PIATA MONDIALA A CAFELEI

INTRODUCERE
Cafeaua face parte din grupa produselor alimentare numite stimulente. n acest
grup sunt cuprinse produsele alimentare neurotonice cardiotonice, deoarece contin
substante farmacologice active,ce actioneaza asupra sistemului nervos central,
asupra sistemului circulator. Cafeaua face parte din grupa stimulentelor.Alte
produse care fac parte din aceast grup sunt ceaiul si cacao. Prima bautura ce
conine cafea, era vinul fcut din boabe de cafea, apa i miere. De altfel, cuvntul
cafea i are originea n vechiul cuvntarab Qahvah, cu sensul de vin.
Pe plan mondial rile productoare de cafea se situeaz ntre Tropicul Racului i
Tropicul Capricornului, acolo unde climatul este ideal de cald i de umed.
rile pot fi grupate, n mare parte, n patru zone geografice:

AMERICA CENTRAL I CARAIBE: indeosebi cafea Arabica, n general de

calitate foarte ridicat (Mexic, Panama i insulele caraibiene)
AMERICA DE SUD: in Brazilia se produc aproximativ 30 milioane de saci pe
an (1 sac=60 kg) de Arabica naturala. Columbia,Venezuela, Peru i Ecuador
produc Arabica splat.
AFRICA: majoritatea rilor africane produc cafea Robusta.Speciile Arabica
cresc de asemenea foarte bine la altitudini mari n Kenya, Tanzania i
Camerun, care produc mari cantiti de Arabica splat, de nalt calitate.
ASIA produce Arabica splat ca i Robusta splat i naturala (India,
Indonezia, Noua Guinee).

Pe piaa mondial de cafea, specia Arabica ocupa 75-80%, Robusta ocupnd restul
de 20-25%. Producia mondial anual atinge aproximativ 91 milioane de saci,
fiecare cntrind n medie aproximativ 60 kg, adic peste 5milioane tone anual.
America Centrala i de Sud produc aproximativ 70% din cafeaua de pe piaa
mondial, urmata cu 20% de Asia i Africa cu 10%.
In urma unor studii efectuate s-a constatat ca piata mondiala a cafelei este intr-o
continua crestere, observandu-se ca in tarile cu nivel de dezvoltare ridicat consumul
de cafea este mult mai mare decat in tarile in curs de dezvoltare.
Cererea si oferta reprezinta principalii indicatorii dupa care poata fi analizata
activitatea unei firme ca fiind profitabila sau neprofitabila. Comerciantii de cafea au
un avantaj spre deosebire de alte categorii de produse, cafeua, se adreseaza unui
segment mult mai larg de consumatori. Bineinteles, fiecare categorie consuma
cafeaua din motive total diferite, depinzand de fiecare firma spre ce segment/e de
populatie isi orienteaza campanile de promovare.
1.1.

CEREREA

Indicatorii care isi pun amprenta asupra cererii pe piata cafelei sunt:

Numarul consumatorilor potentiali la nivelul intregii lumi

Intensitatea consumului
Pretul mediul al cafelei

Consumul mondial de cafea va crete cu 1,2% n 2016, ducnd piaa la un record de

50,8 milioane de saci. (1 sac are 60 de kg).
Creterea este determinat de cererea mare din SUA, unde consumul per capita va
ajunge la 3,1 kg pn la finalul anului, potrivit estimrilor, noteaz Bloomberg.
Interesant este, spun experii, c preul sczut al carburanilor ar putea fi unul
dintre motivele creterii cererii de cafea, oferii cumprnd mai mult ca oricnd, la
drum, acest stimulent.
De asemenea, cererea pentru cafea din China, India i Japonia este cea mai mare de
pn acum.
Se ntrevd ns ceva probleme la orizont, legate de aceast cerere crescut, innd
cont de situaia politic i de condiiile meteo deloc bune din anumite ri
productoare, precum Brazilia, iar preul cafelei la nivel mondial ar putea crete
serios, mai ales pentru arabica. De asemenea, repercursiunile economice ale
Brexitului vor fi simite pe piaa cafelei, susin specialitii.
Consumul mondial de cafea este influentat de numerosi factori, cum ar fi: profitul
realizat, nivelul de trai, fluctuatia preturilor, precum si preferinta pietei respective
acordata altor bauturi.
Consumul anual de cafea pe piata mondiala se estimeaza la circa 3 mil. t, din care o
parte infima este utilizata si in scopuri tehnice. Dupa cum se cunoaste, cafeaua este
principala sursa de profit a multor tari din America Latina si din Africa. Datorita
importantei acordate pe plan mondial, productiei si comertului cu cafea, a existat
interesul, inca de la inceputul acestui secol, de a se pune la punct, in cursul
conferintelor si a diverselor congrese, un sistem unic de regularizarea a pietei si de
scadenta a platilor pe baza unui acord international. Astfel, in anul 1962, sub egida
O.N.U., in cadrul C.N.U.C.E.D. (Conferinta Nationala Unita pentru Comert, Economie
si Dezvoltare) a fost incheiat dupa interminabile discutii un acord international
asupra cafelei, semnat si ratificat, in sfarsit, de catre principalii producatori si
consumatori ai acestui produs. Acest acord este destinatsa asigure tarilor in curs de
dezvoltare masuri eficiente, care sa le permita ameliorarea structurilor lor sociale si
economice.

