel $i Kirkland. Cant de placere ?i suficient de bine
pentru a acompania dansatori sau soli$ti amatori. Incepu sa cante la pian ?i vocal vechiul cantec prefeTat,
melancolic in tonalitate minora: Te duci la targ in
Scarborough?/ Patrunjel, salvie, rozmarin p cimbru./
Aminteste-i de mine unei mandre de-acolo,/ Pentru c5
odata fu iubirea mea... '
Mainile lui se oprira cand tulburatoarea tristefe a
cantecului il coplei. Patrunjel, salvie $i trandafir, minunata lui Rose12, pierduta pentru vecie. Jessie i$i a$ezS
bland o mana pe umarul lui, inplegand.
Alungandu-p tristefea, el spuse:
1 Balada traditional britanicS despre ora;ul Scarborough din
Yorkshire (n.tr.)
2 In limba cnglezS, rose inseamnfl trandafir (n.tr.)
201
- Probabil ca p-e groaznic de dor de Beth. Sa plecam

maine ca s-o putem lua mai devreme?
-Groaznic de dor, fu de acord Jessie, dar spre surprinderea lui, continua: Dar in biletul pe care 1-am primit in dimineaâ asta de la Mariah sunt informata ca
Beth e infloritoare, $i mie realmente imi face bine acest
timp linitit pe care-1 petrec cu tine. Vom fi foarte ocupap dupa ce vom pleca de aici.
- Cum dore?ti, spuse Daniel. Imi place sa cant $i imnuri. Nu exista nimic mai bun decat muzica pentru a-p
stimula spiritul.
Izbucni intr-o redare asurzitoare a imnului Domnul
meu e o citadela puternica*1 ?i canta, starea sa de spirit
inaltandu-se. Domnul nostru e o citadela puternica,
un bastion ce nu cedeaza... Jessie i se alatura, vocea sa
de alto impletindu-se bine cu cea de bariton a lui. Cand
termina imnul, Jessie spuse admirativ:
- E$ti un bun pianist, dar interpretarea ta e uimitoare. Ai o voce grava minunata.
- Folositoare pentru a antrena la cantat credincio$ii,
spuse el zambind bland. Pot sa cant imnuri cat e ziua
de lunga. Crescuta intr-o casa de vicar, trebuie sa $tii ?i
tu cateva.
- Mai pupn decat ai crede. Tatal meu considera cantatul ceva frivol, care putea duce spre zbanpiiala, iar el
nu era de acord cu zbanpjielile! Aa c3 la slujbele lui,
muzica era pnuta la un nivel minim.
- Inca e la fel. Comentariul venise din spatele lor, $i
Daniel se ridica i se intoarse dintr-o singura mi$care
rapids.
Stand in cadrul upi era vechiul lui coleg de clasa,
Gordon, plin de noroi $i obosit de calatorie.
-Scuze, spuse Gordon. N-am vrut sa va iau prin surprindere. Cand am spus ca vreau sa va vorbesc, majordomul vostru m-a trimis in biblioteca, i de acolo am
urmat muzica.
-A i venit repede, spuse Daniel. Jessie, el e Gordon,
un alt coleg de $coala de-al meu. A fost la nuntd.
202
Mary Jo Putney
-Aha, omul care a unpiedicat-o pe mama s& scape.

Jessie zambi calduros. Imi pare bine sS v& cunosc asa
cum se cuvine. Treceap pe aici ?i v-ati hotarat sa ne
faced o vizita?
-D e fapt, 1-am rugat sa investigheze ceva, explica
Daniel. Ai avut succes?
Cand Gordon se uita la Jessie, Daniel spuse:
- E in regula sa vorbe?ti de fata cu sopa mea, de vreme ce asta o prive$te pe ea. Jessie, Gordon face cercetari
discrete, a$a c3 1-am rugat sad gaseasca pe tatal tau, mort
sau viu.
Jessie trase adanc aer in piept, iar Gordon spuse:
- A fost destul de simplu. Domnul Braxton e inca
vicarul parohiei bisericii St. George din Chillingham.
Jessie se prabu$i pe bancheta pianului, aratand
palida.
-A$adar, tatal meu e inca printre cei vii.
-Pare a se bucura de o sanatate de fier, raspunse
Gordon.
- Firete ca de fier, sunt sigura, spuse ea sec. $i-a indepartat tod enoria$ii?
Gordon ezita.
- Inspira un oarecare respect, dar putina afecpune.
Privirea lui Jessie se muta spre Daniel.
- De ce 1-ai rugat pe domnul Gordon sa-1 caute?
- Pentru ca e mai bine sa tii decat sa nu $tii, raspunse
Daniel.
-C red ca ai dreptate, admise ea fara entuziasm.
Dupa expresia lui Jessie, ea se gandea la acelaî lucru
ca i Daniel: ca mama ei era bigama. Din fericire, reverendul Braxton era pupn probabil s3 afle vreodata.
- E ceva demn de remarcat in viaâ tatalui meu despre care ar trebui sa tiu? intreba Jessie. Are vreo ibovnica sau a adoptat un orfan sau a inceput sa poarte $i alta
culoare in afara de negru?
- Daca-i aa, e foarte discret, spuse Gordon sec. Dar
cred ca a publicat un articol teologic sau doua.
203
-N-a fost niciodata un om interesant. Se ridicS. Nu

sunt o gazds prea buna. Vrep o gustare? Sau avand In
vedere vremea, ap vrea sa ramanep aici peste noapte?
Gordon chicoti.
-N u sunt atat de nesabuit s3 stau cu insurateii in
luna de miere. O ora de calarit $i sunt acasa. Se inclina.
E o placere sa va fi cunoscut mai bine, Lady Romayne.
-T e conduc, spuse Daniel. Dupa ce se indepartara de camera de muzica, intreba: Ai timp sa preiei o
alta investigate?
-A m ceva timp. Gordon ridica o sprancean5. Ce ai
vrea sa tii?
Care sa fi fost data la care Jane venise la infirmerie?
Daniel nu-p putea aminti cu exactitate, dar era la inceputul toamnei.
- Cu circa apte ani in urma, cam in aceasta perioada
a anului, un tanar pe nume Ivo Trevane a fost ucis in
Bristol. Era un gentleman cu oarecare avere, cu o casa
in ora$ $i o mope in Dorset.
Gordon scoase un mic carnet din interiorul mantalei
sale p nota detaliile cu un creion scurt.
- Ce anume ai vrea sa pii?
-S-a iscat ceva agitape cand a murit? A fost gasit
vreodata ucigaful lui? Ayea familie? Orice ar putea prezenta interes.
Gordon puse carne{elul deoparte.
-Tipul asta trebuie sa fie mai interesant decat Brax
ton. O sa vad ce pot afla. Unde s5 trimit informapile?
- Dupa ce plecam de aici ?i o luam pe fiica lui Jessie,
o sa ne indreptam spre Castelul Romayne in Dorset.
N-am nici o idee ce o sa gasim acolo.
- Responsabilitap, spuse Gordon scurt, i pa?i in holul din fafa.
Daniel rase.
- Sunt sigur ca ai dreptate. Multumesc ca 1-ai gasit pe
domnul Braxton. Ii intinse mana. Gordon i-o stranse
cu putere i iep in aerul umed al zilei. Cel pupn nu
mai ploua.
204
Mary Jo Putney
Daniel se intoarse in biblioteca unde Jessie statea

langS foe i se uita spre flacari mai degraba decat citea
cartea pe care o tinea in poala.
-Sper ca nu te deranjeaza ca 1-am trimis pe Gordon
sad caute pe tatal tau, spuse Daniel dupa ce intra in
incapere.
- La fel de bine era sa nu pomeneti despre asta. Cu
cat ma gandesc mai putin la el, cu atat mai bine. Zambi
cu tristeê. Intrebarea acum este dac3 sS-i spun mamei.
- Nu. Daniel se a$eza pe fotoliul din fata ei. N-ar vrea
sS $tie.
Jessie ii arcui sprancenele.
- N-ai scrupule de vicar legate de lipsa de moralitate
a mamei mele?
-A m fost adus pe lume sa vindec, nu s5 judec, spuse
el sec. O buna regula de baza este sa lu3m inconsiderate
foloasele dezvaluirii unui astfel de adevar. In acest caz,
n-ar fi nimSnui de folos, in afarS de barfitorii zeloî care
s-ar bucura sa toace necazul altora. Sa expunem bigamia
mamei tale ar aduce mari prejudicii familiei ei, poate
chiar i-ar destramao definitiv. $i in ce scop? N-o sa se intoarca niciodatS la sotul ei legitim $i e putin probabil ca
el sa vrea so accepte. Pare ca este o sotie, mama $i nora
iubitoare. De?i incaka legea tarii, poate ca nu incalca
legea care e mai presus de asta.
Jessie dadu u$or din cap.
-Im i place regula ta de baza. Eu mai mult decat
oricine tiu de ce mama s-a purtat asa, pentru ca ?i eu
am fugit de Cassius Braxton $i am facut ce trebuia sa fac
pentru a supraviefui.
- Ai fi trait in bigamie ca mama ta? intreba Daniel.
Ea se incrunta, apoi scutura din cap.
-N u , indiferent cat de tare a$ dori sa fiu cu un alt
barbat, n-a$ putea sa stau in fata altarului $i sa traiesc in
tro astfel de mare minciuna. Ar fi o ticalo$ie de neiertat
fata de barbatul de langa mine.
- Gasesc asta lini^titor, comenta el.
Ea zambi din nou cu tristete.
205
- A$a cum am spus, n-am lasat nici un so abandonat

in drumul meu. Ceea ce ma intreb de fapt e daca ar
trebui sa-mi vizitez tatal.
Era randul lui Daniel sa ridice din sprancene.
- E$ti sigura ca vrei sa faci asta?
- Nu vreau, dar cred c3 ar trebui. Gura i se stramba.
La urma urmei, sunt fiica tatalui meu. Se cade" i ar
trebui" erau cateva din cuvintele sale preferate. Nu-mi
pot imagina ca o astfel de intalnire ar fi placuta sau profitabila, dar acum ca am marturisit adevarul despre primul meu sot, simt o oaTecare dorinâ de a-mi Infrunta
marile temeri ale trecutului. Ce parere ai?
-C red ca o intalnire cu el ar fi oportuna pentru a
te lamuri singura cat de departe ai ajuns, spuse Daniel
incet. Ai vrea sa vin cu tine?
-O h , te rog, da! Nu cred ca i-a$ putea face fapi de
una singura. I$i inclina capul intro parte. Crezi ca
pop rezista?
-N u e tatal meu, a$a ca n-ar trebui sa fie un efort
prea mare. Am avut de-a face cu destui tirani abuzivi la
viaâ mea. Se gandi. Sa mergem la Ralston Abbey so
luam pe Beth, apoi la Chillingham i dupa aceea la Castelul Romayne? Asta ar fi cea mai eficienta ruta.
-N u vreau s o due pe Beth la tatal meu! spuse Jessie
cu vehement. Ar insemna mai multa vreme petrecuta
in hurducaturile unei trasuri, dar a? prefera sa mergem
la Chillingham mai intai. Pot s o iau $i singura, daca tu
nu ma pop insop.
-Putem sa mergem impreuna. O sa mergem la Chil
lingham i, pentru ca e aproape de Romayne, putem
trece pe la castel pentru cateva zile ca sa ne dam seama
de spiritul locului $i de ceea ce e nevoie acolo, spuse Da
niel. Dupa aceea, putem s o luam pe Beth. Din fericire,
toate aceste locuri sunt in sud-vest, aa incat calatoria
n o sa fie atat de neplacuta.
- E un plan bun. O sa-i scriu un bilet lui Mariah sa-i
dau de ?tire ca Beth o sa mai ramana la ea cateva zile in
plus, impreuna cu un bilet pentru Beth.
-$tie sa citeasca? intreba el cu interes.
206
Mary Jo Putney
- Doar pu{in, dar ii desenez repede ceva ca s-o amuze. Fa{a lui Jessie se luminA. Lui Beth ii place sA deseneze $i adesea ne trim item schi{e una alteia. Azi o sS-i
desenez lebedele pe care le-am vAzut pe lac ieri cand
ne-am plimbat.
C e fetipi norocoasA era Beth! Copiii pe care Daniel $i
Jessie i-ar putea avea impreuna vor fi la fel de norocoji
$i o vor avea in plus $i pe Beth ca sorA mai mare.
- DupA ce scrii biletele, o sA le due lui Martin ?i o sA-l
rog ca trAsura sA fie gata de plecare maine-dimineaÂ.
In colpil bibliotecii era o masA de scris, asa cA Jessie
se duse acolo $i folosi hartia, tocul $i cerneala pentru
biletul pentru Mariah $i un creion pentru cel adresat lui
Beth. DupA ce le sigilA pe amandouA cu cearA, spuse:
- Vrei tu sA scrii adresele i sA franchezi?
-A sta face parte din indatoririle de lord de care
tot uit, cugetA el. Trebuie sA-mi cercetez con$tiin(a
in legAturA cu acest subiect, deoarece nobilii $i membrii Parlamentului ar trebui sA foIoseascA serviciul de
francare doar pentru afaceri oficiale, cu toate cA existA
mereu abuzuri.
Jessie se arAtA dezamAgitA.
- FArA francare? Nu-mi place cand prietenii mei trebuie sA plAteascA atunci cand primesc scrisori de la mine.
- M a gandeam mai mult in direepa unei reforme generale a po$tei. De ce aceia care nu due lipsA de nimic
sA nu plAteascA pojta, iar cei care-p pot permite cel mai
pufin sA le plAteascA? Marea Britanie are nevoie de un
fel de sistem postal national de un penny.1 Se apropie
de ea la masA i scrise cu mana lui adresa, ceea ce era
obligatoriu pentru francare, apoi se iscAli Romayne in
colful din dreapta sus al scrisorii sigilate.
Pe cand scria, Jessie spuse:
1Sistemul unei po$te locale numit London Penny Post a fost infiinpt
in 1680 $i funefiona in Westminster ji Londra, unde expedierea de
scrisori $i pachete costa un penny vechi. Ulterior, acest sistem a fost
preluat de monarhia britanica $i in 1840 a fost extins la nivelul intregii tari. In acela$i an, s-a inrrodus $i posibilitatea achitarii in avans
a expedierii printr-un timbru postal, (n.rr.)
207
- Ca membru al Camerei Lorzilor, pop lucra la astfel

de reforme.
- intr-adevar, pot. Incep sS apreciez avantajele acestei
chestiuni cu lorzii. Se ridica, spunand: O sa iau astea sa
i le due acum lui Martin.
Casa nu era destul de mare pentru a face dificila gasirea majordomului. Daniel aranja ca scrisorile lui Jessie
sa fie trimise i trasura lor sa fie pregatita pentru a doua
zi de dimineaâ, dar inainte de a pleca, intreba:
-T u e$ti acel Martin al carui rol a fost esenpal pentru
salvarea viepi surorii mele in urma cu cateva luni?
Lustrul profesional a lui Martin se evapora cand spuse grav:
-D a, ?i am fost foarte bucuros ca am putut fi de
folos, milord.
De fapt, ajutorul acestui tanar fusese crucial $i fusese
serios ranit atunci cand il acordase.
-Sincerele mele mulpjmiri, spuse incet Daniel. Daca
vreodata e ceva ce a? putea face pentru tine, trebuie
doar sa ceri.
-A ? face orice pentru Lady Kirkland, a$a ca nu-i
nevoie de nici o recompensa, spuse simplu Martin.
Lord Kirkland a fost foarte generos, chiar daca eu n-am
cerut nimic.
- Recompensa lui a fost sa-p ofere acest post de majordom? tntreba Daniel.
-A m vrut intotdeauna sa devin majordom, dar vo
lant de asemenea sa continui sa lucrez pentru familia
Kirkland, a$a ca Inalp mea Sa mi-a dat acest post. Zambetul lui Martin arata cat de tanar era. $i Lady Kirkland
mi-a oferit mie $i lui Molly o nunta frumoasa chiar
acum o luna.
- A$adar, si m eti proaspat casatorit! spuse cu caldura Daniel. Felicitari pentru amandoi!
Uitand inca ?i mai mult imparpalitatea profesionala,
Martin spuse:
- Casatoria e cel mai niaret lucru imaginabil, nu-i a?a,
milord?
208
Mary Jo Putney
- Una dintre cele mai bune invenîi ale lui Dumnezeu, fu de acord Daniel izbucnind in ras. Milton Manor
ar fi un loc bun pentru a create o familie, sunt sigur.
Martin ti zambi, ceea ce ii lumina intreaga fa0 $i-i
facu urechile s3 se inro$easca. Era limpede c3 el $i cu
Molly lucrau din greu la asta.
Pe cand se desparêa de Martin, Daniel i$i dadu seama
ca, daca Rose ar fi supraviepht, ar fi avoit o casatorie care
ar fi fost la fel de lipsita de complicatii i de fericita ca a
lui Martin $i a lui Molly. In schimb, o avea pe Jessie cu
frumuseêa, complicapile i responsabilitaple ei.
Viafa ar fi fost mai simpla cu acel mariaj de tineree. Cu toate astea, nu-$i mai putea imagina o alta sope
decat pe Jessie.
capitolul 27
Daniel se uita afara pe geamul trasurii la finutul sterp
din Dorset.
- O sa ajungem in curand la Chillingham. Peisajul Tti
pare familiar.7
Ea scutura din cap.
-N u prea. Recunosc cateva nume de sate, dar ie$eam
foarte rar din Chillingham, a$a ca, in afara de ora$, nu
cunosc zona.
-Exista in ora un han? E cam tarziu $i, chiar daca
vizita la tatal tSu va fi foarte scurta, s-ar putea sa nu fie
timp sa gasim loc de popas in alt ora$.
Mainile lui Jessie aveau pumnii incletap, ea incercand sa-?i controleze incordarea. Banuia ca Daniel facea
conversatie lejera ca sa-i distraga atenpa.
-T h e George se apropie cel mai bine de un han din
ce are Chillingham de oferit. Sunt doar cateva camere,
dar era curat i mancarea era buna. Proprietarii, domnul
$i doamna Brown, au fost mereu cumsecade cu mine.
-T h e George pare a fi in regula. Sa rezervam o came
ra $i sS ne aranjam pupn, apoi sa mergem la tatal tau?
Jessie incuviinâ din cap.
209
- Cu cat ma repede tree peste asta, cu atat mai bine.
- Nu trebuie sS-1 vezi, ii spuse Daniel.

