Cheltuielile cu dobanda sunt integral

deductibile?
Raspunsul nu este atat de simplu precum intrebarea. Trebuie sa tineti
cont de natura imprumutului care a generat dobanda respectiva. In
practica, multi profesionisti gresesc si determina gradul de indatorare
si il aplica pentru toate cheltuielile cu dobanda.
Fii diferit, fii Brio! Incearca primul program de facturare de noua generatie.

Autor
Lect. univ. dr. Cristian Rapcencu
17 Februarie 2011
27 comentariiPrinteaz articol

Pentru urmatoarele categorii de imprumuturi, cheltuielile cu dobanda sunt deductibile

integral:
- imprumuturile obtinute de la institutiile de credit romane sau straine;
- imprumuturile obtinute de la institutiile financiare nebancare;
- imprumuturile garantate de stat;
- imprumuturile obtinute de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii; si
- imprumuturile obtinute de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare;
- obligatiunile admise la tranzactionare pe o piata reglementata.
Atentie! Pentru situatiile cel mai des intalnite in practica (credite bancare contractate si
contracte de leasing financiar), cheltuielile cu dobanda se deduc integral la determinarea
profitului impozabil. Astfel, nu trebuie sa tineti cont de gradul de indatorare sau de un anumit
nivel impus al ratei dobanzii.
Mai mult decat atat, pentru categoriile de imprumuturi enumerate mai sus, pierderile din
diferente de curs valutar sunt de asemenea deductibile integral.
Pentru imprumuturile obtinute de la alte entitati decat cele mentionate mai sus (entitati din
cadrul grupului, asociati/actionari etc.), cheltuielile cu dobanda sunt deductibile limitat astfel:
a) pentru imprumuturile in valuta, rata dobanzii acceptata in prezent este de maxim 6%, nivel
care se actualizeaza anual prin hotarare a Guvernului;
b) pentru imprumuturile in lei, nivelul maxim este cel al ratei dobanzii de referinta a BNR,
aferenta ultimei luni din trimestrul in care se determina impozitul pe profit (in prezent, rata de
referinta este de 6,25%).
Limitele de mai sus se aplica separat pentru fiecare imprumut contractat de entitate si nu

cumulat. Mai mult decat atat, pentru ca cheltuielile cu dobanda sa fie deductibile in aceste limite
trebuie ca gradul de indatorare a capitalului sa fie cuprins intre 0 si 3.
Gradul de indatorare a capitalului
Gradul de indatorare a capitalului (GIC) se determina ca raport intre media capitalului
imprumutat si media capitalului propriu, tinandu-se cont de valorile existente la inceputul anului
si la sfarsitul perioadei (trimestru/an) pentru care se determina impozitul pe profit.

Capitalul imprumutat include si imprumuturile care au un termen de rambursare mai mic de un

an, daca exista prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curenta, insumata cu
perioadele de rambursare anterioare ale imprumuturilor pe care le prelungesc, depaseste un
an.

In cazul imprumuturilor pentru care se pune problema deductibilitatii cheltuielilor cu dobanda,

putem tine cont de urmatoarea schema:

Exemplu:

Atentie!
In functie de tratamentul fiscal al cheltuielilor cu dobanda, Declaratia 101 privind impozitul pe
profit se completeaza in mod diferit. Astfel:
- dobanda nedeductibila care nu poate fi recuperata in anii urmatorii va fi inregistrata la randul

31; si
- dobanda nedeductibila care se reporteaza in anii urmatori va fi inregistrata la randul 32.
Aceste prevederi referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobanda nu se aplica entitatilor
care au ca obiect de activitate acordarea de imprumuturi (societati comerciale bancarepersoane juridice romane, institutii de credit, institutii financiare nebancare, societati de leasing
pentru operatiunile de leasing, sucursale ale bancilor straine care isi desfasoara activitatea in
Romania, societati de credit ipotecar).

