1. Curs 4 [sw Cuprins Introducere Impactul refelelor electrice asupra mediului 2.1. Poluarea vizuala 2.1.1. Poluarea vizuala determinati de liniile electrice aeriene 2.1.2. Poluarea vizuali generat de posturile de transformare 2.1.3. Poluarea vizuali generat de stafiile de transformare si conexiune 2.2, Poluarea sonora 2.3, Poluarea electromagnetica 2.4, Poluarea psihicd generat de pericole (riscuri) de accidente Influentele liniilor eleetrice aeriene asupra terenurilor agricole si pidurilor 3.1. Terenurile agricole 3.2. Padu 3.3. Avifauna ocrotita Aeronautica (aviaia militar si/sau civil) Traversirile si apropierile fafa de caile ferate ale L.E.A. ‘Traversiri si apropieri fati de drumuri si fafa de clidiri Influenfele instalatiilor electrice asupra liniilor de telecomunicafii cu fir ConcluziiIMPACTUL INSTALATIILOR ELECTRICE ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR 1. Introducere In prezent se pune un accent deosebit pe limitarea efectelor negative determinate de poluarca mediului asupra sandtafii i viitorului viefii pe Pamant, iar problemele de poluare nu ‘mai pot fi eludate. De altfel, tebuie remarcat c& lupta impotriva poluarii costa mult, cu toate cA tratarea deseurilor si efluentelor (scurgerea de masé lichida si gazoasf) antreneazai adesea economii de materii prime si de energie. Tarile industrializate alocd multe mijloace materiale tehnice si binesti necesare cercetirii in acest domeniu, Comunitatea Economica Europeand stabilind in acest sens obiective precise, cum sunt: prevenirea producerii de deseuri, reducerea cantitiilor acestora prin valorificarea lor, limitarea poludrii mediului ambiant. Dezvoltarea industriei gi cresterea consumului de energie primard, antreneaz& poluarea mediului ambiant (aerului, apelor, panzelor freatice etc.), astfel neat aceasta activitate determina efecte negative asupra nivelului de séndtate al oamenilor. Procesele de conversie sunt insofite de fenomene secundare, neenergetice intre care impactul cu mediul inconjurator ocupa locul principal. Astfel, utilizarea energiei primare duce nu numai la cresterea confortului omului, ci in mod indirect si la unele efecte nedorite cum sunt: poluarea, modificdrile scoarfei terestre si transformarea in zone aride a unor spatii din ce in ce mai mari etc. Dezvoltarea energeticii afecteazi direct echilibrul naturii pe tot lanful energetic: exiracyie, instalagie de conversie (producere de energie electrica), acumulari de apa (baraje de acumulari hidroenergetice etc:), transport, dstribyje si wilizare a energiei electric. 2: Impactul refelelor electrice asupra mediului Impactul refelelor electrice asupra mediul ambiant poate fi privit din cel pusin doua puncte de vedere, gi anume [1]: influenta refelelor electrice asupra mediului ambiant; ~ influenja mediului ambiant asupra refelelor electric. Principalele tipuri de poludri pe care refelele clectrice le genereazé asupra mediului inconjurdtor sunt: © vizuala — deteriorarea peisajului; © sonori — zgomote produse de funcfionarea sau vibrafii ale elementelor (conductoarelor) refelelor electrice si in special, a transformatoarelor; = zgomote produse de desc&rcarea corona pe liniile de inalta si foarte tnalta tensitne: © electromagnetic: efecte sonore si luminoase ale descircarii corona, perturbatii radio si ale emisiunilor de televiziune, influenfe ale cdmpului electric si magnetic asupra organismelor vii; « psihicd si pericole (riscuri) de accidente: = teama provocati de apropierea de refelele electrice si de efectele vizuale si sonore ale acestora: = aceidente, cazuri mortale.+ ecologica ~ ocuparea terenurilor; — defrigarea padurilor, = protectia naturii sia peisajuluis ~ influenta asupra instalatiilor si constructiilor, ete. Utilizarea tensiunilor din ce in ce mai inalte in refelele electrice este determinata de rafiuni tehnico-economice, pentru transportul de puteri elecirice pe distanfe din ce in ce mai ‘mari. Pentru liniile electrice de medie si joasa tensiune impactul cu mediul inconjurdior se refera, indeosebi la: ocuparea rerenurilor, defrisarea padurilor, poluarea vizualds si impactul cu alte elemente de constructii si instalati. 