- Eu a? zice cS da. Privi spre mainile ei incle?tate ?i
i?i aminti copilaria in detalii prea vii. Dupa ce mama ei
dispiruse, traise intro permanents spaimS de tatfll
ei. Chiar ?i acum, mana lui cruda ii modela viaâ. Voia
s& se elibereze de asta. Nu ca va scSpa vreodata de amintiri, dar poate ca va reu?i sS-i alunge frica.
Drumul cobora din campul sterp inspre o vale verde
?i fertila. Cand trSsura infra in ora?, Jessie se uita pe
geam ?i fu mirata cat de pupn se schimbase totul. Rasuflarea i se accelerS ?i avu numaidecat sentimentul oribil
ca se intorsese in copilarie ?i ca fuga ei ?i numero?ii ei
sod erau doar un vis.
Brusc i?i aminti ca Ivo fusese mai mult un co?mar ?i
ca intr-adevar scSpase. $i de data asta nu-1 va infrunta pe
tatal ei singura ?i vulnerabila.
-T h e George e in fa{S pe dreapta, spuse ea. In fap5
e piafa ?i azi e zi de targ. Pop vedea turnul bisericii de
partea cealalta a pieêi, ?i casa parohiala e langS ea. Chillingham e un or3?el inghesuit.
Observa oamenii privind de la ferestre la stralucitoarea lor trSsura neagrS imprumutata de la Kirkland. Vor
starni speculapi chiar inainte ca ea sa fie recunoscuta
ca fiind fiica risipitoare care se intorsese. Fiul risipitor
avusese nevoie de iertare ?i alinare. Jessie se indoia ca va
primi vreuna din ele, dar avea nevoie de... ceva.
Vizitiul incetini ?i baga trSsura sub arcada ce ducea
in curtea hanului The George. Nimic nu se schimbase
cu exceppa poate a culorii mu?catelor din ghivecele ce
incadrau u?a spre micul oficiu.
De?i Chillingham nu era pe un drum important de
trasuri, hanul facea afaceri bune. Cand era copil, lui
Jessie i se parea un loc exotic pentru ca trasurile faceau
legatura cu locuri indepartate ?i fascinante. Statea sa
priveasca trasurile ?i se intreba ganditoare de unde veneau pasagerii ?i unde plecau.
Pe cand Daniel o ajuta pe Jessie sa coboare din trasuta, remarca:
210
Mary Jo Putney
-A m trait din generozitatea familiilor Ashton i

Kirkland, dar de indata ce vom inceta sa calatorim, va
trebui sa ne angajam servitori i sa ne procuram trasuri
i tot restul de accesorii pentru a intrepne stilul nostru
nobil de via pi. Sunt ferm hotarat sa las asta in seama ta,
pentru ca tu ai fost baroneasa mult mai mult timp decat
am fost eu baron.
Ea zambi $i scruta piapi bine ingrijita.
- O sa-mi placa mult sa cheltuiesc bani $i sa dau de
lucru oamenilor caTe doresc asta. O sa incep cu o camerista. La Kelham, n-am avut nevoie de una in permanen
ts, aa ca Lily a avut grija de mine ca si de Beth, dar asta
nu mai merge acum. Elsa, camerista care m-a ajutat la
Milton Manor, ar fi foarte buna si pare dornica s3 mai
iasa in lume. S-ar supSra oare Kirkland i sora ta daca a?
incerca s-o angajez pentru mine?
- Daca ii rogi politicos, sunt sigur cS vor fi intelegatori. Se stramba. Ma atept cS va trebui sa-mi angajez i
eu un valet.
- Omul potrivit iî va face viapi mai frumoasS, il asigura ea luandu-l de brat i conducandu-1 spre oficiu.
IntrarS acolo $i femeia rozalie intre douS varste ce
lucra la o masa ponosita i$i ridicS privirea, apoi icni:
- Domni$oara Lisbet! Chiar dumneata e$ti? Se ridicS
in picioare cu fata luminata de emotie.
Jessie o lua de mana pe femeia mai in varsta.
- DoamnS Brown, n-ati imbatranit deloc!
- Ce mincinoasS dulce mai eti, draga mea! Acum
sunt o bunica incaruntita $i sunt ferkita sa fiu a$a!
Doamna Brown se uitd inspre Daniel. Imi inchipui cS
nu mai eti domni$oara Braxton?
- Intr-adevar, nu mai sunt. Acesta e sotul meu, lordul
Romayne.
Daniel se inclina spre hangita.
- E o placere sa cunosc o veche prietena a sotiei mele,
doamna Brown. Sper ca ne puteri gSzdui la noapte?
-N-am decat o singura camera disponibila, spuse
scuzandu-se hangita. E cea mai mare camera a noastra,
211
dar poate c& afi vrea sa stati la casa parohiala? Tatal dumitale are mai mult spapu.
Jessie i$i arcui sprancenele, p doamna Brown spuse
in graba:
- Banuiesc ca nu. Pai, atunci camera albastra e cea
mai buna din casa noastra.
-Sun t sigur c3 e minunata, o asigura Daniel.
Doamna Brown ii scuturS capul uimita, studiind-o
pe Jessie.
-M ai, sa fie, dar $tiu ca arati bine. Deci, eti Lady
Romayne acum ?i vei fi stapana acelui castel mare de
la jarm! Privirea ii era admirativa cand il studie pe
Daniel.
Coborandu-$i vocea la o $oapta, spuse: Ce gentleman
chipe! Nu-i de mirare ca ai fugit cu el! De$i credeam ca
fugisei cu baiatul ala brunet?
Jessie ezitd, intrebandu-se cat de mult sa spuna. Cu
siguranâ ca nu totul.
-D in nefericire, primul meu so{ a murit, dar sunt
de doua ori binecuvantata pentru ca 1-am gasit pe Lord
Romayne. A molten it titlul de curand, aa ca va fi prima noastra vizita la castel. Dar inainte de castel, va trebui sa infrunte dragonul. TrSgand adanc aer in piept,
spuse: Daca vrei sa ne conduci in camera noastra, o sa
ne aranjam putin, apoi o s3 mergem la tatal meu.
-Atunci, pe aici. Dorip sa comandap cina aici pentru diseara?
Jessie se uita la Daniel. Cand el dadu din cap, ea comanda masa p o urmara pe doamna Brown sus pe scari.
Camera era spapoasa, cu o mica zona de ?edere i un
pat ce parea confortabil. Nu era prea mult loc pentru
ca Daniel sa doarma pe du?umea, dar se vor descurca.
Sa imparta un pat era pe moment o cbestiune minora.
Dupa ce hangifa pleca, Daniel spuse:
- Cel pupn o persoana s-a bucurat sa te vada.
- O sa mai fie cateva. Femeile p copiii cu care m-am
vazut in biserica, pentru ca nu mi se permitea sa merg
altundeva. Jessie i?i scoase boneta ?i i?i examina pnuta.
Purta o rochie de culoarea ievanpcii, ceea ce era cea
212
Mary Jo Putney
mai vesela culoare acceptabila pentru semidoliu $i era o

nuanpl care o prindea foarte bine. Sfidatoare, i$i adauga
un $al In nuance de purpuriu, verde $i auriu.
Daniel se duse in spatele ei ?i li puse mainile pe
umeri, in vreme ce ea se privea in oglinda.
- Araî ca o femeie de vaza, o asigurS el.
-N u sunt sigura ca e adevarat, dar e exact ce am nevoie sa aud, spuse ea cu tristep;. Acum trebuie s3 intru
in gura lupului.
- Putem merge pe jos, spuse Daniel. Dar ai prefera sa
ne duca trasura, ca s3 nu fii recunoscuta?
Anonimatul era tentant, dar ea refuza.
-A sta ar fi snobism din partea noastrS pentru o
d istan t atat de scurta. In afarS de asta, intregul ora
$i locuitorii sai fac parte din trecutul meu. Ar trebui
sa infrunt totul.
- C e rol vrei sa joc eu? intreba el. Sa stau in umbra i
sa nu spun multe?
Privirea lui calma ii liniti nervii. Sub imboldul momentului, il saruta u?or pe obraz, inainte de a se retrage
i a-i pune manusile.
- Da, $i sa fii pTegatit sa mS salvezi daca ma prabuêsc
$i am nevoie de tine!
- O sa te descurci, a$a cum ai facuto cu toate celelalte
probleme care au aparut in viata ta. Deschise u$a, adaugand: Bine sau rau, in curand totul o sa se termine.
Jessie spera ca el sa aiba dreptate. CoborarS scarile ?i
ieir8 pe High Street. !l lua de bra( pe cand o cotira la
stanga $i mersera spre piapi aglomerata a ora$ului.
Pe cand se apropiau de targ, incepura s3 atraga atenpa.
Mai intai fu interesul fapi de infap$area lor elegants.
Apoi, o femeie exclama:
-E i poftim, este domngsoara Braxton, fSra-ndoiala!
Ia uita-te la ochii aia!
O bfttrana zbarcita sari de dupa o taraba de fructe ?i
legume sa se uite mai indeaproape.
- Fara-ndoiala, micupi Lisbet, te-ai facut femeie in
toata firea! Ii cadorisi cu un zambet tirb. Arap foar
te bine, fetipj! $i cine-i distinsul gentleman? Numele
213
femeii era doamna Potts. Era o fran ca care venea la

targ cu produsele ei ?i care intotdeauna fusese darnica
cu merele rimase la sfar$itul unei zile de negop
- DoamnS Potts, spuse Jessie. Ce m3 bucur sa te vad!
Acesta este sopil meu, lordul Romayne. Pot s3 cumpar
un m3r de dragul vremurilor trecute?
Batrana chicoti.
- Ia vreo doua pe gratis, de dragul vremurilor trecute!
Alese doua mere roii $i tari de pe mas3 $i ii intinse unul
lui Daniel i unul lui Jessie.
Jessie se scotocea in sScule{ $i 1-ar fi scapat pe al ei,
dar Daniel le prinse pe amandoua, apoi facu o plecadune adanca:
-Multe mulpimiri, doamna Potts!
Se indrepta $i ii dadu o moneda stralucitoare de $ase
penny pe care o scoase din buzunar.
- Acum o sa iei o cana de cidru, de dragul vremurilor trecute!
Doamna Potts prinse moneda cu indemanare, chia>
tind din nou.
-T k u facut rost de unu bun, domni$oara Lisbet!
Se auzi un murmur general de aprobare dinspre spectatori, dar o voce furioasa de femeie $uier3:
-Tarfa!
Jessie ignora comeptariul, dar Daniel se uita in

direcpa de unde venise vocea anonima, cu o expresie dintr-odata rece. Nu se mai auzira insulte din
acea direcpe.
Jessie baga amandoua merele in sacul ei unde aparura ca doua umflamri sugestive, apoi il lua pe Daniel
de braf ?i continuara sa mearga prin piaâ. Raspunse la
saluturi ale celor care o recunoscusera, dar pastra un
ritm care descuraja discupite.
O singura exceppe fu o fata blonda cu ochi limpezi,
in varsta de treisprezece sau paisprezece ani care razbatu
prin mulpme cu o emope dezlanpjita:
- Domni$oara Lisbet, v-ap intors!
Jessie o privi, incercand sa-$i imagineze parul blond i
ochii albaftri din urma cu opt ani.
214
Mary Jo Putney
- Emily Tipton, ce mare te-ai facut!

in mod spontan o imbrap?a pe fata. Fiind copila,
Emily o urma peste tot pe Jessie cu ochii plini de adoratie. Fiica a spiterului local, avea o minte agerS $i o
curiozitate vie. Lui Jessie ii placuse sa ajute copilul la
citit $i ii povestea noi intamplari interesante pe mSsura
ce le afla.
Emily rase $i o imbrap$a i ea.
-Mi-era aa de teama ca n-o s3 va mai vad niciodata! Cat stap in Chillingham? Mama $i tata ar fi
foarte bucuroi sa va vada! Tata m-a invatat cum sa
prepar doctorii.
Jessie era trimisa cateodata sa ia doctorii ?i popuni,
a$a ca $tia familia Tipton mai bine decat ii $tia pe majoritatea locuitorilor ora?ului. Fusesera $i ei intotdeauna
buni cu ea. Cu un real regret, spuse:
- Stain doar o singura noapte. Dar imi pare bine ca
am avut ocazia s3 te vad.
Emily fu dezamagita, dar spuse curajoasa:
-C el pupn am avut ocazia sa va salut. Poate ca veti
mai veni pe-aici?
-Poate. Jessie il impinse inainte pe Daniel pentru
prezentare. Deoarece castelul Romayne era la mai pupn
de o zi d istan t, s-ar putea sa mai vina pe aici in viitor.
DacS vor dori.
Scuzandu-se fa pi de Emily, Jessie il lua din nou de
braf pe Daniel $i continuara sa mearga prin piata, pana
unde aceasta se ingusta in capatul dinspre rasarit al High
Street. Biserica era la doar o strada distanta, cu turnul
ei normand la fel de solid ca intotdeauna. Degetele lui
Jessie se stransera pe brapjl lui Daniel.
-C asa parohiala este aceea mare, de dincolo de
biserica.
El o batu u?or pe mana.
-C u m te simp? Majoritatea oamenilor din Chillin'
gham par a se bucura sa te vada teafaTa i in viata.
- N-am avut prea multe ocazii sa-mi fac du^mani, explica ea. Era ciudat. Ca fiica de vicar, aveam o situape
buna, dar cred ca, de fapt, celor mai multi dintre oameni
215
le parea rau pentru mine. Fara mama i cu Cassius

Braxton drept tata.
Trecura de biserica si ea se gandi la toate acele ore pe
care le petrecuse ingenunchind pe pardoseala de piatra
rece, primind porunca de a se ruga pentru sufletul ei
pacatos. Singurul efect fusese sa-i intareasca dorinpa de
a fiigi de acasa.
Lflsara biserica in urma lor $i acum casa parohiala
aparu in stanga. Piatra locala de o nuanâ calda de gri
folosita pentru casele din Chillingham era in mod obi?nuit atractiva, dar vastul vicariat din piatra arata rece $i
ameninâtor. Pe drept cuvant, era si una, $i alta.
Proprietatea era Tnconjurata de un inalt gard din fier,
?i poarta scarpti sinistru cand Daniel o deschise. Dupa
ce trecura de ea i se indreptara spre usa din fa0, Jessie
se opri, infrigurata pana la oase.
- O sS fie o dezamSgire groaznica daca tatal tau
nu este acasa, spuse Daniel urcand treptele $i folosind
ciocanelul.
Jessie $tia ca el incerca s o liniteasca, dar nu fu in
stare decat sa-$i scuture capul fara vreun cuvant. Daca
fatal ei nu era acasa, s-ar putea s3 nu mai aiba curajul sa
treaca inca o data prin toate astea.
U$a se dadu intr-o parte $i domni$oara Ludley, cea
mai josnica femeie din Chillingham, statea pro$pita
acolo. O fata batrana, inzorzonata $i fafarnica, devotata
atat bisericii, cat i vicarului.
Cand domni$oara Ludley v3zu cine era in pragul uii,
arata de parca ar fi vrut sa scuipe.
-Tu!
Jessie p3ru sa-$i revina din paralizia care-i cuprinsese
trupul ?i ii arunca un zambet fals.
-Fiica risipitoare s-a intors, domni$oara Ludley.
Acum e$ti menajera casei parohiale?
Barbia domni$oarei Ludley zvacni in sus.
-A m acest privilegiu. Cineva trebuie sa se asigure
ca gospodaria domnului Braxton e intrepnuta cum
trebuie!
216
Mary Jo Putney
- $i sunt sigura ca o faci foarte bine, spuse Jessie. Tatal meu e acasa?
Domnioara Ludley se Incrunta.
- I$i scrie predica si nu trebuie s i fie deranjat.
-C u siguranpa ca se poate face o exceppie pentru fiica de mult pierduta, spuse Jessie degajata. Cu Daniel
urmando, intra in casa cu o incredere care o facu pe
menajera sa se retraga.
-D aca lucreaza la predica inseamna ca e in cabinet.
Nu-i nevoie sa ne conduci. Poate ca ne pop aduce o tava
cu ceai?
Nederanjandu'se sa vada cum reactionase domniôara Ludley, il conduse pe Daniel prin holul central, spre
camera din coltul din stanga pe care tatal ei o folosea
drept cabinet. Ua era inchisa i, cand ridica mana sa
cioc3neasca, avu un alt moment de blocaj. Era impresurata de amintiri puternice ale nenumaratelor ocazii
cand statuse tremurand exact in acelaî loc, ascultand
ordinele tatalu i ei.
Gura i se subpie $i ciocani scurt, apoi deschise u?a
?i intra grabita in camera. Tatal ei stStea la biroul lui,
aratand uscat î ursuz. I?i ridica privirea incruntandu-se,
apoi inpepeni $i ramase cu gura cascata. Se ridica brusc
in picioare.
-Jezebel!
capitolul 28
Reverendul Cassius Braxton fusese intotdeauna
inalt i subpire, dar acum arata ca un schelet, ?i cutele
adanci de pe fa pa tradau o viapa intreaga de furie. Parul
i se rarise i acum era complet alb. Partea suparatoare
era ca ea aproape uitase ca ochii lui erau exact la fel
ca ai ei, un albastru-deschis de gheapa, marginipi de
negru de carbune. Lurnea ii gasea tulburatori, chiar $i
la ea. La tatal ei, ace$ti ochi glaciali il fSceau sa arate
ca un judecStor nemilos.
Ademenirea unuisfant
217
Reamintindu'Si c& nu mai avea putere asupra ei, ea

spuse rece:
-Buna, tatS. Nu raspund la numele de Jezebel, dar
pop sS-mi spui Lady Romayne.

El bolborosi, incapabil la inceput sa-p gaseasca cuvinte destul de dure pentru a-p exprima furia:
-N u exista nici o Lady Romayne! Depravatul ala a
murit fara sope sau copil. Tu e$ti o tar fa i asta probabil
ca e codojul tiu. li aruncS lui Daniel o privire tSioasS.
- Regret sa te dezamagesc, domnule Braxton, spuse
Daniel imperturbabil, dar sunt intr-adevar noul Lord
Romayne i, spre regretul reciproc, ginerele dumitale.
Privirea tatalui ei se indrepta din nou spre Jessie.
- De ce dracu ai venit? Te-ai lepadat de orice urma de
decenpi cand ai fugit cu acel seducStor marav. Nu mai
eti bine-venita in casa mea!
-Preaiubitul meu tata, spuse Jessie pe cel mai dulce
ton, dep inlauntrul ei tremura. Norn fost niciodata bine-venita in casa asta. Ma tncuiai in dulapuri pentru ca
luam o bucata prea mare de branzS la masa p ma lasai
sa tremur intr-un dormitor inghepat doar cu o patura
subpre ca hartia, deoarece caldura mi-ar fi stricat caracterul. Fara a mai menpona ca m3 bateai cu o curea din
piele, pentru cS bataia e rupta din rai. Daca asta ar fi
adevarat, atunci eu a$ fi fost cel mai euminte ingera? din
Chillingham!
Daniel arSta ingrozit, dar tatal ei doar scuipa:
-E rai o fiinpi nelegiuitS, la fel cu tarfa de maica-ta!
Era datoria mea sa te bat pana cand scoteam pacatul
din tine!
- Daca bateai un vecin a$a cum ma bateai pe mine, ai
fi fost adus in fa{a judecatorului! Jessie se sili sa inspire
incet ?i adanc, luptandu-se sa-i pna mania sub control.
Am venit aici sa-mi demonstrez mie insami ca nu imi
mai e fries de tine.
- Ar trebui sa-p fie! Mana tatalui ei zvacni intro lovitura violenta.
Jessie nu se a$tepta la un atac fizic, nu in fa (a unui
martor i nu era pregStita deloc s3 se apere.
218
Mary Jo Putney
Dar lovitura nu o atinse. Mana lui Daniel pi$ni p ii

prinse incheietura tatalui ei, imobilizandu-1 pe batran.
-Dumneata no sa ridici mana asupra sopei mele,
spuse el pe un ton glacial. Epi o rupne pentru haina
pe care o porp!
Tatal ei se IuptS sa-p elibereze mana, maraind:
-A m dreptul ca tata s-o pedepsesc pe fiica mea in
speranpa c o voi salva de la chinurile ve$nice!
- N-ai nici un astfel de drept! spuse Daniel hotSrat.
Biblia spune in mai multe locuri c3: Va lasa omul pe
tatal s 8 u p pe mama sa p se va lipi de femeia sa p vor
fi amandoi un singur trup. Aceasta e la fel de adevarat
p pentru o femeie. Jessie e acum a mea, la fel cum p eu
sunt al ei.
- $ i partea cu unirea e intr-adevar minunata, spuse
Jessie, sarindu-i in ajutor. Fapi tatalui ei se facu rope de
furie p venele i se umflara pe frunte:
-Tu, creatura infama p imorala! Amandoi o sa putrezip in iad!
-D e ce am sentimentul ca p-ai petrecut tot timpul
studiind Vechiul Testament al unui Dumnezeu al razbunarii ?i ai ignorat total mesajul de bucurie p iertare al
Noului Testament? rosti Daniel ganditor.
-Inainte de a fi iertare, trebuie sa fie pocainpi! Tatal
ei ip smuci din nou incheietura p de data asta Daniel
ii dadu drumul. Dar ce sa pie un desfranat mincinos p
escroc ca tine despre biserica?
- Destul de mult, de fapt, spuse Daniel rece, in con
trast cu inverpinarea tatalui ei. Sunt preot hirotonisit al
Bisericii Anglicane.
- Minp! exclama ingrozit tatal ei. Biserica n-ar hiroto
nisi niciodata pe unul ca tine!
- Ba chiar a facut-o. Atenpe, am o veche atracpe pen
tru metodism, dar hirotonisirea mea e foarte reala. De
data asta, zambetul lui Daniel era ironic. Mi-am capigat
doua titluri de licenta la Oxford.
Jessie ar fi ras, daca nu ar fi tremurat inlauntrul ei.
Tatal ei il privea cu ura pe Daniel, scarbit mai mult
219
de ideea c& ginerele lui era pastor decat dac3 acesta ar

