Sunteți pe pagina 1din 418

CERUL TAT A

1. Zidirra crruliii. Uncle mdintc, datini traded despre eer au* fost
prezentate analitic de : I. OtcscuTudor Pamfile2, Apostol D. Culca s, Ion lonicA
* si allele mcnfionatc numai incidental.
1. Otcscu a alcAtuit ten stvdiv comparativ-isloric despre eer, axat mai
ales pc mitologia greco-romanA : Tudor Pamfile, un studiu de sintesd a
malnialclor dr term publicate de innintaiji ?i majoritatea culese chiar de cl;
Apostol I). Culea, un eseu in care a conccput eerul ca vn acopcrip mdrginit al
pAmintului, a cArui liarUi errrased cvprinde Ivnna satvlvi fn nkptr&cvl ei
hotar. prrlvngit f n indllimi (...) cv numiri familiale fi gospo- ddrt#ti. ce
reflect a ocupatiile lui pastoral-agricole animalele, uneltele rosturile lor; iar
Ion IonicA, un cnpitol dintr-o monografie sociologies referitoare la satul
DrAgu.s din Oltului, in care ccrvl c vn reran pe rare sr proircteazd in
drsfasvrarra timpvlvi concept in cosmica a locvilorilor wwt/1 singvr sat.
Din toate aceste lucrAri reiese c& in istoria lui ccrvl prejiyvreazeh
splendoarca fi mnrelia cosmosvlui, asa cum a fost inchipuit la inceputu)
creatiei .<i cum s-a perfectat mai apoi.
Pcnlni mitolcgia n mat A. cnvl ste vita din citaliile n. ajure air cclor doi
dtviivrgi cosmonali, FArtatul si >ictartatul, rralizatA abia dupA erea- /ia
bradviui ca atberr cosmic si dupa cicada pAmintului si cmului: in timp ii
uimtazu citcva ere alii minor e : uneltele de muncA. obicctcle casnicc etc.
Considcrat dc douA ori sfint in mdintclc poponihii. caul este intii /cea- ful
divin alpanieonvlvi romdnrsc$i apoi, cum vc m << nstata.Mdiul antrepocosmic al tuturor corpurilor eere.sti.
2. Inifierfceltbililntfii ccnilui. Din legcrddc mitice romane reiese
limpede: cciul nv a j<*t neat dadaid pnfict de cAtre FArta(i. De accea nu
putem \oibi dc j.nfectivin o Ivi inijiaia, origiiaift. ci nuxnai de perfee- tibilitatra
Ivi crolvtira. roultatA din tatondri crcatoare de lungA dui at it, din
experimentfiri repetate, din eeeuri si succcsc treptate.
.1. Arlmrrle cosmic si arliorclc ccrcsc. Din telatAri Icgcndarc. cos- m
ogonia a it ccput cu cnatia spoil tar A a arborelni cosmic bradul la romani
si n plicit <u tolcavo cnvlvi si <u pfmintul. primcle nuelee vitale fito-g<<
mortice care au adApostit pc F8rta{i in liaosul ce*i inconjura. V nele logende
mitice sus(in cum ca cciul a fost alcAtuit in a treia zi de la crearea
pAmintului. E foarte posibil ca sA fi facut parte din aibcielc cosmic. si anume
din coroana lui. Din alte legendc mitice reiese cA eerul con- stituie partca
imediat de deasupra pAmintului, insA lipitA de pAmint. Tot lcgendele mitice
in discutie atestA cA, atunei cind oamcnii au fost crea(i. umblau pe pAmint,
lafundul cerului. De aeeea ci nu fAceau distinc- tia neta intre eer si pAmint.
Aceasta e faza hierogamici cnvlvi cv pdmintvly
348
a complexului de elemeute ce He opun prin struct ura lor mitontogeneticd,
eerul fiind socotit de cscnfA iuasculinA jji pfmintul de eseutA femininA.
Separarea eerului de pAmint s-a realizat in conditii execptionale de viat&
cosmicA, atunci cind intre corpurile ceresti $i pAminteni au Incc- put sA
aparA conflicte dc ordin antropocosmic, $i anmne atunci cind cor- purile

cerepti inchipuite ca oameni trdiau pc p&mtnt*. O legendA miticA bu covin


can A conseinnatA de Elena N iculi^&-Yoron ca spune : mai intii $i intii
Soarele i Luna mergean pe sus, prin aer, nu prin ceriu cum merg acum, .si le
era tare greu. De aceea s-au rngat lui Dumnezcu sApuieceriul deasupra,
pentru ea sA pouts umbla *. Tudor Pamfile transcrie la modal personal
acceasi legends ca .si Elena ISiculitA-Voronca: ..se povesteste ca dupA ce
lumea s-a in mult it cliiar Luna si Soarele, neavind cer, umbla u pi pdmintM
7
. ..OdatA insft fie >ji din pricina drumurilor grele, fie ca ardeau pe oameni
prea tare, fiind aproape fie Soarele si Luna, fie oame- nii s-au rugat lui
Dumnezeu ca sd le foci cer de umhlaV *.
llidiearea cerului in etnpe. Atunci demiurgii fratrocrati au ru/i- cat eerul
in coroana bradului sji resedinta lor divinA din mun^i (care pentru romAni nu
puteau fi deeit Carpntii) in virful bradului. Deei eerul, in forma lui primarily nu
corespundea nevoilor eelor doi a$tri-oameni : soarele Jji luna .si nici primilor
oameni. tn soeotinta lor, lipsitA de experien^A, Fartatii au facut drept cer un
pod de lenni prin care trecea truncliiul arborelui cosmic (devenit astfel
totodata si suport eeresc, care a fost mimit coloana cenilui). Acest pod era
prevAzut la margini cu usi intense prin care sc putea intra in cer. fend se mai
sprijinea, pe lingA truncliiul arborelui cosmic, si pe poalele ce cAdcau ]>e
marginile pAmintului. Podul astfel conceput era nepotlivit pentru scopul
unnarit. deoarece eei doi astri-oamcni nu puteau lumina pAinintul de sub ei
deeit prin erApAturile podului, ipe deasupra podul era si sub red : la oriee
miscare a pamintului se puteau rupe ..poalele lui in bucatiA doua incercare, de fapt al doilea experiment, a urm&rit perfeeta- rea
cerului ca pod. prin tAierea lui la mijloc in doua parti egale, care sa se poata
trage in laturi. ca un canat dublu de girlici. astfel incit eerul sa se descliidn si
soarele si luna sa poatA lumina lumea 9. Dar .si acest alt soi de eer*pod care
se desfAeea la mijloc nu corespundea preten(iilor divine ale Bdrbatului-soare
si Femeii-luna si nici nevoilor omencsti.
Din nou FArtafii au purees la un alt experiment, al treilea. Au fAcut o bolta
din pielre soumpc de elector, preparate de blajini, care au ajutat si la cladirea
bol(ii cerului. Si cenil a fost astfel zidit ca o splendidA cupola de clcstar, tot
aproape de pAmint. Iar Bdrbatul-soare $i Fcmeia-lund se plimbau pe el,
luminau sji incalzeau pamintul. Dar lumina lor incA orbea iji caldura lor incA
frigea pe oameni. In eurind FArta\ii au constatat iarAsi ca si de data aceasta
cenil e prea aproape de pamint. Oriee ora putea sa-1 atinga eu inina dacA se
urea pe o movilA. intr-un copac sau pe un bordei. DacA ar fi fost numai atita
nu ar fi fost pricinA de milmire pentni FArta(i. Dar oamenii au inceput sa
intinesc bolta cerului de cle$tar in fel i chipuri, la care nu au gindit FArta(ii: o
femeie scuturind scuteeele seirnave ale eopilului ei a murdArit cenil; o
bAtrina aruncind eu scirnA in soare ca sA n-o mai dogoare; un cioban nebun
zvirlind din glumA cu balega in lunA si IncA probabil nnilte alte asemenea
nelegiuiri.
Atunci FArtatii au hotArit sA rid ice cenil eit mai sus pentni a-1 feri de
nechibzuinta oamenilor, care nu-si dAdeau seama de valoarea lui. $i s-au
fAeut, dupA unele legende mitiee, patm stilpi, dupA altele, sapte

349
>au iiouft si dpi, lot de clcstar, tot eu ajutorul Ida junior. pc- care cerul a fost
ridicat at it cit oumenii cAtArindu-se pc mun^i sit mi-1 pout A Vfcdea bine do
aproape.
tnsA construct in ccrului mi s-a oprit la experiraentelc ridicArii pri- mului
cor, ci a continual si dupa acestea cu construc\ia altor eeruri supra- jtiisv. In
fond, a subdivizat cerul in apte straturi rrresli, cite trepte teoiro- nice s-au
reaUzat intre timp de FArtnfci. In total au fost construite sapte eeruri, dupa
unelc legende mitice noui ceruri. Fiecare din aceste $apte sail nouti eeruri au
fost menite sa indeplincascu un anumit rol in economia teogoniei.
5. Yfizdiihiil protector. Prin ridicarea ccrului de la pamiut astfel incit sa nu
mai poatil fi at ins de oameiii, nici dacA sc cocot au pe virfurile cole mai
inalte ale Mun^-ilor ( arpati. s-a creat razduhul. In realitatea cos- mica
vilzduhul devine pentru romani un protocer. lata ce scrie in areasta privin|a
Tudor Pamfilc:
vazduhul, dupa inohipuirca poporului roman,
cste tjolxil dint re pAmint si cer. pe unde umblA si bat vinturile, undo plutesc
norii ce aduc ploaia .si ninsoarea dupa crearea primului cer, iar citeodati cu
amestecul dub ta ilor accurate, care uneori au o put ere eovir- sitoare $i mai
departe, vilzduhul de cele mai multe ori sc leaga de partca dc deasupra a
cestui gol, fiind sinonim cu inaltul ccrului, seninul, seninul cerult sau cerul
10
.
Vilzduhul e medial mitic integral in cer, in care vie\niesc o puzderie de
,.fapturi supranaturalc. care isi fao concurentu. care sc suprapuu structural
si functional si care luptil fatis sau ascuns intre ele. Aici este cimpul dc
disputa violenta intre filpturUe mitice maligue ^i cele benigne, aiei este seen
a magieo-mitica in care se desfAijoara teomahia, atit in concept mitologicA
propriu-zisil, cit si in aceea rcligioasA a mitologiei popularc crcstinc.
I. Vamesii vAztlidtiiliii. Vamesii vilzduhului sint spirit? luiuinoase cAzutc
din cer <> datil cu Neiartatul si rAmase in suspensie in vazduli. l)up&
cAdere, ei s-au intuneeat. devenind diavoli. XefArtatul i-a organizat intr-o
ceatA diavoleascA, mimitA ceata vamesilor vilzduhului. Li s-a dat numcle de
vamesi ai vAzdulmlui pentru ca pAzcse niste vAmi mitice prin care sufle- tele
mortilor urcA spre cer. insotite de ingerii lor pAzitori u. InfAtisarea v.nnesilor
diferA de la o vama la alta. Se prenumara in total 21 de vAmi. IV alocuri Se
vorbeste de HP de vami. Fiecare vamA tine socotealA tie un pficat capital al
vietii. InfAtisarea ieonografica a vAmilor redatA in pictura mural A a unor
niAuastiri aduce a porti tie nori ce strajuiesc ca pete tie punti acriene. Ultima
vama constitute Pun tea Jtaiului. care trece peste Unra Iadului. Aceastil
ultima vama e inconjuratA de un intunerie fantastic. In fata fiecArci vAmi,
suflctul muritorului, insotit de iugerul pAzitor, trebuie sA dea socotealA tie
pacatul afectat vAmii respective. Vamesii negriciosi si rAi, in posturi ce
amintesc pAcatul pe care-1 vAmuicsc descifreaza, de pe*uu sul negru scris
cu alb, pacatul vAmii lor. Sufletele pAoatosilor scapa plAtincl vama tlin
gologanii pusi in miinile lor la moarle. IVntru suflctul muritorului acuzat pe
netlrept intervine iugerul pAzitor. izbintl in vamesi si scApindu-1 tie pacostea
acuzatiunilor gratuitc ce i se aduc necontenit. Ultima vama e cea mai grea,

pentru ca suflctul e lAsat sa o treacA singur. Puntea Iiaiului e ingust A ca u


lamA tie palos si lunga cit un eurcubcu. In intuneri- eul ultimei vAmi brAzdate
tie Vintul turbat si de vaiete care se ritlicA tiApras- niee din Ultra Iadului,
suflctul are ca singura cAlAuzA luminarea ce i s-a pus la nmarte in mini.
Obistiuit, aceasta se sting;* de la primii pasi. Atuuci
350
suflot ill eelui drept prinde aripi si intra pc porfile do safir ale ccrului, iar al
celui p&catos isi pierde cumpana si cade vertiginos in li&ul plin do lanua.
Balele vamesilor vazduhului, care cad numai noaptea pc painint, sint pricinuitoare de relc. Zina puterca soarelui le distruge; ele infest cazft apele, din
care eei care beau, oameni sail animale, se imbolnftvesc de friguri
ciiavole^ti etc.
Dc.si de origine reccntS, concept ia despre vamosii vazduhului a prins adinci
rfiducini in mentalitatea credincioilor. Romanul spline : fiVte Irate
cu dracul pinfl trcci puntca", puntca in scnsul de vamil, vriml sil inteleagit
prill aceasta nevoia de a sea pa cu oricc chip de a cilden victima uneltirilor
diavolesli.
Ieonografia vamesilor vazduhului a fost redata in pridvoarele sail pc
pere(ii milnastirilor si bisericilor din Bucovina. Paul Ilenrv, un inv&t-at
francez, Nicolac Iorga, George Oprcscu si alt ii au ajuns la eoiielu/.ia originalitatii temei pictmale care are ca motiv reprozontarea romaneasea a vaiuesilor vazduhului, independent dc izvoarclc mitulni elen, scornit de sfintul
Grigorio in Viafa sjintului Tnsile cel Xou.
7. Orurilc supruptisr. Considerind rfizduhul un proUwcr, putem sa-1
includem in numarul impar de ceruri pentru ca. asa cum am constat at,
vazduhul cste populat dc filpturi mil ice intermediare intre eel* si pilmint.
In aceastii situatic ctrul propriu-zut, cleat ca s-i sorveascil pliinbilrii
soarelui si limit pentru luminal si fertilizat p&niintul, devine al doilen nr, locuit
de Sint ilie ia marginiie ini sudice. Sintilie coboanl adesea in vilzduh pentru a
mina sau impiedica norli capabili sa verse potopuri pe pi!mint.
.1/ trrilea ter era eel consacrat mieilor luminiUori ai cerului, stclele. in
legiUura eu stelele. in pojmr se spunea oil sint giluri in cer prin rare stra- hatc
lumina Paiului pe painint ;sau sint condole pe eare le uprind ingerii in

VAnillc vftxduhulul, Vntm Molilovitci.


351
ccr; sail sint nonuinara(ii copli :ii soarelui; sail sint spirit fie astral# ale.tuturur fjlpturilor, care so aprind la nastere si so prilbusesc la nioarte, stin- ginduso in vuzduii dcasupra locului in care so moare.
A l patrulca cer ora considerat resedinv-a tufcuror fipturilor mitice cerosti
care frebsUuinu in toatc coclaurilo cerului. Al oincUea ora populat de
somidivinilaVi benigno, uccoptate de F&rtat si-1 inso(e;vsca in dcsccnsiu- nile
lui ceresti pe piimint, insotft de marile divinitityi. Dnr mai era consacrat
marilor sfinte i sfinti populari.
Cerul al saselea cm o grildini mirifica po care o ingrijeau sfint-ii. Prin ea
strabitoa din eorul al cinciloa spre cerul al saplelea coroana bradului cosmic,
tn grildina cerulni bradul facea fructe si cu rnirosul lui .si al florilor ?i
ierburilor parfuma intrcgul cer. In gnldina cendui. pe sub bradul inc&rcat do
fructe sc plimbau Fart at li si isi schimbau cugetlrile eosraogoniee. tn litnbajul
mitologioi popularc cro.stine acoasti grddind cermscd capita, nmnelc Raiul.
tn ultiinul cer, al Qaptelen, s-au refugiafc demiiirgii cosuiocrati, de unde
eoborau rar pc pi mint si so infltisau oatnenilor prin teofanii.
Cele sapte ccruri din cole nouft au Cost astfel construite incit nu so jmfeji
treco dintr-un cer in altul <lecit in anumite condi^ii si rastimpuri favorabilo si
niunai de fApturi inzest rate cu puteri divine, Ijegendele mitice consemneaza
insi i uncle except-ii, in care unii oameni au p&lrims pini in cerul al treilea,
unii daimoni maligni, deveni^i mii apoi domoni anticrest ini, au patruns pina
in cerul al saselca, de undeati furat insomnele grd- dinii ceresti, zise si ale
Raiului.
Aceste exceptii sint consemnate in legondele mitice ca urcdri la cer. tn
comparable cu urcarile la ccr sau cogaiftnismele dace, urcarile la cer
consemnate de mitologia romlni sint deosebite prin structural .si funcfiune.
8. Urcarca la ccr. XJrcareu la cer din mitologia romani aminteste in
uncle pri\ into lohnica urcdrii p> munle in faza do inipere .si de lansare a
mesagerului oeiesc pro par.tdisul Ini Zalmoxis. tn legondele mitice si apoi in
basmelc mitice unii ouiucui s-au urcat pin& in cerul al doileasau al treilea
spre a se plinge Faitatului (in varianta mitica crestina, lui Dmnnezeu) de undo
necazuri pamintcsti. al(ii cerind si fio pedepstyi cei ce le-au furat sau le-au
nocinstit casa, batjocorindu-lo fiicolc. O legendi relatcazi ca un tati batrin s-a
urcat pe virful unui muuto din Carpa^i, unde s-a ag&tut de un nor. care 1-a
purtat pi nil la o po.irta a cendui. S-a prins de clauta por(ii, a doschis-o .si a

intrat in primal cer. Bmcintelcs cl in primal ccr era s;l fie ars do razelc
soarelui, daca nu aparea Sin pet ru si aflind despre cc oste vorba sal
cxpedieze repcdo pe pa mint, asigu rind u-1 ca va fi pedepsit faptasul, cliiar
pina va ajunge cl acasi. Si i-a dat o c&liuzi. Find a ajuns po pa mint, cel cc i-a
nocinstit fiica. un cioban, fuscso deja mincat do lupi la stini, improuna cu oile
lui.
Apostol I). Culea povosteite troi cazuri do urcaro la ccr. din care unul al
unci fete de crai si altul al unci fete fermecate care s-au indnlgostit de soare
si au lost transformate do Mama Soarelui una in Cincirlie, de undo numele
Lcgcnda Lid Ciodrliei1#, si eealaltu in Floarea Soarelui13.0 alt;l legendi initicii
descrie urcarca la cer a unuiom inciudat ciDumnezcu a poruncifc cendui s;l
se inal(e sus din oauza femeiicaroa spurcsit cerul cuscuteccl e murdare ale
copilului si c:l. prin ridicarea ccrului deasupra p:\mintului, ..ncmaiavind sfatul
lui intelcptcsc, s-a hotirit si se duc:l singur la A-tot- ptitornieul. *a i > plingi.
Si fiindca dnimul ora do tot lung, ca s;\ nu-i fio urit si ca si pout a agonisi deale gurii prin locurile i>o unde area si treaci,
352
inft cu cl ciobanul cu cobili^a gAletile, vAcarul, vizitiul, cloaca cu pui, ciinele,
un car mare sji un car mic, crucea, coa.su, secera, plugul,raritele $i plecA. Pc
drum (...) intilni pe UegA-l crucea. Artagos cum e diavolul, <ji omul $i mai
$i, nici una nici douA, se luaift la har(A. Diavolul, ca sA bage In rAcori pe om,
dete drumul din traista lui scorpionului, balaurului, ursului i calului fioros.
Omul, mai vinjos $i mai istet, mi-1 trinti la piimint pe TJcigA-1 crucea. Dracul,
vAzindu-se rApus, i$i chemA intr-ajutor jivinele. Dar cind ciobanul apucA intii
cobilifa ca si dea in balaur, se vArsA laptele din galeti, intinzindu-se (...) ca o
pot& pe tot drumul pe unde a mers, de la un c&pAt la altul al cerului. Dira
aceasta de lapte se vede $i azi pe cer jyi ponrtA numele de Calea laptdui. Iar
balaurul a rAmas pe loc cu capul srrivit, zvircolindu-se de durere. Tot aa e $i
pe cer. Cind scorpionul vAzu pe stApinul [lui] dedesubt cum ii intinde
ghiarele cerind ajutor, plezni fierea in el de ciudA $i rAmasc nemicat locului.
Ursul, care se apropie i el de drac, rAmase sji el Sncremenit pe loc. Boii de
la care se speriaserA, iar cind au sucit protapurile, lx>ul din hi is ciraind spre
cealA, au frint oitea carelor. Celelalte unelte s-au risipit prin prejur in toiui i
invAlmAqeala dintre om i Necuratul. De at unci au rAmas pe cer toate
dimprejurul omului i al diavolului, iar diavolul a riimas stilcit $i zgribulit, cA
abia se mai zAre$te pe cer. Omul insA se vede falnic sji inindru, ca un biruitor
ce este. N-a ajuns pinA la Dumnezeu, e tot pe drum, dar are n&dejdea cA va
ajunge odatA $i odatA; i cA Dmnnezeu, care e bun $i drept, nu-1 va lAsa
uitArii, ci-$i va intoarce iar mila apropiind iarAsi cerul de pAmint w. Legenda
relateazA douA fapte mitice importante, in primul rind urcarea la cer a unui
om simplu pentru a Unpaca divinitaiea suparatd pe oatneni i, in al doilea
rind, explicit, la modul naiv, formarea constelatiilor consemnate in harta
traditional^ a cerului, despre care vom discuta indatA mai pe larg.
Lazar Aineanu15 prezintA ciclul ascensiunilor aeriene cu ajutorui
arhorclui cosmic. Descrie douA basme tipiee, dintre care unul de Petre
Ispirescu merit* sA fie menfionat succint. E vorba de un pom Snalt, crescut in

mijlocul unei gr&dini, de nu i se vedea virful $i nimeni nu cuteza sA se uree


in el pentru cA avea tninchiul neted i lunecos. ImpAratul dA de tire cA va
da jumAtate de imp&r&tie sji pe fiica lui celui ce va urea in virful acestui
pom. A noua zi, un ciobAna numit Piciu ceru 9 colf-uri de prescurA, 9 pahare
de vin ?i 9 barde sji securi. Cind ajunse la Vinlulturbat scoase o bardA, o
infipse in copac, mincA un colt de prescurA, bAu un pahar de vin, se uncA
mai departe i aa mai departe infipse pe rind cele 9 barde, mincA cele 9
colt-uri de prescurA i bAu cele 9 pahare cu vin pinA scApA de Vintul turbat.
OdatA ajuns la coroanA, ureA apoi lesne pe crAci pina ajunse la virf, unde era
un alt tdrim, al unei zine rele i slute, Ohes- perita, care, pentru cA-i
incAlcase tArimul, il puse la grele munci, pe care le indeplini cu ajutorui unei
fete frumoase $i al unor fApturi necurate. In cele din urmA fugi cu fata care-1
ajutase, urmAriti de zina rea i dupA multe peripe(ii miraculoase ajunserA pe
pAmiut 1 se cununarA.
Basmul mitic men(ionat de Lazar Aineanu descrie o ascensiune in care
nu se remarcA intreaga lume celestA care trAiete in cele 7 sau 9 ceruri
vegetale ale arborelui cosmic.
Intr-o lucrare consacratA $amanismului, Mircea Eliade trece in revistA
citeva Titan de ascensiune extatied in cer: ascensiunea ritualA pe unjarborestiip ceresc pentru a atinge cerul sji lAcaul zeilor; ascensiunea in cer prin
intermcdiul curcubeului ?i ascensiunea pe un pod sau o scarA
353
a morfilor. Fieeare din aceste ascensiuni urmftrea alt scop mitic : intyicrca,
zborul magic, vindecarea magicft, reintoarcerea unui suflet rfttftcitor etc.1#.
Intr-un articol tot despre $amanism, Mircea Eliade17 combate ideea
lansatft de Bandinus (secolul al XVH-lea) $i speculate de al^ii, cum eft
priaposul confec^ionat dintr-un tninchi de copac de care vorbe^te Bandinus
nu este atestat la romftni1#, ci constituie un element magico-religios
fundamental al culturii originare a magliiarilor. Cngurii au adus cu ei
$ainanismul din Asia in teritoriul pe care il ocupft astftzi w, jji combate teoria
amanismului la romftni, sustinind numai existenfa ?i rolul solomo- narului la
romftni, care si el se urea la cer, fnsft numai pentru a provoca sau impiedica
intemperiile *.
Pe lingft fftpturilc umane i cole Inzestrate cu puteri suprafire^ti, dupft
eredinta strft veche a romftnilor se ureft la cer i uncle fftpturi teriomorfe ?i
maligne numite vircolaci pentru a minca din trupul soarelui lunii ?i a
produce astfel eclipsele.
tn perspectiva tuturor acestor credin^e, datini ?i tradi^ii, ureftrile la cer
se indeplineau in majoritatea lor prin intermediul arborelui cosmic, a eftrui
coroan si cuprindea cerul si restul cosmosului. Dupft cercetftrile noastre
consemnate intr-o mitologie a bradului ca arbore cosmic reiese eft bradul ca
arbore cosmic prin excelenfd are coroana infiptft in cele 7 sau 9 ceruri, care
umplu cosmosul intreg, trunchiul intre cer si pftmint i rftdft- cinile infipte
adlnc in subpftndnt. Arborele cosmic reprezintft conceptul mitologic care
inchide in conlinutul lui tntregul cosmos figurat sub emblcma unui arbore 21.
In afyi termeni, bradul ca arbore cosmic indeplineste in mitologia roraftnft

trei functiuni mitice : este o accd a lumii rom&nefti (axis mundi a


dacoromanilor), care leagft macrocosmosul (sediul creat-ici) de microcosmos
(sediul creaturilor); este alegoria, metafora sau simbolul arhetipal al
ascensiunii in cer .si descensiunii in Infcrn. Prima, refleetatft in mitologia
popular cretinft prin ascensiunea arhedemonului Satanail in Rai i furarea
insemnelor puterii Raiului $i a doua, refleetatft prin descensiu- nea
arhanghelului Mihail in lad si recuperarea insemnelor furate de Satanail.
Intr-un colind in care este invocat bradul ca arbore cosmic se spune : Sus
in virfumuntelui, / create bradubrazilor./De mare $i infoiat. tot ceru 1-a
imbrftdat:/ soarele in cetini,/ luna intre ramuri./ mii $i mii de stele/ intre
rftmurele (...) 22 In arborele cosmic i in jurul lui, in cerurile impare i in
subpftminturile eorespunzfttoare actioneazft teogonia, iar pe pftmint
antropogonia. (...) Bradul a indeplinit [la romani] paralel cu Xuncfciunea de
arbore cosmic sji pe aceea de arbore ceresc (...): La cel brad mare .si nalt,/
Domnului Doamne !/ Ziua albft~a revftrsat; La r&dftcina bradului/ in
mijlocul Iadului,/ la virfu bradului/ In mijlocul Raiului 53. Partea cea mai grea
din aceastft ascensiune este escaladarea trunchiului pentru a ajunge la
coroana bradului. Odatft ajuns la primele ramuri ale coroanei, drumul de$i
greu e abordabil, pentru eft fiecare nivel de ramuri reprezintft un cer sau un
mediu intermediar intre ceruri, in care trftieso $i lucreazft fftpturile celeste
de diferite grade divine. Reprezentaren figu- rativft a arborelui cosmic
(bradul) cu coroana in ceruri u nc relevft structure celor sapte ceruri. Insft noi
am fftcut distinc^ic intre arborele cosmic ?i arl)orele ceresc, subliniind eft
existft deosebiri de structural ideativft de func^iune rnitieft [i am precizat]
eft arborele ceresc inchipuie o formft reductivft, terestrft, microdimensional
localft a arborelui cosmic *.
9. Diviniznrea cerului. Imaginea cerului s-a ment-inut din preisto- rie
intr-o formft evoluatft in spiritualitatea protoromanilor.
354
Unele aspectc ale dlvinizftrii cerului la romftni sint scoasc in evident^ de
paremiologie, de legende mitiee, altele de colinde mitiee i altele, spre a nu
mai vorbi, de basmele mitiee.
In toato materialele culese de etnografi, folclori^ti, sociologi ai cnlturii si
antropologi culturali, cerul este calificat sfint $i este privit in antitezft cu
pdmtntul sfint. Cerul sfint este considerat Snsft de naturft mas- culinft, iar
pftmintul de naturft femininft. Cerului sfint i se mai spune sji Cerul Tata, iar
Pftmintului sfint $i Pdmtntul Mama. Ca divinitate celes- tft Cerul Tata
participft la hierogamia lui cu Pdmtntul Mama ca divinitate terestrft.
Conceput ca o divinitate masculinft, Cerul a lost i este reprezentat printro fapturft mitieft antropomorfft, invizibilft, ale eftrei inembre .si organ? umplu
bolt a vizibilft.
Un colind publicat de Sabin Drftgoi descrie cum Cerul Tata co- boarft pe
pftmint (transsimbolizat de mitologia popular cregtinft in Dumnezeu),
ineftreat cu toate atributele lui cosmice, redate la scarft umanft : Ia*n ie^iti
voi, mari boieri,/ de vedefci pe Dumnezeu [Cerul sfint]/ cum coboarft de
frumos,/ de frumos, de cuvios,/ tot pe seftri de luminftri,/ cu-n vesmint pinft-n

pftmint/ iji de larg in jur pftmint./ Bar in spate .ji in piept/ scrisft-i luna cu
lumina/ si soarele cu razele./ Iar din timple-n umerei/ scrip sint doi luceferei,/
iar in jos de minecele,/ scrise-s stele mftruntele
Paralel cu personificarea mitico-cre.stinft a Cerului sfint, literatura
popularft mai pftstreazft i amintirea celesta a uriafului Caraiman. Dupft o
interpretare semantics, pe care o mentionftm sub rezervft, numele Caraiman
derivft din strftvechiul Cer us manus2:. Acest uria Caraiman apare intr-o
legendft popularft literaturizatft de Carmen Svlva. Caraiman este un Domn
al trftznetului i fulgerelor, judeefttor mare si putemic al lumii 28. In dorin^a
lui dc a descopcri elementele ,,religiei cosmogo- nice a Cerului i
Fftmintului, Nicolae Densusianu se referft la unele pre- supuse simulacre
megaliiice ale lui Cems manus in Carpati, care poartft mime arliaice ale unor
zeitft^i dace. Referitor la ipoteza acestor simulacre. sustine eft ndiferi(i
mun^i i dealuri de pe teritoriul vechii Dacii, care odatft au fost consacra^i
acestei supreme divinit&t-i a lui Cerus manus, mai poartft [ineft] numirile de
Caraiman i Cftliman *. Numiri care, daeft pentru ipoteza enuntatft pot
spune ceva, pentru romftnii din Carpati nu mai pftstreazft decit o vagft
amintire sau semnificatie mitieft in legen- dele lor.
Cerul Tatft este conceput de mitologia popularft cregtinft ca o me- tonimie
a lui Dumnezeu, iar intreaga naturft, in deplinfttatea ei spectacu- Iarft, ca
suportul acestei metonimii, fnteleasft prin codificarea alegoriei si simlx)lul
cerului.
Prin cultul cerului nu trebuie sft intelegem numai respectarea lui ca
entitate saerft, ci i venerarea lui ca personalitate mitieft.
Despre cer nu trebuie sft fie proferate: insultft, blasfeinii, inde- cente.
Cerul nu trebuie invocat in sprijinul unei nelegiuiri. Nu trebuie amenintat, asa
cum se afirma eft dacii trftgeau sftgeti sau zvirleau sulit-e spre nori pentru a
pedepsi cerul.
Venerarea cerului incepea cu tnchinarea la cer, continuft cu into- carea
proteefiei, a mdrturici in sprijinul unei judeeftti i sfirsea cu jurd- tntntul pe
cer.
355
Aceste act de credinti in sfintenia cerului nn ar fi fost posibil daci cerul
ar fi fast conceput, pur i simplu, numai ca entitate sacri de ordin mitic. A
trebuit ca cerul si fie pcrsonificat ca divinitate de ordin cosmocratie, cu
atribute i func(iuni precise in panteonul mitic al romA- nului.
Dintre formele de cult ale cerului care au supravietuit pini in pra- gul
secolului nostro menttaB&m citeva mai semnificative. In 01 tenia de nord
unii colinditori mnblau, de Anul Nou, cu o ealdirusi cu api neiuce- puti,
stropind gazdelc in numele cerului, invocind expres protectia sfintu a cerului
asupra casei, gospodariei i ogoarelor ei.
Pam file mentioneazi deschiderea cerului in nnumite zile din an
considerate sfinte, la solsti^ii i echinoxuri. Minunea avca loc uneori noaptea. alteori ziua : noaptea de Anul Nou, Pasti, sin George i ajunul Criciunului i ziua de Boboteazi. Deschiderea cerului era insotiti de unele
intimpliri miraculoase. De Anul Nou vorbeau animalele domestic des- prc

viata lor cu oamenii i mai ales cu stipinii lor. Animalele cipitind darul de a
vorbi pe intdesul o&menilor, divulgau unele aspecte ale desti- nului celui ce
asculti, stabilit de altfel la na^tere de urse. Deschiderea cerului do sin
George da putere pomilor tineri sau firavi si inflorea.sci mai devreme
priraivara. Atunci, copacii se inchinau, plecindu-sji eres- tele uneori pini la
p&mfnt. Cine surprindea acest moment se putea agifa de Airful unui copac ?i
putea fi zvirlit in inaltul cerului, unde ajungea in primul cer. Se putea pUmba
in cer pinft la marginile lui .si cobori de pe poalele lui pentru a reveni pe
pimint.
In cxcdin^a populari cerul nu putea fi rizut. deschizindu-se decit de
oamenii care credeau in accasta, cinsttyi i milostivi. Acestora, daci stfitcau
la pindi, in noaptea sau ziua sfinti, li se aritau serane care pre- vesteau
evenimentul: o dungi ro?ie sau un punct ro.su pe cer, o rnzi de soare
cazind oblic pe pimint. Imediat, se deschidea cerul, uneori cit un pervaz de
fereastri, alteori cit o balti do luraini, in care se zirea arborele cosmic in
splendoarea lui primogcnici, sub care forfo- teau divinitatile mctamorfozate
in sfinti, sau diferite alte scene mitice in care sfintii trebaluiau sau cinau in
cer cu Dumnezeu.
Cci ce asistau la deschiderea cerurilor, care dura uneori o cli pit a.
trebuiau si cadi in geuunchi, si-$i exprime o dorinti care si se indepli- neasci
imediat. Tudor Pamfile inventariazi o parte din povestirile des- pre
deschiderea cerului, scotind in evident i aspcctele anecdotice ale erenimeniului mitic. De obicei solicitantii. de emo(ie i din grabi, ca si nu scape
ocazia unici ce li se oferi, dar poate tot atit- de mult i din cauza influen- (ei
nefaste a ,,ingerilor negri care mi$unau pe pimint in preajma aces- tui
moment, formulau pe dos ceea ce gindiseri bine i se intclegc ci indeplinirea
dorinfei lor era anapoda.
Avarii, ciutitorii de coiuori, lio^ii, estropiatii $i nefericitii incercau astfel
si-?i schimbe destinul, si imprime norocului lor un alt sens. A^aseface ci
minunea deschiderii cerului s-a dovedit decele mai multe ori a fi o pedeapsd
pentru lacomii, hiipiret-ii, ipocri^ii, necinstit-ii care vor si obfini totul firi
munci.
10. Oiitolocjin spirituals'! a cerului. In legituri cu urcarea pe munte ca
trdsdturd milted strdrechc in Carpatii romani se impune si sub- liniem
semnificatia acestei activitifi spirituale ?i consecintele ei etnofi- lozofice la
romani.
356
Urcarea la cer nu se rcferi uumai la o aniunjti atitudine Jafd do cer, In care
inttft un obicei din strimosii $i mosii comunitifilor siteti, ci i un anumit mod
de a cugeta ascensiunea ca atarc in raport cu existen- fa cerului ca ideal de
afirmare a libertifii spirit uale. In alfi termeni, urcarea la cer corespundea unei
ontologii spirituale care Intrevedea depi- irea limitelor experience! mnane, a
nevoilor ei infuze .si difuze JJI rispuu- dea chemirilor intinie ale firii omeqe^ti.
Cerul imbie pe om la autodepi- ire in raport cu mediul ambiant, la
escaladarea condifici tenet re.
Referitor la atitudinea miiologicd fafa de cer, in ontologia spiritual!- tifii

poporului roman au existat doui moduli de a cugcta mitic :


1; imanentul care urea biospiritual spre ceruri ferestxele cosnio- sului
uim&rind astfel si cucereasci transcendentul, priu divinizare,
2) transcendentul care coboari prin ferestrelc cerului pe pimint, urmirind
astfel cucerirea spiritului uman, relevind o mcUifiziei latent i i ficind
palpabil un cer revel at.
Prima atitudine mitologici fati de cer, aceea a imanentului care urea,
ilustreazi conceptia si viziunea mitologiei autohtone dinaintea erci noastre,
care a supraviefuit sub unele aspecte :de ei pini in pragul seco- lului al XX-lea
al erei noastre. Aceasti atitudine mitologici am prezen- tat-o in Fenomenul
horal30 sji revenim de data accasta cu ilustrafii docu- mentare descoperite
intre timp. Este deci atitudinea unor str&vechi cre- dinfe, datini si tradifii
autohtone, care au fost o justificare strSveche in istoria culturii poporului
roman.
A doua atitudine mitologici fafi de cer, aceea a ,,transcendent ului care
coboari, susfinuti de Lucian Blaga31, ilustreazi concopfia $i viziunea unei
mitologii creatine in variants romaneasci, apiruti in era uoastri, sub influent a
cretinisnmlui bizantin i a subtilitafilor teologale ale bizantinismului si
neobizautinismului in sud-esfcul Europei.
11. Iinnncntul care urefi. In mitologia romAni imanentul define o dubli
prioritate fafa de ..transcendentul care coboari (pe pamint, in viziunea
filozofica a culturii la Lucian Blaga): intii pentru ci precedd istoric atitudinea
crcstinA i apoi pentru ci este efedic o dominantd a spi- ritualitatii autohtene.
Atitudinea transcendentului care coboari succedi in timp eeleilalte .si este un
produs al exegezei unei teologii neocrejjtine culte.
Imanentul biospiritual care ureft spre ceruri ferestrele cosmo.su- lui
este, pentru noi, o atitudine esenfial mitologica. Antecedentele aces- tei
atitudini mitologice pot fi urmarite a tit in mitologia daci, cit si in mitologia
protoromani i romani.
In Ftnamnml horal, o lucrare de soeiologiea culturii, am enunfat o ipoteza
nouA asupra studiului spirituals Af.ii romftne, axati peun fenomen polisemic ?
i polivalent, pe tenia horei 32. Ipoteza noastri am denumit-o atunci Ivnuscul
care asande spre divinitate, ca o dominant^ spirituala pro- p rie culturii
autohtone. In sprijinul ipotezei noastre, doui exemple conc lu- dente :
sacrificial uman spre cer si incintele circulate. Celsacrificnt era prins de patru
ostai de miini i picioare i azvirlit in sus, spre cer, siimpiedicat in ciderc si
mai atingu pimintul, fiind prins in lincii. Sacrificatul era un mesager al cerului,
trimis de compatrioti si intiinfeze pe Marele Zeu de ceea ce se petrece pe
pimint i de doleanfele supu^ilor lui. Idee preJuati de romAni de la daci, care
se urcau peculinile mun(ilor pentru a se ruga, pentru a fi astfel mai aproape
de cer, in care credeou ci silixluiese zeii lor. Iar in legituri cu incintele
circulare descoperite de nrheologi, mnjoritateacocofate
357
pe crest ele mun^ilor, cle nu jucat acolasi rol, de locuri sacre de contact cu
clivinitatca. In negurile care se lftsau peste accste incinte sacre, inuntcnii
aveau viziuni mitice, ateptau liierofanii i minimi. Hieropola de la Gril- ditea

Muncelului este in aceastft privintft un model dac deincintft sacri pe o ci


easts de munte.
UrcSrile solsti(ialc i cchinoxiale pe munti niarcau simbolic ascensiu- nea
periodic6, ritmica spre cer a credinciosjilor, in frunte cu pontifii si eftpeteniile
lor militare. Am numit atunci kogaionisvi imanentul care ureft spre sail in cer.
Acest contact al imanentului bio# pi ritual in zonele mai apoi numite guri
de rai capfttft o cxpresic majori in ritul periodic al trimiterii unui mesager de
pe pamint in cer la marele zeu Zalinoxes pentru a-1 instiin(a de ceea ce se
petrece jos in (arfi. Dnpft Herodot. care scrie Istoria sa din secolul al V-lea
i.e.n., un tin&r curat la trap i suflet, initial anume in misiunea ce i se
incredin(a de marele preot, i care era fericit sii o indeplineaseft per- fect. se
lisa zvirlit in suli(i, pentru a duce mesajul Sn cer. Era. in alti ter- meni, un
asalt al cerului printr-un dreptcredincios, in numele coinunitfttii lui etnice.
O alia mftrturie impresionantft referitoare la asaltul cerului pentru acela$i
scop o prezinta Polyainos in secolul al doilea al e.n. in lucrarea Stratagemata.
..In Tracia se aflau triburile cebrcnilor iji sicaboilor. La aces- tea era obiceiul
sit fie coraandanti de osti preot ii zeifei Hera. Se gisea la ei un preot sji
comandant numit Cosingas. Traeii nu-1 ascultau. Cosingas aduuft o mulpme
de seftri man de lemn, le puse cap la cap i se pregalea sd se urce la cer.
pentru a invinui pe traei, in fata Herei, eft nu se supun. Cum sint ei fari minte
$i pros til naci, tracii se temeau ca nu cumva comandantul lor sft se urce la
cer. Ei il ruganl jji ii jurarft ascultare in toate cite le va porunci 33. Din
aceastft relatare, nu procedeul naiv al lui Cosingas de a-$i coustringe supuii
sft-1 asculte ne intereseazft, ci credinfa fn ascensiunea la sea i discutia
marelui preot cu zeul despre supusii lui, care in fond este substitute a
sacrificiului inasagerului cerului printr-un simulacra de oascensiune.
!Su mai put in concludentft. pentru imanentul biospiritual care ureft la cer,
este o altft nara^iune a lui Herodot : ..Acesti traci care cred in Zatnol- \i<,
ctnd tuna si fulgerd, trag cu sdgetile in sus, spre oer, si amcninta dirini- tote
a care provoaeft accste fenomcne, deoarece ei cred eft nu exist a un alt zeu
iu atari de al lor" =4.
Sdgetarea cerului inn our at si a fulgerelor zeului Gebeleizis a fost infcerpretatft ca o amenintare (Herodot), sub forma unui act dc cult Ceea ce
trebuie subliniat este faptul eft ameninfarea gefilor nu se putea petrece decit
numai ritual: sftgetarea norilor e un rit magico- mitologic conform cu tradifia
culturald gctica, nu o explozie necontrolatft a unor credincio^i rovol- tafi pc
zeul lor, ci un rit de constringere a zeului tunetelor si fulgerelor. Sftgetarea,
dupii noi, e numai una din formelc rituale de constringere, din mult altele,
pe care nu le cunoa$tem (.si probabil nu le vom mai putea cunoa$te), despre
comtringerea zcilor dc edtre oatneni, luind forme adesea brutale : spargerea
idolilor, dftrimarea teniplelor, profanarea sacramen* telor etc.
Imanentul biospiritual care ureft spre cer trece dincolo de ferestrele
cosmosului i se contundft cu cosmosul, mai este relevat .si de credint-a in
functiunea saerft a bradului mirific ca agent al comunicftrii i cu derivatui lui,
coloana cerului.
358

Bradul mirifio ca arbore corn unioat ional intre cer si prtmlnt in concept ia
dacilor se aseamunft cu yggdras&rxd in conceptia vechilor germani; axnbele
reprezentftri arboricolc-mitice tin de substratul indo-european $i

Colonnn cerului.
Cnrtogramu. Tipologin coloanel cerului, succcdnnoclor *1 slmulacrclor ci.
simbolizeazu misearea ascendents a imanentuhii bio spiritual in cosmos.
Bradul mirific leagft prtmintul de cosmos. Cu rftdftcinilc infipte In p&mint,
truncliiul infipt in ceruri, iar coroana trecind dincolo de ceruri, in cosmos,
bradul devine ,,o ideogram & mitulugica a doctrinei exotericc europeue. care
exprimft simbolul cosmolcgic <il mifedrii aseendmte a viefii dc pc pdmini tn
cosmos Iar colvana cerului ca derivat ideativ al bradufui cosmic
reprezintii truncliiul desrumurat, inert real cu puteri magico-mitice. Aceastft
ideatie s-a transmis romanilor in perioada feudalft priu uncle monuniente
stilimorfe considerate de noi succidance (stilpii cielului calendaristic, ai
ciclului vietii, stilpii justitiari, profilactici i funernri) i prin simulacrcle
acestora (erueile, rugile, troitele).
359
Petro Comarnescu 37 susfcinea cA in ideatia ei miticA cdloana nrsfir- $itd a
lui Brancusi a operat o muiafie tcmalicd. Inspirindu-se din reprezon- tarea
stUpilor demormint, a conceput ,,o transpunere la scarA monumental^ a
until gigantic stilp al mortilor *. Fi mai departe, cA in esenta ei coloan a
nesfinjitA devine astfel, dupA chiar m&rturisirea lui Brancusi, insemnul
,,permanentei elevatii a gem*ra(iilor a cAror da tone este de a crea fArA ince-

tarc, la un nivel cultural tot mai inalt Iar Mircea Eiiade44 reinarcA in
simbolismul coloanei cerului conceptia autohtonului de ascensiune spre un
cer al cosmogoniilor arhaice i primitive, fixatA in credinta caracte- ristica
cullurilor megalitioe (miieniul IV III i.e.n.), idee ce o reg&sim
transsimbolizatA in coloana nesfirsita, pretext al .,ascensiuni ca transcendent
a conditiei umane (...) [in care e vorba] de o ascensiune extaticA, lipsitA de
once caracter mistic41.
DacA ne referim la simulacrul coloanei cerului, xtiljml de nwrmint,
constatAm cA in credin(ele poponilui roman se intrevede supr.iviefuirea
iaceluiajji imanent biospiritual care urcA spre cer. SA ne lAmurim. Sufletul
mortului se odihneste in form& de pasarc cereascd (sub influenza cnsjtinA,
en forma de porumbel) in virful stilpului do mormint. pinA ce Ssji ia aborul
gpre lumea cealalta, care dupA unele credinte se aflft undeva in cer. Asa e
explicA datina reprezentarii in leinn a sufletului cu aripile inchLse (simbolizind odihna) sau cu aripile deschise (simbolizind zborul). In reprezeut:vrea sufletului mortului ca pAsAre cereasca surprindem trei etape : reprezentarea sufletului mortului in forma de vrAbiute, confec(ionate din cocA, atirnate in pomul de pomanA la inmormintare (in Moldova); a^ezarea pe stilpul
funerar a unei sculpturi imitind o pasAre cercascA cu aripile inchise, simbolizind odihna pas&rii inainte de a-sji lua zborul; i a$ezarca unei pAs&ri cu
aripile deschise gat a sa-$i ia zbonil. Aceste trei etape reflect cele trei trepte
ale desprinderii sufletului mortului : de mort, apoi de mormint jji in cele din
urma de luinea lui comunitarA, spirit ual-sAtcascA4?. PasArea cereascA,
elmbol al sufletului, se inalt in cer cu elanul dinamic al uneia din represents
rile Pdsdrii mdiestre a lui C. BrAncui. Din multe rdatari ale comenta- torilor
operei lui C. Brancu-si reiese cu nu-i fuscse departe gindul de-a a$eza o
pasare in plinft ascensiune verticals, in virful coloanei ncsfirsjite.
12. Ritul urcurii pe muntc. Din acest fond ancestral al ascensiumi spre
cer an supravie(uit la romani in priraul rind urcdrile pe munte, despre care
posedSm consemnAri in tot lan^ul Carpafcilor RomAniei. Una din aceste
urcSri pe inunte, la care noi am partieipat in tinere(e, pe Ceablau, ne-a
impresionat profund, cind nici nu visam sa redact&m o mitologie romanS.
Urcarea pe Muntele CeahlSu a avut loc in ajunul zilei inohinate sintei Maria
(15 august). In diminea(a ajunului sArbAtorii s-au urcat pe Ce&hlAu patru
buciumai cu buciume de alun. Pina dupA amiazA au strins vreascuri de
jnepeni si brad i au intocmit patru ruguri man in cele patru puncte cardinale
ale muntelui. DupS masfi, la inceputul asfintitului, pentru a a-nun^a urcarea
pe munte, au aprins rugurile simultan i au inceput sA buciume indelung. La
pilpiitul rugurilor pe cer ca niste lnceferi i la chema- rea buciumelor s-a
inceput urcarea muntelui de pelerini. in convo&ie domoale, din cele patru
pAr(i ale poalelor muntelui. Convoaicle care ureau in monom muntele erau
cAlAuzitc de bfttrini. Laconvoaieparticipau maturi, tineri ?i copii, tofi
imbrAca^i in haine de sArbAtoare. BArba(ii i tinerii pur- tau desagi, cu vinafuri, iar fcmeilc, pe cap, raerinde, copiii in muni plosjti $i vase do lut cu apA.
Nu vorbeau, mergeau solemn in pas incet, cAci ritualul jmpunea sA se ajungA
sus, pe tAcute, inainte de miezul nop(ii. Cum drumu-

360
rile erau prin pidurea submontani, care abla sub culnie lisa locul jnepenijiiilui, si noaptea ciizuse, pelcrinii urcau orbeijte. Din 5 Sn 5 pelerini, unul
purta o faelie. Cind in picture intunericul noptii a luat proporlii do beznft,
facliile au fost aprinse. Convoiul urea solemn, intr-o taccre turburati numai de
filfiitul flicirilor fumoginde, do trosnetul vreascurilor eilcate in picioare sau de
vreo pali de vint care fremita bolta inalti a frunzi?ului des.
Odata ajun$i sus, pelerinii s-au slrins in cere, in jurul rugurilor, unde dupi
tradi^ie trebuiau sa vegheze pinil la risiritul soarelui, mincind, glumind,
cintind si jucind hore. Kliciii ?i fetele se retrigeau in jnepi i se liirjoneau.
Cum rasarea soarelc, to\i se ridicau in pieioare, cu fata spre risirifc, ridieau
miinile spre soare, apoi ingenuncheau si multumeau cerului ci li s-a dat
prilejul sa mai urce un au pe munie $i sa triiasci aceste clipe ferieite de
iniltare sufleteasci. Dupa un ristimp de contemplare se a$ezau la masi,
chefuind si liorind de se cutremura muntele. Petrocerea pe munte tine toata
dimineata de sinta Maria. Dupa ce luau masa de prinz pe culme. trebuiau si
coboare indata ca si nu-i prindi asfintitul pe culme. Coboritul era liber, fiecare
cum dorea, singur sau in grup. Tineretul cobora hirjo- nindu-se, Sn fugi. Dupa
datini, muntele trebuia si rimini gol la asfin- titul soarelui. Se credea ci apusul
soarelui trebuia si-i prindi pe oameni in sat sau la casele lor, ca si le ineargi
bine tot annl.
Aceasti urcare colectivi pe munte a fost asimilati de biserici in sirbatorirea
sintei Marii. In convoiul de pelerini urcau i preoti cu dascili, purtind prapuri i
cidelnite. Pe culme ficeau o slujbi dimineata la i&si- ritul soarelui, la locul
numit Altarul. Astfel ritualul urcirii pe munte i al inebinirii la soare a fost
inclus in sirbitoarea unei zile de praznic cre^tin.
Printre alte urciri pe munte trebuie amintite i a^a-zisele tirguri dr fete din
Muntii Apuseni. Mai cunoscut $i mai studiat dintre aceste tirguri de fete cste
cel de pe Muntele GainaAZ. Cu dotti secole inaintea secolului nostril,
ceremonialul urcirii pe Muntele Giina era aseminitor celui desoris de noi pe
Muntele Ceahliu. Ceea ce II deosebea insi era numai aspectul exotic al urcirii
pe munte pentru participarea la un tirg in care, pe lingi marfurile care se
desficeau i tocmelile de vinziri, se obiijnuia si se logo- deasci si cbiar
cisitoreasci fetele frumoase firi zest re i cele urite cu zest re: pe cit erau mai
urite, pe atit mai mare trebuia si le fie zeetrea . Ceea ce trebuie ret-inufc este
aspectul magico-mitic al logodnei sau nuntii, oficiati laic pe o culme de
munte, acolo unde pimintul asalti cerul, unde prin peisajul montan
autobtonul simtea ca face parte din cosmos $i ci dcci nunta e un rit
antropocosmic.
Neddie, la rindul lor, care erau urciri duminicale pe munte, si-au pierdut in
ultimcle 45 secole semnificatia magico-mitici de ascensiuni spre cer,
pentru faptul ci Muntii Carpati, coloana vertebrala a Daciei anticc, au dovedit
in perioada feudali hotare nefire^ti in corpul biospiritual al poporului roman.
Asa se face ca, din urc&ri pe munte pentru contact direct cu cerul $i
rugaciuni lipsite de intermediari investiti cu asemenea ocupatii, nedeile au
devenit im fel de intruniri cu scopuri practice, de schimburi de bunuri

economice, de legdturi profedonale, de obicci pastorale i de incus- criri.