Calculul gradului de indatorare exemplu practic

Aug 22nd, 2013 Comments Of on Calculul gradului de indatorare
exemplu practic
Inscrie-te ACUM la newsletterul GRATUIT Contzilla.ro
All Inclusive - toate lucrarile de specialitate - Click AICI!
Necesitatea calculului gradului de indatorare apare in cazul societatilor care au
imprumuturi din alte surse decat de la institutii a caror obiect de activitate este
acela de a acorda imprumuturi, pentru a determina daca, cheltuielile cu dobanzile si
cu diferentele de curs aferente acestor imprumuturi sunt deductibile. Pe scurt:
pentru imprumuturile primite de la institutii bancare si asimilate, cheltuielile cu
dobanzile si cu pierderea neta din diferente de curs sunt deductibile fiscal;
pentru imprumuturi obtinute din alte surse (asociati, firma mama, etc.),
deductibilitatea acestor cheltuieli este in primul rand limitata la nivelul ratelor
dobanzilor de referinta (la lei si valuta); cheltuielile peste aceste rate de referinta
sunt nedeductibile;
mai departe, pentru cheltuielile care sa incadreaza in limitele dobanzilor de
referinta, deductibilitatea se determina in functie de gradul de indatorare. Astfel,
daca acesta este sub 3, cheltuielile respective sunt deductibile in anul in care apar;
daca gradul de indatorare este mai mare decat 3, atunci respectivele cheltuieli nu
sunt deductibile in anul in care apar, insa se reporteaza in prerioadele urmatoare,
pana la deductibilitatea lor integrala.
Din cele prezentate mai sus, rezulta ca este important modul de calcul al gradului
de indatorare. Conform codului fiscal, gradul de ndatorare a capitalului se
determin ca raport ntre capitalul mprumutat cu termen de rambursare peste un
an i capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la nceputul anului i sfritul

perioadei pentru care se determin impozitul pe profit. Prin capital mprumutat se

nelege totalul creditelor i mprumuturilor cu termen de rambursare peste un an,
potrivit clauzelor contractuale.
Insa normele codului fiscal explica ce se include in creditele luate in considerare:
63. nsensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital mprumutat se
nelege totalul creditelor i mprumuturilor cu termen de rambursare
peste un an ncepnd de la data ncheierii contractului, cu excepia celor
prevzute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care
acestea au fost contractate.
n capitalul mprumutat se includ i creditele sau mprumuturile care au un termen
de rambursare mai mic de un an, n situaia n care exist prelungiri ale acestui
termen, iar perioada de rambursare curent, nsumat cu perioadele de rambursare
anterioare ale creditelor sau mprumuturilor pe care le prelungesc, depete un an.
Cu alte cuvinte, in situatia in care, de expemlu, firma mama acorda imprumut
subsidiarei din Romania, pe termen de un an (pentru a evita nedeductibilitatea
cheltuielilor aferente), insa acest impumut se prelungeste an de an, din punct de
vedere al codului fiscal imprumutul este pe termen lung, si va influenta
negativ gradul de indatorare (in sensul ca acesta va fi mai mare).
Pentru a evita astfel de confuzii, se pot gasi diferite solutii, in functie de situatie.
Iata cateva exemple:
Finantarea subsidiarelor prin aport la capitalul social, si nu prin imprumuturi (in
opinia mea, aceasta ar trebui sa fie modalitatea normala de finantare a activitarilor
unei subsidiare);
Evitarea imprumuturilor de la institutii nefinanciare (in masura in care este
posibil);
In cazul in care se utilizeazaimprumuturile pe termen scurt (conform exemplului
de mai sus), rambursarea acestora la scadenta, si contractarea unui imprumut nou
pentru a exista delimitare clara intre ele, si a se putea justifica faptul ca s-a
contracta un nou imprumut, si nu s-a prelungit cel vechi.

Indicatorii gradului de indatorare

Utilizarea cu succes a datoriilor creste nivelul profiturilor pentru detinatorii afacerii.

Rentabilitatea adusa de aceste fonduri imprumutate peste sau sub nivelul dobanzii
achitate apartine actionarilor si, astfel, este majorata rentabilitatea capitalurilor proprii
ale acestora.

Gradul de indatorare general

Este un indicator general al indatorarii si calculeaza proportia in care activul total este
finantat din alte surse decat cele proprii, cum sunt credite, furnizori, datorii la stat.
Indicatorul este inversul solvabilitatii patrimoniale si poate avea valori mai mici sau
egale cu 1. In conditii normale de activitate gradul de indatoare trebuie sa se situeze in
jur de 50%. O limita sub 30% indica o rezerva in apelarea la credite si imprumuturi iar
peste 80% o dependenta de credite, situatie alarmanta.
Formula :

Rata datoriilor totale raportate la activele totale este utilizata pentru a descrie ponderea
"banilor altora" in totalul pretentiilor legate de activele companiei, insa nu este o masura
a capacitatii reale a companiei de a-si acoperii datoriile. Cu cat aceasta rata este mai
mare, cu atat riscul asumat de catre creditori este mai mare.