fi fost codop
- Ip dau cea mai mare nota pentru consecvenpi, tata.
Erai un om furios i plin de ura cand eram copil p inca
eti. Inspira adanc. Am venit sa te salut p sa-p spun ca
ai o minunata nepoata. Fata lui se stramba, ca p cum ar
fi muscat din ceva putred.
- Inca o generatie de ticalope muiereasca! Ma spal pe
maini de tine!
- La fel cum Pilat din Pont s-a spalat pe maini intr-o incercare de$arta de a nu-p asuma responsabilitatea
pentru rastignirea lui Iisus, sublinie Jessie. Sau ca Lady
Macbeth care incerca sa-p spele de pe maini urmele
crimei. Ti-ai ales nipe jalnici tovarasi de drum!
- Iep din casa mea, ii spuse tatal ei cu o voce tremuratoare. N-o sa te iert niciodata pentru aceste insulte.
- Daca are cineva nevoie de iertare, acela epi tu. Dar
fiind o femeie ticaloasa, n-am nici o chemare sa p o dau.
Adio, tata! SfarsitS de emotii, se intoarse p !l lu3 pe Da
niel de brap parasind amandoi cabinetul.
Pe cand se indreptau spre u?a din fata a casei parohiale, aparu domni$oara Ludley sa se uite la ei.
- Cum indrSznepi sa vii aici sa-i tulburi pacea acestui om sfant care este reverendul Braxton! spuse ea
cu rautate.
Jessie se chinui sa-p pastreze expresia calma, cand de
fapt era prea stoarsa de puteri pentru a raspunde, dar
Daniel spuse politicos:
-N u cred ca pacea e punctul tare al vicarului, domni$oara Ludley, dar nu te teme! N o sa va mai deranjam
vreodata. Deschise uâ i o insop pe Jessie la coborarea
treptelor. Ea se agata de bratul lui Daniel $i incerca sa
nu se gandeasca la sumbra idee ca n o sa-si mai vada
niciodata tatal.
Dupa ce trecura de biserica, Daniel o intreba:
-M ai exista i un alt drum in afara de High Street?
Nu arap ca i cand ai putea s3 porp discupi cu oamenii
amabili din piata.
220
Mary Jo Putney
Era fbarte adevSrat. Jessie se freca pe tampla, incercand sa-i alunge amorteala.
- Aieea aceea de acolo. Daca mergem direct pe acolo,
o sa ajungem la o poteca paralela cu High Street. Dove
cote Lane.
El ti urma indicative p o conduse spre alee, care era
din fericire pustie. Ea banui ca p el gasise intalnirea dificila, dar ip pastrase atitudinea calma pana cand ajunsera in siguranta camerei lor de han. Dupa ce ip dadu
jos haina, lavaliera p cizmele, intreba:
- Ai obpnut ce doreai cand ai vrut sa-p vezi ratal?
-N u... nu ftiu. Amorpta, ip scoase $alul, boneta
p manuple, cu privirea pierduta. Nu sunt sigura ce
am vrut.
- Sa-p amintepi de ce ai fugit de acas3? o intreba in
$oapta Daniel.
Gura ei se stramba de amaraciune.
-C u siguranpa c3 mi s-a reamintit azi de ce. Din cand
in cand, nu foarte des, m3 intrebam dacfl tata era chiar
atat de r3u pe cat socoteam eu. Poate ca m3 revoltasem
pentru ca eram tanara, incapapinata p sentimentala.
Dar nu. El chiar era rau.
-C an d a incercat sa te loveasca, am fost tentat s3-i
rup eu insumi incheietura mainii p nici m3car nu sunt
ruda cu el, spuse Daniel sec. A trebuit sa-mi reamintesc
mie insumi ca ar fi aratat foarte rau sa ranepi un batran
fragil p incovoiat. Dar chiar p acum, cand i se apropie
sfarptul, ratal tau e un batau? crud. Sunt chiar p mai
impresionat de tine decat eram inainte. Ai indurat p ai
devenit puternica p miloasa, mai degraba decat sa te lap
tu insap prada cruzimii.
Jessie nu dadu atenpe complimentului. Invatase
cum sa supravietuiasca, dar asta nu era putere, ci pur
p simplu disperare. Turna apa in lavoar p se stropi pe
faâ, Incercand s3-p limpezeasca mintea. Dupa ce se
perse, spuse:
- E chiar atat de bolnav? E foarte slab, dar nu i-a lipsit
energia sa fie furios.
221
- Manifests semne importante de boalS de inimS,

spuse Daniel cu pTivirea apntita asupra ei. Poate ca mai
trSie?te incS zece ani sau putea sS cads mort in timp ce
zbiera la tine. Din fericire, n-a fScut-o.
Ea se cutremura la acest gand.
-A sta ar fi fost ingroptor.
-Comportarea lui e diferita acum, fapi de atunci
cand erai copil? Cateodata caracterul omului se schimba in rau odata cu varsta.
- Nu, intotdeauna a fost aa, in special dacS eram mai
pupn decat perfects si bine-crescuta. Azi, 1-am infruntat.
Sunt recunoscStoare ca purtarea mea nu 1-a omorat pe
loc. Franta ?i infriguratS, i?i scoase pantofii $i se intinse
pe pat, tragandu-$i peste ea patura ingrijit rulatS la picioarele patului.
Incruntat, Daniel intreba:
- Sperai la mai mult de la el? Vreun semn de afecpune sau respect?
Emopile haotice care se agitau inlauntrul feinêi ei se
unirS intro durere zdrobitoare.
- Asta e. Am vrut ceva de la el. Cel mai mic cuvant
bland sau semn c3 se bucura ca trSiesc. Vreun indiciu
c3 ii pasS cS are o fiicS. Lacrimi tScute incepurS sS-i alunece pe obraji. Ar fi trebuit sS fiu mai intelegStoare, in
loc sa fiu agresiva. Ar fi trebuit s&-mi cer iertare cS i-am
pricinuit durere...
- Nu! spuse Daniel taios. Tu nu ai grept $i nu exis
ts nimic ce ai fi putut spune sau face pentru a obpne
rSspunsul pe care-l doreai. Nu putem avea intotdeauna
relapa pe care o dorim cu o alta persoana, pentru ca nu
putem controla cum simte aceasta. Nu cred ca fatal tau
e capabil de iubire. E trist pentru tine i inca i mai trist
pentru el.
Lacrimile incepura sa-i curgS mai Tepede.
-Ajadar, e o gre$eala cS am venit aici.
- Doar tu pop sa aprecitezi asta. Daniel se a$eza pe
marginea patului $i o lua de mana, stransoarea lui incSlzindu-i degetele inghepite. Dar fiindca ai confirmat
222
Mary ]o Putney
ca e la fel de dificil pe cat ip aminte$ti tu, vSzandu-1

acum, p-a alungat macar o parte din regrete?
- Da, ?opti ea. Insa... e greu sS pierzi $i ultima speranta ca s-ar putea sa fie mai mult. Se indeparta de el pe
partea ei, intro incercare vana de a-$i ascunde suspinele
chinuitoare ale unui copil cu inima franta.
Daniel se intinse $i o imbrSpa de la spate, incalzind-o
de la cap pana la picioare, cuprinzando cu o mana sigura de talie. Nu spuse nimic, doar o pnu in braê, in timp
ce ea planse pentru copilul care tanjise dupa dragoste ?i
primise doar furie ?i dezaprobaTe. Era timpul ca ea sa
accepte ce spusese Daniel: ca nu putea sa aiba niciodata
tatal pe care $i-l dorise. Dar dupa ce fugise de acasa, invaâse intr-un sfar$it sa aleaga barbapi buni. Pentru asta
era profund recunoscatoare.
Pe cand izvorul lacrimilor seca treptat, Daniel incepu
sad cante incet, vocea lui grava patrunzand-o pana in
adancul fiinêi ei.
Curgi agale, dulce Afton, pe langa verzile tale
maluri...' Cantecul era ginga? ?i lin, ca un cantec de
leagan ?i el schimba cuvintele ca sa i se potriveasca ei.
Jessie a mea, adormi de murmur de izvor, curgi agale,
dulce Afton, sa nu-i tulburi visul fetei ceo ador...
Ea appi i nu se trezi decat atunci cand se auzi un
ciocanit la usa.
- A sosit cina noastra, ii spuse incet la ureche Daniel,
rasuflarea lui fiind la fel de calda $i de blanda ca ?i cantecul de leagan. Va trebui sa m3 ridic.
El se dadu jos din pat, iar ea se ridica in capul oaselor, i$i ^terse ultimele lacrimi de la ochi i zambi spre
sopjl ei atat de bland, de inpdept ?i extrem de aratos.
- Bine, mi-e foame. Pe cand o noua viapi se trezea in
ea, spuse sub imperiul impulsului:
- Daca e?ti interesat, mai tarziu am putea exersa lipirea unul de altul.
Fapi lui se lumina precurm cerul la rasarit.
- Sper ca asta inseamna ce cred eu ca inseamna!1
1Dulce Afton - poem liric compus de Robert Burns, poetul national
al Scopei, despre raul Afton din Ayrshire, Scotia (n.tr.)
Ademenirea uttui sfant
223
- Oh, da, ?opti ea cu o voce fierbinte. Cu siguranta

c3 asta inseamna.
capitolul 29
Gordon cuno$tea Bristolul din calatoriile lui i era
bucuros sa aiba un motiv pentru a-1 vizita. Din pura curiozitate, Inainte de a incepe sa cerceteze moartea lui Ivo
Trevane, facu cateva investigafii despre Daniel Herbert.
Afurisitul ala era venerat pentru com petent lui medicala $i pentru munca lui caritabila. Bogata$ii il consultau cand aveau nevoie de cel mai bun tratament
medical, dar cel mai mult timp era dedicat funcponarii
unei infirmerii pentru cei in nevoie. Infirmeria mergea
bine chiar $i cu el plecat. Se pare ca Herbert avea darul
de a angaja persoane capabile.
Toate aceste fapte bune se plateau cumva, bineinteles. Din experienfa lui Gordon, totul se platea in viaâ.
In cazul lui Herbert, acesta nu p3rea sa se fi bucurat de
prea multa viafa personala. Nu existau zvonuri despre
amante sau flirturi cu femei tinere de varsta mariti$ului.
Cu bucapca aia buna cu care se insurase avea sa aiba cu
siguranta de tras. O sa fie interesant cum o sa mearga
clsnicia asta. Herbert era extrem de calm, dar orice barbat avea limitele lui.
Cu toate astea, Gordon ii dorea numai bine lui Her
bert. O fi el un tip plicticos, dar era intr-adevar una
dintre cele mai cumsecade fiin$e pe care Gordon le cunoscuse vreodata $i merita pupna fericire. Fire^te, era $i
titlul ala al naibii de mare{$i averea care cazuse pe capul
lui, dar era cu mult mai placut sa aiba o femeie inimoas3 care sa-i incalzeasca a$ternutul.
Odata ce-î satisfacuse curiozitatea in legatura cu trecutul fara de pata al lui Daniel Herbert, Gordon reveni
la scopul real al vizitei lui. Nu era greu sa gaseasca in
fo rm al despre ce se intamplase cu tanarul $i chipe$ul
domn Trevane in urma cu $apte ani. Chestiunea fusese
un adevarat scandal, si povestea era foarte interesanta.
224
Mary Jo Putney
'Avand in minte elementele principale ale cazului,

Gordon vizita re$edinta Trevane care era inca in posesia
familiei. $i avu noroc - vechiul majordom lucra inca
acolo. Cateodata, investigative erau chiar prea u$oare.
Proprietarul casei nu era la reedinta, a$a ca erau pupni servitori $i majordomul, Tuttle, raspundea de tat.
ArSta circumspect cand Gordon il chema in camerele
servitorilor. Pentru aceasta vizita, Gordon se imbracase
ca un avocat prosper.
Dupa ce se prezenta cu o costisitoare carte de vizita gravata, una dintre cele cateva pe care le avea la el,
spuse:
- Regret ca te deranjez cu intrebari despre o problema atat de dureroasS, dar caut informapi despre fostul
dumitale stapan, domnul Trevane. Este vorba despre
o motenire.
-Oh? Tuttle arata ceva mai interesat. Ce vrep sa
?ti?i?
-C e fel de om era Trevane? Era destul de tanar cand
a locuit aid, nu-i a$a?
-Avea doar douazeci $i doi de ani. Un tip foarte placut. Tuttle i$i scutura capul indurerat. I-a$ fi putut spune ca muierea aia cu care s-a insurat insemna necazuri,
dar tinerii nu ascultS de cei batrani despre astfel de chestiuni. Domnul Trevane era indragostit lulea.
Gordon i$i permise sa arunce o privire uor lasciva-.
- Era chiar atat de frumoasa pe cat se spune?
- Si mai abitir de-atat, spuse Tuttle. Par negru, ni$te ochi mari superbi un trup numai bun sa-1 fina pe
un barbat treaz toata noaptea, ?i totusi tarfa se purta ca
?i cum nici usmroi n-a mancat, nici gura nu-i miroase.
Chiar pretindea ca tatal ei era vicar!
-ocant! spuse Gordon cu un interes crescand,
deoarece parea foarte limpede cine era nevasta. C at de
multe $tia Herbert? Presupun ca inocenâ ei era doar
prefacuta?
- Lisbet aia era ca o pisica in calduri, spuse Tuttle pe
fad- Chiar $i-a mi$cat coada la mine o data sau de doua
ori, dei bineinteles cS n-am bagat in seama farmecele
225
ei. Nu pot spune ca am fost surprins cand s-a eliberat

cu un cupt p a fugit cu un alt ibovnic. $i-a facut bine
planul. A disparut fara urma.
- Fara indoiala ca felul ei pacatos de a fi a prinso din
urma, spuse Gordon cu pio$enie. Instinctul imboldindud sa-i mai puna intrebari, ip cauta portofelul si scoase
o suma substanpala drept mita, pnand-o la vedere, pe
cand intreba: Pop sS-mi mai spui ceva despre Ivo Trevane? Despre familia lui? Dupa cum am spus, la mijloc
este o mopenire.
- Pai, e o poveste interesanta. Cu o expresie voioasa,
Tuttle incepu sa relateze mult mai multe despre familia
Trevane.
Gordon ip pastra expresia doar putin interesata,
dar cand majordomul termina de vorbit, ii dadu bin
euros banii. Pe cand pleca de la reedinfa Trevane, era
foarte interesat sa pie cat i-ar trebui pans sa ajunga la
castelul Romayne.
Dupa ce pleca, Tuttle pipSi banii cu satisfaepe inainte de a-i pune bine. Fusesera doi barbap in tot atatea
zile dorind aceeap informape p amandoi platisera bine
pentru ea. Primul se luminase la fa$ ca un felinar cand
auzise. Al doilea era doar un avocat p nu pSrea prea
interesat. Dar suficient de interesat.
capitolul 30
Ziua ctllatoriei din Chillingham spre castelul Romayne a fost binecuvantat de lini^tita dupa furtunile
emoponale din ziua precedents. Daniel bSnuia c3 Jessie
era incS supSratS din pricina intalnirii cu tatal ei, dar se
impScase cu neajunsurile lui ca tata p tiinpi uman3
p era hotSratS sa mearga inainte, mai degraba decat sa
se prabupasca in suferinpi. A?a supraviepiise - p era un
bun exemplu pentru el.
Existase o oarecare bravada in felul in care facuse dragoste noaptea trecuta, ca p cum Jessie avea nevoie sa-p
dovedeasca siep ca era o femeie matura p libera. Dar
226
Mary Jo Putney
r&spunsurile ei fusesera adevSrate $i Daniel era suficient

de barbat sa fie recunoscStor pentru bunivoinâ sotiei
sale, indiferent care era motivul.
Era dupa-amiazS tarziu cand Jessie arata pe fereastra
$i spuse:
- E$ti sigur ca acela e castelul Romayne? N-a crede ca
sunt multe castele prin zona asta.
Daniel se apleca peste ea sa se uite pe fereastra din
partea ei.
-Arata ca schiâ pe care mi-a arata to avocatul.
Impresionant!
Castelul original data de pe vremea normanzilor $i
statea de neclintit pe un promontoriu deasupra marii.
-Pitoresc, dar arata a fi expus curentului, observa
Jessie.
- Mi s-a spus ca un recent Lord Romayne a fost de
acord cu tine i a construit o aripa modema pe care n o
putem vedea din unghiul asta. Pitoresc e in regula, dar
cine vrea sa traiasca cu tuse, raceli i frisoane toata iarna? O bam pe mans, s-o lini^teascS. Daca e nesanatos,
avem $i alte locuri unde sa stam.
- Prea multe altele! Dar nadajduiesc ca, dupa ce o sa
vedem castelul, o sa ne dam mai bine seama cum vrem
sa ne organizam vieple.
- Ar fi bine sa avem din nou o viapl organizata, spuse Daniel cu tristete. Viapi mea s-a dat peste cap inca
de cand am mo?tenit toate astea. O stranse pe Jessie de
mana. De$i au fost cu siguranpi i recompense.
Ea ii zambi ?i ImpreunS se apropiara de viitorul lor.
In fine, castelul Romayne. Dupa ce Daniel o ajuta pe
Jessie sa coboare din trasura, ea se uita de jur Tmprejur,
amuzata.
- Un castel aparut langa mare i nici un suflet prin
preajma! Presupui ca e bantuit?
- Avand in vedere cat de vechi e locul, aproape sigur
ca e, spuse Daniel. Dar fara indoiala ca pot face un ritu
al de exorcizare dac3 vreo fantoma se dovede$te supflratoare. Cat despre lipsa oamenilor, avocatul din Londra,
227
Hyatt, spunea cS majoritatea servitorilor au fost pnup

pe masS i cas5 pana cand sose$te noul lord. Ar trebui sa fie un majordom, cateva cameriste si randa$i pe
aici pe undeva. Ah, iata ca vine un grajdar.
Vizitiul pe care il pusese Kirkland la dispozipe
spuse:
- O sa va descarcam bagajele, apoi o sa avem grija de
cai, milord.
Jessie banuia ca atat vizitiul, cat i garda erau soldap
instruiti, desemnap pentru protecpe pe timpul acestei
calatorii, daca ar fi nevoie. Dar atat de departe de Londra, era dificil sa ia in serios amenintarile lui Frederick
Kelham. Probabil ca renunpise la speranêle de baronie
p revenise la bautura i la jocuri de noroc.
Daniel transmise din cap mulpimiri si apoi o conduse pe Jessie pe scari in sus spre u$a castelului.
-C u cat ne apropiem, cu atat locul asta pare mai
vantos.
- Dar foarte, foarte pitoresc.
Masiva u$a boltita din fata era descuiata p se deschise cu un scra$net sinistru. Daniel se uita spre Jessie, p
amandoi izbucnira in ras.
-C u adevarat gotic! spuse el.
Papra intr-un hoi vast care se ridica mult deasupra
capetelor lor p prezenta o ameptoare expozitie de arme
vechi fixate artistic pe perep.
-Astea ar trebui sa fie de folos dacS ataca vikingii,
spuse Jessie uitandu-se la un cere de topoare de lupta
aezate la jumatatea distanêi pana la tavan. Dar cred ca
e dificil sa le curep de praf.
- E suficient de lugubru pentru ca sa bage cineva de
seam3 pupn praf, o asigura Daniel.
Un barbat ingrijit imbra.cat se grabi sa intTe in incapere, gafaind pupn.
-Scuzele mele, sir! Desigur ca suntep noul stapan p
noua stapana a castelului Romayne?
- Da, noi suntem, p dumneata desigur ca e?ti domnul Pendry?
228
Mary Jo Putney
-D a, milord. Pendry era solid $i de varstS mijlocie, cu pir castaniu care se rarea, ochi ageri ?i un aer
competent. Cu o voce u$or mustratoare, spuse: Daca
$tiam c3 sositi atat de devreme, lucrurile ar fi fost mai
bine organizate.
-Ne-am schimbat planurile. N o sa te dojenesc pentru asta, spuse Daniel, lini$tindu-l. Pentru ca e tarziu,
ai putea sa ne conduci in partea de locuit mai intai.7
Si poate sa ne dai si ni$te informapi generale despre
castel $i domeniu?
-Desigur, milord, milady. Pe aid, vfl rog!
Pe cand majordomul ii conducea intr-un coridor pe
dreapta, Daniel spuse:
- Avocatul din Londra mi-a spus ca predecesorul meu
a ksat mare parte din domeniu in paragina, dar am vazut campuri cultivate $i gata de recoltat pe cand veneam
incoace $i oi care pa?teau pe dealuri. Acele pamanturi
aparpn unui domeniu invecinat?
Pendry arSta indurerat.
-Asta este o chestiune pe care va trebui s o rezolvati,
milord. Proprietarul domeniului invecinat a spus ca e
o crima sa se piarda un pamant bun, a?a ca $i-a trimis
oamenii s3 planteze culturi pe cele mai bune terenuri i
oile sa pasca pe dealuri.
-Plate$te renta pentru acest privilegiu?
- Nu, a fost o chestiune de dispute aprinse intre Excelenfa sa ?i domnul Trevane.
Jessie simp ca nu mai poate sa respire. Daca ar fi fost
pisica, i s-ar fi zbarlit toata blana. Daniel deveni foarte
tacut $i tensiunea atinse cote maxi me.
Ce $anse ar fi fost.7 Dar ?tia ca Ivo avea o mo$ie in
aceasta zona. De$i familia lui parea a fi numeroasa,
uciderea unui tan3r membru favorit n-ar fi fost uitata
repede.
Dupa o ezitare prea scurta pentru a fi observata de
cineva in afara de Jessie, Daniel intreba:
- Pe vecinul meu il cheamS Trevane.7
229
- Da, numele Trevane e r&spandit in toatS zona asta