Mitul Me?terului Manole, cu balada cu acela^i nume, semnifici, printre
altele, $i efortul sustinut de fndlfare a unei mdndstiri cit mai falnice spre cer,
in care rugile credincio^ilor i mirosul tamiiei si incinte urechile ini nirile
diviuititii. Cum pe misuri ce ministirea se zidea se iji pribuijea
361
noaptea, Megterul Manole a trebuit 8& se autodepilseasc3, cu fiece efort, de
a reface ceea ce se darimase cu o noapte inainte. Pentru a dura m&nfis- tirea
i-a araintit de datina str&veche a sacrific&rii unui om, prin zidire in pcrete. i
cum legenda se cunoa$tc, destinul face sa zideasc& pe propria lui so$ie iu
peretele de nord-est al altarului. Cu fiece cirAmida !i ingropa in zid sojia, ca
si dureze constructia, care urea astfel, pas cu pas, spre cer. Para- frazind
zicala populara : citi pai faci intr-o ministire, blserici sau scliit, atitea picate
ifi iart& Dumnezeu, putem spune cu cite cirimizi a ingro- pat Manole, cu
propria-i mini, pc so$ia lui, in zidul railn&stirii, cu atiti pa$i s-a infd(at ca
muritor in nemurirc. Imanentul biospiritual care urci spre cer se transcende
pe sine insu$i prin ceea ce implied sacrificiul suprem al ascensiunii.
13. Transcendentul care coboara. In via^a spirituals a rom&nului,
transcendentul este de fapt o concept ie cultural^ relativ recenti, proprie
evului mediu; antecedentcle ei descind din Bizantul cre^tin i din conceptia
$i viziunea neobizantinil despre viat& $i lume. Interpretarea deci a provenit
din teologia ortodoxi bizantina i s-a extins in iutregul sud-est al Europei tot
prin teologie (in considerable despre arhitectura religioasil, pictura religioasil
si artele ceremoniale). De aici a p&truns, partial, in rnediul clerical s&tesc i
a const it uit cu timpul o determinants care actiona in sens contrar
imanentului biospiritual care urc& spre cer.
Lucian Blaga consacri dou& capitole teineiu, unul transcendentu- lui care
coboara 4' $i altul perspective! sofianice48. El considera transcendentul
care coboara o ^determinants (...) metafizica latenta a spiri- tualitiitii
creatine in culture popular^ rom&Q&. Pentru a demonstra in ce Co ns ti
transcendentul care coboaril, analizeaz& trei stiluri arhitectonice creatine: cel
al bazdicii romane, al catedralelor gotice ?i cel bizantin al Sfintei Sofia din
Constantinopole. Interpretarea acestor trei stiluri releva trei aspccte ale
transcendentului care coboara (sau al mctafizicii latente): primul aspect
releva rolul altarului si al prcotului in margined transcendent ei ; al doilea
relevil participarea la transcendentii de jos in sus [dcci transcendentul nu mai
coboaril, ci tinestc ciltre cer, avind frenezia verticalei pierdute in infinit];
al treilea iispect relevil cum Agia Sofia atim& in spatiu, de sus iu jos, legate
de un fir invizibil de cer47; zidurile bazilicii incbid i conserve iutre ele un
cer relecat. Deci, din trei forme de transcendent care coboaril nici una nu
reprezintA o coboriro propriu-zisil: bazilica roinani e in margined
transcendentului, catedrala gotici urea spre transcendent, iar bazilica
bizantina atirnft in cer suspendatd intre transcendent imanent. in esentil,
ceea ce dominii. dup& noi, in spiritualitatea romiinil este imanentul
bio^piritual care urcil dincolo de jumdtatea drumului dintre transcendent 1
imanent, care urcil dincolo de margined transceu- dentului chiar in

transcendent.
in interpretarea lui Lucian Blaga, ceea ce curacterizeazit transcen- dcntul
care coboaril este perspcctiva sofianica $i oriontarea ei in ortodoxie.
Sofianicul, in csen^a lui, se refers la un sentiment difuz, dar fundamental al
omului ortodox, ca transcendentul coboard relevindu-se din proprie initiative
jji ca omul i spa^iul acestei lumi vremelnice pot deveni vas al acelci
transcendente. Pornind do aici vom numi sofianied orice create spirituals, fie
artistic^, fie din natura filozoficA, ce d& expresie unui asemenea sentiment,
sau orice preocupare eticil ce e condusil de un asemenea sentiment.
Sofianicul transfiguremd totul : figurile terestre, cadrul natural, problemele
salv&rii, ale extazului, corurile antifonice, moartea ciob5naului din balada
Miorifa etc.
362
$i incheie cu citcva considerate a supra mitologiei populare : ,,mito- logia
noastrd populara, fragmentar risipitd in imaginafia satelor, enumerd unelc
viziuni susceptibile do a fi intorpretatc fai-a uici o groutate in sens sofianic
2}i exemplified prin pdmintul transparent, griul cristoforic, cerul megieg,
slujba vintului etc. Conclude: citate concludente din mitologia populara pot
continuu dupd plae **.
Excmplul ..oerului megietf convine mai ales imanentului biospiritual care
ured spre cerul care $-a inalfat in mai multe rinduri, pentru ca fiecare specie
uniana (vezi cap. Aniropogonia) 1-a ptng&rit de tot atitea ori. In concept ia
mitologiea populat'd, cerul se ridica tot mai sus, iar in elanul mi tic. romdnul
in ascensiunea lui uxmSregte cerul la care mereu rivne^te. E vorba deci de
un cer care se inalfd spre transcendent, nu coboard spre imanent, de
nostalgia cosmoticd a romunului.
$i, pentru a indicia aceste considerate asupra imanentului biospiritual
care ured constant in cerprin fereastra cosmosului, renraiutim de cosmismul sau cosmicismul arhaic de provenientd dacd si de cosmosul cre^tinizat primitiv, dupd care omul tinde sd se integreze in lume prin tot ccea co
face in via$a lui terestrd tot ce intrevede in viziunea lui mitologicd.
\\. ltaiul, legende. In mitologia romand, ca i in mitologia aute- cesorilor,
in special a dacilor, existd o notiuue similard. celei de Rai, de Paradis ceresc,
de grddinile albastre ale cerului in care sdld?luiau adept-ii lui Zalmoxis intr-o
post-existent a fericitd ?i etemd. Cu toate aces tea. despre imaginea Raiului
la daci nu avern decit vagi consemnari in opera unor scrii- tori antici. Herodot
sustine ca ge^ii se cred nemuritori, cd nu mor i cd aceia care dispar din
lumea noastrd se due la zeul Zalmoxis49: in cazul disparitiei lor, inainte de
disparfyie ne spun rdmas bun i devin nemu- ritori, adaugd Lucian din
Samosata60. Asupra felului cum aratd Baiul lui Zalmoxis nu ne rdmine decit
s& enunt-dm ipoteze explicative. S-ar putea ca Baiul dac sd fie sobru i
modest ca i viata pc care o reclnma invd- tatura lui Zalmoxis, dar s-ar putea
sd fie i o recompensd pe mdsura ima- gin&tiei unui popor auster, crcdincios
i rdzboinic.
In Dacia in perioada daco-romand Baiul ar fi putut fi imaginea unui
eompromis intre empireu ji Cimpiile Elizee, adied un fel de gr&dini cereti.

Data fiind aeeastd situate, presupunem cd Baiul, in conceptia sfcrd- veebe


a protoromanilor, prezintd alt aspect decit aceia transfigurat de viziunea
biblicd, redat mai apoi de Sim. FL Marian conform folclorului mitic ortodox
M
.,,Imaginea romdneased a Baiului, dupd Ovidiu Papadima, corespunde
spiritului lini$tit, echilibrat i realist al concept iei romdnului despre viatd i
lume. Rai ins earn nd rdsplatd, ,,dar inseam nd i Lumea cea- laltd, care e pe
alt tdrim (...), un tdrim apropiat pdmintului5*.
In conceptia mitologicd a romdnului, conceptul de Rai e ceva mai
complicat decit pare la prima intuitie, fdrd un suport spiritual arhaic.
RaiuJ este primul loo de popas al Fdrtatilor cind au inceput creatia lumii. E
primul centru vital in cosmos al celor doi demiurgi, bucata do pa mint inclusd
intre rdddeinile arborelui cosmic care s-a ridicatdin Apele primordiale $i care
a fost indatd prelucrat de Fdrtat ca loc de odihnd. Cu eresterea pdmintului $i
incretirea lui cu munti i dealuri, Baiul s-a men^inut izolat sub bradul ca
arbore cosmic, pe o mind de pdmint ridicat. in virf de raunte, din Carpati.
Intr-un colind de Anul Nou se lasd sd se fnfeleagft cd Baiul e aezat in munti;
Desin Vasile-am vcnit,/am venit sd colinddm/ din Raiu nost'i din cer/ cocotat
in vir* de munte/ intre nori,/ in vir1 de munte,/ $i-am trecut pe dalbd punte,/
prin prejur cu stinci coltatc,/ripi adinci
363
intunecntc83. Cum Raiul era a$ozat pe o culme de munte, in cerul care
cAptufiea po dinafar# munt-ii ?i (lealurile, oamenilor le venea u$or sit urce
pe munte la Filrtafi $i sd le ceard sfaturi.
Legendele urc&rii pc munte a oamenilor ca sit ajung# laFilrtat-i in Rai spre
a le cere sfaturi rcediteazS, pc planul mitologiei rom&ne, urcarca pe munte la
(lad pentru a trimite un mesager lui Zalmoxis ca sit transmits zeului
doleantele dreptcrcdincioilor si totodat# s#~i cearil ajutor. E intr-o noua
versiune aceea$i crcdinta ancestrald. In sit in era noastra urcdrile pe munte
dupil solstitial de varit transfigureaza, aeeea$i credint# ancestralit in
ve$mint cre$tin. (Vezi in aceasta privinfA urcdrile pe Geahldu din capitolul
Cerul.)
De SUB, din Raiul a^ezat in virful muntelui se vedea roatil pamintul.
Intrarea in Kai presupunea numai sit cunofjti drumurile de acces mai mici jji
t#inuite sau mai mari: cardruidle Raiului si carle Raiului care duceau la
por^ile numite si Gurile Raiului. Gurile Raiului se aflau in platan, de unde
vine i metafora de cintec biltrinese, pe-un picior de plai,./pe-o gur# de rai.
Un eseu raitologic despre gura de rai a scris Paul Tutungiu.
Legenda ridicitrii cerul ui de pe pit mint, in mai multe etape, i alcit- tuirea
mai multor ccruri mprapuse, d atari tit neatenfiei, greselilor si dispre- f.ului
oamenilor, explicit si ridicarea Raiului de pepdmint in penullimul cery in cerul
din culmea arborelui cosmic. AceasUt ridicare a Raiului in penult i- mul cer sa filcut pe linia ascendentit a trunchiului arborelui cosmic, adicit al bradului.
Asa se face c& din accesibil oamenilor Raiul a devenit tot mai inaccesibil.
Firta^ii s-au izolat de crea^iunea lor dup# ce i-au fixat legile mitice de
existent#, dupit ce au creat urscle care s# le stabileasc# destinul uman,
sfintii ca s# supravegheze viaf.a pe p&mfnt, plantele i animalele ca Ba-l

ajule pc om, a$trii ca s# lmnineze zilele tji noptile, intern peri ilc ca sit
fertilizeze p&mintul.
Cu urcarca Raiului in cerul cel mai indepiirtat de la p&mtnt, i drumurile la
cer s-au ingreunat.
red us. In Rai puteau urea numai oamenii buni,
cinstit-i si drepti, si de ast# data pe trei edi, una mai grea decit cealalta. Pe
calea ourcubeului, care c cea mai fragil# si mai dificila, pentru c:\ se aratit
numai dupil ploaie si nu tine mult, c# si dispare. Or, prea put ini sint aceia
care cunosc ritul ascensiunii pe curcubeu, ca s#-l poat# folosi cu sort-i de
izbindfi. Cutez&tarii rise# s#^i piardil viat-a. Oamenii se mai puteau urea in
Rai i pe Calea laptelui, un drum in spirals, larg, pe Apa Durainicii, cu multe
piedici neb&noite: hirtaape, prilp&stii, pustietate, dar i cu multi monjjtri care
(ineau calea cuteziltarilor pentru a-i dcscuraja sau goni inapoi pe pimint. Am
raentionat in capitolul despre cer legenda omului nec&jit care a pornit la
drum ca sa se urce la cer cu tot calabalicul lui pe Calea laptelui fji s-a luptat
cu Necuratul, pe care 1-ainvins. $i se mai putea urea la Rai c&t&rtndu-se pe
trunchiul arborelui cosmic. Ascensiune de tip ?amanic, grea, epuizantit $i de
cele mai multe ori ratata. Tot in capitolul despre cer am mentionat ait#
legend# despre ascensiunea la cer pe arborele cosmic.
Atita tirap cit intre F&rta$f a existat o colaborare, oricit de precar#, cu
roade mai mult sau mai putin bune, Raiul a fost accesibil pentru toate
f&pturilo create 91 s-a raentinut ca model de viafd cosmicd. Iar Filriatii i-au
primit pc toti cei cc veneau cu ginduri bune, chiar dac# nu-i spuneau toate
pAsurile sji nu-iji rezolvau toate doleantele.
tn aceastA ipostaz# Raiul se infAtiga ca o mare grAdinA, in mijlocul c&reia
domina :irborcle cosmic plin de pometuri bogate gi gustoase, cAci, cum am
spun, arborele cosmir. in spet# bradul, fdcea fructe in Rai. tn Rai
364
mi*unau animalcle fantastice ce pAaeau pe pajigti smAlt-uite cu flori, in
susurul izvoarelor limpezi i ciripitul sau cintatul pAsArelelor mAiestre ale
ultimului cer. FArtatii se plimbau mcditind la ce mai au dc fAcut in Cosmos, ca
sa fie toate bune, iar cind le era foame se ospAtau la mesc modes te, care se
intindeau i se stringeau singure, i cind oboseau se odihneau pe jos la
umbra arborelui cosmic.
Vifcfca aceasta idilicA in Rai nu a durat mult, pentru cA intre FArtafi au
inceput sA SnCotyeascA temerilc de dominarc reciprocA, anlagonismul conciliant a devenit opozifie ireconoiliantd. NefArtatul a pus la cale rAstumarea
FArtatului, cu ajutorul fApturilor mitice imperfecte create de el din spirit de
imitate i concurent-a a crea^iei FArtatului. Intcnfiile NefArtatului au fost
bAnuite ?i impiedicate de FArtat de-a se realiza. tn clipa declan.aArii revoltei
din Rai, cu urmAri in toate celelalte cazuri, impotriva NefArtatului i
ncoU^ilor lui, FArtatul a ridicat miinile blestemind : Nelegiuitule, sA te
iugliitA negrul pAmint. SA zaci in strAfundurile lui intemntyat, pinA la eapAtul
lumii. $i atunci din miinile deschise ale FArtatului au inceput sA ^.aneaseA
fulgere, care izbindu-i pe rAscula^i i-a prAvAlit din cele nouA ceruri, pinA in
inima fierbinte a pAraintului. CAderea din Rai i ceruri a NefArtatului i
acoltyilor lui a fost intcrpretatA de mitologia popularA creg- tinizatA ca

rAzvrAtirea arhanghelului Lucifer cu oastea lui strAlucitoare de ingeri


impotriva lui Dumnezeu. Cit a t-inut blestemul $i fulgcrarea ingerilor, citeva
clipite, au cAzut tofci ingerii rAzvrAttyi o datA cu Lucifer, unii peste altii. Iar
cind a incetat blestemul, ingerii rAzvrAttyi au rAmas suspendatii Sn vAzduh,
care pinA unde a ajuns in cAdere: au rAmas pe painint sau sub- pamint, unde
i-a giisit sfiritul blestemului. Cei pe care i-a prins blestemul atunci in cerurile
de sub Rai s-au mistuit ca umbrele nopfii in lumina orbitoare a soarelui.
Ingerii suspenda^i in vAzduh sau o&zufi pe pAmint sau sub pAmint s-au
innegrit de inciudare, devenind fn^ert negri. Din fundul pAraintului, unde a
cAzut, NefArtatul a inceput sA-?i organizeze oastea pe ierarhii opuse celor
ingerc^ti : demoni numtyi vamcfii vAzduhului, iesmele pAmintului i diavolii
subpAmintului.
Raiul a fost inchis, por^ile lui ferecate si strAjuite de fApturi mitice iidele
FArtatului, iar accesul oamenilor interzis.
In Rai nu mai puteau pAtrunde decit, prin moarte, sufletele fapturi- lor
bune, cinstite gi drepte, care nu au cirtit impotriva FArtatului. PAtrun- derea
dificilA, dupA interpretarca miticA crestinizatA, nu se putea implini decit prin
Marea Trecere a sufletului prin VAmile vAzduhului, in prezcnfca ingerului
pAzitor al fiecArui suflet. FArtatul a lAsat libertate NefArtatului ^3tl-i
continue opera rAzvrAtirii pinA la eapAtul luinii.
15. Iconocjrafie. Imaginea Raiului primordial era, inai naivA i totodutA mai sobrA decit imaginea Raiului mitologiei cresjtinizate. tn interprctarea sofisticaUl a Raiului mi tie creftinizat, por(ile lui sint strAjuite de sin
Petru (care poartA la briu atimate cheile Raiului) ; el le deschide pentru
sufletele drepte ale celor mor^i, atunci cind e nevoie; iar pentru ceUatyi
oameni le lasA sa se deschidA numai o datA sau de trei ori pe an, ca i por(ile
Iadului.
Atimci norii de aramii care acoperA cerurile se dau in lAturi, zicin- du-se
cA se sparg cerurile ft se intrevede in uliimul cer deschis, sc&ldat intr-o baie
de luminA, stind la masA, Dumnezeu, cu sfin^ii ^i ingerii lui, to$i jjrivind
aten^i serioi spre pAmint.
Aa cum e infA^at in ipostaza transsimbolizatA mitic de cre^tini, Haiul
este casa lui Dumnezeu. tn mijlocul casei e je^ul de aur scris pe
365
care sta Domnul, jet care la sfir$itul lumii va fi sc&und de judef. Jetul de aur
scris face parte din podoabde Raiului, dup& care Lucifer sau Scaraoschi
(travestiurile Neffirtatului) rivnesc atit de mult. Dintre celelalte podoabe ale
Raiului fac parte c&ld3ru$a de botez $i toiagul de argint.
Toate aceste podoabe se afl& sub arborele cosmic, devenit arborele vietii
i al mor{ii, mdrul cu mere de aur. Intr-un colind cules de Sabin Drigoi se
spune referitor la marul din Rai: un boier b&trin (...)/ co-mi are locut bun in
Rai,/ unde-s mese-ntinse/ isi f&clii aprinse./ Jur-prejur de mese,/ scaime
girese;/ din mijlocde raese,/ mfiru-i m&rg&rit,,/ m&ru-i inflorit,/ florile-s deargint,/ mcrele-s de aur54. Ceicare n-au fost buni pe p&mint nu au locuri
asigurate dupfi moarte in Rai. In alt colind, opus primului, se precizeazi :
Loc in Rai, tfticu(, nu ai/ c& pin-ai fost- pe piimint/ nici un bine n-ai facut./

Birau mare fostu-ti-ai,/ legile strimbatu-le-ai/. Hille drepte le-ai strimbat./ hfile
strimbe le-ai dreptat
Nccurat-ii nu pot piltrunde in Rai. Singur Scaraoschi a intrat in Rai
preschimbat intr-o Hndunica neagra, pentru a fura soarele si luna; iar in alt&
variants a acduiad colind, pentru a fura podoabele raiului, date In paza lui sin
Petru. Sintilie aleargS dupft Scaraoschi i-l prinde in munfci, unde il imputed
cu fulgerele ?i-i ia podoabde Raiului.
Din iconografia folcloric& a Raiului descris in legende, colinde s>i basme
s-au inspirat zugravix de sublire in pictura?i fresca murals a manas- tirilor si
bisericilor din Bucovina, Maramure? .si Oltenia, cit i iconarii in pictura pe
lemn ?i sticli din Transilvania i Oltenia56. Unde din aceste reprezentari
iconografice ale Raiului sint adev&rate capodoperedecrease popularil, care,
pistrind propor^iile dintre artizanal jji profesional, rivali- zeaz& prin tabulate
i anecdotic^. imagologic& cu multecreatii profesionale pe aceea$i tema.

Stclfi~funcrar8 cu^soarcle, luna fi coloana cerulul (Mehcdlntl).


366
SOARELE SFlXT
I. Hcperc in mitologia solara. Din comuna primitive oamenii au ncordat
soarelui o atenfcie deosebita. Cel raai mare astru ceresc le d&dea lumina,
(aiduni i fertiliza pamintul. Din aceast& lung& epoca istoricd. ineep Base
dezvolte superstitii, credinte, datini i traded la toate popoarele luinii despre
soare. Dependent de cutuiniarul consacrat soarelui se dez- voltft o mitologie
solara, tot mai complex^ $i din ce in ce mai sofisticata.
Din relat&rile mitografilor antici, greci i latini, despre daci i dacoromani, ca i din descoperirile arheologilor romani reiese c& acest cult al
soarelui s-a format pe teritoriul Daciei prcistorice, Inainte de etnogeneza
daci, s-a dezvoltat dupit aceastA etnogeneza, la daci i mai apoi la dacoromani, pentru a se mentine la protoromanil.
Unii oamcni de tiinii au susfcinut ci la autohtoni s-a amplificat cult ul
soarelui sub impuisul migratiei indo-europene, indeosebi prin celfi (druizii lui
Dagda) i in cele din urma prin infiltra^ii de cult iranian (sacer- <lotii lui
Mithra). Nu putem accepta aceste ipoteze, care fac ca un popor stabil cum
era cel protodac i dac, care i$i construia a$ez&ri ?i trdia din agro- pdstorit,
sa fi inv&tat dela popoare migratoare cum sa pretuiasci soarele si sa-i

cousacre un cult agro-pastoral strain de al lui. Acceptsm cii, la cultul


autohton, arhaic, al soarelui, elaborat din necesit&ti economico-culturale
locale, sil se adauge unele clemente de cult solar aduse i.e.n. de migratori,
clemente care Snsa nu au alterat fondul arhaic preindo-european, unitar in
structura lui, contravenind astfel concept ici sacralc $i viziunii mitice despre
soare la autohtoni.
In doiiA studii referitoare la mitologia solara - am trecut in revistil
contribut-ia cercet&rilor arheologice, mitografice si de istorie a artei populare despre Soarelc sfint i cultul solar, in care am pus aceentul pe
r&dacinile ancestrale ale cultului solar la autohtoni, pe riturile $i formele
locale de manifestare preartisticS. Cultul soarelui continua intr-un fel cultul
mortdor, al strilmo.<*ilor $i moilor, ca $i pe cel al fratrocrat-iei cosmocratice. Popoarele care au migrat pe teritoriul Daciei prcistorice i-au insult
mai multe clemente de cult solar de la autohtoni, decit autohtonii de laei.
Aceasta pentru c& autohtonii, popor sedentary se aflau pc o treaptasuperioaril do elaborare a cultului solar, fat it de popoarele migratoare. Autohtonii
au ajuns la forme evoluate i sofisticate de cult solar, care in unele aspecte
ale lui s-a ridicat pinft la interpretarea metafizicA a soarelui. Acest fapt a dus
la inccputul erei noastre laun proces de solarizare a cre^tinis- mului primitiv,
local, in care Dumnezeu Fiul a trebuit sa fie asimiiat cu Soarele sfint 3.
In priraa parte a lucr&rii noa*stre, dintre caracterele esentiale ale niitologiei
rom&ne am sustinut c& solarismul este o dominantd miticdy pro367
prie spiritualityii pre-, proto- $i romane. Poporul roman interpreteJiza. soarele
$i rosturile lui cosinice, terestre iji luniegti, ea fiind esenfiale pentru concept
a si viziunea lui terestii despre via^i si lume.
2. Povestiri etiolofjice. In legituri cu geneza soarelui, poporul roman a
iscodit multe povestiri etiolo- gice: mitnri. legende. Unlade si basme miiice.
Din aceste patru categorii dc povestiri etiologice noi neoprim la cele niai
explicite : la legendeile mitice. tncercindo sistematizarc a geuului, reducem
legendele mitice dcspre ereatia soare- lui la trei arhetipuri: 1) un arliet ip
dupi care soarele a fost creat din capul locului ca astru, apoi personificat ca
divinitate cereasei; 2) alt arhetip dupi care soarele a fost creat dintr-un ou
(firi a preciza din ce soi de pa- sire mitici) ?i zvirlit in cer, unde gilbenu^ul lui
s-a me- tamorfozat in astru. si 3) alt arhetip dupi care soarele a fost creat din
cremene i aur in chip de om, pe care 1-a fi- cut luminitor al cerului.
Conform primei legende mitice arhetipale, soarele a fost creat o da til cu
luna, luceferii, stelele si come- tele ca pdr\i concrete intrinseci$i integrate in
arborele cosmic i totodati ca podoabe divine alearborelui cosmic. Din apcle
primordiale s-au ridicat arborele cosmic, bradul, iu- circat de strilucire,
stiiluminind adineurile din juru-i cu lumina lui orbitoare, care s-a concentrat
in soarc, luni, luceferi si stele.
Dupa a doua legendi mitici, consemnatil numai partial de Elena NiculifiYoronca, soarele s-a ficut dintr-un ou : A fost un om i avea un ou. El a fost
incu- iat oul intr-o ladii i altul ce tia, cind s-a dus omul de coioanfi discofoacasi, i-a dat drumul ?i din acela s-a f&cut mai apoi soa- rele pe cer4. Din

relatirilc de teren intreprin.se de noi Ffigara*. in Bucovina intre 19371939,


referitoare la acest ou din care s-a filcut soarele, a reiesjit ci oul s-a spart de
bolta de clctar a cerului; din galbenusul lui s-a ficut soarele $i, din albus,
nourii care aluneci sub cer.
Noi inclinim si crcdem cil legeuda miticil despre soarele creat din oul
zvirlit. in cer este mai degraba o reeditare a oului cosmic pe care 1-a sculptat
in diferite ipostaze C. Brancusi i despre care istoricii artei au facut atltea
speculat'd. Tin si precizez ci i cel care scrie aceasti lucrare a fost antrenat.
de aceasti temi a oului cosmic, la care am ficut referinte mitologice (cum se
va putca constata in capitolul final Mitologia romdnd pi artelc).
Dupi a treia legendi mitici arhetipali, soarele a fost conceput infcii ca o
fipturi divini creati de Fiirtat pentru a lumina lumen care orbeciia in intuneric,
incit trupurile erau pline de rini i murdare. i Firtatul s-a apucat si faci
soarele. A scipirat o dat& cu cremenea in piatra cea scumpi* dar n-a putut
face; a ieit o sabie. A scipirat a doua oari i-a ieit o grimijoari ca o jemni
mici, rotundi (...) a suflat duh sfint i s-a ficut soarele, mare i luminos, mai
mare decit pimintul nostru, i 1-a dat degrabi sub pirnint. Cind (...) s-au
sculat oamenii; acmn era mai multi lurnini. Se uitau toft cu mirare in toate
pir(Ue; zorile roseau cerul, intunericul

368
din ce in ce mai tare sc fitergen i zina oto&acoperea pilmintul intreg.
Oamonii se uitau plini de bucurie unii la atyii, dar erau a$a de zgiriatl si lovi\i.
Iatil ca Sntr-un loc pe ceriu, o strilucire mai mare se arilta, iar de sub pindnt
se ridica pe-ncetul ceva rotund str&lucitor din cale afar&, incit le lua vederile privindu-1; era sfintul soarc; risirea ! De spaim& ?i de bucurie mare,, au
c&zuf.i to$i cu fata la pirnint6.
Set XU
o *$ +
SH a-uv

lnscnme solarc pc funduri dc vase de Iult Protectln soarelui invncatfi pe o


grind*
secolul XI1-XIV c.n., din Muzeul de Istorlc, Interioarfl de casfi, dupft I.
Volncscu.
Bra$ov.

A treia legendi mitici arhetipalS prolifereaza citeva tipuri, rariante i


invarianie mitice referitoare la origin ea antropomorf& a soarelui.
Sub raport tipologic soarele prezint&: 1) o struct urd antropomorjd
androgind : e totodatS, bilrbat si femeie, iania infati$at ca b&rbat ?i vara ca
femeie 0; si 2) o structurd antropomorjd sexuald, sau bilrbat, sau femeie7.
Poartu de curte cu Insemne solare, din
din Muzeul sat ului si dc art*
369
Soarele conceput de sex ferainin prezint* o variant;! androgin*, o variants
bisexuat* cind feraeie, cind b&rbat (vara femeio. iarna bSrbat) si o variants
feminin* (ca fat* a Fjlrtatului, 1n ipostaz* mi tologic* popular* cre$tin* ca fat*
a lui Dumnezeu).
Din legendele mitice reiese c* soarele a fost creat in parte de fiecaro
cosinocrat: de Fdriat, cosmocreatorul benign (creat din cremene Jji aur in
chip de om) si de Nefdrtat, cosmocmtul malign (din ocliiul sting al Dr&coaicei, inamaadoi demoni gemeni. zvirlit apoi in cer. Din acest ochi demonic li
vin soarelui uncle nebunii, rautato si inccsturi fat* de familia lui divin* $i fa^a

de oatneni).
Aceste dou* variante arhaice ale cre*rii soarelui de F*rta(ii cosmo- crati au
fost preluate sji transmise oral in dou* variante mitologice popu- lare
creatine: una in spiritul Vechiului Testament ?i alta a Noului Testament (in stU
neobizantin), fiecare sco\ind in evident* cite ceva din carac- teml uneori
malign al soarelui.
Inf*ti$area Soarelui este in general aceea a unui ttnftr frumos, voinic, cu
eapul de aur, care strSluce.ste a$a cum se vcde pe cer. O parte din inf*tisarea lui este alegorizat* si transsimbolizat* in mitul lui Fat-Frumos, a$a cum
vom constata indat*. Intr-un fragment de legend* mitic*, care pare aj)ocrif,
Soarele trece prin cele trei ipostaze ale viet-ii (copilarie, raaturitate i
b*trinete): cit umbl* toat* ziua .si vede r*ut*tile ce se fac pe lume, pin* sara
cap*t* o barb* alb* pin*-n briu. M*-sa il scald* in lapte dulce i iar se face
copil 8.
3. Yctivitatea Soarelui. Din legende reiese c* activitatea Soarelui s-a
desf*surat la inceput pe p*mint, apoi o dat* cu ridicarea ccrului in sl*vi a
inceput s* se desfcVsoare in cer, aa cum am mentionat ccva mai inainte. Pe
pamint a mers pe jos inso^it de Lun*, in cer merge singur de la r*s*rit spre
apus, intr-un fel de r*dvan tras de bouri (in unele versiuni de boi sau de
bivoli), de cai albi sau c*l*rind un leu, fiecare din aceste animate simbolizind
o etap* diurn* a mersului pe cer al Soarelui i un rost initic al Soarelui in
zodiac. Dup* relatarile lui I. Otescu, Soarele c*l*reste numai pe un leu, iar
inaintca lui alearg* oaii albi, care simbolizeaz* razele solare ce str*bat ca
gindul cerurilc. Dup* unele legende mitice, stintul Soarc are 12 cai albi, care
ii due r*dvanul pe traseul care poate luraina uniform pamintul.
Aventurilc Soarelui. De frumusetea str*lucitoare a Soarelui s-au
indr*gostit fiicele oamenilor, dup* ce acesta 6-a ridicat in ceruri. In leg*tur*
cu descrierea cerului, reamintim c* mama Soarelui era o baba rea, un fel de
vr&jitoare divin*, care a pedepsit pe fetclo oamenilor indr*gostite de Soare,
dup* ce unele din ele s-au urcat la cer, ca s* ajung* la casa Soa- relui si s*-i
ra*rturiseasc* fiecare dragostea ei. B vorba de legenda cio- cirliei i
legenda florii soarelui. Pedeaps* aprobat* f*ti? sau consim- titil tacit de
Soare, care era increz*tor in puterea lui fascinant* de seductic a fiicelor
oamenilor. Dar Soarelo pedepsete ?i pe oamenii de rind care nu-1 cinstesc
cum se cuvine: maneaz* ploile, incinge vinturile, sec*tuie?te pamintul, usue*
pe lujere bucatele.
Se indr*gostete de una din surorile lui divine, pe care vrea s-o ia de sotie.
E vorba de legenda incestului fratern al Soarelui gi Lunei, al Soarelui i
Ilenei Sinziene (sora Soarelui).
In fine, Soarele, dezn*d*jduit de refuzul surorii lui de a comite un incest,
se c*s*torete in cele din urm* cu o pamintean*. De$i aceasta initial 11
iubete, cu timpul ii d* seama c* nu se potrivete la fire cu Soarele $i
370
fuge in lume cu un pAmintean. Legenda eAsAtoriei Soarelui cu o paniinte&nA care il pArAseste iu cele din urmA anticipeazA tenia dragostei lui
Hyperion pcntru CAtAlina, care renuntA deasemeni la o iubire nefireascA*

intro o fftpturA astralA i o pAminteanA, inelinatA la tot ceea ce este


omeneso.
5. Eleniente de cult solar. Pentru a infelege cit de vecbi si de complicat.
a fost cultul soarelui la rom&ni, pinA chiar in pragul secolului al XX-lea al erei
noastre, trebuie sA excerptAm documentele oralc referi- toaie la superstitiile,
credintele, datinile .si traditiile populare, in raport cu cele scrise desprc
soare.
Soarele izvor al sAnAtA$fii era invocat de oameui dimineaVa si seara, ca
sA le dea sAnAtate si belsug. Imediat dupA nastore, ffltul era scos afara gol
sau in scutece (dupA timp) iji Inchinat la soare (ridicat in miini spre rfisArit) i
la pAmint (a$ezat citeva secunde pe pAmint).
Fetele i uneori fenieile tinere purtau mdrfifoare de 1 raartie pentru
sArbAtoarca venirii primAverii. Dar si pentru caracterul de talisman solar al
mfirt-i^oarelor. La sfirsjittil lunii martie, fetele care aveau pistrui pe fat A
indepliueau un rit arhaic : ietjeau in grAdini sau pe ogor i aruncau
mArfisoarele in sus, spre soare, spunind in .soaptA : Sfinte Soare, sfinte
Soare,/ dfiruiescu-Vi martisoare,/ n locu lor tu mA fere^te/ de pistrui ce mAnnegre$te./ Ia-mi, tc rog, negretele/ $i dA-mi albcfele,/ fA-mi fa$a ca o
floare,/ sfinte Soare, sfinte Soare10. TinAra fatA care se raArita trebuia sA
cearA iertAciune pArintilor ei i sA-$i ia ziua bunA/ de la soare, de la lunA,/
de la frati, de la surori,/ de la fete i feciori,/ de la jocuri, de la liori (..
In oratii, nuntasii spuneau cA impAratul lor. mirele, i-a ales drept colAcari
$i i-a trimis inainte/ sA cAlAtoreascA fierbinte/ pe numArul ste- lelor,/ pe
razele soarelui,/ pe aburul vintului,/ pe fa^ft pAmintului u, sA-i aducA ztna
care a lAsat urmele ei pe cimpul unde a vinat mirele.
Mosii satului, constituiti in ceata oamenilor buni, judecau pricinile mai
grave la hotarele satului, intr-un loc ferit la vedere. Judecata o incepeau la
rAsaritul soarelui invocind astrul sA le lumineze min tea .<i sA judece pe
dreptate. $i oricit de complicat A ar fi fost judecata, trebuia sA se t ermine la
asfint-it prin multumirea adusa soarelui pentru cA s-a fAcufc luminA in cazul
judecat. i au dat o j>edeapsA dreapta.
6. Hora si cultul solar. Cel A lalt aspect alcultului solar se ref erf* la
alegorii, metafore si simboluri solare. Din aceste trei categorii de insemne ale
soarelui, cele mai importante pentru mitologia romanA sint simbolurile
soarelui. Iar din multele simboluri ale soarelui. cele din care derivA o multitudine de insenme sint cercul, roata si spirala. Cercul simplu a fost i a rAmas
figurat plastic prin fiord, iar cercul complexat a fost i a rAmas figu- rat
plastic prin roatd i spirala (centrifugA sau centripetA).
Aceste douS figuri geometrice ale soarelui, cercul solar cu derivatele lui jji
roata solard cu derivatele ei, aleAtuiesc substratul generativ al tuturor
celorlalte simboluri s$i transsimboluri solare. In Coloana cerului am intocrait
uu tabel al motivelor solare folosite de VAranul roinAn in arta lui.
Figurarea soarelui prin cere am analizat-o Intr-o lucrare intitulatA
Fmomenul horal, din care red Am sintetic numai aspectele cultului solar
prornovate de horA.
Cel mai complex sji mai semnificativ rit ce Vine de cultul solar era hora.

Pentru noi hora reprezintA factorul permanenVA al culturii romane in


necontenit proces de evolutie, din preistorie pin A astAzi1*, deoarece
continutul horei se rAsfringe in toate planurile jji directiile de activitate
culturala, de la riturile magico-mitologice pina la filozofia popularA. Ori871
ginea horei a fost intuitft de Nicolae Iorga in dansul kolabrismos-ului, pe
scurt, al kolo-ului trac13, a cftrui arie de rftspindire se intinde jur-impre- jurul
Traciei antice. Kolabrismo8-u\ era un rit complex (ludie, muzical, magic), ce
fftcea parte din cultul soarelui la traci. Era manifestarea comuni- tar-etnicft
de adorare a soarelui la solsttyiuri si echinoxuri. Difuzarea ter- menului i a
semnificatiilor lui magico-miticc se intiinete in intregul sud-est al Europei.
avind centrul de gravitate in Tracia. Men^ionam citeva exem- ple : koro-u\
bulgar, kolesca sir bit, horovod-u\ rus, colomdca polonezft, chorda greacft, It
or a romftnft i valla albnnezft. Formele cele mai evoluate $i mai
reprezentative pentru sud-estul Europei sint chorda, hora si valla, pentru eft
m09tene.se direct substratul inagico-mitologic al kolo-ului trac. La unele
popoare din est 91 sud-estul Europei colo este un altoi medieval, un
neologism milic, care a pftstrat in denumirca lui rftdftcina traeft kolo. Pentru
romftni hora era un relict heleolatric, ce tinea de o veche ceremonie
periodieft adusft zeului soare. Dar hora mai era tfi un procedeu magico-mitic
de cunoatere a lumii i vietii in ceea ee acestea au mai reprezentativ. Dora
prezintft douft forme arhaice esentiale: o formft inchisft, numitft de altfel
hora inchisd de tipnl cercului, i o formft deschisft, cu mai multe variante,
dintre care cea mai importantft este hora deschisd de tipul spiralei. Prima e
tipieft la dacoromftni, a doua la macedoromani. Hora inchisft, cercuald, se
joaeft la toate ocaziile rituale, ceremoniale si festive; hora deschisft, spiralied
se joaeft numai ritual i ceremonial. C-eea ce este caracteristic in jocul horei
deschLse de tipul spiralei la macedoromftni este similitudinea cu
kolabrismos-xd: e pornitft in preajma unei in&ltimi, pentru a urea din vale
pinft pe culme, unde se inchidea intr-un cere mare, cit permitea locul, sau in
mai multe cercuri concentricc, care se Snvirteau in sensul rotafid soarelui pe
cer. De altfel rotatia aceasta era proprie si horei inchise de tipul cercului.
Dintre folcloritii romftni, Elena N. Sevastos lasft sft se inteleagft, mai mult
printre rinduri, eft hora este tin rit simbolic: Hora este un joc religios prin
care se cereau cele trebuitoare, i anume ea acompania la inceput
sacrificiile, ce pentru acest scop se fftceau. Ca simbol si joc religios hora se
dovedeste pentru Elena Niculi^ft-Voronca produsul unei experiente
mitologice de ordin teluric, deoarece in toate variantele ei domoale sau
vijelioase horitorii bat necontenit pftmintul cu piciorul (...). Baterca
pftmintului cu piciorul (...) nu e un procedeu euritmic de tehnieft coregrafieft, ci unul strict magic de contact chtonic cu divinitatea supremft a
pftmintului. Hora, ca joc inchinal und divinitafi chtonice nedefinite, in
limbajul perifrastic al Elenei Niculifft-Voronca, prin caracterele ei cind baliice,
cind apolinice, cind salice, pare totu<ji eft se referft la marea zeitft ehtonieft
Terra Mater i la toate avatanirile ei mitologice ulterioare14. In realitate, hora
actualft la romftni este un relict heliolatric, care fine de cultul Soarelui sfint

ca divinitate uranieft.
Intr-un capitol special din studiul despre horft ca relict heliolatric in
mitologia romftnft, am tratat despre substralul horal al magid romdne, in
care ne-am referit la func^iunea instrumentalft magico-mitologicft a horei13.
Am urmftrit cit de rftspinditft este hora pe teritoriul Romftniei in raport cu
variantele colo-ului la celelalte popoare din estul i sud-estul Europei. In
aceastft cercetare de aport etnomitologic am folosit statistica intreprinsft de
G. T. Niculescu-Varone16, care a scos in evident imensul fond horal al
coregrafid rom&nefti.
Am considerat eft acest fond horal ar putea sft aibft corespondent rituale
$i ceremoniale in imprejurftrile in care se joaeft hora. $i am descoperit
372
eubstratul si ritul ceremonial al horei. Am intreprins cercetftri in spirit ill
lucrftrii Rituri de trecere de Van Gennep si am reraarcat co importan(ft
prezintft hora pentru ritologia ?i ceremonialistica romftnft i cit do adinc
eoboarft in mental!tutea arhaicft iji in contiin{a etnicft ceea ce am numit
..fenomcnul horal. Nu mai era vorba, ca in Spafiul mioritic de Lucian Blagn,
numai de o malrice stilisticd, ci de ceva mai mult, ceea ce se ascunde sub
aceasta event ual;* mat rice, de o temalicd magico-mitologicd proprie
poporului romftn, de un mod de a concepe via^a $i lumea, de esenfca unei
spirituality! concretizate in toate planurile reale ale culturii romane. Am
trecut iu revistft aproximativ toate riturile de trecere : rilunlc liminare ale
na^terii, ini( ierii pubcrale, nuntale, fnnerare; de asemeni, riturile participant : rugftciunile, consacrftrile, Hacrificiile; si apni riturile de propdftre:
agrare, pastorale, lustrale, medicale, juridice etc.
Odatft relovat acest fond ritologic $i ceremonial al culturii populare
romane, am afirmat ca determinarca con(.inutului ideatoriu al fenomenului
horal nu inseamnft identificarea lui cu fenomenul cultural romftnesc17, ci
numai rela^ia stadialft cu anumite aspecte si forme istorice ale cultului solar
la romftni. Aceastft relate se intrevede nu numai in hora sacra, ci i in hora
prof and. Hora sacrft se desfft$iira in trecut in sensul mi^cftrii soarelui pe
cer, ridicarea miinilor in dans (initial desprinse $i apoi prinse din nou in joc)
semnifica pream&rirea soarelui, baterea pftmintului cu piciorul semnifica
invocarea fertilizftrii ogoarelor, a pometurilor i grftdinilor de cftldura, lumina
i energia solarft. De altfel unele strigftri la horft par a sugera rolul soarelui in
joc: Bate hora din picioare/ sft rftsarft iarftsi soare;/ bate hora tot pe loc/ sft
rftsarft busuioc;/ bate hora cu alean/ sft rftsarft leu$tean;/ batefi pe
nerftsuflate,/ pentru bel.sug in bucate. i alta: De n-ar fi horile-n lume/ ai
vedea fete nebune,/ i neveste tinerioare/fu- gind noaptea dupft soare etc.
Tematica horalft din cultura sftteascft a fost preluatft, in parte, de cultura
orfteneaseft .si transpusft in opere majore: in rauzici, dans, litera- tui*ft
(romanul Ciuleandra de Liviu Rebreanu), in arhitecturft (perspcctiva horalft a
casei in arhitectura Mincu) etc.
I)e cultul soarelui tin .si descintecele de soare sec, adicft do dureri do cap
provocate de obicei de insolatie : Boala se manifestft de la rftsftritul piuft la
apusul soarelui, incetind in timpul noptii. Descintecul se face oco- iindu-se

capul suferindului cu nouft pietricele de girlft, de la dreapta la st.inga, pe


cind el se uitft sft vadft soarele intr-o gftleatft scoasft din pu$. Descintecul cu
nouft pietricele se rostete i in mod invers1S. 7 * * * * * *
7. llontn si cultul solar. Ca simbol solar complexat, roata prezintft douft
aspecte: roata realizatft dintr-un cere cu o cruce inscrisd (crucea in fond este
tot un simbol solar) i roata realizatft dintr-un cere cu o cruce excrisd (care
depft$ete prin bra^elo ei perimetrul cercului).
Corcul cu o cruce inscrisft, denumitft roata solara la toate popoarclo
indo-europene (despre care indienii au serfs tratate de metafizied a rofii,
bineinfceles solare), este folosit in unele forme de.cult solar ce tin de solsttyii
jji echinoxuri. In noptile solsttyiale, roji de car imbrftcate in paie $i aprinse
s<* dau do-a dura de pe inftltimi la vale, inso$ite de tineret, care aleargft
chiuind, Jipind i bfttind tftlftngi. Roata impr&jtia scintei pe ogoare, in
credinfa fertilizdrii solului. La ceremonia solsttyialft participa intregul sat,
care comcnta mersul drept sau sinuos al rotii, interpretindu-1 ca o fertili- zare
constantft sau cu intermiten^e a puterii germinatoare a soarelui.
373
In Banat, la ecliinoxul do prim&vari se purla pe o roatd trasil dc mai multi
flacai unul din plugarii lene$i ai satului, in jurul caruia se f&ceau glume
referitoare la faptul ca nu a profitat de vremea bun 3, do eenil Snso- rit, ea
sL-si are pilmintul la limp.
Nu stim in ee m&suril roata solard a celtilor care au convietuit cu dacii, in
citeva zone pe teritoriul vechii Dacii, s-n transmis dacilor. care ea indoeuropeni ar fi putut s& aib& $i ei roata ca siiubol solar. Dar stim <&, in
mitologia lor, cel{ii aveau un anume zru al rofii, Tarams, eitruia druizii ii
consacraseri un cult complex, cu rituri de initiere apotropaice i tropaicc. Dar
si grecii acordau un cult rofii solare, reprezentind prin ea cind Olimpui, cind
Infernul.
In capitolul consacrat ,.mitologiei daco-romane am constatat pre- zen|a
rofii solare in numismat .. histrianft, ca un element de cult autohton imbiuat
cu unul eterobton.
Intr-un studiu recent, Adrian u$tea lasa s;l se inteleaga ca in cazul
solomonarului ciire este r&pit de pe roata pe care sta, in limp ce aceasta se
invirtete, rapirea ar putea fi considerate un sacrificiu adus zeului rofii sau
celui care in\irtete roata*, mai precis o reminiscent^. rituala de tip Celtic la
romdni. Ipoteza e veridica pentru c& pot fi gasite corcspondente mai adinci
in istoria dac3.
Pini nu de mult, cercul de Jier al unci rofi de car era folosit de Tract ca
instrument de lecuit anumite boli. Cel bolnav era trecut prin cere de nou&
ori, la o r&scruce de drumuri, in afara satului, la rSsaritul soarelui. Roala
solard era folosite ?i ca seinn apotropaic in vriji, i ca insemn funerar. Cel
care pe drumul de noapte credea e& era primejduit de duhuri necurate zgiria
pe pamint nu un cere simplu, cum se spunea adesea, ci o roatd cu, patru
spife i se aseza in mijlocul rotii, unde se intilneau spitele. Atit era suficient,
nu mai irebuiau inginatc rugSciuni.
Dar roata solari se grata ca insemn de apdrarepe porfile mari maramu-

re$ene i se aseza in virful sttlpilor monumentali. Cu timpul aceste roti solare


au fost interpretate drept cruci inscrise in cere. In Bucovina si Hateg se mai
intilnesc si astizi al&turi de stilpi Junerari cu sori in cirf .si stilpi Junerari cu rof
i solare in rirj
Cercul cu cruce excrise, figurat prin floarca soarelui. un cap de om
inconjurat cu raztlt soarelui sau palma deschisd cu degdele rdschirate (in
chip de raze), era un simbol solar folosit ca atare in unele rituri sau cereraonii solare. Rotile solare cu spitele excrise inarcheaz& functiunea active a
soarelui. Dupi inclinatia spitelor excrise spre dreapta sau stinga, se simboliza mersui soarelui pe cer; spre dreapta, de la r&sftrit la apus; spre stinga.
de laapus sprerfisSrit; adica mersul diui*n $i mersui nocturn al soarelui.
Din roata cu spitele inclinate a derivat o serie de Iranssimboluri solare,
prin inlocuirea spifelor cu picioare care simulau mersui sau mtini caro
simulau indinarea lor in unghi drept. Nunnirul picioareior si miinilor, mai apoi
al ciocurilor de pdsdri i capelelor dc cat, a rescmnificat pe unii acolit* ai
dinarnismului puterii solare (p&s&rile solare, caii solari). Iar din sell it area
geometric^ a transsimbolului de mlini i picioare, de ciocuri de pftsftri
capete de cai a ie$it tetraqUetum-ul sau ceea ce 8-a numit popular zvastica.
Dupa sensul inise&rii bratelor zvasticii, au apSrut zvastica ascenden(dt
pozitied iji zvastica descendenld, negalitd. A$a se face ci in arta geto-dacA
tetr'aqudum-ul de picioare umane sau de capete de cai solari a fost gravatpe pandantive, bucle, piese de harna^ament, vase de cult etc., ca insemn
solare de aprare.
374
Palma th'schisn ca sirabol al soarelui in plind act i vita te diurnu si palma
fnchi$& a soarelui in repaus nocturn am descris-o intr-un studiu consacrat
figurdrli iniinii in oruamentica populard roraand*. Afja cd asu- pra acestui
inotiv solar nu mai insistatn.
Sbnbolul soarelui il gftfiim apostat pe frontoanele caselor, pe acope- risuri;
cel al caUor solari pe grinzile de la in t rare in bordeiele oltcne.^ti, pe grinzile
dc la tint mile de mimte numite iu Oltenia terfeloage, pe stilpii j>ortilor de
casd la luunte, pe crucile de morminte maramurejjene, ha(egane ^i
olteuesti. In toate aceste cazuri atlt simbolul soarelui, cit i al ciiilor solari,
existent i pe multe obiecte de artd populard, indeplineau un rost <ipotropaicf
de apdrare a omului, casei i gospod&riei impotriva spiritelor rdufdcdtoare.
Ceea ce meritd o aten^ie deosebitd in leg&turd cu cultul soarelui, lunii $i
stclelor este emblematica i heraldica acestora la romani.
In studiile de heraldicd romaneased aeeti astri del in un loc predominant
in perioada feudala.
B. P. Hasdeu sus^ine cd soarcle luna fac parte din antica emblemd a
Transilvaniei, dovedind prin aceasta struvechea unitate a neamului
rora&nesc, imp&rtit vremelnic in trei tdri romdne21. Speciallytii in heraldicd
au trecut la investigatia emblemelor cu soarcle .si luna pentru toate cele trei
t&ri romdne$ti i au cercetat stemele atribuite de strdini sau consacrat de
state T&rU Romanesti, Moldovei i Transilvaniei in armorii, in peceti, medalii
i steme. Soarele .si luna apar in stemele farii Romaneti incadrind corbul

inca din secolul al XV-lea $i al XVI-lea, In Moldova apar incadrind capul de


hour cu stea intre coarne tot din secolul al XlV-lea i al XV-lea, iar in
Transilvania din secolul al XVI-lea i se men^ine pind In secolul al XJX-lea. De
altfel in imaginile ce Snsotesc textul nostru se pot urradri unele aspect ale
evolufiei figur&rii soarelui, lunii sji stelelor, ale edror semnificatic coboard
adinc in istoria cultului astrelor la daci, daco-rotuani, protorom&m si romani.
8. Cnlusarii si cultul solar. In cercefc&rilcromdne?ti ?i striine con- s
aerate cdlusarilor s-a ajuns la concluzia cu este vorba de un spectacol comvleXy de origine strdveche, probabil din comuna primitive, si ca abordarea lui
este controversata.
Pentru noi, cum se va constata Indata, nu este vorba numai de un
spectacol complex, ci de o datind mitologicd complexa, din care face parte
integrants, si spectaculosul. Ca datind mitologicd complexd cdluarii reflects
ceva mai mult decit ceea ce ne poate oferi un dans ritual cu implicate
multiple. Odluijarii, in tot ce s-a scris ?i se va mai scrie despre ei, oferd mitologiei romdne o problematic^ cu rezonan^e profunde in istoria culturii
populare a etnoiatriei, a filozofiei etnice, a etnomuzicologiei $i etnocoregrafiei de asemeni. In esen^a ei da tin a, fiind axatd pe o mitologie arhaied,
polarizeazd .si rezumd toate celelalte aspect enumerate, deschizlnd perspective inedite asupra conceptiei despre viatd in general ?i despre viziunea
mitologicd a lumii in special.
Ca sd intelegem in ce constd procesul de dezvoltare a datinii, datoritd
concept! mitologice care o ilustreazd, ad&ugdm citeva precizdri. Numelo
datinii de cdlu? (In Transilvania), de c&lugari (in Muntenia i Oltenia), de
caluceni (in Moldova) intereseazd in mod deosebit deoarece prin cl putem
ajunge la eaenfa datinii care std la baza spectacolului coregrafic actual al
cdlusarilor, care inainte de toate este mitologicd. Asja cum am susVinut in
lucrarea referitoare la md^tile populare, edluarii fac parte dintr-un ciclu
375
de datini consacrate sirbat-orilor solstit.ialc ?i echinoxiale, avind ca tem&
centrala caii solari, care se g&sesc in opoztyie cu caii infernal!.
In ce consul in cele din urmil relavia mitologicu dint re cuUul solar $i
culufari? Citeva preciz&ri. Daiina calufarilor desohide pi inchide silelc consacrate Rusaliilor (lat. Rosalia), una din cele mai vechi si mai respectate

s&rb&tori arhaice la romani, preluata de crestini si asimilata cu silrbatoarea>


fnulfarea. Romanii si prin ei daco-romanii considcrau sarbutoarea Rosalia
(sarbutoarea trandafirilor) ca o zi consacrata cultului mortilor, cind se faceau
praznice la morminte. La daco-romani i mai apoi la romani ziua de Rusalii sa transforraat Intr-un ciclu de nou& zile numite Rusalii, care au c&p&tat i
alte conota(ii in calendar id mi tic rom&nesc, pe llngft ziua festival,
consacratft cultului morfilor (prin Moyii de Rusalii, zi de praznic .si de
pomansi funerara) i cultului solstitial al soarclui, pentru roadc legate in
agricult ura, pentru protectia vegeta|iei, a apelor $i a medicinii magicoinitice, pentru tratarea unor boli psihosomatice. Zilele de Rusalii au fost
personifies te la rom&ni ca zine tin ere i frumoase, capricioase i vindicative
ale p&durilor si apelor.
Leg&tura dintre c&lu^ari .si cultul solar, independent sau dependent de
Rusalii, a fost enuntat;\ i studiatil de mai multi oarneni de stiint& romani i
strilini: Dimitrie Cantemir22, Franz Iosef Sulzer23, Tudor Pam- file2*, Th. T.
Burada25, Th. Sperantia2, Elena Niculitil-Voronea27, Romulus Vuia2*, Romulus
Vuleanescu2* jji recent Gail Kligman30.
376
In legit turn cu explicaroa originii c&lu sari lor s-au luat trei pozitii
teoretice : una latinft, alta greacA i alta tracA; fiecare pozifie cu ipotezcle de
lncru sau tooriile ei.
Pozijia teoretieft care se refers la originca latinil a cillu^arilor, expri- mata
prin patru teorii, e cea mai popular^. Dup& primele trei tcorii, c&lu- sarii sint
mosteniti de romani de la daco-romani, care la rindul lor i-au mostenit de la
colonijjtii romani, pe diferite cfli, in forme i stadii variate de c*xpresie drama
ticA. Prima teorie latina se refers la originca salica dupA care c&lu$arii sint
un relict etnografic si o reminiscent^ folcloricA a vechiu- lui spectacol de
coregrafie ritualft executat pe Quirinal de 12 sali, preoti ai zeului Mart i

eroului Hercule, in timpul idelor lui aprilie sau mai. Com- pozi^ia cetei de
c&lusari, ierarhia ei, structura $i dansul ritual, costu- mele .si instrumentarul
auxiliar reamintesc de dansul ritual al salilor, desf&gur&t sub supravegherea
capeteniei lor Votes (in rora&nft vdtaf). Preoti i salici exercitau salturi atletice
.si recitau versuri sacre. Unii lin- gvisti derivft termenul cdlusari din
suprannmele salilor collisali31.
A doua teorie latinA 8 ref era la origineo sabinica, dup& care ciUuarii
pint o imitate partial^ a jocului alegoric reprezentind r&pirea femeilor
sabinilor de efttre romani, in cap cu Romulus, fondatorul mitic al Romei. In
amintirea acestui important eveniment legat de vechea RomA, jocul ar
reflecta raptul, in care so Id at ii romani imbr&cati in ve$minte femeieti au
atacat pe sabini, ?i pe accost A calc le-au r&pit femeile32. Similitudinile
seoase in relief de sustin&torii acestei teorii inedite nu justified struc- t lira
complex^ a performantei datinii mostenitc de romani, in care tema raptului
este numai un episod insignifiant in unele variant ale jocului.
A treia teorie latinA stabilete originca Cillusarilor intr-o lcgAturA directs
cu s&rb&toarea Rosalie i (devenita la romani Rusaliile), considerind dansurile
cu arme ale cillusarilor ca f&cind parte din cultul solar33. AceastA variant^
care intcrpreteazA pe ciilusari ca reprezentanti siguri ai ielelor pune accentul
de asemeni pe unele episoade tardive, influentate de o demo- nologie
feudalii referitoare la sArb&toarea Rusaliilor la romAni, in tmele privinte
asemAnAtoare cu a Rusaliei la slavi.
A patra teorie latina 8tabile$te originca calusarilor din numele unei
soei*t&t> scre care joacA un dublu joc : coUusium i coUosii, un joc d
grup34. in unele variant* ale jocului.
Concomitent au fost formulate doua teorii ale originii cAlu^arilor din douA
dansuri rituale antic grece$ti.
Prima teorie a originii greceti derive cAlu$arii din dansul ritual al
corenfilor, preoti cretani, consacrat cultului orgiastic al marii zeije Rhea, sotia
lui Cronos protectoarea vegetatiei. Ca preoti ai cultului chtonian, corent ii
erau distinct! in clteva grup prin caracterul lor semirAzboinic. Dansul lor a
pAtruns din Creta in peninsula greacA, la Sparta $i Ateua, in secolul al Vl-lea
i.e.n., de unde s-a extins in Tracia, pe arabele maluri sudic $i nordic ale
DunArii, perpetuind amintirea na^terii lui Zeus, in forma unui mim alegoric
ca scrimeur. Unii teoreticieni romani afirmA cA scrimeuml in cAlu$ari este in
legAturA cu un motiv mitologic tipic antic*
A doua teorie a originii grecesti derivA din dansul magic al preopilor
edition numiti agyrtax, care era dedicat cultului fertilit&iii zeilei Demeter.
Colegiul agyrtai-lor dcsfA^ura o activitate periodic^, asemAnAtoare aceleia
a thias-WoT. Dansul lor era pregAtit dinainte, consemnat prin jurAminte
stricte i condus de o cApotenie pentru a se desfAgura in locurile publice, in
fata templelor, in curtile caselor inst&rit* i organelor de 8tat.
377
Teoriile originii trace a cftlugarilor stnfc cele mai plauzibilc, pentru c5 scot,
in evident^ in priinul rind citeva aspccte important ale mitologiei acestei
teme.