2.1, Poluarea vizualt Poluarea vizuala genereaza deteriorarea peisajului proportional cu tensiunea nominal’, cele mai poluante find liniile electrice aeriene (L.E.A.) de inalt& si foarte fnalté tensiune, precum si stafile de transformare. fncercari si propuneri de limitare a efectelor negative s-au facut si se caut’ si in continuare, ele vizdnd atat designul stalpilor cat si a traseelor prin ascunderea liniilor electrice fn spatele unor elemente naturale. ,Camuflarea” liniilor electrice aeriene se aplicé la traversarea goselelor cu ajutorul unor zone impadurite sau pe traseu prin folosirea denivelérilor naturale ale solului. Problema protectiei mediului ambiant din punctul de vedere al poluarii vizuale, a capitat 0 atentie deosebita in multe tari. O atentie deosebita in acest sens, se acorda in farile cu un potential turistic importnat, Astfel, in Elvetia sunt in vigoare, la nivel federal, “Directive cu privire la protectia naturii si a peisajului” elaborate de Departamentul Federal de Interne, pe baza studiilor unui grup de lucru interdisciplinar pentru elaborarea unor directive avand ca tema .,Transportul energiei elecirice si protectia peisajului”. Aceste reguli au ca obiect asigurarea principiilor de protectie ale naturii si ale peisajului tn sens global, pentru integrarea armonioasé in peisaj a instalatiilor pentru transportul si distributia energiei electrice. Directivele se adreseaza autorilor de proiecte, instanfelor insdrcinate cu evaluarea lor si autoritatilor care elibereaza autorizatii de constructie. Domeniul de aplicare al acestor directive se refer la: ~ alimentarea cu energie electrica in general (lini electrice aeriene si pentru toate nivelurile de tensiune, stafii clectrice de transformare si conexiune): ~ alimentarea cu energie electrica a cailor ferate electrificate (linii electrice aeriene i jn cablu subteran pentru toate nivelurile de tensive, stafii electrice de transformare si conexiune); = transmisia de informagii (linii aeriene si cabluri ale refelelor de telefonie, linii de semnalizare, linii de antend), cablu subteran2.1.1. Poluarea vizuala determinat de liniile electrice aeriene Poluarea vizuald este datorata caracterului industrial, extins pe trasee Iungi ale acestora (in special, datorita L.E.A. de inalta si foarte inaltd tensiune) care, plasate in mijlocul naturii, altereaza peisajul. Contradictia apare fntre factorul economic (care reclama trasee de lini electrice cat mai scurte) si factorul natural (necesitatea de a proteja terenurile fertile, ocolirea padurilor si conservarea peisajului). Sunt socotite regiuni demne de protectie contra obstructionarii vizuale partile din peisaj care se disting prin: valoarea lor naturald, diversitatea lor, semnificafia istorica sau culturald, raritatea sau armonia lor. 2d. . Poluarea vizuala generat de posturile de transformare Din punct de vedere consiructiv, posturile electrice de transformare sunt de trei felui: subterane, supraterane si aeriene Posturile de transformare subterane nu ridic& probleme sub aspectul poluarii vizuale a mediului inconjurator. Posturile de transformare supraterane pot fi inglobate in constructiile pe care le deservesc (industriale, blocuri de locuin{& etc.) fiind ins si in cazuri in care ele trebuie executate in construcfii independente, ceea ce diminueazi din estetica peisajului prin aspectul ‘mai pufin placut al acestora, ocuparea terenurilor, nearmonizarea lor arhitecturali cu zona in ccare se amplaseaz Pentru aceste cazuri, una din solufiile cel mai des utilizate tm ultima vreme este ‘miniaturizarea posturilor de transformare, asigurandu-se prin aceasta dimensiuni ct mai mici ale construcfiei. La aceasta solujie s-a ajuns ca urmare a progreselor facute in tehnologia de fabricare a echipamentelor electtice, unde aerul care forma spafiul dielectric dintre faze a fost fnlocuit cu alte materiale cu caracteristici electroizolante mai favorabile. De asemenea, exist preocupari privind realizarea unor construefii cu aspect pldcut sau