din Dorset. Familia e prospers p sunt posesorii unei
aveji frumuele.
Ii veni IncS un gand infrico$ator. Ce-ar fi dacS vecinii de alaturi ar fi pSrinpi lui Ivo? Dep el nu pomenise
niciodatS de familia lui, p ea avea impresia c3 nu are
rude apropiate, nu credea c5 spusese efectiv asta. Fiind
tanSrS p naivS, fSra alts familie decat tatal ei, socotise
pur p simplu cS situapa familiala a lui Ivo era asernSnStoare cu a ei.
Pentru prima data, se intreba dacS lasase in urma pa
ring indurerap. DacS existau oameni care sa simta la fel
cum ar fi simpt ea dacS ar fi pierduto pe Beth...! Dar nu
indrSzni sa intrebe.
Daniel ii aruncS lui Jessie o scurta privire intelega ma
re, apoi ii distrase atentia lui Pendry de la fata ei alba,
spunand:
-Intenponez sa cultiv din nou pSmanturile mopei
Romayne, a$a cS domnul Trevane nu se va mai simp
obligat sa le foloseascS.
Jessie trase adanc aer in piept p se ruga ca acepi Trevane sa fie doar rude indepSrtate ale lui Ivo. Ip aminti
ca p Daniel avea emopi puternice in legatura cu locul
acesta cand acesta spuse:
- M-am intrebat despre ciuma care a bantuit prin castel p a omorat atapa membri ai familiei Herbert, inclusiv pe parinpi mei. A mai revenit?
Pendry scutura capul cu o expresie gravS:
- A lovit peste noapte, i-a omorat pe mulp p p-a ySzut
repede de drum. S-a sfarpt in doua saptamani.
-S e pie de unde a venit?
-Avand in vedere cine s-a imbolnSvit primul, unul
dintre membrii familiei Herbert din Londra avea deja
febra cand a venit la castel. Ceilalp s-au molipsit cu repeziciune, p aproape jumatate din ei au murit. Oaspepi
de la petrecere au fost cel mai tare lovip.
- Poate pentru ca s^ aflaserS cel mai aproape de barbatul care era purtatorul bolii, spuse Daniel cu o voce
sumbra. Febre rapide, inexplicabile sunt un element
230
Mary ]o Putney
nemilos al viefii, $i intro zi cred ca vom afla de unde

vin $i cum sS le tratSm. Dar suntem incS departe de
acel moment.
Auzind durerea din vocea lui Daniel, Jessie ii lua
mana i io stranse mangaietor. Parinpi lui murisera
aici, la urma urmei. Daca nu erau cei mai buni dintre
paring, nu erau nici cei mai r5i, $i pierderea lor era cu
mult mai recenta decat orice suferinâ a ei.
DacS nu ar fi fost febra care-i omorase pe parinpi lui
?i pe alti mo^tenitori Romayne, Daniel n-ar fi mo^tenit
niciodata titlul $i nu s-ar fi dus la Londra s5-$i gaseasca o
sofie. Asta i-ar fi facut lui via{a cu mult mai putin complicata, dar ar fi fost o trista pierdere pentru ea $i Beth.
Mergeau printro serie de camere pustii din piatra, cu
pupn mobilier, dar acum domnul Pendry deschise o ua
larga intr-un coridor plin de lumina.
-Aceasta galerie face legatura cu noua casa, explicS el.
Jessie inainta, apoi se opri cu un icnet de uimire. Ga
lena avea ferestre de sticla cu mai multe ochiuri pe partea care dadea spre mare $i privelitea era uimitoare.
-Ohhh...! $opti ea mergand spre fereastra $i privind
afara. Castelul statea pe un promontoriu ce forma un
capat al golfului. Sub el, spre dreapta, o fa$ie lata de plaja nisipoasa se arcuia in jurul golfnlui, in vreme ce spre
stanga promontoriul se pravalea intro stanca povarnita,
cu valuri care se izbeau de pietre.
- E magnific! Daniel se opri langa ea, la fel de vrajit. O galerie cu vedere la mare mai degraba decat cu
picniri. Ce splendid!
-N-am mai vazut niciodata marea, spuse Jessie incet, trasand cu degetul o linie neregulata pe un ochi de
geam. Raul Severn din Bristol e impresionant, dar nu-i
ca asta.
El o lua pe dupa umeri.
- Nu e nimic ca marea. Britanici fiind, e ceva innascut. Marile ne-au facut ce suntem azi.
231
Cu bratul lui cald in jurul ei, ea fu in stare s3-$i

imagineze cum amandoi traiesc aici $i i$i construiesc o
viafS - daca n-ar fi fost familia Trevane.
Daniel ii spuse lui Pendry:
- Sunt pescari in zona?
Majordomul incuviin^, dand din cap.
- Pe^tele de aici e excelent.
-C u m e cu contrabandi$tii? Am auzit ca multi din
pescarii de pe coasta de sud au o ocupape secundara,
fiind comercianp liberi.
- S e spune ca unii au, admise Pendry, expresia
lui devenind impenetrabila. Jessie banui ca $i el cumpara vinuri $i alcool de la comercianpi liberi din partea^ locului.
Intorcandu-se de la fereastra, ea spuse:
-Galeria e destul de spapoasa pentru a fi salon.
A fost folosita in acest mod?
- Da, raspunse Pendry. Pentru cS galeria da spre sud,
are soare p caldura in tot cursul anului. A1 $aptelea ba
ron care a construit galeria, o proiectase ca sera cu plante $i cu mese, fotolii i canapele. Nepotul sau, care a
devenit al optulea baron, n-a dorit sa mentina asta.
Daniel spuse ganditor:
-A r trebui sa o transformam din nou intr-o sera $i
salon.
Simpnd o impunsatura de mahnire din pricina a
ceea ce ar pierde daca n-ar locui aici, Jessie se indepSrta
de la fereastra $i ii spuse lui Pendry:
- E momentul sa vedem noua casa.
El ii inclina capul.
- Daca ma veil urma pe aici.
Ea il lua pe Daniel de brat ?* continuara sa mearga
prin galerie, de?i ea arunca mereu cate o privire melancolica pe fereastra.
-A s putea privi valurile toata ziua.
- La fel $i eu. Poate ca putem sa luam o cina u$oara
aici in seara asta $i sa ne uitam la mare in noapte. Presupun ca exista ni$te mancaTe i cineva care sa gateasca
in casa?
232
Mary fo Putney
- Fata de la bucatarie gatepe rustic destul de bine,

dac3 asta v-ar fi pe plac, milord, spuse Pendry. In trei
zile casa va avea un personal complet, dac3 asta va
este vrerea.
Daniel se uita la Jessie, iar ea dadu din cap. Dep planuiserS s& stea doar doua sau trei zile inainte de a pleca
s-o ia pe Beth, servitorii care lucrau aici aveau nevoie cu
siguranfS de mai mult decat mas3 p casa, acum ca Da
niel devenise stJpan p era nevoie de multi bani pentru
a-i plati.
-D a, anunpi personalul ca re$edinfa e deschisS din
nou, spuse el.
AjunserS la capfltul galeriei p patrunsera printr-o
alta u$a larga in casa noua. Era primitoare p plina de
lumina. Foarte diferita de vechiul castel. A1 $aptelea ba
ron care construise aceastS extindere avusese bun-gust.
Dep decorapunile p mobilierul erau uzate, camerele
erau curate p bine aranjate. Pe cand explorau, Jessie
hotSri ca aceastS casa nou a avea dimensiunile potrivite: suficient de spapoasa pentru a locui decent, dar nu
prea spapoasa.
Pretutindeni erau ferestre, inclusiv intro biblioteca bine luminata p bine dotatS. Cele mai bune erau
camerele stapanului p ale stSpanei, la etajul de sus,
unde salonul avea, de asemenea, un lung p costisitor
pr de ferestre care dadeau spre golf. Din nou vrajita,
Jessie spuse:
-C in e a construit aceasta casa iubea marea.
Daniel incuviinpi.
-N oua casa e asemanatoare ca stil cu Milton Ma
nor. Au fost construite cam in aceeap perioada. Milton
Manor nu are marea, dar e mult mai bine decorata.
-Asta se poate aranja, spuse Jessie. Remobilarea
acestor camere ar trebui facuta de dragul lui Daniel,
chiar daca in cea mai mare parte a timpului ar veni aici
fara ea.
El se incrunta, iar ea banui c3-i observase incordarea. In seara asta, in timp ce mancau p admirau lumina
233
lunii cflzand pe marea intunecata, vor trebui s& aiba o

discutie serioasa.
capitolul 31
Eficientul Pendry aranja ca o masa mica i ni?te seaune sa fie aduse in galerie. In timp ce un soare arzator
cobora in mare, Daniel d Jessie luara impreuna prima
masa la castelul Romayne.
Pendry servea. Cand turna vin pentru Daniel i Jes
sie, spuse:
- Fata de la bucatSrie a pregatit tocana de pete, paine proaspata d o selecfie de branzeturi locale. Ca desert
va fi o tarta calda de mere. Se scuza pentru o astfel de
mancare saracadoasa.
-M ie imi suna foarte bine, spuse Jessie cu caldura.
- i mie. Daniel sorbi din vin d id ridica sprancenele. Stimabilul meu v3r, al optulea lord Romayne, nu se
zgarcea cand venea vorba despre crama lui.
-Excelenfa sa avea un gust remarcabil, incuviinâ
Pendry punand cu polonicui o tocana plina de miresme
imbietoare in doua boluri incapatoare. Cand puse primul bol in fapi lui Jessie, continua: S-a trimis vorba sa se
recheme servitorii, acum ca Excelenfa voastra se afla in
reedin{a. Mare parte din ei loeuiese prin preajma. Intendentul are o casa pe mode d va fi aid de dimineata,
la fel d menajera care a stat cu fiica ei in sat.
-Vreau s3 ma intalnesc cu el. Daniel gusta tocana.
Bucafi de pejte alb d scoici inotau Impreuna cu cartofi,
ceapa d ierburi intro fiertura cremoasa d bogata. Delicios. Raposatul lord avusese servitori de prima mana,
de?i Daniel nu era sigur ca omul ii merita. Nimeni dintre cei care-1 cunoscusera nu-$i exprimase vreo durere la
vestea morfii sale.
- Ar trebui sd tree in revista proprietatea impreuna cu
menajera, spuse Jessie. Ded ea impreuna cu restul personalului au facu't o treaba buna pastrand locul curat,
exista i multe neglijenê in multe privinte.
234
Mary Jo Putney
Daniel chicoti.
-N ici unul din noi nu-i prea bun la leneveala, nu-i
a$a? Dar se presupune c3 suntem inca in luna de miere.
Daca vremea e buna dupa-amiaza poate c3 putem explora plaja. Exista un drum care coboara, Pendry?
- Da, al $aptelea baron a construit o scara rezistenta
care coboara spre plaja. Scara incepe chiar sub foi$orul care sta pe stanca la est de casa noua. Pendry a?ez3
pe masa platouri cu paine $i branzeturi. Nisipul plajei
e destul de tare $i e bun pentru plimbare.
-A bia a$tept sa m3 intalnesc fa{d in fapi cu marea,
spuse Jessie, dar in vocea ei se simfea o nota de tristefe,
$i el banui motivul.
- In acest caz, o so facem. Multumesc pentru informape, Pendry. Daniel arSta spre mas3. Avem tot ce ne
trebuie, a?a ca pop sa te retragi s3 mananci, dac3 vrei.
Pendry mulpimi dand din cap i se retrase. Cand se
indeparta, Jessie intreba:
- Cum il chema pe al optulea baron? Sa te referi la el
ca la distinsul t3u predecesor e jenant.
-Alistair. Pare ca era egocentric $i excentric. Dar dep
a neglijat ocupapile uzuale de la {ar3, cum ar fi cultivarea pamanturilor sale, a lasat o biblioteca frumoasa i
era un bun investitor. Daniel ridica paharul spre ea. Ma
gandeam c3 n o sa-mi placd locul 3sta, dar acum c3 am
v3zut aranjamentul $i noua cas3, imi place ideea de a-1
readuce la viata a?a cum trebuie.
Ea ciocni paharul cu al lui, dar expresia ii era
serioasa.
- E o idee minunata, dar nu cred ca voi fi in stare sd
petrec mult timp aici, daca cei din familia Trevane sunt
peste tot. Sunt sigura c3 trebuie s3 fie rude cu Ivo. Gura
i se stramba. Nu credeam c3 are vreo familie, pentru
ca n-a pomenit niciodata de ea $i nu $i-a invitat nici o
ruda la nunta noastra. Dar cand Pendry vorbea, deodata m-a frapat gandul c3 poate Ivo avea p3rinp sau frap i
surori care inca jelesc pierderea lui. Chiar dac3 vecinul
Trevane nu e ruda directa, trebuie sa fie vreun var sau
aa ceva.
Ademetiirea utiui sfdnt
235
Daniel ii inghip vinul $i puse cu grija paharul pe

masa. Fusese atat de mulpimit de casa ?i de a$ezarea
ei incat nu se gandise de fapt la implicapile existence!
unui membru al familiei Trevane in zona. Dar Jessie
se gandise.
-Pe atunci p se spunea Lisbet. Este inevitabil sS te
asocieze cineva cu Ivo?
Ea se stramba.
- Poate ca nu inevitabil, dar foarte probabil, de vreme
ce aparipa mea e intr-un fel speciala.
Jessie avea dreptate. Cu frumuse{ea ei uimitoare,
era femeia pe care lumea $ i amintea i o descria.
Nu era aa departe de la Bristol la coasta de sud. Se
puteau face legSturi.
Lua inca o gura de vin $i in minte i?i lua ramas-bun de
la a face din Castelul Romayne o resedinta permanents.
- Trebuie sa vin in vizita aici in mod regulat, dar tu
nu trebuie sS vii. Lumea va infelege ca tu $i Beth trebuie
sa fip la Kelham, de vreme ce ea il va mo$teni.
Jessie se uita afara in noapte, cu fapi trista.
- Sigur ca pot veni cateva zile pe an, doar sa le aratam
oamenilor c3 nu ne-am despSrpt.
Chiar $i asta putea fi primejdios.
- O sa vedem. Belmond Manor e un loc placut i Ianga Bristol, a$a ca va fi un bun cSmin pentru noi pentru
o parte din an.
Cu exceppa faptului ca Ivo Trevane murise in
Bristol.
- O s3 rezolvam asta, spuse el, presimpnd ca o s3-$i
petreaca mult timp la Kelham Hall.
$i o s o facS. Cu toate astea, in timp ce continuau sa
discute lejer $i sS rnSnance, nu putu sa nu se teams
ca trecutul lui Jessie avea s o prinda din urma. $i dacS
ea avea necazuri, urma sa aiba i el.
In dimineaâ urmatoare, afara era ceapi $i chiar
$i asta era placut, invaluind casa in nori catifelap. Pe
cand Daniel li termina discupa cu noul $i din tericire
236
Mary Jo Putney
competentul s3u intendent, iar Jessie impreuna cu

menajera cutreierasera fiecare colpfor al casei, ceaâ
se risipise fi un soare fters lucea peste mare cu o lumina blanda.
Dupa un pranz cu funca fi supa de fasole - bucatarul-fef Inca nu revenise
Daniel fi Jessie se dusera sa
exploreze plaja. Scara care cobora spre plaja de pe stanca
era exact atat de buna precurn promisese Pendry. Treptele de lemn erau late fi solide, existau balustrade pe ambele
parp fi intreaga structura era ferm prinsa de stanca.
Daniel merse primul ca masura de precaupe, pentru
a o putea prinde pe Jessie daca ar cadea, dar nu era nici
un fel de pericol. Ea cobora ufor in spatele lui, cu panglicile bonetei si pelerina de un rofu-inchis fluturand in
jurul ei in briza ufoara.
li zambi voioasa:
-S a cobori este usor. Urcupil va fi bun pentru voinp
noastra!
- Daca nu pentru genunchii nojtri, spuse el zambind.
Cand ajunsera la capatul scarilor, il lua de mana la
fel de natural cum respira, i incepura sa se plimbe pe
plaja spre dreapta.
-C e loc minunat, spuse ea cand nisipul scarâi sub
papi lor. Presupuneam ca un castel va fi infiorator de
neconfortabil fi ca ne-am simp ca la capatul lumii, dar
nu-i a?a.
Castelul Romayne putea fi cu ufurinâ un camin.
Daniel se uita cum un mic val se sparse pe nisip fi se
retrase, lasand in urma o crengufa aproape putrezita.
- E regretabil c3 familia Trevane locuiefte in vecini.
-Poate ca ar trebui sa-mi tai parul fi sa port un val,
spuse ea sumbru. Sau atunci ai regreta ca te-ai insurat
cu mine? Te-ai fi uitat printr-o sala de bal aglomerata,
m-ai fi vazut fi te-ai fi hotaTat ca trebuia sa ne cunoaftem
daca aveam o infapfare comuna?
El se incrunta ganditor.
-Pui nifte intrebari foarte dificile. Da, infapfarea
ta m-a atras, dar am v3zut alte femei frumoase care
nu-mi inspirau decat o admirape indiferenta. Cand
237
te-am v&zut pe tine, am simpt o reacpe fizica intensa in

fiecare fibrS a corpului meu. Dac& a fi vorbit cu tine
$i ai fi fost o rapi$cS prostupi, interesul mi-ar fi dispSrut complet. In schimb, cu cat te intalneam mai des, cu
atat mai mult am ajuns sS-p apreciez caldura, inteligenpi
$i caracterul.
- $ i problemele, adauga ea. Sunt sigura ca nu te-ai
a$teptat s& vina impreuna cu mine.
- O femeie ca o paginS goals nu e foarte interesantS.
Guta i se arcui. Tu ai fost intotdeauna interesanta.
Ea rase.
- Eti barbatul cu cel mai mult tact, Daniel Herbert.
Hai sa inversam intrebarea! A$ mai fi rSspuns eu interesului tSu daca n-ai fi fost atat de arStos?
- Eu? Daniel se holba la ea. A? tinde cel mai mult
spre prezentabil ?i nu reu$esc intotdeauna nici asta.
Croitorul lui Kirkland m-a ajutat cu infapârea, dar trebuie sS mi se aminteascS sa mS imbrac cu grija i sa ma
tund. Nu-i nimic neobi$nuit in infap$area mea.
-Nu? Jessie se opri $i se intoarse cu fapi la el. Dar
cS e$ti inalt? Se intinse sa-i atingS o uvi{S de pSr de pe
frunte. Lat in urneri. I$i trecu degetele de-a latul pieptului lui de la un umar la celalalt. $i e o d istan t mare.
Varfurile degetelor ei ii urmarira trasaturile fe|ei. TrSsaturi frumoase. Minunat conturate, ganditoare, serioase,
dar cu o sclipire de umor. Zambi rautados. E$ti In intregime delicios.
Daniel simp ca roete.
- MS tachinezi.
- Pupn, dar ceea ce spun e adevarat. Ajunsera la capatul plajei, a$a cS ea il luS de mana i se intoarsera pe
urmele pa?ilor lor.
- Atracpa e misterioasa $i nu e uor de explicat. Cand
suntem atrap de o persoana, incepe sS ne placS $i felul
in care arata.
- Cu alte cuvinte, eu credeam cS eti frumoasS pentru ca eram atras de tine, $i nu invers?
238
Mary Jo Putney
- Exact. Dep se considers eft arat bine, infftp$area