Prima toorie tracil se referft la originea pyrrhicd a fdugarilor. Dupit


aceasta teorie. e&luarii ar fi motenit partieularit&tite dramatice ale
dansului rdzboinic trac stabilit in noianul vremilor dc c&tre Cabiri sau
Dioscuri, dans relatat de altfel destul de obscur de mitografii antici Pentru
acest dans juditorii imbrftcau ve^minte femeieti, i$i mascau fetele, i?i
schimbau vocile sji actionau complct deghizati. In fond, dansul trac pvrrhic ar
fi fost initial influentat si de jocurile dedicate semidivinitdfii Pyrrho, care era
zfna p&mintului rosiatic, din care Zeus a conceput rasa umana. Teoretic,
dansurile pyrrhice ar fi putut constitui baza unor scc- vente dramatice care
s& actioneze asupra c&lusarilor, filrft ca totU$i s& explice complexitatea lor
la poporul roman.
A doua teorie traca referitoare la originea dllusarilor deriva aceasta datina
complexd la rom&ni din kolabrismos a. un dans solstitial solar trao cu
implicate rituale ludice, medicale, razboinice si cathartice. Datina so
desf&$ura mai ales in cere, in bore care in solstitial de var& imitii mersul
soarelui pe cer; incepea la r&s&ritul soarclui sji se tormina la apusul lui. La
kolabrismos nu participau decit b&rbati. In dansul lor ritual b&rbatii purtau
toieye- mascoide care simbolizau razele solarc, transformate mai apoi in
mascoide de cai solari.
Pe kolabrismos-ul trac, care se des fit sura ca un ritualsolarcomplex.se
altoiesc rituri magico-mitice, medicale, apotropaice, tropaice, cathartice,
r&zboinice etc. Motenirea kolabrismos-u\u\ se transmite normal la daco*
romani i la romani in datina Cidu$arilor, de asemeni complex a, in care pe
ling& alte activit&ti rituale se desffi$6&rfi si dansul ritual cu cai solari,
transmis atit in dansul cdiutilor la solstitiuldeiarna (un rit solar influentat si
de cuitul cailor solari comuni in Europa de vest sub form& de Pferd- Ititters
la germani, checal jupon la francezi si hobby horse la englezi), cit i in dansul
cdhisarilor la solstifiul de variL, care perpetueaza astfel rolul cailor solari. Dar
in Oltenia se juca, pina nu demult, .si un calusdc iarna, la malul Dun&rii, pe
gbeata, la solstitiul de iarni 37.
In fond, cercet&rile de obicei mitice au scos in evident ft pentru calusari
ca dating .si alto surse de informatie, care s-au suprapus peste cuitul solar la
daci si transmis prin daco*romani la rom&ni. ca relicte din cuitul solar Celtic.
Influent a cailor solari din cuitul soarelui la cetyi nu esto deci exclusa, cum nu
este exclusft nici datina Cavalerului trac, cu dansul ritual al calului funerar la
rom&ni. Se pare c& acculturatia eeltieft a calului solar se intinde aproape la
intreaga Europa, unde celt-ii au pfttruns i au imprimat anuraite forme de
culture ?i civilizatie.
I)e altfel in jocul cftlusarilor simulacrele de bastoane-cai sau de efigii de
cai s-au mentinut pinft in secolul al XlX-lea, ceea ce inseamnft ca bostoanele cdlu#arilor nu sintsftbii, cum s-a sustinut, ci mascoide de cai solari.
A$a cum am afirmat in studiul consacrat mfttilor populare, in jocurile cu
mati i prosopoforiile viale bastoanele sint instrument (...) care
secundeazft mascarea (...), simbolizind prin rnanipularea lor prerogative
ludice stravechi ale dansatorului. Jucfttorii intrebuinteazft inca bas- toanele
ca sft se sprijine pe ele, sft se avinte in salturi inalte (ca la ealusari), sft lupte

cu ele ca in sftbii (uncori in cftluijari), sft sarft peste ele (ca in unchie- sii), sft
inchipuie prin ele picioare artificial de animal rituale (cai. capre, b
resale), sft batft cu ole pftmintul in ritm de dans (In caprft), sft amenint
37ft
cu ele coral (civ iii urilii) etc. Bastoanele ludice (...) mai p&streazA in structura lor artisticA reminiscence formale <le cult arliaic. Unele din ele, prin
caraeterul lor special, amintesc de vechea lor functiunc ritualA. Acosta e
cazul bastoanelor noduroa.se, contorsionate, strimbe asemenea unor frinturi de schelete vegetale intrebuinnate in jocul uritilor de. pe valea Trotuului. Ceata do uri(i in unele scevente ale jocului amen in cu ele duhurile role
ale pamintului i mai ales ale vAzduhului, probabil intr-un fel de reeditare
ludicA a traditiei sAget&rii norilor la geto-daci. Prin forma lor ingrijitA, cum
sint bUele-mdoiuci ale unchie.silor sau bastoanele mascoide de cai ale
cAluarilor, amintesc de resturi magico-mitice astAzi uitate in joc 38. i,
referitor numai la mascoidele de cai $i situa^ia lor specials in jocul cAlutjarilor, citeva precizAri in plus : mascoidele de cal din jocul cAlusarilor sint
elemente auxiliare mu^tilor de cAlAret-i, dependente prin strut*- tura lor
morfologicA sji funcCiunea lor Indies de aceleaiji simboluri. In jocul
cAlusarilor, caii au fost substitntyi, inainte de secolul al XVIII-lea, prin
bastoane, care in fond indeplinesc aceeaji fuuctiune ludicA. DatoritA acestei
6ubstituiri, putera sus^ine ipoteza cA bastoanele calu$arilor sint bastoane
mascoide de cai sji ca atare trebuie sA li se acorde aceasta importance
pentru a inCelege rostul lor in jocul cAlusarilor. La originea lui, jocul
cAlu.sarilor a fost, cum reie3e, un dans ritual al unuia sau mai multor
mascoide de cal. De la aceastA sau aceste mascoide de cal vine probabil .si
numele strAvechi al jocului cdlu$uluiy aplicat mai apoi la jocul din calut $i in
cele din urmA la aVusari. Mascoida calului in jocul calusarilor reda initial
capul unui cal alb. al unui cal solar, in jurul caruia gravita intregul joc.
Cdlu$arii sau jucatorii acestei mascoide oficiau cu ajutoral mutului acCiuni cc
materia- iizau aspecte principale sau secundare din povestea etiologieA a
calului solar astfel transsimbolizat. In fond, mascoida capului de cal era o
masci reductivd extracorporala ce se purta infiptA intr-un bit special modelat
30
. Simulacrul de cap de cal era iuvaluit intr-o blanA de iepure si prcvAzut cu
hiiCuri poleite. Primul cAlmjar sau cdlucean. cum spunea Dimitrie Cantcmir,
purta i juca mascoida in tropotul jucAtorilor .si in salturile lor voinice.sti ce
imitau galopul i tropotul calului. Unele indicacii folclorice par a susCine $i
ideea cA intr-un trecut indcpArtat aproape toCi calusarii jucau cu mascoide
de cai. Mascoidele decaisereduc cu timpul (...) la bitecostilizeazA ad usum
aceste figur&ri. In ritualistica miticA, bitclc mascoide suplinesc functiunea
uncltelor ludice corespunzAtoare. Jocul bastoanelor calusarilor imita astAzi
jocul mascoidelor de cai. Asase explicii interpretareaneverosi- milA cA bitele
cAlusarilor reprezintAsdbii simbolice cu care initial jucatorii lup- tau (...).
Forme asemAnAtoarc intilnim in bastoanele cucap de cal utilizate in joctiri
eompettyionalc in Germania, liitele mascoide, reduse la suportui lor material
bita propriu-zisd, au putut apoi fi u.sor asimilate unor sAbii, considerate
simbolic ca atare, deoarece erau provenite din unele adstraturi ludice (...)

asimilate fortat (...) prin contaminarea altoriocurisimilare. in care era


simulate uneori atingerea, alteori lupta si bataia cu ciomcgele40.
tn datina cAlu.sarilor, ca ?i a cAiutilor, intrevetlom deci supraviet-uirea
unor aspecte de ritual dintr-un strAvechi cult solar autohton care a suferit
acculturatii lente insA repetate in istoria lui miticA, de la cel{i, romani i
slavii sudici.
9. Focul si cuitul solar. Unele din superstiViile, credin^ele i obiceiurile despre foe scot in evident# citeva reliete etnograficc $i reminiscente folclorice de cult al soarelui.
379
In mitologia romdnft focul cste conccput in trei inoduri : ca slihie cos mica,
ca putcre sacra iji ca iapturd miticfl.
Caractcrul stihial al focul ui a fost rolcvat o data cu cel al a pet, acru- lui ?i
pamivtului. E a$a-zisul ,,element permanent, etern i prezent* in tot ceea ce
alcatuie$te viaVa eosmica sji terestr&. E unul i identic cu sine,

de$i se prezinti sub mai multe forme distincte, dintre care dou& sint mai
importaute : focul ceresc ?i focul pdmintesc.
Cum a devenit focul o stihie eosmica i prin nceasta calitate a fost
considerat sacra! Dup& cc F^rtatii an creat. lumea, NefSrtatul s-a gindit cum
s-o subjuge pentra cl i a creat focul. F&rfcatul vSzindu-1 pilpiind pe p&mlnt,
i-a pl&cut, a luat o trestie $i profitind de lipsa Nef&rtatului care me$te?ugea
ccva pc pSmtnt a furat focul, pc care 1-a ascuns intr-o piatrii. Xeffirtatol, care
l&saxse focul neacoperit, cind a v&znt c& s-a stins a fugit indat& dupit
F&rtat. Nu mi l-ai furat, Fftrfcate ? Eu pot scot foe din piatr&. i>i a izbit
dou& pietre i a iesit focul. A?a focul st&plnit de FSrtat a devenit sfint41.
In ipostaza lui stihialft, focul a devenit im bun comun celor douA
devinitityi cosmocratice, care a fost transmis prin initicre oamenilor, ca foe
ccxcsc $i foe pSmintcsc.
In aceste douft ipostaze stihiale, focul e o entitatc divind atit binefftc&toare, eft i r&uf&c&toare, <ji prin aceasta o entitale umana. De aceea
el este folosit ca simbol al sacrifioiului fa$& de intreaga ierarhie divinft. I n
cinstca f&pturilor mit ice bineffte&toare se jertfeau in foe plante mirositoare, care imb&tau nftrile i induplecau gindurile ..sfin^ilor populari. Un

exemplu impresionant e cel pe care P&ealii il aduce lui I)umnezeu arzind


plante mirositoare, cind acesta era sup&rat sau adormit42. Se jertfeau $i
b&uturi alcoolice, libatiuni dc licori in foe, cum se jertfeau i uncle animale
sau uncle p&rti din animalcle considerate Bacre.
380
Cu ajutorul focului ceresc i p&mlntesc, se practiea atit magia albA, cit i
magia neagrA. In piromancie se preziceau uncle faptc, intimpl-Ari,
evenimente, dupA observnrea arderii, a limbi lor de foe, a culorii $i direefiei
acestora $i a fumului declamjat. Jertfirea de pAr{i de animale (mai ales
capetele i inimile)urmarea, prin vrAjitoare, distrugerea min{ilor sau sentimcntelor du.smanilor, impotriva cArora se practical in secret magia neagrA
Ca stihie cosmicA, focul ceresc era totodat A o putere sacrA protectoare
sau pedepsitoare pentru fAptura umanA, si prin eta pentru toate celelalte
fApturi de pe pAmint. Fiind in stapinirea deplina a Fartatului, focul ceresc era
dat in folosinfA uuor sfin{i sau acoli{i divini pentru Implinirea rostului lui
sacru.
Focul pdniintese, ob{inut de cele mai multe ori din focul ceresc, era
considerat de asemeni sacru. Bra intre{inut pe vatrA uneori Sntregul an, sub
formA de cArbuni aprini inAbui(i in cenujjA. In ajunul marilor sArbA- tori ale
calendarului popular era stins ritual si reaprins in seran de (nnoire a puterii
lui sacre, transsimbolizate astfel festiv. Era aprins festiv la na$- tere, nuntA si
moarte, de cele mai multe ori in curfile din sat, unde se cladeau ruguri.
Aprinderea ritualA a rugurilor s-a pAstrat pinA in vremea noastrA. Sc;
aprindeau ruguri de CrAciun, uneori numai buturuga (buturugA numitA
Craciun), ca simbol al nasterii divine. De Anul Nou se da ocol casei cu lAmiie
pusA pe cArbuni intr-un vAtrai, impotriva spiritelor rele, care umblau peste
tot $i pricinuiau numai necazuri oamenilor44. Lumtnarile pAstrate din noaptea
Pa$tilor se aprindeau peste an pe vreme de furtunA, ca sA apere de fulgerc ?i
trasnete. La unele nun{i in zonele de munte se aprindeau ruguri la casa
miresei, in jurul cArora nunta$ii incingeau un preludiu de hora miresei. Din
focul rugurilor de nuntA ne-au rAmas ca relicte lumindrxle de nuntd, care sint
aprinse $i {unite in miini de naii mirilor. Lurainarea de nuntA e un
transsimbol feudal al focului de nuntd, intretinut prin ruguri aprinse in
noaptea nun{ii. Iar la unele ceremonii funerare, indiferent de anotimp se
clAdea un rug in curtea casei indoliate, care ardea toatA noaptea inainte de
inhumare. Rugul aprins indeplinea o dublA funefinne : 1) de simbol
alperioadei de tranzitie de la incinerarc la inhumare i 2) de simbol al
celeilaltc lumi, al luminii solare, in care intrA sufletul celui decedat. In jurul
rugului jucau hora morlului strAmoii i mogii comu- nitA{ii de neam,
inchipui{i prin mdstti de unchia$i4S. La mort se face toia- gul, o luminare
lunga cit statul celui decedat, incolAcitA ca un culbec, care cAlAuzeste
sufletul mortului pinA la lumina Lurnii celeilalte sau Intu- nericul venic. La
priveghi se fac $i jocuri cu focul i cu luminarea. unele din ele naive, altele
cu in{elesuri duble.
Focul sub formA de luminare sau candelA se aprindea pe morminte
regulat in primele 40 de zile de la inhumare i in toate simbetele lunar din

primul an, apoi in toate simbetele mortilor din an sau la mofiidepraznic.


Dilitre focurile sacre de peste an cele mai impresionante prin semnifica{ia lor sint cele de Joia mare. In noaptea care precedA Joia mare, inainte
de a se termina al treilea cintat de coco?i, deci inainte de apari{ia zori- lor,
bAtrinii se sculau $i din gAteje strinse in pripA intocmeau focuri in curtile sau
grAdinile lor. A$ezau scaunele cu trei picioare i o masA rotund A joasA, pe
care puneau blide cu ceva de mincare. Toate aceste preparative tineau de
credinfa cA sufletele mor{ilor tree pe la casele lor, se iucAlzesc la focurile
pregAtite pentru ei. gustA ceva din bucate i pleacA inapo* mul- {umiti cA nu
au fost uitafi de urmasi .
381
l)e Pati, in Muntenia i Banat, pins in sccolul al XlX-lea, se aprindeau
ruguri in cur^ile bisericilor in noaptea tnvicrii. Rugurile trans- simbolizau ritul
funerar strivechi de tranzitie de la moarte la viafi, de la intuneric la lumini, de
la iarnft la primivari.
De Simedru sc fac pc dealuri foeuri mari din paie, giteje i lemne. Noui
copii joaci In junil focului, strigind : Hai la foculu Sumedru !.
Tinerii i tinerele care voiau si se cisitoreasci pini la sfinjitul anului sireau
peste foe de trei ori. Copiii inteteau focul, care avea o pililaie de un metru
jumitate. Numai tinerii curajojji sireau pcste foe. Cei care Bureau peste foe
aveau dreptul si ia cite un eirbunc aprins, pe care si-1 zvirle in gridinile cu
pomet pentru a rodi bine 47.
lnsi cel mai eloevent spectacol era acela al zvirlirii de pe dealuri, seara. a
unor roti de lemn, infisurate cu paie $i imbibate cu picuri, cirora li sedidea
foe. Ro\He de Joe stribateau in vitezi dealul, lisind in urina lor
0 diri de scintei. Tinerii insofeau in fugi rot-ile de foe, strigind cit ii tinea
gura : Pizea ci vine roata de foe/ cu bebjug si noroc!/ Pizea ci vine soa- rele
si vi arde picioarele,/ pizea, pizea!4*.
Un obicei strivechi care a persistat la roraani se referi la oamenii care au
murit firi luminare in piduri i li s-a improvizat acolo un inor- mint. De cite ori
treceau cilitorii pe lingi mormintul din pidure, arun- cau cite un be|ior, o
surcici, pentru lutninare, pini se ficea omovili.
1 se da foe movilei i peste cenusja ei se aruncau iar beti^oarc i surcele, ce
inebipuiau luminirile, in semn de lumini pe cealalti lume4v.
Dar focul pimintesc ca putere sacra avea incidence i cu inagia neagri, cu
piromagia deinonici. Doui exemple griitoare prin caracterul lor. Primul: cu
luminirile furate de la mort, tilharii ocoleau casele in miez de noapte, ca si
adoarmi pe proprietari intr-un somn de moarte, i pri- dau firi frici. Cu
aceea^i luminare ficeau farmece de tilhirie M. Al doilea : vrijitoarea alcituia o
pipu$i de ceari relativ aseminitoare cu cel pe care urina si-1 vrijeasci $i in ea
punea un fir de par din capul sau zegbea celui sort it. Pipu$a era a^ezati pe
vatri, i cu un fier ro$u scos din jiraticul vetrei ii stripungea pieptul, rotind de
trei ori in jjoapti : (Ioaue, Ioane,)/ te-ntoarni sji asculti:/ cum ceara sfiriie/ i
la foe se tope^te,/ tot a$a i tie/ pieptul si-ti sfiie/ inima riniti,/ de dragoste
topiti./ Si fugi sfi- ijiat,/ si fugi neincetat/ drept la muma lu (Marie)/ si o ceri
de sot-ie,/ firi nepusi inasi,/ firi boi $i firi casi,/ numai si-ti fie raireasi(...) M.

Ca putere sacra bineficitoare sau riuficitoare, focul venca imediat dupi


puterea Firtatului si, implicit, a Nefirtatului. Din acest motiv el nu trebuie
scuipat, nu trebuie si fie luat in deridere, nu trebuie jurat pe el. Pe cel ce ii
incalcau rinduiala ii pedepsea cu pierzanie. Era folosit in mcdicina magiei. Se
descinta cu cirbuni aprini, stingindu-i in api nein- ceputi. Femeilc ca si nasci
uor mininci in timpul sarcinii cirbuni stinsi. Iar in timpul epidemiilor de ciumi,
cind boala pustia o casi, dintre vecini ieeau noui persoane in afara satului $i
ficeau noui vetre de foe la care descintau impotiiva ciumei. Cirbunii de la
aceste vetre erau stini In apa ueinceputi .si miueafi de cei noui vecini
In vatri scormoneau jarul cu bastoanele lor pifaraii (eolinditorii) in Oltenia,
pentru a ura gazdei noroc de Anul Nou.
In mcdicina magiei i apoi in aceea empirici a fost folosit pentru arderea
unor rini infectate si stirpirea inolimilor. In sate se aplica in rnedi- cina magiei
i cea empirici ceea ce s-a numit la roiuani lusiratio per ignem. Toate
popoarele neolatine, ca i strimoii lor latini, nu pronun382
tau niciodati ignis, pentru eft nuniele eia sfint, tabu, ci numai focus, adieft
vatrft.
La intoarccrea de la inmormintarca unui membru al familiei, in zonele
pastorale, rudele sireau peste un foe in afara cur^ii casei ca si se purifice de
spiritele funcrare riufieitoare.
Impotriva Jtfumei Pddurii se ficeau baiere cu ierburi de leac pentru femeile
ce aveau visuri care le .,zdrobeau trupul .si intristau sufletul. Cind soarele
asfin^ea, se descinta in pragul casei, cu o mituri aprinsi, cu fata spre pidure,
baierul ce trebuia purtat de femeia ingreunatft53.
tn legituri cu strigoii, in noptile in care cutreierau satele de Sint- andrei .si
se biteau la rdscruci de drumuri, se ficeau ficuri care ii alungau.
Focul subpdmintran in gcuoral jji cel infernal in special au treeut sub
puterea TSefirtatului i a demonilor si acolitilor lui. So infitieazi inanu- inite
zilc din an ca /laconic comorilor accurate, ca focuri ce ptlptie tn mlast- I ini
puturoase ce ard la suprafati (vulcanii mlistinosi) sau ca gaze dr sulf care se
aprind in presiunea exploziei lor, mirosind a Tad. Dar .si ca dire rosietice
lisiite in urina lor de diavoli in misiuni ce depi$esc. sfera lor de influenti si
nivelul lor energetic. De asemeni femeile priedjite (spureate) ..pe unde ealeft
arde pimintul sub pasii lor, tn fine, ca si incheiem aeeas- ti listi, in fond
interminabili, relatim un obicei cu luminarea, folosit <le asti dati pentru a
pedepsi de moarte ca un demon pe un dusman. Se ficea o luminare mare,
care se puma in biseriei, si ardft cu lumina in jos, si curgi [ceari] pe podele,
(...) in duminica intiia la luni noui (...), ca a^a si se aleagi de capul celuia
pentru care a fost meniti.
Focul infernal 1-nm prezentat (in capitolul Daimonologie) eind ne-am
referit la lad ca institutie divini de ptinitrone a celor ce incftlcan legile
stabilite de cosmocrat'tJnele fdpturi initicc se infafiseaza oamenilor sub aspectcle focului.
Joim&ritcle ies din mnnti sub forma de fMe firi54. Zburfttonu aluneci peste
de dragoste focul e rugat si se faeft balaur/ cu solzii de aur i si sc dueft la

ursitul celui ce apela la viaji*5. $tim eft Zburitorul se transforma in balaur


inaripat cu penc de aur .si solzi de aur pentru a seduce pe tinerele fete
credule in farmccelc lui. Vnii sfinfi popular! apar oamenilor inconju- rati de
foe.

Masca cu coarno do coiwacrarc, Basarabl, Murfatlar, dupsi Virgil Bilciurescu.


3ft3
So pare c& focul insotejjte metamorfozele ?i hierofaniile unor fftpturi
mitice. Dup& uncle interpretSri, numcle Cabirilor arfi un apelativ tabuistic al
focului pentru ,,cei care ardeau in numele lui pe inunte sau in apele milrilor,
ca semizei ai metalurgiei trace.
Dup& uncle legcnde .si basme mi lice, focul era considerat s?i o fdp turd
miticd antropomorfa : infuii$at cind ca ,,o f&ptur& bnn& care ajuta pe
oameni sA-si iinplineasc& rosturile, cind ca uu inger binef&c&tor, cind ca
viir cu Statute, cind ca insusi Dumnezeu. Dar focul poate fi con- si derat
si u fdpturd miticd zoomorfa. Caii soarelui, luminoi i numiti une- ori caii
albi, altcori i cai de foe, erau, de fapt, acolifi ai focului solar.
In mitologia romani citeva f&pturi mitice piroforice sint structural de
obirijie str&veche, nominal insii de obirsie feudal^: sfinfii Ilie-Palie i Foca.
Sfintul Ilie-Palie, considerat vizitiul sfintului Hie, se tine in luna iulie pentru
ealduri mari, pentru impiedicarea apiinderii p&duiilor vara de cillduri,
impotriva grindinei. Sfintul Foca se tine a doua zi dup& Ilie-Psllie, pentru a nu
se extinde focul s>i a deveni catastrofal. De sfintul Foca se erodes. c& arde
piatra in api, c& soarele fierbe apa ptraielor fi rturilor.
Din toate aceste superstitii, credinfe, datini 5}i traded reiese transgresarea unor aspectc ale cultului solar in oultul focului la romani.
10. Hcraldica si cultul solar. In studiile de heraldic^ i sigilo- grafie
romaneasci sau despre roiuani, soarele inso^it de luna i uneori de stele
define un loc predominant in perioada feudali.
B. P. Hasdeu sus^ine c& soarele i luna fac parte i din antica em- blem&
a Tranailvaniei, dovedind prin aceast& prezent& heraldic^ Btr&- vechea
unitate a ncamului romAnesc imp&rt.it vremelnic in trei t&ri romane.
Specialitii in heraldic^ .si sigilografie romaneasc& au investi- gat
erubleraele cu soarele i luna pentru cele trei t&ri romane, aa cum acestea
au emanat din canceiariUe domne^ti (princiare), din Valahia, Aloldova i
Transilvania, i in embleinele atribuite de str&ini t&rilor romft- nc.sti.
Cronicarii au descris soarele $i luna in stihuri alese la stemele de stat.

In actele t&rilor romane^ti soarele i luna apar in embleme, annorii,


pece$i si medalii : in Valahia incadrind corbul inci din secolul al XV-lea .si al
XVI-lea; in Moldova incadrind capul dc hour cu stea tntre coarne din secolul
al XlV-lea i al XV-lea; in Transilvania deasupra sau incadrind cele 7 turnuri
distlictuale, din secmul al XVI-lea pini in al XlX-lea. De altfel in ilustrafiile
documentare ce inso^esc textul nostru se pot urmfiri aspectele eseD(iale ale
evolutfei figurarii heraldice i sigilografice ale soa- relui, lunii i stelei. ale
c&ror semnificatfi coboari adinc in istoria culturii autohtone, prin mitologie,
pini la protoromdni, apoi la dacoromani $i prin ace?tia pini la daci.\
11. Ipostaza antropomorfa a soarelui : Fat-Frunios. In mitologia romana
soarele se inf&ta$eaz& in trei ipostaze prineipale : astrali propriu-zisA, astralantropoinorf:! sji antropomorfa. Primele dou& ipostaze le-am urm&- rit pini in
prezent, in acest capitol, ultima o vom urraari acura in aspectele ei esentiale.
Ipostaza antropomorfa a soarelui nu s-a p&strat direct in credinfe, datini si
tradi{ii mitice propriu-zise, ci indirect sub forra& de alegorii, metafore si
simboluri solare, inc&rcate de valence literar-estetice, in reminiscent ele unor
legendc si basme mitice de tipul celor fantastice.
384

Armorlu transilvAncan cu soarele si luna, dupA Dan Ccrnovodeanu.

Slcma TransUvanicl, dupA Dan Ccrnovodeanu.

MonedA IramilvAncanA cu soarele si luna, dupA Dan Ccrnovodeanu.


385
12. Etimolo(|ii si atrihute sol a re. Etimologia numclui FAt-Frumos e incA
discutabihi. S-au propus mai multc solu^ii probabile, dintre care uncle se
refcrft la citeva teorii cc vor sA explice originea, structura, fizio- nomia i
func0unca mitica a lul FAt-Frumos.
O prim A soluble este aceea strict etimologicA, dupit care numele coinpus
de FAt-Frumos ar veni do la termenul fat (din lat. foetus), care inseamnA
plod, copil, fiu. cocon, fccior. Echivalent tennenului fat estc fata. In basmcle
noastre populate, cind este vorba de copii extraordinar de Jrumo$i,
predeslinali de a deveni eroi, se adaugA la fat numele personal, rangul sau
profesiunea cuiva5, alcAtuindu-se astfel un apelativ compus ca FAt-Vasile,
FAt-logofAt, FAt-impArAtesc. Numai oil in eazul lui FAt-Fru- mos numele
exprimA o tautologie (eopilul extraordinar de frumos -j- mai frumps). Din
interpretsrca strict etimologica rcicse cA ,;FAt*Frumos e eroul basraelor
roinAnc ])opulare, intruparca vitejiei si a fnunuse(ii bAr- bAte.sti57, idee
anticipate .si precizatA de Gh. F. ('iausanu, conform cAreia FAt-Frumos este
un Hercule al mitologiei poporului romdn
O ult& solute etimologica se datore$te lui AthanaseM. Marienescn5, care
afirmA ca numele lui FAt-Frumos derivA din numele lui Phaeton, fiul zeiilui
Ilelios, identificat cle Atbanase M. Marienescu cu Apollo, si in consccin(A
fiind ,.eopilul lui Apollo. ,,Phaeton in sens strict ar ti deci FAt-Frumos cu
pArul de aur, cfici fefi-frumopi se numesc si altc zeitA(i de luminA, ceea ce
inseamna cA numele lui Fill-Frumos se refer A la o zei- tate de luminA.
$i, in tine, o altA solute, care face indirect aluzie etimologicA, este aceea
propusA de Lazar Aineanu. DupA aceastA etimologie, numele lui FAt-Frumos,
de origine slavA, este lipsit de senmificatie zeiascA. Cu pro- priile-i
cuvinte : ,,FAt-Frumos (literal* Bel-enfavt), fard analogie at urea (...),

corespunde lui ?:aXX>jxapi, iunak si bogatgr, din pocsia neogreacA, sirbobulgara $i rusA.
In afara <le expimerca succinta a color trei ipoteze etimologiee deosebite, numele FAt-Frumos mai poate implica i alte ipoteze care sA (inA cont
de coniinutul si semnifica(ia lui inito-pocticA.
Xoi propunem o explicate globala care se refera la con^inutul mitic sji
expresia poeticA a numclui FAt-Frumos in confonnitate cu materialele de
folelor mitic de care di spun cm pinA in prezent: basme mitice, colinde,
imagologie .si iconografie mi tic A.
Nu urmarim sA ne referim la na$terea lui miraculoasA (care poate fi
comparatA cu a unor divinitA|i sau semidivinitali antice), nici la lipsa lui
totalA de defecte omene.sti (care de asemenea poate fi comparatA
mitologic) si nici la ajutoarcle pe care i le dau toate fApturile mitice bune in
lupta lui pentru dreptate, cinste $i omenie1, ci nuinai la eventualele lui
atribute si rosturi in mitologia romanA.
incepem explica(ia noastrA cu tema miticA a constituirii MAnAstirii albc.
incluse intr-un colind cules in secolul trecut : Colo-n jos, mai in jos./Ilion si-al
nost1 Domn/ face-o dalba mAnAstire cu perete de alAmiie2. In al(i termeni,
Ilion, personificarea soarelui la eleni, urmArea sA ia in casAtoric pe sora lui
Ilcana cu cositele de aur (Cosinzeana). Simfim aid cA este vorba de o
ipostazA antiopomorfA a soarelui, de care ineA nu ne dam seama precis, insA
presupunem a fi o ipostazA antiopomorfA a lui Helios, l.egeiula originii divine
a templulni solar, MAnAstirea albA, din pruudul Marii Ncgre, trebuie
comentatA in para lei cu legenda Templului lui Apollo din insula Leuce (AlbA)
$i cu rApirea linei de aur si a cerbului
386
dc aur din p&r^ile hiperboreenc ale Greciei an lice, pentru ft putea intelege
cum se prcfiguireazA uncle ipostaze antropomorfa ale soarelui in literatu- rilc
populare sud-est europene, succesoare ;ile unor credin^e, cutuine $i traditii.
Alte mateiiale foldorice se refers! la fizionomiu lui Filt-Frumos. Aecsta cstc
in general voltiic sji plin de omenie, arc pdr dc aur si trei rin- duri de Indue
mindre : ctmpul cu florilc, crrul cu slelele $i soarcle in piept, luna in .spate si
doi luccferi pc i/roeri*3. Insa aceastil inf&tisare am con- statat cil i-a lost
atribuita atit Ccrului, cit si lui Dumnezeu ca metonimie a ccrului. Do data
aceasta se folose$tc $i ca o metonimie solard a lui Fdt- Frumos. Si mergind
mai departe constat am, intr-un colind publicat de Sabin Drilgoi4, cil Iisus
Christos csfce prezentat si elca o metonimie a lui Fat-Frumo8y ecca ce vrea sil
spuna implicit si ca o metonimie a soarelui. Dar sal urmitrim textul colindului
201, in care Maica Doinuului intreaba pc niste voinici pe care ii intilneste pc
drumul ei daca nu i-au vazut fiul :
,, Nu mi-ati voi vazut/ fiusorul meat/ Si de 1-am vazut,/ nu l-am cunoscut./ Lesnc-i acunoagte :/ ochisorii lui, mura cimpului,/ sprincenele lui,
pcana corbului, pugouityalui/ tunul cerolui; in coiindul 22,3, conli- nuii:
sabioara lui/ tiliata-n sageatf: cliiar pe mina dreaptii, $i in colirului 204
precizeazA : Foartc lesne de-a-1 cunoatc/ cil pc dosul fiului/ scrisii-i luna .si lumina/ i pe fa(a fiului/ scrisil-i raza soarelui.

Daca Fiit-Frumos nu ar fi posedat unele atributc solare in ipostaza


antropomorfa a soarelui, nu ar fi putrut fi intrebuin^at ca t-ermen de comparable cu Iisus Christos. Dintr-uu simf de pudicitate si piosenie. taranul roman
ar fi comparat pc Iisus direct cu soarcle, nu cu o picsupusa ipostaza
antropomorfa a soarelui, cum pe alt plan nu eompara pe sfin^ii crcstini cu
sfint'ii populari. Aceasta paralelft solaril intre Iisus Christos si Filt-Frumos
scoatc indirect in evidenjil caractcrul solar al lui Fiit-Frumos.
Caractcrul charismatic a) lui Fat-Frumos calchiaza alte ipostaze ale
soarelui, rclcvate de cultul stravechi al Cavalcrului trac $i cultul vechi al
sfintului Gheorghe. Victor BrAtulescu66 deiiva iconografia sfiutului Gheorghe
din motivul popular al lui F3t-Frumos ucigiltorul de balauri. Motivul solar ai
iconografici sfintului Gheorghe nil cstc scos atit din atmosfera dc basm a lui
Fat-Frumos ca uoigator de balauri, cit dintr-uu element simbolic in aparcnb&
secuudar, din emblema solaril zugravitil pe scutul sfintului Gheorghe in luptd
cu balaurul infernal. Aceasta emblems! solaril marcheazil legiUura dintre
soarele antropomorf si sfintul Gheorghe prin intermediul lui Filt-Frumos.
Du pa, tradi(ia popular*! romanA, sfintul Soare cstc uu cioban de-o
frumusete rapitoare. Idem si Zeul-Dumnezcu. Un colind din Some.sw
subliniaza caractcrul arhaic pastoral al sfintului Soare : ,.Colo-n jos, mai in
jos,/ Florile dalbe,/ este-un rosu curcublau, d-acela nu-i curcubliu,/cSri turma
lui Dumn&z&u./ De la turinil cine-mi dumblil. dumbla, dumbla sfintul SoareJ
cu soru-sa cea mai mare. Dcci una din cele noua surori ale Soarelui, din care
cea mai micA estc Ileana Sinziana (sau Cosinzeana). Din divinitate celesta,
inf&$iut& printr-un cioban, sfintul Soare devine in interpretare cre^tina un
sfint in chip de cavaler medieval, care este frumos ca un Filt-Frumos. Numai
unele variante rAzlefo ale legendei Soarelui il prezinta ca un antropofag, ca
fiu al Bubci Cloaca ce locuieste pe Celillalt turim.
F&t-Frumos ca ipostaza antropomorfica a sfintului Soare nu tre- buie
confundat cu sfintul Soare iusuiji. In exerciiul puterii lui, sfintul
387
Soare practice divinajia, $i de ascmeni previziunea. Esteinvocat de femeile
care practice farmecelc, descintecele $i vrftjile : Rftsai, soare./ frft(ioare, cu
44 de raze str&lucitoare :/ patruzeci fine-ti-le, /patru dft-mi-le : /douft-n
fronte/ raai marunte,/ douft inai scinteietoare/ peste ochi i til i soare 7.
Cifcitorii in stele, astrologii .<i vrftjitorii sint totodatft i heliomanfi sau cititori in soare. Interpretarea petelor fjl eclipselor solare senate in relief eameter ul j>rofetic al soar el ui antropomorfizat.
Uncle din aceste trftsftturi mitice le posedft si Fftt-Frumos ca alt ft
ipostazft a soarelui antropomorfizat.
Poate cel mai important atribut al soarelui este camcterul lui de musaget,
pe care il posedft si Fftt-Frumos. Califieativul de foitnan de soare, atribuit
sfintului Soare, il posedft .si Fftt-Frumos, care este considerate uneori
cal&uza a oimane\or. in tradi^ia popularft foimanele sint noud ztne, numitc
totodatft si cele frumoase, nevftzutc, care urnblft, joaeft sji cintft noaptea,
din cimpoaic, fluiere si viole. Cintecul laseiv sau nebunesc, jocul lor trepidant
in aer si vraja lor de zinc imbolnftvesc pe cei ce le vftd de boli nuinite luafi de

sfintele soimane. Initial, cei luati de soimane deveneau zftnatici din prea mult
joc si cintec. Treptat, luatul de sjoimane a cftpfttafc si intelesul de a pedepsi
pe fftefttorii de rele, de a poci, paraliza si schilodi pe cei ce le luau in
deridere.
13. Fftt-Frumos musaejet. Cdluftul (despre care am mentionat ceva mai
inainte eft este considerat un joc solar ce se desfa.soara la solsti- tiul de
varft) se juca sub inspiratia yoimanelor sau a celor frumoase. FI totodatft are
puterea de a vindecu bolile cauzate de soimane si cele frumoase, si chiar pe
cei luafi din cdluy. Dar ?i alte jocuri, cum ar fi cel al caprei si al cerbului, sint
tot. de provenientft divinft, puse sub protec^ia unor sfinle care sint cftlftuzite
de Fftt-Frumos. Dint re cele nouft soimane, patru sint cunoscute de
foleloristi : Doina, Horn, Arrdmeasa $i Creftineasa. Doina [este] o zinft
mclancolicft, ce locuie$tc mai mult piin munti si vfti si are darul 8ft imnoaie
pietrele i sft mi$te copacii din loc cu vocea ei [dulce]8. Conceputft
eminamente ca zinft a cintecului liric, Doina se transfonnft uneori, prin
contrast cu firea ei, in zinft epieft, a cintecului rftzboinic de apftrare a fiin^ei
neamului. Vezi doina lui Mihai Eminescu scrisft pe motiv si in stil popular.
Indiferent de categorie (de jale, de dra- goste sau rftzboinicft), doina
indeplineste o funefiune catharticd*. Cea de-a doua soimanft, Horn, este o
zinft a dansului magieo-rnitic al Soarelui. Fa exprimft sentimentul profurul de
adorare a sfintului Soare, in toate conditiilc domestice, comuni tare si istoiicc
de viafft :o. Si horn, la rindul ei, indeplineste o functiune catharticft, prin
eontinutul si interpretii ei.
Avrftmeasa i Crejjtineasa, de.<i considerate a fi douft eroine ceresti de
luminft, sint de fapt douft zinc, cu trftsftturi magico-mitice si insusiri
magico-medicale. Sint totodatft infftfisate ca zine ale desciiilecului ctntat .<i
ale saciificiilor. Intr-un studiu de ,,botanicft populatd romaneaseft publieat
de Em. Elefterescu71, serie ca Avrftmeasa si Crestineasa ca zine sint
cheraate in ajutor de efttre descintfttoare ,,cind pun cinstele, adieft
sacrificiile, pe lingft cele sapte [sau nouft] zine, ca maestro ale artei exorcism ului. 14
14. fnsemnele pulerii lui Fftt-Frumos. Dar camcterul lui Fftt- Frumos de
ipostazft antropomorfft a sfintului Soare este remarcat si de emhlematica lux
solard : calul nazdrdran% pnlosul dr aur, fluierul rrajit si foimtil.
388
Calul ndzdrdvan este poate cel mai inzest rat cu virtu fi magico-mitic
dint re ,,caii solari, folosit de Fftt-Frumos in incursiunilc lui in vftzduhul
terestru .si vftzduhul de pe Celftlalt tftrim. Calul Dftzdrftvan nu face parte din
atelajul carului solar, ci este numai tin curier tnaripai al lui Fftt-Frumos, un
animal inteligent, care isi sffttuieste stapinul, il poartft unde arc nevoie si il
scapft de la indite primejdii. Pe bidiviul lui, cu coama in vint, cu friul de
mfttase, Fftt-Frumos strftbatc, cerul si pftmintul/ iute ca vintul (intoc- mai
ca si sfintul Soare in cftutarea unei so(ii), trecc peste Apa Stmbelei (care
inconjoarft pftmintul de !<apte sau nouft ori) s<i prin Portile cerului, fund
urniftrit sau urmftriiul fftpturile infernale. Calul n&zdrftvan al lui Fftt-Frumos
nu este o pastisft a Pegasului elin, ci o fftpturft mitieft de strft- veche create

localft. Ceca ce ne face sft fi ajims la aceustft considerate este o raftrturie a


lui Pliniu cel Tinftr, comen tat ft de Nicola l>ensuianu, dupft care palria
cailor cu aripi era, dupft legendele veelii, Scythia, in particular (inuturile de
lingft Istru, mai precis Dacia preistorieft. Dc aici probabil eft vine si Pegasul
elin.
Paloful de aur sau palosul de lumind sau fnlgerul incremenit este o arraft
solara prin excelenja, pe care Fftt-Frumos o folose^te in lupta lui cu fftpturile
terimorfe si infernale. De precizia $i iuteala lui se tern si sfin- |i! populari ?i
zinelc cele mai rftzboinice.
Fluierul vrdjit, mai mult decit cornul (dc vinfttoare sau luptft), este
simbolul de musaget cu care Fftt-Frumos vrftjestc intreaga fire, pc sfin(i $i
zine, intocmai ca altftdatft Orfeu. In aceasta privin(ft eroiardul Pftcalft detiuc
fluieml s?i iscusinfa dc a cinta in fluid* de la Fftt-Frumos, alftturi dc
poimane .si cele frumoase. Fluierul ca instrument mirific al sfintului Soare,
conceput ca cioban, este intrebuin(at la na^tere, nuntft, muneft, joc si la
inoarte. Pentru a in(elcge important* $i valoarca cintecului din fluicr, trebuie
sft amintim eft in postul marc la cre.st ini, cind este interzisft oricc cintare,
doar singur cintecul din fluid* este permis. El face parte integrantft din fiin(a
romanului pentru a nu fi socotit ca pftcat faptul eft prin el isi cintft bucuriile,
dorul, durerea i jalea. In postul mare [credin- cio$ii] se ab^in de la oriee
petreceri (...) .si cintcce, numai a cinta din fluid* nu e pftcat72.
$i, in fine, ?oimul este mesagerul eelest al lui Fftt-Frumos ?i al Ilenei
Cosinzeana cu oimanele $i altc zine sau cu uncle fftpturi mitice benigne.
Fftciml o analiza eomparativ-istorieft intre person if icarea sfintului Soare
prin ipostaza lui antropomorfieft de Fftt-Frumos si aceea a Soarelui sfint
antropomorfizat, Apollo la elini, inVelegem mai lesne de ce in colin- dele lui
romanul nu se sfieste sft compare Soarele sfinl .si ipostaza lui antro- pomorfft
Fftt-Frumos cu Iisus Christos. Aprofundind comparat-ia intre ipostaza solara
Apollo si ipostaza solarft Fftt-Frumos, constatftm eft prima se referft la tipul
frumusetii juvenile, gra(ioase i energice, adieft al fru- musetii nude de orice
sentiment pudie, pe cind a doua ipostazft se referft la tipul frninusctii mature,
pudieo, care impune respect si admirafic. Numai prin derivatic cathartic;! i se
atribuie lui Apollo caracterul de musaget. Apollo nu inspirft frumosul, ci il
respirft, prin palcstrica alefttuire a rnftdula- relor lui: e conducfttor senzual al
muzclor. intrucit c vrftjitor al dragostci profane. Fftt-Frumos e alegoria clasicft
a frumusefii suflcUyti. Califieativul atribuit Soarelui in balada Soarelui {fi
Luna de Soare laminate, trupwfor fdr1 dc pdi*rt/e73 sc potrivestc tot atit de
bine lui Fftt-Frumos ca i sfintului Soare la romani. f*i nu se potrivestc lui
Apollo. Fftt-Frumos e musaget prin inspirajie, prin grai i gest. Legendele lui
Fftt-Frumos lasft sft se in(e3ftQ
leagft eft vocea lui arc dulce&t-a graiului ingeresc i puritatea sipotului do
izvoare. Sfintii $i sfintcle pantconului romanese i.si pleacA urcchca la
aoordurile duioasc sau impetuoase ale verbului lui.
Miturile apollonice il prezintA pe zeul soarclui intr-o lamina defavo- rabilA
lui, ca pe un zeu la curent cu intrigile divine (deoarece el vede tot) $i

permanent freeventator al fiicelor omului. Mitul lui FAt-Frumos (a& cum


reiese din basmele initiee cele fantastice) scoate in eviden{A demni- tatea
nemurginitA a divinitA^ii ipostazei lui solare si prin ea a sfintului Soare. E, in
alfi termeni, o variantA a mitului Soarelui in cAutarea idea- lului lui de iubire
perfects, aceea.si fAptura miticA, Ileana Cosinzcana; pentru Soare, o
ipostazA a Lunii, pentru FAt-Frumos, o zinA a frumuse^ii rupte din soare si a
bunAtAtii eterne.
lo. Cultul perifrastie al lui FAt-Frumos. tn legAturA cu datinile solsti|iultii
de iarna, intr-un colind pentru flAcAi in cuprinsul recitati- vului se
pomene.jtc nuinele FAt-Frumos acordat flAcAului colindat: (...) FAt-Frumos/
slujaste, imprinjate/ de micsor copil/ cu calul la friu (... J74. lar in alt colind
pentru cei ce-i cheamA Vasile : Cine d-arAncte/ de-un cal jji-un soivn l,!
Vas'de, FAt-Frumos !,,7S. Aceste calificative mitice ale colind&torilor stirnesc
orgoliul color comparat-i cu FAt-Frumos, pentru cA romAnul comparA pe
tincrii frumogi, inteligenti $i intreprinzAtori drept feVi-frumosi, inedit
procedeu stilistic de cxprimarc ritualA.
In basmele mitice $i cele fantastice nu se spune direct cA FAt-Frumos este
o ipostazA a soarelui, ci nuraai cA personificA o fApturA rarA, niira- culoasA,
cu putcri supranaturale, in luptA neindurAtoare pentru dreptatc, bine i
generozitate, in cAutarea idealului femiuin de frutnuseVe si dragosto purA :
Ileana Cosinzcana.
In jurul acestui cuplu initic incadrat in teoinahic, prin implicatiile lui solare,
gravitcazA intreaga dramA terestru a romAnului. FAt-Frumos tji Ileana
Cosinzcana nu figureaza rAzlet tema dragostei in lirica romanA, prin doi eroi
mitici de import, transplantati in initologia romana .si par- fumati cu pu\inA
romanitate. FAt-Frumos nu e un Bel-enfant, iunak sau bogatir, $i Ileana
Cosinzeana, orice frumoasA a lnraii, ei sint douA personality mitice, izvoritc
din conceptia si viziunea lirica a poporului roman. Mitul dragostei lor
transsimbolizeazA mitul atractiei cosmice a elementelor desprinse din
magma liaosului .si introduse in ordinea cosmicA a universului, e mitul
dramei credinfei $i traditiei preromane^ti a cultului luminatorilor cere^ti.
Prin basmele initiee cu FAt-Frumos .si Ileana Cosinzeana au pAtruns in
initologia popularA crestina elemente arhaice (ante- cresiine, pAgine) de cult
al soarelui .fi lunii, in eolindele, in imagologia .si in iconografia religioasA
cre$tinA. Cuplul mitic FAt-Frumos .si Ileana Cosinzeana a lost preluat, adaptat
si transsimbolizat religios, pentru profundul lor caracter autohton, adeziune
popularA sji valoare etica.
Simbolul alcgoric al soarelui apare si sub formA de cai solari. Astfel se
gasea apostat pc frontoanele cos cl or, pe acoprrisuri, pe grinzile de la intrare
in bordeielc oltenesti, pe grinzile de la fintinile de munte numite in 01 tenia
tcrfcloagc, pe stilpii porfilor de casti la munte, pe ermile de mor- mintr
maramureseno, haleganc .si oltenesti. In toate aceste cazuri eaii solari,
uneori cAC.reii de o siluetA umanA (Cavalerul trac, sf. Gheorgho sau FAtFrumjs) indeplineau un rout apolropaic, de aparare a omului, easei $i
gospodAriei impotriva spiritelor rAufAcAtoarc.
390

LUNA SFlNTA
I. Luna fcmiitinA si mcseuliiiA. Legende. Luna ck*tim\ ca si snare lo, un
rol eserial in mitologia romanA. Cum vom constata in cele ce urmeazA, accst
rol esen(ial este relevat, pe lingu superstitii, credin(e, datini jji tradi(ii
magico-mitice care s-au format inaintea erei noastre ?i care au supravie(uit
ptnA in plina epoea modern A, si de reduplicarea mitica a soarelui. atit ca as
tru sacru, cit .si ca personjficare miticA aluminii celeste.
AceastA rcduplicare ctiologicA se intrevede in trei cicluri delegende mitice
despre lunii : un ciclu in care luna se infAtiseazA ca un corp luminoa (un
opaif, o lu minare etc.) cu valoare de astru : al doilea ciclu in care luna se
infA|iseaza ca o faptvra mitica maaculivd care ajutii soarele. si al treilea ciclu
in care luna cste infAtisatA ca o ftiphir8 miticd feminina care este
codependentA de soare.
Din prima categoric de legende men(ionam douA mai concludeute pentru
zugrAvirea fizionomiei i firii lunii ca astru sacru.
Incepom dcmonstra(ia cu o legendA mitica despre gcneza concomi- tenta
a soarelui $i lunii, pe care o consideriim arhetipicA: prin continutul ei ideativ
si prin substan(a ei epicA se refera la apari^ia arborelui cosmic din orcanul
de ape, cind FArtatul obosit sji inciudat de neputin(a lui de a face ceva a
zvirlit toiagul in apa. Atunci s-a intimplat o miuune : prima din seria celor pe
care avea sA le infAptuiasca mai apoi FArtatul. S-a fAcut un vitej in orcanul
de ape si din valurile circulare spumcginde a lisnit falnic in sus fantoma unui
arbore inalt i zvelt, fremAtind de luminA crepuscularA. RAdAcinile arborelui
erau infipte in milul cu care s-au ridicat la suprafafa apelor. In coroana lui au
incoltit intii fosforescente. Boabele de apa au inceput sA scinteieze, treptat
sA se transforme in stropi mari de luminA si, in cele din urma, boabele de
apA ce-i picurau de pe crengi, in aftri mari : soarele, luna si ajttri mid :
luccferii si stelele1.
O alt A legendA mitica tot arbetipicA se refera la creatia soarelui, lunii .si
stelelor, in condi{iile in care rostul lor fusese deja stabilit. Conform acestei
legende FArtatul (travestit de mitologia popularA cretinA in Dumnezeu)
impline.ste minunea crea(iei luminatorilor zilei ?i nopViiastfel: a luat tin boj
de aur, a rapt dintr-insul mai multc bucAti $i lc-a aruncat pe cer. Din
bucAJile de aur aruncate pe cer au iesit soarele, luna, luceferii si stelele s.
!n al doilea ciclu de legende mitice luna este infA(isatA ca un burbot.
Tudor Pamfile trece in revistA mai multe asemenea legende in care luna este
o fApturA masculinA.
Cum am constatat, ciiul am prezentat legenda soarelui .si lunii ca astrioameni care luminau lumca, mergind pe pamint printre oamcni, lumina lor
orbea, eAIdura lor frigea, iar drumul lung pe pAmintul nere391
ffulat, cn mun^i, dealuri si vfti, ii obosoa din cale afarft. Concomitant asjtriioameni jji totodatft oamenii au cerut Atotputernicului sft ridicc cerul de pc
pftmlnt in slftvi. ('a bftrbat, luna trcbuia sft indeplineascft rolul do lumi- nfttor
al pftmintului in timp de noapte. F&uritorul lumii ii stabile.ste mersul pc tin
drumusor de aroint, peamiiulouft pftrtile cu poini. Soarele spune femrii lui sft

pregfttcascft diinineata, dupft ce pleacft pc cer, toate cole cuve- nite, eft vine
tovarftgul lui, luminfttorul de noapte, sft se odihncascft3.
tn al treilea ciclu de legcnde mitice luna este inffttisata ca o Jdpturd
Jeminind. Trei subvariante ale tipului luna-femcie scot in cvidenta trei aspecte
diferito ale feminitfttii lunii : 1) luna ca necastd a Ceruluisfint (in varianta
mitieft cre.stina cerul este Dumnezeu)4; 2) luna ca osfintd care ajutd pe
sfintul Sonrc sil lumineze p!mint ul noaptea, cind acesta sc odihneste de
mnbletul lui ziua5, si, in fine, 3) luna ca sort a Soarelui.
2. Hcfir/.ul ensatoriei cu Soarele. Din varianta luna ca son! a Soarelui
desprindem de asemeni trei subvariante, la care ne vom referi in parte.
Prima este subvarianta in care luna nu mai posed;! nici tin alt apelatir divin,
dcci in care nu este vorba de Ileana Sinziana. tn aceastft baladft
considerate ,,fanta8tieo-legendarft de Xicolae Densusianu : Pu- ternicul
Soare, dup:! m;!rturisirile lui eft am umblat,/ pin la scftpfttat/ .si, prin
lumea t oat ft/ $i prin stele roatft , potrivioara men/ n-o putui afla,/ fftr numai
pre tine c;! saineni cu mine*, s-a dus la soru-sa, iar Luna ii cere sft-i faeft
punte, * punte peste muntc;/ de laturea puntii,/ und* s;! despart mun(ii -/ o
fintinft linft cu apft slftdinft; manastire nalt;!,/ in slftvi spinzuratft,/ $-un pop;!
de cearft/ ca si! ne cunune/ si si! ne-mpreune *. I)upa ce Soarele pleacft, cu
gindul gindea, pre loc sa fi!cea/ ce Luna poftea *. Soru-sa Luna ii pune a doua
conditio : At unci mi-i/ lua/ de sotia-a ta/ cind mi-i face iarft/ o scan! de
eearft,' de jos pin;! sus,/ $i sit mi te duci la mos Adam,/ la sotia sa, la baba
Eva,/ pre ei i-ntreba,/ O-i bine sa ia/ frate pre o sor,/ ce-o iubeste cu dor,/ sor n-o fi pftcate/ sft ia sor pre frate,/ ce n-am mai vftzut/ de cind m-am
nftscut?!*. $i dup:! ce mos Adam si baba Eva ii arati! Iadul si apoi Raiul
sf&tuindu-l sft aleagft el, Soarele coboarft din nou pinft la soru-sa si spune eft
Adam .si Eva 1-au sffttuit sil fac;! nunta cum ii place si eft a adunat toate
conste- latiile, cite stelisoare sint pe cer, spre a le ospftta, ?i cite stele sint
mai mari le-a invitat ca nuntasi, c;! Lucrafdrul cel mare c cumatru mare .si
lAiccafdrill cel mic e vomic, iar Carul ca ciaus, iar Purcari ca stegari. $i pleacft
cu nunta adunatft < la Mdndstirea alba cu popa de cearft ca sft-i cunune.
Ciml ajung Ia mftnftstire, Luna-asa striga ;/ Puternice Soare,/ al men
frfttioare,/ opreste putin/ sfi mai odinim,/ eft ni-i sete tare/ $i inft dor picioarc
*. Luna, care se ferea de incest, invoeft tertipul setei si al oboselii pentru ca
sft gftseaseft o solutie, ca si! scape de nunta. Refuzft sft i se adueft apft-n
pftlftrie, ca e unsft .si puturoasft, in pumni eft sint asudafi, mai bine se ducea
ca sft bea din fintinft. Si Soarele o lasft singurft singurea, iar ca sare in fintinft
gn!ind eft mai bine s-o mftnince pestii, decit ca ca son! sft ia al ei frfttior.
Domnul in sft o scoate din fintinft si o pune pe cer : in* Soarc la rftsftrit,/
pre Lunft la sfintit *7.
Din alte subvariante la legenda Soarele si Luna reiese eft Soarele avea
mai multc surori. In subvarianta G. Dem. Teodorescu, Soarele care-si eftuta
potrivitft sft-i fie/ o dalbft sotie niraereste la nouft argele,/ nouft fccioarele,
in prundut de mare, pe unde rftsare. A mai mieft,/ ca o flori- cicft,/ in mijloc
.sedea,/ la lucru lucra,/ pe toate-ntrecea ;' eft ea tot tesea,/ (esea-n chindicea
si ea se numea / Ileana/Sinziana, /doamna florilor/ i-a