care se incadreazi in mediul inconjeator. Posturile de transformare aeriene sunt construite pe stalpi din Jemn sau din beton, de dimensiuni mari, aspectul nefiind estetic. Intreg echipamentul postului de transformare nu este fntotdeauna bine finisat. S-au cutat continuu solufii pentru ameliorarea estetici a posturilor de transformare aeriene, Astfel, de la posturi de transformare pe doi stdlpi si eu balustrada pentru susfinerea transformatorului s-a trecut la posturi de transformare pe un singur stalp, iar fin ultima vreme s-a renunjat gi la balustrada pentru transformator, odaté cu aparijia transformatoarelor etange care pot fi agatate. 2.1.3. Poluarea vizuali generati de stajiile de transformare si conexiune Stafiile de tip exterior, indiferent de faptul c& echipamentul de comutafie primara gi transformatoarele de masurare sunt plasate la sol sau la semiinaljime pe cadre, prin caracterul lor industrial, polucazé estetic peisajul. Pot fi Iuate in considerajie trei solufii, care amelioreaza aceasta situatie: — mascarea statiilor de transformate de tip exterior prin plantafii de pomi in imediata vecinatate a exteriorului gardului stafiei = amplasarea stafiilor electrice in intregime in interiorul construcfiilor (stafii de tip interior) sila care aerul raméne in continuare mediul electroizolant intre elementele aflate sub tensiune; aceste instalafii ocupa insi volume de construcfii relativ mari;= utilizarea tehnologiei instalajiilor capsulate, in care mediul electroizolant este hexaflorura de sulf; instalatia capsulat& cuprinde atat barele si conexiunile, ct si aparatajul de comutafie primarg; instalatile de acest tip ocupa un spatiu relativ redus ins& costurile ridicate Timiteaza inc larga lor implementare in refeaua electrica urbana. situajie deosebitd, pentru aspectul estetic al peisajului este dati de intrarile si respectiv iegirile liniilor electrice aeriene din stafiile de transformare. in fafa statiei se formeaza o aglomerare de linii aeriene de diferite tipuri constructive, aparute in etapele de de2voltare ale stati. {n cazul instalatiilor de medie tensiune, 0 solujie posibila ar fi realizarea iesirilor prin Jinii in cablu subteran. La liniile electrice de inaltd tensiune situatia este mai complicata, atét ca laf culoarelor cat si ca estetica a lor. Solutia care ocupai cel mai putin spatiu si asiguré o estetica acceptabild este aceea a culoarului unic format din cadre metalice care se construiese odatd cu stafia de transformare pentru numarul final de circuite prevazut. 2.2, Poluarea sonort Poluarea sonoré genereaz4 multiple efecte asupra organismului, in functie de trei parametri intensitate (tarie), inditime (freeven{a) $i durata. Poluarea sonora produsa de centralele si refelele electrice poate s4 aba caracter intermitent sau permanent. Depasirea unor anumite valori poate deveni nociva pentru om. Nocivitatea zgomotelor are consecinte diverse, pornind de Ia generarea unui sentiment de frick mergand dupa caz pind la pierderea totala sau parfiala a auzului, Nivelul de zgomot depinde de intensitatea si de frecvenfa Ini, fiind divers in centralele si refele electrice, atét ca natura (mecanicd, electrica, magneticd, electrodinamicd, termicd), precum si ca duratd (permanent, intermitent). in unele cazuri, un acelasi utilaj produce componente de naturi diferita, Motoarele electrice de exemplu, determing atat vibrafii ale circuitului magnetic cat si zgomote aerodinamice, iar ventilatoarele dau nastere la zgomote de natura aerodinamica peste care se suprapune si 0 component mecanic&. Zgomote cu caracter intermitent sunt produse in centralele si refelele electrice de cAtre echipamente in unele etape ale functionarii lor. Conectarea si deconectarea unui intreruptor de medie sau inalta tensiune, ca si a unui contactor electric, sunt insofite intotdeauna si de zgomote puternice. Zgomote cu caracter permanent se produc in centralele si rejelele electrice pe toata durata functionérii instalatiilor. Liniile electrice aeriene de inalta si foarte inalta tensiune sunt insofite in functionarea lor de un