mea nu lasft inmarmurip alp bftrbap intr-o incftpere
aglomeratft.
- Daca pod sft crezi asta inseamnft eft n-ai fost atentft,
spuse el amuzat.
Ea rase.
-Sft incerci sft analizezi lucrurile astea e un exercipu
inutil. Iatft-ne in acelap mariaj, a$a eft in loc sft analizftm, mai bine ne-am concentra sft funeponeze cat de
bine putem.
- Nu asta facem? Vorbind, vftzand cum gandim, ajungand sft ne acceptftm unul altuia infftp$area.
- Da, toate astea p in plus ne plimbftm pe o plajft.
Plaja ta.
- Plaja noastrd. Cu toate bunurile mele lumepi te
inzestrez", ii arninti el. Fluxul se retrftgea, lftpnd fapa de
nisip lucitor. Dep imi pare eft ineft nu-i al meu cu adeva
ra t. N-am venit niciodatft aici in vizitft. Nici mftcar nu-mi
amintesc sft-1 fi cunoscut pe Alistair. Nu existft nici un
motiv rational ca toate acestea sft fie ale mele.
-Sistemul briranic de titluri p mopeniri nu e raponal, dar funeponeazft, spuse ea pragmatic. $i o sft te atapzi de pftmantul ftsta p de oameni, ceea ce inseamnft ca
sistemul ineft funeponeazft.
El ip ridieft privirea spre castel p se gandi cat de departe ajunsese de la prima lui reaepe ingrozitft la auzul
vepilor despre mopenire.
- Funcponeazft pentru eft datoria e o fopft puternieft.
$i pentru eft el invftfa cum sft-p exercite profesia de me
dic, in vreme ce-p fftcea datoria.
Jessie dftdu din cap.
-Vorbind despre grija fapi de oameni, menajera,
doamna Willis, spunea eft existft o casft spapoasft liberft
in sat care ar fi tocmai bunft de spital rural. Era chiar
foarte atrasft de idee. A mai spus ca fiica ei are o oarecare pregfttire in ingrijirea bolnavilor p eft ar fi interesatft sft mai invefe daeft deschizi un stabiliment aici.
Ademenireci unui sfant
239
- Minunat! exclama Daniel. Putem sa mergem maine

sa o vedem. Sau poate in dupa-amiaza asta. Este inc5
devreme.
Jessie rase ?i il lua de mana sa-L opreasca.
- Da, e timp de vizitat azi, dar pentru moment, hai sa
ne bucuram de aceasta clips! Prima noastra plimbare pe
plaja castelului Romayne.
Prima i probabil ultima pentru mult timp. Un mo
ment care nu ar trebui scurtat.
-Multumesc pentru ca mi-ai reamintit sa m3 bucur
de clipa. El ti zambi. Am nevoie sa mi se reaminteasca
astfel de lucruri.
Silueta uria$a a castelului se profila deasupra in timp
ce se apropiau de faleza de piatra a promontoriului. Spre
baza falezei, se puteau vedea deschideri intunecate de
diferite marimi, multe cu apa care clipocea inauntru.
-M a intreb cat de adanci sunt acele pe$teri marine,
spuse Jessie. Crezi ca unele din ele merg prin pamant
pana pe partea cealalta?
- Probabil ca Pendry ar trebui sa $tie. Castelul fiind
exact deasupra, n-ar fi de mirare ca unii din vechii locuitori sa fi adus imbunatapri naturii. Poate ca este un
tunel de evadare ce da direct spre mare. Daniel se uita
cu ochii mijip inspre soare. Valurile au impins stancile
in jurul bazei falezei aproape ca o poteca. Atunci cand
fluxul e scazut, s-ar putea sS se circule in jurul bazei spre
orice s-ar afla pe partea cealalta.
- Doar pentru cineva dornic sa alunece, sS-i franga
oasele $i sa se tnece acolo, spuse Jessie, pe cand un val
mare se sparse de stanci, aruncand nori albi de a pa in
inalpme.
-A$ putea sa-mi exersez indemanarea de tragator de
oase, sublinie Daniel.
Ea rase.
-A$ zice ca punerea oaselor la loc la baie{eii ce cad
din copaci ar fi singurul exercipu de care ai nevoie.
- Baiefeii sunt unii dintre cei mai buni clienp ai mei.
Ii atinse fruntea cu un sarut, placandu-i tachinarea lejera dintre ei. Cum de ajunsese sa fie atat de norocos?
240
Mary Jo Putney
Se fntoarsera de la promontoriu p incepura sa mearga pe acelap drum. Departe, o barca pescareasca grapoasa naviga spre rasarit, cu panzele sale albe, umflate
complet de vant. Un moment perfect. Dar aceste momente treceau repede, prin firea lucruriloT.
Banuind ca neliniftea care-1 cuprinsese insemna ca
momentul se terminase, spuse:
- E timpul sa ne intoarcem. As vrea sa vad locul acela
posibil pentru spitalul rural.
Inainte ca Jessie sa poata raspunde, o voce ameninpitoare de barbat mugi:
- Ea e! Sunetul Intunecat rasuna dinspre peretii falezei pe cand barbatul adauga: Infac-o pe femeie acum!
Instinctul ce-1 pastrase pe Daniel in siguranpl prin
tavernele din portul Bristol ii inghepi sangele in vine.
In timp ce se rasucea in loc, vazu $ase barbap duri, musculop, iepnd dintro peterS marina, cu expresii feroce
pe cbip.
-Jessie, alearga sus spre casa! racni Daniel. Acum.'
Se afla intre barbap p Jessie, iar scara nu era departe in
spatele ei. Risca o privire rapida peste umar p vazu ca ea
inghe{ase pe loc $ocata. Fugi! Adu ajutoare!
Se indoia ca in casa erau destui barbap puternici sa
alcatuiasca un grup de salvare $i nu era timp. Dar cu
noroc, s-ar putea ca Jessie sa ajunga in siguranpi.
-Da-te la o parte! urla êful, un barbat inalt, cu o
basma neagra ce-i ascundea fa pi. Sau o sa te spintecam
dracului in doua!
- Daca o vrep pe sopa mea, va trebui sa trecep de
mine! izbucni Daniel.
La Academia Westerfield, artele marpale hinduse
erau o pasiune $colar3 ce era predata la inceput de foarte tandrul duce de Ashton, care era pe jumatate indian.
Un exercipu era ca un singur elev sa se lupte cu mai
mulp adversari in acelap timp p Daniel fusese foarte
bun la asta. Sa se lupte cu mai mulp barbap in acelap
timp era ca un fel de dans salbatic. Daniel invaâse acolo ca un individ avea avantaj asupra unui grup daca atacanpi nu erau antrenap sa conlucreze.
241
Regulile erau simple: apropie-te rapid, foloseste numSrul lor impotriva acestora, lovefte locurile vulnerabile fi fii altundeva cand ei contraataci. $tiind anatomie,
Daniel era bun in special la ochirea locurilor vulnerab
le, cum ar fi tesuturile moi f i incheieturile fragile.
Rapid, el il apucS pe fef de mana f i umSr f i il tranti in
omul din spatele lui. Apoi, sari spre stanga fi il lovi pe
altul la gat cu muchia palmei, trantindu-1 in nisip.
Un tip solid incercS sa-1 infface, dar Daniel sari din
loc. Dadu cu piciorul, cu mana f i sari intr-o parte. Slava
Domnului ca nu erau inarmap. Scopul lor era rapirea,
nu omorul.
Doi barbap il atacara pe Daniel, fi el cazu, dar se
rostogoli fi ii manevra in calea unui alt tip, punandu-i fi
lui piedica. Pe cand Daniel se descotorosea de barbap,
vazu ca Jessie alerga in sus pe sc3ri. Dar feful o urmSrea
fi se apropia cu repeziciune.
Daniel se lupta cu fi mai multa forpl, adunandu-se
de pe jos fi impingandu-fi umarul intr-un stomac, apoi
lovindu-1 pe altul in genunchi cu o fopa naucitoare. Dar
ei erau cinci impotriva unuia singur. Trei dintre ei il
atacara simultan din direcpi diferite.
Daniel aproape ca fu doborat de atac, dar reufi sa se
pna pe picioare. Rapid, il lovi pe unui in vintre, apoi ii
arunca altuia un purnn de nisip in ochi. Cand barbatul
gemu, Daniel il lovi cu putere cu purnnul in falc3.
Adversarul lui injura furios.
- Lupp al dracului de bine pentru un lord! Ifi insop
vorbele cu o lovitura in stomacul lui Daniel, lasandu-1
faTa suflare. Unui dintre ceilalp atacatori profita de slabiciunea lui Daniel pentru a-1 dobori in nisip fi il pntui
acolo. Altul il ingramSdi in timp ce Daniel se lupta sa
se elibereze.
Deasupra, pe scari, feful o prinse pe Jessie. Cand boneta ii c3zu zburand jos, pe nisip, in bataia vantului,
ea pp3:
- Ajutor! Dar zgomotul valurilor fi fuieratul vantului
ii acoperirS in mare parte ppatul.
242
Mary Jo Putney
IncS ppand, ea il ataca pe ?ef cu degetele facute

gheare, pntindu-i ochii, dar el o apuca de piept, biocandu-i braêle jos, !n vreme ce o ridica de la pamant.
Ea se zbatu salbatic cand el o ducea pe trepte tn jos,
spre plaja. Cand vazu cum Daniel era pntuit la pamant,
striga disperata:
- Daniel!
Cu un acces de furie innebunita, el se elibera si o lua
la fiiga spre Jessie cbiar daca ?tia ca orice acpune a lui
era inutila. Pe cand fu capturat din nou, barbatul care o
tinea pe Jessie, marai:
-Oprete-te din ppat, cap;a ce e$ti! Am toate drepturile sa te rapesc!
Jessie izbuti sa se aga{e de basmaua ce-i acoperea fata.
Se opri din zbatere, cu o expresie $ocata. Fara sa-i vina
a crede, icni:
-Ivo?
capitolul 32
$ocata pana in strafundul fiintei, Jessie se uita spre
fafa cunoscuta a barbatului care o pnea prizoniera in
brajele sale. Inalpmea, parul negru, nasul lung p sprancenele stufoase erau inconfundabile, dep se lapse in
umeri p arata mai batran p mai dur. Ei bine, la fel era
p ea.
-N u pop fi tu, spuse ea printre buze inerte. E$ti
mort!
-N-ai reupt chiar de tot, micupi Lisbet! mugi el pe
o voce familiara, neslabindu-p stransoarea. Esti inca
o bucapca buna. Aproape ca am uitat dupa top ace$ti
ani. O puse jos pe pamant p o lua de posterior cu o
mana, ca o gospodina care incerca sa vada daca un fruct
era copt. Ce-ai zice de un pupic pentru barbatul tau de
mult pierdut.7
Jessie il lovi furioasa cu piciorul, dorindu-p ca cizmulipele ei sa fie mai grele. In ace lap timp, Daniel se elibera
de barbapi care-I pneau.
243
- Las-o in pace, naiba s& te ia! tuna pe o voce ce putea

umple o biserica vasta.
Inainte de a face doi pa$i, unul dintre oamenii lui
Ivo il lovi in cap cu o piatra luata de pe nisip. Daniel se
prabu?i in nisip.
Jessie ?ipa:
- Daniel! i incerca sa se elibereze de Ivo, dar din nou
dadu gre$.
- E l este ala cu care ai fugit dupa ce mi-ai taiat gatul? intreba Ivo. Sau e o victima mai recenta a farmecelor tale?
Ea reu:ji sa-i elibereze mana dreapta ?i il plesni cat
de tare putu.
- A$ vrea sa fi reu$it s3 te ucid, netrebnic $i neru$inat
ce esti, nu meriti sa te numeti gentleman!
-C e limba otravita mai ai $i tu, Lisbet! Cu obrazul
inroindu'Se de la lovitura ei, i$i scoase e$arfa $i o folosi
sa-i puna calu? la gura. Vocea lui cobori ameninpltor.
Cred ca o sa te leg ?i la ochi. E mai inspaimantator $i
vreau sa fii ingrozita!
Reu$ea, blestemat sa fie! Era ingrozita $i nu doar pentru ea. Cat de tare fusese lovit Daniel? Capul ii sangera
cSnd cazuse.
Ivo venise bine pregatit si ii lega eficient mainile la
spate. Unul dintre oamenii lui intreba:
-C e sa facem cu dichisitul asta? Sa-1 aruncam
in apa?
Pe cand Jessie inghe?a, Ivo ii lega o batista pe' ochi,
orbindo.
-Adu-l pe Romayne cu noi, porunci Ivo. Nu vad de
ce sa sufere de una singura.
-T ip u 3sta blestemat e tare greu!
-Voi suntep cinci, $i el, doar unu, zise Ivo cu indiferen?a. Incearca sa nu-1 vatami prea tare. O ciupi din
nou de posterior pe Jessie. Haide, scumpo! Am o socoteala de incheiat cu tine.
O in?faca de bra? cu putere ?i aproape ca o tari pe
nisip. Ea se impiedica atunci cand ajunsera la stand.
Ivo racni:
. 244
Mary ]o Pu tney
- Lou, iao de celalalt brat, s3 nu-p franga vreun os

prea devreme.
Lou o lua de braf p cei doi reupra sa o pina drept
pe pietrele periculos de alunecoase. Apoi simp o sufocare p umezeala. Intrasera Intro pe$tera marina. Probabil cS Ivo p oamenii lui venisera prin acest tunel
cand atacasera.
-Trepte, spuse brusc Ivo. Sa nu te rasucesti, ca te las
sa cazi.
Lou ii lasa mana pentru ca treptele erau prea inguste
ca trei oameni sa urce alaturi. De-abia era spatiu pentru
doi, si ea era Inghesuita langa Ivo care o impingea in
sus. Treptele de piatra erau tocite de la atata folosinfa.
Probabil ca se gaseau exact sub vechiul castel. De cate
veacuri veneau p plecau oamenii pe aici?
Singura consolare era ca auzea murmure venind de
la oamenii lui Ivo care comentau ca il aduceau p pe
Daniel cu o oarecare grijS. Spera ca aa era. Daca era
constient, probabil ca blestema ziua in care o cunoscuse.
Du pa ceea ce paru a fi o dureroasa calatoTie fara sfarpt, treptele se sfarpra, p Ivo se opri. O cheie se roti in
incuietoare; apoi o u?a grea se deschise, scarfaind. Mana
dura a lui Ivo o imbranci intre omoplap, p ea cazu pe o
podea dura de piatra, ranindu-p mainile p genunchii.
- Arunca-1 pe Excelenâ sa pe undeva, spuse rastit Ivo.
O sS-i las aici sa naduêasca. Trase de legaturile care o
pneau pe Jessie p ii elibera mainile. Gandepe-te la ce ai
facut, Lisbet, zise el cu asprime. In vreme ce ma hotarasc
daca sa va las aici sa mu rip de foame.
Pe cand Jessie tragea de leg&tura de la ochi p de calu$,
u$a grea se tranti p Ivo o incuie. Ea p Daniel fura lasap
intro temnipl aspra care parea sapata direct in stanca.
Doua paturi zdrenpjite erau aruncate intr-un colt p prin
fereastra ingusta, cu gratii, se putea ziri cerul. Sunetul
valurilor care se spargeau se auzea departe, jos.
Cu inima zbatandu-i-se de teama, ea se lasa pe genunchii care o dureau, langa silueta prabupta a lui Daniel.
O dara de sange se scurgea prin parul blond, dar cand
245
ii dsdu parul deoparte sa-i examineze rana, ochii lui clipira, deschizandu-se.
- O lovitura minora. Respira neregulat $i tresari cand
i$i pipai capul lovit. Nu-i nimic sa te ingrijoreze. Tu
cum e?ti?
Ea reu?i sa zambeasca.
- Lovita i ingrozita, dar extrem de u$urata ca tu e$ti
mai mult sau mai pupn bine. Pop sa te ridici in capul
oaselor? Vrei, tot us i, sa incerci?
El raspunse, rostogolindu-se pana ajunse intro pozide ?ezanda, tresarind din nou.
-U n de suntem? Am pierdut o parte a drumului
pana aici.
-C red ca suntem sub castelul Romayne, spuse ea.
S-ar parea ca ne-a dus Inapoi in pe?tera marina, apoi pe
nipe scari de piatra.
Daniel facu un efort sa se ridice i, cu ajutorul lui
Jessie, reu$i sa stea in picioare. Ea p-ar fi dorit ca el
s o ia in bra{e, sa poata tremura in linite o vreme, dar
el se intoarse p $chiopata catre fereastra.
-A i dreptate, priveli?tea asta e foarte asemanatoare cu cea de la casa noua, dar la un nivel mai jos p
pupn mai la vest. Castelul e destul de vechi pentru a
avea temnRe dedesubt. De-a lungul veacurilor, au putut fi adaugate tunele de evadare si ascunzatori pentru
contrabandipi.
Ea ip muca buzele, vSzandu-i conturul trupului in
fafa ferestrei. Inalt p zvelt, cu umeri lap p sange inchegat in parul lui blond.
-Im i pare rau, ?opti ea. Nu mi-am imaginat niciodata ca trecutul m3 va ajunge din urma intr-aâ groaznic fel.
Daniel se intoarse de la fereastra, pe fa{a lui nu se
putea citi nimic, avand lumina in spate.
-Tinand cont c3t de tulburata erai dupa ultima ta
cearta cu Ivo, nu-i de mirare ca nu i-ai putut g3si pulsul.
Ip pare rau ca nu 1-ai omorat de-a binelea?
Ea ezita.
246
Mary Jo Putney
-M a bucur ca nu e mort. Era ingrozitor s5 tiu ca

omorasem un om pe care... pe care-1 iubisem. Dar pe
Dumnezeul meu, a vrea s5 nu ma fi gasit niciodata i sa
decida ca vrea sa se rSzbune!
-Este un om foarte furios, spuse Daniel. Mereu a
fost a$a?
- De obicei era vorbarej: i fermecator, dar azi s-a comportat exact a$a ca atunci cand era beat, spuse ea. Totui,
azi nu mirosea a alcool, a?a ca poate acum e groaznic $i
inspaimantator tot timpul.
- Pop presupune ce are de gand? Putea foarte u$or sa
ne omoare, dar pare ca a facut ceva efott sa evite asta.
-Vrea s3 ma faca sa sufar, i pe tine impreuna cu
mine. Inghip greu, nevrand s3-i imagineze ce o a$tepta.
Imi pare atat de rau!
- Fara alte scuze, porunci Daniel. Orice vina in aceasta situape aparpne sopilui tau.
Pentru prima data, realitatea inspaimantatoare ce
statea la baza evenimentelor zilei o lovi din plin.
-Sfinte Dumnezeule! $opti ea inspaimantata. Daca
el e soptl meu, tu nu e$ti.
- Nici Philip nu era, spuse Daniel cu o deta$are rece.
Gandurile lui Jessie trecura la faza urmatoare.
- A$adar, Beth e ilegitima $i nu e motenitoarea titlului $i averii lui Philip.
- Nu, dar tot e copilul tau iubit al lui Philip. In plus,
e mo$tenitoare, chiar daca nu e baroneasa, sublinie el.
Singurul lucru bun in toate astea e ca Frederick nu va
mai avea motiv sa te ameninê pe tine sau pe Beth.
Asta era bine. Foarte bine. Dar se simfea rau uitandu-se prin temnita la barbatul care nu era soptl ei. Da
niel ii oferise pasiune, rabdare $i siguranâ. Doar acum
i?i dadu ea seama ca i se daruise complet, trup $i suflet.
Dar el nu era sopil ei, $i expresia lui arata o bunatate
$i o compasiune deta$ata, la fel cum un doctor sau un
vicar ar arata faâ de un strain.
- Asta e atat de nedrept! exclama ea.
-Sun t de acord, dar implicapile legale si emoponale pot a$tepta o alta zi, spuse rece Daniel. Mai degraba
247
a? incerca sa evadez acum, inainte ca Ivo sa se intoarca

beat p inarmat. Sa adauge alcool la furia lui deja ex istenta e o perspectiva alarmanta.
- Evadare?
Ea studie usa masiva din lemn. Arata foarte solida p
avea o tncuietoare zdravana p noua.
- Se poate for {a o astfel de incuietoare? E unul dintre
numeroasele tale talente?
-D in pacate, nu. Dar exista un alt mod de a iep.
Se uita spre fereastra cu drugii grei de metal.
- Sa evadam prin fereastra ar fi mai rau decat pe upi!
exclama ea $ocata. Chiar daca putem trece printre drugii
aia, acolo e o falezci! Cu stand, iaT jos, ape zbuciumate!
- Drugii sunt solizi, fu el de acord. Dar cadrul
de lemn in care sunt fixate e mancat de vreme p de
umezeala.
Scoase din buzunar un cupt pliabil p incepu sa scobeasca in cadru. Bucap mari de lemn cazura pe podea.
-N e gasim cam la jumltatea falezei. Aminte$te-p
cand eram pe plaja, am spus ca o creasta de stanca de la
baza promontoriului arata aproape ca o poteca neamenajata! Banuiala mea este ca pirapi sau contraband^tii care foloseau aceste tunele au marit panta naturala
a stancilor pentru a crea o cale de evadare spre plaja
Romayne unde puteau aduce lini$tip o barca.
Ea se gandi la faleza, stand, valuri, riscul unor oase
rupte i inec - ?i iî indrepta umerii.
- Ce pot sa fac?
El se opri din razuitul cadrului de lemn p baga mana
in interiorul hainei, de unde scoase un pachet de panza
cam de cincisprezece centimetri patrap p de doi centimetri grosime. II desfacu p scoase ni$te foarteci mici.
- Incepe sa tai fapi paturile alea de pe jos. Jesatura
e destul de tare pentru a face o funie pe care o putem
folosi ca sa coboram pe drumul ala.
Uimita, lua foarfecile.
- Porp o trusa medicala dupa tine?
El dadu din cap p se intoarse spre fereastra.
248
Maty ]o Pu tney
-A m ac, a $ , bandaje simple $i inca alte lucruri uti