3Q?
garoafelor,/ sora Soarelui,/ spuma laptelui*. Ceea ce Snseamnft probabil
nouft surori tinere. De altfel cifra nouft enumerft 9 eai pe care a eftlftrit pinft
i-a ciumpftvit, ea sft gftseaseft in 9 ani eele 9 argele, cu 9 feeiorele, in care
eea mai inicft, a 9-a, era ehiar lleana Sinziana, sora lui. Fum&rul 9 este saeru
in conceptia mitieft a poporului roman. El vorbeste de eele 9 eeruri, de 9
frati, de 9 surori. Necunoscut antichit&t-ii, foarte folosit de popoarele
moderne, numftrul 9 este multiplul lui 3,frecvent in basmele romftne,,#. In
varianta lui Gr. G. Tocilescu*0, Soarele isi eautft sora. Spre soare rfisare/ pin
eele rftsmieelc,/ p'in eele argele, i mi-este o argelu1a,l mica de nimicaj cu u$i
de sipieft,/ eu feresti de stielft,/ cu razhoi de fer,/. cu spate de-ofel,/ tesea
Iana-n el pinza de mfttase,/ lui Soare eftmase;/ fir de ibriijin,/ lui Soare
zftbun11. De$i nu se aminteste numftrul argelelor decit la modul general (in
eele argele), lava \ese intr-o argelu^ft/ mioft de nimieft. Acee&fi idee
despre eea mai mieft dintre tesfttoare. E de mentionat eft o argea era o
groapft pfttratft, adineft pinft la jumfttate de metru, in uncle pftrji acoperitft
ea un bordei, in care fie bftteau parii ce aveau sft sustinft pftrtile rftzboiului.
Ftmeile teseau in argele pentru a pftstra firele umede, ca sft nu se rupft la
tesut1*.
,,Soarele venea,/ la gurft de-argea,/ eu dinsa vorbea,/ frumos c-o-ntreba :/ Ileanft, lleanft,/ Ileanft Sinzianft,/ doamna florilor/ $i-a garoafelor/
(...)/ iji-nehindisesti,/ fir verde-mpletesti/ $i mi te zoresti/ eftinftsi sft-mi
gftte.sti,/ sft mi te gfttejjti/ sft te logodesti,/ eft io mi-am urn- blat/ lumea-n
lung $i-n lat/ (...)/ lungi^,/ eurmezis,/ mflre nouft ai,/ tot pe nouft eai;/ patruam ciumpftvit,/ cinei am omorit,/ .si nu mi-am gftsit./ potrivitft-n lume/ afarft
de tine13. Cererea in eftsfttorie a fratelui ei Soarele o intristeazft pe lleana.
Intii ea inceareft sft abatft gindul incestuos al fratelui ei Soarele :
Puternice Soare sau Prcasfincite Soare,/(...)/, e$ti puternic mare,/ dar ia
spune-mi: Oare/ umP s-a mai vftzut/ $i 8-a eunoscut,/ uiul s-a auzit/ .si s-a
pomenit/ sft ia sor pe frate/ si frate pc sor?/ De mi-i arftta,/ atunei te-oi lua,/
atunci, nici atunci!14 Soarele ofteazft, o imbie, o roagft, pinft ce lleana,
aparent indupleeata, ii pune douft eonditii, de fapt douft incerefiri, care dupft
dinsa intreeeau puterea lui divinft. Prima :
Io eft te-oi lua,/ cum ziei
dumneata,/ viteaz dae-ai
fi/ si t-ei bizui/ de mi-ei isprftvi: ped/ pe Marea Neagrft,/ de fier/ sji o\o\.j Iar la
cap de pod,/ cam d-o mftnftstire,/ chip de pomenire,/ chip de eununie,/ sft-mi
placft si mie,/ c-o scarft de fier,/ pinla naltul cer! Puternicul Soare bate o
datft din palme $i pedul se face; bate a doua oarft din palme .si scara sentindca,/ o sear ft/ u$oarft,/ de fier .si otel pin la naltul cer. Puternicul Soare
se suie pe seara de-otel pinft la naltul cer si se duce la mo? Adam $i la
moa$a Eva, eftrora le spune despre dorin\a lui de-a lua ca dalbft sotie pe
sora lui, lleana Sinziana. Mo$ Adam $i moaa Eva ii spun eft unde-a pomenit,
unde-a mai vftzut sft ia sora pe frate $i frate pe sorft. Cine inealeft legea
strftmoeascft, Kaiul nu-1 va vedea i va intra in lad. Pentru a-1 conviuge de
ceea ce il asteaptft, il plimbft prin Rai i prin lad. Inutil. Puternicul Soare nu se
induplecft, ei zboarft la gura de argea,/ tot la sorft-sa/ .si iar o-ntreba/ $i iar

o ruga/ i iar o-mbia/ pe dinsa s-o ia. VSzind insistentele lui, lleana Sinziana
ea tot mai eerca sft-1 impie- dice de la incest. Ii cere a doua oarft : viteaz
dac-ai fi/ i te-i bizui,/ pind-n 2ori de si/ mie sft-mi eroiejjti/ i sft-mi
isprftvesjti/ peste Marea Nea- gT ft/ un ped de aiamft,/ sft nu-1 bagi in seam
ft./ Iar la cap de pod/ cam de-o mftnftstire,/ chip de pomenire,/ chip de
eununie/ sft-mi placft $i mie 16. Puternicul Soare realizeazft i al doilea pod
de aramft cu mftnftstire in prun393
dul mftrii. O ia pe Iloana Sinziana de mini ?i urcft cu ca pe pod. Atunci
Sinziana recurge la o stratagemft, nu ca sft-.si apcre fecioria, ca sft nu
comitA inctstul, infiorat nu nuinai dc oameni, de mo? Adam i moasa Eva, ci
chiar de Fftrtat. Iloana Sinziana spune oft nu s-a mai pomcnit ca mirele sft
meargft in urraa inirosci. Atunci putcrnicul Soare ii lasft mina ?i trecc inaintca
ei. Iar ea, vai de ea, in mare sare si so ineacft. Domnul o preface in mreana.
Soarele tocmesto nftvodari, care scot mreana din apft, zvirlind-o pe mal.
Sfin^ii din cor vftd mreana, coboarft si o rftpesc, du- cind-o la mos Adam ?i la
moasa Eva, care o sclivisea,/ nume cft-i dftdea,/ Luna mi-o cheraa./ Iar ea,
vai de ea,/ inftre-ngenunchea,/ lacriini eft vftrsa,/ pe Domnul ruga,/ Domnul
c-auzea / (...)/ ?i mi-i osindea:/ Lumea cit o fi/ ?i s-o poraeni,' nu v-ati
intilni,/ nici noapte, nici zi/ (...)/ eft ei se goneso/ si nu se-ntilnesc/: luna cind
luccste, soarele sfin- teste;/ scare cind rftsare,/ luna intrft-n mare.
3. Ineos.lul in datina strahuuu. Ilalada Soarele fti Luna nu e o lemft
solitarft de incest men(ionatft in folclorul raitic romftne.se. Balada Iovan
Iorgovan repetft incestul dintre frate ?i sorft. Iovan lorgovan merge cilare la
insurfttoare, pretextAnd eft merge la vinfttoare. Urcft pe riul Cerna in sus
dupft o fatd sdlbaticd, pe care o descoporft cu ajutorul Cernei ?i al cftfelei lui,
Vija. Aceasta se ascunde sub o stanft de piatrft/ cu muschiul de-o ?cliioapft.
Iovan lorgovan descoperft stana, eftt-eaua Vija o miroase, sapft sub piatrft,
doar-doar o scoate fata. Plingind, Fata sdlbaticd implorft pe Iorgovan sft
potoleascft cityeaua eft i-a zgiriat fa|a, i-a rupt cosi(a ?i obrftjorii. tnsft cum
Iorgovan o zftre?te asmute ogarii sft sape mai diliai sub stineft. O priiule de
minft, o trage afarft si in zbate- rile si tipctcle ei Iorgovan cu friul calului o
leagft. Iar cind o lega,/ din gurft-i zicea,/ Sftrmana de ea: /Iovane, Iovane,/
lane Iorgovane, / /rate, frdjioarcj faci un pftcat mare,/ eft tii au nu ?tii/ eft-mi
?ti mic frate/ ?i eu tie sort 9* dupft ce-i poveste?te cum au rftmas orfani
de pftrinti si fftrft de rude ?i au dus o via(& de chin, ea gfttind ?i el slu- jind la
un crai, i se adreseazft: Iane Iorgovane,/ cu-a lui surioarft/ cm* se mai
insoarft,/ eft e pacal mare,J frate, frfttioare l6. fnsft tinirul Iovan,/ fecior de
mocan,/ unde mi-o vedea,/ uud mi-o auzea,/ ochii eft-i lua,/ iniutilc-i fura:/
nimic n-auzea,/ nimic nu gindea,/ ci mi-o sftruta/ ?i mi-o apuca, / fruinos c-o
lega,/ pe cal c-o punea/ ?i cu ea pleca,/ in jos pe Cerna,/ cu fti ogftrci/ si cu fti
dulfti,/ cu Vija-nainte/ sft le ia aminte. Iar Iorgovan era atit de vrftjit de Fata
sftlbaticft incit nici nu se mai uita unde merge pe firul apei. E1 daeft pleca,/
cftlare cu ea,/ nici eft mai vor- bea,/ nici eft mai gindea,/ ci la ea privea./
Nainte inergea,/ de Cerna-si uita,/ drumul eft gresea/ ?i se rfttftcea,/ iar cind
se uita/ in apft sftrea,/ calu-not ifi da. Iovan incepe sft-noate, dar se

ineaeft ,,cft Domnul nu va/ frate ca sft ia,/ frate pe sor-sa. Calul iese la mal;
Fata sftlbaticft se dezleagft, inoatft cind broste?te, cind voinice?te, cind ca un
peste ?i ajunge la mal dccealftlaltft parte a Cernei. Lumea care o vede o ia in
brate, o duce in sat, ii gftsefte rudele, o ia la curtea lor, o imbftiazft ?i
gfttefte, o logodeste ?i-o mftritft c un fecior de crai,/ tot de peste plai,/ eft
Domnul nu vrea, Domnul nu ierta/ fratele si ia,/ frate pe sor-sa,/ cd-s grele
pdcatef sft ia sor pe frate ,7.
tu folrlorul mitic roinanesc se coinbate orice formft de incest: intre tatft ?i
fiicft, intre mamft si fiu, intre fra(i. Dreptul cutumiar sfttesc sanc- tioua aspru
in cestui, inainte ca accsta sft fie regleraentat in pravile si indreptftri ale legii.
Inoestuosii erau de obicci lapidati in afara satului,
394
pentru eft au stricat datina din mo.si-strftmo^i. Unele forme de incest
provenind din Orient au fost incluse in mitologia greacft si in legislatia.
conjugalft dintre frati in familiile regale. Leviratul si sororatul au fost legalizate in dreptul cutumiar al unor state mediteraneene eu care autoh- tonii
au intre\inut rela(ii ineft dinaintca crei noastre.
Condamnarea incestului in legendelc mitice mention a to este un scmn de
spiritualitate i civilizatic evoluatft, care se reflects, in aceste balade. Lupta
impotriva incestului se manifests in legenda soarelui i a lunii la toate
nivelele cosmice : la nivelul viefii umane, la nivelul agtri- lor-oameni, la
nivelul dfintilor-mosi si la nivelul Fartalilor cosmocrafi. S-ar putea obiecta ci
Nefftrtatul in ipostaza lui demonicS incurajeazft in- cestui, pe lingft toate
celelalte fornu* de coruptie i degradftri. Insft Far- tatul se opune,
zftdftrnieiudu-i ac^iunile incestuoase, pedepsindu-1 de fiece data cind moral,
cind $i material.
De altfel incestul este un permanent prilej de turburare a ordinii cosmice
intre astrii-oameni, intre daimoni si oameni, nu numai intre oameni. Apostol
Culea $i Ion IonicS au remarcat eft ordinea socialft sub toate aspectele ei se
proiecteazft $i reflect;! in ordinea cosmieft. La fel Mihai Coman.
Credintele, datinile $i tradi(iile despre luna nu dep2esc interesul nostru
mitologie, insft numftrul lor mare ne impune select ionarea lor in
demonstra^ia noastrft, aceasta pentru eft luna define in economia mitologiei romftne si alte atribute decit cele astrale. E infa(isatft ca divinitate
meteorologicft, apoi a fecuuditfttii i fertilitft(ii pftmintului, plantelor,
animalelor i chiar omului, in farmacopeea i medicina magieft, in farmece,
descintece ?i vrftji de dragoste.
4. Divinitntcn si cultul meteorohujie al lunii. Cind luna e asaltatft de
vircolaci, dft semne de vremuire sau intemperii. Cind un corn al ei e indreptat
in jos, semn de ploaie; ambele coame in sus, seinn de secetft. Cind e crai
nou $i secera lunii se desface in douft, atunci copiii se roagft la lunft sft le
dea ceva (sftnfttate, bani, pedeapsa dugmanilor lor etc.).
In nopiile cu lunft nouft (crai nou) nu se fftceau semftnftturi, deoa- rece
boabele nu se legau, nu se fftceau nun^i, pentru eft nu durau cftsnici- ile, nu
se impreunau animalele, ca sft prindft rod. Invers, in noptile cu hind pi in a se
pornea plugul, se fftceau scmftnftturi, copilul conecput sau nftscut pe lunft

plinft se considcra norocos. Dar se culegeau plante de leac i se preparau


fierturi, licori, liapuri, cataplasme, cu care se ineepea tratamentul chiar in
rftstimpul lunii pline.
La lunft nouft, uncle fete fftceau faimcce de ursita. Icseau din casft eu
briul deseins, il zvirleau in sus, eft tie lunft, si apoi bateau stieaina casei cu
cl, lostind : Lunft, lunft,/ doamnd bundj bun cal ai, si friu n-ai./ Sft tc duci la
ursita me,/ sft te duei/ si sft mi-1 aduei./ De 1-ai gftsi dor- mind in pat/ sft-1
iei $i sft-1 viii sub pat/ si de sub pat sa l dai pe u$ft afar ft/' i la mine sft-1
poiueti,/ prin pftduie fftift sine/ $i pin sat fftrft lusine 18.
5. Coarnele lunii. Din eultul loeal strftvechi selenar s-a men(inut la
romftni pinft in sccolul al XlX-lea simbolul lunii tioi, folosit indeosebi in
ritologia ruralft, domestieft iji funerarft (Moldova, Maramurcg, Muntenia iji
Oltenia). E vorba de coarnele de consacrare care au decorat troi- (ele de
drum de tipul stilpilor sau coloanei cerulut, grinzile de porfi de curie
(Maramure.s), culmile de acoperi$alc caselor (Muntenia) sji sttlpii Junerari. Pe
grinzile de por^i i culmile de case coarnele de eonsacraro
395
an luat forma clasic& (coarne do bovidee, cu virfurile in sus), iar po co- Ioann
cerului jji stilpii funerari, coamele de consacrare, pe lingi! forma $i pozi^ia
coamelor do bovidee (Moldova), au luat si forma pi pozitia coar- nelor dr
berbec (Oltenia). Indifercnt de forma si pozitia lor, coamele de consaarare au
reprezentat str&vechi insemne apotropaice ale drumurilor, caselor si
mormintelor impotriva fApturilor mitice relc care, dup& cre- dinfe arhaice,
bintuiau luinea l9.
6. Ileraldiea si emblematica limii. Intocmai ca si soarele, luna a f&cut
parte din heraldica si emblematica color trei p!ri romane: Transil- vania,
Moldova sji Muntenia. Uneoii reprezenturea ei emblematica a fost compusi
prin juxtapunerea profilului limit noi peste luna plind. Imagiuea aceasta
compozit;! ar putea sugera starea de undroginitate a lunii mai mult decit de
masculinitate sau feminitate. Aceasta deoarece luna nou& (sau craiul nou)
simbolizeaza masculinitatea lunii, iar luna plinft femini- tatea ei. Bipolaritatca
sexual;! a lunii reflect;! un aspect esen(ial al cultu- lui lunii : rituri
contradictor^ de promovare a dragostei pure, ideale sau a sexualitilii
primare 1 senzualitatii morbide.
7. Ipostaza untropoinorfu a lunii: lleana Cosinzeana. Pcrechea lui FatFrumos, lleana Cosinzeana, reduplic;! pe plan mitic ipostaza antropoinorfa a
lunii. Cum am constatat, mitul lunii face parte integrant;! dintr-un mil global
al astrelor, alaturi de mitul soarelui. Para- lclismul merge atifc de departe
incit ne vine si consider;! ci soarele concept! t ca femeie marcheaza
prefigurarc androgind, care mai tirziu 8e va constitui intr-o fdptura mitied net
ferniniuft, luna, cu ipostaza ei antropomorfa, lleana Cosinzeana.
ft. Etimolntjii populare si oulte. Numele Ilenei Coslnzenc a fost schijat
de Aron Dcnsu-panu so. In studiul lui succint, Aron Densusianu ajunge la
concluzia c& numele Ilenei Cosinzenei prezint:! un vildlt aspect pleonastic,
caei atit lleana, cit .si Cosinzeana, ca tenneni patronitnici sint sinonimi,
deoarece repeta si intflresc aceeasi idee mitic;!. Numele lleana deriva, din

numele grec. },Ilia sora soarelui Ilios, care primind sutixul -ana a devenit
Ilia-ana, iar prin contragere, lleana, cit si de la numele latin I ana sau Diana I
ana, sora Soarelui la latini si zeifd a lunii. Iar partea a doua a numelui, adic;!
Cosinzeana, derivft din termenul latin conseus ( sfiituitor, consilier divin),
titlu particular ce sc dadea zeilor de sfat ai Olimpului (in num&r de 12),
dintre care f&cea parte .si Diana. Din epitetul I ana Consulens sau I ana
Consens deriva numele care primeste sufixul -anay Consentiana, iar prin
aspirarea lui f, Consenzeana, Cosinzeana.
O a doua etimologie emis& in ordine istorica, de At. M. Marienoscu 51,
deriva numele Ilenei Cosinzenei din numele zinei Nchalennia, zeitate nedefinit;! fizionomic si functional, dar de origine groaeft .si prin rost cel- tic;!.
y,lleana la romnni nu inseamn;! Helena greacS, ci cit Xehalenia, fern ci a cea
frunwasd. lleana poate veni si din y, articolul Celtic, i ten frumoasil [glen],
dec! frumoasa. In povesti se numeste $i lleana cea frumoasd, in numire;i
aceasta e o rcpelifiune de infeles, e;!ci lleana .si cea frumoasa, e tot aceca
r
.
Dupil o a treia etimologie, stability de Lazar ^fiineanu 23, numele Ilenei
Cosinzene este de origine slard, de.si vehiculeazflL mitul grec. al hrisocomisului, :ulica al fecioarei cu pdrul de aur. Iat;! cum formuleaz;! Lazilr
$aineanu etimologia lui : ,,Formelc multiple ale numelui din basinolo
396
noastre (Simziana, Cosinzeana, Cosenzeana etc.) (lovedesc originea strd- ind
a numelui, care pare a insemna (lleana) cu cosine de aur; pentru intiia parte
a vorbei, conform slavonieului kosa = coama. Intr-un basin cell figureaz;!
Diem slatovska la vierge aux chcveux dor , care cores- punde
ruteanului Zlatoska, cu coama do aur (...) Apelativul cu piirul de aur e
un epitet familiar in mitologia great*;!. La Homer, Kailvpso .si Circe se
numesc ztnele cu frumoasele cosife, Apollo e ypuaox.'S|zr t;. adieu cu coama
de dwr, ca i Dyonisos xpvcoxaerr4s **.
Intocmai ea in cazul etimologiei lui Filt-Frumos, aceste trei solu- (ii
etiinologice date numelui Ileuci Cosinzene condi(ioneazil natura divini! si
rostul mitic al lunii in ipostaza antropomorf& la care ne referim.
Dupa priina ipostaza ethnologic;!, lleana Cosinzeana apare ca o zeitate
deplind, ,,nici mai mult, nici mai pu(in decit zina lunii'\ cum spune Aron
Densusianu; dupa a doua .si a treia, apare ca o zina favorite din basinele
noastre, care corespunde Frunwasei pdmintului (Buknedhent) din povestile
albaneze, Frumoasei locului sau Frumoasei lumii (wpata TOU XOGUO*>) din
basmele grecesjti .si macedoroinane; zinei lleana (T under Illona) din
povetile maghiare, Fecioarei cu pdrul de aur (Dieva Zlatovlaska) din
basmele slavone si Frumoasei cu pdrul de aur (La belle aux cheveux dor) din
versurile roinanice s.
Daca din perspectiva etimologiei numele lleana Cosinzeana pare a avea o
origine mitied, din perspectiva structurii .*ji func(iunii fapturii mitice situafia
este alta. Asa cum reiese din balada mitic;! Soarele .?i Luna, lleana
Cosinzeana este ideutificat;! cu una din cele nou& surori ale Soarelui, sji
amime cu cea mai mica, mai frumoasa .si mai harnic;!. Deci lleana

Cosinzeana este o sora a Soarelui care refuzind s;! fie Sofia Soarelui, pentru a
nu comite astfel un incest ce contravenea atit legilor umane, cit si celor
cere.sti, se arunc;! in Marea Xeagn!, de pe podul mirifie, construit anume de
Soare pentru mint;!, tn mare se transform;! in niream! de aur, de unde c
ridicatft in cer de ingeri sau Dumnezeu pentru a deveni Lund. 9
9. Sora Soarelui. Intr-o balad;! mitic;!. sora Soarelui e clar deserts;! ca o
fdplurd mitied cu atribute relativ precise : Ileana/ Sinziana,/ doamna florilor/
s-a garoafelor, sora SoareluiJ spuma laptelui **.
Identificarea Ilenei Cosinzene nu e numai alegorice, ci $i meta- forica. Intrun descintec de lune uoue se scot direct in evident atri- butele divine ale
lunii $i indirect Jile Ilenei Cosinzene : ,,Lunii, lunii,/ vergolun;!./ vergolun;!,/.../
tu esti mindrtl si frumoasil,/ tu e.sti a nopjii craiasil Evocarca aceasta isi lire
pandantul in Ilenna/ Cosinzeana,/ tu e$ti mindril i frumoasa,/ a nop(ii dalba
erfiias;!,/ tu lucesti $i striilu- ceijti/ printre stele fecioresti 2*.
Caracterul complex mitologic al Ilenei Cosinzene este preluat i stilizat
intr-o open! cult;! de Dimitrie Bolintineanu in epopeea Traiani- ada.
Cosinzeana .si Fat-Frumos sint prezentn(i drept copiii zrei Fudo- chia.
Cosinzeana ,,are mun(ii in seam;!, e a muzicei zeifft si a dulcei poezii2.
Cum luna este supranumit;! in popor ochiul Maicii Domnului, lleana
Cosinzeana este supranumitii frumoasa Pilmiutului .si a Cerului,
considerate, ca sji luna, intruchiparea frumusefii eterice jfi pudice, a castit&tii
?i puritdtii, care vriljete prin hieratisinul si strillucirea ei supra- fircasce.
Bomanul red;! frumusefea ei in expresii si iinagini impre- sionant de clare :
la soare te puteai uita, dar la dinsa ba ; frumoas& ca o floare, intr-o iarna
fen! soare ; din cosine floarea-i cinta, noua imprafi asculta etc.
397
Gh. Ciangami sus^ine cd Henna Cosinzeana, ca si Artemis la greet si
Diana la latini : se complace in frumusefea sdlbatecd a naturii agreste si
totodatd silvicc. Kohl valent ul ,,sfintei Luni este, la Ilcana Cosinzeana, cel
de dulcea zind. llolul erotic al lunii sc cstoinpeazd la Ilcana Cosinzeana intrunul sentimental. Din acest punct de vedere credintele despre lunatid ca
,,amanti terestri ai lunii nu au eoutigente cu mitul Ilenei Cosinzeana.
Limbajul dragostei la romani este acela inifiat in legende jji basme initice
de Fdt-Fromos si Ilcana Cosinzeana.
10. ('.ameterele: musacjetie. npotropaic, eiiiojjotic ale lunii. tntr-o notd
din josul paginii la balada Soarelefi Luna, Yasile Alecsandri 30 schi- teaza
portretul Ilenei Cosinzene in stilul Ini : lleana Cosinzeana este incliipuirea
eea mai poeticd a geniului romanesc; ea personified tinerefea, fnimuselea,
nevjnovdtia virginals!, suflet ingeresc, in trim cuvint, per- feefia omenirei sub
chipul de copila gingasd si rdpitoare. Iar mai depaHe : Ea-i atit de strdlucitd
cd pe soare pofi cdta, tar pc dinsa ba\ piYsarile eintd in ealea ei cinticele lor
ceie mai frumoase, florile se eule in cimpie ca sii-i facd covor, balaurii se
imblinzcsc si Tin de se intind eu dragoste la pioioarele ei si to^i fiii de
impdrati umbld sd o ia de 80lie. Averile ei sint nesfirsite ; ea are trei
imbrdedminte : una ea ccriul cu luna si cu stele; una ca ctmpul cu florile .si
una ca marea cu spumele aurite de razele soare- lui 3I. Aceste trei soiuri de

vesminte sint trei transsimboluri ale atiibu- telor ei mitice, care trddeazd cele
trei aspecte ale ipostazei : ca zfnd sele- ward, ca zina a florei mcdicinale $i ca
ztnd a mdrii.
11. Trausfigurfiri literare. Tot Vasile Alecsandri sus^ine ca la moldoveni
Ilcana Cosinzeana se bucurd de o considerate deosebitd. fn aceeasi notd la
balada Soarele Luna scrie : Roma nil diu Moldova zic cd lleana Cosinzeana
personified Moldora cu podoabcle si avu{iile pamin- tului sau cu farmecul
rdpitor care fluturd pe cimpiile sale 32.
Unele atributc ale lunii au fost transmise ipostazei ei antropomorfe. Flora
medicaid sc afld sub protect a direct;! a lunii. Cele mai eficace bum- ieni de
leac, ierburi spur cate, arbori demonici cresc si rodese sub lumina lunii.
Efectele miraculoasc ale tuturor acestor plante sc produc uncoil in noptile cu
lund, alteori in cele fdrd lund, din care cauzd oamenii le culeg la miezul
noptii, cind bate toaca in cer .si eintd strident prima datd cocosii. Culesul sc
face cu un ritual special pentru ficcare plantd. Nu este cazul sd intrdm in
aradnunte, ci numai sd sesizdm in ansarablul lor aspectele magice
mitologice ale recoltArii. Consacrate acestor ritualuri si protocoale sint
noptile de Sinziene.
Asa se w plica de ce se sustine ca lleana Cosinzeana locuie$te in pajifti
miraculoase, unde cresc, ,,buruieni alese gi grditoare, din a edror fierturd ca
i$i mentine vesnica tineretea si cu care lccuie^te sau readuce la viafd peeroii
din basme cdsdpiti de monstri antropofagi,intocmai ca sfinta Yineri.
Functiunea apotropaied a lunii este transmisd si Ilenei Cosinzene. Duhurile
apelor, mrenele, stimele, rusaliile etc. la ieirea din ape se in- chind la lund $i
apoi fiecare i$i vede de treburile ei. Puterea Ilenei Cosinzene asupra apelor
care rezultd din transformarea ei in mreand, aruncatd apoi pe cer, 1-a
inspirat pe Dimitrio Bolintineanu ca in aceeajji epopee Traianiada sd
scrie : ,,Asa Cosinzeana frumoasd apare/ ca roza rizindd ce vezi in pddure,/
ea iesc din unde cu mina umidd/ ifi unda o stringe pe albul ei sin. In aceastd
imagine lleana Cosinzeana se aseamdnd ,,zinelor de ape ale Daciei.
398
Un nit atribut initio al Ilenei Cosinzene este cel :il vinatului $i vinft- torilor.
Coca ce ne face sft credent eft corifinutul simbolic al acestui atribut este
figurareji zinei in tovftr&pa : cerbului cu stemft-n fronte/ .si a ciute- lor <le
munte. Corbii si ciutelo sint aniinale semisacre pentru roman, care isi
m&nifestft intreaga lor putere mitieft in noptilc cu lunft. Ilcana Cosinzeana
uneori ajutft pe vtnfttor, alteori ascumle vinatul in ceturi, in pftdurici, in
coclri, prin obstacole naturale. Cerbului numit voicvod al brazilor i s-au
consacrat citeva colinde care sugcreaza rostul lui mi tic. intr-un coliml, cerbul
e descris ca un acolit solar : un cerb sprinteior,/ cit un bousor./ In coarnele
lui,I floarea Soarelui.! Cununft de zirnft,/ cu miros de smirnft,/ sji vergi aurite,
raze strftlucite 3S. in alt colind consacrat cerbului se descric cum (...) printre
brazi, printre molifte,/ !not imi-noatft,/ coarnc poartft,/ iar tn virjul coarnclorj
leagdn rerdej de mfttase/ impletit/ cu vito-n $ase./ Dar in leagdnl cine-mi
$ade?/ Ea (...)/ fata mare,I cu vositdj pespinare,/ strdlucind IcasfintulSoare u.
injiltecolindesintmen- tionatc chiar sora Soarelui si personaje creatine ca

Sintion, sinta Maria, Iisus Octavian Buhoeiu vede in ,,fata dintre coarnele
cerbului o imagine, cu preistorieft aureola pierdutft, a unei zeife
prolectoarede aniinalesalbatice, ale eftrei reprezentftri mitice $i indoles
transformat s-au pierdut '*. !ntr-un colind care substituie cerbului pe hour,
bourul poartft intre coarnc leagftnul cu fata mare pestc valuri: ,,noatft,
noatft hour negru;/ el isi noatft, coarne poartft;/ da *ntre coarnc ce-si mai
poartft?/ Leagftn venie <! mfttase impletit cu Ypfi-n >;.. Dar til leagan
cine-mi snde?/ Stft lleana ceafrumoasd.sade la gherghef fi coas&l i din gurftasa sopteste :
/ Hour, bour,bour negru,/ mai iueet cu coarne-a tale,' ni-i sminti ozoare-a
mole;/ li-i sminti, smintite-or fi (...) 37. Deci lleana Cosinzeana, cea mai mieft
i cea mai frumoasft dintre cele nouft surori ale Soarelui, este toto- datft i
cea mai adoratft dintre heliade.
12. Sftrbfttoarea SInzienelor. Dintre sftrbfttorile populare cunos- cutft
mai mult este sftrbfttoarea floralft si cimpeneascft a SInzienelor, care repreziutft mai ales o festivitate generalft a ztnclor bune, ca zinc agreste .si
silvestre. Fetelc care vor sft se mftrite cu bftictii care vor sft se insoare sc
string in unele sate, seam, in ajun de Sinziene. Bftie^ii fae ruguri, aprind
facie si le Snvirtesc in sensul miseftrii soarelui la apus, strigind : du-te soare,
vino lunft,/ Sinzienele imbunft,/ sft lc creascft floarea floare,/ galbenft
mirositoare,/ fetelc sft o adunc sft le prindft in cunuuc,/ sft le punft la pftlftrie/ stru(uri pentru cununie./ Boabole sft le rftsteascft,/ pinft-n toamnft sft
nunteaseft 38. Fetelc fug pe deal sau la munte, culeg si impletesc cunUni, se
intorc cu ele in fugft in sat $i zvirl cunuuile pe casft, ca sft vadft daeft s-au
agfttat de hornuri. Daeft cununile se agajft de hornuri, fetelc se vor mftrita
chiar in anul menit.
A doua zi dis-de-dimineata cetele de feciori strftbat satele cu stru- turi de
sinziene la pdldrie, insemn eft au cftzut cununi^elo de sinziene pe hornuri la
caselc fetelor care-i intereseazft. Hftuiesc i chiuiesc $i strigft in cor : Dute lunft, vino soare, Ca tragem la-nsurfttoare. Cununile neur- site/ zac sub
hornuri azvirlite. / Pinft-n iniczi cu steagu-n frunte/ tree ficiorii dupft siute,/ aide alea nedirese/ nu vor sft fie rairese; sau ,,Hai frumoaselor, ce sta^i,/
zinc vrefi sft rftmineti,/ eft venim dupft petit/ pinft nu v-afi rftzgindit ; sau
Toate slutelc-s grftbite,/ toate vor sft se mftrite/ cu-aldc unii dintre noi,/
feciori nvindri, vai de noi !/ eft la nuntft sjtim liori,/ hi praznice ijtim prtnzi/i
la dragosjti ?i mai $i 39.
399
STELE I.E LOGOSTELE
1. Ori(|inea stelelor. In contextul dcologiei stelele indeplinesc multiple*
roluii mitice, uncle mat particularc dccit altcle. Legend el e ori- ginii lor
cosmice sint uneori antagonice, altcori anacronice. 8c datoresc stropilor de
lumind cu care arborcle cosmic a iesit fosforescent din Ai)ele primordiale;
stropi care sc nicn^in pe ramuri si cad din cind in find, nere- gulat; sint
ncoityi ai Soarelui sfint jji sfint ci Luni; luminile palide ale Kaiului ce str&bat
prin cntp&turile podului de cer, candele pe care ingcrii de noapte lc aprind in
amurg si le sting in zori; ingeri care vizitind pa- mintul s*au indrdgostit de

cele pamintesti si Dumnezeu i-a prcf;!eut in stele, ca s& poati! vedea mereu
lumea paminteasci, dar s& nu poata informa de seductiile omenefci .si pe
ceilalti ingeri, pentru cil lucrurile acestea nu-i iertat s& le stie si cei din
cer : pftrticele din sufletele oamenilor care la nastere se urea la cer, se
imbatil de lumina cereascil sji d&inuiesc acolo, veghind asupra destinului
celor din care s-au desprins. Cind se incheie ursita purt&torului lor de suflet
de pe p&ralnt, cad din cer, hlsind o din! de luminii, $i se sting aproape de
locul expierii. At unci oamenii spun : a cazut o stea, [in clipa asta] moare
cineva. In balada Miorifa, baciul moldovean ruga pe oi^a u&zdr&vam! sit nu
spun;! adevSrul oilor lui : ,,sa le spui curat/ ca m-aiii insurat / e-o mindra
cr&iaaft,/ a lumii mireasit,/ cd la nutita meaj a cdzut o stea (..si Maicufei
bdtrine de ase- meni s& nu-i spuie adev&rul; Iar la cea M;!icu{;! b;!trinfl,/ sa
nu-i spui, drSgu^ft,/ cd la minta meaf a cdzut o stea ( ...)l.
Stelele fragmente de suflet sint indicatorii divini ai destinului uman. I)aca
sufletul celui decedat e curat, fragmentul de suflet il lape.ste si se-n- toarce
cu el in cer, ins;! nu pentru a mai striUuci pe bolt A, ci pentru a se odihni in
Rai. Dacfi sufletul celui decedat e necurat, se contopeste cu restul sufletului
sji r;!t;!cestc in lume sau se pr;!buseste in lad. tntoarcerea SUflctului in cer
pentru a se intregi cu partea lui pdminteasc& poporal o numeste Marea
Trecere. in Marea Trecere sufletul tiebuie sa str&bat& mai multe Vilmi ale
vazduhului, pentru a ajunge nevatflmat in cerul stelelor sau in Rai.
2. Tipurile de stele. Important miticd a stelelor diferft dupft marimi,
culori i striUuciri. Mici, aproape vizibile, de culori pale $i strii- luciri stinse,
apart in oamenilor obisnui\i; cele mijiocii, de culori vii i strilluclre mat;!,
oamenilor de vazii; cele inari,Jde culori vii (i*oii, verzui, albastre) .si
strfducirc intensa, edpeteniilor. Aceste trei categorii de stele relev;! destinul
categorii lor de oameni care fac jiarte din comunitatea s&- teasca. Dintre
stelele ce indeplinesc uncle roluri mitice fac parte : 1) stelele log os tele, 2)
luceferii si 3) cometele.
400
*1. Stele logostele. Pentru lomAn, stelele logostele detin o important
inagico-mitieA mArturisitA de credinfe i traditii. Exists animate cu stele log
os trie in frunte, purtAtoare de noroe pentru oameni. Aceasta e legenda
cerbului cu pielr de our si stea in fiunte din Delta Dunfirii, despre care
relateazA niitografia anticA, dar este si legenda cerbului tretian de aur din
Carpa(i, care era urmArit pentru cei ce-Jji deplingeau norocul: Cerbul
tretinel/ eAtin-cAtinel/ urea un inunoel,/ in frunte c-o stea,/ o stea logostoa/
oehii de-^i lua./ In herb licurici/ alte stele mici, /cu dalbe sclipiei 2; ele
pAzesc destinul stabilit deursefieeaiui oin. ('a aeoiiti ai urse- lor, pot ajuta,
interveni in norocul si modifica partial destinul solieitan- tului. Cu activitatea
lor miticA se ocupau vrdjitorii de stele si nti/oni (n stele. I)upA gradul de solid
tare al unei stele logostele vrAjitorii initiau pe oameni cum sA procedeze sau
isi asumau singuri aceasta rAspunderc, ca si eititorii in stele, care era si pea
sji perieuloasA.
In descintece de nouA stele logostele sc sollcita sA se fure dragostea
impArAteascA, frumusetea zinei si sA o dueA solieitantei pentru a se marita

cit mai de grabA. Xuinele stelei logostele este redus la : stea gogostea, stea
gostea sau stea obiftea 8, ]>entru a actiona conform tabuis- mului.
ir"
In interpret area magico-miticA a stelelor logostele, mai mult decit in
descinteccle eelorlalte categorii de stele, se intrevede dorinta omului de a
interveni in cursui destinului sAu. Jnterventia personal^ si interven^a printrun mediator, vrAjitor, hot sau cititor in stele, rcprezintA cele don& moduri de
forfare a destinului, avind altA pondere preferential A. Interventia prin
descintece i$i citirea in stele pArea mai eficace eelei personale4.
Cel domic sA-$i imblinzeascA destinul considerat dc el aspru se ruga la
una din stelele logostele pe care, i-o anitase cu o searA inainte vrftji- torul.
RugAciunea la stea trebuia sA fie fAcutA in genunchi, pe pragul u$ii casei, in
miez de noapte, cind linisjtea domina cuprinsul. Era repetatA de trei ori .si se
incheia cu multumiri. (), stea logostea,/ tu, ursita inea,/ indurA-te de mine si
fA-mA sA-n(eleg/ drumul meu intreg,/ de inA-nalf. sau cad,/ murdar ca un
vier,/ curat ca raza ta din cer 5. Sau era invocatA de deseintAtorul singur, in
numele solicitantului, cind cerul era inste- lat, tot in pragul casei, in
descintecul soptit cu miinile ridicate, care suna : Tu stea / logo stea,/(...) /sA
umbli-n lung si-11 lat/ pe unde oi gAsi / scrisA ursita lui (...) /la ca sA te duci,/
cu biciul sA plesnesti,/ din soinn s-o treze.^ti,/ la mine s-o trimi(i,/ in vis s-o
visez,/ aievea s-o vAz/ (...)/ sA nu-i vie a sta,/ sa nu-i vie a dormi/, nici a
odihni/ pin* la mine n-o veni 6.
Cititorul in stele eauta sA prindA lumina stelei logostele Sntr-un vas cu
apA i suflind peste apA sA interpreteze jocul delumini din vAlurele.
Stelele logostele au fost uueori confumlate cu luceferii, alte ori cu
cometele, din cauza stralucirii si mArimii lor, in anumite conjuncturi atmosferice care le-au deformat imaginea.
4. Luceferii. Pentru romani sint acele stole mari care deschid i inchid
portile noptilor. Luceafdrul de seara (pi an eta Venus), numit $i Steaua
ciobanului, este inlocuit spre dimineata de Luceafdrul de zori, iar dimineata
cu Luceafdrul boilor (numit astfel pentru cA la aparitia lui se scoalA boii). In
afara acestor trei luceferi, care mareheazA trei seeven^o ale nop(ii,
etnoastronoinia romanA mai mentioneazA un Luceafar mare (steaua Vega) i
un altul numit Zorila (steaua Sirius).
401
!n online mitica luceferii au fost considerate copiti Soarelui, rczul- tati din
hierogamia Soarelui cu stelele - oameni. Ei reprezinti noaptea prezen(a
discreti a Soarelui alituri de Luui. In accasta conditie mitica, de fii ai Soarelui,
luceferii se pot infitisu ea oameni si cobori pe pimint pentru a supraveghea
dc aproape felul cum sint respecta^i luminitorii de noapte. Capodopera
poeziei romane, Luceafdrul de Mihai Eminescu, surprinde drama Luceafdrului
de noapte care indragostit de o piminteani coboara peoraza, in chip de om,
pentru a lua cu el, in eeruri, femeia iu- biti.
5. Stelele cu eoada. Dupa supcrsti^iosul sitesc, de riu augur sint
stelele cu coadi. Uncle apar pe cer pentru citcva minute .si au o coadi scurLi,
slab luminoasi. Acestea sint insemnele arhedemouilor care au patrons in
vazduh si urmiresc si pitrundi in eeruri pentru a perturba activitatea fipturilor

mitice celeste. Altele stribat cerul mai multe zile, au o coadi lungi .si
luminoasi; accstea sint stelele cu coadd propriu-zise (sau cometele). In trecut
ele vesteau nurnai nenoroeiri : cataclisme, riz- boaie, molime. Cu cit
prezen^a lor pe cer era mai indelungi si coada mai lungi, cu atit prevestirile
erau mai sumbre. Cronicarii rorauni au consem- nat paralel cu cronicarii
satelor legatura intimi dint re stelele cu coadi si nenorocirile ce au avut loc in
vremea lor 7.
Stelele sint atit de multe incit nu pot fi numirate. Omul nici nu incearci si
le numere din pricina credinfei ci printre cele numirate ar putea fi $i eteaua
lui, ceea ce i*ar atrage moartca inainte de vreme.
6. Constelafii. Etnoastronomii populari au Impirfit aglomerarile de stele
in asja-zise grupe de stele (constelatii), dlndu-le nume si atribuin- du*lc
legende mitice.
In capitolul referitor la cor am expus legenda mitied a formdrii gru- pclor
de stele pe cer. Era vorba de un om neeijit pe Firtat (alias Dum- nezeu) ci a
ridicat cerul de pe pimint in slivi, ce s-a pregitit si urce la cer si-1 roage
respectuos si coboare cerul pe pimint, ca si poati sta de vorbi si cere direct
sfaturi Firtatului. Pentru ci drumtil era lung sji nu .stia cite piedici putea
inttmpina, i-a luat eu el animalele necesare, unel- tele de luerat pamintill .si
secerat, cele de prclucrat laptelc $i doui care in care le-a pus. Pe dram, in
vazduh, unde bale vinfcul turbat, s-a intilnit cu Necuratul, care a incercat si-1
impiedicc si urce mai sus in cer, tre- cind peste domeniul $i voin\a lui. Din
Inciierarea intre omul neeijit si Necuratul a ie?it o bitilie cu ceea ce avea la
indemini fiecare. Omul neeijit a zvirlit carele, instnunentele si animalele, iar
Necuratul obiectele si monstrii pe care ii avea in desaga *.
In lupta omului neeijit cu Necuratul fiecare a arancat in potrivni- cul lui cu
ceea ce a avut la indemiin. Legenda consemneazi constela^iile de stele
iesite din lupti in ordinea lor fireasci po harta cerului, dar mai consemneazi si
proiectarea pe cer a uneltelor de munei ale unui popor agropastoral, in
ordinea importance! lor practice. Fieeare uuealti cade intr-un punct cardinal
al cerului, regrupind stelele dupa modelul obiectu- lui aroncat sau fipturilor
care au ajutat in lupti pe om impotriva Nccu- ratului. In hir^ilc cerului pe care
le prezentim se poate constata carto- grafic cit de ilustrativi pentru conccptia
etnoastronomici cste suita con- stela(iilor pe cer. Purine popoare din Europa
au eonsemnat astfel ocupa- tiile lor tradilionale, cu inventarul corespunzitor
$i auimalele de munci.
402
Uncle grope de stele stabilitc de romani au nunie duble, triple sau
cvadruple. Aceasti situate se datore^te in priniul rind bogatei imuginatii
creatoare a romanilor, si in al doilea rind inarii aten(ii acordate stelelor in
lcgituri cu via|a social-economici reflectati pe cer. Pentru elueidare ilustrim
aceasta parte a lucririi noastre cu doui h;ir(i plane ale cmisferei boreale : una
fdrdneascd romdnd si alta astronomicd sliinfificd. in harta cereasei a tiianului
romiin constela(iile sintregrupate dupi alte criterii decit in harta astronoinici;
si anuine, dupa criterii magico-mitice care reflects universal de prcoeupiri ce
tin de crcdinte, datini si traded ctno- astronomice romane. insotim harta

grupelor de stele pe cer cu un label sin optic al numelor plurale ale astrelor si
al proportiei lor procentuale in raport cu numirul constelatiilor ce au putut fi
marcate de poporul roman pe cer. Nu am inclus in acest tabel si nop tic
numelc unor conste- lufli tirineti, de care batrinii satelor isi a<luceau
aminte, dar nu le mai puteau desemna pozifia pe cer. Nuinele aeestor
constelatii (in tot de ocupa(iile de bazi ale romanului : nCarul mare cu patru
boi, carul mic cu doi boi, candela de peretc, crucea, fintina din riscruci,
barda, sfre* delul, spitelnicul, secera. coasa, plugul, rarit-a, duliul de la tirli,
cit-e* lusul din curte, closca cu puii, porearul cu porci si bora din sat. Dintre
constelatii o important;! mitici a fost acordati uuui briu de stele numit (aha
laptelui, care mai colporteazi alte trei mime ; Calea lui Traianr Calea robilor .si
Calea paielor. Fiecare din aceste patru nume se referi la alt mit astral.
Se numestc Calea laptelui pentru ci a fost albiti cu laptelc vSrsat din
cobilita ciobanului, cu care omul neeijit a vrut siloveascipebalaurr procletnl
Nccuratului; Calea lui Traian pentru ci dupi inersul ei pe cer s-ar fi eiliuzit
impiratul cind a intrat in Dacia si a cucerit-o; Calea robilor pentru ci dupi
directia ei pe cer s-au intors acasi daeii ti- riti in robie la Roma; si Calea
paielor pentru ci paiele furate iutr-un. car noaptea de un fin de la nasul lui sau scurs pe drum din ciiruti, mar- cind astfel urmele hotiei $i casa ho(ului.
In alji termeni, constelatiile indica si reflecti ocupatiile de bazi ale
romanului de-a lungul intregii lui istorii: agricultura, pistoritul, vinitoarea,
pescuitul, albiniritul. Dar uncle constelatii tarinc.sti consemneazi probabil
transfigurarca religionsa a unor fipturi mitice : a Fdr- tatului in Dumnezeu, a
Sefdrlatului in Ucigi-1 crucea. Ca termeni de comparatie no referim la
constelatia Crucea cca mica, care se mai nume.ste si Crucea Fdrtatului, iar in
uncle locuri (in Bucovina) steaua Clrma$uX din Carul mare se mai nuuiea .si
Steaua A efdrlatului. Iar steaua Dc?tep- tutorul, corespunzitoare
Aldebaranului, apartinea, pnn atributele mitice ce i se acordau, duhurilor relc
i trebuia si se tinfi seama de ea, deoarece risirea la a treia ctntare a
cocosilor.
Credinta in influenta stelelor a supra dcstinului omenesc a stimulat
cercetarca lor de citre vrijitori, astrologi sau cititori in stele. Unii dintre
acest ia citeau dcstinul omenesc in stelele ce se reflectau intr-un blid cu apa,
tiiat cu patru fire din p5rul eelui care vroia si-i afle o parte din ursiti. Alte
forme de citire in stele se ficeau in zodiac.
Stele solitare sau in constelatii mai figureazi inci in incondeierea ouftlclor
de Pasti. Precidere are insi constelatia Calea laptelui, numiti ca motiv
decorativ si Calea intortochcald si Drumul indlcit si Drumul
Af\*i

iiesftrfit. In paremiologia populari motivele ornamcntale ale stelelor i unor


constelalii i$i au echivalente litcrarc elocvente. Un exemplu pentru Calea
intortocheati: Ce e noaptca-nlortocheat/ si ziua destortocheat; altul pentru
steaua logostea: Ce strAbnto/ de dcparte/, .si de ea/ unii au parte 10.
fn eolindde de Criciuu s-ft umblat mult timp cu steaua, a cirei semnificalie
Insi, a cipitat valence de mitologie populari crest inizati. Sint uncle figuriri ale
stelei intr-un toiag care in arta populari din sud- cstul Europei ar putoa si
sugcreze o origine striveche a stelei eu care se circuli do Criciun. Ar putea ca
accasti figuraro si sirabolizcze pentru magicienii din trecut in.seinnul puterii
eitirii lor in stele, care indeosebi avea loc la sirbitorile solstitialc de iarna.
404

romAn, dupA L-A. Candrea $1 Gh. Adamcseu.


7.
Steaua in heraldic^. tns& ro stui stelei in istoria poporului roman
se Intrevede $i in heraldic!. Arinoriul stemei Moldovei reproduce un cap de
hour cu stea tntre coarne 1 sub nivelul bilrbiei cu figurarea soarelui i luuii.
Steaua tntre coarne reproduce, in efigia capului de hour, imaglnea aniraalului
sacru la rotn!ni, colportat! de colinde in care sint montiona^i boii cu slele-n }
runte, $i aceste irnagini la rindul lor se lcag! organic de imaglnea capului de
bovideu cu rozetd Cn frunte, descoperit! de arheologi roraani pe teritoriul
Romiiniei la Craiova (Pelendava, Jjase apiice de argiut), i a cadranului solar
tntre coarne, descoperit la Cumpina Tomis (ling! Constanta). De bovidee
este legat! taurofilia la anteceso- rii rom^nilor^i JA roraAni.
405
TABEL S INOPTIC
Grupurllc dc Ride
Cons tela tide
dupit ct noastronomiu initica dupfl astronomia general*!
ront And
I.
Fccioara
t=
Fedoarn
1
2. Calul
o
I.cul
O
2
3. VAcarol
Vilc.mil
3
~
4. arpclc
=
Sarpclc
4
=


5.
O
fl.
+
7.
+
8.
9.
O
1
0.
O
ii.
o
1
2.
=
1
3.
O
1
4.
O
1
5.
1
6.
O
1
7.
O
1
8.
1
9.
=
2
0.
O
2
1.
2

1 lorn

Omul
Scorpla

Ciobanul cu
oilc
Crucca inure

Coroana

4.

Mrrculc

I.ira

Lcbflda O

Kata marc
cu cobilila
Vulturul

7
8
9
10+
11

Vulturul
ss
o

OcKinul

12
13

Coata

Orfeu

14

Scatinul lui
llumnc/cu
Jghcabul

Cusiopcca

15

Pupil

Intrc
Andromeda >i
Pcgas
() parte din
Pcgas

Crucca in
led

Pcjtii

16
17

Pc?til

Bcrbecul

S3
=1

Bcrbecul

Barda

Perseu

18
19

20

Vlcril

+
o

balena
Taurul

21
22

2.
O
2
3.
O
2
4.
O
2
5.
-f
2
6.
+
2
7.
+
2
8.
+
2
9.
O
3
0.
O
3
1.
3
2.
3
3.
O
3
4.
3
5.
3
0.
=
*
3
7.

Porcarul

Aldebaran O

23+
24

25

Cloaca cu
pui
Marita

Scccra

26

27

Trlsfctltclc

ViziUul

Gcmcn ii

Gcmcn ii

Castor >i
Pollux

30

Cnlclu1

4.
a

I.inxul
Clincle inic

31
32

Kacul

Cancerul

33

Hldrn

34

SpUclnicul

28
29

Carol mure

4r=

Hercules
Carul mare

35
36

Carul mic

ss

Carul mic

37


Situntio numcrlcd si
proccntualsi pc
grupuri da stele :
=9
9
O 10
O 17
+7
+
5
-5

0
Total: 37
Total: 37
Nicolae Densusianu in Dacia preistoried referindu-se la nomenclature
stelelor
constela\iilor la poponil roman constate ca acestea in mare
parte seam&nA cu cele menfionate in literatura antica greacA si latinA. Fa^A
de cele .'17 de denumiri romAne inclusc de noi In tabel el mai men- tioneazA
incA 7, si anume citeva stole principale : Soarele, Luna, Crugul ccriului,
Chitul, Manastirea, Steaua comatA (cometa), Cununa certain!. Documentarea
lui e sprijinitA pe material latin i apoi grec. Conclude cA autohtonii
dispuneau de o astronomic arhalcA destul de bine pusA la punct, care sub
aspect pastoral i agricol anticipa astronomia latinA i greacA (pp. 960-963).
406
IMAGINE A POLIVALENTA.
A CERULUI SI ASTRELOK: LABIRINTUL
1.
Descoperiri urheologiee. O important mitologici deosebiti prezinti
imaginea labiriutului pentru cultul cerului, al astrelor, al iucin- telor sjicre
atribuito acestora $i al inormintelor.
In Romania s-au descoperit la Basarabi -Mur f a t la r, intr-un deal do
cretA, un ansamblu arhitectonic de monutnente rupestre, care alcA- tuiau in
secolele VIIIX e. n. un fel de manastire paleocretinA, cu ijase bisericu^e
(dintre care una cu trei altare iji un cavou), chilii i morminte, pe ai caror
pere^i se afla inscriptii jji inserane (graffiti cu motive umane, animaliere,
vegetale ^i astrale)1.
Descopcrirea aprodus senza^ie printre specialised romani .si strAini, care
au cAutat puncte de reper istorice ?i comparand artistice. S-au-fAcut paralele
cu graffiti descoperi^i la Pliska i Preslav (cele douA capitale ale statului
medieval bnlgar), cu care existA uncle similitudini, in general formate, nu de
fond. Graffiti din ansamblul arhitectonic mAnistiresc de la Basarabi-Murfatlar
sint mvi variate si sub raport initologic mai semni- fioative decit cele de la
Piiska si Preslav, care relevA mai mult scene inili- tare de luptA, scene de
vinitoare, animile de vinat, scene erotice .si citcva rcprezentAri simbolice*.
Dintre variatele reprezentiri simbolice care, ficcare in parte, merits o
atonic deosebiti (.-ji asupra cirora am in sis tat .si vom mai insista unde va fi
cazul) ne preocupi deocan lata labirintul ca imagine polivalentA a cerului sji
astrelor.
Despre imaginea labiriutului descoperit la Basarabi-Murfatlar au scris: I.
Barnea, Petre Diaconu $i X. Petre. Toate studiile in care estc inclusA imaginea
labiriutului nu se opresc asupra scmnificafciei mitice a acestei itnagini. Virgil
Bilciurescu i Petre Diaconu pregatesc un alburn masiv si uu stuliu anexi

consacrat ansamblului mAnistiresc de la Basarabi-Murfatlar, care va utuplo


golul imens ce se resimte asupra valorii inestimabile a acestei descoporiri
atit pentru cultura romaneascA, cit i pentru cultura universalA.
2.
Tiptiri de lahirml. tn stadiul actual de cercetare a imaginilor iji
constructor de tipul labirintului, s-a ajuns la concluzia cA planurile $i
cotislrucfiile labirintice nu apar(in nurnai unor popoare circummediteraneene, ci $i unor popoare din ostul, central 1 nordul Europei, ca i din Asia
$i din cole trei Amend. S-a sfcabilit de asemcnca ci labirintul derivA in unelc
aspecte ale lui din caverna considerate incintd sacrd pentru omul primitiv,
ale cArei galerii intortocheate due in fundul pe^terii si care prin atmosfora ei
misterioasA a terorizat firea i iraaginaf-ia color ce s-au incu- inetat in trecut
sA le strAbatA singuri. $i s-n mai considerat cil unele figuri
407

Ropnezcntarca lnbirintulul. Basa- rabi-Murfatlar, dupfi pclre Dia- conu !jl N.


Pclrp.
Reprczcntarea altul lahlrlnt. Basnrabl-Murfatlar, dupa Virgil Bildurescu.