Stabilitatea financiara

O versiune mai rafinata a analizei gradului de indatorare implica raportarea datoriilor pe

termen lung la valoarea capitalului investiti (permanent). Acest din urma indicator este
definit ca suma a tuturor intereselor pe termen lung asupra afacerii, atat din partea
actionarilor, cat si din partea creditorilor, neincluzand insa datoriile curente. Acest
indicator corespunde de fapt activelor nete, in cazul in care nu au fost efectuate ajustari
cum ar fi ignorarea datoriilor cu impozitul amanat.
Formula :

Acest coeficient indica ponderea datoriei pe termen lung in capitalul investit, mai exact
arata modul de finantare a capitalului permanent pus la dispozitia companiei si anume
surse
proprii
sau
surse
atrase.
Indicatorul este unul din elementele de calcul pe care companiile il au in vedere atunci
cand clasifica marja de siguranta a indatorarii. O alta definitie a indatorarii este, de
asemenea, utilizata, incluzand (1) datoriile financiare pe termen scurt, (2) rata curenta a
datoriilor pe termen lung si (3) toate datoriile pe termen lung sub forma de obligatii
contractuale. In acest caz, datoriile pe termen lung, precum repartizarile din capital
reprezentand obligatii potentiale legate de beneficiile angajatilor si impozitele amanate,
nu sunt luate in considerare la calculul capitalului investit al companiei, care este format
din (1) suma datoriilor definite mai sus plus (2) interese minoritare si (3) capitalul
propriu. O observatie importanta ar fi aceea ca, cu cat este mai mare partea de capital
neluata in calcul, cu atat mai putin aceasta varianta de calcul reprezinta ansamblul
elementelor
de
capital
ale
companiei.
Pe acest indicator al stabilitatii financiare se pune un accent important in cazul fiecarei
companii, intrucat o mare parte a acordarilor de creditare, atat pentru companii listate,
cat si pentru companii inchise, contin conditii restrictive si plafoane maxime ale
indatorarii, exprimate in termenii gradului de indatorare la termen (datorii pe termen
lung/capitalizare).

Autonomia financiara globala

O a treia versiune a analizei proportiilor datoriei implica rata datoriilor totale (definite ca
suma datoriilor curente si a tuturor formelor de datorii pe termen lung) raportate la
capitalurile proprii ale companiei.
Formula :

Acest indicator masoara volumul finantarii externe in raport cu cel al finantarii asigurate
de actionari. Cu cat valoarea sa este mai mare, cu atat afacerea depinde mai mult de
creditorii sai, si cu atat mai mare riscul asociat, deoarece toate datoriile din bilant dau
drepturi
asupra
companiei
unor
terti.
Un raport mare implica un risc mare pentru creditori. Acestia vor tine cont de normele
bancare curente si reglementarile in domeniu. De regula o valoare acceptabila pentru
cea mai mare parte a activitatilor este < 0,5. Un raport mic demonstreaza capacitatea
companiei de a-si mari volumul creditelor, sub rezerva existentei unui flux de lichiditati
corespunzator, care sa permita pe viitor suportarea serviciului datoriei.

Autonomia financiara la termen

O alta varianta a formulei este utilizarea doar a datoriilor pe termen lung, inclusiv a ratei
curente a datoriilor pe termen lung, exceptand insa obligatiile pe termen lung legate de
impozitul amanat si de beneficiile angajatilor.
Formula :

Parghia financiara

Raportul exprima corelatia dintre structura financiara si capitalul imprumutat.

Formula :

Valoarea indicatorului se situeza intre 2,5 si 1,66 la societati cu grad de indatorare

acceptabil si peste 5 la societatile ce sunt subcapitalizate. Un raport de 2,5 inseamna
capitaluri proprii reprezentand 40% din active totale, iar 1,66 reprezinta o pondere de
60% a capitalurilor proprii in active totale.

Levierul financiar

Levierul financiar reprezinta raportul dintre datoriile financiare si capitalurile proprii,

reflectand capacitatea managerilor financiari de a atrage resurse externe pentru a
dinamiza eficienta capitalurilor proprii.
Formula :

Rezultatul trebuie sa fie subunitar, o valoare supraunitara insemnand un grad de

indatorare ridicat. O valoare ce depaseste 2,33, ceea ce este echivalent cu faptul ca
creditele bancare reprezinta 70% din activele totale, exprima un grad foarte ridicat de
indatorare, societatea putandu-se afla chiar in stadiul de faliment iminent daca rezultatul
depaseste in mod repetat pragul de 2,33.