le. Nu tii niciodata cand e nevoie de o mica operate
chirurgicala.
- Ma uimeti, spuse ea tragand paturile din colp Erau
murdare, cu marginile zdrenpiite, dar materialul era so
lid. Daca era taiat in fa$ii late, putea fi suficient de solid
pentru a suspne greutatea unei persoane. Cel pupn a$a
spera ea. Taie, sfaie, apoi repeta operafia.
Nu dura mult pana cand paturile fura reduse la fa$ii
late. Jessie intreba:
- Te pricepi la facut noduri?
- Pot s3 fac un nod care s3 nu se desfaca, o asigura el.
Doar o clipa.
Cu mu$chii incordap, Daniel rasuci drugii de fier.
Se clatina pupn Tn spate cand lemnul sfaramicios
ceda i ramase in mana cu drugii de fier, dar ii recapata
echilibrul.
- Gata!
Cand fura indepartate de la fereastra, drugii $i cadrul
lor formau un grilaj greu de metal. Pe cand el rezema
grilajul de perete, Jessie spuse:
- Ce rapid ai fost!
- Lemnul era foarte putred, explica el. Sop.il tau nu
e un foarte bun complotist.
Ea i$i mu$ca buzele sa nu spuna c3 Ivo nu era sopil ei.
Din nefericire, in fa{a legii, era.
Se apropie de fereastra deschisa $i se uita afara. Panta era povarnitS, i valurile ce loveau faleza aruncau
stropi in inalt. Dar, intr-adevar, exista o margine stancoasa care parea solida, la baza falezei, la aproape un
metru deasupra nivelului apei.
Evalua marimea ferestrei.
-Su n t destul de mica sa ies, dar tu iti pop baga umerii pe aici?
- Va trebui sa intru intr-un anumit unghi, dar se poate face.
Ea se uita din nou in jos.
249
-Avem nevoie de mai multS franghie. O sa-mi tai

pelerina. E i ea din pesatura solida $i o si ne ofere o
lungime mai mare.
- Buni idee!
Daniel incepu sa Innoade fa$iile de fesatura una
de alta. Tragea de fiecare nod dupa ce era legat, apoi
continua. Pe cand termini de legat facile din patura,
frumoasa ei pelerina din lana rope pe care o purtase
doar de doua ori, era taiata p gata de a fi innodata.
Daniel lega intre ele fapile din pelerina, apoi ti arum
ca lui Jessie amandoua capetele.
-Trage cat pop de tare, in timp ce eu trag de la
mijloc.
Temnipt era destul de mare in diagonal pentru a putea incerca franghia lor improvizata.
-N-are rost sS ateptam, spuse Daniel. Epi gata? O
s3 te cobor. Cred cS avem franghie tocmai cata trebuie
pentru a face un lat la un capat unde sa-p bagi piciorul.
Pe cand vorbea, facu lap.il pentru picior.
Jessie se uita din nou pe fereastra, simpnd ca o ia
ameteala. D istan t p3rea de doua ori mai mare decat
adineaori. Pentru o clips, se intreba daca ar fi mai inplept sa apepte intoarcerea lui Ivo p sa-1 lase sa-p urle
insultele.
Nu. Era mult prea imprevizibil. Daca era inarmat p
devenea violent, Dumnezeu sa-i ajute! Poate c3 ea merita sa plateasca pentru pacatele ei, dar Daniel, nu.
Ip umezi buzele uscate.
- Sunt gata!
Daniel lega un capat al franghiei de grilajul metalic,
apoi facu un la{ la capatul celalalt.
-Grilajul o s i faca o ancora cand o sa cobor eu. Mai
intai, pune-p piciorul drept in lap O sa te ridic pe pervaz cu picioarele in afara p o sa pn franghia, in vreme
ce tu te strecori afara p te prinzi zdravan cu ambele picioare in Lap Asta ar trebui sa te pna in siguranpi cata
vreme eu te cobor. Pop sa te descurci?
Reamintindu-p c3 sarcina ei era mai ujoara decat a
lui, ea spuse cat de hotarat reup:
250
Mary fo Putney
-Pot.
Daniel ii prinse privirea, cu ochii lui schimbatori, de
un cenu$iu o{elit la fel ca valurile de dedesubt.
-Jessie, spuse el meet. N o sa te las s5 cazi!
- $tiu ca n o sa ma la$i. Ii feri privirea, nevrand ca el
sa-i vada teama. $tia ca n o s o lase sa cada. Avea incredere deplina in Daniel. Cu toate astea, sim{ea distanfa
inghepita pe care Ivo o crease intre ei doi.
Daniel nu era sopil ei. Era mai mult decat atat.
Jessie se ridica pe varfuri $i ii atinse buzele cu un
uor sarut.
- Orice s-ar intampla, $opti ea, sa tii ca te iubesc.
Apoi i$i feri capul $i i$i puse piciorul drept in lapjl de
la ca pa tul franghiei improvizate. FarS cuvinte, Daniel o
ridica i o puse pe fereastra, cu picioarele in afara. Ea ii
strecura ?i piciorul stang in lap Ce bine ca purta cizmulipe solide pentru plimbarea lor de dimineaâ.
-C and eti gata, da-pi drumul in afara $i intoarce-te.
Te pop agapi de pervaz pana cand te prinzi bine de franghie. E$ti gata? Pop sa faci asta. Se va sfarî in doar cateva minute.
Inabupndu-fi spaima, ea dadu din cap $i se lasS in jos
pe fereastra $i in abis.
capitolul 33
Daniel o pnu strans pe Jessie pana cand ea ajunse
sa penduleze deasupra stancilor fatale, cu mainile incle$tate cu disperare pe franghie. Nu, era o inclejtare
cu speranpl. Inghip greu i stranse mai tare pana cand
degetele i se albira.
- Poftim, spuse Daniel cu o voce calma, ca $i cum ii
dadea o farfurie cu branzeturi. Daca vrei s5 incetinesc
sau sa opresc, sa strigi.
Neputand sa articuleze vreun cuvant, dadu din cap
$i el incepu sa deruleze franghia. O infaurase in jurul
corpului sau, a?a incat operapunea era pe atat de sigura
pe cat era omene$te cu putinpi, dar ea tia ca traseul
251
de coborare va fi prezent in co$marurile ei atata vreme

cat va trai. Transpirase, in ciuda vantului rece ce sufla ?i
o rasucea, lovindo din cand in cand de stanca dura.
Pe cand cobora, stropi zburau in sus aruncand spre
ea o apa rece ca gheaâ, facando sa devina cu atat mai
grea cu cat se apropia mai mult de marginea standi care
oferea o siguranpl relativa. Amepta, se uita spre stancile
lucioase $i ude ce se apropiau tot mai mult. Cand le
atinse cu piciorul, aluneca pe loc $i cazu, dar pentru ca
se pnea de franghie, nu se lovi foarte tare.
Cu inima batandu-i cu putere de uûrare, se uita in
sus $i ii facu semn cu mana lui Daniel. Rapid, el trase
franghia, apoi o cobori din nou cu haina ?i cama$a lui,
legate de capatul franghiei. Nu discutasera asta, dar ea
ii dadu seama ca astfel se mic$ora lapmea umerilor lui
cat de mult era posibil. Un centimetru putea inclina
balanpi spre succes sau e$ec.
Jessie desfacu imbracamintea $i ii facu din nou semn.
Voia sa-i ureze noroc, dar probabil ca n o putea auzi pe
deasupra sunetului valurilor care se spdrgeau. El ii raspunse la semne inainte de a disparea pentru o clipa.
Apoi ii aparura picioarele ?i incepu incet i cu grija
sa-i caute pozipa de iepre prin descbiderea patrata din
piatra care acum p3rea qu mult prea mica. Neputincioasa, ii dadu seama ca ie?irea lui era cu mult mai nesigura in comparape cu a ei. Nu numai ca i$i julea pielea
pentru a ie?i, dar in acelasi timp trebuia sa manevreze
grilajul de metal pentru a-1 aranja intr-un astfel de unghi
in care putea sa se fixeze pe deschiderea ferestrei oferindu-i un sprijin la coborare. Daca punea grilajul prost,
acesta ar zbura prin deschidere i Daniel s-ar prabu?i
pe stanci.
Pentru prima data de cand era copil, se ruga. Daca
cineva merita ajutorul Tau, Doamne, acela este Daniel!
Te rog, te rog, te rog...!
Brusc, trunchiul $i umerii lui aparura i el ie?i afara, agapit in siguranfa de frangbie. Jessie reincepu
sa respire.
252
Mary jo Putney
El cobon mult mai repede decat ea. Pe un um5r, putu

vedea sange, dar era fascinant s3 vada jocul puternic al
mu$chilor de pe braê i spate, _pe cand cobora, mutandu-i mainile una dupa alta. Intr-adevftr, era frumos.
Eroul ei, dac5 nu era $i sopjl ei. $i ea era cu adevSrat o
femeie netrebnica sft se gandeascS la un astfel de lucru
in aceste imprejurari!
El chiar reu$i sa nu alunece pe pietrele ude cand
ajunse jos. Nepasandu-i cat de dezgustat putea el fi din
cauza tuturor necazurilor pe care i le pricinuise, ea se
aruncS de gatul lui ?i il zgalfai, a?a cum dorise s o faca
mai devreme.
-Slava Domnului ca ai ajuns intreg! rasufla ea, cu
ochii rnchi$i, plini de lacrimi de u$urare.
- Cred ca mai totul poate fi pus pe seama Lui, fu de
acord Daniel. O batu pe spate ca ?i cum ar fi fost un cafelu prietenos, apoi se departa i i$i lua cama$a pe care
ea o pusese cat de departe putuse de stropii de apS.
Dupa cum banuise, umerii lui, cea mai lata parte
a trupului, erau zgariap
sangerau, dar el reu$ise sa
evadeze. Cea mai grea parte se ispravise. Cel putin a$a
spera ea.
El ii trase c3ma$a peste cap, ceea ce f3cu priveli$tea
mai pufiri interesanta, dar trebui sa-1 ajute sa se incalzeasca. Pe cand i$i imbraca haina, spuse:
- Ti-e frica de tnaltimi, nu-i a$a? Asta inseamna ca
ceea ce ai facut e $i mai curajos.
Ea zambi cu tristete.
- Inainte de ziua de azi, Inaltimile ma deranjau doar
putin. Acum, ma inspdimdntd!
- Cu toate astea, inca o data, ai facut ce era nevoie.
Zambetul lui era mai degraba prietenos, decat intim.
I$i va face griji mai tarziu de asta.
- Nu sunt sigura cat de departe trebuie sa mergem in
jurul promontoriului, dar dacS o facem repede, vom fi
in siguranta pe plaja, cu mult inainte de a se face intuneric. Apoi, o s3 chemam judecatorul!
- E posibil ca Trevane sa fie judecatorul, dar ceva
trebuie facu in legatura cu omul asta. Cand 1-ai atacat
253
tn Bristol in noaptea in care ai fug it era autoaparare, dar

rSpirea noastra pentru razbunarea lui personals este cu
mult in afara legii. Daniel studie drumul boiovanos pe
care trebuiau sa mearga. Fluxul urmator se apropie
cu Tepeziciune $i va acoperi in curand o parte din poteca asta, aa cS e vremea sa plecam.
Ea se intoarse i incepu sa mearga, cu mana dreapta
atingand stanca pentru a se echilibra, in vreme ce-?i alegea drumul printre gramezile neregulate de piatra. Unele aveau margini foarte ascupte $i picioarele ei alunecau
prea des in crapSturi. IndarjitS, continua sa mearga,
micandu-se cat de repede putea.
Dupa vreo suta cincizeci de metri, poteca o cotea, aratand o pe?tera marina la dreapta. Nu fusese vizibila de
deasupra, dar era mare. Mai inalta decat un stat de om,
disparea in intuneric in interiorul falezei.
Era cat pe aci sS-i spuna lui Daniel, cand un urlet
de furie rasunS de deasupra lor. TresSrind, se intoarse
dupS colt $i i se alaturS din nou lui Daniel care se uita
in sus spre fosta lor temnita.
Ivo Trevane era aplecat pe fereastra cu o expresie
furioasa.
- Naiba sa vS ia, naiba sa va ia, naiba sa va ia! N o s3
scSpap de mine asa de u$or!
- Asta numete el u$or? spuse Daniel cu un umor sec.
-C u adevarat ca nu e un bun conspirator, nu-i a$a?
Jessie se infiora.
- E momentul sa plecam, pana nu ne ajunge, ca sS ne
ameninte $i sa ne intimideze din nou.
Ea voi sa fugS, dar nu indrSzni s o facS pe terenul
primejdios. Era din nou la cotitura, cand auzi un strigat
de groaza.
Jessie se intoarse brusc $i vazu ca Ivo iejise pe fereastrS sS-i urmeze in jos. Probabil ca umerii lui erau mai
ingu^ti decat ai lui Da'niel. Dar in graba lui, nu facuse
efortul de a pune grilajul in interiorul cadrului ferestrei.
Acum se uita in sus, vSzand cum patratul masiv de fier
se freca i se rasucea in interiorul temnitei.
254
Mary Jo Putney
Pe cand Jessie privea ingrozita, grilajul se rostogoli pe

fereastra pe nea?teptate, ?ocand-o. Ivo cazu ca un bo 10 van ?i urletul lui cumplit avea sa bantuie co$marurile
lui Jessie.
Tipatul lui se curma brusc, atunci cand se lovi de
poteca ingusta. Grilajul ce cadea, zangani langa el, apoi
se pravali in mare.
Blestemand, Daniel se indrepta spre Ivo. Jessie voia
sa fugS in cealalta parte pana cand ajungea acasa sa-î
ingroape capul sub o perna. Dar dupa o clipa, il urma
pe Daniel.
El ingenu nchease deja langa Ivo, care in mod uimitor supraviefuise caderii. De pe brap.il lui curgea sange
dintr-o taietura lunga. Probabil ca atinsese o stanca ascupta. $i capul ii sangera pe aceeap parte, iar glezna
stanga era grav rasucita ori scrantita, ori poate rupta.
Cand Jessie ajunse langa el, ip deschise cu greu
ochii.
- Ai capigat, caêa, sufla el rSgupt. Pop sa m J lap aici
sa mor p s3 termini cu totul, o vaduva cu adevarat, de
data asta. Pop sa-1 pastrezi pe Lord Filfizon daca-I vrei.
In loc sa mori tu pentru pacatele tale, o sa mor eu.
- Epi un om uimitor de dezagreabil, Ivo Trevane,
spuse Daniel cu o voce placuta, scopindu-p lavaliera.
Dar sa nu contezi inca pe moartea ta.
Cu rapiditate, rupse in doua lavaliera ?i lega o fape
deasupra taieturii adanci din braûl lui Ivo. Apoi scoase
un creion din haina $i il strecura sub bandaj. Cand rasuci creionul sa stranga cercul (esaturii, Jessie i$i dadu
seama ca era un garou. Auzise despre ele, dar nu vazuse
inca unul.
Pe cand sangele aproape ca incetase sa mai curga, Da
niel se incrunta spre glezna vatSmata.
-C u noroc, cizma te-a scutit de o glezna rupta, dar
banuiesc ca e o scrantiturS urata. Trebuie sa-p tai cizma.
Un val care se apropiase ii stropi pe top trei. Jes
sie se intreba cat de aproape erau de punctul maxim
al fluxului.
255
- Chiar dupa colpjl asta, e o pe^tera marina. E mai

inaltS decat aici $i intra adanc in faleza. Am vazut bucfip
de lemn aduse de apa, ingramadite inauntru.
-A sta pare a fi o serioasa imbunatapre faâ de cum
suntem aici. Daniel se ridica. Jessie, daca ll iau de umeri,
te descurci tu cu picioarele lui?
- Foarte bine, spuse ea fara entuziasm.
-M a tem ca o s3 doara, spuse Daniel, ridicandu-1
pe Ivo in capul oaselor i luandu-1 apoi prin spate de
subsuori.
Jessie ridica picioarele lui Ivo. De?i avusese grija, il
impinse $i il facu pe acesta sa scoata un urlet agonizant
inainte de a-$i incle$ta dinpi pentru a opri sunetul.
Urmatoarele cateva minute fura cele mai ingrozitoare
din acea zi cumplita. Jessie se mi$ca de-a-ndaratelea pe o
suprafapi uda de piatra, in$elatoare chiar daca ar fi mers
cu fa{a $i nu ar fi carat nimic.
Dar dupa un foarte lung sfert de ora, reupra sa-1 duca
pe Ivo in relativul adapost al pejterii. Cam la patru
metri tnspre interior, era o fape de nisip, a$a ca il cararS acolo.
Jessie se prabup pe nisip gafaind, in timp ce Daniel
se puse imediat pe treaba, slabind garoul cu grija. Deoarece rana nu mai sangera, ii taie maneca lui Ivo p ii lega
bratul cu un bandaj improvizat din lavaliera sa rupta p
din maneca lui Ivo.
-A r trebui ca asta sa apese suficient ca sa opreasca
hemoragia, fara a-p distruge brap.il.
-S e pare ca $tii ce faci, spuse Ivo fara tragere de
inima.
- Pentru ca sunt doctor p oblojesc nebuni tot timpul,
explica Daniel. Acum, o sa-p examinez glezna. Sper sa
fie o scrantiturS, p nu o fractura.
-D aca este scrantitura, sa fiu al dracu daca vreau
sa $tiu cum e cand e rupta, mormai lvo, inainte de a icni
din nou de durere, cand Daniel ii taie cizma scumpa p
examina glezna vatamata. Romayne, de ce nu m-ai lasat
acolo sa mor, intreba el pifnos. Ti-ar fi simplificat mult
mai mult viapi p ai fi pastrat-o, cel pupn pana cand
256
Mary Jo Putney
ar fi fugit din nou. DacS ai noroc, s-ar putea sa nu incerce sa te omoare inainte sa piece.
-Sa las oamenii sa moara nu e genul meu, spuse
Daniel scurt. $i ip sugerez sa incetezi sa o insulp pe
doamna, avand in vedere c3 ip oblojesc trupul rupt, $i
procesul 3sta ar putea durea mai mult decat acum.
-Doam na! Ivo scuipa, dar se potoli la privirea rece a
lui Daniel.
-Jessie, ai putea s3-i scop lavaliera lui Trevane? Trebuie sa-i leg glezna.
Nefiind dornica sa-1 atinga din nou pe Ivo, Jessie
ii spuse:
- Pot sa rup o fape din rochia mea.
-Trevane a inceput toate astea, a$a c3 ip poate sacrifica o lavaliera, spuse Daniel sec. O sfi se p potriveasca
mai bine.
Fara tragere de inima, Jessie ingenunche langa Ivo
p ii desfacu lavaliera, apoi incepu sa desfaca bucata ingusta de iesatura. El o privea manios, cu ochii intredes'
chi$i, dar nu spuse nimic. Odata ce era scoasS, trebuia
sa se confrunte cu cicatricea loviturii aproape mortale
pe care i-o daduse, ceea ce ar fi fost inca un lucru r3u
intr-o zi foarte proasta.
Indeparta ultima parte a êsaturii, expunand baza
gatului - $i nu exista nici o cicatrice vizibila. Doar
par negru raspandit acolo, dar nici urma de cicatrice.
Cu siguranâ ca o astfel de rana ar lasa o cicatrice, nu.7
Lovita de un gand imposibil, ii rupse camaâ pana la
mijloc ?i se uita in zona coastelor din partea dreapta de
jos. Inca o porpune de piele neteda, fara vreo urma.
-Naiba sa te ia! icni ea, cu un amestec de neincredere
$i furie. Tu nu efti Ivo!
capitolul 34
Daniel tresari, ridicandu-$i capul.
- Omul 3sta nu-i Ivo Trevane?
257
- Ba negre?it ca sum! spuse Trevane indignat. Am