C<

snip do altar cu Insemne solar (a, y) ?i orant sau sflnt mllltar (B), BasarablMurfatlar
dupd Virgil Bildurescu.

simboliee de tiinpul mandalei, fxntarului jji chiar sotronului fac parte din
aeeeasi fatnilio dc imagini simboliee cu labirintui?.
Morfologic, schema labirintului a fost rcdusil la doin'! tipuri : until cu un
coridor unio circular sau cvadruncular, cu o singura axil si simetrie, altul cu
multiple coridoare intortochcate, cu axa dubla si asimetric. In general,

ambele tipuri sint figurate prin cere, ovoid sau pat rat.
In siinetria lui artificial^, biaxialft, culoarele se incrucisjau, se infun - dau,
fiind prev&zute cu capcane, astfel ca p&trunderea spre centra s& intlmpiue
greutityi gradate, uueori insurmontabile, iar ic.sirea sa fie f&cut& imposibilil.
Un singur cazcunoi^tern, col al lui Teseu, care a venit in Crcta pentru a se
lupta cu Minotaurul inchis in fundul labirintului con- struit de Dedilus. Teseu
aputut iesi din labirint datoritil iscusiniei Aria* dnei, fiica lui Minos, care s-a
tndrilgostit de el. Ariadna i-a dat un ghem al carui fir 1-n desttsurat in labirint
.si dep.lnat la ic$ire. Labirintul oculta central in scop m&giCD-mitologic; de
aceaa era considerat un mediu prin excelenlil propice pentru inhere la
solstifcii si echinoxuri in secretele cu- noasterii esen^iale ale cosm >sului si
vie^ii omenesti.
3. Interpret&ri mnjjieo-mitice. Construe via lui a fost interpret* til in
antichitate ea: 1) diagramd a cerului, imagine a miycarii aparentc a
corpurilor astralc, deci inclusiv si ca imagine a din a mis multi i aoarelui, lunii
fi stelelor; 2) iar planul lui a.sezat la intrarea unei construct ii ca un (nsemn
de ap&rare a unei incintc sacre1 a unui centra mi tic impotriva fapturilor
demonice i a intruilor profani; 3) mai tirziu in evul mediu a fost inter- pretat
ca un substitut rdigios al pelerinajului paleocrestin in Tara SfSntfi;

Probabll un oranl. Basarabl-Murfatlar, dupa Virgil Bildumcu.


409
4) fnsemnul unei confrerii cdlugdresti magico-mitice sail magico-rcligioasc de
oranfi; si 5) ca filxnbol al morfii si rcsurccjiri spirituale
4. fmacpnile luliirinIultii do Isi Iljisarnlii. In aceastA perspective complex
A nc propun cm sA dcscifiam in ee niAsurfl cele ipise imagini ale labiiintului
(dintre care trei fragmentare) descoperite la Basaiabi-Mur- fatlar eorcspnnd
unora din interpretfliile emintatc mai MIS. I) up A struct ura lor morfologicA,
gradul de complexltate creseindA si de oeultare a eentru- lui lor, dupft pozitia
lor Cantina] a pe puc\i si lostuiica lor in incSperi, put cm prcsupune eft, luate
in parte, core spurt! ii ni] ietaiilorla care ne-am re fori t.
5. Stadiul actual al eereetarilor. Cel pu(in unn din imaginile labirintului
de la Basainbi este diagiamn ceiului $i iinnginea dinamica a soarelui, dupA

contextul simbolic astral (astri si ffipturi astrale), in cure se incadreazA, dar si


dupa apnrijia altui labirint in bisericufa cu trei alt are1. Indcosebi aceastA
bisoricttjft eu trei altaie poale fi pusA in legatuiA cu legenda mitied a
mdndstirii cu $aptr 8<iu noud altare ilia prundul Mdrii Ncgrc, decupatA din
lcgendelc in it ice romanesti. Cind legenda mentionoazA nouA altaie in coipul
unci niAnAstiii, poato insemna sau tiei bisericufe eu cite trei altaie. sau o
bisciicu^A eu nouA altaie, sau noua bisoiicuje, fieeare avind un altar. B. 1J.
Hastleu a mint este despie un .,de>cintee de sAgetAtursV' in care este vorba
de ,,o biserica mare eu trrf altare (...)" :ji de un ,,basm al lui Duinm >.cu in
caie este vorba de un (...) om mare,/ care a luat un topor mare, si s-a dus
inti o pAduie mate, si a tAiat un copac mare, si a fScut a biserted ware, cu
timid vsi, cu noud altare. cu noud Jtfioare ( ..
G. Ipoteze mi lice. N. Dcnsusiami referindu-se la legendele si tra- tli{ia
istoriea a Mdndstirii albe din prundul Marii Negro o desorie, in baza
materialului eules prill eliestionaiul lui, ca pc o mandatin' cu noud altare Pi in
prund dr wan N. Pensu.siami intelegc o insula mica in ware 7. AceastA
MutiAslirc alba e o muliAsliie inare cu noud sopre, noud altare,( cu jeresti
cdtre soars
sau ..face bistrieft mare/ CM noud altaref
edtre ajintul ttoare, cu noud zdhrele spre sfintelc stele.1 in zAbrcaua mieA/ si
mai frumusicA cine cA-mi sedea, la ce se giildoa 1j sedea Maica Dornnului,/ca tot celeste si adeveieste Textul ultimului citat de N.
Densusianu este repiodu.s din ievista ..Familia de la Oradea Mare. La
aeeasta (...) dalbd manAstiie notia pieufi prcu|esc,/ noua diaconi eitesc/ in
locas duinnezeiese. iar popu cel mai mare/ zari iesiml sflntu snareJ se bucura
foaite tare si la el cA se uita si din guia-asa grain ( .. .)* 9. AceastA inAnastire
alba din piundul Marii Negro a jost construitd de sjintul Soare pentiu cAsltoria
lui eu llcana Cosinzeana (sau Iana Sinziana, doamnaflorilor etc.), la capul
unui pod pesteMarea Neagra. Dupa N. Densusianu. legenda toinauA a
MAnAstirii albe eonstruita de sfintul Soare rcediteaxu legenda mai reche a
tcmphtlni hiperborcilor ridicat de zeul soarelui, Apollo. Cele nouA altare in
legendele* mitice romane erau con- sacrate la noua sfinfi (conform
presupusei tiaditii pclasge), dintre care sint men{iounti cu prccAdere : Bunul
Dumnezeu, Bdtrtnut Crdciuny Station, sin Vasilc si Maica Sftntd,0.
Cel ]>utin douA imagini tie labiiim tie la Basalabi sint setnne apotropaice, pusejla intiaiea unor biseiicnte din ansamblul monumcnielor arhitcctonice lUpcstie. Jmaginile acestoia uimaieau sa apeie incintele sa410
ere de ffipturi demoniee sau de intrusi. Arhitectura occidentals ne furnizeazft in aceastA privin^S etteva exemple de labirinturi apotropaice, care nu
pot si in cazul nostril nu trebuie sA fie desconsiderate. Biserict si cate- drale
din Europa : Italia, Franca, Marea Britanie, Scandinavia si din Africa : Algeria
marcheazA pe peretii exteriori, interiori si pavimente, scheme de labirinturi
ext rent de complicate, de asemenea si pe cruci de morminte u.
Dar se puneau .si pe peretii unor ineAperi (chilii), ca s& Uidoplineascft
aceeasi func^iune mitico religioasa. Calea-ntortochcatd. cum era nuinit
labirintul in popor, incurca ocliii demonului c:ire s-ar fi strocuiat in chilie ca sA

corupA pe neofit sail cAlugAr. Labirintul-talisman magic, dupa iolclorul


romaue.se, prezerva chilia. Dar o mai prezerva si coarnele dc consacrare
simple sau suprapuse unur masti.
7. Intre e&lugSrii pictrari si ealmjarii militari. Probabil pentru calitatile
mention'ate labirintul a fost luat drept insemn ritual sau emblemd heraldicd
de uncle confrerii de cdlugdri pietrari sau de tinii cdlugdri militari constructori
de maiiAstiri cu mai muite biscricufe, chilii sji morminte, care in cazul
compicxului mAnastiresc de la Basarabi infa- fi^eazA, pina in prezent,
probabil, numai o parte din incinta mfmAsti- rcasca, ce trebuia sa fi fost mai
mare $i mai complexA. Labirintul ca insemn al unei confrerii de cdlugdri
pietrari sau cdlugdri militari poate simboliza chiar si opera insAsi a
ciUugArilor : construe!ia mdndutireascd, care, at it eit ne este dat sA o
cunoastem din ansamblul arhitectonic rupestru descoperit pinA in prezent,
pare a fi schema incomplete a unei mdndstiri labirintice. Imaginea labiriniului
o intilnim plasatA si deasupra iutrdrii intr-un eacou ce coinunicil cu bisericufa
cu trei altare, ca simbol al mor{ii si resurectiei spirituale. In acest caz
imaginea labirintului perpetueaza simbolul eriptic ancestral intr-un
transsimbol paleocrestin al moiVii fizice si resurec|iei spirituale prill noua
religie.
DacA a$a stau lucrurile, aluncl semnificaiia polivalentA a desco- peririi
ansamblului arhitectonic rupestru de la Basarabi-Murfatlar este intr-adevAr
excepfcionalA pentru istoria culturii veclii romanesti.
Mdndstirea labirintied de la Basarabi-Murfatlar r A mint* in istoria culturii
vechi un monument d tranzifie do la invintcle sacre de tipul eel or promocale
de mitnlogia daco-romand la cele promocale de religia crestind de ril
bizantin, in care procesul de iucrojtinivro se sfcrAvede in formele sin- cretice
la care ne due imtginile labirinturilor descoperite.
. Paralelismo $i oat ilogii. In d itinilo popor ului roman infcll- nim insA
douA reminiscence prob ibile ale labirintului, pe ntru ca in amimite studii
labirintul a fost asirnilat cu calc i intortoche atA. Spunem pro-

Oui Incondclato cu motive mltlcc : spirals, jnrpcic, calca rilturltu.


411
habile pentrtt eft cele mai inulte eonstatftri ne due la infeiesul eftii intortooheate ca o schema polivalrntd a destinului uman, la transsimbolul unei
vie Vi inainte dc viat-ft, al unei vieji in viaV& si al unei vieji dupft viajft. S-ar
putea ca intro calea intortocheatft si labirint romanul sa fi realizat o sincrezd
do tipul color douft oonsemnftri la care ne referim in cele ce urmeazft : 1) o
reminiscent A a ideii de labirint in lcgftturft cu moartea si rcsnrectia lui Iisus
so regSseste si in imagined edit ratdeite* incondeiatft pe ouftlo de Pati.
Cornel Irimie eonsiderft ca in csenla oi ,,calea rfttftcita vrea sa redesi ideea
unui drum intortocheat ca an labirint (...) 12; *-) fi Inscmnul unor diumuri
intrefcSiatc scrijilate pe sicriu (salft.s) in Oas, care Hint puse in le^fttura cu

labirintul, ce, eventual, ar prezerva casa defunctului ,3.

412
METEOROLOGIE MITICA
1.
inn 1 initic* al iutrmpeiiilor. Regimul initic al intcmpe- riilor este
detcnninat (le unele manifest&ri miraculoase ale vAzduhului provocate, in
imaginatia poporului, de f&pturi mitice deosebite sau care cumuleaz& sji alte
activit&ti dccit cele meteorologice: vinturile si norii.
Meteorologia miticA face parte integrantA din studiul vAzduhului, care
este un subcnpitol al capitolului consacrat Cerului Tata. Se int-elege cit in
expunerea ineteorologiei mitice ne vom referi in primul rind la fenomenele
atmosfericc care determine regimul initic al intemperiilor (vinturi, ploi,
cauicule etc.), apoi la pcrsonific&rile mitice ale unor in- temperii
canicteiistice in via(a romAnului, la riturile fi ceremoniile care urm&resc
prococarea sau stdvilirea acestor intern peril.
In al doilea rind ne vom referi la calendar ul niitic al datinilor, sdr- hdtorilor
?i tradifiilor sdtesti (iinpArtirea timpului inani, anotimpuri, luni, sAptAmini si
zile), precum si la legcndele referiloare la calendarul mitic.
Cum vdzduhul este partca cea mai agitata a atmosferei, peste care incep
sa se stratifice cele sapte sau nou& ceruri mitice, si cum acesta este mai
aproape de vizibilitate, mai intim pentru viafa $i mai sensibil pentru

imaginatia creatoare,romanul i-a acordat un rol magico-mitic prioritar.


Asa se explicit reflectarca fenomenelor meteorologice in fdpturibune sau
rcle, antropumorfice sau teriomorfice, in f&pturi anaeronice, contradic- torii si
ambigucy care au totusi logica lor intiniA, intrinsccA.
2.
Vinturile. In intregul v&zduh dominA vinturile, unele joase, care
se tiriie numai pe p&mint, altele inalte, care circuit numai in preajma
primului cer, si altele care umbl& alandala in v&zduh, ca nisjte nebuni care
nu stiu ce vor. De fapt, vinturi h&l&duiesc tot anul in v&zduh, pentru a-si
Sndeplini rosturile iu r&stimpurile din an, luni sau zile inchinate numai lor.
Rar se abat de la druinul lor preconceput, si atunci numai cind sint minate de
uiscaiva forte superioare lor.
O veche legendA sustinc c& in cerul care acoperil culmile vazduhului isi
are curfile cerefti sinta DuminicA, zisA si Domnica, care este cind Muma
cinturilor, cind Doainna vinturilor. In curtile ceresti zbenguiesc cei
doisprezcce copii ai ei, vinturile, care corespund celor dou&sprezcce luni ale
nnului. I)e aceea vinturile au virsta, temperamentul si inf&ti- sArile lunilor din
an carora le sint menite : bAtrine, posaco ^i l Aut&cioase, cele de iarnA (din
lunile decembrie, ianuario si februarie); tinerc, zglobii, capricioase. cele de
primAvarA (din lunile martie, aprilic, mai); in floarea virstei, puternice,
pasionale, aventuroase, cele de varA (din lunile iunie, iulie, august), si
mature, chibzuite, ealme, cele de toamnA (din lunile sep- teinbrie, octombrie,
noiembrie). Sinta Domnica le da drumul din curfile
413
ccrcfti, prin bortele rtntnrilor din cor, care sint la poalele cerului, do la
apfttul p&mintnlui, bor(i strajuitc do zmei sau do in peri *. Dup;! alt! legend:*, vinturile sint uncle duhuri curate, a 1 tele uccurate. Cel curate
circula slobode. Cel nee unite sint incluso in vistieria viniurilor, data in
prlmire eind unui most yi unci babe cind la doi zmei (unul la riisftritul .si alt
ul la apusul cerului), eind la doi inycri. i, in fine, dup! alt! legend!, vinturile
provin din pesterile rueoroa.se ale mun{ilor inzapeziti sau ostpoa- vcle
inverzite ale marilor calde. Asa se face ea uncle sint reel si aspre,
.si altele cald si blinde.
Indiferent de geneza lor. odata slobozite, vinturile ocolesc intreg p:\mintul
intr-o zi. Uncle sint ghiduse, altele ursuze .si altele rele. Vinturile ghiduse,
dacit in calea lor sint ademenite de fetiscane mirlii, mai adasta in preajina
lor, foindu-le viiele de par, sdrutindu-le obrajii ruraeni, snmcindu-le ia de pe
sin sau eatrinva de la briu, iar cind i.si dau seama ca se invirte.se pe loc si
liinpul trece o iau vijelios la drum. In goan;! se zdre- lese. de. gardurilc
(epoase. Dae! le-ar putea vedea cine.va. ar ziiri nite fla- cai chipcsi, iste^i si
jjugubeti, zgiriafi pe fata si miini. Vinturile ursuze, cind se a rat! oamenilor sc
travestese in mosnegi dojeuitori, rava.scsc. pe drumeti, p&trund in case si
smulg wjile si ferestrele. Serviciile initice ale vinturllor sint imense. Fie
gonesc norii de grhidinil purta(i do solomo- nari sau min a norii de arania
ineaica(i cu zloate. Due pe aripi sufletele mortilor spre cer. slobozite din
trupuri. dacii sint bune. Aripile lor au fost ciuntite de Fftrtat cS prea vinturau
vSzduliul in zbor a. Cel mai in virsta dintre vintuii, Oerilu, stii vara chitit in

fundul unei pestcri pr;!- vftlito in cer peste norii de zap.ula sau in fundul unei
Tint ini adinci intr-o p&duro*. Dintre vinturi, mai de seama sint: Crivdful, un
11109 Pcri- culos la fapta si sfdbatic la infatisarc, care locuie^te la rasaril, in
(ara ursilor albi si a ghefurilor vesnice. Frate cu el e Austral, un fl&Cilu inflac!rat, mai rosoovan la chip, care loeuieste spre miazazi, in tara veri- lor
cterne. Zefirul, cel mai tinilr si mai gingas, nuinit si vintul fetiseanelOr, e
foarte iubit de lcli(e .si marnnde.
Cel mai marc $i totodat;! cel mai periculos fiu al sintei Duminici e Vintul
turbat. o fapturil niprasnica .si indracita far! de margini, care loeuieste in par
tea superioar! a V&milor vazduliului. Bazalui de acfiiine scapa de sub tutela
sintei Duminici, as;* ca pricinuiestc multe rele. Sufletele care nu tree ultima
Varna a vilzduhului sint prinsc in virtejul lui, smucite, trin- tite i sorbite de
guru Iadului, unde nu mai exist;! se!pare. Numai zinele bune, zrneii si
oamenii curafi la suflet pot str!bate hotarele Vintului turbat far! impotrivire
din partea lui5.
Furtunilc (la macedororaani flrc/*uri), provocate uneori 91 de o sard a
Soarelui, altcori de Iele $i chiar dc Xccuralul, sint surorile vintului; ele se mai
numesc si V'f>i/oaicc, Vifornife si Hale. Vintoaicele nu trebuicconfun- date cu
Vintoasele. Vintoasele sint vinturile proiluse de horde aerienc ale diavolilor.
Vintoasele sint mai periculoase decit Vintoaicele, deoarece po- cesc pe
oameni. Vindecarea dc pocitania Vintoaselor se ob(ine prin afu- mare cu
iarba vintului*. Din aceasta horft aorian;! a Vintoaselor poate fi prins un
diavol si intrebuin(at apoi dup! voic, fan* ca prin aceasta s!-(i fi vindut suflet
ill Xocuratulul. Dap! o crcdint! veche, duhul cel r&u al Vintoaselor poate fi
prins scuipind de trei ori in virtej si legind iute un br&cinar in trei noduri. Cind
Vintoasele tree pe ling;! cel cu br&cinarul in- nodat acesti r.i nine cu dracul
din elc legat dc bot ca un cal [de c&p&stru.
414
tn virtejul Vintoaselor, Nef&rtatul se ureal la cer sit controlezc Vftmile
v&zduhului. In virful virtejului care se tiriie pe palm in t se gisefjte tichia
Neeuratului : rolbura ce se ridici de pe painint in urina Vintoaselor, ca un
sfredel de praf i g&teje, formeaza in virful ei din colb tichia Xecuratu- luiy
care priiisi din fugi de oineva are darn I si-1 faci nevizut daci o punc pe
cap*, lnsi mai rar asemenea dibficie.
Vintoasele nu trebuiesc eonfundate cu lelele, care sint zinelc vizdu- hului
silvanic sji campcstru, pentru ci se inlan(uicsc in hori aeriene si po- cesc
oamenii. tn fond. Vintoasele sint niste fipturi aeriene care vestesc apropierea
Ncfartatului. Dcsi nefaste omuiui, sint potolite de sinta Durai- nici. care le
indeanina noaptea dupit pricolici si vircolaci, care tab&ri ]>este Luna si Soare
sft-i m&nince.
Furtunilc mai sint dczlftnfuite 5ji dc Ualc. i ele considerate duliuri ale
oamenilor r&i, care ratacesc noaptea provocind dezastre. Duhul unui tilhar sc
preface intr-un balaur .si se ia la biitaie cu duhul altui tilhar ce rataceste tot
ca balaur pe aceleasi melcaguri, astfel ineit ,,diriini tot ce intimpini in calea
lor, dezr&d&cincazu arbori, dau jos patule i co.sare, ristoarni carele
ine&rcate .si spulbera apa din lacuii.

Vinturile icle se mai datoresc si nun\ilor dintie draci7.


iL Norii. lnsi rostuiile vinturilor nu se reduc la vintui area viz- duhului, ci $i
la purtatul norilor in vizduli. tn uncle legende initice norii sint infiltisjaji ca
buii Soarelui sau fioropii bicoli negri' tocmi(i si care apa din m&rile
pimintului la cur^ilc astnile pititc in cearc&nul protuberan(elor solare. Ei
sugapa din tiuri, din iezere, din fluvii adinci. Cu butiilc inciroate in spinarc urci
podul cerului, iar cind nu-1 zfirese pe Soare acasi, de greu- tate mai
sloboze.se, sub form;! de ploaie. apa din cele butii. Norii mai sint considerate
cind ca o herghelic naprasnied de cai suri care jgalopeazi in viz- dub, cind un
stol negro de pasdri rdpitoare cirora le fulgeri ochii i cron- cilnesc fioros*. tn
alte legende initice sint considered ni$te butii ciudate ale rdzduhului, pe care
solomonaiii, cu ajutorul balaurilor, le incarei cu apa, pentru a le purta pe cer
$i a le descarca apoi sub formi de ploaie pc pimint9. Putem observa, dupfi
mersul lor, mersul dosital solomonarilor, care poarti balaurii cu apa uinblind
pe ei ciilare. Norii mai negri si visco^i sint lisati in seama solomonarilor de
sfintul Ilie, stipinul norilor, cude la Firtat putere. Norii cei mici, mirun(i si
alburii, care sint oile Domnului, numi(i si ,,norii mieilor, sint daji in seama
ingeiilor de straji in cer. Pe spatelc moale al norilor. seara coboari Fartatul pe
p&mint. In Transilvania se pomeneste ca stipin al norilor un monstru ce
loeuieste intr*o pestori ptistie, pe care cind o deschidc ,,face curent pe cer,?
de se pornesc norii care incotro leerostul. Mitul r&zlef al lui Boreu (Boreas),
cercetat mai de aproape, se pare ci dubleazi pe sfintul Ilie.
tnrudit cu balaurii care sug apa din iezere, fluvii i?i mari pentru a o
transporta in vizduli .si iucirca norii dc ploaie, este Sorbul, o vietate sujrrafireased (...) care soarbe apa din mare .si din riuri ca si hrineasci norii. El
soarbe citeodata (...) asa de laeom, ca trage in gura lui si broa.ste, ba chiar i
balauri, care apoi cad pe pamint (...) in ploi cu broas- tc si in ploi cu
balauri10.
Tot mirifice sint ploile cu soare care inineazi bucatele pe cimp. Sitcnii
califici aceste ploi un blestem sau o pedcapsd a Soarelui, pentru ci norii se
bat. cap in cap intre ei, seapiri $i bubuie de seeutremuri pi- mintul. Scipiratul
si bubuitul norilor. dupi versiunea medievali a mito- logiei romanc, se
datorese biciului de foe .*ji plesuitului acestuia, considerat
415
uneori .yarpcle de foe cu care in furia lui divinil Sint ilit* um&rcstc duhurile
rele ascunse in nori. Dar se datoresc si tropotului cailor ifi hurducSielii c&rutci
t&r&nciyti a lui Sintilie, care ca intr-o evadrigd romand fug&reste Spiritele
rele ascunse in nori. Hiciui^i si izbi{i, norii se sparg si revarsd apa din ci
(itnpreuna cu spiritcle rele) pe p&mint, sub forma de ploaie, promo- roacd,
brumd, z&pudd. Norii astfel descotorosi^i de apd si spirite sc prefac in
negur&i ceafa, burn. Fieearc din formele norilor astfel sculuruti de apa sint
considerate in mcdicina magied inc&reate de virtu {i terapeutice sau de
morburi patogene pentru oaraeni, animale si plante. Virtufile terapeutice pot
fi declansate de magicieni, iar morburile patogene de strigoaicc.
Spiritele rele c&zute din nori pe p&mint se refugiazd de tcarna trusnetelor in animale, in afard de oaie, bon .si porumbet, .si in majoritatea

plantelor, in afaril de ferae/, alun si tei, animate i plante considerate sfintc


ined inainte de era noastrfi .^i preluate .si resanctificatc de mitologia popular/! crestinftu.
Pentru ca fulgerele sfintului Hie sit nu cadd pe suri, case si chlar biserici,
se respects Marfea din trasnet. se bate toaca la biserica, se pun flori de
sinziene in grinda casei, se asazii ro(i de care pe ease ca niste an- tene
antidemonice.
Zucjn/.urilr ploilor. Datini si ipoteze. In leg&turd cu z&gazurilc ploilor
roinanii posedft citeva eroding !ji datini str&veehi, dintre care mcn- tion&m
ca mai importantc pentru meteorologia mi tic A numai pe cele refe- ritoare la
provocarca sau oprirca ploii :
a. In leg&turd cu infigerea unor obiecto de fier in p&mint (un topor. o
barda, securea sau un cu tit), erau folosite intr-un fel pentru atragerea ploii $i
intr-alt fel pentru izgonirea ei. Pentru atragerea ploilor se infigea un topor cu
t&iiful in jos in p&mint, descintindu-sc astfel : Cum infig toporu,barda,
securea sau entitu in p&mint, asa s& se infig&/apa in p&mint./ Sfl se*nfigfi
apa/ de trei ori,/ de cinci ori/ in p&mint;/ s& must eased, lobul s& creased,/
spicul s& cad&,/ciorchinide road&12. Pentru oprirea ploii se infigea un topor
cu t&iful in sus in p&mint, descintindu-sc astfel : Topor, toporasul meu,/ taie
norii ca un zmeu. ^i-i impr&.stie' in vijelie, in mun(i efirunji,/ in v&g&uni/ de
capc&uni. Ploaie, ploaie,/ te inmoaie, stai s& te-ajung& soarele/ sd-^i taie
picioarelc,/ toporu meu de fier,/ dc la p&mint pina in cer*13. Folosirea
obiectelor t&ioasc de fier impotriva sau j)entru provocarca ploii are cordage
magico-simpateticd cu strdvechea credinld ebraied ifi credin^a clind in
cxisten{a unui cer de fier : fierul ac^io- ueaza direct asupra fierului. Si mi l in
simHibu$ curantur. Fierul a avut la lom&ni, ca si la alte pooare, o valoare
saerti, pentru c& el a fost considerat a fi cdzut din cer, ceea ce inse vnna c.\
e de origine eelestd, c\ meteor, dar if i ca limbd de foe sau limbdde fier a
tr&snetului. Aceste limbi de fier numite de superstitiosi .si s&geti de
trasnet**, descoperite in p&mint injevul mediu, nu sint altceva decit vechi
virfuri de s&gefi, de lanci sau lame de topo- ri.sti, c&rora vr&jitorii satelorleau atribuit calit&ti active, benefice sau ma- lefice, de tnlismanc sau obiecte
sacre, in tdm&duirea unor maladii, de tipul a ceea ce se numea sdgeuiturd M.
In conceptia protoromanilor, probabil $i a dacilor, fierul era $i un metal de
origine chtoniand, prod us de f&ptun suprauaturale de facturd infernald, care
era folosit pentru a impune forfa brut aid, d omnia inflexibi416
lit&tii. In pcrioada fiorului a fost eonsiderat simbolul croilor mitioi, care
foloseau a mu* de fier, si simbolul fierurilor mitici, care f&ureau uncite dcmonice din fier.

jj. Colindulfierdritului In Oltenia15 continue intr-o a ltd forma magia


simpatetica a obiectelor de fier care provoacA pornirea ploilor din cerul de
/tVrw. In Mehedinti si Dolj, un num&r impar de fl&c&i : 3, 7, 9, numifi Jicrafi,
se intruneau noaptea la o fin tin A sau apa curg&toarc si, de aici, cutreierau
in grup raute$te in sat, cu cAld&ri pline de ap&, pe care le varsiiu peste cei
ce dormeau afara pe prispA, indiferent dacA erau barba^i, femei, fete sau
b&icti, batrini sau b&trine. Din cauza uddrii celor ce dor- meau afara, colindul
mat s-a numit .si uddloarel7. Ceea ce intereseazA in fieri! rit este colindatul
mut noaptea si udatul tn somn al celor ce dorm afara, adieu pe lun&.
Colindatul mut siml>olizeaz& ritual inceputul unei acfiuni fiacre, iar
perfectarea ac(iunii in tiinpul nop\ii timpul sacra de gistafie a ploii. Noaptea
reflects tenebrele ploii, agentul prin excel en^A al fertilizArii solului. Udatul
cu apa curat A este un fel de aspersiune rituald ca 8UTS& de via\A, <le
croadie si recreatie. Aspersiunea, ca si ablafiunea si imersiunea rcgenereazA
prin magic simpateticA. Apa terestra, prin virtu(ile dobin- diteinritul
aspersiunii, atrage apa celesta s& se reverse pe p&mint. Apa eelestd
fecundeazA p&mintul prin atrucjia ei spre p&mint de apa terestrA. Apa leagA
si dczleagA por{ile ccrului $i z&gazurile p&mintului.
y. Patina paparmtelor. O deosebitA importantu a avut in magia imitativA
ritul de provocare a ploii prin datina nurait&joeul paparudelor, care pinA in
secolul trecut a avut un caracter general romAnesc si contingent e evidente
cu jocuii rituale similare la popoarelc din sud-estul Europei si cliiar din alte
zone mitice europone.
417
Dupft I.-A. Candrea, termenul generic la romftni, paparudd, pre- ziutft inai
multe forme (lialectale : paparugd (Banat), papdruie (Tran- silvania),
papdlugd (Moldova), bdbdrugd (Bilior), pipirund (macedo- romftni). La aceste
forme dialectalc au fost adftugatc in plus altele : pdpd- rugd, pnpalugaia,
bubalufd jji babarudd, mdtdhuld ?i buduroasd-roasd (Transilvania), peperuio
(Banat) i dodoloaie, dodolifd (Banat. Criana), i prin contaminare cu capra,
numele do malancd (Bucovina)18.

Termenul este atestat si la popoarelo din sud-estul Europei : pepe- runa


(albanezi), pcpcrudd si peperugd (bulgari), pepelugd ?i piporuSe (sirbi),
pipicruga i perpeira (greci).
Descrieri despre paparudft ne*au furnizat mulfl etnografi, folclo- riti,
sociologi .si istorici ai culturii populare rom&ne. Jocul paparudelor se $ine la
date fixe din an sau in anii seceto$i, oind este cazul. Da tele fixe sint a treia
joi dupft Pa.sti, de Singeorge, dc Rusalii, la solsti(iul de varft. La aceastft
datft, o persoand tindrd fata sau bdiat sau o ccatti de fete, conipusft din
3 sau 5 persoane, intre 12 ?i 14 ani, cu corpul gol, acoperit numai cu salcft,
se mascau in grup sau numai una din fete. Mascarea se iftcea pe anumite
pftrfi ale* corpulul: partea ventral;! sinii; de la briu in jos purtau o fustft de
verdea^i! (diu erengujede salc&, boz sau rfteliitft), cu picioarele descul(,e $i
pftrul despletit pe spate, iar pe cap cu o cununitft $i maseft de frunze i flori
de cimp. Cind papa- ruda era inchipuitft de un tinftr, atunci peste lenjeria lui
sumarft era acoperit cu verdea|ft pinft in ere$tet, de o maseft fitomorfft, de
tip conic. Fata sau bftiatul masca$ in paparudil, ca sji ceata de fete mascatc
in paparudft, in trecut erau numai copii de sftteni. Paparudele dansau cintind, fcinind tactul eu bfttfti de palme. Colindau tot satul, din casft in casft,
cerind voie de la gospodari sau gospodine sft joace paparuda pentru ploaie i
bucate. Cum fiecare se giiulea si-si apere avutul, ingftduia colinda. In limp ce
paparudele dansind invoeau ploaia, gazdcle aduceau gftle# de apft i?i le
stropeau leoarcft. Dupft invocarea ploii primeau de la gazdft merinde, rar
bani. Unele colinde de invocare a ploii erau insofitede citeva strofo in care
paparudtle solicitau anumite daruri de la gazdft. Aceste adaosuri sint relativ
recente 9*1 reflectft mentalitatea mercantilft a unor juefttoare.
Se invoca o fftpturft mitieft Paparuda, al eftrei numc fetele il pmtau in
peiioada colindului pentru ploaie. Sft urmftrim textul unei invoeftri :
Paparudft, rudft,/ ogoarele udft,/ ploile sft curgft/ fftrft de mftsurft,/ cu
gftleata, leata,/ peste toatft gloata;/ de joi pinft joi/ sft dea noua ploi,/ ploi de
ale mari/ pentru man plugari,/ unde-or da cu plugul/ sft taie ca untul;/ undeor da cu sapa/sft tisneaseft apa;/ sft creascft spicul/nalt cib plopul,/ bobul de
grinft/ cit un fus de linft/ .si s-avefi parte/ numai de bu- cate ,9.
Fftptura mitieft numitft Paparudd se invoca de efttre vestalele aces- teia,
care sint in fond copile. Unele versuri intftresc ideea colindului prin figuri de
stil de tipul paranomazei (paparudft, rudft;/ cu gftleata, leata). Ziua cind
trebuie sft inceapft datina era dc obicei aceea prestabilitft calen- daristic sau
la orice altft datft necesarft, impusft de seccta prelungitft. Colindul dansat
era insofit de aspersiune, care face parte din reeuzita magiei imitative. Iar
bfttutnl palmelor vrea sft semnificc tunetele iute- \ite care insotese ropotul
ploii care va sft vie.
In vasta lui lucrare, James George Frazer consacrft circa douft pagtni
datinii paparudei la romani $i macedoromani. in comparafiecu paparuda la
bulgari i greci20. Similitudinile frapante tin de substratul cutumiar de
418
prorcnienfd indo-cufopeand (pe carel-au mostenit chiar si bulgarii prin componenta lor ctnogenczica tracA i slavA), precuiu i de zona miticd din care

aceste popoare fac parte integrants.


in privinta substratului indo-european, I.-A. Candrea, folosind unele pasaje
din James George Frazer, in care este vorba de controlul magic al vremii, se
refera la datina Regele ploii din Poona (India), foarte asemAnA- fcoare cu
aeeea a paparudei romanesti. Citez textul folosit de I.-A. Candrea din
traducerea recentA a Ramurii de aur in limba romauA : La Poona, in India,
cind este nevoie de ploaie, bAietii imbraeA pe unul din ei numai cu frunze i
il numesc Regele ploii. Merg apoi in toate casele satului; stApinii sau
nevestele lor il stropesc pe Regele ploii cu apA, impAr(ind tuturor de-ale gurii
de tot felul; dupA ce au fost vizitate toate casele, il dezbracA pe Regele ploii
de costumul sAu de frunze .si se face o petrecere cu merinde adunate a. O
singlin'! observable se impune : la inilieni datina e oficiata de bAieti, la
roinani de fete. Substituirea sexului ofician^ilor i.si are explicatia ei. Tinerii
care inlocuiesc fetele acfioneazA printr-o dubla magie, una liomeopaticA
(imbracareii cu frunze i stropirea cu apA), combinutA cu una contagioasA
(conservarea costumului de frunze al Regelui ploii in sat dupA desfA.surarea
ritualului, deoarece costumul trebuia sA fie udat in continuare citeva zile la
rind pentru provocarea ploii).
Tot in legaturA cu paparudele, James George Frazer descrie in continuare
un obicei de asta data similar cu cel roman esc. E vorba dc aratul ploii. in
douA triburi de munteni din Georgia, cind o secctu fine prea mult, fetele de
marital se inhamft douA cite douA, purtind pe umeri un jug; un preot (ine
hA^urile, i cle tree, astfel inliamate. riurile, hele^teiele $i ml:vti- nile,
rugindu-se, strigiud, plingind si rizind. Intr-un $inut din Transilva- nia, cind
pamintul se usucA din lipsA de apA, citeva fete tinere se dezbracA piuA la
pielea goala si indrumate de o feraeie mai in virsta, despuiata i ea, furA o
grapA i o trag peste cimp pina la un piriu, unde ii dau druniul sA pi u tease
A. Apoi se asa/.A pe grapa si aprind in fiecare coty cite o micA flacArA, care
trebuie sA ardA timp de o orA; pArAsesc grapa, intoreindu-se acasA. intr-o
parte a Indiei se recurge la o vrAjitorie similarA : femei goale trag noaptea
plugul pe cimp, in limp ce bArbajii stau ascuni cu grijA, cAci prezen^a lor ar
rupe vraja 22.
AsemAnArile care existA intre unele procedee rituale de-a invoca ploaia la
indieni i la romani ne fac sA depAsim cercetAiile de structurA mor- fologicA
ale datinii i sA abordAm izvoarele ei.
Datina strAvecne a paparudei pare a cobori pinA la originile ei indoeuropene, at it prin numele compus, cit i prin ritual. Prima parte a nume- lui,
papa, ar putea sA derive dintr-o rAdacinA comunA indo-europeanA, din care
derivA termenul grec
strAmosj, mos mitic, care uneori e
interpretat ca divinitate tutelara ; ca $i termenul latin pappus, mo?neag,
bAtrin, care capAtA i el semnificafie miticA de penat (zeu pAzitor al
merindelor $i prin extensiune al bucatelor cimpului) sau lar (zeu al vetrei $i a
tot ce fine de bunurile gintei). in ceea ce privete partea a dona a termenului compus, rudd, termenul c Slav, deci tot de origine indo-europeanA.
Ruda inseaninA la bulgari rudd, seminfie, iar roSdenie, rudenie; la rui singe,
legdturd dc singe. Ceea ce inseamnA cA termenul compus paparudd este o

tautologie, o rcpetarc in al(i termeni a acelorai idei de rudenie.


Reduplicarea ideii de rudenie intAreto sensul initial al colindArii. Acesta
poate fi o inrocare tabuistied a cerului ca sA dozlAnfuie ploaia. S-ar putea ca
denumirea de papnrudA sA se adreseze Cerului Tata la care ne-ara
419
rcferit ceva mai tnainte, deoarece cenil apare ?i ajutft pe oamenii car red
in divinitatea lui.
Dimitrie Canteinir descrie datina dfnd o explicate glohalft supersti- tiilor sji
obiceiurilor din vremea lui, considerindu-le pe toate drept nume
necunoscute, care arolntesc eultul strftvechi al Daciei *3. Franz Ioscf Sulzer
reia descrierea si argumcntele lui Dimitrie Cantemir. G. Sftulcxseu consider*
termenul papalugft de origine greco-latinft. Descompune tennenul com pus :
papalugd in papa si lugd, explicind priina parte din tennenul din norm (tenebre, obscuritate), iar partea a doua prin verbul lugerc (a plinge) w.
G. Deni. Teodoresou sus(ine eft pentru G. Saiilescu pdpuhtga pre- zinta o
divinitate idol ted, proteguitoare a grftdinilor si legumclor. preeum Caloianu a
agrdor ja. G. Deni. Teodoresou, dupft ee descrie paparudele, eonsidenl ca
sint de origine traeft v\ La rindul lui, Tli. Burada calchiazft spuscle lui Dimitrie
Canteinir .si G. I)ein. Teodorescu.
$. Caloianul este o altft datinft referitoare la invocarea ploii, rftspin- ditft in
sudul Romaniei pe linia Dunftrii, din Oltenia pinft in Dobrogea. Poartft diferite
denumiri regionale : Caloian (Muntenia si Oltenia), Caloia- nut (Moldova de
sud), Scaloianul (Dobrogea) -7.
Prin trudi(ie cutumiarft Caloianul se (inea reguiat a treia sftptftminft dupft
Pajjti, mar(ea, joia sau duminica, sau atunci eind seceta venea mai devreme
sau eind (inea prea mult, In uncle sate din lunea Dunftrii se (inea si in a patm
sftptftminft dupft Pasti, intr-o mar(i, joi sau duminica.
Pentru desfftxsurarea datinii se eonstituia o ceata impard de fete, pinft la
33, sau o ceata mixtd in care predominau fctele. Ceata isi alegea o rdtdstitd
si o gazdft. Vfttftsi(a conduced ceata si la gazdft se desfftsurau preliminariile
$i finaiul activitft(ii rituale. In curtea gazdei, sau in alt loe din sat, se
inchipuia o figurinft, un omule( din lut sau din cirpe care simboliza un bftrbat
si pe care il imbrftca in hftinu(e eroitc pe mftsum lui. Rareori il lftsa gol. Apoi
il intindea pe o sciuduricft sau intr-o albioaru de lemn, ee inchipuie un
cosciug; il impodobea cu busuioc, izmft erea(ft si flori de cimp. li punca pe
cap o coajft de ou inrosjitft. Toate aceste operatii simbolizau pregfttirea
pentru funeraliile Caloianului mort. Dupft ce sc tennina toaleta funcrard, se
alcfttuia cortegiul inmormintftrii. Una din fete (inea loe de popft, alta de
dascftl, alta de stegar cu prapurele, douft purtau scSnduriea cu Caloianul si
celelalte alcfttuiau trena funebrd cu iuminftrile aprinse, jeluind si bocind.
Cortegiul funerar jeleaCaloianul purtat prin sat dupft regulile gefrismelor
eline pinft in afara satului, unde intr-un loe tainie era ingropat pe ascuus,
astfel ea sft nu poatft fi dcscopcrit de rilufftcfttori, care urmftreau sft
profaneze mormintul. De alt-felfetele pftzeau locul ingropftrii si chiar siinulau
eft ingroapft Caloianul in alt loe deeit eel aseuns.
Odatft terminatft ingroparea, ceata de fete se intorcea in sat. Clteva fete

cutreierau satul pe la rude $i cunostin(e in seopul de a stringe alimente, eu


care pregftteau pentru a dona zi seara mienl praznic funerar, nuinit si
pomana mica. A doua zi diminea(a fetele emu in mare forfotft, sc apueau de
gfttit inincftrurile necesare pentru praznicul de pomanft, intro care preparatul principal era pldcinta mare. La prinz emu invitu(i tinerii din sat, care
praznuiau pinft noaptea tirziu din pomana mica a Caloianului.
A treia zi diminea(a, cum se erftpa de ziuft, ceata tie fete se reeon- stituia
s<i pornea din nou in eonvoi funerar spre mormintul Caloianului. Il
dezgropau si boceau : ,,Caloiene, I me, f dit-te-n cer fi cereJ sd deschizd
420
porfilej sd sloboadd ploUeJ ad curgd ca gtrlclcf zilelc/ si noptile/ ca *A creaaca
grinelc/ (...)/ **& dea diumul roadelor,/ ioadelor noroadelor,/ ca xA fiembeljjugatA/ (ara toatA, lumea toatA2* sau .,Iani, Iani,/ Caloiani,/ ia eerului
tor^ele/ si desehide por(ile,/ $i porneste ploilc;/ curA ca suvoaiele,/ umplosepiraiele/ printrc toatc vfiile; /umple-se fintinilc/ sA rasarA grinele,/ florile,/
verdetelc,/ sa crcascft finetele,/ sil sc-adape vitele,/ fie multe pi tele a. G.
Deni. Teodorescu mat prezintA niste vcrsuri de jelit subtil ironice : ,,Iene,
Scaloiene,/ tinerel te-am ingropat,/ de pomanA cA |i-am dat / apA mult A si
vin mult,/ sA dea Domnul ca un sjfint apa multa, sA ne ude,/ sA se facA
poame multe 30.
() valiant A a C'aloianului culeasA de Xicnlac Dcnsusianu pare a calchia
balada Mnicii bdtrinc care isi cauta fiul : (aloieue, Hue,/ te plinge mA-ta,/
prin pAdurea rani,/ cu inima-amara./ (...) Te cauta mA-ta. prin pAdurea
deasA,/ cu marama-ntoarsA., cu fata aleasA. BAiatul mamii, bAiat,/ neudat de
rouA,/ neplouat de ploaie,/ Ene-al mamii, Ene ! 3I.
Convoiul cu C'nloianul dezgropat se imlrepta sprc o apA curgAtoarc, sc
aprindeau luminArele, se lipcau de scinduricA si astfel dAdeau drurnnl
figurinii pe apa. Sau nrunca (aloianul intr-o apA statatoarc (balta, mo- cirla
sau intr-un put pArAsit).
Du pa aeeastA asa-zisA punere pe apa a Caloianului, ceata de fete
revenea la gazdA, aleAtuia un nou praznic, pomaaa marc a Caloiaaului, la
care participa si tineret din sat. Cintau lAulatii si se ospAta si se juca hora.
!n uncle sate din Dolj se inchipuiau douA figurine din lut, una mnscu- lir.A
si alta femininA : eea rnasculina, numitA Total soarelui, iar cea femi- ninA,
Mama ploii. Desi folosite concomitent, aeeste douA figurine nu erau tratate
ritual la fel. Total soarelui era ingropat dupA ritualul funerar obisnuit, iar
Mama ploii, Coloifa sau Caloienifa era atirnatA intr-un copac sau infipta
intr-un stilp improvizat dintr-un par dcgard sau un stilp tie cumpAnA a fintinii.
Mama ploii se stropea cu una sau douA gAletf de apA. Incolo toate eelelalte
seweiife ale i it ului C'aloianului numit Tatdl soarelui nu se deosebeau in
desfAsurarea lor de cele ale Mamet ploii.
In acest caz bocetul papaiudei era inlocuit cu cel al Mamii ploii: ,,TatAl
soarelui a murit,/ Muma ploii a-nviat, dA-mi, babo, cheitele,/sA dcscui
porthole,/ sA porneascA ploile,/ sA curgA piraiele,/ sA se scalde ra$ele,/ sA s
uite cucoanele,/ sA facA bucatele. sA umple pAtulelc 32. Sau bocetul referitor
la TatAl soarelui : CA a-nviat Tata soarelui, soarelui viteazului,/ i-a murit

Muma ploii 33.


La o spa (ill tie incheiere a tlatinii, fetele strigau in cor tie trei ori : a murit
TatAl soarelui .si a inviat Muma ploii.
Accsta fiind scenariul tlatinii, cu variante locale uneori sensibil nuantate,
se pune intrebarea : ce scmnificafie mitologicA in legAtura cu cerul ii putem
atribui Caloianului ?
KAspunsul ui-1 da tle-o parte etimologia termenului, care denotA datina,
si pe tie alta, esenfa mitica a datinii.
Keferitor la etimologia termenului Caloian, s-au emis mai multe ipoteze,
dintre care mentionAm pe aeelea care par mai semnificativo :
a)
ipoteza lui (i. SAulescu, tlupA care Caloian este un supmnume sau
cpitet atribuit lui IonitA, fondatorul Iinperiului bulgaro-roman, KaXotwxwr^,
care inseamnA bunul lonifd 3J:
b)
ipoteza lui Th. Burada, tlupA care Caloian este un Wo/, despre
originca cAruia si-a dat seama in cAlAtoriile lui etnograflce in Dobrogea
(In a in to dc 1915). In jnde^ul Tulcea ,,a vAzut in satele tie pc malul DunArli
iji in ncelca ce vin in apropiere cu DunArea (...) [10 sate, cA] locuitorii so
nutnesc dacietii ft dcoieni. Aguiar, cind se cinta Caloiatiului Ca are trupsor de
dician, am putea ziee, credem noi, ca Caloianul e o ramdyifa a rreunei zeitdfi
din Dacia iji cA e dc origine (laid, incepind in Dobrogca mai intii cultul acestui
zeu, care sc pAstreazA pinA*n ziua de ast&zi la noi' **;
c) ipoteza lui I.-A. Candrea, dupA care originea numelui Caloian vine de la
paleoslavul kal, care inseamnA hit. Cum alAturi de Caloian exists iji forma
Cation, nu ramine uici o indoialA cA aceasta rcprezintA din punct de vedere
[ethnologic] forma adjectivului vechi-slav kalian, care inseamnA de lut.
Xuinele actuale Caloian, Scaloian sint nuinai altcra(iuni posterioaro din forma
primarA3#.
Desi I.-A. Candrea pledcazA peniru etimologia slavA a termeuului Caloian,
nu ezita sA considere Caloianul o rAmA^ifA de dating latina la romani. Pentru
dinsul ritul Caloianului ,,e o amintiie la romA.nl a sArbA* toiii Argeilor,
practicatA odinioarA la romani pe malurile Tibrului. JatA cum dcscrie
aceastA supra vietuire la romAni : SA ne transport Am cu mintea pe malurile
Tibrului, in Roma de acum doua mii de ani, si vom vedca acclca$i chipuri de
oameni aruncate eu aceea?i poinpA de pe Pons Sublicius in apele cele repezi
ale riului. Se aflau la Iloma uu numAr oarecare de capele numite Argei :
Argea loco sau Argeorum sacraria, a cAror interne* iere era atribuitA lui
Nuina Pompiliu. Xu sc ijtie numArul exact al acestor capele. Par insa a fi
douAzcci i patru, cite sase in fiecare din cele patru tri- buri urbane. Varro
citcazA douAzcci $i sapte; Dionjsiu din Hnlicarnas chiar treizeci. A doua si a
treia zi dupA idele lui Martie (1G si 17 martie), colegiul salilor facea o
procesiune la aceste capele. In cortegiu se afla $i preoteasa lui Jupiter
(Flaminica Dialis), cu pdrul drspletit, nepieptdnat i cu unghiile netdiatr, in
setnn de doliu. Aceasta procesiune avea probabil drept scop sA depuna in
capelele Argeilor cde douazeci i patru dc p&pttfi in chip de oni (Scirpei
Quirites), care la idele lui Marte trebuiau aruncate in Tibru. Aceste pApusi sc
chemau .si elc Argei, dupA numelc capelelor in care erau depuse. Doua luni

mai tirziu, la idele lui Maiu, aceste pApusi in chip de om, care inlocuiau
desigur sacrificii omene^ti din vremuri mai depArtate, erau scoase din
capelele lor de cAtre fecioarele vcstale si dusc pe Pont Sublicius. Papuijile, in
numAr de douazeci si patru, se fAceau din paie sau papurA, se imbrAcau in
haine bogate, sc Impodobeau frumos p se legau la miini fi la picioare (...).
Scufundarea Argeilor in Tibru (...) nu era la romani, cel pu(in in primele
tiinpuri, dccit un fcl de vraja pentru provocarea ploii 37. J)ar I.-A. Candrea
descrie .si datina la bulgari. In ziua de Gherman (12 25 mai) fetele, uncori si
ferneile sji copiii, se string si plamAdesc din lut un chip de oin de o jumatate
de metru, cu ochii fAcnf,i din cArbune, cu coji de oua ro.sii pe cap; in piutece
ii infig o broascA omoritA de curind, in a cArel gura desehisA ii virA un bob.
Fetele i$i impart rolurile : una e mama, alta e popa, alta cioclul; apoi il
bocesc pe mititelul Gherman sau Gherman- do, il pun pe o scindura sau intrun co?ciug, aprind luminAri i se pregA- tesc sA*l Inmorminteze. Il jelesc pinA
se intunecA, apoi il due afarA din curte si-i fac priveghiul toatA noaptea. A
doua zi in zori fetele se aduuA In casa unde s-a [plAmAdit] papula, ii fac
pomanA cu earne, fainA, ccapA, adunnte de pe la vecini si, apoi, bocindu-1
(...) se due sA-l ingroape in nisip sau il aruncA pc apA. DupA accca fetele se
intorc acasA, unde ie a$teapta un ospAf $i petrec toatA ziua 3*. Rush de
asemeni la sin Petru ingroapA o
422
pdpitfd tie lut numitA Iarilo, sau un chip de oni ffleut dintr-un par, pe carc-1
numesc Kostroma sau Kostrubonko 99;
d)
ipoteza lui O. Birlea care sus^ine cA numele ,,Scaloianul [sau Caloianul] pare dc provenicntA greacA, in urrna substituted lui Adonis prin Ion
BotezAtorul, sArbatorit la Sinziene, prin intermediul bulgar, sfirsind prin a se
generaliza si inlocuind demimirilc probabile ca Muma Pddurii, pAs- tratA pe
alocuri numai in versurile invocatoare ale bocetulni aferent 40.
Cum reiese din datina Caloianului, s-au introdus in scenariul lui ritual
clemente de cult ortodox : popa, dascAlul, purtAtorul de steag (prapure),
care nu parafrazeazA la modul satiric inmorniintarea. dezgroparea ?i lansnrea pe apA, ci numai o schifeazA in osen^a ei ideativA. Farnlel cu ritul
lAsArii Caloianului pc apA curgAtoare s-au contiuuat pinA in secolul al XlX-lca
unele obicciuii mai vechi de provocare a ploii care tin de asemenea de apA,
tnsA din pcrspectiva mitologici creatine populare. Ne referim la furtul
noaptea al unei cruci din cimitir de femei dezbrAcate, despletite si
nepieptAnate .si zvirlirea ei pe o apA stAtAtoare sau curgAtoare (unde este
priponitA cu o sfoarA); sau la furtul, tot noaptea, a unei toacc de leinn dc la
biserica satului iyi amncarca ei intr-o fintinft. In ambele caznri obiectele
imolatc trebuiese IAsate 40 dc zile in apA. Dc la aceste praetici strAvechi de
magic imitativA a provocArii ploii, preotii an recurs pinA in secolul al XlX-Iea
la rituri magico-religioase de slobozire a ploii, facirnl proccsiuni cu
moatcle unui sfint, cu icoane i prapuri, in cimp sau pe ogoarc pentru
conjnrarca ccrului.
Se pune intrebarea : ce valoare prezinta Caloianul pentru mitologia roman
A ! Este o figurinA care amintete de o semidivinitatc meteorologicA sau

numai care exprimA simbolul mor(ii .si invierii dintr-un cult strAvcchi al
vegetatiei ? DupA zvirlirea pe apA a Caloianului sc spunea : a murit Total
soarelui si a inviat Muma ploii'\ cind in ritualul obi.snuit se spunea a murit
Muma ploii ?i a inviat Minna ploii.
Xoi presupunem cA Intro Caloian $i soare existA o filiafiune mitied nu atit
dc ordinul parentalitA(ii, cit mai ales al unor atribute meteorologice t*i
vegetationalc. Din acestpunct de vedere figurina Caloianului ar reproduce
imaginea nntropoinorfa a unui spirit, a unei semidivinitafi sau dibinitafi In
genul color descrise de James George Frazer in Jtamura de aur, care se lasA
sacrificatA41 sau cere sacrificii umane pentru recolte42.
Spirit til. semidivinitatea sau divinitatoa vegetatiei este rugatA sA se nrco
in cer pinA la zAgazurile apelor cereijti, ale cAror por\i sA lo desehidA, pentru
a le da druinul pe pAmint sub fonnA de ploaie. Invocnrea ploii se face cu
ajutorul figurinei reprezentind f Apt ura divinA la care se refeia.
tn ceca ce priveste cele douA figurine ale Caloianului, 'fatal soardui $i
Muma ploii sint substitute antropomorfe ale fApturilor divine ceregti care
exercita prin cfectul hierogamici lor ac{iuni benefice asupra ploii iji a
vegetatiei.
c. Intrrvenfia solomonarilor in dedan$area sau oprirea ploilor prezinta un
aspect mitologic mai complicat. Ktimologiceijte numele de solomonar derivA
din numele inteleptului Solomon, mare vraci si taurnaturg. $i inseamnA
mostenitor al intelepciunii magice a acestui legendar invAtat al antichitatii
orientate. Dei numele lui ca fApturA miraeuloasA, cu carac- ter de
semidivinitate meteorologicA, este biblic, a inlocuit un uume mai vechi,
existent inaintea erei noastre in mitologia daca.
Din ciclul solomonian sau cielul lui Premintc Solomon, dupA I.-A.
Candrea fac parte motive niitice pe care lc gAsim in tonte productiunile lite493
raturii nosutro popular**, in : bnsme, l>ala<l(*, naratiuni, crcdint**. Ptin
prerainte (premudrii la slavi) sc iiitelege preamindro si prcaintdcpt la rumani.
Lcgenda il infaliseazn pc Solomon ca poet, vizionar, proroc, moralist,
paraholist, provcrbist, naturalist, vrnjitor, medic. Flavius Ioscphus 11 dcserie
in latinft ca uu vr&jttor si vraci, care cunostca numde dcmonilor, ii izgonca
din trupurilc oamcnilor si f&cca minuni cu ci. Din literatura latina motivul lui
Preniintc Solomon piltrundc mai tir/.iu in literatura arahft. Dupft literatura
ambit Solomon posed& multe obiccte raagiee, eu care practicii magia alba si
magia neagrft : UM coror magic cu care ealatorea in vilzduh, opinci magic*
eu care mergea pe marc ca pe uscat, o cdciuld magied care il f&cea nevftzut
eliiar dracului, / bid magic cu care cind trosnea imprastia pe dusmanii lui, o
ogtindd fcrmecatd in care vedca tot ce sc petrece in lume si un in cl cu
anagrama lui in chip *lc pecetcy eu care ce atingea se facea nevflzut,
obieetele sau f sip tu rile dinaintCfl lui43.
Dintre legenddc ce fac part** din ciclul Premintc Solomon no referim
numai la acclea car** au lcgatursl dircetilcu solomonarii la roinani. Tcrmcnul
solomonar se intilnestc si in Hulgaria. Solomonar e trad us de Weigand prin
Zaubcrprophet, care descrie .si citeva legend** despre legitura dintre balauri

si solomonari, din care reiese deinonismul acestora.