zgomot specific determinat de desccircarea corona (descarcari electrice incomplete in jurul conductoarelor sub tensiune). Ca orice descarcare electricd, acest fenomen este insofit de zgomote si de emisie de lumin. Sub Tinie aeriene de 220 KV si 400 kV, ca si in staiile de transformare cu aceleasi tensiuni, se aud zgomote specifice, iar in unele cazuri noaptea, se observa i efectul luminos al fenomenului. Desc&rcarea corona determing un zgomot a cérui intensitate depinde de raza conductorului (cu ct conductorul este de raz mai mica cu atat fenomenul corona este mai accentuat), de numérul de conductoare din fascicul si de umiditatea atmosferied. Nivelul zgomotului audibil calculat variaza intre (40...60) 4B (raportat la 20 UP), in functie de tensiunea liniei electrice, de numarul de conductoare pe faz, de sectiunea conductoarelor, conditiile meteorologice si distanta fata de faza exterioard a linici electrice. in S.U.A. se considera ca limita maxima admisibila a zgomotului audibil este de(50...60) AB masurat la 15 m departare de faza exterioara a liniei electrice si sub ploaie puternica, Transformatoarele de putere si autotransformatoarele genereazd :gomote, compuse dintr-un ton fundamental de 100 Hz si armonice ale acestuia, repartizate in funcyie de tipul si caracteristicile echipamentului. Aceste armonici scad cu frecvenfa. Zgomotul se datoreaza vibrafiilor miezului magnetic si infsurdrilor care se transmit prin uleiul electroizolant si cuva, ‘Zgomote cu caracter intermitent sunt date si de ventilatoarele de aer, care servese la racirea transformatoarelor atunci cnd acestea sunt in funefiune. Y{_ 23-Potuaren electromagnetic Descércarea corona care apare in instalatiile de inaltd si foarte inalta tensiune este ‘nsogitd de aparitia de o succesiune de impulsuri de curent de scurta durata. Propagarea acestor curenti determina, in jurul circuitelor parcurse, aparitia de cAmpuri electromagnetice perturbatoare, de frecventa si amplitudine diferite, si care conduc la distorsionarea semnalelor utile ale emisiilor radio si televiziune. Poluarea electromagnetica este specificd instalagilor cu tensiunea nominala peste 220 kV $i prezinta o important’ deosebit& odata cu extinderea comunicatiilor in domeniul frecventelor inlate si foarte inalte Perturbafiile de inalta frecventa determinate de descArcarea corona se manifesta atat in instalafiile radio care functioneaza, in general, in banda de frecventa de (0,5...1,6) MHz, cAt si in cele de televiziune (24...216) MEz gi de telefonie de inalt& freeveng& prin curenfi purtatori 2. Perturbatile in domeniul radiofrecvenya depind de: gradientul de tensiune superficial al conductorului, de numdrul si dimensiunile conductoarelor din fascicul, de distanja receptorului radio faf2 de linia electrica de inalta tensiune $i de condifiile meteorologice. Pe timp framos, nivelul perturbagiilor radio, in cazul liniilor cu tensiunea nominala de 400 kV Poate atinge 30 dB (la 20 m de axul liniei gi raportat la 1 W/m); pe timp de ploaie nivelul perturbator poate atinge 70 dB. Perturbatii ale emisiunilor de televiziune sunt determinate de doi factori + perturbafii pasive, datorate prezentei instalafiilor electrice si reflexiilor semnalului util determinate de acestea (aparitia imaginilor “fantoma”); « perturbatii active, datorate distorsiondrii semnalului util de cétre cémpul perturbator de fnalta frecvenya determinat de descarcarea corona. Perturbatiile electromagnetice, de inalta frecvenja, determinate de descarcarea corona crese odata cu intensitatea ploit si se manifest mai ales, in zone cu intensitati slabe ale semnalului TV, ca si in cazul unei montari nefavorabile a antenei de receptie. Se poate ajunge la nivele perturbatoare de (40...70) dB, la o freeventa de 75 MHz. Prezenja descarcérii corona in instalafiile de inalta tensiune conduce si Ia pierderi de energie electricd, care sunt dependente deo serie de factori constangi (tipul sidlpului, sectiunea conductorului fascicular, distanja dintre conductoarele unui fascicul si distanja dintre faze) si factori variabili (tensiunea de