acasA un cenificat de na$tere care confirma asta.
- Ei bine, cu siguranta ca nu e$ti acel Ivo Trevane cu
care m-arn maritat! $uiera Jessie. Sopil meu ar avea
o cicatrice la gat acolo unde 1-am injunghiat. Degetul ei
arSta locul. Nimic! $i n-ai nici o alunipi aici, a$a cum
avea el. Atinse locul pe coastele lui neacoperite. Cine
e$ti? Fratele geaman al sopilui meu?
Trevane incepu sa protesteze, apoi scoase un oftat
resemnat.
-Frate, dar nu geaman. Eram cu doi ani mai mare.
Semanam atat de mult ca eram luap drept gemeni.
- Daca tu e$ti cu adevarat Ivo Trevane, care era numele sopjlui meu? Privirea lui Jessie putea sa-i gaureasca
pielea lui Trevane.
-Rupert Ivo Trevane. Jumatate din bSrbapi Trevane
din Dorset au un Ivo undeva in numele lor. Lui nu-i
placea numele de Rupert, a$a c5 il folosea adesea pe
Ivo cand nu eram prin preajma sa se incurce lucrurile.
Vocea lui Trevane se schimbase, pierzand pifna i sunAnd mai cultivat.
- Cu alte cuvinte, azi te-ai dat drept fratele tau care s-a
insurat cu Jessie, in timp ce el se dadea drept tine, spuse
Daniel cu asprime.
Trevane se uita urat.
- Da, naiba sa te ia!
Jessie se incrunta.
-N-a povestit niciodata nimic despre familia lui. Am
crezut ca era singur pe lume, la fel ca mine. De ce nu te-a
invitat la nunta, daca erap a$a de apropiap?
- Eram in India intro problema de afaceri. Au trecut
luni pana sa m3 intorc acasa. Am gasit o scrisoare de la
Rupert, spunand ca s-a insurat cu o fata de mare clasa
i cd o aduce pe Lisbet in Dorset de Craciun, daca ajungeam acolo pana atunci.
GuTa lui Trevanedeveni o linie ucigatoare.
- Urma sa merg la Bristol sa te cunosc, cand au venit

vetile ca Rupert e mort $i ca frumoasa ?i tanara lui sope
il omorase $i disparuse.
258
Mary Jo Putney
- A menponat cS s-a Insurat cu mine pretinzand

ca esti tu.? intreba Jessie. De asemenea, a pretins ca e
proprietarul casei din Bristol p ca are o mope undeva,
pe aici.7
-Amandoua imi aparpn mie, ca frate mai mare, dar
il lasam sa stea in casa din Bristol pentru ca gasea ca la
mope se plictisea de moarte. Trevane se incrunta. li placeau farsele p cateodata pretindea intr-adevSr ca eram
eu, dar cu siguranâ ca nu te-a lasat sa crezi asta cand s-a
insurat cu dumneata.
- Oh, ba da! Cu o voce tremuratoare, Jessie continua.
A$adar, care era scopul $aradei tale nebunepi? Ai inten
tional sa ma ucizi pentru a-1 razbuna pe fra tele tSu?
Ochii lui Trevane lucira.
-N u v-a? fi ucis pe dumneata p pe sopil dumitale. Planuiam sa va pn o zi sau doua p apoi sa va dau
drumul.
- i apoi, ce? exclama Daniel uimit. Doar ne lasai sa
plecam p te apeptai s3 nu existe urmari pentru rapire
p atac?
-T o p judecatorii si alte persoane importante din
aceasta zona sunt rude cu mine, explica Trevane cu un
ranjet superior. Ar fi inpdes de ce am facut asta, mainte de a te acuza p aresta pentru uciderea fratelui meu.
Vocea i se franse. Voiam sa suferi! Voiam sa cunopi ceva
din durerea pe care am sim pto cand mi-ai omorat cea
mai apropiata ruda!
Cu o furie rece, Daniel spuse:
- Ajjadar, el era un tineTel fermecator, pus pe otii p
inca ii mai duci dorul?
-Mereu, fu raspunsul $optit. Ochii lui Ivo erau
chinuip.
- Poate ca Jessie ar putea sa-p impartapasca cateva
dintre amintirile pe care le are despre fratele dumitale,
spuse Daniel cu o voce care taia ca un bici. Ip poate spune ce bruta violenta era cand se imbata. Atat de violent
era, incat ea se incuia in dormitor in nopple in care pia
ca venea beat acasS.
Trevane ip ridica furios ochii.
259
-M inp!
-O h? pufni Jessie. Am fost acolo! Tu nu erai! Da, era
fermecStor cat era treaz, dar era un monstru cand bea!
- Hai sa-p povestesc despre noaptea cand am cunoscuto, spuse Daniel implacabil. Era noaptea cand 1-a
omorat. Cand a apSrut in infirmeria mea in acea noapte, faâ ei era atat de lovita ca nici propria mama n-ar
fi recunoscuto. Din fericire, dragul tau frate nu-i distmsese ochii, dar fusese pe-aproape. $i apoi mai erau
vanataile din jurul gatului ei, unde a stranso, aproape
s o omoare. VanStai mari, purpurii, ce aratau cum i-a
blocat respirapa. Imagineaza-ti cum s-a simpt cand lepnase din lipsa de aer, luptandu-se cu disperare pe cand
el o ameninâ ca o taie pe fa0, a?a incat nimeni sa n-o
mai creada vreodata drSgupu
Pe cand Ivo se holba ocat, Daniel continua, cuvinte
le taind ca un scalpel.
-Poate ca intenpa lui era mai degraba s o inutileze, dar ca doctor cu experienâ, cred ca mai mult ar fi
vrut s o omoare accidental, apoi sa verse lacrimi amare
cand se trezea, pentru ca la urma urmei, nu dorise asta,
ceea ce facea ca totul sa fie in regula, nu-i aa? Pentru
ca era a$a un baiat bun, n-ar fi uciso cu bund ftiinfd pe
sopa lui.
- Nu, opti ragupt Trevane, nevrand sa creada. N-ar
fi facut nimic din toate astea!
- Dar a facut, spuse Jessie cu voce aspra. Am reupt sa
ma eliberez p fugeam spre u$a, cand m-a injunghiat in
spate. Cicatricea e atat de vizibila incat Daniel a recunoscuto in noaptea nunpi noastre, dep nu-mi recunoscuse fa{a, caTe atunci fusese lovita p insangerata. Vocea
incepu sa-i tremure. Daca nu era bunatatea lui Daniel p
a surorii lui, nu piu ce se alegea de mine. Poate ca a fi
murit pe strazi. In schimb, Daniel m-a oblojit p mi-a dat
bani, astfel incat am fost in stare sa plec. Pentru ca eram
o ucigasa, pii, trebuia sS fug pentru a-mi salva viaâ.
Se intoarse p-p dadu rocbia de pe umarul stang cat
putu de jos.
260
Mary Jo Putney
-Vezi cicatricea asta? Merge in jos pana la talie. Sa

p-o arat pe toata.7
-N u , spuse Trevane cu voce chinuita. Nu!
Cu ochii inchi$i $i fa{a schimonosita de durere, de
sub pleoape ii lunecau lacrimi. Dupa un lung, lung mo
ment, i$i deschise ochii. Era distrus $i pe fa$ i se putea
citi acceptarea.
-Cum ... cum a murit?
- Cand ma luptam sa fug, i-am impins mana in care
avea cuptul. A deviat In gat. Exact in locul in care n-ai
nici o cicatrice. Trase aer in piept, istovita. A$a ca intr-adevar 1-arn omorat. Cand am crezut ca e$ti el, inca
viu, am fost uûrata. N-am vrut niciodata sa ranesc
pe cineva.
Cand se opri din vorbit, nu se mai auzea nici un sunet, cu exceppa nesfaritelor valuri. Strangand din buze,
Daniel folosi lavaliera pentru a-i lega glezna lui Trevane.
Apoi cauta printre bucaple de lemn plutitor $i gasi o
creanga care era destul de lungS $i de potrivita pentru a
servi drept carja.
- Hai sa ie$im de aici. Nu ?tiu cat mai e pana la plaja,
dar vine mareea $i nu vreau deloc sa-mi petrec o noapte
in aceea$i pe$tera cu dumneata, domnule Trevane.
Trevane se impinse pana ajunse in pozipe $ezanda.
Fapt ii era palida si arata cu totul altfel. Ei bine, era un
alt om, acum ca nu mai juca rolul fratelui s3u mort.
-Im i... imi pare nespus de rau, Lady Romayne, pen
tru tot ce v-a facut fratele meu $i pentru ce v-am facut
eu dumneavoastra i sopilui dumneavoastra, spuse el
nesigur. Moartea lui Rupert m-a adus in pragul nebuniei, $i aceasta nebunie a pus stSpanire pe mintea $i pe
voinpi mea.
-Exista un motiv pentru care se zice ca Dumnezeu
proclama ca razbunarea este numai a Lui, spuse Daniel
cu severitate. El este singurul care cu noapte tot adevarul.
I?i puse braful pe sub umerii lui Trevane $i il ridica in
picioare. Sprijina-te cu un brat de mine i folose^te bastonul cu cealalta mana, daca nu te doare prea tare. Cat
de departe e plaja?
261
-N u este departe. Trevane reup sa mearga clatinandu-se, Daniel preluand mare parte din greutatea acestuia. Poteca nu-i aa de inelatoare in restul drumului.
Intreaga zona e cartierul general al contrabandi^tilor.
Exista un tunel care duce pana sus, in temnipde Caste'
lului Romayne p pe acolo v-am dus pe amandoi. Stramopi no$tri, Romayne p Trevane, au facut o afacere
destul de profitabila din contrabanda.
- Inca te mai ocupi cu asta? intreba Daniel.
-N u, eu sunt fratele cel plicticos. Gura i se stramba
far3 pic de urnor. Nu le pun oamenilor mei intrebari la
care nu vreau sa $tiu raspunsul.
Pe cand mergeau dinspre petera spre poteca, Jessie
intreba:
- Domnule Trevane, cum de ai piut cine sunt? Noi
doi nu ne-am intalnit niciodata p am reupt destul de
bine sa ma feresc de trecutul meu. Eu p Daniel am sosit
abia ieri. Cum de p-ai dat seama cine eram p ai pus in
aplicare acest plan murdar?
-A m fost la $coala cu un nepot al dumneavoastra,
Frederick Kelham, explica Trevane. Avea indoieli cu
privire la moartea unchiului sau, intrebandu-se daca nu
cumva 1-afi otravit pe sotul dumneavoastra mai batran,
pentru a scapa de el. Cumva, a aflat ca afl locuit in Bris
tol i a hotarat s3 faca nite cercetari in legatura cu trecutul dumneavoastra. *Sa intalnit cu fratele meu o data
sau de doua ori, a$a ca a crezut ca-i de datoria lui sa-mi
spuna cine era ucigaija.
-Frederick! spuse cu ura Jessie. Nu exista nici o limita la necazurile pe care vrea sa mi le faca mie $i fiicei
mele! Dar 1-ai crezut, pentru ca era barbat.
-Asta, ca $i faptul ca amandoi am fost la Harrow1,
spuse Trevane pe un ton de scuza. Intotdeauna a fost
un tip alunecos, dar cand mi-a spus ca mi-ap fi omorat
fratele - pai, mi-am pierdut o bun5 parte din rapune.
- Pierderea rapunii pare a fi o trasatura pe care
ai imparpt-o cu fratele.dumitale, constata cu amaraciune Daniel.
1$coala-intemat pentru hsiep, infiintata in 1572 (n.tr.)
262
Mary jo Putney
Mersul era intr-adevar mai u$or pe aceastS porpu ne

de poteca, dar ar fi tost foarte, foarte bucuros sS ajunga
pe nisip. Atunci, 1-ar putea pune pe Trevane jos $i ar
merge in casa sS-i cheme pe alpi care sft ducS treaba la
bun sfarit.
-Frederick e un animal dezgustator care m-a amen inpat pe mine $i pe fiica mea. Bineinteles c3 1-ai crezut!
izbucni Jessie.
- Mea culpa, Lady Romayne, spuse Trevane cu un
oftat. Se pare cS de data asta v-ap ales un sof mai bun.
-A m Invfttat sS-mi aleg sop mai buni dupa Ivo.
li zambi lui Daniel cu o caldura care aproape compensa
grozSviile zilei.
- CapStul potecii! spuse ea cu uurare dupa ce coti
din nou. Sa m3 due spre casa pentru ajutor, in vreme
ce tu il laî pe domnul Trevane pe nisip? Il poate urea
altcineva pe faleza.
- Exact la asta m3 gandisem ?i eu.
Daniel il conduse pe Trevane prin amestecul primejdios de pietre $i nisip care marca trecerea de la
stanca la plajS. Soarele statea s3 apuna, un glob de foe
ro$u sangeriu.
In ciuda oboselii, Jessie se grabi s3 urce, indreptandu-se spre scara de pe faleza. Probabil c3 era la fel de
nerabdatoare ca i Daniel sa se sfareasc3 toate astea.
Un barbat cobora in grabd scarile spre plaja. Daniel
i$i miji ochii intrebandu-se dac3 era un servitor de la
castelul Romayne venindu-le in ajutor.
Frederick Kelham. Avea o cautatura salbatica in ochi $i
era ro?u de furie.
- Dracu s3 te ia, Trevane! urla el. Ar fi trebuit s3 te
ocupi de ucigala asta! Mi-ai promis c3 o s3 te ingrije?ti
s3 se fac3 dreptate!
Trevane se opri, clatinandu-se in loc.
- Doar n-ai putut sa crezi c3 a? fi omorato, a$a, diiv
tr-odata! bolborosi el inspaimantat. Voiam s-o v3d umilita $i spanzurata.
- De ce sa n o omori? marai Kelham. Asta i-a facut ea
fratelui t3u.
Ademenirea utiui sfatit
263
Trevane IncercS s&-$i indrepte trupul zdrobit.

-A m aflat c& era mai mult in povestea asta decat
mi-ai spus tu. Nu mai era nevoie de alta dreptate.
Jessie care se afla la jumatatea distanêi intre Fre
derick $i Daniel, spuse taios:
- Ai raspandit destule minciuni pe seama mea, Frede
rick! Ce ar crede distinpi tai prieteni daca ar ti ce mincinos lacom $i dezgustator eti? Daca ma mai amen inti
vreodata pe mine sau pe ai mei, o sa gasesc un mod de
a te aduce in faâ justipiei ?i de a te ruina!
- Catea ce eti! Cu fa pi contorsionata de furie, Frede
rick scoase un pistol din haina $i il ridica, tinandu-l cu
amandoua mainile, pe cand il indrepta inspre Jessie de
la mica distanta.
Ea ramase cu gura cSscata, de parca nici m3car acum
nu putea crede aa ceva despre nepotul lui Philip.
- Esti cu adevarat nebun!
Daniel il lasa pe Trevane s3 se descurce singur ?i {a$ni
in direcpa lui Frederick, tiind ca n-o sS fie in stare sft
ajunga la ticalos inainte ca el sa traga.
Jessie incerca sa se fereasca, dar (eava pistolului lui
Kelham o urma. OK, Doamne, el apasa pe tragaci...
O impu$catura exploda in lumina clarobscura a apusului, rasunand dinspre faleza $i gonind un stol de pescaru?i care ppara zburand spre cer.
Nu, nu, nuuuuuuu! Un urlet primitiv se forma in
inima lui Daniel i se inalâ spre ceruri, ameninpind sa-1
sfarame in bucap pline de durere.
Dar cel care se prabu$i la pSmant fu Frederick, nu
Jessie. Sangele lui Frederick era cel care pata nisipul.
Altcineva trasese.
Cu inima bubuind, Daniel se opri $i scruta imprejurimile. Salvarea se intrupa sub forma unui barbat cu
par blond-deschis care alerga acum in jos pe scdri cate
trei trepte deodata. Langa coapsa lui se vedea o pu$c3
orientata in jos, cu {eava fumegand.
Gordon. Laudap fie top sfinpi, Gordon!
Daniel ajunse la Jessie, $i ea se arunca in bra{ele lui, tremurand de parca i ea se sfarama in bucap.
264
Mary fo Putney
El o invalid intro imbrappire atotcuprinzatoare, de-abia

venindu-i si creada ca era aid i nevatamata.
Incetinindu-i pa$ii, Gordon veni pe nisip spre ei,
la fel de murdar de pe drumuri cum it vazusera ultima
data la Milton Manor.
Tinand-o pe Jessie strans, Daniel spuse:
-M a bucur de sosirea ta la momentul oportun,
dar cum?
-A m avut noroc. Aproape ca-mi terniinasem intrevederea cu majordomul de la casa din Bristol a lui
Trevane cand am pus intrebarea nimerita $i am sporit
baci?ul. Imediat, mi-a spus ca a existat un frate mai
mic care murise, caruia ii placea sa pretinda ca el era
mo$tenitorul, explica Gordon. De asemenea, am aflat
ca intrebase cineva acelasi lucru ca i mine cu cateva
zile mai inainte. M-am gandit ca ar trebui sa $tii, dar nu
rn-am a$teptat ca situapa sa devina atat de curand... atat
de primejdioasa.
- Nici unul din noi n-ar fi banuit, spuse Jessie cu o
voce firava. Multumesc lui Dumnezeu ca ai ajuns cand
ai ajuns!
Gordon ingenunche langS trupul lui Frederick
Kelham $i ii examina sa vada daca mai traie^te. Ridicandu-se in picioare, spuse:
-lata un nemernic care nu o sa va mai deranjeze
niciodata, Lady Romayne. Privirea i se muta inspre Da
niel. Onorariul meu e mai mare pentru salvarea viepi
clientului meu.
Daniel aproape c3 rase.
-Trimite-mi o factura. N-o sa obiectez la prep
Gordon ii raspunse cu un suras.
- Du-p sopa in casa! O sa mft ingrijesc eu de treburile
de aici. Se intoarse spre Trevane care reu?ise sa $chiopSteze si sa se alature grupului.
-Dumneata e$ti adevaratul Ivo Trevane?
-E u sunt, pacatele mele. Vocea lui Trevane era
dogita.
-Trimite jos tod servitorii barbap, Romayne, spuse Gordon. Dupa aceea, ma bizui pe faptul ca acel
265
majordom eficient al t3u imi va g&si un pat p maine-dimineata imi pop spune ce dracu s-a petrecut aici!
- Pot sa-p dau eu o idee despre asta, spuse Trevane
cazand obosit pe nisip.
Mai mult decat bucuros sa-1 lase pe Gordon sa se ocupe, Daniel o conduse pe Jessie spre scari.
-M a bucur c3 eti din nou sopa mea. Ma gandeam
daca ai fi putut obpne un divop rapid de la Trevane.
$i daca era a$a, te-ai fi maritat din nou cu mine?
- Binein{eles ca da! Ar fi fost posibil un divort rapid?
Dac3 m3 due cu gandul inapoi, gasesc asta consolator.
-N u sunt sigur, dar cu siguranta ca a? fi aflat. Brat
la bra incepura sa urce obosip scarile. Extenuat, el fu
recunoscator ca existau balustrade pe ambele parp, deoarece erau folositoare la urcu?ul unor trupuri obosite.
-Im i pare atat de rau, Daniel! Trecutul meu mizerabil ar fi putut sa te ucida in seara asta, spuse Jessie cu
o voce gatuita. Lasase capul in jos, p parul ii cadea in
to ate direepile, acoperindu-i fapi.
-O are cu asta s-a terminat totul? intreba el cu un
umor ostenit. Nu mai apar parinp sau sop sau ucigap
sau rude criminale?
Ea ii arunca un zambet obosit.
-N u , din cate $pu eu. Dar cu siguranta c& nici eu nu
ma asteptam la asta!
Gafaind, ajunsera in capStul scarilor. Inplegandu-se
fara cuvinte, se indreptara spre foior p se lasara sa cada
pe spapoasa i confortabila banca de lemn dinauntru.
Foi$orul era o constructie eleganta cu un perete pe post
de proteepe inipotriva vantului in partea dinspre casa
noua. Daniel se a$eza p o trase pe Jessie la el in poala.
Moale ca o epirfa de matase, ea se cuibari langa el cu
capul pe umarul lui p cu braple in jurul lui.
Pentru mult timp, doar respirara impreuna, recapatandu-p forjele î bucurandu-se de faptul ca erau in viata p teferi. Intr-un sfarpt, Daniel rupse tacerea cand ii
aduna curajul sa intrebe:
- Chiar ai vorbit serios cand ai spus ca ma iubeti?
266
Mary Jo Putney
Ea i$i Ias3 capul pe spate $i ii prinse privirea cu ochii

ei de culoarea acvamarinului, plini de sinceritate.
-D in toatd inima $i sufletul meu, spuse ea incet.
Cu tine, am g3sit o pasiune mai mare decat cu primul
meu sop la fel de multa incredere blandete ca i cu
al doilea, ?i aceste calitap vin impreuna cu o caldura ?i
o inteligenta care sunt doar ale tale. Te iubesc, doctore
Daniel, in toate ipostazele tale.
In adancul intmii lui caldura se inte{ea, topind toate
indoielile $i pesimismul pe care le simpse cand se intalnisera prima data.
-Credeam ca n o sS pot iubi niciodata cu atata putere i pasiune ca atunci cand eram tan3r, spuse el la
fel de incet. Te iubesc, Jezebel Elizabeth Braxton Trevane Kelham Herbert! Probabil am avut o presimpre in
aceasta privinâ atunci cand te-am vSzut pentru prima
data in incaperea aceea infesata de lume. Doar ca n-am
fost indeajuns de inpdept sa-mi dau seama c3 a putea
iubi din nou.
In licarirea ropaticS a apusului, Jessie era cea mai
frumoasS fiinpa pe care o vazuse vreodata. O zeipi pamanteana cu nesfarpte rezerve de pasiune $i devotament. O saruta cu toata dragostea i tandreêa pe care
le descoperise.
Ridicandu-fi capul pentru a respira, Jessie spuse cu
rasuflarea intretaiata:
- E absolut evident de ce nva$ indragosti eu de tine!
Julia i Mariah au fost foarte ferme cu privire la acest
subiect. Dar cu trecutul meu patat, ce vezi tu in mine?
-Toate greutaple carora le-ai facut fata te-au facut
sa fii ceea ce e$ti azi. O femeie puternica $i inpdeapta.
Ii dadu parul pe spate. Tu imi aduci pasiune ?i bucurie,
Jessie. Amandoua aceste insuîri lipseau, din pacate, din
viapi mea. Nu-mi pot imagina un dar mai insemnat.
Ea t$i apasa obrazul de mana care i-1 mangaia.
-Aveai deja aceste insupri. Sunt bucuroasa daca
te-am ajutat sa p le descoperi.
Dandu-p seama ca venise momentul pentru o dezvaluire intarziata, el spuse:
267
-T u esti prima femeie cu care m-am culcat vreodata,