Efectul levierului financiar

Efectul de levier financiar exprima influenta pe care indatorarea - sursele de finantare

atrase, adica in principal creditele bancare - o are asupra rentabilitatii capitalurilor
proprii ale firmei, sursele de finantare proprii fiind: capital social, rezerve, amortizare,
profit
net
ramas
la
dispozitia
firmei.

Efectul de levier financiar masoara capacitatea firmei de a investi capitalul imprumutat

la o rata superioara ratei dobanzii.

La prima vedere, indatorarea influenteaza rentabilitatea in mod negativ, intrucat

dobanzile aferente maresc costurile si micsoreaza profitul. In realitate insa, daca rata
rentabilitatii este mai mare decat rata dobanzii, indatorarea are o influenta pozitiva
asupra rentabilitatii si asupra sporirii averii firmei.

Efectul levierului financiar reflecta variatia ratei rentabilitatii financiare a capitalurilor

proprii in functie de corelatia dintre rata rentabilitatii economice si costul datoriei sau
rata dobanzii, precum si fata de gradul de indatorare levierul financiar.

Atat pentru capitalul investit (capital propriu + datorii financiare), cat si pentru capitalurile
proprii si pentru datoriile financiare (creditele bancare) se pot asocia anumite rate de
rentabilitate. Astfel, capitalului propriu ii corespunde rata rentabilitatii financiare (Rf),
datoriilor financiare le corespunde rata dobanzii (Rd), iar capitalului investit rata
rentabilitatii
economice
(Rec).
Rata rentabilitatii financiare Rf sau ROE exprima eficienta investitiei efectuate de
actionari in cadrul firmei si se calculeaza ca raport intre profitul net si capitalul propriu.

Rata rentabilitatii economice Rec sau ROA exprima eficienta utilizarii capitalurilor
investite si se determina ca raport intre profitul net si activele totale. Pot fi utilizate si
activele nete care mai sunt denumite si capital investit, reprezentand o fractiune din
activul total finantat pe seama capitalurilor proprii si a datoriilor pe termen lung.

Relatia de legatura dintre Rf si Rec poate fi demonstrata avand in vedere urmatoarele

restrictii:

Veniturile financiare si extraordinare sunt neglijate ;

Cheltuielile financiare sunt limitate la cele cu dobanzile de platit ;
Cheltuielile extraordinare sunt neglijate de asemenea.

Astfel, Rf = [Rec + (Rec Rd) * LF] * (1-cota impozitului/profit)

Din analiza corelatiei dintre rata rentabilitatii economice si rata dobanzii, efectul de
levier financiar va fi pozitiv sau negativ, adica apelarea la credite bancare va conduce la
cresterea sau scaderea rentabilitatii financiare. Astfel, se pot intalni urmatoarele situatii:

daca Rec > Rd, apelarea la capitaluri imprumutate va conduce la cresterea rentabilitatii
financiare si a valorii de piata a intreprinderii, deoarece efectul de levier financiar va fi
pozitiv si va reveni actionarilor (Rf > Rec). In acest caz, intreprinderea va avea interesul
sa foloseasca cat mai multe imprumuturi pentru a beneficia de efectul de levier financiar,
insa pana la limita riscului de insolvabilitate.
daca Rec = Rd, apelarea la credite nu va avea nici un efect asupra rentabilitatii
financiare, nivelul acesteia fiind egal cu cel al rentabilitatii economice (Rf = Re), efectul de
levier financiar este 0;
daca Rec < Rd, contractarea unor noi imprumuturi va conduce la reducerea ratei
rentabilitatii financiare (Rf < Re), efectul de levier financiar fiind negativ. In acest caz,
activitatea firmei respective se caracterizeaza prin ineficienta si va conduce treptat la
decapitalizarea sa.

Deci efectul de levier financiar este pozitiv decat in masura in care rata rentabilitatii
economice este superioara ratei dobanzii. Problema fundamentala este de a sti daca
eventualele conditii economice nefavorabile pot conduce la reducerea rentabilitatii
economice astfel incat sa provoace un efect de levier financiar negativ.
Formula :

In formula este utilizata rata dobanzii efective si nu rata dobanzii de pe piata deoarece o
valoare medie nu este reprezentativa pentru societate, iar o valoare contractuala nu
este stabila, deoarece bancile modifica rata dobanzii la anumite perioade.

Rata dobanzii efective

Masoara procentul dobanzii platite de societate pentru toate creditele si imprumuturile

realizate.