serviciu a liniei electrice, condijiile meteorologice, starea suprafetei conductoare, clemelor si arméturilor, tipul si gradul de poluare al izolatoaretor) Pierderile prin descarcarea corona nu depind de puterea transmis in instalatie si reprezinta cateva procente din capacitatea de transport a liniei,2.4, Poluarea psihici generata de pericole (riscuri) de accidente Poluarea psihica rezidA in sentimental de team pe care-1 provoaca instalatile electrice asupra factorului uman. Acest sentiment este valabil si pentru personalul instruit care Increaz& in stafiile de transformare, de conexiuni, care manifest teama cu caracter temporar (la declansatile intempestive ale intrerupatoarelor aflate in imediata apropiere) sau cu caracter permanent (Ceama pe care o inspira efectele presupuse ale cAmpului electric si magnetic asupra starii de sindtate), Influenta campului electric produs de cétre instalafiile electrice asupra organismelor vii formeaza obiectul unor cercetiri din ce in ce mai ample si mai profunde, odaté cu cresterea tensiunilor utilizate in refelele electrice [3]. Din masuratorile efectuate 4 rezultat A, la 0 linie electricd aeriana cu tensiunea nominala de 400 kV cu dublu circuit, cAmpul electric are valori de pina Ja 15 kV/m, Pentru 0 linie aeriand cu tensiunea nominala de 765 kV, valorile maxime masurate ale cimpului electric la sol pot depasi 15 kV/m. Valorile limita admise ale campului electric incd nu sunt complet definite; studiile efectuate au pus in evident& fenomene de: oboseala, scaderea atenjiei, slabiciune in membrele superioare, sencatii de ameteald, schimbarea ritmului de somn cu insomnii si treziri frecvente, in cazul persoanelor care lucreaza in zone cu cAmpuri electrice intense. in prezent se considera faptul c& pentru valori sub 5 kV/m nu exist pericole pentru om, intre 5 KV/m si 25 kV/m trebuie sa se limiteze timpul de lucru in cmp electric, iar peste 25 kV/m nu se poate lucra decat luand masuri speciale de protectie. Problemele legate de efectele cémpurilor magnetice asupra organismelor vii sunt in studiu, nefiind inca definite complet limitele admise si nici efectele concrete asupra factorului uman [4]. Pericolele (riscurile) de accidente datorate curentului electric sunt in. principal electrocutarile $i arsurile. Electrocutarile sunt provocate de trecerea unui curent electric prin corpul omului, ‘ca urmare a atingerii directe cu partea metalicd a unei instalafii electrice aflate sub tensiune, fie indirect prin atingerea unor elemente metalice care au ajuns accidental sub tensiune (contumnari sau strapungeri ale elementele electroizolante, inductie) [5]. Curentul electric care trece prin corpul omenesc, in functie de frecvenfa si intensitatea Iwi, poate provoca efecte diferite. Astfel, un curent eleciric de 50 Hz cu o intensitate de pana 1a 0,9 mA este insensibil, intre (1,2...1,6) mA provoaca senzatii de furnicaturi, intre (S...9,3) mA dureti de brafe, iar la 15 mA desprinderea omului de elementul affat sub tensione mu se mai poate face cu forte proprii. Aceste fenomene au condus la concluzia c& pentru a nu fi periculos, curentul electric prin om nu trebuie sé depaseasca 10 mA. In curent continu aceasta limita este de 50 mA. In curent alternativ, la valori mai mari de 10 mA, in functie de durata de trecere a curentului electric, organismul viu este lezat, cele mai grav afectate find inima gi sistemul nervos. Se poate produce moarte prin electrocutare, caz destul de des intalnit fn instalajiile energetice. Arsurile generate de efectul termic al arcului electric asupra organismului viu sunt, in general, mai grave decat arsurile provocate de alte cauze. Arcul electric comport temperaturi inalte gi totodata poate determina transferul pe suprafafa corpului uman de metale topite. ie3. Influentele liniilor electrice aeriene asupra terenurilor agricole si padurilor Impactul rejelelor electrice cu elementele naturale ale mediului inconjurdtor se refera fn principal la gradul de ocupare a terenurilor, defrisarea pédurilor pentru culoarul liniilor electrice aeriene, protectia naturii