Jessie. Eu p Rose ne-am descoperit unul altuia rrupurile
cu toata pasiunea tinerepi, dar numai pana la un punct.
Dupa ce ea a murit, am ingropat acea parte a mea.
Nu-mi puteam imagina ca voi iubi din nou, p nici sa m3
folosesc de o femeie fara dragoste. Credeam ca-mi voi
trai restul viepi in celibat, ca un calugir medieval.
-A sta ar fi fost o pierdere ingrozitoare! Ochii i se
deschisera brusc precum ai unei pisicute speriate. N-a?
fi ghicit asta dupa cum faceai dragoste. Dep, cunoscandu-p sufletul onorabil, poate ca ar fi trebuit sa piu ca
nU'p luai amante de ocazie.
- Ca doctor, piu foarte multe despre trupuri p cum
sa le atingi, explica el cu un zambet stramb. A fost o
mare incantare sa traiesc placerile, ca si durerile.
Se apleca pentru inca un sarut ce deveni cu repeziciune
unul de o intensa ardoare.
Ea se topi langa el in timp ce sarutul continua la
nesfarpt, insopt de ?oapte, rasete ?i pasiune. Cand in
sfarpt, se facuse prea rece pentru a mai ramane acolo,
Daniel ii puse fara nici o tragere de inima picioarele pe
podeaua de marmura a foiorului p se ridicS.
- E vremea sa mergem in casa p sS-i spunem Lui
Pendry ca e nevoie de ajutbr jos.
Jessie incuviinpf p il lua de bra( pornind amandoi
spre casa cea noua. El intreba tachinand-o:
-A sta inseamna ca o sa pot vedea din nou acel neglijeu ro$u?
Razand, ea spuse:
- O sad vezi, domnul meu. Dar in seara asta, n o sa fie
nimic atat de complicat!
A$a ca el o saruta din nou. Cine avea nevoie de un
uimitor neglijeu ro?u cand era insurat cu cea mai frumoasa femeie din lume?
epilog
Primdvara anului 1814
Micul dejun in galerie devenise un obicei dupa ce
Daniel, Jessie $i Beth se stabilisera la castelul Romayne.
Jessie indicase asta destul de ferm, $i Daniel ajunsese sa
iubeasca aceste pauze lini^tite cu sopa lui cand vorbeau
despre ziua care incepea. Sub indrumarea lui Jessie, incepuse sa inve;e a gusta mai mult din bucuriile simple
ale viepi.
Jessie goli ceainicul, umpland ce?tile.
- N-am apreciat niciodata vremea atat de mult pans
acum. Indiferent daca marea e sfilbatica sau lini$tita,
priveli?tea de aici e magnifies.
- $i azi e lini$tita, fu de acord Daniel. O sa-mi petrec
cea mai mare parte din zi la spital, instruind de dimineapi noile surori ?i deschizand infirmeria dupa-amiaza.
- O zi merinioasa. Jessie se stramba. E ziua mea
pentru evidenpi cheltuielilor lunare ale casei. La fel de
merituoasa, dar cu mult mai pupn interesanta.
Imparta?ir5 un zambet intim. Speranâ lui Daniel in
ceea ce prive$te o sope care sa Li poata administra toate
afacerile se implinise mai mult decat indraznise el sS
spere. Lui Jessie ii luase nu mai mult de trei luni pentru
a administra cu o mana ferma domeniul motenit de
Daniel de la tatal s5u ?i proprietaple Romayne.
Domeniile Kelham le avea deja sub control.
Pacea fu intrerupta cand o Beth plina de noroi intr5
in goana in galerie Insopta de trei copii din sat, la fel de
murdari, care participasera i ei la leepi, top pnand in
mana flori aurii.
-N arcise! striga triumfatoare Beth, ofeTindu-le cate
un buchet lui Daniel $i lui Jessie.
270
Mary Jo Putney
-Sun t minunate! Jessie ip ingropa faâ in inflorescenâ, iepnd de acolo cu un nas plin de polen. Primavara sose$te atat de devreme aici, pe coasta de sud!
Dadaca Iui Beth, Lily, p tanara guvernanta pe care o
angajasera intrara in galerie cu un pas mai domol, dep
aveau p ele pantofii murdari.
- Imi cer iertare, milady, spuse Lily, pe un ton de scuzS. Ne mdreptam spre bucatarie sa punem narcisele in
apa, dar micupi au fugit de langa noi.
Pe cand Jessie radea, Daniel spuse:
- Primele flori de primavarS merita o oarece exube
r a n t. Saruta obrazul imbujorat al lui Beth. Acum, afara
cu voi top! Lily te poate lasa la jgheabul cailor sa-p speli
murdaria p apoi, la lecpi.
Copiii care chicoteau fura adunap p condup afara
exact inainte ca Pendry sa intre cu o tava de argint pe
care se afla corespondent de dimineapL Era frumos
imparpta in doua teancuri, a lui p a lui Jessie. Dupa ce
majordomul pleca, se uitara prin scrisori, care era o alta
parte a ritualului zilnic.
-U ite o scrisoare de la Julia, anunpi ea. Ma vor in
Kent luna viitoare pentru deschiderea Casei Zion din
Canterbury. Asta se potrivete perfect, pentru ca od
eum mergeam acolo in aprilie.
Daniel deschise mai intai o scrisoare de la sora lui.
-Totul e bine in fan* lui Kirkland, informa el, p
nepotul meu e un model de bebelu$ frumos p inteligent. Ip ridica privirea, cu ochii increpndu-se la colpjri.
Laurel adauga ca glumepe, dar oricum, inteligent p
frumusefea sunt complet adevarate.
- Ar fi o mama anorm ala daca n-ar crede
sie se batu peste talia subpre care nu arata
racolul de dinauntTU. O drasla noastra va fi
inteligenta p frum oasa. Se uita spre Daniel.
asta. Jes
inca mila fel de
Radiezi.
-N u ma pot abpne, marturisi el. Procrearea poate sa

fie cel mai obi$nuit dintre miracolele omenirii, dar, cu
toate astea, e un miracol. Inca zambind, rupse sigiliut
ultimei scrisori.
Zambetul ii pieri.
271
-Jessie. Cand ea se uiti la el intrebatoare, el spuse:

-Tatal tau a murit. S-a stins in somn. Se pare ca 1-a
lasat inima.
Ea ip duse repede mana la gura, $ocata.
- Exact... exact aa cum ai prezis tu.
- In sfarpt, si-a gasit pacea, spuse Daniel incet.
Ea ofta.
- Nu pot sa jelesc un om care nu mi-a fost cu adevarat
tata in nici un fel. Cine scrie scrisoarea?
-Menajera lui, domni$oara Ludley. Fiind o femeie
care-p cunoa$te datoria, s-a gandit ca ar trebui sa tii.
Daniel privi spre data. Inmormantarea a avut loc ieri.
- Deci sunt scutita de ipocrizia de a fi de fa pi p de a
pretinde ca sufar, spuse ea sec. Sunt o actrpa buna, dar
nici chiar a tat de buna.
Daniel citi paragraful final al scrisorii.
- Domnioara Ludley spune destul de agresiv ca tatal
tau i-a lasat ei toate bunurile lui. Crezi ca e verosimil?
- Poate. Probabil ca ea e singura persoana care il jelepe cu adevarat. Era o sarmanS fata batrana p ar fi fost
vai de ea daca tata n-ar fi angajat-o ca menajera. Tatal
meu nu era bogat, dar sunt sigura ca i-a lasat destul pentru a-i oferi o via pi confortabila.
- Poate ca ip va placea sa $tii ca amabilitatea ta cu
siguranâ ca o s o infurie. El ezita, apoi adauga-. Cum te
simp? Am observat ca adesea e mai dificil sa te confrunp
cu pierderea unui parinte rau decat cu a unuia bun.
Jessie i$i j:uguie buzele, apoi dadu din cap.
- Exact a$a ?i e. Atata vreme cat tata traia, exista o
$ans3 sa ma cheme la patul de moarte, sa-p ceara iertare
pentru purtaTea lui $i sa spuna ca intr-adevar a tinut
la mine. Acuma, ca spun asta cu glas tare, ?tiu cat de
prosteasca era aceasta speranâ. Inspira nesigur. Dar era
reala i acum s-a dus.
- Pierderea speran{ei e intotdeauna crista, dar banuiesc ca mama ta se va simp u$urata.
Jessie se incrunta.
- C u siguranpi ca aa va fi! Asta inseamna ca nu mai

e o bigama?
272
Mary Jo Putney
- Banuiesc ca da, insa casatoria ei cu George Lester

este Inca nelegala, pentru ca a fost incheiata cand ea
avea un sof in viapi, raspunse Daniel. Ai corespondat in
secret cu ea luni intregi. Ii va pasa de casatoria ei nelegitima atata vreme cat $tie ca tatal tau nu mai poate sa-$i
faca aparipa la usa ei, blestemando?
-M ai degraba cred ca s-ar marita aa cum trebuie,
spuse Jessie cu convingere. Vrea sa recunoasca deschis
ca sunt fiica ei $i e disperata s o cunoasca pe Beth. Dar
pan3 acum, era inspaimantata ca facand asta ar puteao
costa tot ce are.
Daniel chibzui.
- A$ putea sa ii cunun pe ea si pe George Lester foarte discret, dar mai Intai va trebui sa-i spuna tot adevarul.
Crezi ca va fi ingrozit $i ca o va alunga daca va ?ti ca ea
1-a minpt top ace$ti ani?
- Din ce spune in scrisorile ei, el o iubete la nebunie, a?a ca probabil ca va fi ingrozit, dar mai interesat sa
indrepte situapa, decat sa-$i distruga familia. O sclipire
rSutacioasa ap3ru in ochii lui Jessie. I-ar putea spune
o versiune a adevarului ?i sa pretinda ca, la scurt timp
dupa ce Cassius Braxton a alungato de acasa, a auzit
ca a murit. A crezut asta, altminteri nu s-ar fi maritat
cu George. Doar acum, ca e cu adevarat mort, i-a dat
seama ca a fost neintenponat o bigama.
- $oc! Oroare! Prabupndu-se in brapde alinatoare ale
lui George cu hohote disperate! spuse Daniel cu un ranjet, putand cu u$urint& sa-$i imagineze scena.
- Prin moartea lui Braxton, a aflat, de asemenea, c3
fiica ei a supraviepiit, spuse Jessie intrand in joc. Bucurie! Extaz! $i mai bine, fiica ei de mult pierduta este
maritata cu un vicar care poate discret sa legalizeze Gasa
teria ei cu George nimeni altcineva nu trebuie sa tie
adevarul stanjenitor!
- Perfect. Cand ii scrii despre moartea lui Braxton, ii
vet sugera asta?
Jessie i$i recapata suflul, cu ochii stralucind:
- $i mai bine, o sa-i sugerez ca ea i George sa sarbatoreasca descoperirea fiicei ei de mult pierdute i a sopilui
273
ei vicar cu o reinnoire a juramintelor. O nunta a$a

cum se cuvine cu toata familia ei aid. Doar ea $i Geor
ge, tu $i cu mine am $ti cS va fi o casatorie adevarata, nu
o reinnoire a juramintelor. E posibil?
Daniel rase.
-N u sunt sigur ca legea bisericii acopera o situate
ca asta, dar de ce nu? Nimeni nu va fi lezat $i ar putea
fi explicatS ca o sarbatorire pentru a-p ura bun venit be
i lui Beth, in cealalta familie a ei.
- Atunci, o sd-i sugerez asta. Jessie izbucni $i ea in ras.
Pentru ca $tiu ca mamei mele $i lui George le place sa
se distreze!
Apritie 1814
Biserica parohiei Saint Helen Bishopsgate nu era in
elegantul Mayfair, dar ferm ancorata in City, inima c o
munitatii de afaceri a Londrei. Mareapi structura gotica
rasuna de muzica faimoasei sale OTgi $i un soare stralucitor de primavara patrundea prin ferestre. Era un cadru
perfect pentru reinnoirea juramintelor de casatorie.
In holul bisericii, Jessie se apleca sa-i sarute buclele
lui Beth.
- E timpul sa pa$esti pe interval, vrabiup! Acum e-ti
o experimentata purtatoare de flori, a$a c3 le pop arata
tuturor cum se face.
Beth chicoti, apoi apuca ferm manerul coûlui ei de
flori $i pa$i in biserica. Privirea ii era fixata pe taticul
ei Daniel, caTe statea la altar. In straiele sale biserice$ti,
Daniel arata ca un sfant deosebit de chipe$, care raspandea caldvira $i iertare tuturor celor ce aveau nevoie.
Cu siguranpi ca le daduse asta lui Jessie $i lui Beth.
La altar a?teptau George Lester i cavalerul sau de
onoare, un vechi prieten $i coleg. Negustor practic,
George acceptase vestea ca mariajul sau nu era legitim
cu un surprinzator calm i se aruncase cu bucurie in
planurile pentru presupusa reinnoire a juramintelor
de casatorie. Nu numai ca va fi o petrecere vesela, dar
274
Mary Jo Putney
p o ocazie de a se fali cu frumoasa sa fiica vitregS p cu

nobilul ei sop
Splendida, intro rochie de satin crem, mama lui
Jessie ?opti:
-Su n t atat de emoponata, de pares a$ avea din nou
$aptesprezece ani!
-A$a p ar trebui sa fii, spuse Jessie, aranjandu-i
boneta mamei ei. Era genul acela de lucruri pe care o
asistentS a miresei trebuia sa le faca. Fusese incantata
cand Elizabeth o rugase sa-i fie martora. De data asta te
marip cu omul potrivit.
Mama ei rase, cu ochii inlacrimap imbrap$ando pe
Jessie p deranjandu-p inca o data boneta.
-O h , scumpo, sunt atat de fericita ca te am din nou
in viapi mea! Tu e$ti cel mai bun lucru care mi s-a intamplat vreodata.
-N u, George este. Jessie rase, intorcandu-i imbrap$area, apoi intra in biserica sa o urmeze pe Beth pe
interval.
Pe cand inainta solemn, arunca un zambet noilor sai
frap p surori. Cei doi bSiep si cele doua fete ii semanau
mai mult lui George decat lui Elizabeth p aveau firea
lui buna p simpd practic. Fusesera incantap sa afle
ca au o sora vitrega care nu numai ca era o baroneasa,
dar le daruise p o adorabita nepoati.
Batrana doamna Lester avu o licarire jucaua in ochi,
p Jessie banui ca nu era pe deplin convinsa de povestea
cu reinnoirea juramintelor, dar era la fel de practica
precum era p fiul ei. Ce conta pentru ea era ca Eliza
beth ii facuse patru nepop sanatop p de$tepp.
Jessie ip ridica privirea sa o intalneascS pe cea a lui
Daniel. El ii arunca un zambet jucau$ care promitea ca
o sa aiba o sarbatorire intimS doar a lor cand se vor
duce la culcare.
Pentru ca, Slava Domnului, Daniel nu era intotdeauna un sfant!

Limbă

Bine ați venit la Scribd!

Mary-Jo-Putney-5-Ademenirea-Unui-Sfant.pdf

Încărcat de

Informații document

Data încărcării

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mary-Jo-Putney-5-Ademenirea-Unui-Sfant.pdf

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titluri conexe

THE 1

instrumentele chirurgicale folosite. La fel ca $i cu ginul,

Ademenirea unui sfant

-A i noroc, zise el pe un ton familiar. O sa ai ni?te

Poate cS Daniel nu se pricepea la fel de bine ca Lau

Ademenirea unui sfdnt

Dar cateodatS trebuiau fScute exceppi. Biroul lui era

Se apleca i ii saruta mana cu buzele ei rSnite.

- Fii atent, Rab! Intro buna zi cineva s-ar putea s3-p

Ademenirea unui sfant

-Inca m3 simt zdruncinat de ve^tile astea. Sunt

Ademenirea unui sfdnt

- O sa-p spun exact ce i-am spus i lui Laurel. Noul

Ademettirea unui sfant

- Nu, scumpo. In curand ne va pSrftsi, dar vrea ca mai

- E randul meu acum. La fel ca Beth, nici eu nu vreau

Ademenirea unui sfdnt

molten ire, i nu pentru cS-$i iubea unchiul. Frederick se

nu fusesera de acord cu ea, Jessie ar fi fost bucuroasa sa

Ademenirea utiui sfant

Ademenirea unui sfdnt

- Plodul nu-i al unchiului Philip, ci al meu!

- Dar ii datorez unchiului s& ma ingrijesc ca tanftra

Ademenirea unui sfant

Dupa ce barbatul iep din camera trantind ua, Jessie

-Titlul e stabilit in neam. Atata vreme cat tr5ie$te

Ademenirea unui sfant

Daca se tmbolnave^te din nou, Frederick mai degraba

pe plac p care So protejeze pe Beth. Harkin zambi.

Ademenirea unui sfant

-N u cunosc nici un negustor bogat $i am avut foarte

poals. Abia putea suporta ideea de a se marita din nou.

Ademenirea unui sfant

Cand tl imbrap$a, trebui sa se apiece pupn din cauza

Ademenirea unui sfant

aproape de rSposatul Lord Romayne, dar nu exists nici

- O sS-mi faca placere sa ma vad cu unii dintre fo$tii

Ademenirea unui sfant

- Lady Kelham, anunpa majordomul introducand-o

- $ i eu sunt Julia. Lady e mai mult un titlu de

Ademenirea utiui sfant

Mi-ai scris prima data c& voiai sa sprijini adaposturile

Femeile de familie buna care au cunoscut doar bogapa

Ademenirea unui sfant

aranja, cred. Avand in vedere frumusetea ta, atragerea

- Ah, da! chicoti Mariah. Ce-o s3 ne mai distrSm. Cu

Ademenirea unui sfant

Copii. Privi cStre mijlocul ingroat al surorii lui.

Ademenirea unui sfdnt

era patronat de lorzii liberali. Kirkland, misterios ca de

din carapace. Ea ip ridica privirea cu un zambet u?or i

Ademenirea unui sfdnt

In ciuda zgomotului $i a aglomerapei, lui Daniel

nu erau banii sau averea, ci puterea politics ce venea

Ademenirea unui sfant

$i o statuie din piatra, dar ce o facea sa arate uimitor

Ademenirea unui sfant

Ademenirea unui sfant