Daca este calculata la soldul datoriilor trebuie comparata cu rata obtinuta in perioada
de comparatie iar daca este calculata la volumul creditelor utilizate intr-o anumita
perioada trebuie comparata cu rata medie a dobanzii de pe piata.

Rata de acoperire a dobanzilor - RAD

Rata de acoperire a dobanzii reflecta masura in care o companie obtine suficient profit
pentru a sustine dobanzile aferente imprumuturilor si de asemenea pentru a atrage
atentia actionarilor daca profitul nu este la un nivel suficient de ridicat pentru ca, in urma
inregistrarii dobanzii , sa le mai ramane si lor o parte care sa fie distribuita sub forma de
dividende.
In esenta el indica de cate ori profitul din activitatea companiei inainte de plata
impozitelor si a dobanzilor acopera cheltuielile cu dobanzile.
Formula :

Indicatorul este foarte utilizat in analiza investitiilor finantate din imprumuturi. Cu cat
valoarea rezultata este mai ridicata cu atat este mai bine, societatea putandu-si platii
dobanzile (teoretic deoarece, chiar si cand se inregistreaza pierdere dobanda se
achita
daca
exista
numerar
in
banca).
Nivelul recomadat este minim 3. O tendinta descrescatoare a ratei de acoperire a
dobanzilor poate indica un management ineficient sau previziuni prea optimiste la
momentul
contractarii
creditelor.

O alta varianta de calcul a acestui indicator este raportarea profitului inainte de

amortizare, plata impozitelor, a dobanzilor la cheltuielile cu amortizarea.

Solvabilitatea globala (SG)

Indica posibilitatea acoperirii datoriilor totale cu active. Valoric este egala cu activul net
contabil, respectiv, capitalurile proprii. Indicatorul trebuie sa fie supraunitar cat mai
aproape de 2. O valoare a acestui indicator de 1.4 reprezinta o valoare minima
acceptata, este echivalentul unui levier financiar de 2.5, altfel exprimat datoriile
reprezinta 71.4% din total active.

Solvabilitatea patrimoniala (SP)

Indicatorul indica pronderea capitalurilor proprii in pasivul total. Este echivalentul ratei
de finantare a activelor si inversul parghiei financiare.

Exprima capacitatea de autofinantare a societatii, precum si masura in care poate face

fata obligatiilor sale de plata. O valoare ridicata a acestui indicator semnifica o sporire a
capacitatii de autofinantare a societatii. Este recomandat ca nivelul acestei rate sa fie
mai mare de 30%.

Determinare grad de indatorare. Cum procedam

privind deducerea cheltuielilor?
11-Nov-2013
Analizam mai jos cazul unei companii X care inregistreaza capitaluri proprii negative si care in luna
martie 2013 isi imbunatateste acest indicator, capitalurile proprii devenind pozitive, iar gradul de
indatorare fiind mai mic decat 3.
Ar trebui ca la acea data cheltuielile cu diferentele de curs valutar si cu dobanzile aferente
creditelor obtinute de la terti, nedeductibile si reportate pana la acea data, sa devina
deductibile.
Vom stabili ce se intampla insa daca pana la sfarsitul anului gradul de indatorare al companiei
devine mai mare decat 3 sau in situatia in care capitalurile proprii redevin negative. Mai exact, vom
vedea daca raman deductibile acele diferente de curs si dobanzi recunoscute in martie ca fiind
deductibile, precum si cum procedam in situatia in care in anul urmator gradul de indatorare
redevine negativ.
Gradul de indatorare se calculeaza pentru fiecare perioada pentru care se determina
impozitul pe profit (trimestru/an). In conformitate cu prevederile pct. 67 din Titlul II al Normelor
metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in vederea determinarii impozitului
pe profit, gradul de indatorare se calculeaza ca raport intre media capitalului imprumutat si media
capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la inceputul anului si la
sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.
a) daca gradul de indatorare este mai mic decat 3, cheltuielile sunt deductibile in anul in care au fost
inregistrate;
b) daca gradul de indatorare este mai mare decat 3 sau capitalurile proprii sunt negative, atunci
aceste cheltuieli sunt nedeductibile in exercitiul in care au fost inregistrate, insa se pot reporta in
perioada fiscala urmatoare si se pot deduce cand gradul de indatorare este mai mic decat 3.
Aceasta reportare a cheltuielii cu dobanzii se realizeaza prin intermediul declaratiei anuale
de impozit pe profit 101.
In perioada de raportare in care capitalul propriu devine pozitiv si gradul de indatorare este egal sau
mai mic decat trei, sumele care nu au fost recunoscute si au fost reportate sunt considerate
cheltuieli deductibile.
In declaratia anuala 101 - "Declaratie privind impozitul pe profit" aprobata de OPANAF
1950/2012, pentru anul 2013, cheltuielile cu dobanzile si diferentele de curs valutar se evidentiaza:
- la rd. 5 "Cheltuieli financiare" se trec sumele din balanta de verificare intocmita pentru anul
financiar curent (2013),
- la rd. 15 "Cheltuieli cu dobanzile si diferentele de curs valutar reportate din perioada precedenta"