si a avifaunei ocrotite, influenta instalajiilor yi constructiilor etc [6 3.1. Terenurile agricole Ocuparea in cit mai mica masurd a terenurilor agricole de ctre linile electrice aeriene este 0 preocupare permanenta a proiectantilor, care trebuie si aleaga trascul liniilor aeriene astfel inedt s& conducai la 0 degradarea cét mai redusa a terenului pe durata constructiei liniei si un necesar cAt mai redus de teren pentru fundafiile stalpilor. La construirea si repararea lini electrice aeriene pe terenuri cu destinagie agricola coridoarele de lucru vor trebui si respecte anumite lafimi de-a lungul traseelor liniilor, prevazute in tabelul 1 [6]. Tabet 1 Ye covieare deur eparare inlet eine ipl inet elecrice gale de] Niaaind | ines coord ini siesiee serene sou fa cable wibiran, pn Ta a 1-2 1 1x3 init efeice avers Ue TOE 7 1 Ta ini elecrice arene de TIOKV z 2z 7x2 ini elecrice arene de TIOKV 4 i oer Lin elecrice arene de 220 LV WTTOEW Taz z a Liniile clectrice aeriene de pana la 20 KV inclusiv, trebuie si urmeze trasee c&t mai apropiate de construcfii similare (drumuri nationale, judefene, comunale, de exploatare, canale de irigatii, diguri, cai ferate etc.) firs a ocupa teren agricol. Pentru linii electtice de inalta tensiune se canta trasee care sA se integreze cat mai armonios in peisaj. Daca din motive tehnice si economice trecerile peste terenurile agricole nu pot fi evitate, atunci se acorda dreptul de ocupare temporara pe © perioada limitaté necesara construiri liniei $i de ocupare definitiva a terenului afectat de fundatiile stalpilor. Amplasamental stafilor electrice de transformare se alege, in principiu, astfel inca s& nu afecteze degenerativ terenurile agricole, Daca totusi nu exista alte solufii, atunci devine obligatorie executarea unor Iucrari de fmbunatafiri funciare pe suprafefele echivalente ale terenurilor care pot fi recuperate pentru agricultura. Reducerea suprafefelor ocupate de staliile de transformare este 0 preocupare permanent a proiectanfilor. Utilizarea cit mai bund a spatiului se defineste prin gradul de ‘ocupare (de umplere) a terenului stafiei cu instalafii tehnologice. Din acest punct de vedere fara noastra se situeaza printre férile cu 0 buna ocupare. De exemplu, gradul de ocupare pentru stafille de 110 kV fn Italia este de 25%, in Finlanda de 40%, in Germania de 82%, iar {n fara noastra in funotie de schema electricd aleasd, variaza intre 57% si 86%. -Amenajarea terenului nei stajii de transformare trebuie conceputé astfel incft aceasta si se integreze ct mai bine in mediul inconjurator. Adaptarile la teren sunt realizate in functie de relieful existent in zona si de peisaj peisajul, plantatile trebuie sA fie adaptate caracterului vegetatiei locale, iar suprafetele libere din interiorul stafiei vor trebui sa fie plantate pentru a se asigura si o imbunatatire a designului stafiei.3.2. Pidurile Padurile, ca si terenurite agricole, reprezinta zone constitutive ale naturii, ale céror degradiri pot determina modificari ireversibile ale mediului. Prin rolul important de consumatori ai dioxidului de carbon si de generator al oxigenului plantele reprezint& un element important al echilibrului biologic. fn acest sens, la realizarea liniilor electrice acriene este necesar a adopta masuri pentru a limita reducerea fondului forestier. Liniile electrice aeriene pind la 20 kV inclusiv, se construiesc, de regula, paralel cu trascul drumurilor forestiere, asigurandu-se, prin tdierea eventuald a unor arbori sau crengi, 0 distanta de siguranta de 1 m intre conductoarele deviate de vant si coronamentul copacilor. Pentru liniile electrice aeriene de (110...400) kV se pot intalni, fn principiu, dows cazuri, determinate de inaljimea copacilor. Daca plantajia este mica si se asigura distanfe intre varful copacilor si conductoarelor liniei aeriene, in conditii de sAgeti maxime ale acestora, distanfe care nu pot fi strapunse de diferenta de potential, atunci defrisarea se execut& pe un teritoriu strict limitat la necesitatea montérii stdlpilor. in exploatare se tund periodic varfurile copacilor pentru a se mentine distanfele prescrise. in cazul padurilor cu copaci de inaltime mare sunt analizate solufii care s4 conduca la defriséri ct mai reduse, prin utilizarea ct mai eficienté a zonelor neimpadurite sau prin ocolirea plantatillor cu importanta deosebita. 