Semidivinitfttilc mcteorologice sint rccrutate dintre oameuii care un numar
irapar de ani au fost initial! in tainele vazduhului, ale muntilor inalti, ale
pcsterilor adinci si ale iezerelor ascunsc. Sint protec tori ai dru- murilor <le
munte, stapini pc.stc impslriilia de jos a negurilor, piclelor .si pro- moroacci,
delimitori ai sccrctelor VSmilor vazduhului iji stilpini ai balaurilor purtsltori de
vremuiri.
Xum&rul solomonarilor este relativ mic, pentru ca misiunea lor pe pslmint
cere o in^icrc imldungatil sji dificila.
La infillisarc solomonarii aduc a uriasi satbatici. Au chica roscovani,
zhirlit;l si asprii ca de pore, ochii bulbucati si singerosi, trupul pslros, au
,,cozi dc pen** la sublionra si noada terminate printr-o codipV*. imbraca- m
in tea lor este trenturoasa si murdarft. Poarti ,.tundrc albe, peste care
ntirnsl.traiste, in care (in undte magice, o toporifed dc fier descintata, un frill
din coajsl de mesteac&n, o carte de intelcpeiune, un f**l lc prarild de
divinatic. Sub celt* ijapte pieptare pc care nu le leapfuhl nicimluta, nici pc
c;il(lui*a lui Cuptor, atirnsl de git a toned mica dc temn, simbol al dcclanijftrii furtunilor. C ind bate din toac&, toate spiritele dementare ale furt unii,
Yintoaselc si ltopotinete, inccp s;l foiasesi in vftsduh.
Sub aceastfl infatisarc rcspingiltoare solomonarii descind din munti, la
vremuri dc cumpsliiil, s trilb at satclc, cersesc si incearca inima oamenilor.
Pomana ce eventual o primes**, o zvirl pe ape, necuratilor. Hi mi inul(umesc
niciodatS celor damici. Iar cind sint alungati, sc rslzhunsl pc sate, vremuind
ploaia si grindina dcasupra tarinilor imhelsugate.
In rillfttoriilc lor acricnc, in vslzduh, c&lftresc pi* balaurii care mina nourii
(in unde legende iiourii sint chiar balauri), pentru a dcclansa ploi nftprasnice.
In nceaxtfl ipostazsl dc cdldrefi ai balaurilor sint invizibili. Kumai marii vraci si
contra-solomonarii ii pot zilri si niinici.
Dcsi *1** naturft demonical, aceste srmidirinitdfi mcteorologice provin,
cum am spus, dintre oameui. Devin solomonari copiii mlscuti cu cftitilpe cap.
Acc.sti copii predestinati din nastcre sint furaji dc mici tie solomonarii biltrini
si ilusi la sooala dc Solomonic, care sc afla in ,,crugul pslmint ului, pc
Cdillalt t si rim. Acolo li sc predil stiinta magiesl a solomonici pinft la virsta dc
20 dc ani tie arhedcmomil Uniild. Traian Gherman dcscric cu
424
lux tie aminuntc scoala tic solomonieu. Din relatirilc lui rciese oil initierea
copiilor predestinati a devcni solomonari t*ra foarte grea. ('opiiisint supusi la
et*le mai aspre chinuri .si act de curaj inchipuite de vreo mint omeneasei. Numirul celor ce trebuie si devini solomonari <* limitat, cind la 7,
cind la 9. Asa oil trier ea lor este extrem de rigaroas&. Scoala dc solomonie
este instalati intr-o vigiuni sau peijteri inaccesibili oamenilor (1crind. Aici
copiii alcsi crau initiati stind pe o piatri de moaril, legal il dc un fir dc atil dc
tavanul pcstcrii. Piatra sc invirtca vcrtiginos la lumina unui opait.
In intcrvalul acestor 9 ani dc soloraonit Intre oameni, solomonarii detineau
putcri scinidivine, pc care prin statornicie le intireau sidefiniti- vau. (inti crau
m*socoti\i de oamenii de rind, pedepseau satul intreg. Atunci isi dcschideau

susielelc [hambarelt* pentru bucate] si porncau la dcscintatul unui balaur.


Urcau eulmile mnntilor, ajungind la unul din iezerele tiinuite sau la un lac
dintr-o guril dc vulcan, la marginea einiia citeau din pravili pi nil asudau si
ing)u*\a apa. Apoi piseau spre crucile ghe(ii, cu toporifea de fier o spargeau,
ajutati dc moroi chemati dc ci anume. Gheata minimi o azvirlcau cu friul dc
mesteaein in capul balaurului care icjjca prin copci si inc&lecau pc balaur
dimlu-i pinteni. Balaurul sc smucca din copci. Solomonarul, cu opincile lui dc
of el, continue si mirunteasci gheata si cu ajutorul moroilor o Snearci in
spinarea balaurului. D& pinteni si tine bine friul dc mesteac&n, ridici toiagul
spre ccr, sc umple vizduhul dc nori negri. Tragi* dc cipistru balaurul ce scotca
fulgere pe nilri. Moroii sircau pc balaur alaturi dc solomonar. Solomonarul
smucca friul si ca un bolid balaurul intra in nori, minindu-1 incotro dorca
stipinul lui. Cind ajungea asupra satului socotit si fit* pedepsit, la porunca
solomonarului moroii zvirleau grindina. Daci sitenii, vizind furtuna cu nori
negri, prin- deau dc veste dc cumpina care-i astcapti $i trigeau clopotele
biscricilor, solomonarul cotea balaurul spre pidure iji munte, unde desc&rca
inciudat grindina. Daci sitenii nu primlcau de veste, bncatele lor intrau in
susielelc [hambardc] solomonarilor. Dupi ce abiteau grindina pcstc sat,
moroii disp&reau, iar solomonarii duceau balaurul intr-o tnri caldi indepirtati,
unde il omorau, il jupuiau jji ii vindeau piclca si oasclc, bunc ca talismane
refrigerente Vt.
Impotriva operei nefaste a solomonarilor oamenii dc rind sc apirnu prin
dexcintece, rug&chmi .si rituri magice, intermediate de vrijitori ji cont rasolomonari.
Descintecele crau practicatc dc fosjtii solomonari, deveniti conlra8olonwnari sau mefteri pietrari". Iati cum descria Traian Gherman un
asemenca descintec: Uu astfel dc contra*solomonar, cind vedea ci se
apropic furtuna si zirea balaurul, sc deseulta, punca jos ine&lvimintea cu
talpa-n sus sti in picioare pc ele; apoi isji intoarcc piliria .si a$a .si-o punc pc
cap ; lua patru furcute, le implinta in patru parti ale lumii, ficind semn in acr
si zicind Trage-tc in alt e pirti, Simioane \ sau ficeacruce cu un fier
asupra norilor $i rostca: Cu toaca te oprese Daci e.xti nor necurat, Si te
duci pcstc munti,/ Daci eti curat/ Si vii pcstc sat*4*.
Rugiciunile impotriva solomonarilor se adresau Maicii Domnului si lui
Dumnczcu. Iar ceremoniile magice se desfisurau in eurtile biscricilor, unde
prin amenintarea norilor $i tragcrca clopotclor se incerca indepir- tarea
solomonarilor.
Din descrierile lui Traian Herscni sji completirilc lui I. A. Candrea constatim
o confuzie dc intcrpretarc initologici a solomonarilor, cind ca daimoni 1 cind ca
demoni. Precizarea pc care am ficut-o intre daimon i
demon nu tine dc o subtilitate de interpretare teoreticii a unor f&pturi mitice,
ci de raportul acestor f&pturi mitice cu oamenii, de prietenia sau du$m&nia
pc care o manifests spont-an, organic, venind din adincul firii lor divine, bune
sau rele. F&rft s& recurgS in mod exprcs la aceastS distincfie, Traian Herseni
ajuuge inevitabil la rezultatele implicate de distinciie. Solomonarii sint mo?
tenitorii ktistai-lor sau sfcwloMor, c&lug&ri abstinent, careaveau puteri

supranaturale i c&l&toreau prin nori. Solomonarii, sub forma lor inalteratS


de cre$tinism, nu erau considerate cS fraternizcazS cu diavolul, nici cS
recurgeau la mijloace impuse, nici ca fund dusraani ai spi^ei umane. Ei nu
urm&reau $i nu pcdepseau pe r&i.
Alterarea cretin& a mitului solomonarului se exercita pe douS cSi: 1)
p&strarea legendei solomonarilor si alterarea personajului mitic, din daimon
transformindu-1 intr-un demon, instrument al r&zbun&rii divine a diavolului
in lume, i 2) transfigurarea legendei solomonarilor in lcgenda lui Sint die ca
purt&tor al norilor i ploilor, aflat in subordinca bunului Dumnezcu.
In studiul de mitologie romana mcn^ionat, Traian Herseni emite o ipotezS
pc care, pe bun& dreptate, o considers abordind o treaptS superi- oaril de
probabilitate fata de cele emise anterior. Traian Herseni, intr-un studiu
consacrat dragonului trac, descrie pe capnobanti drept cSlugSrii daei cdlalori
prin noriy care provocau sau impiedecau ploile fertilizatoare la daci .si supra
vietuiesc transsimbolizati in mitul solomonarilor la romaui47. Ipoteza se refera
la viziunea evolufiontstd care se dcgaj& din reconstituirea celor trei faze
prixvcipale ale actioitalii personajelor mitolo- giee care premerg
solomonarilor: 1) o faz& arliaicii, in care balaurul [dragonul] era un demon al
apelor, al apclor terestre, al laourilor de munte (considerate far& fund), ca $i
al apclor atmosjcricc, mai ales al norilor eapa- bili de a se ridica, de a pluti $i
de a se deplasa in aer f&ril aripi, ca aburii, bmma i cea(a ; 2) o faz-i mai
inaintat&, in care balaurul sdlbatic a fost sub- jugat de magician, pentru a-i
pune friul, a-1 c&lfiri i pentru a stapini prin intermediul lui norii iji mai ales
furtunile. Acesta era cazul atestat de Stra- bon, al ktistai-lor sau skistai-lor
geto-daci, considerate pentru aceasta drept cdldtori in nori; 3) o fazii mai
recentu, in care balaurul [dragonul] a fost botezat in sensul ci el a fost
atribuit sf. Ilie, singur sau ca interme- diar al bunului Dumnezeu. La un
moment dat, probabil in faza a doua, magicienii sau, in terminologia folclorici
rom&ua, solomoxxarii au abuzat de puterea lor si au folosit balaurii impotriva
oamenilor, de aici aparifia unci noi calcgorii de magie alba, aceea a antisolomonarilor,care au st&pinit nu nuinai balaurii, ci dc asemenca i pe
solomonari, pentru a-i constringe la ac^iuni exclusiv favorabile oamenilor.
Solomonarii .si anti-solomonarii au persistat, ca si balaurii, indelung timp in
spafiul carpato-danubian, cu toat& aparitia i inv&f&niintole, profund diferite,
ale bisericii creatine 48.
5. I'otopul. Legcnda local a si hihliea. Contradict ii de fond. Poporul
roman in legendele lui de metcorologie mitici a conservat alterata ideea si
imaginea acel pu(in doua potopuri, inainte de a$a-zisul potop al lui Noe.
Primul potop se datoreste mitologiei arhaice a F&rtatilor, in care este vorba
dc lupta lor impotriva primci spife umane a cdpciunilory razvratiti impotriva
ordinii divine instauratc la antropogonie pe pfunint, pentru c& se mincau
intre ei i devastau din rdutate pudurile, cimpiile $i auimalele. Pentru a le
stirpi spija, F&rtatii au dezl&ntuit ploi si ridicat la 8uprafa(a apelc
subp&mintene. Aceasta a fost un fel de potop, in timpul $i spatiul mitic ai
creatiei, la nivelul necesar distrugerii unei spite antropomorfice
426

nereu$ite. Aldoilea potop se datorcte luptci F&rtatilor cu epifa umanii a


uria$ilor, care ca $i c&pc&unii erau s&lbatici ?i distrugeau opera divin& din
prostir. Desi blinzi din fire, cind se certau sau se revoltau impotriva Farta- filor
uria^ii devcneau fiorosi. Atunci prindeau cerul de tor{i, il zguduiau amarnic
i dezl&ntuiau panic& intre divinit&ti in ceruri i pe p&mint intre vietnitoare.
De zgiltiit se scuturau norii de ploaie, rev&rsind apele cere.sti pc p&mint. In
cea mai indirjita pornire a sptyei umane a uriasilor impotriva F&rtatilor s-au
rupt tor^ele cerului $i s-au spart z&gazurile apelor ccreti; apele au curs
necontenit citeva zile, pina au acoperit p&mlntul cu mult pestc capetele
uriasilor. O parte din uriaii care nu s-au inccat retragin- du-se in pesterile
inalte i sub steiurile de pc culmi au fost fulgerafi $i tr&sniti de F&rtatj.
Atunci pcste ei s-au pr&v&lit stinci, ingropindu-i de vii jji cetluindu-i in
Carpati, unde zac $i ast&zi. Cind se zbat, provoaeil outre- mure $i alunec&ri
de p&mint. Accst al doilea potop, de fapt cel mai groaz- nic, a fost menlionat
in legendele mitice romanc^ti despre uria$i.
In mctereologia mitic& romaneasca ideea i imaginea acestor dou&
potopuri preexist & ..potopului lui Noe, care a fost inclus in foldorul mitic
rom&ncsc in perioada de expansiune a cre.'jtinismului primar is-a substituit
in legende locale abia in evul mcdiu timpuriu.
Cele dou& versiuni ale potopului in legendele mitice despre spinel
umane ale c&pc&unilor si uriasilor ne fac s& presupunem un substrat mai
vechi europcan sau indo-europcan al mitului care anticipeaz& legenda iudeocre.stin& a potopului lui Noe. Nu cste deci vorba de o simphl adap- tare i
localizare romaneasc& a legendei potopului lui Noe, ci de o conta- minare
tirzie a celor doua legende str&vecbi carpatice, urinate deofuziune a lor i o
remodclare iudeo-cre.(jtin& a mitului local. La aceast& ipotcz& ne duee
constatarea c& pe glob, dcci in toate continentele $i la toate popoarele lumii
(indifcrent de structura morfogcografic& a teritoriului lor $i de ras&), ideea ?i
imaginea potopului este general-uman& $i c& nu se poate sus^ine ideea
unui potop general pe p&mint, ci numai potopuri locale. $i, ceva mai mult,
c& ideea i imaginea local& a potopului au fost hipcrbolizate de fantezia
creatoare a f&uritorilor dc mituri si legende mitice locale.
In mitologia veche indiana, inainte dc aparijia uscatului, in apele
primordiale ale Haosului s&l&sluia un sarpe enomi, un balaur vriaf, care a
preexistat creatiei $i inchipuit esenfa .si simbolul insui al Haosului. P&mintul
creat de zeii demiurgi care au introdus ordine in Haos a fost de fapt a doua
substanf& eosmica. Crearca p&mintului il face gelos pe balaurul uria, care il
fur& i incearc& s&-l ascunda in fundul apelor pri- mordiale. Scufundarea
partial:! a p&mintului de catre balaurul uria in apele primordiale semnific&
potopul. Zeul Vinu surprinde pe balaur, so lupta cu el si il ucide, scofind
p&mintul la suprafapi apelor. In alta legenda indiana refcritoare la potop,
Indra estc zeul care omoar& cu fulgerul pe balaurul urias, impiedicind apele
primordiale s& incce p&mintul.
Ideea luptei dintre zeu si un balaur urias ce a r&pit p&mintul pentru a-1
ineea in apele primordiale o rcg&sim $i in mitologia asiro-babilonian& v.
luptei dintre zeul soarelui Marduk i zeul Haosului i iamat, refcritoare la

potop. E deci posibil ca in primele migralii indo-europene s& sc fi difuzat


legendele hinduse i chiar asiriene in Europa ; legende refcritoare la lupta
dintre doua divinit&ti demiurgice: zeul soarelui zeul intunericului; zeul
p&mintului i zeul apclor; zeul Cosmosului .si zeul Haosului.
Aa se face c& norii negri care ameninfau cu ploile erau asimilati de daci
cu balaurii uriafi i ca impotriva lor se trfigea cu s&geti ca s& tale putcrea
distructiv& a ploilor inainte de a fi deelanate pcste sate sji peste
ogoure. $i cA mai tirzlu, in cvnl mediu, ideea norilor incArcati de ploaic era
asociata cu balaurii uriasi purfcAtori do a$a-zise ,,potopuri; balauri
SncAIecafi $1 purtati pentru vremuiri de solomonari, f&pturi demonice. In
ininginatia creatoare a poporului roman balaurii uriasi au putut fi sub- timi^i
de uriasi, care prinzind torfelc cerului si zgiltiindu-lc an revArsat pe pAmlnt
apelc ccresti in ploi toreniale si distinctive, potopuri cu cenu.sA, pietre $i
broaste. Unul dintre aeestc potopuri, cel mai mare prin dez as trul produs, a
stirpit de altfel $i spifa uriasi lor.
Mitul iudeo-erejjtin al potopului il intilnim in folclorul mitic ortodox, tot ca
o pedcapsA divina in care spit a umanA .si speciile animale (nu si de plante)
Hint salvate intr-o area de lemn care a piutit peste ape 40 de zile, pin;! la
aparitia unui scum de ie.sire la supraf&fa useatului49.
In csen^alui mitul potopulni lui Noe contra vine mitologici romane, care a
preconizat a treia antropogenic, a otnului actual, .si a patra antro- pogonie a
oamenilor viitorului, uricii, care vor incheia ciclul experimentA- rilor divine ale
antropogoniei rep eta te pinA la perfectarea unei spife umane oontenabild
planului
lAsind astfel deschisil tema altor potopuri.
0. lnlinomiu si polisemia lelelor. Icicle Hint zinc ale vazduhului sil- vic .si
eampestru care personificA stArile atmosferice ale aerului in eonti- nuA
miscare t<i sehimbare.
In legAturA cu originea lelelor, legcndele romane dau mai multc ex- plicatii, ceea ce in seam nft cA se poate vorbi de o poligenezA neconcordantA a
lelelor. Despre originea lor s-au enunfcat 4 ipoteze : 1) Ielele sint suflete de
femei care au lost vrAjite; iu timpul vie(ii sufletele lor nu-si gase.se liniste
in niei o stare, nicAieri, nici in v&zduli, niei pe pAmintM. Iar FAr- tatul nu mai
vrea sa $tiede ele; 2) leiele sint fiieelelui Husalini-lmpArat, care trftiesc in
pAduri si pe cimpii .-ji urase pe crestini, pentru cA ace.stia, ca supusi ai
tat&lui lor, au trecut la cre.stinisin; 3) Ielele au lost trei fete ale lui
Alexandra Muehedon (Catrina, Zalina i Marina), care gAsind o sticlft cu apa
vie au bAut-o si au inceput sA z bo are nAuce in aer, cAutind calul nazdravan
al tatnlui lor, care bftuse si el inainte din apa vie ; 4) Ielele sint nitjte fete
fromoase transformate in ,,babe urite53 sau ni.ste babe urite transformate in
fete frumoase, in urma unor gre.seli fata de FArtat sau NcfArtat, care le an
blesteinat sA-si schimbe infAtigarca drept pedeapsA, pinA or chibzui ei sa le
uite. De aici i firea lor extrein de capricioasA54.
Indiferent de originea .si natura lor celestA sau terestril, ele se adunA
totdeauna noaptea, pe lunA, in i>oieni, in luminisuri de pAdurc, sub streajjina arborilor sau iucimpiilc inflorite ori in smircuri. Poposesc la rilspin* tii jji
in locorile intestate. Cele ce se infA(i.seazA ca femei sint imbrAcate sumar,

seducAtor .si adesca cu apucAturi rele. Smintesc flAcAii prin nAluci- rile lor
senzualc,prin farmecele nurilor tineri, ii atragin locuri dosnice .si-i indeaimiA
la aventuri. OdatA sedusi de amAgire, accstia uita de fetele .si femeile din
sat, aleargA uAuci dupA umbra zinelor ziua nAmiaza mare prin poiene, .si
noaptea in bezne pe la r&spintii, unde de IrcamAtul pasiunii se
lmbolnAve.se farA leac. Oamenii spun atunci cA s au tmbolndvit de Jele.
Impotriva bolii se recurge la farraece, descintece .si vrAji, care bineinjcles nui puteau vindeca.
Ielele babe urite folosesc acelca$i mijloace de seductie ca sji Ielele fete
frumoase. Uitind starca in care sint transformate, din fete frumoase in
babe,cind sint refuzate de flAcAi so i-AzbunA pocindu-i sauchiaromorindu-i.
DupA datinA, numele de Iele este un apelativ ritual, un eufemisin de
complezen^A, un tabu, deoarece celor care le descoperA seranificatia
428
adevirati sji le pronun(i, indiferent in ce conditii, li se ia glasul .si uumai cu
greu li se pot dezlega 1 imbile.
Tuhuismul nominal merge atit de departe cu precauliunilc, incifc chiar,
cind apelativele ,,deviu $tiute de to(i, trebuie pirisitc tji inlocuite prin altele,
pentru a nu atrage astfel pedeapsa lelelor. A.sa se face ci Ielele au
nenum&ratc apelative in istoria lor raitici : Vintoaseks^oimaneUvMies- trele,
Musatcle, Frumoasele, Dinsele, liilea, Milostivele, Sfintele etc. Polinomia lor
relevi o polisemie $i polivalenta mitiei exceptional;*.
Polinomia nu se referi la insusirile uneia sji aceleia^i zlne a vizdu- hului
Indifcritc ipostaze mitice, ci la mai multe zinc similare, care indepli- nesc
functiuni mitice aseminfttoare.
lelelor in ansamblul lor si in grupele lor functionule li se atribuie mai multe
intclesuri mitice. In general, de zine cind reley cind buney dupi toane,
inter* imediate ji alte motive necunoscute oamenilor. De aceea polisemia lor trebuie inteleasi cu rezerve. Pentru a otyine o favoare din part a lor.
invoearea trebuie si recurgi la eufemismele care le flateazi orgoliul, care le
dezmiardi auzul, ca : Zine bune, Zine milostice, Zine frumoase, Zine stdpine
etc. Sau pentru a le constriuge trebuie si se recurgi la blasfemii, insult,
amenint&ri.
7. Descintece de invoeare si aliinyare. Polivalenta lor se refers la
substituirea de caliti{i intre ele, dar $i la trecerea cu usurinti de la o cali- tate
la alta, sau de la o calitate la un defect. Din aeeasti polivalenta decurg
confuziile care se fac intre diferitele catcgorii dc Iele, atunci cind sint in si
rate numele lor in farmece, vriji sail descintece cu cit mai multe apelative ale
aceleia.si zine, sau apelativele cit mai multor zinc, cnuntate intr-o in.sirare de
mctafore. Aceasta pentru a preintimpina vreo gresjali de interprctare,
enumerind din seria insu.sirilor lor contradictorii tocrnai acelea care i se
potrivesc mai bine. Un excmplu de invoeare a lelelor : voi Zitielor bune,/
Miiestre, Frumoase,/ Puternicc, Miloase,/ Vitezelor,/ lubitclor,/ virog fierbinte/
cu dulci cuvinte/ si-1 ajuta{i pc (...)/ si fie sinitos,/ de voi drigistos/ jji tot ce
face/ sii nu fie de prisos,/ si-1 lisati curat,/ ca voi luminat/ si binceuvintat 55.
iun excmplu dc exorcizare a lelelor : Nemilostivelor,/ Relelor,/ Apucatelor,/

Zinatecelor,/ Bitrlne- lor,/ Uritelor,/ Ri.schiratelor,/ Tifnoaselor,/ Scirl>oaselor,/


ce v-a fieut/ de nu v-a plicut ?/ De ce l-a(i pocit ?i nenorocit/ pe omul mbit? /
De ce i-a$i luat/ glasul de birbat?/ tji glas de femeiei-atidat?/ De ce i-a|i luat
birbi- tia ?/ De ce i-afi luat mindria?/ De ce 1-afi nenorocit/ in cimp invcrzlt?/
Dati-i inapoi/ tot ce i-a(i luat,/ glasul,/ bftrbifia/ i mindria,/ c am si vi bat/ cu
vergeaua de alun innodurat, in pidure,/ in cimp inflorit/ si-am si vi toe,/ cu
meli(oiul,/ cu toporul,/ cu securea pini a(i pieri/ $i zine n-a(i mai fi/. Firea-^i
voi si fi[\J dc fete batrine,/ urite $i spine,/ de zinc spur- cate,/ de babent&rcate,/ dedestribilate./ Auzit-i voi, Uritelor (..) Relelor,/ Apucatelor,/
Zinatecelor5.
Ceata lelelor frumoase este impari, de 7 sau 9, ccata lelelor urite de
3.
Cele frumoase poarta in miini flori parfumate, un briu de zale jji clopotei la picioare. Ele zboari prin vizduh inainte de miezul nop(ii tji tree cintind
(...) pe deasupra casclor unde au si trimeati vreo pedeapsi vreunui om riu57.
Cind le iesc un om riu in cale $i vor si-1 pedepseasci pentru riutatea lui il
dezmiardi prin cintece, il adoarme in visuri plicute (...), joaci de trei ori hora
imprejurul lui, blestemindu-1 fiecare limba si i se lege, tnin- tca si-i sari, si
nu-sji mai dea de leac5*.
429
Pe unde calcil lelele b&trine iarba se usucS, p&mintul se otr&vegtc,
fintinile din care beau le infesteazS. S&tenii i*ji apfirft casele ]mnlnd pe
acoperi? in bolduri tigve de cai sau la intrare in pridvor zgiriind in birne
capete de cai6*.
Din f&pturi mitice ce relcvii unele aspecte str&vcchi ale credin^elor
mitice, lelele au fost preluate de litcratura popular^. si valorificate sub
aspectele lor artistice de marii basmuitori romftni.
8.
Calendarul mitic. Calendarul sites constituie una din temele
esen^iale ale orieirei mitologii populare. El trece in revisti ciclul anotim-

Sfirhtori ?i caniavaluri s5te>tl.


purilor in raport cu solstitiile .<i echinoxurile, cu sarbatorilc fixe sau mobile
din an, cu figurarea magico-mitologicii a timpului sacru reiterat. Deter-

minarea ciclului anotimpurllor nu se face strict matematic, ca in meteorologist stiinfifici, ci aproximativ, probabilistic, dupil critcriile empiric* c v
asimetcorologice.
0.
Cic.lurilc enlendarislice si fazele lunii. In structura lui magieomitici tiinpul anului c subimpiir^it ciclic in perioade de 10 de zile, care in
fond alc&tuiesc opt cicluri a c&ror succesiune $i periodicitate e relativ
regulata. Cielurile de 40 de zile corespund unui fenomen meteorologic, lunar:
schimbarea pozi^iei lunii pe cer; aspect ele pe care le prezinti fazele lunii
(lund noud sau crai noil, faza in care apare pe cer ca un corn sau secerii;
lundplind sau lund veche, ciml tot corpul lunii e luminos); tnscmncle lunii etc.
In calculele ce intra in structura ealendarului popular sc ia ciclul unei luni
(noi sau plinc) drept unitatc de iniisura pentru stabilirea s^rbi430
torilor fixe .si a celor mobile, ce reinemoreaza inarile evenimente cosmogonice si din via$a terestrX (vezi figura: anulteoretic al calendarului s- tesc).
Tot in funcfcie de ciclurile lunii se preeizeazX riturUe inagico-mito- logice de
fecunditate i fertilitate, de ascensiune a sufletelor mor(ilor la cor (pe Calea
laptelui), de activitate aunor fXpturi infernalecarcmXnincX din trupul lunii
(vircolacii), de lvkantropie, de lunizare favorabilX sau defavorabilX pentru
fra^ii lunatic!, pentru activitatea plenarX a vrftjitorilor, strigoilor i demonilor
nocturai, pentru selenomancie, pentru evocarea organelor corpului umun
camuflatc in seinnele zodiacale, pentru efectu- area unor ceremonii de tipul
prosopoforiilor (fito-. zoo- si autropomor- fice), mascara de .si carnacaluri, ca
sji a unor festivitdfi nocturne legate de ciclul familiei (nastere, nuntX,
raoarte) sau de uncle pctreceri comunitare.
Riturile $i cereinoniile fixe sau mobile astfel concepute nu capita sensuri
magico-mitologice, decit in raport cu ciclurile lunare i ciclurile sola re, care
se interced cu regularitate in viaja satului i care re- glomenteazX
supersti^iile, credin^ele, datinile si tradifiile ob^tii s&te$ti. Bar sint
reglementate jji in raport cu reprezentXrile mitice ale anului, ano- timpurilor,
lunilor $i zilelor din calendar. Corespondent intre ciclurile lunii si ale soarelui
se reflects in regulile i perioadele sacre i profane care altcmeaza intre
datele si formcle de germinare a plantclor, perioada rutu- lui la animate .si
copula^iei la oaraeni. Mitul lunizarii reduplicX la fiecare popor mitul
solarizarii; arabele contribuie la alcatuirea raitului activit&Ji- lor bio-psihosocial umane.
10.
Liturcjhii ruslieesi carnavalul. P. Saintyves, intr-o lucrare consaerat-X astrologiei popularc in doctrinele $i tra divine influent* lunii asupra
vie(ii umane, discutX despre liturghiile sezoniere 60; iar Cl. Guignebert $i M.
ClaudeFlorentin reiau.si adincesc tenia liturghiei populate dinperapectiva
festivit&tilor carnavale^ti01. In retrospectiva istoriei religiilor, carnavalul o o
surbitoare ancestral it totals, anterioarii crestinismului in Europa, care
simbolizeazX sacrul de transgresiune (le sacrd de transgression), in care
sint concentrate toate formelc de dramatizare a timpului initio prin : proeopojoriif mascaradc, teatru lilurgic, rituri de saorificiu anual, rituri esoatologice, rituri demonicc, calanibururi, humor. In ansamblul lui carnavalul

reprczintX un complex ritual sji ceremonial care are loc anual (rar bianual),
urinXrind rXsturnurea completa a ordinii si ierarhiei; dcscXrcarea in public a
sentimeutelor sji resentimeutelor refulate; relaxarea i purgarea colectivX i,
ceea ce esto mai semnificativ, insX$i rena.sterea spirituals din haosul astfel
produs .si retrXirea timpului sacru in care a inceput creafcia lumii.
11.
Carnavalul si earul votiv. Termenul carnaval, dupX Cl. Guignebert
si M. Claude Florentin, comportadouX etimologii: una referitoare la
interdiepia temporard a odrnii (carncs tolas, carnes tollendas) i alta referitoare la numele uuui car cu rofi, ce inohipuie o navd eeltied (carrus
navales).
Cu tirapul, aceste care rituale ce inchipuiau nave s-au transforinat in care
ategorice in carnavalurile cre.stine din Europa Centrals i de Vest.
In sud-cstul Europei i-au pXstrat semnijicafia rituald a figurXrilor
strXvechi, cu precadere in Romania, lugoslavia, Bulgaria i Grecia.
In Romania s-au descoperit pentru perioada bronzului i a fierului bdrei
votive care votive care amintesc de bdreile rituale i carele rituale folositc iu
cultul preistoric al soarelui la autohtoni.
Au fost descoperit douX tipuri, cu subtipurile corespunzXtoare, de care
votive: 1) care de lut la VXdastra (jud. Olt), VXrad (jud. Arad) $i C&ciulata
(jud. Bra$ov); 2) $i care de metal, de bronz, la Satu Mare i in jur
431
la Satu (jml. Maramurcs), la Oriistie (jud. Hunedoara) $i la Bujoru (jud.
Tcleorman); tot la Satu Marc o frumoasil bared rotird do bronz si Her ou
protonic de pilsilri la pror& pupil; la Oriistie, un car rode de bronz cu

Carul votlv be bronz dv la Orfigtlc.


e&ldare asezatfi pc un sasiu cu 4 ro(i, cu sase bare orizontale prevazute la
capete cu 12 protome de pdsdri aocatice; la Bttjoru un car votiv de bronz, cu
un jjasiu de 4 ro(i, cu un vas ovoidal asezal pe ede douil osii, care la eapetelc
osiilor are 4 pfi.sfiri mici orientate spre spatcle carului, pe patru pilr(i ale
vasului 4 psisiiri mari, cu aripile de-a lungul corpului si cozile in evantai, si pe
capac cu 2 p&s&ri mari afrontate, care par a ciuguli ccva de pe un miner
vertical.
Ultimele douil rare votive, de la Orastie si de la Bujoru, sint considerate
capodopere ale artei toreutice preistoricc locale, cilrora li s-au atribuit de
c&tre specialijfti cind aemnificafii acratice (barca votivil .si carul votiv de la
Or&jtie cu p&iilri de apa), cind aemnificafii sol are (carul votiv de la Bujoru).
Indeosebi in legiiturii cu carul votiv de la Bujoru, Corneliu Bedft a sus^inut
c& imaginea simbolicil a existat in bronzul de la Dunflre si e legate, poate,
de mitul celebru al lui Apollo Hiperboreanul" *.

Carul de carnaeal din era noastril, care succedfi carului ritual solar
dinaintea e.n. (.si acesta care este figurat prin carele votive), marcheazft
climaxul cielurilor sezoniere in teofoniilc creftinc ale strdvcchii Zeite a lunii si
Zeului soarelui.
Carnavalul la roinani prezintil douil aspecte : unul solstitial de Anul Xou iji
unul aproximalic ec hi norial de litsatul secului. Carnavalul solstitial in
Bucovina se reduce la un colind cu un scenario calendaristic : 12 persoanecare figureazil celc 12 luni alcanului, incepind cu luna ianuarie, reprezentatii printr-un capita^ (Anul Xou), .si terminind cu luna decembrie,
reprezentatft printr-un unchiaf (Anul Vechi). Personajele stau iutr-un car
mare, impodobit fruraos $i tras de 4 perechi de lx>i. In urma carului, o trend
camaralescd alciltuita din copii, curio.si $i guril-casca, inso(esc carul, care se
plimbjl in sat, in noaptea de Anul Xou. Alaiul camavalesc se opreste la unele
case ospitaliere. Anul Vechi improvizeazii in versuri sau in prozil (dupil
indeminarea celui ce-1 reprezintil) un fel de dare de scamft asupra activit&tii
vic^ii comunitare a satului : succesele sji insuccesele in raunea cimpului, in
viafa cultural^ a (ilrii i chiar in via(a international^. Fiecare lunii
completeazii analitic, la modul ironic sau satiric, lipsurilc. Iar Anul Xou incheie
colindul. promtyind pentru viitor un an si mai bun. Colin- diitorii sint cinsti(i
cu biiutnril si bucate alese.
tn afara alaiului de tipul celui promovat de Carul celor doudsprezece luni
de Anul Xou, mai au lot* inca eiteva alaiuri camavalesti : alaiul Caprei}
432
alaiul Cdivfilor, alaiul Malancei, alaiul Plugusorului. Primole trei alaiuri ail avul
o ample arc impredoniintfi in Moldova de nord si Bucovina, ulti- mul alai, al
Plugusorului, este tot atit de imprcsionant in Moldova si

Schema .spatlului >i tlinpulul In rcprc/cntnrcn ccrului. dupil Ion I. Ionic;!.

Muntenia. Toale aceste patru alaiuri care fac parte integrants din carna- ralul
tie iarnd se referA la actiritatea agropastorald si la cre^terea aniniulelor
domesflicty in general.
12.
Alaiul Caprei. Cel mai vechi si mai spectaculos din carnavalul de
iarnfl este alaiul Caprei. Aininteste iutrucitva alaiul dionysiac al fap- turilor
antropocaprine la traci, la grecii antici i la romani. In jurul Caprei care
dominA alaiul se grupeazA mai multe persona je daimonice, de (ipul satirilor,
faunilor si panilor, reprezentati prin mofi si babe, ghidufi si pded- lici,
fircornici si printavi etc., care conlucreazA fieeare in parte la dcsfA.su- rarea
rilului magico-mitic al prolifieitAtii zoologiee si fertilitAtii teluriee.
In alaiul Caprei arhaiee au intervenit in evul mediu restructurari in
compoumfd si stilizdri proxopoforiee. Indeosebi in Moldova .si Bucovina s-au
alcatuii ciopoare de mai multe capre laolalta (9 11 13 eapre), care jueau
separat in alai sau jueau in ansamblu. Mai spectaeulos este insA convoiul de
eapre eare dcsfasoarA o acfiune muzicalo-coretjrajicd deoscbitA. Clanfele
2* - C. 49*
433
(boturile) caprelor nu mai clAntAnesc monoton, Sn unison, sacadat, pentru a
obscda pe ascult&tori, ci sint acordat pe note si timbruri diferitc, acompaniate de tobe $i fluiere, incit cl&nt&nitul lor dublat i de tropotul picioarelor seamAnA uneori cu o simfonie de xilofoaue, alteori cu un tropotit sau
step obsedant, la care din eiud in cind so udaugA smucitul zufgKEilor i
scuturatul herbului de panglici i mar gel e, ee produc intre speetatori o
adevAratA euforie psihofidologicd, probabil ca in trenele dtonysiace, dupA
consumul de alcool, dansurile exalt ate, strigAtelo i exuberant a participant
ilor.
13.
Alai ill Flucjusorului. Datina Plugusorului prezintA un fapt istoric
mitizat: open iinparatului Traian (BAdtya Traian), care extinde la maximum
agricultura in Dacia cuceritA, ce trebuia sA devinA grinor al Imperiului roman.
S-a spus ca Plugusorul reprezinta sinteza unui tratat de agronomic
folclorizata. ConsidcrAm cA mai degrabA el este o legeudA mitica transpusA
in versuri, care exaltA meritele agrieulturii intensive'* romane a griului, in
locul meiului ce domina in cultura cerealierA la ilaci la inceputul erci noastre.
Plugusorul releva dcci un rit de restructurarc $i ind&tinare a culturii griului la
daco-roinani.
Trecerea de la cultura meiului la cultura griului marcheazA dcci un dublu
progres economic : trecerea de la economia naturalA la aceea do schimb $i
transformarea griului intr-un aliment de baza la daco-romani, cu noi implicate
culturale de facturA magico-mitice.
Un rit agrar strAvechi este transfigurat ?i in alaiul Cucilor.
La Lasatul secului se forma un alai de fApturi mirifice numite Cud pi
Cucoaice, alai asemAnator celui al Ktikkeriilor din Bulgaria si Corenlilor din
Iugoslavia, citeitreile avind un fond mitologic strAvechi trac. Con- semnAri
despre alaiul Cucilor pe teritoriul Romaniei se gAsesc in Regestele Varadiene,
pentru secolul al Xlll-lca; in Viefile sfin I ilor de Mitropolitul Dosoftei pentru
secolul al XVUI-lea, in Sinnpsisul(din 1757) pentru secolul alXVIII-lcai in

secolul al XX-lcain: J. G. Frazer,D.Marinov,Mihail Arnaudov, Rosita Anghelova.


Unii cercetAtori au pledat pentru originea lor elinA, prosopoforicA, ce ar
deriva din antesteriile dionysiace, altii pentru originea slavA, ca dcrivind din
alaiul lui Cupalo, i atyii pentru originea tracA, ca derivind din rituri
agropastorale trace.
Scenariul mitico-ritual al Cucilor se extinde asupra satului intreg. Actiunea
se desfAsoarA in trei pAr^i: prima parte in dimineafa de Lasatul secului,
cind alaiuri de Cucoaicc (flAcAi travestiti in femei), cu zurgAlai la picioare, la
briu si cruci pe piept, cutreierA satele simulind btitaia tradifio- jKild cu
chiulicinl (un bici in virful cAruia se aflA atirnatA o opine A ruptA); partea a
doua, in dupa-masa accleiad die, cind incepe o piesetA in care per- sonajul
principal este ,,bunica Cucilor, in jurul cAreia se string: miri i mirese,
plugari i plugArite, ciobani .*}i ciobAnite, vinAtori, jandarmi, preofci, vraci si
uneori cliiar mAti de cAmile spre a intocmi o mascaradA zgomo- toasA in
mijlocul satului, unde se trag trei brazde simbolice in cere, udind cu Yin pe
unul din ei (de obicei pe mire); i partea a treia, in seara aceldasi die, cind
inainte de a se insera Si scot mA^tile cu un anumit ceremonial, rupindu-le
de pe cap, trintindu-le de pAmint, cAlcindu-le in picioare, stri- gind: SA piarA
cu tine/ tot ce-i rAu in mine / i sA fiu luminat/ cum am fost intumat (...) !,
dupA care urmeazA bora satului i un fel dc retra- gerc cu torfe > 3.
\\. Heprezentarea mitica a nnului. Xumele anului i reprezen- tarea lui
alegoricA se intilnesc intr-un basm mitic in care este vorba do
434
legenda lunii februarie. In general anul este personificat printr-un mo? cu vie
pe rod i 12 feciori, care purtau nuinele color 12 luni. Cei doisprezcce feciori
au lucrat la vie, au cules-o, au fAcut. vin $ji 1-au pus intr-un butoi marc,
dindu-i 12 cepuri la nivelele corespunz&toare vinului, pentru lunile anului.
Cepul de la fundul butoiului era cepul lunii Ffturar, deoarece era fratcle cel
mai mic, ?i el lua ceea ce rAmiuea in butoi. Fiecare frate trebuia sA bea in
luna lui de la cepul lui, care era suprapus lunii anterioare. Fratele ccl mic bea
mereu de la cepul lui. Frat-ii mai mari a^teptau sA le vin A rindul dupA ce se
tormina partea eelui mic. Dar FAurar pasA-mi-te de frig ce era bea mereu de
la cepul lui. Cind au vrut sa bea in ordinea virstei, ceilal^i nu mai aveau vin
in butoi pentru ca pe cepul lui Februar feciond sorbiso tot vinul de dcasupra.
Frat-ii ceilal(i il fugarcsc sA-1 omoare, insA- prislea prinsese puteri de at it vin
ce bAuse ?i scApA nevAtAmat.
15.
Reprezentarea mitica a lunilor. Numele popular al lunilor
relcvA uneori un fond mitic cxprimat prin alegorii. Lunile sint person if icate
in bAtrini sau tineri care prin infAti$area lor urmAresc sA redea un amunit
grad de antropomorfizare, daca nu de divinizare a fenomenului meteorologiei proprii anotimpurilor Romaniei. Numele lunilor de iarna: TJndrea
(decembrie), Ocrar (ianuarie), Fdurar (februarie) figureaza ca mofi eiufuti,
rAutAciosi i capricio?i; numele lunilor de primAvarA : Mdrfiyor (martie), Prirr
(apriiic) si Florar (mai) figureaza ca linrri zvapAiafi, galAgio?i, fur- t tino^i:
numele lunilor de vara: Cirefar (iunie), Cuptor (iulie) si Guslar (august)
figureaza ca bdrbafi maiuri, vrednici, in plina vigoare crcatoare; iar lunile de

toamnA : Rdpciunc (septembrie), Brumdrcl (octombrie) $i Brumar


(noiembrie) figureaza ca fdpturi tmbdtnnitc inainte de vreme.
Legenda miticA a numelor limilor s-a pierdut, iu schiinb s-au pAstrat
basmele mitice in care mimele unor luni sint implicate intr-o tabulate
contingcnta rosturilor lor mitice.
Intr-o legendA (alteratA) dcspre cele douAsprezece luni ale anului sc
insists asupra unui episod anecdotic referitor la luna februar, figuratA printrun fecior ciudat.
In altA legendA sint reprezentate lunile martie i apriiic prin doi mo$- negi.
Se insista insA asupra reprezentarii mofneagului Martie, hitru si capricios,
cAruia ii place sA-i batA joc de semenii lui, de celelalte luni i de oamcni. I?i
bate joc de Apriiic, care invitat la masA de Martie s-a dus in vizitA in cAiutA.
Martie atuuci s-a pornit pc nins, iar Aprilie s-a oprit in drum sji si-a facut- o
sanic. Atunei Martie a stirnit o ploaie, iar Aprilie i-a facut o luntrc, ca sA
ajungA la Martie*1.
In martie au loc srilele Babelor (primele 9 zile) i zilele Monitor (urmatoarele 9 zile), care sint reprezentari mitice ale intemperiilor ee tin atit de
dcziernare, cit i de imprimAvArare.
In trei legonde mitice referltoare la lunile octombrie, Brumdrel, si
noiembrie, Brumarut, sint reprezentate de asemeni intemperiile lunilor ce fac
tranzijia de la toamnA la iarna. BrumArelul este personificat printr-un
voinicel cu pArul balan <xire aleargA cAlare peste cirapii, raAguri i dealuri
sA ia parfumul florilor, iar Brumarul printr-un ,,voinic cAlare alb ca fulgul
de ninsoare care ve$tcje$te .si ucide florile.
In prima legendA miticA, cu formA contaminata, Brumdrel M este
,,voinicclul bAlai la fata care prin farmecele lui seduce florile ca sA le ia
mirosurile. Mergind cAlare prin vAi, lunci i poiene intilneto u garofifd sub
care dormea o copili(a, cu bratele i sinul plin de flori. Ii este milA s-e
trezeascA din somn. Xechezatul rnurgului lui insa o scoalA, voinicul se
435
apropie dc ea i-i cere sft-1 sftrute, ,,ea rflspunde ,,cft nu e fatft mar of sft
dea gura la oricare/ (...) cl sint floare (sfintft) mare,/ cine mil miroasc
moare !. Voinicelul ii rftspunde sft-i de ( ...) gurifa/ eft nld el nu-i volnlcel,/ ci
un mindru BrumdreUJ mor florile tot cu el./ Astftzi sint Brumarul micj florilor
mirosu-1 stric./ Mime sint Iirumarul mart,/ iau cu mine oricc floare,/ seara
peste ele pic,/ in prinz mare mil ridic,/ fe(ele la toatc stric./ Nu mni plinge si
ofta,/aoum po(i si-mi dai "lira*. Voinicelul coboarii de pc* murg, o sftrutft Jji
ia floarea cu el, lftsiwl singurft grftdina si poieni(a. Irumftrelul merge eu
floarea la mama fetei, la maicfi-sa Tomnica, personificarca toamnci (nu
sfinta I tomnica), care ii imbrityieazft si ii cununft. Face o ,,mindrft nuntil,
cum n-a mai fost intre flori; nunta unde mi-o fa eon,/ bora unde mi-o-nvirtea
?/ Tot in gnldinft crftiascft (de zinfi, dc sfintft).
In a doua legendft Brumdrelul zftreste intr-o vcrde grftdini(ft/ (...) o dalbft
copilifft/ pe asternut de calomfir,/ la umbra de trandafir. Voinicul Brumftrol o
intreaba : ce esti fata sau nerastdf ori /.ini din cer pica t a ! Ea-i rftspunde
eft nu e dccit o simplft floare, o floare garofifdj rftsftritft-n grftdini(ft.

Voinicul ii spune : Eu sint, dragft, Brumdrelul f care seara pc r&coarc/ unde


cad stric orice floare; /ma culc dupft scftpfttare,/ mftscol soare cind rftsare;
$i, in fine, in ultima legends), consacratft personifieftrii lunii noierabrie,
Brumarul zftreste de asemeni o floare : sub umbrft de ros- marin,/ pc-un
scaun de calomfir/ seade-o ttndrd domnifd/ cu flori galbenr-n cosifa./ Finft
soarele rftsare/ iatft un voinic calaref alb ca jfulgul de ninsoare./

D-alei ttndrd domnifdf cu flori galbenc-n cosi(ft,/ fir-ai fatft ori nevastft/
ori zhid din cer pieata l (...) ci sint floarea soarduif sed in poarta IiaiuluiJ ca
sftjudec florile/ ce-aufftcut miroascle?/ Mi-au rftspuns sftrnm- nele,/ c-a dat o
ploaie cu vint/ i le-a culcat la pftmint;/ a b&lut un vint turbat/ .si mirosul le-a
luat!/ Dar tu cine sft fii oare,/ voinicelule cftlare ? I

Brumarul mare:( do cad ziua-n prinzul mare/ iau mirosul de la floare,/ si


cind iau miroascle / vrstrjesc si florile. 10
10. Heprezeiitnrca milieu a zilelor suptuminii. Numftrul zilelor este
stabilit ineft din veehime, insft alegoria, con(inutul si fabula(ia lor mitieft sint
locale. Fiecare zi din s&ptftminft e personificatft printr-o sfintft bfttrinft :
sftnta Xunt, sfinta Marfi, sfinta Miercuri, sfinta Joi, sfinta Vineri, sfinta
Stmbdtd si sfinta Du minted. Logendcle initicc ale fiecarei zile au supravie(uit
alterate mai ales in basme $i in Sinaxarul (<rjvx;ipiov) crestin.
Elena Niculi(ft-Voronca sus(ine eft unele zile sint figurate de sfinte, altele
dc sfin(i. Sint feminine: Miercurca, Vinerea, Sitnbftta Jji Duminica, si
masculine Luni si Marti.
In afara person if icarii mitice a zilelor sftptftrninii, poj>orul romftu acordft
unor zile din an caracterc faste sau nefaste. In caiendarul superset iilor
bftbeti se men(ioneazft zilele fyste sji nefaste, cu supersti(iile .si credintclc
referitoare la ele si cultul special ce trebuie sft li se acorde. Dupft cuvintul
sau desinenta adftugatft la numele unci zile se poate distinge carao- terul
fast sau nefast al zilei. Marfea neagrd e nefastft, Joi a verde de asemeni,
culoarea denotft in acest caz natura zilei. I)e asemeni numele Marfolea i
Joimdrifa denotft caracterul lor nefast, pentru eft sint dedicate unor
semidivinitftti rftufftcfttoare. De asemeni nefaste sint $i zilele care se (in
pentru gadini (animale sftlbatice): lupinii, zile ce se (in pentru apftrarea de
lupi, de Pastorul lupilor, un semizeu; ursinii, zilele ce sc (in pentru apftrarea
de ur$i (in termen popular zilele lui Mos Martin;; ciumarca, zilele ce se (in
pentru apftrarea de ciumft M. In Oltenia existft un calendar al ciumcr- celor,
care se (in egalonate pe zile si sftptftmini, dupft mersul epidemiilor
436
<*o au avut loc in sal ole oltenesti; rusaliile, zilele ce se fin pentru a nu fi
oamenii pocfyi <le It us alii, lele, Dinsele, Vintoase etc., semidivinitAti wire I
nit fi rind faste, cind nefaste; sinzienele, zilele proprii farmacopeei
medicale .si erotice, care culmineazA cu noaptea dc Sinziene, cind zilele
farmacopeei si erotismului farmacopeic dezleagA plantele de tabuismul lor
permanent ; zilele de la$ti $i de Pa^tele blajinilor, cu ritualul $i caracterul lor
fast si Inigat in semnifieatii ce tin de res uremia Ini I is us concomitent cu
invierea naturii, .si zilele Babclorsi ale Mo.silor, care sint cind faste, cind
nefaste, dupa < um le socoteste omul cA raspund la dorintele lui de a

prevedea firea, carac- terul sau iutemperiile bune sau rele din anul in curs.
17. Heprezentarea milieu a eeasurilor din zi si noapte. Komanul i III
parte celelalte unitAti de timp mitic in timp diurn, de zi .si noctum, dc
noapte; ziua in ciuci pAr(i: diminea$a, prinz, miezul zilei, chindie, searA;
noaptea tot in cinci pArti : amurg, innoptare, miezul nopfii, cind bate toaca-n
cer, dntdtori si zorii albi. Fiecare parte din zi si noapte era impAitita in
ceasuri, care nu erau echivalente eeasurilor obiectiv cronometrice, ci ccasurilor subiectiv cronometeorologiee, dupa sezon .si vremuirc. De altfel la
romani mfisurarca timpului mitic era in strinsA legAturA cu inAsuraroa
spatiului mitic. Exists, in legAturA cu aceastA dublA si ainbiguft milsurare, o
zicala cu tile : de aici pin A acolo, e nimica toata, o zvirliturA de bAt $i o
fugA <le iapa pinA crapA, sau timpul se mAsoarA cu pasii, i spatiul cu
inchipui- rea. Ziua sc inAsuru dupA aparifia soarelui la orizont .si urcarea lui
pe cer (dc o sulita, douA, trei), dupi jumAtatea de drum a soarelui iutre
orizont s$i crucea cerului, adieu prinzul (care cAdea cam intre orele 10 si
10,30). La prinz se oprea sAteanul din lucru i imbuea ceva <lin merindele
aduse de nevasta. Apoi lucra pina in miezul zilei, cind soarele ajungea sus in
crucea cerului. In miezul zilei (care cAdca cam intre orele 12 si 12,30) se
minca ceva mai bine. Urma uneori lucrul pinA la cbindii (cind se bAtea toaca
cam pe la orele 4 dupa masA). At unci, dacA omul avea ce, mai imbuea
ceva .si continua lucrul, pinA in amurg, cind lAsa totul bait A, pomea acasA
.si ciria virtos. Intre chindie si amurg orele se masurau pe cer tot cu sulita,
calcu- lirnl distanta in vers, de la jumAtatea drumului soarelui (dintre crucea
cerului .si orizont), spre orizont.
In privinta noptii, orientarea pc ceasuri se fAcea dupA eriterii empi- rice
cronometeorologiee, in inscrare, noapte innegurata, noapte cu stele, noapte
cu tuna .si noapte cu stele pi hind. La inserare sAteanul se indruina dupa
uinbre ?ji licurici; in noapte dupA zgomotul animalelor domestice sau sAlbatice, zborul lilieeilor, fluturilor dc noapte, dupA ciripitul sau ginguritul unor
pAsAri zburAtoare i dupA cintatul cocorilor. Dar se orienta i dupa uncle
semne reale sau fictive magico-mitice de la miezul noptii: cintatul tndepdriat
al cocopilor, ca un ctntat din cer, balerea toacei de la mezonoptied ca o
toaca din cer, adierea zindor in bore aeriene, fofilarea ZburAtorului dupa dira
de lumind a mersului lui etc. Empiric cronometeorologic, miezul noptii se
mAsura in trei ceasuri zise ale cintAtorilor, care corespuudeau celor trei
cintdri de cocopi: desemnind inceputul eeasurilor nefaste, rele, demo- nice
din noapte, toiul activitAtii lor si incetarea oricArei activitAti demo- nice.
Aeeste trei cintAri (care uneori erau in coruri de cucuriguri) erau : cel de la
12 noaptea, cel dintre 1,30 $i 2 din noapte .si cel de la 33,30 din noapte.
Aeeste aa-zise trei ceasuri din noapte erau considerate nefaste pentru cA in
intervalul lor se credea cA circulA in voie demonii, semidivini- t utile rele
(iezmele, Ielele, strigoii, moroii, pricolicii, tricolicii, zburAtorii, Muina PAdurii,
Fetele pAdurii etc.), ca $i nAlucile vrAjitoarelor, oamenii rAi
437
9 animalele infernale. Cel surprins in drum de ele trebuia repedesA zgiriie
pe p&mlnt in jural lui un cere i sA stea ncclintit in mijlocul eercului, rugin-

du-se la FArtat sA-l a pore de ceea ce vedc sau aude in juru-i.