se preiau sumele de la rd 32 declarate in exercitiile fiscale anterioare, numai atunci cand sunt
indeplinite conditiile de deductibilitate (in anul 2013).
- la rd. 32 se trec sumele nedeductibile pentru anul fiscal curent, reportate pentru perioada
urmatoare, in conditiile prevazute de art. 23, alin. (2) din Legea 571/2003, cu modificarile si
completarile ulterioare.
In perioada de raportare in care capitalul propriu devine pozitiv si gradul de indatorare este egal sau
mai mic decat trei, sumele care nu au fost recunoscute si au fost reportate sunt considerate
cheltuieli deductibile.
La finele anului 2013, in declaratia 101 se va inscrie la rd. 15 sumele din declaratiile
anterioare, inscrise la rd. 32, daca se pastreaza gradul de indatorare sub sau egal cu 3 si
capitalul propriu are valoare pozitiva.
Din cele prezentate mai sus se desprind urmatoarele concluzii:
- in fiecare trimestru, pentru calculul impozitului pe profit se determina gradul de indatorare;
- se stabileste daca acesta este mai mare decit trei sau negativ;
* daca gradul de indatorare este mai mare decit trei sau negativ, atunci cheltuielile cu dobinzile si
pierderea neta de curs valutar stabilita la randul 32 din declaratia 101 a anului 2012 vor fi in
continuare nedeductibile - , iar suma cheltuielilor cu dobanzile si cu pierderea neta din diferente de
curs valutar in perioada de calcul al impozitului pe profit, este nedeductibila urmand sa se reporteze
in perioada urmatoare, devenind subiect al limitarii prevazute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal
pentru perioada in care se reporteaza;
* daca gradul de indatorare este pozitiv si mai mic sau egal cu trei, atunci aceste cheltuieli vor fi
deductibile.
Cheltuielile nedeductibile din anul 2012 sunt deductibile la data de 31.03.2013, raman deductibile
si se preiau la rd. 15 din declaratia 101 ce se va intocmi la finele exercitiului financiar 2013;
La finele anului cheltuielile nedeductibile pentru anul de raportare se vor prelua la rd.32, fiind
reportate in anul 2014 pana la deductibilitatea integrala.
Modalitatea de stabilire a deductibilitatii acestor cheltuieli este prevazuta la punctele 65 - 69 din
normele date in aplicarea art. 23 din Codul fiscal.

Sursa: PortalContabilitate.ro
Gradul de indatorare reprezinta acel procent, cota din venitul net eligibil, ce poate fi alocat pentru plata ratelor unui
credit, fie el imobiliar / ipotecar sau de consum (auto, nevoi personale).
Pana nu demult, gradul de indatorare era limitat de catre BNR prin reglementari care restrictionau bancile sa acorde
credite doar in limita a 30-35% (maxim 40%) din veniturile nete eligibile.
Incepand cu luna mai, BNR nu mai reglementeaza direct gradul de indatorare, lasand la latitudinea bancilor sa-si
stabileasca propriile norme privind gradul de indatorare, avansul etc,( norme ce trebuie aprobate in prelabil de catre