1.2.

OFERTA

Productia mondiala de cafea verde cruda este evaluata la peste 5 mil. t anual, la
realizarea acesteia concurand numeroase tari, situate intre 22 si 24 latitudine
nordica si sudica (de o parte si de alta a ecuatorului), din continentele America
Centrala si de Sud, Africa si Asia. Intre cele doua state americane, locul de frunte il
ocupa America de Sud, unde culturile cele mai extinse se gasesc in Brazilia si pe
coasta insorita a Oceanului Pacific (Columbia, Venezuela, Ecuador si Peru).

In America Centrala, suprafetele cele mai mari pe care se cultiva arborele de cafea
se gasesc in Mexic, la care se adauga si culturile din Cuba, Guatemala, Honduras si
alte state. In continentul african, culturile de cafea (cele mai extinse) apartin
statelor Congo, Angola, Nigeria, Etiopia, Tanzania si Madagascar, iar in Asia, cel mai
mare producator de cafea este India, dupa care urmeaza Indonezia si Noua Guinee.
Cele mai mari cantitati de cafea sunt vandute pe piata mondiala in conditia de
vanzare FOB (free on board, in traducere: la bordul vasului in portul de imbarcare al
tarii de origine) sau CIF (cost, insurance and freight - costul, asigurarea si
transportul pana la portul de destinatie).
Orasul New York reprezinta, de foarte mult timp, principala piata comerciala de
cafea. Rezerve importante de cafea sunt insa depozitate si in porturile europene
Anvers, Rotterdam, Amsterdam, Hamburg si Londra. La New York se negociaza in
dolari americani toate loturile de cafea care provin din America de Sud si America
Centrala, iar loturile de cafea de provenienta africana se negociaza in principal la
Londra, preturile fiind stabilite in lire sterline.
Echilibrul intre oferta si cerere este insa adeseori intrerupt pe piata internationala a
cafelei.
Organizatia internationala a cafelei (ICO), al carei sediu este la Londra, se
straduieste sa regularizeze cererea si oferta printr-un sistem de contingente de
export, mentinand astfel si stabilizarea preturilor la un nivel minim. Utilizarea
acestor contingente de export este supravegheata cu ajutorul Certificatelor de
Origine. Consiliul International al Cafelei a depus eforturi sustinute pentru a realiza
un echilibru judicios al productiei in tarile cultivatoare, insa nu a obtinut, pana in
prezent, decat foarte putine rezultate. De aceea, tarile consumatoare care au
ratificat acest acord international sunt obligate sa restranga importurile provenite
din tarile membre, deoarece cafeaua nu pote fiimportata din tarile producatoare
decat pe baza Certificatelor de Origine amintite mai sus.
Deci, daca acest acord a permis redresarea preturilor si adesea stabilizarea lor, el
nu a putut elimina raul sau esential, supraproductia si in consecinta, infractiunile
neincetate asupra modalitatilor de reglare a contingentelor de export sunt totusi
comise prin importulde stocuri excedentare.
STABILIREA PRETULUI
In principal, cafeaua comercializata pe pietele din New York si Londra influenteaza
puternic cotatiile de pe intreaga piata internationala. Preturile sunt, in general,
extrem de voatile, variind de la zi la zi, de la ora la ora, iar cateodata din secunda in
secunda. Aceasta volatilitate se datoreaza, mai ales, marimii stocurilor mondiale,
previziunilor asupra evolutiei vremii, insecuritatii politice si speculatiilor practicate
pe pietele futures.
Principalii producatori mondiali de cafea sunt Nesti, Procter&Gamble, Kraft si Sara
Lee iar principalii comercianti sunt: Neumann GruppeGmgh, volcafe, Cargill si ED&F
Man

1.3.