Em in fond un rit de apArare magico-miticA, conform cAruia practi- cantul
trebuia sA reziste in cere pinft la a treia tintare a coco?ilor, inainte de aparitia
zorilor, cind toate fApturilc demon ice dispAreau. liomauul numea aceste
ceasuri nefaste din noapie: ceasuri rele, ceasuri de m noroc.
AfarA de aceste ceasuri rcle coneepute numai ca rdstimpuri empirics
cronometeoroloffice, mai exista o categoric de ceasuri rele, personificat
mitic ca atare. Aceste ceasuri role aveau infAtisAri monstruoa.se (cu capul cit
bani{a, ochii clt pimmul, ghoboase, chioape, cocirjate, vinete, gal bene sau
negro, in loc de degete cu gheare, in loc de dinfi cu cufite etc., etc.).
InfAtisArile lor erau asiinilate tipurilor de bolt usoare sau grele, vindecabil
sau mortal i tipurilor do injirmildfi general oamenilor $i animalelor. Despre aceastA categoric de personifieAri mitice pomenesc indeosebi descintecele. IatA dona excmple de dcscintece intitulate De Ceasul rdu : Ie$i, Ccas
rAu,/ ie.si, tu, rAu,/CoasrAu cu speriat,/ Ceas rAu cu duh necuratj Ceas rAu cu
samed alba,/ Ceas rAu cu samed neagrdj Ccas rAu cu moroi,/ Cea.s rAu cu
slrigoijl Ccas rAu cu zburdtor (...) din toate mAruntaiele celui l>ol- nav si sa
te duci cum ai venit din rtpi risipite, din mdri rdscolite, in care ssi pieri ca
fumul gi cea$a 47; sau sA te duci, intorci in munfii cArunfci, unde ciinele nu
latiA, vaea nu muge, la curdle tale etc. 4*. In alt descinteo se spune cA a
plecat [cutare] pe calc, pe cArar,/ a ajuns sub o ripd de piriu/ si l-a intilnit
un mare rdu,/ lipiturd cu Ceas rdu (...) 69. In aceste descintece Ceasul rdu
este figurat ca o ndlucd demonied sau ca fdpiurd monstruoasd sau
deseompusA fiziologic de raul care o roade.
In opozit ie cu Ceasul rdu este Ceasul bun, care de fapt este mai ales un
ceas din zi. Ceasul bun se ive.ste in orice rAstimp din zi. Este reprezentat
printr-o femeie frumoasA care inlesne.ste buna desfAsumre a unor evenimente ce converg la infAptuirea destinului celui in cauzA.
Ceasul rAu $i Ceasul bun au fost denumite in popor si Ceasul nenorocos $i
Ceasul norocos sau simplu Xenoroc ?i Xoroc. Romanul spune adesea: e om
fArA noroc, ce nenoroc a avut, sArmana, ..1-a bAtut norocul, ..prost sA fii,
noroe sA ai sau fa-mA. mama, cu noroc .si m-azvirle-n foc. Paremii cu
substrat mitic latin precizeazA cA ,,norocul e orb $i nu-te-m- potrivi
norocului. Printre urArile roinanului domina : ,,batA-te-ar norocul sA te batA
sau ,,noroc bun la ceas rAu :o.
Ceasul rAu i Ceasul bun cu echivalentele lor Nenoroc i Noroc stnt de fapt
executanti ai predcstindrii Sorfii, nit ..ipostaze ale Destinului, acoliti cu titlu
de personifiedri ale unor aspecte. liotAriri de ctapd sau finale ale urselor, nu
transfigurAri ale Destinului insu$i. AceastA idee e sugcratA de credinta
popularA in ineapaeitatea Destinului de a face fafA tuturor cerin- telor
activitAtii ce o depune. De altfel in bulgnra veche, in care au intrat mult
elemente comune tracilor nord si sud-dunAreni, Ursita sail Menirea urselor se
nume.ste Xarok, ecliivalentul Norocului la romani, care nu era altceva decit
personificarea sent inf ei Destinului sau a Sor(ii7I.
AO O
PAMINTUL MUMA

1.
Lcgende geogouiee. PAmintul MuraA, ca i Ceriil stint, prezintA
douA aspccte mitice: luiul de create cosmicA sacra $i altul de fApturA
cosmic;! antropomorfA divinizatA.
Citeva legende dcspre geogonic le-am ment-ionat intr-un capitol anterior1.
Nu vora inai reveni analitic asupra lor, ci numai le vora aminti, pontru a putca
fundamenta concepf.ia $i viziunea initicA asupra lor din perspectiva
capitolului consacmt PAmintului MuraA.
Prima legend;! care a prczentat un interes deosebit pentru noi a Cost
accea in care se relata cum de-asupra noianului de ape priraordiale s-a in alt
at arborele cosmic bradul avind intre rAdAcinile lui pamint din f undid
aces tor ape. Ceea ce inseamnA, contrar celorlalte legende, cA oiiginea
pAmintului e concomiteut;! cu a simbolului universal al vegctatiei, arborele
cosmic. Deci un aimbol ascensiotial al vegetafiei o data cu pdmintul sau al
p&mtnUdui vegetalional. Legal;! direct de aceastA legend;! raentio- nAra o
alta, care marclieazA acela^i simbol ascensional, insA, intr-un fel deo- sebit
do primul. Pentru a infcelege in ce const;! accst fel, sa d;!rn cuvintul legendei
: ,,In apele primordiale era un par. li spune [FArtatul]: la du-te tu
[NefArtatule] afund, si! vedem ce c la raddcina parului. S-a dat NcfArtatul palAturi cu parul i n-a ajuns la radAcinA, i s-a dat a doua oarA .fi a luat cu
ghearele de jos i a iesit la [FArtat, care] era in capul parului: la uite mA in
ce $ade parul Asta. [i] s-au apucat amindoi $i au ini ins pdmintul pe capul
parului si a$a s-a facut pamintul 2.
AceastA a doua legendd geogonicd (din judeful Dimbovifa, com. Kagu)
reprezintA reversul primei. Vrem sA spunem prin aceasta cA legenda mitic;!
a genezei pAmintului e in asocia^ie cu legenda raiticA a arborelui cosmic. In
prima legendA arborele cosmic se ridicA cu pAmintul intre rAdAcinile lui, deci
in pozifia ascensional;!, i in a doua legenda pAmintul ridicat in capul
parului, care este de fapt un succedancu al arborelui cosmic intors cu virful
in apele primordiale, deci in pozifie inversA, sA-i eicem descensionalA. In
lucrarea noastrA Coloana cerului am mentionat cA, .,in reprezentarea
ideativA arhaicA $i figurarca artistic;! corespunzA- toare, arborele cosmic a
fost conceput (...) in doud ipostaze, una apa- rent anormalA, rAsturnatA,
negativA, de tip asiatic, ?i alta aparent nor- malA, dreaptA, pozitivd} de tip
european, fire$te [fiecare] cu aemnificafii ideogramatice diferitc. Dintre
aceste idea(ii mitice primitive i figurAri artistice, mai importantA [pentru
noi] este reprezentarea arborelui cosmic in infA{i!jare normalA, dreaptA, cu
rAdAcinile infipte in pAmint, in care coroana se confundA cu intregul spafciu
extraterestru 3. Aceasta dublA ceprezentaro a pAmintului intro rAdAcinile
bradului ca arboro cosmic sau
439
In vlrful parului (probabil lot de brad) ca suecedaneu id hradului ar- bore
cosmic (ine de concept ia sji viziunca indo-europcana a autohtonului
referitoare la relafia arborc cosmicpAmint.
DupA alte Iegende pamintul e creat clnd de FArtatul singur (concept ia
monoteistA a CTeafiei pAmintulm) sau ajutat de uncle aninmle: arid, broascd
sau de un .sfint, Sintandrei (o conceptie semimonotcistA a creafiei

pamintului); cind de cti dot Fdrtafi (concept in dualists a creafiei an t oh tone)


$i pe linia mit ulni biblic al crcafiei, cu modificArile impure de transfigurarea
particular romaneaacft a legendei. Xu ne propunem sA insis- tAm asupra
acestui aspect al crea(iei, ale eArui variante sint foarte cunos- cute si ar
incarca expunerca noastrA uneori cu date si eleinentc nccsen- fialc jji
neseranificativc pentm apectele particular pc care le urm&riin In acest
eapitol.
2.
Pliiralilalca pa.uinturilor create. 0 temd geogonica care trebuie
rclevatA indeosebi este aceea a pluralitdfii pdminturilor create in procesul
cosmogoniei transevolutive; e vorba de suprapaminturile sau de eeea ce vor
sA insemne paint nturile ceregti si Kaiul, de pamintul propriu-zis .si Lumca
alba .si de aubpdmtnturile sau ceea ce numim Celdlalt tdrtm si ladul.
Din catcgoria suprupftminturilor fac parte cole sapte sau noun ceruri, care
fiecare in felul lui este un fel de pa mint err esc. Fiecare cer este a.stfel
alcatuit incit partea lui vizibila de pe pAmintul propriu-zis a pale ca un alt cer,
iar partea in vizibila de pe pamint ca un alt pdmint cereac. In fiecare cer
loeuieste .si lucreazA o anumitA comunitate de (Apturi mitice. Cind am
prezentat Cerul sfint am schifat struct lira strat'ficatA a color sapte sau nouA
ceruri. ,,I)upa cum cerul pe care luinea pamintului nostru il vede nu-i altceva
de<*it partea de dedesubt a altui pamint prin care so strecoarA ploaia, ca
laptele priutr-o stissicA* *, din perspectiva cerului intii se vede cerul al
doilea, care deasupra lui e in realitate alt pamint ceresc. $i a$a mai departe.
Lcgenda su.sf.ine ca, privite de pe pamintul propriu-zis, toate cerurile
stratificate unul peste altui apar ca un singur cer, in care se vad numai nori
iindui{i unii peste alfii $i astrelc (soa* rele sfint, luna sfintA, luceferii, stelele
si Calea laptelui), pentru ca rostul lor e sa lumineze toate supra pAminturile
ceresti si pamintul propriu-zis.
La rindul lui pAmintul propriu-zis, pe care locuiese oamenii si multe fApturi
da i mo pice si teriomorfice, are fafa de dedesubt tot ca un cer% unde se
aflA Celdlalt tdrtm A. Numai ca prin el nu se mai vede in sus lu- mina astrelor
ca pe pAmint, ci numai > lumind difuzd. crepusculard, ca pc un cer
permanent innorat. Kcforitor la culoarca pamintului an ex is tat douA
credinfe, fiecare sus{inind altceva : o credinfA ca pdminlul a fust strdreziu
ca sticla deoarcce a fost facut din apA" si ca se vedea prin el tot ce era intrinsul, dar nu ce era sub el. Fapt mitic care pe de o parte a facut sa sufere
oamenii si animalele pentm ca vedeau tot ce se afla in pamint (viermi,
mortaeiuni etc.) .si totodata aceastA transparent^ a pamintului teroiiza pe
oameui cu spectrul deseompuneri totale. 5$i Tudor Pamfile descrie din
perspectiva milologici populare crestine cum a fost intunccat pamintul : Cain
dupa ce a ucis pe Abel si 1-a ingropat. ca sA nu fie vAzut, 1-a aeoperit cu tot
soitil de crAci $i frun- ze. Oricit s-a trudit, insA, munca i-a fost zadumieA.
deoarcce trupul ueisului se vedea de sub orsicc. At unci Dumnczeu a
intunccat pAmintul si urmele celui dintii omor s-au pierdut in acest chip*; $i
alt A credinf& [conform cAreia] pamintul a fost negru la inceput. dupa cum
tot negri ait fost si ir.tiii oameni
Ad o

In leg&turA cu culnarea nragrd a pamintului si a primilor oamcni, deoarcce


au fost alcdtuifi din pamintul negru, se impune 8A subliniem un aspect
particular al acextei legende. DupA cclc mai recentc rezultate ale
antropogenezei, primii oamcni au fost negrl. I)e undeva din Africa centrain sau difuzat in nord primele exemplarc protoumanc, care crau negroide. In
Europa rasa negroidA s-a transformat in rasa albfi da tori tit condi\iilor
pedoclimatice deosebite, devenind coca ce in zorile istorici au fost ,,oamenii
albl*\ Pe teritoriul BomAniei, in sApAturile arhcolo- giee efectuate de Gh.
Cantacuzino, an fost descoperitc in nccropola neoli- ticA de la Cemica
schelete dr negrotsi*. Cu mult peste timp, in era noastrA, au fost descoperitc
in heraldieA uncle steme atribuite (Arilor rotnane in armorialele strAinc, cu
reprezentari de capete de negroizi. K vorba de un scut simplu sau inrAmat,
cu omainente florale sau deasupra cu o txmctA princiarA, cu un cimp de
manta argintie, in care se gAsese trei capete de negroizi (cu fa(a orientatA
indeosebi spre stinga), cu panglici albe pe frunte, considerate a fi cind
capete de negri, cind de etiopieni, cind de arabi. Aceste armorii apar in
stemele atribuite Yalahici $i Moldocei : 1) Valahiei cole din ('ronologia lui
Levinus Hulsius (Niirnberg, 1596); dintr-o hart A a non i mil (Niirnberg, 1688);
din tabelul heraldic al lui Milan SimiA (Beograd, 1857); .si 2) Moldocei ede
atribuite in cronica lui ririch von Uichenthal (Augsburg, 1483); a ducolui de
Ascholot in nrmorialul lui Virgil Solis (Niirnberg, 1555) si in cronica lui
Hichcntluil (fani an). Acest or armoriale cu trei capete de negroizi li s-au
atribuit mai inulte interpret Ari : a) ca tin de o tradifie heraldicd autohtond,
care ar putea cobori pinA la supersti(ii .si credinfe imemoriale; b) cA au fost
steme ale principatului valali, care au fost extinse de armorialLxti striiini si la
Moldova; c) cA sint un blazon de familie al dinastiei Basarabilor; d) ca au
apArut in tiinpul cruciadelor, in luptclc dexfA.surate intre crex- tini si
musulmani (mauri, sarazini, arabi, turci), fenomen freevent in acca vremc, in
heraldica centralA si vest-europeanA. Patru ipoteze care lasa drum deschis si
altora. De altfel in mitologiile (Arilor europeue riverain* Mediteranei chiar din
antichitate miturile despre negri abundA i nu este exclus ca uncle axpeete
imagologice, iconografice sau heraldice sa se fi infiltmt in (Arile vecine din
nord.
3.
Faze de elahorare mitica a paniiiitului. In concept ia ?i viziunea
miticA a romanului, pAmintul trece prin trei faze de elaborare mitica : o fazd
dr creafie cosmicd saerd (faza supernaturistA); o fazd de insujlefire a
pamintului (faza animistA si animatistA) si a fazd de figurare antropomorfied a pamintului (faza magico-miticA politeixtA).
SA incercAm o lAmurire a fiecArei faze conform scheme! enun(ate in baza
documentelor etnologice romane ce le posedAm.
Priraa faza este de altfel mai mult enun(atA deelarativ in descrieri prolixe
si confuze.
Pentru faptul cA pAmintul a fost creat de FArtat cu ajutorul NefAr- tatului ?i
a unor animate inteligente; pentru cA pamintul a fost primul loc in cosmos pe
care FArtafii s-au odihnit dupa peregrinarca lor in intune- ricul ce plutea peste
apele primordiale; pentru cA pamintul a fost bine- cuvintat sA fie sfint sji

pentru oameni, fapturi alcAtuite dupA chipul FAr- tatulul, in conftiivfa mitica a
romdnului pamintul a rAmas drept o creafie cos mica saerd.
In aceastA faza pAmiutul a fost conceput ca o turti(a, care a cres- cut pe
toate laturile ei pinA a depasit limitele concepute de FArta(i (FAr441
total in bunele lui intenfii, Nef&rtatul In relclc lui intcntii). Pentni eft pimintul
plutea pe ape ?i se leg&na astfel Incit oricind pntea sft se rfis- toarne, a fost
proptit in apt, pe stllpi. pe peti etc. In experimental* gco- gonice F&rta^ii an
adus necontenit retusari, completiri si imbunit&tiri pimintului, care se tineau
lant. Pentni a delimita pimintul de apele primordial a creat o api care
ocole.ste de trei ori pimintul ca un arpe ficut de trei ori colac, aceasti api
de marline a fost nuraitft in mitologia popularft CTQQtinft A pa Simbetei, care
va cftpftta treptat i alte rosturi decit cele stabilite initial. Amftnuntc despre
Apa Simbetei vor fi expuse ceva mai incolo. Dupii ce a ridicat cerul de pe
pimint, 1-a fixat pe patru attlpi ax cerului, care se sprijineau pe marginile
pamintului, aproape do Apa Simbetei, a creat cu ajutorul ariciului sau al alter
animale infelepte m uutii, dealurile, vdile i cimpiile. De aseraenea a orinduit
apele dulci pe pimint (izvoare, piraie, riuri, fluvii, bilti, lacuri etc.) pentni a
putea sft-si potoleasci setea animalele i oamenii, chemhid la $fat pentni
ajutor toate pdadrile cerului. Tot astfel a procedat $i pentru plante, orinduind
apele cerefti. Dar Firta^ii prefigureazft i drumurile pe care trebuie si le
urmeze animalele i oamenii: animalele pribodul, drumul la adftpost sail
vizuini, iar oamenii drumurile la ogoare, la ape, la asezirile lor. Pentru fiecare
create .si orinduire terestri existi legend cu nenumftrate variant tipice, pc
care In conspectul nostru sintetic nu gisim cu cale si le inijirim. Pentru
aminunte pot fi consultate monografiilc tematice corespunzfttoare, care de
altfel sint bogat ilustrate.
Creatia cosmici a pamintului se subdivide in subpdminturi odatft cu prima
revolts a acolifilor Nefftrtatului, eliminati din ceruii si deveni(i unii daimoni .si
altii demoni, $i a doua rcvolti a piimilor oameni: cap- ciunii .si uria.sii. Acolitii
Nefftrtatului au fost zvirltyi in strifundurue subpimintului in lad, iar
cipciunii si uria$ii pe Celilalt tftrim, alftturi de alte fipturi daimonice sau
teriomorfe.
A doua fazii, aceca de insufletire a pimintului, fine de o anumitft evolujie a
sacralitftfii pimintului, de un cult primar. preistoric al pimintului.
Pimintul, fiind viu, are toate proprictiVile inerente oricirui biotic.
Conceptia folelorici despre existent a lui e panbiotiei. Cosmologia rambiotieft c caracteristiei oricirei filozofii ]jopulare. Tot cc se vede, organic sau
anorganic, triie$te. Pimintul, pietrele, stelele etc. i$i au viafa lor. Fiind viu
pimintul vorbe$te, are .si acest dar special pe care poporul il atribuie piui i
pietrelor si animalelor. Toate lucrurile i toate fiintele ii au graiul lor.
Panbiotiamul e urmat i desivirit de ramfonism. Pamintul vorbe$te [chiar i]
cu Dumnezeu 10.
Ca personalitatc mitici, Pimintul Mnmft este insufletit de senti- mente
proprii i o inalti moralitate. Cind vine un nou locuitor in sinul pimintului, nu
are odihni timp de o siptimina. Trei zile se teme mortul depimint i trei zile

pimintul de mort*ll. Pentru cele mai mici nedreptiti care i se fac el singeri. Pe
picitoi, neineraici i sperjuri, ca i pe unele animale demonice (garpcle,
bufni(a, hiena etc.) nu le prime$te in adin- cu-i. Pimintul e necinstit prin
umbletul picitosilor. ll necinste.ste femcia care umbli neacoperiti. Numai
fecioarele au dreptul de a umbla cu capul descopcrit (...). Pamintul e necinstit
de vrijitoare, de femeia lebuzi (...). Sub acestea arde pimintul. Nu e bine ca
femeia lehuzi sft fie trimeasi la munca eiinpului eftei pe unde ealeft totul se
tulburft i nu-i spor1*.
442
..Pimintului Mumi, ca zeitate primordiali, cu puteri discrefcionare de viafi
$i moartc asupra oamenilor i duhttrilor pimintului, i se pres- teazi un cult
dcosebit; nu este o zidire neinsufletiti, ci vie. El posedi un corp cosmic, cu
tmp i meinbre, cu cap, inimi, pl&mini, vintre etc., care triie$te intocmai ca
orice fipturi insufle^itA. Numai ci aceasti repre- zentare animistantropomorfici e difuzi, uncori invizibili. Aa se face c3 pamintul respiri, se
mici (cutremurele), suporti tot ce e pe el (prover- bul: cum il rabdi
pamintul), mininci tot cee pe el(proverbul: min- ca-l-ar pimintul). E ca un
colos un leviathan de proporfii terestre, care, desji are suflet (duhul
pimintului), ducc o viafci vegetativi.
A treia fazi, accea a figurdrii antropomorfe ca o zeitate numiti Pamintul
Mumd, este cea mai evoluati sub raport raagico-mitic. Intii pentru ci acest
cult are o preistorie indelungati, in care asimileazi ele- mente de cult al moifilor. de cult al maternititii, de cult al fecunditifcii i fertilit&tii generate in
politeism.
In figurarea antropomorfici a pimintului ca divinitate intervine, cum am
constatat cind am discutat despre Cerul sfint, hierogamia accstor doui fdpturi
mitice, care a dus la o puzderie de fipturi mitice subordo- nate lor.
Cultul Intin al Zci|ei Mu me. Cucerirea Daciei de c&tre rouiani i
transformarea ei in provincie romani au inclus in mitologia daco-romand $i
cultul latin al seifei Pamintul Muma, care s-a suprapus peste cultul iutohton.
Aceste doua forme de cult similare sau mixate au lisat urme in mitologia
succesoare a rom&nilor prin Maica sau Mama Gaia.
La roraani divinitatea pimintului era considerate supremi. Pimintul Mumi
era numit cind Terra Mater, cind Tellus Mater. Pentru ro- inani Terra Mater era
considerate zeita fecunditi^ii si fertilititii terestre. A fost tineori confundata
cu zeita Ceres datoriti unor atribute mitice similare. Confuzia i asocierea se
resimteau i in ritualul i ceremonialul sirbitoririi lor : Cerealia i Fordicidia,
care se tineau laolalti. Terra Mater area legituri cu cultul moifilor la romani.
Era ,,invocata la prestarca jurdmintelor (...), in rugieiimile mcdicilor,
vrijitorilor $i ciutitorilor de comori13. Ceea ce ne intereseazi pe noi este ci
Dacia romani, deveniti provincie a Imperiului roman, se inscric intre
provinciile pe teritoriul cirora s-au descoperit cele mai multe inscripfii
atribuite seifei. Terra Mater a - unoscut o vasti iconografie, in parte
imprurautati de la Gaea sau de la tipuri apropiate de imaginca Cvbelei,
mama zeilor14. Iar D. M. Pippidi sus\ine ci in epoca imperiali cultul zeitci
Terra Mater este intilnit mai mult decit in Italia i cu deosebire in provinciile

dunirene. In provincia Dacia (mai putin Oltenia), numirul dedicantilor e impunitor (I)enta, Micia, Apulum, Ampelura, Galda de Jos. Salinae, Dom- nesti), e
incliinat zeitei singure sau in toviri$ia altor divinititi inrudite1*.
5. Varianta duco-rommia. Imaginea i implicit rostul Pimintului Mumi
rispinditi in provincia Dacia a fost treptat substituiti intre se- eoleie IV si VI de
imaginea $i rostul Maicii Domnului. Temai fabula(ia, episoadele legendei
mitice a Pimintului Mumi sint preluate aidoma de legendele Maicii Domnului.
Elena Niculifi-Voronca referindu-se la apar- tenenta divini a Pimintului Mumi
sust-ine, dupi credintele bucovinene, ci ..pimintul este al Maicii Domnului
pentru ci ne hrinete. Iar Nico- lae Densujjianu ci in descintecele romine
Pimintul personificat ca divinitate ne apare (...) sub nuinele Maicii Domnului
(...), avind in mini
443

Omul snu S(in\ul din Huccf'i.


Mo*ur din Munlil CAUman.

444

un bucium dc aur, care cind r&8un& in cole patru cotyuri ale lumii se ad unit
toato zinelo .si pmintul se leag&n& ,a.
In aceastft substitute mitico-crestintt, zetya prcistorica a Pilmin- tului
Mulin'! supravietuieijte in evul mediu in const unf a jfi viziunea initicil a
romanului.
Sfinxul do In Topkl. dupi 1 fctn Brancnnu.
G. Le(|cnda Maicii hiitrluc. Sim. FI. Marian, intr-o vasts! mono- grafie
consacrati! folclorului Maicii Doinnuluil7, trece in revist& toate legcndele (...)
cite sc aflau rfispindite in sinul poporului roman dc pre- tutindeni .si cite i-au
venit la Cunostint&. Desi legcndele despre care discutsim redau o biografic
sacra crestini! a Maicii Doinnului, totu.si in text cl e lor se streeoaril inevitabil
si mereu elcmente si aspecte din ima- ginea si atributele F&mintului Mums!
la autohtoni. Metamorfoza este sesizabilH cliiar in aneedotica cretinil atit dc
sofisticatil. Supravie(uiri din mitologia a u toll toils! sc intrevftd in legcnda
Maicii Doinnului .si Grdviun. Ca psistor b&trin : Cri!ciun area,/ avea, m&rc,
avea,/ stine iji oi multe,/ multe jji cornute,/ cu lina mitoasi!,/ ca find de
miltase. Triiia in ambianta luimontanslsisecomporta ca o fdptura initios'!. Dc
ascmeni legdtura cu per- soana ndticfi a sfintului Trif cel Nebun, care avea
darul facerii de minuni iji al riiulecarii diferitelor l>oalc i (...) putere asupra
dia- volilor. In legcnda referitoare la ,,cautarea Doinnului Iisus Ql^Lstos,, se
intrevad influentc .si sabloane din legcnda Maicii bdtrine, incau- tarea fiului ei
pierdut, terns! exprimatsl in legends! in termenii Miorifei. lar in partea finals!
consacrati! dcscintecclor invocate in numele Maicii Doinnului, coiistatam
figura i aiributiile acordate Pamintului Muma in varianta daco-romanii, care
era invocatil de mcdici si vrslji- tori. Formula finala a descintecelor:
descintecul de la mine/ $i leacul
445
<le la Maica PreacuratA prezintA un iz arbaic foarte probabil daco-roman,
invocat in procesul de ineretinare in Dacia postromauA, cind expansiunea
cretinA era in plin avint misionar.

7. Cultul paminiiiIni la roniAni. Uncle aspecte din cultul pAmin- tului au


fost consemnate de Sim. FI. Marian, Tudor Pamfile, de Nicolac Densuijianu, de
Elena XiculitA-Voronca. O sintezA a acestor aspecte cul- turale o realizeazA la
modul personal Iosif S. Naghiu,s. Ultimul ii ,,pro- pune sA urmAreascA (...)
cultul pAmintului in folclorul romanesc de azi [1939] i in special in bocetele
populare (...) [pentru cA] cultul pAmintului la roinftni este o mare rcalitatc
mitologicd".
Muntii mirifici (Godeanul, Rctezatul, Muntele GAina, Pietrele Doainnei,
CeahlAul, Bucegii i Paringul) erau adesea considerat-i re?edin$e ale unor
fApturi mitice (demoni, seinidivinitAVi, divinitA^i i eroi).
Din strAvechiul cult al PAmintului MumA ni s-au pdslrat citeta rituri. Astfel,
dupA un manuscris al lui I. Pop Retcganul1*, cind vine ora na$terii, viitoarea
mamil e culcatA jos ca pAmintul, ca mama a tu- turor. sA primeascA mai
intii pe noul-nAscut. Acest rit al naxtcrii pe pamint este o ofrandA uman;i
adusA Marti zeife telurice.
CercetArile etnologice in Rom&nia au constatat ulterior, in a doua
jumiitate a secolului nostru, cA i riturile de nuntA iji de moarte au rela- t ii
directc cu pamintul. In legAtura cu nunta, s-a descoperit in unele localitA(i ca
mirele isi poseda mireasa pe pamint (dacA era varA oriunde afarA noaptea,
daca era iarnA jos pe lutul ce captusea camera nupfi- alA), pentni ca mlrii sA
fie sAnAto?i ca pAinintul i cAsAtoria trainica tot ca pamintul. i ceea ce este
tot atit de semnificativ, cind un om se chinuia sA moarA, pentru a-i mjura
inoartea era pus pe pAmint direct sau pe paie a$ezate jos pe pamint. Deci
naterea pe pAmint, cuplarea mirilor pe pAinint $i moartea pe pamint
reprezintA cele trei evenimente capitale din via^a omului, care marcau trei
rituri ale unuia i aceluiai cult al pAmintului.
Dar riturile ce t-ineau de cultul pAmintului se refereau i la unele
evenimente sec undare din via^a omului. Iosif S. Naghiu descrie mAta- niile
care se fac la pAmint, cit $i obiceiul (...) de a duce pAmint in altA (aril in
mod simbolic, sau de a dormi pe pamintul ad us din patrie, obiceiuri care
trAdeazA corauniunea strAveche existentA altadatA intre pamint si oameni,
rAinasA amintire numai ca datini mitice.
DupA Gh. Ciausanu *, in Yilcea, cind blestemA cineva, se inching, 6e
apleacA apoi $i sArutA pamintul. De altfel IntArirea blestemului nu uzcazA
singurA de sArutul pAmintului. La romfini exista obiceiul cA $i cei ce se
intorceau din cAlAtorii, cind fAceau primul pas in (arA trebuiau sA sArute
pAmintul . DacA intrau in tarA cAlAri, descAlecau, dacA erau in diligente, se
eoborau iji sarutau pAinintul. De altfel, copiii de mici erau invata^i sA sArute
pAmintul pe care trAiesc, la unele sArbAtori. Tot de inchinarea la pamint (me
obiceiul ce*l aveau t&ranii de-a schita un fel de metanie atingind pamintul cu
mtna [dreaptA] de cite ori se inchinA in bisericA sau aeasA 2l.
Dar pAmintul se ia ?i ca martor in unele jurAminte $i hot Arnicii. Etno- logii
sus^in cA pAmintului i se acordA i rolul de cheza in unele mArtu- rii ce nu
au nimic exceptional, mi-e martor pAinintul cA spun adovArul, sau (...)
aa marturisim noi cu sufletele noastre pe pamint 22. Dar i Inainte, cind se
dadea ccva cu imprumut unui mincinos sau om de nein- credere, se bAtea

cu piciorul in pAmint de trei ori, pentru cA pamintul tine minte, iar la


judecata de apoi va fi martor fidel*3.
446
in leg&tura cu cultul pamintului Petra Caraman a scris o frumoasS
monografie desprc p&mint i apa, in legatura cu simbolismul acestor
termeni in opera lui Mihai Eminescu14. In aceasta monografie trece in revista
simbolul pamintului, al apei i al ierbii, ce tin de substratul arhaic al cultului
pamintului in sud-eslul Europei.
Pomind de la Herodot i al$i logografi greci $i latini, remarcft obiceiul antic
conform caruia a cere pamint i apa inseanma a se lasa robit de oineva, iar a
da pamint i apa a accepia starea de robie. Obicei de altfel generalizat la
unele popoare vechi asiatice i medievale europene. Referin- du-se la aceste
stiliii, analizeaz& riturile desprc p&mttil, pe care le considera eu precadere
agrare. Ele t-in de fondul str&veehi al cultului Pamintului Mumi Dintre aceste
rituri enuraera: 1) ritul purtatorului unui bulz de pamint (in mln&), al unei
brazde (pe cap, pe umeri, in circa sau tolba) pentru determinarea unei
hotarnicii contestate intre doua parti, in creel inta ca Pdmintul Muma va
pedepsi pe mincinos. Initial, ritul purtatului pamintului pe cap la hot are nu
era insofit de jura mint (deoarece ritul in sine se referea numai la pedeapsa
pamintului). S-a ajuns la juramint prin imitarea jur&mlntului pe icoane, cruce
etc., pentru ca in contiin|a cre$- rinului trebuia anulata credinta in puterea
dicind a pamintului*. Petru Caraman considera purtatul brazdei in cap fara
juramint ca are aspect de ordalie, in sensul ca acela care marturisete strimb
va fi inevitabil pedepsi t. de pamint, nu in viitor, cl imediat2*. Aa se explica
refuzul unor mar- tori do a marturisi cu brazda in cap mergind pe ho tare, din
teama de a nu gre$i daca memoria nu-i mai ajuta sau daca marturisesc
strimb; 2) ritul investini cuiva ca proprietar de pamint, cu dreptul de stapinire
perpetua, prin acordarea unei brazde sau ierbi dintr-un teren in litigiu; .*)
ritul prezentarii in instanfa de judccatd a unui bulgare de pamint drept
dovada a proprietatii asupra pamintului in litigiu; 4) ritul jmrtdtorului unui
bulgdrc de pamint intr-un sdculete atirnat la git de cel ce pleacd in
strdindtate sau este Instr&inat fara voia lui 27. Petru Caraman considera
ultimul rit ca simbol nostalgic al pamintului patriei. Xoi consi- dcr&in acest rit
ca simbol al puterii protectoare a pamintului de acasd, careputerese poate
extinde fi asupra pamintului de oriunde, deoarece Pdmintul Mumd e unui fi
acelafi pentru toft oamenii i numai mai tirziu prin trans- figurare socialpolitica devine in plus $i un simbol al nostalgiei de pamintul natal; 5) ritul
punerii in cofciug a unui bulgdre de pamint sau al nrunedrii unei mini de
pamint in cofciug pestc mort lacoborirea in groapa, de c&tre membrii
familiei, este o invocarc a Pamintului Muma de a nu apasa greu pe cel ce a
crezut in via{& in puterea lui divina.
In unele variante ale ritului de nunta se spune tinerei fete sa-i ia ziua
bund de la tot trecutul ei cind se marita : Ia-ti, copiia, ziua buna/ de la soare,
de la luna/, de la cer, de la pamint,/ de la tot ce e mai sfint,/ de la mama, de
la tata,/ de la viafa ta de fat&. Iar intr-un bocet de fata tinara (jude(ul Turda)
i se indica 8& ceara iertaciune i de la pamint: ..Ia-^i, copiia, iertdciunel de la

tot ce e pe lume,/ de la bunul nosV pdmintj in care cei Ji mormini" 2\ $i mai


direct, intr-un cintec funerar transcris de Th. Burada : Itoaga-te la cel
pdmintf cind te-i duce in mormint *.
Dar oamenii aduceau i jerlfe pdmintului. Reminiscenfa etnografica a unei
asemenea jertfe, cercetata de Gh. Ciauanu, numita rdsuceala, este
considerata un rit teluric prezervativ contra imputin&rii (pierderii)
447
laptclui $i contra celor ce ar vrea prin vrilji sii ia inana vacii. In citcva <11
vintt*, iatft in ce const si rilsucesda : ,,tn Vilcea (...) cind fatii vaca intiia datil,
nouil zile dc la faccrca vie(elului, se rasuceste, stdicii stsipina vacii fact*
non it colaci dc fftinft, nouii fcluri de liiiii, nouil argin(i, un cio- eiltcu dc corn si
o oalil nouii; cheamsi doi copii, un b&iat si o fatii. Si se ducea cu copiii si
luerurile ainintitc la lucul undr i-a prosit rc, inulg pc rind, fata si biiiutul,
pinii umplcau oala cu lapte $i tngropau oala cu luerurile, dc care s-a vorbit,
ca sd nu mai intdrer roca 30.
in uncle desefnteer dr renghi si de drago8le% se foloseyte pdmintul in
dcscintat (cu piimint luat din urma piciorului drept al acduia dupii care sc
topca fata) 3I. I)c altfcl tot ca un fcl dc jertfii adusii piimintului sr Jura umbra
unui o?n roime si se tngropa in pdnitnt, disimulind o strii- vcchc jertfa umanii
adusii piimint ului in cazul unor cataclisme atribuite Piimint win i Mu mil
8. Casa si rostul ci ritual pc pauniit. Cu studiul casci si rostu- lui ei pc
piimint sc ocupil trei discipline : ctnocconomia, ecologia cultural:! si
mitologia. Etnocconoinia studiazii structura si rostul ci in procesul dc
adaptarc a economici arhaicc si tradi(ionale la mediul natural ; ecologia
culturalii studiazii satul nuclcu de create si vatrii de culture si civiliza(ie, rasa
si gospoddria in structura si rostul lor arhilectonic traditional si modern ca
modalitii(i dc adaptarc a satului la ccosistcmul natural, la nevoile culturale
ale omului; iar mitologia studiazii credin(ele, datinile si tradi^iile care fnc din
casil centrul spiritual al intregii vie(i a omului, incinta cu care se intre(ese
profanul cu sacrul si in jurul c&reia graviteazil o mare parte din universul
mirific de fiipturi si actiuni descrise de mitografi sau interpretate de mitologi.
Interpretarea mitologieii a casei nu exclude rezultatelc etnoeco- nomiei si
nici ale ccologiei culturale, dcoarece aceste douii discipline social- is to rice
furnizeazii elementc .si date strict neccsare pctitru cuprinderca, adincirea si
incadrarea fenomenelor .<yi faptelor mitice referitoare la casi, intr-un sistem
coerent de cunostinfc .si interpretiiri mitopeiee. Cunos- tin(ele
fundamentale .si aplicative din etnoeconomic si ecologie culturalii isi au
coresponden(c in interpretiiri mitopeiee dc tip fundamental si aplicativ, in
mituri esen(ialc .si explicate pentru is tori a spirituals a unci comunitii(i etnicc
si rostul omului. Fartatul nu s-a gindit sii-i creezc omului un ad&post, pentru
cii cerul era aproape dc piimint si astrelc (soarele, luna, stelele, luceferii)
umbluu printre oameni inciilzindu-i. O data cu supararea Filr tat ului pc
oameni si cu ridicarea in etape a cerului si a astrelor dc pc piimint tot mai
sus, in sliivi, oameuii au ineeput sil resim- tii nevoia dc adapost impotriva
intemperiilor.
add postil natural in
piiduri, in vilgiiuni, sub stciuri, in pesteri, insa treptat cu inmul(irea lot an

sim(it nevoia de a sr addposti artificial. Hunatatea Fiirtatului le-a sugerat


amenajiiri sub!crane (bordeie) sau supratercstre (case).
La romani, ca dc altfel la toate popoarele luinii, casa a devenit in ca<lrul
piimint ului un micro-spafiusacru Se in(elegc cii in varianta roma- neascA
casa reflecta pe lingit particularita(i de construc(ie. care o faceau sit aibii un
profil arhitectonic specific imprimat de ocupa(ii, si gradul de spirituulitutc
etnoistorica. Dintre aspectele arhitectonicc ale casci, nc intcreseazii acelea
care antreneazil activitatca spiritual:! de tip magico- mitic in structura
mitologiei romane.
Construc(ia la geto-daci, daco-romani si protoromani pare a fi aceea
scoasii la ivealit dc arheologi : burdciul obis unit .si coliba de hi me
448
sau chirjrici, mono-, bi- sau tricelularA. In seria caselor arhaiee, insorAm si pe
cole figurate pe }>Columna lui Traian, case de munte prevAzute cu ctaj,
balcon circular si foisoare. asemenea color incA actuale in sat do vet re dc
culture si civilizatio din Oltcnia : Vileea, Gorj i Mehedinli 33.
Informa(ii despre obiceiurile magico-mitice preistorice refcritoare la eolibu
si casA sint purine, disparate si nu totdeauna concludcntc pen- iru roluI
spiritual magico-mitic al casci. In sohimb, uncle credinte, datini s$i tradiiii
despre easA din perioada feud alii nc-au lost furnizate dc raid- iorii strdini
despre farile romAnc, citeva informal ii p las lice de stam- pel* din arhivelc
de stat si picturile nnirale air biscricilor dc \ard (de lemn sau zidite).
Bordeiul, ca si casa obisnuita, se construia dupft ce se desfAsurau rituri dc
coastruefir. La bordeiul strAvechi nu ijtim ce rituri de construc(ie se
praeticau. La construcfia bordeiului medieval, ca si a casei obisnuite veau
loc rituri dc consolidare a temeliei prin sacrificarea unui cocos; pentru
consolidarea in ausamblu a casei, (in trecutul indepArtat) se sidea de via an
om (vezi respect area datinii transfigurate metafizic in legenda MAnAstirii
Arges). in evul media se sidea mils urn umbrei fur ate a unui om in puterea
virstei, sau se zideau tnscrisuri apotropaice cu valoare dc talismane. In
exterior bordeiul oltenesc avea pe fruntar sculptatc masca- rone
antropomorfe (niutrele stilizate ale stramosilor sau mosilor mitici), incizate :
palmc deschisc ridicate, sarpele casei alAturi de insemne astrale
Prlspa In Iiort : 1, ctaj cu prispil Inclils3 si parter cu prispS dcschisS,
C.urUsoara UorJ : '2, plan dc casi mica cu prlspii In hora ffirilbnlus- lradii,
judctul Succava.
'>oare, luna, stele), consemnate si in cintcc : ridicai bordei in soarej cu
minute de-nehinare. cu ediuti de apararc,/ cu stele de luminare,/ cu ochi denfAliifare, pe fnintarii i pitvoare. Gapetele de cai erau sculpt ate si in eele
douA cosoroabe ale iindei bordeiului, in dreapta si stinga intnlrii (ca la
bordeiele din Muzeul sat ului din Bucuresti); dar $i pe avoperi$urile lord- iclor.
ca si ale caselor vbisnuitc, erau traforate .si a^ezate in bolduri, afrontate sau
adosate dupA semnifica(ia magico-mitica a direefiei i sen* sului apotropaic
al rostului lor. Krau ornamentate cu capete de cai s>i fintinilc ancxe de easA,
ca .si cole viale (terfeloagele), ridicate de gospodari c;i pomand de apa
pentru drumeji.

449
In <l:itlnilo poporulul romtfn ncestc simulacre <le capete de cai simbolizau cursierii solari protectori ai casei i gospod&riei.
Casa tradit ionaltf era aceea pe care am numit-o cindva cu prispa in hora
*. pentru c;l prispa inconjnra constructia pe toate cele patru parti ale ei.
ITispa in bora (descbisft fdrd balustrade sau inctaifia cu baluslradd) nu era
nunmi un element arhitectonic de proteetic exterioartf a pere^ilor la
intemperii, ci si un spatiu mUic de tranzifie intre in afard si induntru. de
trecere din curte in cas& (sau invers), unde areau loc cileva activity magicomitice periodice sau ocazionale. Acest spafiu de tranzifie al prist- pci
circulate simboliza p&mlntul care intril in casa i caxsa care ii intinde
domeniul in afara incintei zidite. Dintreactivittftile magico-mitice ce aveau loc
pe prispa, semnificativc sint cele referitoarc la ciclul familiei: na$tere, mint;!
$i moarte, mai ales vara pe prisptf; dar .si activit&t-ile referitoare la uncle
date calendaristice: la iirtfrile de stir btf tori iarna, ciml gazdele primeau pe
prispa pe col in da tori, cind aruncau noaptea farmece si vr&ji de pe prispa in
directia dorittf.
Pragul casei indeplinea si el un rol complex in rilurile de trcccre. La
construct ia casei sub prag sc (ngropau bani de metal ca s& a tragi prin
magie simpatetici in castf cit mai multi bani. Pe prag se cumpdnea cu un
pietroi ultimul nascut (dintr-o serie de copii morti la nastcre). Inaun- trul casei
filtul era a.sezat. pe o scinduri cumpftnita pe prag $i, in afaril, pe prispa, se
pune pe aceea^i seindun! un pietroi. I)uptf cumpanirea pictro- iului cu filtul,
pietroiul era dus in fundul curtii sau in afara eurtii, jelit $i inmormintat ca un
mort. Se credea astfel ci ultimul fit sortit si el mor- tii va scipa astfel teafir 35.
La nunti, pe prag erau primifi mini de xocri $i na.si; mirele lua in bratc pe
mireasi ?i trecea astfel cu ea pragul casei, ca mireasa si fie legati de casa si
si nu poati trece pragul in afaift fa ra sotul ci. Tot pe prag se oprea iu Oltenia
sicriul cind se scotea cu mortul din casa. Cei care purtau sicriul pe umeri

simulau pe prag ci trag sicriul cind iniuntru in castf, cind in afari pe prispi,
simbolizind astfel lupta intre cei ce voiau si scoattf mortul din castf $i cei
care vroiau si-1 ret ini in casi. In cele din urmi cei ce trigeau dintfuntrul
pragului cedau celor ce trigeau din afara pragului, .si mortul era scos pe
prispa, pus pe nisilie sau in cartil ce a$tepta in curte $i dus la cimitir 2#.
Paralel cu ritul trecerii pragului prin lupta dintre purtitorii sicriului, tot in
Oltenia exiata si alt rit. pe prag, mai complicate: ritul ruperii tu dinfii unei
aschii din sicriu, de Ctftre un inembru al familiei dintre cei ce purtau pe umir
sicriul, ?i scuiparca discreta a aschiei in sicriu, liugtf mort. Ritul acesta
efectuat de o rudi apropiattf mortului Simula strdrechea antropofagie
funerard 3?, care completa ritul ospdfului funerar din cofeiug (de care am
pomenit. in capitolul Mitologia morjii).
Fcrcastra casei servea si ea in dese rituri de impiedieare a unei predestinilri. E vorba de vinzarea unui copii abia nascut. dupa mai inulte nasteri
anterioare ratate. soldate cu moartea. Pe o fereastrtf a casei ultimul copii
nascut- era rindut de mama si cumparat de o rudd apropiatd sau un strain .si
duptf citeva ore ora rtf scum pa rat dc mama cu bani, de la cum- ptfrtftor.
Iidscumpdrarca sefdcea pe prispa casei, vinzatorul dupa ce sebimba
prenumele copilului sc tocmea cu mama si, cind convenea, copilul era luafc
in brate si mama fcricittf intra cu el pc usa principal;!, unde cm intimpinattf
de rude, care-i urau stf-i trtfiasctf, numindu-1 duptf nu- mele schtmbat.
In marile stfrbtftori de peste an, ferestrele se impodobeau cu lumi- ntfri
sau candele aprinse. Rdpitul fetelor care nu erau Itfsato de ptfrinfi stf
450
se niftrite cu alesul inlmii lor kse fAcea noaptea, pe o fereaM.nl lateral;! a
casei, in credinta eft astfel se picrdea urma rApitorului. La ferestrele care
dftdeau pe prispa din fata casei, sc cintau colindele la sArbAtorile de iar- nft,
bAtind cu be tele in geamitti sau cercevclc.
Valra si hornul indepliiieau un rol capital in activitati magieo-mi- ticc
domestice, mai ales in zonele de munte. Pc vatrd se nd$tca prima data ca sa
aduc;l noroc, se. boUa pe valra sau pc euptorul vetrei, se fA- ccau vr&ji de
dragoste pe prichiciul vetrei ridicate, st blestetnau oamenii nli sa nu mai ailm
parte dc binefacerile vetrei. In Oltenia de sud colindft- torii nnmiti pifdrdi
cintau colindul in casa scormonind tdciunii din valra libera cu bastonascle lor
infloratc.
Hornul nu era numai un rAsuflator al vetrei, nuinai orificiul prin care iesea
fumul si se ufumau suncile, ci ?i borta mirifica prin care circu- lau vnijitoarele,
zburAtorii ?i demonii in iucursiunile lor nocturne. Tot prin hornuri sc credea ca
iefeau si sufletelc cdor ce mureau pe vatrd. Pen- tru a iinpiedeca intrarea pe
horn a tuturor fftpturilor dusmAnoase omului si casei Ini, se aiirnau in born
talismans: un cap de coco?, o piele de sarpe, un lit de mist ret 34 etc* Dar
capul dc coco? sc mai atirna ?i pc peretele de deasupra lavitei In camera de
dormit. pentru acelasi scop apotropaie, in event ualitatea putrunderii acolo a
unor fapturi dusmAnoase.
In ajunul sArbAtorilor de sfirsit de an considerate nefaate, pin;! in secolul
al XTX-lea, se tniyeau cu usturoi usilc, clanfele, ramele ferestrelor ghizdurile

homului, dar se mai aprindeau salcia dc la Florii sau iuini- uftri ramasc de la
Pasti, pentru a se bara intr&rile ce ar fi putut sA fie fort ate in acest interval
de duhurile pumintului dezlAnfuite in lame.
Simbolismul casei se reflect;! pe lingA aceste rituri ?i in miluri $i legends
care sc refer;! la punetde slabe pi tari ale apArArii spatiului domestic, pe care
ro nut nul vrea sA-1 facA inviolabil contra demonilor. Asa se face cA, spre a
se evita contactul in casA cu mortii familiei, bAnuip de a fi rai, s a renunvat
incA din preistorie la (nhumarea lor in pavimentul casei, indeosebi copiii mici.
De teuma demonismului morpiau inceput sA fie in- liumati in afara casei,
lingA zidul din dos, apoi in fumlul grftdinii, sub un copac. inhumarea aceasta
a durat pina in plin ev mediu, cind a inceput inhumarea tnjurul bisericilor, in
gropnife. In cele din urmA inhuina- rea s-a fAcut in locuri anume amenajate,
in cimitire extrasdte?ti.
In conceptia traditional;! a romanului casa reprezintA spafiul sacru in care
nu putea pAtrunde nici un om strain. fArA consimtAmintul gos- podarului. In
satele care aveau finete sau teren de arAturA pe dealuri, in luminisuri de
padure, cind top oamenii, cu bAtrini ?i copii, plccau la munca departe de sat,
casele lor ramincau pAzite numai de ciini. Porple si usile nu erau inchise cu
zAvoaro, pentm eft intre sftteni nu existau furturi. Totusi conform datinii
nimeni nu avea voic sA trcacA pragul por- tii sau sA intre in casa r A mas A
deschisA. Pentru a atrage atenpa strAini- lor, existau semne care consemnau
absen^a membrilor gospodAriei. Un ciomag. o bitft sail un topor era asezat
pe pragul casei, sprijinit de zAvo- rul de lemn sau clanta de metal. Intrarea
fortatft in casA, prin descon- siderarea aeestui sernn dc interdict ic, era
eousideratA profanarea edminu- lui. tei care profanau astfel casa, dacA erau
prin?i in flagrant delict sau ie?ind din curte, puteau fi bdtufi cu ciomagul sau
izbifi cu toporulT fArA a fi tra?i la rAspundere de cineva in sat. Iar daeft cel
care a violat legca casei era grav ranit sau dacA din aceastA cauzA sueomba,
nu-1 compAtimea
451
nuneni si nu avea cftderc nici nn membra al familiei cefui sucombat sft tragft
la rftspundere pc stftpinul easei.
In easa lui, gospodarul, un fcl de patrr familias, so consider;! stft- pin pe
spatiul lui sacra, inaocesibii cbiar vecinilor. Casa profanatft era* purificatd
imediat prill fumigajii cu rosin d de brad. Dar era purificatft si periodic de
Anul Sou. Acosta era im rit ancestral de purifieare, care in evul media a fost
preluat de ortodoxism si ext ins la toatc lunile din an, cind preotii au inceput
sft meargu cu zi-ntii.
Din acest punct de vodcrc putem sustine eft. in ansamblul ei, easa a
devenit pentru roman central microcosinic al actiritdjii lui spirituals nutgicomilice. in eare sc reflect;! rtnduiala macrocosm osulut fntreg. Este. incinta
saorft in care aulolitonul s*a nfiscut, intocmai ca si inaintasii lui, in eare isi
ducc traiul cu toatc greut&tile vietii, cu aspiraiiilc, visele, da* tinile si traditiile
ncamului lui. in care in cele din urmu i$i va da sfirsitul. l)e rostul casei este
deci legal cu toatc rdddeinile lui clnoistorioe, etnoto- vice si spirituals
magico-milice. In easa se rftsfring ecosistemul lui cultural, atmosfera domes

tied a acestui eeosUtem cultural generator de miluri, legend' si has me. De


aici izvodeste cea mai mare parte din riturile si ceremoniile lui doraesfcice in
economia mitologioi romftne.
f). Lumea alba. In conceptia poporutui roman exist;! mai multe lumi
suprapuse : lumen cereased, lumen pdmtnteascd, lumen de dirwoloy lumen
subpdminleand $i Celalalt tdrim. Lumea pftminieanft c considoratft Linwa
alba. in contrast cu lumea subpa min team! considerate Lumea neagrd.
Ideea cit lumea noastrft e alb;! isi are explica^ia in doin! legcnde. Cind a fost
ercat pftmintul nu a avut nici o culoaro, a fost translucid 9*. Pentru a mi se
vedea tot ce se petrece in pftmint. Fartatul 1-a albit, insft. oamenii l-au
murd;!rit cu timpul din neglijenta, ineit a devenit cenusiu. Totusi lumii
noastre i-a r ft mas numele de Lumea alba. Dupa alt;! legend;!, referitoare la
hierogamia p&mtnt-ier in care f ftp tu rile mitice tr;!iau laolaltft* cu oamenii
si animalele. Lumen alba a fost denumit;!, pentru strftlucirea ei deosebita. si
Lumen dalbd*0. Termcnul de alb s-a mentinut paralel cu eel de dalb. Komumil
socotea cft a intrat alba in sat cind se lumina de ziuft, cind primele raze
luminau orizontul. Strftmo$ii si mosii considerati mai apoi oameni buni sail
oameni blajini, in comunitfttilc obstesti libere, se numcaii la Inceputul
formarii soeietfttilor gerontocratice : cei eu pdrul alb, bdtrtnii ninsi sau
bdlrtnii albi, bSlrtnii cudalbi. Ultimul termen il imilnim si in expresiuuea Jelc
codalbe, adic;! aviml cosite de culoarea spi- cului de griu. Fctelc codalbe crau
considerate cirace ale Ilenei Cosinzene. Caii nftzdravani erau de obicei
codalbi. cu cozile dalbe, semn al msusirilor miraculoase, dac;! nu solarc. E
iutoresant de ret*nut eft rohmanii sau bla- jinii crau denumit i tot alln.
Ace$ti urici locuiau la mnrginile lumii intr-un Oslror alb sau in mai multe
Ostroace albr din albia Apei Simbetei. Ostroavdc roll man i lor sau blajini lor
s-au ridicat din Apa Simbetei in conditiile cosmogonice ale ridicarii
pftmintului din apelc primordiale. Ceea ce inseamnft ca in concept ia milieu
ostroavele simbolizeazd pdminturi ncinJinnte, iesite in stare purd din Apa
Simbetei, eare la rindul ei este o apft sacra, numai eft gradul ei de sacralitate
tne de impuritatea ei progresivft in directia lad. Dupft o legend;! strftveche,
Apa Simbetei izvoriiste dint re rftdftcinile bradului cosmic si inconjoarft
pftmintul de 7 sau i ori $i se varsft in lad. La izvonrele ei este purft si sus pc
pftmint e un panaceu universal. Pe nuisurft ce ineon- joarft pftmintul, gradul
ei de puritate seade, iar cind intrft in lad clocoA KO
teste in fl&cftri. De Pastcle blajinilor, in uncle sate, pc mnlurile apclor
curgfttoarc sc puueau iu blide do Icmn coji &c ouft, fftrimiluri de cozonac si
luminftrole cftrora li lc dftdenu druinul pe apa. ca a-ftjungft pe Apa Sim- betei
in Oslroatele. at be In rolmmni sau blajini. ca s5 serbeze si ei Pastcle.
Ostrovnl alb sau Ostroavele albe fftoeau parte din Lumea albiJ. Locuitorii
lor, uricii albi, tineau multe post it H alhr si se imbrfteau in alb, senin al
puritfttii lor sufletesti. I.a moartea bdtrinilor codalbi din comu- nitatilc
obijtesti libere, rudele se imbrfteau in alb, ccea ce inseinna eft purtau doliu
alb**. La romani doliul alb pentru batrini s-a mcntinut pinft la vremea noastrft
in uncle sate din Bftrftgan si Carpfttii cstici. Termenul de alb este freevent in

lcgendele despre unele mftnftstiri minima to (3fa- ndstirni euhfi L pentm


uncle ape (Xscorul Alb), pentru o constelatie popular;! ((alia laptelui sau
Calea alba), jKntru unele zilc din an (Joile alhr), pentru unele sftrbfttori
(Pastcle blajinilor sau Pa*t(lcalb). Exccn- tric Ostrorului alb sau Ostroarclor
clln crau Ostroae<h i ctiu.i <otc sau negre, in care ratfteenu neferieite
umbrcle celor ce trebuiau a intro in lad.
Lumea alba isi merit;! dcci HU mole pentru fa p till ca clbul este in- scibnul
luminii (fire albe), c lumen in care sc tusfftsoarft o antr< pomaliic intro
oamenii puri i impuri si in care culoarea alb; prezerva si combate
dcinouUmul, e apotn paica si tobdatft tropniul pentru omen ire.
10. (elnlnlt furfm.
Dint re paminturilc snprapuse. alcftror numftr sridieft in tradi(ia popular;! la troi, face parte si Ccldlalt tdrhn. Imre TnrimvJ
lumii accsteia sau Lumea nlhd. in care trail sc oamenii. si intre Tdrhuvl lumii
nvgre sau impftratia Xefftrtutuiui, m care patimeso mortii rfti, se aflft Ccldlalt
tdrhn, (ara Pcmidivinita\ilor. a fapturilor miraculoase de basin mitic.
Ceialalt turim sau Lumea suiteroad c un pftmiut mirific, locuit de
semidivinitati demonice. Fascinatia lui este misterieft in imaginntia poporului,
ineit intrece orice descriere: Lumea asta-i cum o vezi,/
oenlnltft cum o crezi,/ lumen asta nu-i asa. oeolaltft-i altceva (. ..). Legile
vic(ii si ale mortii sini aici diferite de ceie din Lumea albft si de cole din
Lumea neagra, de accca numai croii mitici U* pot infringe si-atunci numai
pentru scurtft durata, rareori cu preful vietii lor.
Pe Cel&lalt fftrim viata se desfftsoarft in alti termeni, in alte conditii >i in
alte sensuri. Spatiul iji timpul acolo se pierd in necunoastere. Fftptu- rile
Celuilalt tarimn-auconjjtiinta despatiu si limp, decit numai atuiici cind sc
strecoarft in Lumea alba. De asemenea grijile si bucuriile vietii nu le inteleg
decit atunci cind la niii de ani sftvirsesc grosoli care fttingrinduinla cos mica.
t u toatft perspcctiva limVitft .si tot bolsugul, scinidivinitfttilo sji fapturile
miraculoase ale Ccluilalt iSrim crau ps< udodemonicc. Eleevadau nccontcnit
in Lumea albft, care lc atrage t u mirajul ctiului oisi frumusetii oamcnilor. In
Celftlalt tftrim isi aveau icscdinta ztneii, fiii hibriziai Nefftr- tatului, zinele rtlc,
unele fftpturi fantabtice. ca Piticol, regelo piticilor. De asemenea, in ca sc aflft
vestita scoutd magied eh Solomonic. Tot aici sftlfts- luiesc balaurii eftlftrifi de
solomonari si pajuiilc eftlftrite de zmcoaivc. Prin tferlie'iul Ccluilalt l&rim
patrumleau vriijitorii si vivjitoarcle sa invete rilo login magiei negre.
11. Plaiul poionu. Doufl ..madularc alepRmintului romilnesc, pi aiul iji
poiana, detin o situate aparte in peisnjul mitologiei romaiu*. PI aivl este un
drum de coasts, care urcft sau coboarft peun pieior tic raunte
453
si uneori so deschidc intr-o pajifte in a ltd sau un go! de munte. Poiana t*to
SnsA un hi mi n is in cndrtt sau o goliftc tie copaci intr-o pddure. In plaiuri si
poionc* a pulsat o vi&til agropastoralA, s-a injghebat o rojoa do cAtune in
rare s au mcntuiut limba, datinile. sistemul do mituri, fapt care a fftcut sA fio
considerate sacro. In cuprinsul sau in preajma lor s-au dezvoltat actiritdfi
mirificc. Plaiul s\ fost considerat un drum spre Rax, o gurd de Rai, media intro
cor si pftinint, upafiu hicrogamic prin excelcntA. Caraeterul sacra Al plaiului