BNR). Astfel, in functie de politica de risc, de obiectivele vizate, bancile au propus spre aprobare noi norme de
creditare.
Ceea ce au in comun normele tuturor bancilor, este faptul ca din venitul net eligibil trebuie scazute cheluielile cu
costul zilnic pentru fiecare membru al familiei.
Astfel, ALPHA BANK prima banca care a primit aprobarea BNR pentru noile norme de creditare, accepta un gard
maxim de indatorare de 55% din venitul net eligibil (pentru solicitantii cu venituri mai mici de 1500 de euro pe
familie) si de 65% pentru acei solicitanti care fac dovada unui venit mai mare de 1500 euro. Avansul necesar
creditelor imobiliare / ipotecare depinde si el tot de nivelul venitului solicitantului.
BRD accepta un grad de indatorare de maxim 70% din care se scad cate 265 lei pentru fiecare membru al
familiei. Din punctul de vedere al avansului necesar creditelor imobiliare / ipotecare, banca ofera si credite cu avans
0, dar numai acelor clienti cu venituri mari.
BCR a optat pentru un grad de indatorare de maxim 65%, (din care se scad 611 lei, cosul zilnic aferent unei
familii formate din 3 persoane), sumele imprumutate depinzand insa si de alti factori precum zona geografica din
care provine solicitantul de credit.
Criteriul stabilit de catre PIRAEUS BANK impune ca ratele la orice tip de credit existent deja, inclusiv la cel pentru
care aplica sa nu depaseasca 40% din venitul net total al solicitantului / familiei. Acelasi grad de indatorare este
acceptat si de catre BANCPOST.
BANCA TRANSILVANIA ofera un grad de indatorare de pana la 70%
Dar cum se calculeaza gradul maxim de indatorare la BANCA TRANSILVANIA?
Determinarea gradului de indatorare la BANCA TRANSILVANIA tine cont atat de nivelului veniturilor si numarul de
membri ai familiei, cat si de istoricul de plata al solicitantului de credit.
Cum se determina venitul net lunar eligibil?
Venitul net lunar eligibil se calculeaza astfel: se aduna veniturile eligibile ale solicitanului de credit si al eventualilor
codebitori (sot, sotie, parinti).
In functie de suma rezultata, se aplica gradul de indatorare dupa cum urmeaza:
- venituri nete lunare de pana in 500 euro - gradul de indatorare va fi de 55% din venitul net eligibil
- venituri nete lunare cuprinse intre 501 si 800 euro -gradul de indatorare va fi de 60% din venitul net eligibil
- venituri nete lunare cuprinse intre 801 si 2000 euro - gradul de indatorare va fi de 65% din venitul net eligibil
- venituri nete lunare peste 2100 euro - gradul de indatorare va fi de 70% din venitul net eligibil
Apoi se scad cheltuielile minime de subzistenta (de 254 RON pentru primii 3 membri ai familiei, iar incepand cu a
patra persoana se considera cate 150 RON/membru de familie) si alte obligatii financiare (pensii alimentare, etc)
inclusiv cuantumul altor rate la alte credite deja existente(daca este cazul).
Asa cum am mai spus, istoricul de plata al solicitantului de credit are si el o mare importanta la determinarea gradului
de indatorare. Astfel, clientii sunt impartiti pe categorii de la 1 la 5 stele, in functie de numarul si frecventa
intarzierilor la plata ratelor (conform Biroului de Credit sau altor surse ale bancii). Astfel, un client de 2 stele va avea
un grad de indatorare mai mic, comparativ cu un client de 5 stele, care are un istoric de plata "curat".
ING BANK a majorat gradul de indatorare la 60% din venit si a introdus avansul 0% in cazul creditelor
imobiliare si/sau ipotecare. In calculul venitului net eligibil, ING BANK nu mai include si alte obligatii lunare de
plata, cheltuielile detaliate aditionale ale acestora, astfel incat procedura de acordare a creditelor va fi sa fie cat mai
simpla.
Ca si in cazul altor banci, noile reguli utilizate in stabilirea plafonului maxim de creditare vor tine cont de profilul
fiecarui client si de fiecare solicitare n parte.
Desi ING BANK a decis sa renunte la avansul minim obligatoriu in cazul creditelor imobiliare si/sau ipotecare, clientii
care dispun de un avans de minim 15% la contractarea unui credit ipotecar/imobiliar in lei vor beneficia de o rata a
dobanzii mai mica. Totodata, in cazul creditelor de nevoi personale cu ipoteca, valoarea acestora a crescut de la