3 Avifauna ocrotita Acolo unde liniile electrice aeriene sunt susceptibile de a prezenta pericole (riscuri) pentru speciile de pasari pe cale de disparitie si ocrotite de lege in spatiul vital imediat acestora se vor prevedea masuri adecvate de protectie stabilite de comun acord cu organele in drept. Aeronautica (aviatia militar si/sau civil) Pentru evitarea unor accidente se introduc prin acte normative restricfii si masuri specifice la construirea liniilor electrice aeriene si scoaterea lor in evidenfa mai ales in zonele de siguranta ale pistelor de decolare/aterizare. In toate cazurile ins& este necesard o anumité departare a liniilor electrice aeriene fata de zonele de siguranya ale aeroporturilor, precum si o inalfime maxima a stalpilor corelata cu aceast& depirtare. De asemenea sunt stabilite masuri de ,balizare” a stalpilor liniilor electrice actiene. Balizarea liniilor de inalté si foarte inalté tensiune trebuie facuté atat pe timp de zi (montarea pe conductoarele de protectie ale liniilor aeriene a unor elemente avertizoare — sferice, cilindrice sau alte forme), cét si pe timp de noapte (montarea pe conductoarele de protectie ale liniilor electrice a unor balize Iuminoase, alimentate prin cuplaj capacitiv cu conductoarele active ale liniei) Stlpii liniilor electrice se balizeazd prin vopsire in culori (vopsea in rosu-alb cu benzi alternative). Atat in zonele de siguranfa cat si pe traseele cailor aeriene este interzisa ampl oricaror stafii sau aparate care prin funcjionarea lor ar putea produce perturba funcfionarea normala a mijloacelor de protectie a navigatiei aeriene sau a mijloacelor de radio din dotarea aeronavelor. rea5. Traversarile si apropierile fati de caile ferate ale L.E.A. Apropierile i intersectiile cu cle ferate fac obiectul unor masuri deosebite care se adopté la constructia liniilor electrice gi sunt in funcfie de categoria cdi ferate si de tensiunea nominalé a liniei electrice aerienen [6]. Condifile cele mai severe se referd la ciile ferate electrficate, in curs de electrificare sau electrficabile, iar pentru toate cazurile indiferent de categoria cAii ferate sau tensiunea nominali a liniilor electrice, atat in cazurile traversarilor cét si in cazul apropierilor este necesara respectarea nor distanje minime intre cele dowa construcfii att pe verticalA cat si pe orizontala. Stalpii liniilor clectrice aeriene se amplaseazi astfel incat in cazul cAderii accidentale a lor, instalatile c&ilor ferate si mu fie afectate. Traversarile cu L.E.A. peste cai ferate in zona stafiilor cAilor ferate, a depourilor de locomotive sia atelierelor de material rulant nu se admit decat in cazuri exceptionale si numai cu acordul organelor competente ale clilor ferate La alegerea trascului liniilor electrice aeriene este necesar a lua in considerafie si prezenta instalafiilor electrice de semnalizare si de securitate ale cdii ferate, a cdror deteriorare poate conduce la accidente foarte grave. 6. Traversiri si apropieri fapi de drumuri si fafa de clad Intersectiile cu drumuri gi apropierile de clidiri impun restrictii in constructia LE.A. de medie si inalta tensiune in functie de categoria acestora si in functie de faptul dack drumul se afla in afara sau in interiorul localitaii. Atat in interior cft si in afara localitafilor, la traverséri, se iau mAsuri de siguranja mecanica matita (lanjuri duble de izolatoare), indlfimi minime admise pentru conductoare si directii de ecere perpendiculare pe axa drumului. Distanfele fafa de cladiri sunt normate, find diferite in functie de locul de plasare a cladiri si tipul activitagii desfasurate. Se evitd traversirile LEA cu tensiune nominala peste 1000 V peste cladirile locuite sau nelocuite. Traversarea peste clidirile locuite se poate admite numai in cazurile obligate, cu adoptarea unor masuri stricte de protectie. 