COMERT EXTERIOR

Cu privire la exportul si consumul modial de cafea, trebuie retinute urmatoarele

aspecte:

Brazilia: tara care se situeaza pe primul loc in America de Sud ca tara

producatoare de cafea, exporta anual circa 1 mil t si asigura mai mult de 30%
din consumul mondial de cafea;
Statele Unite ale Americii: importa anual circa 1,3 milioane de tone de cafea
si consuma circa 45% din exportul mondial;
Africa: furnizeaza circa 32% din productia mondiala si exportul sau de cafea
se realizeaza de catre 15 tari din acest continent;
Europa: absoarbe circa 45% din exportul mondial de cafea si aceasta este
consumata in mai mult de 20 tari.

n prezent, pe piata mondial, cafeaua se situeaz, alturi de ulei, otel si cereale,

printre materiile prime de export de nalt valoare, situatia economic a multor tri
prim-productoare de cafea depinznd aproape n ntregime de exportul cafelei,
pentru bunstarea lor national. Cele mai importante piete ale cafelei se afl la New
York si Londra, unde se negociaz varietti de cafea din speciile Arabica, respectiv
Robusta.
Experii de pe piaa mondial a cafelei fac, adesea, referire la "paradoxul cafelei".
1. O criz n rile productoare de cafea duce la:
preuri mai mici;
o scdere a veniturilor si profiturilor productorilor;
ca urmare a scderii veniturilor si profiturilor productorilor rezulta
consecine importante pentru veniturile obtinute de principalele ri
exportatoare de cafea (in urma exportului de cafea); este afectat,de
asemenea, si standardul de trai a milioane de oameni din tarile in curs de
dezvoltare.
2. Un "boom" al cafelei n rile consumatoare se caracterizeaza prin:
creterea vnzrilor cu amnuntul
cresterea profiturilor pentru comercianii de cafea cu amnuntul
3. Un decalaj tot mai mare ntre preurile de productor i consumator
Dependenta de brand scrie de mai multi ani acelasi clasament al companiilor mari,
desi sunt n joc bugete anuale de promovare de milioane euro. Cafeaua, ca si
tigrile, creeaz dependent de branduri (consumatorii rmn fideli unor branduri
chiar dac sunt operate modificri de preturi), ceea ce face ca piata de profil s fie
lipsit de miscri spectaculoase la vrf.
Controlul industriei de cafea este deinut de o mn de corporaii uriae: Nestle,
Kraft (detinut de Philip Morris si proprietar al Maxell House), Sara Lee Corp (care

detin marca Dowge Egberts, detinnd si Chock Full ONuts, Hills Brothers) si Procter
& Gamble (detinnd si Folgers).
Pentru c aceste companii obin profituri cumprnd, procesnd si recomercializnd
cafeaua, scderea preurilor a fost de fiecare dat in avantajul lor. Faptul ca aceste
companii devin din ce in ce mai bogate, n timp ce fermierii sufer acut din lipsa
mijloacelor de trai, a dus la creterea sentimentelor de indignare.
Kraft General Foods dorete ca mrcile sale s aib o prezen global, astfel
face o distincie clar ntre strategii i tactici. Prin descentralizarea
responsabilitilor operaionale, Kraft devine flexibil, deciziile luate
potrivindu-se mai bine situaiilor specifice din fiecare ar.
Nestl este o companie multinaional din industria alimentar i una dintre
cele mai importante concerne elveiene. Compania este cel mai mare grup
alimentar din lume. Compania este prezent i n Romnia, unde a avut
vnzri de 500 de milioane lei (circa 150 milioane euro) n anul 2009. Nestle
este cel mai mare juctor pe segmentul cafelei solubile din Romnia, cu
marca Nescafe.
Atunci cnd opereaz ntr-o pia dezvoltat, compania Nestl se strduiete s
creasc i s ctige economii de scar prin investiii strine directe n companiile
mari. Pe pieele n curs de dezvoltare, Nestl incearca sa se dezvolte prin
manipularea ingredientelor sau a tehnologiei de procesare pentru condiiile locale,
i s foloseasc marca corespunztoare. De exemplu, n multe ri europene
coninutul de grsime al celor mai multe produse lactate refrigerate este, uneori de
dou, chiar de trei ori mai mare decat cel al produselor americane Nestl, si sunt
eliberate sub numele de marc Sveltesse.
O alta strategie care a avut succes pentru Nestl implic parteneriate strategice cu
alte companii mari. La nceputul anilor 1990, Nestl a intrat ntr-o alian cu Coca
Cola n ceea ce priveste cafeaua si ceaiurile gata preparate, tocmai pentru a
beneficia de sistemul de imbuteliere Coca-Cola la nivel mondial i de expertiz n
buturile preparate.
Pieele europene i americane sunt considerate de ctre Nestl ca fiind plate i
extrem de competitive. Prin urmare, Nestl isi propune extinderea pe noi piee, care
ii pot oferi mai multe oportunitati de dezvoltare.
Fondata in 1993, Sara Lee, s-a luptat ani de zile cu perfomante slabe ale
managementului stocului si cu orientarea sa strategica, timp in care a operat
mai multe afaceri precum: o companie de lenjerie, prepararea produselor din
piele, sau productia cremei de pantofi Kiwi. In ultimul deceniu, a renuntat la
aceste afaceri si s-a axat in intregime pe cafea si procesarea carnii, ajungand
la un capital de piata de aproximativ 11 miliarde de dolari.