maxim 75% din valoarea estimata a imobilului ipotecat, la maxim 100% din aceasta valoare.
Incepand cu 1 septembrie 2007, CEC va practica un grad de indatorare intre 55% si 65% din veniturile
nete eligibile ale celor care doresc sa contracteze credite. Indatorarea pana la 65% din veniturile nete eligibile este
"accesibila" doar familiilor care au venituri peste 5.000 de lei. Banca va incepe sa acorde noile credite de la 1
septembrie.
Legat de creditele imobiliare si/sau ipotecare, avansul standard este de 15%, dar acesta va putea cobori pana la 0%,
in urma unei decizii personalizate.
CREDIT EUROPE BANK practica un grad de indatorare de 65%, care se aplica la diferenta dintre veniturile nete ale
participantilor si cheltuielile de subsistenta: 730 RON pentru o familie de 3 persoane si cate 100 RON pentru fiecare
membru suplimentar.
Odata cu largirea gamei de credite oferite, Banca ITALO-ROMENA a extins gradul de indatorare la 50% din totalul
veniturilor nete lunare in cazul creditelor de consum si la 40% in cazul celor imobiliare.
Cu credite imobiliare pe maxim 40 ani, ATE BANK ofera un grad maxim de indatorare ce variaza intre 30% si 60%
si se aplica venitului net eligibil. Ca si in cazul altor banci, venitul net eligibil se calculeaza ca diferenta intre venitul
net lunar si cheltuielile de subzistenta de 350 lei/adult si 150 lei/copil la care se adauga alte angajamante lunare
de plata ale solicitantilor decurgand din alte contracte de credit sau asimilate (CAR, pensii alimentare, etc).
La VOLKSBANK, rata maxima lunara poate ajunge pana la 65% din venitul lunar. Venitul net eligibil se calculeaza
prin scaderea din veniturile obtinute a cheltuielilor familiilor sau ale persoanelor singure. Pentru cheltuielile minime de
subzistenta au fost fixate urmatoarele bareme (care vor fi luate in calcul daca solicitantii nu-si declara cheltuielile sau
daca declara un nivel inferior al acestora):
- 100 de euro sau echivalentul in lei pentru o persoana
- 175 de euro - pentru doua persoane si
- 250 de euro pentru o familie de trei persoane.
Pentru fiecare membru de familie in plus se calculeaza cheltuieli suplimentare de 75 de euro.
Pentru un venit net eligibil pe familie de mai putin de 350 de euro, sau echivalentul in lei, se accepta un grad de
indatorare de 45%; pentru un venit intre 350 si 1.250 de euro, gradul de indatorare permis atinge 55%, iar
pentru un venit de peste 1.250 de euro - 65%.
Noile norme ale BANK LEUMI Romania prevad un grad de indatorare acceptat de pana la 70% din venitul net
eligibil. Avansul din partea clientului poate fi 0%, in functie de garantiile existente. In ceea ce priveste determinarea
gradului maxim de indatorare al clientului, Bank Leumi Romania ia in calcul un nivel minim al cheltuielilor de
subzistenta in valoare de 750 RON pentru o familie formata din 3 persoane.
La EGNATIA BANK noile norme aduc cresterea gradului maxim de indatorare pana la 60% din venitul net, dupa ce
in prealabil s-au scazut cheltuieli de subzistenta in suma de 245 lei pentru fiecare membru al familiei. Legat de
avansul minim necesar la creditele imobiliare, acesta poate sa ajunga si la zero, nivelul lui insa stabileste dobanda
platita pentru sumele imprumutate.
BANK of CYPRUS a crescut gradul de indatorare pina la 60% din venitul net lunar eligibil, in vreme ce RIB
Romanian International Bank accepta pana la 70% din ventul net eligibil ( calculat prin diferenta dintre veniturile
lunare ale familiei si cosul minim de subzistenta ). MILLENNIUM BANKcalculeaza un grad de indatorare de maxim
65% din venitul familiei.
GARANTI BANK stabileste gradul de indatorare in functie de venitul aplicantului. Astfel, cei cu venituri lunare sub
500 euro se pot indatora maxim 35%, gradul de indatorare crescand progresiv pana la 70% ( pentru cei cu venituri
peste 2.000 euro pe luna). Gradul de indatorare se aplica venitului net eligibil, obtinut scazand din venitul net realizat
cate 200 lei pentru fiecare membru al familiei.
RAIFFEISEN BANK a primit avizul BNR privind noile norme de creditare si ofera posibilitatea indatorarii pana la 70%

din veniturile nete, in functie de ratingul clientilor. Raiffeisen Bank tine cont si de cheltuielile minime pe familie,
scazand astfel din venit cate 725 RON pentru o familie de trei persoane din mediul urban.
Si OTP BANK a anuntat majorarea gradului de indatorare al clientilor persoane fizice pana la 70% din veniturile nete
lunare, din care se scad cheltuieli minime lunare de 245 de lei/persoana.
Si la DOMENIA CREDIT, avansul solicitat ramane in continuare de 25%, iar capacitatea de rambursare se mentine la
35% din venitul lunar net al solicitantului de credit ipotecar.