7. Influenfele instalafiilor electrice asupra liniilor de telecomunicatii cu fir Influenfele instalatiilor electrice asupra liniilor de telecomunicafii eu fir sunt de urmatoarele tipuri electrice, magnetice i rezistive Influenta electricd este determinaté de capacitatea electricd dintre instalafiile electrice si liniile de telecomunicatii, Limita admisibilé_a curentului capacitiv este de maxim 15 mA. Influenja magnetic apare ca efect al inductiei determinata de curentul care parcurge instalatia electrica. Cuplajul rezistiv rezulta ca efect al trecerii curentului electric prin prizele de pamént ale instatafilor electrice Problele principale care apar si care impun limitarea efectelor negative ale liniilor electrice asupra celor de la telecomunicatii se referd in special Ia zonele de incrucisari si a traseelor paralele. Pentru limitarea influentei liniilor electrice asupra liniilor de telecomunicafii, in cazul trdscelor paralele, este necesar a adopta urmitoarele masuri principale: a) in instalasiile electrice: © interzicerea utilizarii pimantului drept conductor de intoarcere in refelele de transport gi distributie a energiei electrice;«* prevederea refelelor electrice care, au neutrul legat direct la plant cu dispozitive automate de deconectare in cel mult 3s, in cazul scurtcircuitelor monofazate; « prevederea refelelor electrice care au neutral izolat, cu deconectare in cel mult 3 s in cazul punerilor duble la pamant si cu dispozitive de semnalizare optica si acustied a punerilor simple la pamant; ‘ alegerea unui traseu cat mai indepartat de linia de telecomunicatis + reducerea rezistenfei prizelor la pamant; « reducerea puterilor sia curenfilor de scurteitcuit; ‘* trecerea in cablu subteran a liniilor electrice. b) in instalariile de telecomunicatii « imterzicerea instalari in circuite definitive de telecomunicatii fir-pamant; © protejarea aparatelor telefonice cu dispozitive contra socului acustic; «© transpunerea circuitelor telefonice sub 1,6 km; © echipotentializarea si legarea la pamént a mantalelor metalice ale cablurilor subterane; « sectionarea circuitelor de telecomunicafii cu bobine translatoare; « sectionarea liniilor de telecomunicafii cu siguranfe fuzibile; « legarea Ja pamant a unui punct median al circuitelor de telecomunicatii; © utilizare de echipamente pentru reducerea perturbatilor. 8. Coneluzii Dezvoltarea societifii precum si dezvoltarea industriald impun o utilizare din ce in mai intensa a energiei electrice si deci o extindere larga a instalatiilor de transpot, distributie $i utilizare a energie electrice. Deosebitele avantaje determinate de folosirea energiei electrice sunt insofite ins& si de uncle efecte negative asupra organismelor vii si asupra mediului ambiant, Cunoasterea acestor efecte si adoptarea de misuri pentru limitarea influenfelor negative reprezinta una dintre preocuparile importante ale specialistilor in domeniu, dar si a societatii in general. In prezent existi solufii concrete pentru limitarea efectelor negative ale prezenyei instalajilor clectrice de transport, distribusie si utilizare a energiei electrice la un nivel acceptat pentru organismele vii si mediul inconjurstor.iografie: 0] Cisteseu D. 5a. Reljiainstalate eleetroenergetcd — media si fandamentarea elementelor de impact. Aspecte de compatibilitae electromagneried, Simpocion Stadial Actual si Tendinfe In Compatibiitatea Erectromagnetid si Tehnica Tensiuilor Ia. Bucuresti. nov. 1997 [2] CISPR - C81. Establishment of tints forthe radio noise produced by overhead power lines tn the range of frequency Ou1S.. 30 MH, CEL 1956, BI * Blecric and magnetic fields produced by transmission systems. Practical Guide for ealulation . (CIGRE WG 36.01. Paris 1980. [4] _#** CENELEC Blectromagnetic fies inthe human environement. Low frequencies 0.10 kH2.ENV 50166-11995. [5] _**° SR.CEL479— 2: 1995 Efecrelesreceri eurentului electric prin corpul omulal [6] °* PE 10893 Norman pentru constucta lini ceriene de energie electricd cu tensiun peste1000 Y. Regia Autonoma de Eletricitate~ RENEL.