este relcvat indirect si do titulalura mitropolitilor roinani, doiminiti exarhi ai


plainrilor". Iar poienile au fost considerate oaze saw in care foiese
seinidirinitdfi, uiisuna daimonii, trAiesc pwttnici in scorburi do copaci.
In plaiuri >i poiene do munte s-au incuibat cu timpul nedtile, niste
iwftitutii com pic.re etnoculturalc xdtesti, cu implicate mitologice. La nedei so
intruneau sAtenii din imprejurimi, pontru a prAznui in coinun o sftr- biitoare
populara", dar si pontru alto troburi obsteti: iiwuscriri, tntovd- rdsii i.
aplicarea legii strdbnnc in oaz do inc&lcAri intersAtc$ti, penlru apd- rarca in
comnn impotriva inamicilor etc. Uncle nedei au luat cu timpul aspectui dc
tirguri vicinalo intro versanti unui duplex sau triplex confi- >iinm montan. I.
Pop-Reteganul sns(ine cA nedoia a fost o sArbatoare strAlucitA, 7.i mare dc
bucurie, i in premia cu jocuri, pramice si prtmuri". Ion Conoa a eonsacrat un
studiu amplu nedeilor din Oarpafi, afirmind cA ..sint probabil (...) de origine
tore veche. Se poate cA sint zilr. sole nine de bucurie ale rechUor rnmnni in
onoarea zcilor patroni, cAci cbiar si acum [in 1936) nedeile se fac in fieoaro
sat la zilele (...) de hram4* (la Sintilie si uneori sinta Maria).
Ion Conea a alcatuit o It arid a munfilor nnmifi Nedeia, cit $i a color care
poarta alt numo. dar gazduiosc vet re dc nedei, din perimotrul masivului
Retezatul. Uncle din nedei s-au transformat in tirguri de fete, dint-re care
col tie pe Muntele G&ina din Apusoni, dupA Valoriu $otropa, a fost iinplantat
do illirieni colonizati in mare numAr in Dacia romanA ca muu- citori in mine,
cApAtind la romani o alt A structurA $i alt& somuifieaiie ritualA.
12. Ostroavele do la capAlul pamiiitului. Ostroavele de la capatul
pAmintului prezinta douA aspects* aparent contradictorii, penlru cA in
economia spirituals a unci mitologii unitare nu exists contradic(ii, toate
situafiile sint posibile si justificabile sub raport mitologic. Uncle ostroavc sint
albe, favorabile omului, allele negro, dofavorabile. Ostroavcle albo s-au
ridioat doastipra apelor si |lutesc in voie, sub un cor sc- nin si o via\A linist it
a. C'ele negro par a so ineca rnereu intr-o ap& tulbure, framintatA do valuri,
sub un cor intunecat .ji ce(uri reci. Ostroavele albe apartin uricilor albi
(blnjini, rollmani), care vor sA ajute $i sA scape urn- brole ratAcitoare do
chinurile ndinislilor .si suferin(olor din Ostroavele negre 43. (*iud Ostroavele
negro se scufundA ca nave naufragiate sji umbrole ratilcitoare se zbat pe
ape, uriciialbi so roagA pe malurile Ostroavelor lor sa i ajute corul sa scape
tefere. In accep(iunea lor miticA acesto douA soiuri de ostroave simbolizeaza
cele douA aspecte ale destinului in raport cu postexistenta, coea cc vroa sa
insomne cA destinul unei fApturi nu se incheie o data cu existen(a ei
terestrA, ci continuA $i in po8tcxisten(a, a eArei limit a o imprevizibilA.
13. Indiil. Stu liul Lvlului in literalura miticA a preocupat indeo- sobi douA c
atcgorii de scriitori, pe folclori.-jti : Simeon FI. Marian, Ovidiu Papadiina si pe
filozofi ai culturii : Doina Graur.
454
In sintetica lor prczentare atit Simeon FI. Marian, cit siOvidiu Papa- dirna
au pus accentul pe substratul mitologic general de ortodoxifan, farA sa
negjijezc unele stipraviefuiri provenite de la greci si romani. Doina Graur a
urmArit substratul genera 1-um an al Infernului in emergent'*! lui lin

radacinile raului. In analiza ei amplA pune accentul pe filozofarea asupra


consecintelor raului in existent;! si postexistcnfil, conform varia- telor
credinte, datini iji traded, cit si a conceptiilor despre viata si moarte in istoria
omenirii u, subliniind unele aspectc ale infeinizurii cosmosului.
Pentru noi lad id e o entitate mitologicA a earei conceptie si viziune e
posterioarA Raiului, pentru cit in mitologia daeii si predacA Iadul nu
corespundea unei alte realitA(i initice. Pritnii oaiueni, capeaunii si apoi uriasii,
au trasformat viata pe pAmint intr-un fel de existent;! grea, pcrieuloasa, care
a ejjuat intr-o antropoteomahie. Tracii slid- si nord-duna- reni soeoteau
nioartea o binefacere, dar nu aveau notiunea dc lad. Ideea de lad pare a fi
fost conceputA de Orfeii si orfiei, nu insA cu intelcsul complexat de la
inceputul erei noastre. Probabil ca notiunea, care denu- mea Iadul, apare in
contact cu cultura mixhelcnicA din Pontul Kuxin si romano-dacA din Dacia
transformata in provincie romuuA $i cu pAtrun- dcrea adincA in con$tiinta
daco-romanilor a idcilor greeo-latine despre Tartar si Inferu.
Etiinologiceste, iad este un derivat al nunielui suveranului infer- nului la
elini : Hades i al {Srii lui. Astfel llades a ajuns in limba roinanA, ca i in cele niai multe din limbile slave, sa denumeascA tara lui
Hades, pe scurt Adul, care a devenit mai apoi Iadul.
Iadul a inti at in constiinta mitologicA a lomanilor prin milul Infernului
transfigurat ?ji tninssimbolizat si de crestinismul primitiv daco- roman. Cu
acest proces de transfigurare si transsimbolizare incepe marea a venture a
mitulni romanesc al Iadului, care in structura lui reediteazA aspectc sji idei
din aventura mitului univeisal al Infernului. Kabulatia $ anecdotica Iadului
capAtA o coloratura autentic romAneascA. Iniaginea Iadului la romAni iinbinA
structura lui saorala cu aceea profana.
Locul Iadului in conceptia crestin ortodoxa a fost plasat de imagi- natia
protoromanilor sub Rai, ndicA tot in Muutii Carpal i, ?i anume intr-un crater
fumegind sau in perimetrul unor fumarole cu emanatiuni niefi- tir. Mofetele,
gazele naturale si vulcauii noroiosi si infiltratiile de t-itei la suprafatA treceau
pentru bAtrini drept rdsuflatori si scursuri ale la- dului prin gtrliciile
piminlului.
De altfel, in toponimia mitiea a romauilor am constatat eiteva topicecu
numele de iad : riul Iadul, Valea Iadului, Pest era Iadului, Mezind, Git nl
Iadului (in Cheile Bicazului) etc.
O gurd a Iadului, dupa legeuda vamesilor rAzduliului, se afla intro ultima
vamA ?i Poarta Raiului. Aceasta eGura Iadului, careingblte sufle- tele mor(ilor
ce nu pot trece faiinoasa punte miraculoasA dintre ultima vamA i Poarta
Raiului. In imaginatia creatorului popular, Gura Iadului este o vAgAunA
hnoticA foind de f Apt mi infernale, care at rage ca un sorb tot ce trece pe
deasuprA-i, mai ales cind bate Vintul tiirbat deasupra.
Sub aceastA Qurd a Iadului, carede fapt este o fereastrdttpre cera Iadu/in, se intinde o civipie stearpd intuneeonsA si umeda, strAbAtutA de A pa
Simbetei, un fel de Styx, cloeotind pietroaie pe care !< zvirle inrositc pe
maluri. Peste Apa Simbetei sint proptite ici si colo pun{i subrode de a ram A
incinsA pin A la incandescent a, ce nu pot fi t recut e de umbrele raid- cit

oars $i nici de damnafii pemmnenti din Iad.


455
Oiinpia stearpft inoonjuratft cu briul d<* foe al Apei Simbetei se Htrftvedc in bezne si picle, Sntesatft dt* ciulini si seaie(i. Ohiar demonii nu o pot
strftbate deeit cu opinci dt* ficr. Va/.duhul e Snfesat de strigftt-o, vaiete,
mugetc sji rftcnetc* >inistrc. So aude xchelftlftitul uscutit al Cdfelului p&mfn
tului, care cu eoarne scunde si coada tie viperft otrftvitft aleargft de ici-colo.
Ooneste sufletcle color condamnuti la munci in lad sft treaeft peste A pa
Simbetci si sft intre pe porfilc ladului. Citydul painintului nu e numai paznie al
ladului. ci ji psihopomp. I)e altfel, drumul spre por^i emnreat de floarea
ladului, niacul. In fata por(ilor ladului macul create in stra- turi involte, ca o
halt;! de purpurft.
In milocul cimpiei. sub ridftcinile arborelui cosmic se aflftjetul de fier al
Xefai; ttului (alias Lucifer sau Scaraoschi). .fe(.ul este asezat in vers, in fundul
painintului. pentrii a fi apftrat de fulgerele F:\rtatului si ale lui Siutilie, iar
deasupra lui sint cerurile ladului, in aceeasi ordine inversft ca si cerurile
Fftrtatului.
In cerurile ladului trebftluieso ierarhiile diavole.sti in sens invers: cele mai
mici deasupra, aproape tic Guru ladului, ^i cele mai mari tot mai a fund, pina
la jeful de fier al Ncfartatului.
Douft legende i*i dispute zidirea ladului ca o cctate invlcibilft : uua cart*
relateazft oil a fost. construit de Nefftrtat in paralel cu Raiul iji eft atunci Iadul
era o replied negativft a Raiului. Constructia ladului s-a facut din indcmnul
Fftrtatului, care a si rati t eft Ncfftrtatul era cxtrcin de inciudat. Pe atunci
Fftrtatul insufle(ea Luna, ca sft fie tovarftsft a Soa- relui. $i ziso Fftrtatul
efttre Nefftrtat : ,,la si te tin si tu si zidefte Iadul: zidcsto 1 bine iinprejur si-1
acopere cu usi de ficr deasupra (...). Dia- volul a zidit bine Iadul. La facut
mare dc ineftpeau sute si raii tic oamcni in cl. A ffteut niste ziduri groasc, cu
niste eftldftri in zid. de jur iinprejur, eft ar putea ineftpoa trei care intr o
cftldare, iar pe deasupra a fftcut usi cu lacaii de fier (...). Usile sc dcschid
singiire si slngure seinchid 4i.
Acest prim lad a suferit stricaciuni in lupta uriasilor cu Fftrtatii, cind
acestia an prins cerul dc tortile lui si 1-au zgiltiifc, eufcreraurind pftm in- tul
$i fftcindu-1 >ft crape din temelii.
A doua legends'! stabilestt* zidiica ladului dupft eftderea ingerilor din cer.
Odatft opritft eftdereaingerilor, Xefftrtatul s-a teculcssi a inceput grftbit sft
construiuseft Iadul in fundul pamintului. unde sft nu poatft pfttrunde
fulgerele ccrului si sft nu sc audit bubuitul lor. Apoi reorganizeazft oustea lui
mftcinatft, in cete de ingeri negri.
() datft cu cfttlcrca Ncfartatului din Raj, reconstituirea Iatlului si
reorganization iersirbiilor ingerilor negri incepe adcvftrata tcomahic intre
Fftrtnt si Xefftrtat. Pina atunci Fftrtatii au tins o luptft cornu lift, gigautoutahia, iutii impotrlva cdpeduuilor si apoi a uriasilor, in care au lost favo*
rizaji de for (a lor divinft. Dc astft data se aflau fa (it in fa^ft doua tabere
opuse aproape cgalc la fcl tit* indirjite uua impotriva celcilalte, in care
lupta trebuie sft extenuineze pe unul din combata(i. Iadul devine astfel

central net ivit&tii nefastc in cosmos, in jurul eftruia gravitcazft toatc


(livinita\ilc raufftcatoarc, spirit*1* rele si fapturile initice necurate.
Drumul la fail e seurt si. contrariu unor cintecc, e seduefttor si plin de
surprize placute, care toatc dispar odatft intrat pe por(lle ladului : ..drumul
de la noi din sat pina jos la sfintul lad este seurt cit tin oftat, treci cintind
pcste un iaz, sari in saga un pirleaz,/ mergi ca gimlul,/ fluid ind ca vintul. treci
un cimp rosu dc niaci,, nu vezi nlci urinft de draci, porfile nczftvoritc
sedeschiddeodatft mute; sitesoarbeoduhoarejee seamftn in lumen-arc,;
bezua suflctu tiapasft,/ strigfttopfttrundinoa.se
456
Intr o colindft din Banat, cind se promintft numelc ladului, se repctft
refrennl Sft fereancft Doinnul Sfint !. Jatft cum : Tci e Iadul cel spur- cat/
pentru oameni rfti gat at./ I)a n launtm cine sint f/ Sft fcreaseft Domnul Sfint
4*.
Intr*o doinft din Turda-Aries este infat iijatft drama mini fiftcftu care-i <
tutft iubita in lad. O eautft intii la Kai si apoi la lad, unde o gase.ste. Toatft
dragostcu care 1-a niinat ca pe un nebun s-o Cautc, in fata trupului ei muncit
dispare, si bietul oni nu siieeum sft scape mai repede de obse* sia dorului lui.
ladul fuse deseuiat. ce-am vftzut in-am speriat:/ trupuri mai i si putrezite/ de
pop ft ncspovcditc: si vftzni pe inindra mea / ehinuind doi draci la ea./ Mindia
umbla sft se ducft. dracii o fftccaun ftlucft./ Ea se tipa sftru-apuce,/ eu grftbii
si-mi ffteui ciucc, si-ntinsei o fugft lungft,/ dracii hnida sft m-ajungft 47. l)oina
parndiazft coboiirealui Orfeu in Infern.
14. Ieoiui(|rafiu ladului. Pe ficseele pcrefilor exteiiorisi ai pere- t-ilor din
pridvoaicle mftnastirilor bucoviuene se vede incft zugrftvitft Scar a pdcatelor,
in care fieeate trcapta Uanssimbolizeazft cite un pftcat, dc la cel mai
nevinovat pinft la cel mai abominabil. In drcptul fieeftrei trepte sint zugrftvite
siluctelc pftefttosilor in pielea goalft (deei goi in fata judeefttii) ale diavolilor
insftreinati cu uueltele de pedepsirea pfteatului in subordine. Scara pftcatelor
ineepe cu sulimeneala, cirtirea, curvia, ininciuna, viftjitoria, furtul si se
terminft cu spcrjurul, pe care Nefftrtatul sub ehipul lui Scaraoschi il in in
bratele lui ce ies din flftcftriie ladului, inchi puit printr-o gurft mare de balaur.
Intr o colindft bftnftteanft Dumne- zeu a lungft pe pftcuto^ii ce dftdeau asalt
Raiului : Duce(i-vft de la mine/ in focul eel de vccie,/ c-acolo sint munci
gfttile de tot felul de pfteate,/ curve- lor le sint gfttite/ sbiciuiri de foe
impletite, curvarilor sint gutite paturi de foe inroitc,/ lac.omilor sint gfttiti/
viermii cei ncadormiti. Si in altft colindft, tot din Banat, sin Petra umbla pe
pftmint eu Duinnezeu ea sft incerce credin(a oamenilor; dupft ce au fost
goniti de la casa unui bogat, Dumuczeu spuse : vad casa zgircitului din
mijlocul satului/ in mijlocui ladului :; balaurii suflft-n foe,/ harapii nu-si aflft
loe48. $i incft multe alte legende ascmftnfttonrc, in versnri, care descriu
cliinurile in lad in spiritul eelor zugrftvite in afara imlicatiilor erminici.
In legftturft cu marii damnati din lad ce-si ispftsesc acolo pftcatele,
Icgendele mitice creatine mentioneaza pc Adam si Eva. pc Cain si Iuda. Iatft
cum : Eva plinge de foamc linga cele mai copioasc bucate. La sinii ei sug
viperc iji picioarelc ii sint tncoiftcite dc balauri. Cain inoatft intr-un lac de

singe aburind, din care ies la suprafata ciopirtituii din eorpul lui Abel: Iuda
numara mereu cei treizeci de arginti inro$iti in foe si bca insetat dintr-un
izvor dc o(.et otravit.
Cit de izolat, ascuns sji bine const ruit este Indul, tot usi in el s-au facut
incursiuni de pcdeapsft pentTU uncle nolegiuiri intervenite dupft eftderea
ingerilor. Dupft ce Scaraoschi a furat podoabeic Keiului, Sintilie a pfttruns in
lad $i le-a luat eu fort ft; cind urhanghelul Mihail a tirit pe Mamarca, mama
dracilor, a incatusat-o si pii] onit-o dc un par in fata jetului lui Scaraoschi. i
cind Soaicle caie vein . ft sc cfisftlorenscft eu sora lui a fost plimbat pi in lad
ea sft vadft cc-l astenptft pcntiu incestul ce-1 punea la cale.
In afara ladului acfioneazft o parte din cetele de fftpturi demonice pc care
le-am inffttisat (in capitolul JJaimonclotjia j<i in mai toatcim iengft- turile
mitologii i acolo unde a fost cazui) la mod id implicit sau explicit. JSe*am
referit la demonii vftzduhului, ai pftmintului (mun(ilor, cimpiilor
A tin
si pustiurilor; ai vegetalei in general $i ai codrilor in special, ai apelor),
precura si ai subpamintului (ai mormintelor sji coinorilor). Cei raai important
au fost vumesii viizduliului, dernonii intemperiilor, iczmelc pftrain- tului $i
stimclc apelor. Ne rftmine numai si ne referim la cetele ierarhice de demoni
care slujesc in lad.
tn lad salasluiesc alte trei cete de slujitori ai Nef&rtatului in travestiul lui
Scaraoschi: ceata demonilor superiori, mijlocii i inferiori. Piecare ceata e
aleiUuita din trei subcete. Ceata demonilor infernali superiori, care e i cea
mai import anti in ierarhia Iadului, e alcituiti din subcetele : Aripile Satan si.
Tdlpile Iadului si a TartorUor dracilor. Ceata a doua din subcetele: Marilc
drdcoaice : Mamarca, Arestifa (care e confundati cu Mamarca), Samoa (care
e confundati cu Avestit*) i Irodiadele (apte sail noui la nura&r). Iar subceata
Tarlorilor dracilor, din arhedemoni (trei sau cinci la numir, care sint un fel de
arhanghcli ai cetelor de demoni rairunt din ceata demonilor inferiori), gcalati,
care susfin po umerii lor bolta Iadului si tronul dr. fier suspendat in interiorul
Iadului. i, in fine, ceata diavlilor mdrunti, care exccuti toate treburile in lad,
de la curi- (enic pini la torturi, de la aerisirea prin vinturarea cu aripile ca
ni$te albine pinala prepararea hraiioi pentru superiorii lor. Diavolii rnici mai
pri- raosc ?i uaelo sarcini da a so urea po pimint $i a face yi ei riut*Vile pe
care ii taie eapul.
Numirul demonilor co slujesc in lad este destui de mare, de unde numele
lor oxfcram d complicate, in care nu totdeauna se reflecti atri- bu(iile co la
rovin si funcviunile demonice ce la implinesc.
In anumittt zile din an. indeosebi de Sintaiulrei $i intro Anul Nou 49 si
Boboteaza se deschid por(ilo Iadului $i unii diavoli sint liberi si se urce pe
pilmint si si-si faea mondrde. Atunci oaraenii iau precautunile liece- sare, isi
ung cu ai usorii u^ilor si cercevelele fereatrelor, hornul sobei ?i borta pisicii
din poroto ca si nu intro diavolii inetamorfozat in vizitatori nepofti{i : oameni,
ciini. pisici, soared, ca si poceasci pe cei din casi. Tot atunci diavolii se
infrifesc cu fapturile demonice de pe pimint (strigoi, moroi, pricolici, tricolici,
vircolaci) si oamenii necurati (vrijitori), ben- chetuiesc pe la r&scruci de

drumuri, in incinta unor ruino pirisite jji inciug hore aericno in jurul turlclor de
biserici, blamind pe Firtat i legea lui cosmicft.
Picu Pfttruf, un scriitor si grafician trausilvinean, in manuscrisul lui miniat.
de o valoare documentary exceptional pentru arta i literatura popular;!
roman#, a redat uncle aspecte inedite ale iconografici geogonice .si ale celei
antropogonice, sucre $i profane, pc p&mintul lui 8tr&mo$esc.
TOPOMMIE MITIC A
1. Important! toponimici mitice Nu exist a mitologie popular^ care sa
nu-iji fi Ineorporat In pamintul fdrii in care a fost genera t& $i in peisajul
particular al raediului ambiant in care s-a (lezvoltat elemente de gindire
milieu proprii ecologiei culturale, pi in alcgorii, metafore si simboluri inpice
ce-i a parkin cu prec&dere.
Urmele mitice lisate in dennmirea straveche, veche sau foudalii, in
umenaj&rile teritoriale reflecti adesea particularit&{ile pamintului care au
frapat imagina(ia creatoare a autehtonului, capacitatea omului de a proiecta
in spa^iu produsele imaginatici lui mitopeice. Inambelc cazuri este vorba de
teritorializarea unor fenonietie sau Japte dr mitologie in aspec- t ele lor
esen^iale sau in procesul lor de elaborare. Teritorializarea milled incepe,
totdeauna, cu despfir(irea pamintului natal in saeru i profan (operate
indefinite in timp jji definite in spa(iu) si continue cu transfigurarea artistici a
acestui pamint, prin amenajilri speciale si remodelari ale unor forme de relief
(virfuri de munte, pesteri, eliei) ca opere de arhiteeturfi sacri, orografici,
illegalities etc. l.
In cadrul spa^iului sacru sc fac necontenite delimitari de loponimie si
topografie mitied. Topinimia mitiea marcheazi locurile unde illo tempore au
trdit personaje mitice, itinerariile pe care acestea le-au str&b&tut in vederea
scopului pc care Jji 1-au propus, incintele in care a fost consa- orati drama lor
mitieft. Transfigurfirile imaginative care s-au produs in acest spatfu sint
relevate artistic de struct urn cratofanicd si hierofanica a solulvi. Spa^iul
sacru se transform^ treptat dintr-un centru singular de create cultuald intrun complex de nuclee topograficc generatoare dc modele culturale de tip
mitic.
Tn determinarea mitologici a spatiului sacru o contribute teoretiei a adus
Mircea Eliade *, indcosebi refeiitor la caordonalde spiritualc ale spafiului
sacru, tehnica consacnlrii lui expresa, foimele mitice pe care le ia in
imagina^ia popoarelor, modclclc lui arhaice si riturile de care se bucuri in
consideralia oamenilor.
Nu ne referim la studiul pdmtntului romdnese in spiritul spafiului sacru al
lui Lucian Blaga. Spafiul sacru la romani nu este individualizat si personificat
mitic, ci generalizat si abstractizat mitosofic in opera lui Lucian Blaga s. Bine
determinat stilist i<* ca mat rice creatoare de scheme sau modele culturale,
e pu{in delimitat .-ub lapmtul eon(inutului mitic. Dupsl anauza morfostiiistica
a lui Lucian Blaga, spafiul roimimsc e numai pastoral, ideal jri etern pastoral.
In realiiatc. spa(iul romiinesc este ceva mai complicat, pe de o parte find
pastoial-agiiool, cind agiopastoral, pe de altft cind agrosilvic i cinegetico-

silvic. In primul caz inscamnft ci in pendularea accasta a conceptei dc.-pie


spa{iul romunese intre un spa459
till sacru pastoral-agricol si altul a/jro-pastoral nu exists interpretari de
ecoloffie miticd, din care *& reiasa care sint concretiziirile spa(iului sacru la
romani. Pentru initologia romana spatial sacru e punctiform, in re tea
reticulnra, concentrat pe forme de relief precise : munfi sacri (Paringul,
Godeanul, Omul, Ceahldul etc.)? uttnci mirifice (Omul, Babele, Mosul si

Baba, Detunata etc*.); pcsteri mitice (Meziadul, Topolov&(ul, Ialomicioara


etc.); chci de imnite (Cheile Turzii, Ohcile Bicazului etc.); izvoare; lacuri de
munte (Lacul Solomonarilor, Laeul Balaurului, Lacul Drncului etc.); iezere,
izbucuri, rturi si pirate? flucii, Marea Neagrd; cimpiile mdnoase (Barasjanul),
stepa Dobrogei (pe$tera de creti) Delta Dundrii (Ostro- vul Dracului. brat ul
Sfintu Gheorghe etc.). Mitologia romanil reflects din piin morfogeneza
pftmintului roraanesc in funefie de ocupatiile de bazil si eele anexe in toati
splcndoarea si grandoarca lui geografied, prin- tr-o toponimie initiea concrete
(nume de ciobani, vin&tori, pescari, de unelto si produsei ini rut ;l in
cartogrufia istorica a (Arilor romune$ti $i men(inuta in geogrufia istorica a
Komauici. Chiar daca uncle din toponi- mele mitice referitoarc la ocupatiile
mitificate au fost inlocuite intre timp prin altele (indeo> *bi in proviuciUe in
trecut desprinse din teritoriul veehii Dacii). in eonrjtiinpi initiea. a poporului
romau, toponimele lui veebi mitice au persistm . fiiml surprinse si
consemnate treptat de istorici, arheologi, sociology etnografi si folcloristi in
cercet&rilo lor de teren ^i publicate iu studii teniatice de monografie.
Mentiuni asupra toponimiei mitice romane au f&cut ocazional $i sporadic
to(i etnografii si folclori$tii rora&ni, do la Dimitrie Cantemir incoace : Simeon
Plorea Marian, Aron, Nicolae $i Ovid Densu.fianu, Tudor Pamfile. Artur
Gorovei, I.-Aurel Candrea, Tache Papahagi, Ion Diaconu,
460
Ivtru Caramon etc., care aii vrilfc sd loralisezc pe pftmint ul romftnesc, nu sj
burtogrnficzc, uncle aspeete ale cercctftrii lor. Aceste insftilftri contigcnto jilc

topicelor mitice nu au relevat totdcauna coca ce interescazft in mito- lOgia


roinanft: reflectarea pe pftmint a concepfici primare arhaice, tradi- tioriale
Sau moderne a unei cugetftri mitice lnehegate ca atare in contextul cultura i
goneral-romftnesc.
tn expunerea nonstrft a supra teritorializfirii spafiului mitic la romani
urmftrim indeosebi delimit a rile toponimice $i topoyrafice de ordin mitologic,
atit cit ne permit moterialelc de care dispunem, in stadiul actual al
cercetarilor de teren4. Intentia noastra nu este epuizarea unuia din a spec
tele neglijate referitoarc la mitologia roinanft, ei reflectarea express a
mitnpeismului roman in medial geografic autohton, care corespunde
teritoriului mitic al pdmintului. subpdmintului si Celuilalt tdrim, Sorbului
p&mintului, maryinilor pdmintului, stilpilor cerului, Apei Simbctei etc., ca si
teritoriului concert mitizat al Dacici anteroinane, a Dacoromaniei, tarilor
romancsti si Romniiiei actuale.
2. Hepertoriul topicelor mitice romAnesli. Topicele mitice nu -|H)t fi
investigate 91 nici cartografiate coraplet pentru eft se confundft *cu aproape
intregul fond de toj>onime ale pftinintului romftnesc, de ase- jneni eu
pseudotoponimele subpftmiutului mitic .si cele ale Celuilalt tft- rim. Numai in
basmele mitice se gftsesc uncle vagi imlicafii. In aceastft pri- vintft lingvitii
au adus un aport indirect la studiul toponiniiei mitice ro- mftneati. tn stratul
superior al subpftinintului se aflft Lumea cealaltdj a jj 10r(ilor, care datoritft
contact ului ei jiennanent cu lumea celor vii poate fi deli mi tat ft i
cartografiatft. Tercnurile sacre ale necropolelor si cimitire- lor Sint
eartografiabile mitic. Buricul pdmintului e considerat ubicui- tar, in mai midte
locuri pe teritoritd fftrii j marginile pftmintului se con- fiuidft in mitologie cu
marginile teritoriului locuit de romani; stilpii cerului, patru la numftr, se aflft
in cele patru puncte cardinalc ale orizontu- lui local; fiind invizibili, nu au
putut fi concretize pe teren niciodatft; Apa Simbctei care Snconjoarft do 9 ori
pftmlntul ca un sarpe incolftcit si coboarft sub pftmint si Apa Duminicii care
coboarft in spirald din cer pe pftmint.
Mai precise sint toponimele teritoriului concert milizaty pentru eft ele pot fi
loealizate i cartografiate dupft toato regulile tiinfei moderne. Cind vorbim
de toponimele mitice concretizabile pe pftmintul romftnesc, ne gindim la
nume de persoane Active de ordin mitic (demoni, semizei si zei), de
personaje rcale de ordin leycndar-istoric mitifieate intre timp (eroi si
eroiarzi), de acfiuni social-cultural* de ordin alegoric, metaforie sau simbolie (teomahii .si hierofanii, ritnri .si ceremonii), sau de acfiuni de ordin epic
(eroi-tragice sau eroi-comice), adieft la tot ce transpare mitic in denu- mirca
celor mai variate forme de relief, de cai de comunicafie ?i de a$e- zftri.
Incercftiu sft relevant, in baza unei analize hermeneutice a susperstitiilor, CFediii(elor .si cutumelor legate de nnurnc forme de relef, efti de
comuuicatie si aez&ri, aspeete de toponimie i topografie a locurilor socotitc sacre sau cons aerate .si nuinelor lor alegorice, metaforice ?i simbolice
populat e romane. In cxpuucrca noastrft ne referim la: hidronime, oroni- me,
socionime ca mitonime, pent ru eft acestea amintesc de strftvechea conceptie despre viatft <ji lume, despre spa^iul concret 91 transfigurarea tuiri-

fieft a acestui spat-iu de-a limgul intregii istorii cultiu-ale a autohtonilor.


401
Avem (loci in vodcro sesizarea oblectului imaginapiei mitice in top//- nimie
ft a visiunii mitologice in topograjia popular a, din care sa. result e si- tuatia
microtoponimdor i a macrotoponimclor mitice autohtone.
Dospre toponomiu mitica. au toll ton a: arhaicit, feudalfi i contemporaiift, ca expreaii ale eulturii dace, daco-roniane .si romane nu posed&m,
plnft in present, studii dc am&nunt sau de annamblu, care su r5spund&, in
parte sau in general, cerin(elor crescinde ale explicafiei stiintifice, reclamate deraitologia popiUari romftna. Posodum pentru t recut ul indepartat
citeva topmiime mince sub forma do indioapii liter are, clan* sau obscure,
r&mase in opera unor seriitori ai antiohitai ii olasiee greco-romanc ai ovului
niediu, pc care le vom men^iona in ordinca coutributiei lor crono* logice.
Beamintirea lor urmftretc sa descopere strfivecliimea unor spapii sacre
locale, inca din perioada lor de gesture, ca si succesiiuiea consacrii- rii lor dea lungul timpului, datorita anumitor constaute geografice sau imaginativgeografice, ca $i cvolut-ia mono- sau polivalent& a lolului pe care 1-au jucat
in con$tiinta cultural^ a poporului roman.
Nu urmftrim o t rat are exhaustive a temei abordate deoarecc prac- tic se
vor deseopori si redoscoperi moron noi term on i u:tati in limba, rare in viitor
sft si mplifice uncle concluzii sau s& le complice $i mai mult. Ne intereseazft,
in primal rind, perspectiva acestei problenu* noi in doinouiul toponiiuici,
matorialele ilustrative pe care le avom la indemiua pentru a sesiza alte
dimensiuni culturale ?i al$i parametri etnologici ai mitologiei populare
romane.
3. Structura miliefi a toponimelor. In componenta ei este relevat-5, in
primul rind, de relictcle etnografice, de reminiscentele folclorice .si de arts
popular^ a trei seevente istorice:
de substralul toponimic str&vechi autohton al pamintului rorna- nesc,
in care se intilnesc formele genuine de topogeneza mitici;
de adstratul toponimic medieval romauesc. in care int la denumiri de
locuri provenite din impacturi, contamin&ri, adapts si calehieri et noeulturale;
de 8tralul toponimic modern romanese, care se refera la denumi- rilo
de locuri rezultate din deeantftrile sji eristalizfirile mitologice literare i artist
ice populare.
Structura mitic& a toponimelor romanosti oste relevata in al doilca rind de
studiul nucleclor de create, de cultiua si civilizatic impriinate pamintului
romanesc, in atyi termeni, de simple xe mitice sau de completes mitologice
ce acoperil teritoriul intregii t&ri si uncori ii dcp&$esc granitelc, in zone
vecine sau apropiate, in enclave romane$ti extratcritoriale statului roman, do
str&veche provenienta istoricil. In accst caz toponimelc se dise- mineaza $i
se difuzeazft in afara nucleului de formatie si a centrului de gravitate mitie3,
exorbit ind spatiul lor saoru primar.
Substrata! toponiinioi mitioo autohtone. Studiul oric&rui sub* stmt cultural
ridieft unde grcut&ti do investigatie a materialelor, care numai in cazuri rare

se p8streaz& nealterate; do asemenca, groutati do interpretaro semiotics $i


tipologizarc intogratoaro, deoarece uncori lips esc termenii de comparat-ic. In
aceastft situate se simte nevoia s&se opereze cu ipoteze de lucru,
interpolari, compar.it ii si analogii.
In esenta lui substratul toponiiuici mitice romAne$ti releva ince- putul
procesului cultural al mitogenezei autohtone. in care se pun premi- sele
viitoarei mitologii.
462
5. Ilidronimc mitice. Cele mat vcchi men^iuni de topogeneza sacrd
relative la pimlntul Dacici anteromano sint hidronimele mitice. Unele din ele
au fost conse innate in antichitate de ctyiv& scriitori greei ?i latini reputati.
Astfel, poetul grec Pindar, refcrindu-se la hidronimele Istrul si Pontul Euxin,
supine C& in junil 1st mini (Danubiului sau Dundrii), soco-

tit fluviu sacru, locuiesc amazoanele, considerate f&pturi mirifice ale zetyei
Artemiss, $i c& croul Achile locuiete intr-o insuli str&lucitoare de la gu- rile
Istrului, numitii Leuce.
In studiilc referitoare la Dacia preis.oricd Nicolae Denusianu pre- iucreazi
materialele mitografice referitoare la insula Leuce, amintitil de Pindar, pentru
a demonstra c& aceasta a jucat unrolimportant in mitologia tracd norddundreand si, concoraitent, in mitologia tracd sud-dundreand, peste care
istoriografia ruitologic<\ grcaci antica nu a putut t.rece indi- ferent&, pentru
c& 8-a referit la complexid ei mitologic care a reflect at in acea vrerae
intcgrarca toponimica a Milrii Negro in mitologia sud-est europeani. Se pare
in$& e& insula Leuce, ca spa}iu sacra dac mixhelenic, a avufc douil epoci de
cult antic. Priraa epoca a fost inainte de c&derea Troici, cind a putut fi
considerate leagdnul virtual al rcligiei primitive a lui Apollo. Din aceastii epoci
deriva$i nuinelc ei de Leuce sau Albd, in sens de Insula luminoasd. A doua
epoci, dupa teriniarea razboiulu! trojan, insula a fost consaerati umbrei lui
Achile, p&strind ;kstfel inai departe vcchea ei organizare insulari, institufia
oracoliilui si privilcgiilc exclusive ale prcofilor apollinici: droptul La ofrande
pioase. la rugaeiuni onorate material si s aerified substant-ialc ce $in de
traditiunile unci $anctit8$i soeotile salutare navigatorilor pe mare. Pindar

rclateazi ci la Pontul Euxin Achile locuiejte intr-o str&lucitoare insuUP 7 (...).


Existu o insulft in Pontul Euxin numiti Insula Alba, unde se pare ci a fost
transportat
463
trupul lui Achile do cfttre ThetyB*; Euripide udaugft ,,Leuce :
insula
Leuce, unde isi petrece tirapul Achile, in inijlooul Pontului Euxin*; Antl- gos:
Se ]>ovoslo?te .si despre insula Leuco, eft nici una dintre pftsftri nu so
poate ridica in zbor doasupra sanctuarului lui Achile10.
Rdativ la transpozi^ia literarft ce calchiazft transsimbolizarea milieii a
insulci Leuco, in initologia roman a, suceesoarc a mitologiei trace norddunftrene, Nicolae Pensusianu relateazft eft niitul acestei insulo se reintilneste in legenda Mdnastirii Albe, un centru mirific al religiei trace norddunftrene, ea si in balada Mandstirii Albe, socotita 1:1 cas sacru pe (arm, in
care trehuia sft aibft loc eftsfttoria zcului Soarelui cu sora lui Luna, conform
baladei romanc^tti intitulate Soarele ?i Luna.
Schema toi>ograficft a legondci Mfmftstirii Albe reiose din urmutou- rca
doscriere: tn prundul Marii Negro/ [sau intr-un ostrov al marii) E-o dalbft
inanast ire. ('ll nouft altarc/ Cfttre sfintul SoareJ Si nouft zftbielo/ Spre sfintele
stele), Cu nouft jefi/ Do sfin[i levin^i (...)n.
Aceasta nu este altceva decit o transpozi^ie a tomei mitice con tin- gen
te si mitologiei latino sub eonceptul Novensilos I)ii sau Divi.
In schema topografieft a baladei Mftnastirii Albe, inehipuite po tftr- mul
Marii Negre, constatftm aparifia unui nou element mitic, pndul peste M area
Xeagrd. Celedouft miionime: Mdndstirea alba si piciorul podidui peste Marea
Neagrd fac parte dintr-un complex topomitic care releva un sccnnriu
mitologic consacrat probclor epicc de dragoste cerute zcului Soare de sora
lui zeifa Luna. Conform dreptului cutumiar arhaic dacic, Luna nu vrea sft
ealce legea strftbunft a eonsanguinita(ii .si sft se mftrite cu fratole ei Soarele.
In Oedip rege Sofoclo susjine eft Istrul este un fluviu purificator. Zibafiile.
aspersiunea cu apd din lstru purifieft pe oameni si asezarile lor. (...) De bunft
seamft ered eft nici Xstruf, nici Pliasis-ul nu ar putea spftla purifieind aceasta
casft. Atit de multe nelegiuiri ascunde ea. Iar in opera lui Yirgiliu si in
Comentariile la aceasta (ale grftmftticilor Servius i Afidus Modest as), Istrul
este din nou prezentnt ca fluviu sacru prin excclni}d, pe inarginca eftruia
tracii conspird, se cuminecd, se jura fi abjurd in vreme de pace si de razboi.
Indeosebi Afidus Modestas in comentariile lui la opera lui Yirgiliu, in secolul 1.
e. n., sus(ine eft dacii au obiceiul ca, atimei cind pornesc la rftzboi, sft nu se
apace de treabft in mute de a bea din lstru o gurd de apd. ca pe un vin sacru,
$i inainte de a jura eft nusevor intoarce la Iftoiisurile lor pftrinte^ti decit
dupft ce vor ucide tofi dojmanii. Acest obicei transfigurat a fost remarcat si
in vremea noastrft, in unele practici rituale tic a pa, in clisura Dunftrii, in
cercetftrile de teren cfecluate de mciu- bri ai Gnipului de cereetftri com pi ex
e Por(ile de Fier1*.
Tot cfttre semnificatii strftvechi, mitice ne duce i etimologia stabilitft de
acehup istoriograf antic, care suRfine eft numele de lhindre este o forma
transliteratd a termenului Eridan, ntribuit fluviului Po $i totodatft zcului fluvial

corespunzfttor, socotit fiul lui Oceanus si Tethys. Schema compo- zifici


termenului relcvft in fond o melalczd lexicald: DUN ARE = saerul fluviu;
ERI DAN fluviul sacru13, in care purticula rri inseanmft apd, rftt, fluviu; iar
den sau dun inseanmft sacru, sfint. Probabil eft acceasi 8emnificatie de fluviu
sacru o are la slavii rftsftriteui $i fluviul Don. $i pentru a completa o
nedumerire stirnitft de numele Dundrica in Hat eg, trebuie sft amintim eft el
este socotit de tradltia loealft un riulef sfint.
464
I)sir a&upra Dunftrii mai existft $i o alt it explicate semantics de ordiu
initic, care sus(lne eft aceasta este o transliterate a unui aptlalic dicin.
Schema compozifiei topicului Dunftre, relutivft la limba geto-daeft si apoi
latinft, relevft aeeeasi idee : ,,DU NOU HI aduefttor de nouri: I>A NUBES
5= purtfttor de nouri**. Explicatia aceasta a fost relevatft de A. PapadopolCalimaeh 14.
Dintre nenu in irate insule si ostroave ale Dunftrii, insula Ada-Kalehy
consideratft pe numele ei antic Erylhea, colporteazft o povestirc ctiologicft
analoagft.
Strabon in Qeografia men(ioneazft c&gurile Istrului sint sfinti. adieu
tntreaga Deltd a Dundrii e sacra. Idee toponimieft pe care o vom rcintilni mai
apoi si la al(i scriitori antici. In Delta Dunftrii sepraetiea magia lykan- tropica
a subordonftrii lupilor interesclor omenesti. Se pare oil uncle topice amintesc
indirect aceasta prin Ostrovul lupilor si numele slav al satului Vilcor (vile lup)
etc.
Ovidiu in Tristele14 relateazft eft Pontul Euxin care tcrminologio senmifieft
T&rm ospilalier* a fost numit astfel mult inainte de exilul lui la Torais. Iar
Pontul Axenus sau ..3fare a neospit alter& (ter men opus primului)
echivalent apclativului metaforic Marea Xeagrd, numit astfel din motive care
(in de regimul meteorologic al acestei milri Inchise. La rindul lui topicul
T<tmis, ce precedi numele Constanta, so deduce din <limologia populard el
in a si inseamnil lor I dial, Uiicturd dreaptd in faleza, mai abrupt. Dupft o
legendft greceascft, Absirt si Medcea, copiii lui Aeetes, 1-au ajutat pe Iason
sit fure lina de aur chiar pe faleza numit a mai apoi Tomis.
Pliniu cel Bfttrin, in Isloria naturaldw, denumeste bra(ele Deltci Dunarii cu
mime sacre grecesti, dintre care refinem Ilieron Stoma17, actualmentc braful
Sf. Gheorghe. in transpozi(ia lui crostin-ortodoxft Ilieron Stoma si-a pftstrat
sensul initial popular de braf sfint in mitoni- mul braiul Sfintul Gheorghe.
<>. Oronime mitice. In ordinea elaborftrii lor istoricc. dupft hidro- nime
se impun aten(iei noastre oronimele mitice.
Tot Strabon in Gcografiain susfine eft printre oronimele eunoseute pe
vremea lui ca strftvechi este si Muntele (unde se aflft pcstera lui Zal- moxis),
muntc care a fost socotit sfint. I se spunea Cogainon .si la fel se numca riul
care curgea din muntc. Tercetftrile de geografic istoried intreprinse de Ion
Conea au dus la concluzia eft muntele Godcanu, in Car- pa(ii Meridionali,
poate fi con si derat chiar strftvechiul Togainon. Din punct de vedere foleloric
trebuie re^inut ca Muntele Godcanu este consi- derat printre loealnici si in
vremea noastrft un muntc sacru, datoritft tra* di(iilor i lcgendelor atribuitc

unor aspeetc orografice care suscita ima- gi mafia mitopeieft popular;!.


Cercetftrile de geografic istorica ale lui Hadrian Daicoviciu au dus la
concluzia eft, dintre Munfit Oruftici, cel pe care se afla hicropola daeft
Sarmisegetuzn trebuie sft fie adevftratul muntc sacru Cogainon. Dar si
despre Muntele Ceahldul se spune eft ar fi fost un niunte sacru numit Pion
(D. Cantemir), ca un dublet al Cogainonuluilf.
Sugestiilor lui Pindar le urmeazft in ordinea cionologieft relatftrile
istoricului Hcrodot. Printre toponimiccle mitice referitoare la Dacia, Herodot
consemncazft intii urma lui Hercules, un simulaeru de urmd de picior,
imprimata in stineft pe valea superioarft a Diernci (Cerna aetualft). Pe o
stineft de lingft fluviul Tyras (in preajma Bailor Herculanc) oamcnii
465
-aratA iirma lui Hercules ; iirma ce seamana cu talpa pioiorului unui om,
care estelnsA de doi eo(i (lungime) s. Topicul relativ la urma piciorului lui
Hercules a fost rcintcgrat literar transsimbolizat in initologia medieval:!
roman:! sub numele : talpa lui Iorgovan.
De altfcl, de numele lui Iorgovan mai sint legate $i alte topice initice care
reflect;! complex toponimic megalitic in nord-vestul Carpa^ilor Meridionnli. Din acest complex toponimic de ordin mitic men(ion;lm : Steiul lui
Iorgovan sau Piatra Tdiatd, in Muntii Cernei si Drumul Bulaurului, in Muntii
Mehcdin(ului. La acest complex toponimic de ordin mitic trebuie si! adaugaiu
si reverberafiilc toponimicc din \ara vecinA Iugoslaria, pe care I.-Aurel
Candrea le-a trecut partial in revistA.
7. Valid lui Traiau. Din relictele etnografice si reminiscen^ele folelorice
relative la pAmiutul romaue.se reieseca Valid lui Traian a fost substituit mitic
de Ilrazda lui Iorgovan, cunoscutilde asemeni in trans- po/itia altui erou
legendar, Novae, sub numele de Ilrazda lui Novae. AceastA brazdd milled,
coneeput;! ea o construcfie megaliticd antcromanA, incepe, dupa Nicolae
Densu.sianu, din Oltenia, trece prin Moldova, peste Nistru, .si se opreste la
Don. Porneslc. deci de la Dundre, un fluviu sacru, pentru a se termina la Don,
alt fluviu sacru. tn ansamblul lui acest vmlum urias sc mai prezinta, ici si
colo, ca un sunt imens, flancat de un parapet de pamint care strAbate marile
spafii plane inenfcionatc.
Referitor la aceastil brazdA mitic;! x-au emis mai multe ipoteze, dintre
care menf-ionAm trei : a) ipoteza lui Nicolae Densinjianu se referA la
teomahia sau lupta intre zeii uranici chtonici. DupA dinsul, intre Osiris, zeul
egiptean al vegeta(iei, Jji fratele lui Typhon (Balaurul), zeul destruc- \iei, s-a
dus limp de milenii o lupta titanic;!. Urm&rit de Osiris, Tvphon s-a refugiat in
cole din urma in tinuturile nordice ale Pontului Kuxin, pe teritoriul Daciei
preistorice, ttrindu-^i coada rdnitd pe pamint, care a lAsat astfel o urmA
adincA 21; b) ipoteza lui Diinitrie Cantemir se referA la o construcfie
megaliticd de ordin strategic. Diinitrie Cantemir atribuic acestei brazde rolul
unci fortificafii miraculoase pentru apdrarea pdmtntu- rilor cucerite de
impdratul Traian impotriva dacilor liberi si a migrate! unor popoare nordice.
De altfel, brazda poartA in legeude $i numele iin- pAratului, Valul lui Traian,
pe scurt Troianul, sau ,,Fossa Traiani irape- ratoris 22; c) ipoteza socioistoricA

a lui Ion Donat, dupa care valul numit Troianul nu releva o constructie
megaliticA slavA i nici un tennen slav, adic;! o preexistent paleoslavu in
Dacoromania post-romana, ci este o eonstruclic militarA roman;! de upArare
din nord, din Carpali, care poartA un nuine popular latin, cel al imparatului
Traian, de Troian, conform unei descoperiri arheologice a unei inscriptii la
Ranisstorum dedicatA ,,a divo Troiano", nume sub care era cunoscut
iinpAratul in sud-estul Europei, patru sccolc inainte de coborirea slavilor in
Dacia28; d) ipoteza noastra etnomitologicd, rezultata din analiza legendelor
roraane cu fond mitic, care explicA acest ant enorin prin actiunile
supraomene^ti ale unor uriasi (in versiune feudal;! Novae cu fiii sAi) care au
invA^at pe autohtoni agricultura in spiritul celor relatate de Herodot, cind se
referea la setyii din Dacia $i la intyierea muncii sacre a pdmintului cu plugul
de aur cdzut din ccr u.
in ansainblul lor, scriitorii antici transmit doua catcgorii de topo- nime
initice relative la teritoriul Daciei : unele care n-au nici un substral socialistoric i sint creatii mitopeice simplexe de ordin literar cult .si allele care au
un substral social-istoric $i sint crea(ii mitopeice complexe de ordin .cutumiar
popular. La prima categoric de toponimico initice sintem uevoi(i
sft re nun (am droareec elc nu reflect;! dcclfc fantezia mitizantu a unor creator! individual i mi au contigen{o si girul datinilor populare locale. A dona
categoric de toponimice mitiee reflect:! insft capacitated comuni- tard tie
creafic de covsnvnare topied ft culturii populare aiitohtone prin initologia ei
straveche. Accstea ne preocupft indeosebi. Uncle aspect e ale aee.stor
toponime mitiee antice le-am cartografiat si expus in cartogra- mele:
toponimia mitieft arhaieft Jji toponiinia mitic:! medievalft.
0. Adslratal lojxmimiei mitiee romauesti. Adstratul toponiiniei mitiee
romane relevft, la rindul lui, faza de dezvoltare a proeesnlui mito- genezei
aiitohtone, in care initologia romana se incarcft jji iinbogajejjtc cu idei >ji
sensuri noi si se ]impeze$te jji stilizeazft in forme inedite.

In feudalismul timpuriu, in impactul i eonvie^uirea poporului roman cu


unele grupc ctnice rftmasc i enclavate pc teritoriul fftrii dupft migrafia

popoarelor, citeva topicc strdvcchi au cftpfttat vesminte noi, rezultate din


traduceri, intii in limha migratorilor jji a conviefuitorilor, ca si din inlcle- gcri
mctajorice ale sensurilor lor ini(ialc sau din denumirile dublc atribuite unor
forme de relief sau locality.
in opera unor scriitori din evul mediu, romaui &ui strftini, referi- toarc la
numele de loeuri jji asezftri din iftrilc romane (Transilvania, Moldova .si
Muntenia) se remarcil prczen{a camuflatft sau oeultatft, alegoricft,
metaforieft sau simbolicft a unor personaje mitiee, ineinte sacre, loeuri
consacrate de hierofanii, ceremonii, sacrificii etc. care dobindesc o important;! crescinda pentru cunoa$torea concretft a aspectelor caracteristice ale
mitologiei traditionale romane.
In masura in care dispunom de materiale toponimice jji topografice inedite
vom trece mitonimele in ordinea lor tematieft : mitonime ce relevft.
demonologia, semideologia, deologia si eroologia.
467
Cel mai scmnificativ scriitor pentru perioada feudal:! in aceastA privint&
hi mine Dimitrie Cantcmir. In Vescriptio Moldavia*, ilustrul doin- uitor roman
ne furnizeazA citeva informafii mitografiee. dintre care ne oprim indeosebi
nsupra color referitoare la Muntelc Ccahluu. IatA textul lui : Cel mai inalt
munteal Moldovei CcahlAul (...),care, (...) dacA ar fi fost cunoscut pocfilor
vcchi, ar fi fost tot at it a de eelebru ca .si Olimpul, Pindul sau Delias.
Dinvlrful sAu, care so ridicA la o inAl(ime enormA, in forintt it nit i turn, curjre
un riusor cu apA foarte limpede. In inijlocul accstni virf se vede o statute
foarte veche, inalt:! do cinci stinjeni, reprezen- tind ofemeie bat rind,
inconjuraid, dacA nu mil insel, tie 20 de oi, iar din partea natural:! a acestei
fijruri femeiesti eurge un izvor nesecat de apA. Intr-adevur, cute greu dr a
decide dacd in accst monument si a ardtat cumra nntura jocurile stile, sau
dacd este formal astfcl de mina era ahild a rrcunui maestro. Statuia aceasta
nu este iuliptft in nici o baza si formeazA una .si acooasi masd com pacta cu
restul stincii, insa de la pinteee in sus ea este libera. Probabil ci! aceustA
statuie a servit odatA de idol pentru cultul pigine.se
flh. Asachi in percgrinArile lui in Mun(ii CeahlAului, in 1851, a desenat com
pi exit 1 megalith' cu statuia-menhir, denumita Haba Doehia .si oile, la
modul in care este descrisA de Dimitrie Cantcmir in Descriptio Moldaviac .
Tot in lcgftturA cu Ceahlilul, Dimitrie Cantcmir mai men(ioneazA cA : (...)
pc dealurile din jur, se vAd urme de cai, de ctini si pa sari im primate pe
stinci, in nuniAr asa de marc, ca .si cind ar fi trecut pc acolo o oastc imcnsA
de cAl&rcti *. E ocea ce paleontologul peruvian Daniel Ruzo, care a vizitat
Romania in i960, pentru a intreprindc cercetAri de arheologie stereoscopic:!
in Carpa(ii Meridionali, a realizat in filmul documentar rnito- lopc al gravurilor
pe stinci ce fin de neolitic in Homdnia. Cu aceasta ocazie Daniel Ruzo a
sus(inut ca a identificat uncle structuri mito-orografice ca fiimi produsc
arhaice ate unor forme de cultura proprie paminturilor inalte. FigurdrUe
socotite criptice, observatr in situ, (in, dupa dinsul. de tehnxca magied a
sculpturii mcgaliticc, incA pu(in cunoscut:!. Accst o figurAri nu pot fi sesizate
in ansamhlul lor decit in anumite condi(ii vizuale din zi, deoarece sink scoase

in cvidenfA de luminozitate, pozi(ia lor in spa(iu si, ceea ce e mai important,


de inificrea mitied a obserratorului. Denumlrea pAstrntA in popor pentru aces
to urine do animale impriraate in stinci, dcserise de Dimitrie Cantcmir si care
pot fi intorpretate d la manibre de Daniel Ruzo ca apar- (inind unei culturi
arhaice europene delip Masma, ne confirm:! substratul semiotic al
toponimului wide, intitulat La sArane, pentru presupusele urme dc cai, dint
si pasdri din CeablAu 2".
Nu mai pu(in semnificativA este denumirea de Piun atribuita pArf-ii
rasariteno a CeahlAultii, care in limba elinA, TTVOV. insemna sltlp, coloand
acerului sail axis mundi. DupA initologia tracA nord-duiiAreana, a lui Nicolae
Densusianu, in Carpafi a fost loenlizatd una din cele $aplc coloane ale
cerului, inchipuita de mitografii antichitA(ii eline. Fabulafia aeesteiaa
supraviepiit pe teritoriul (Arii noastre, bincin(eles, alterat:! in substan(a ei
mitica, pin A in secolul al XVIIIlea.
Tot in Descriptio Moldaviac, Dimitrie Cantcmir enurnen! sub raport niitie
Cheilc Picului. Dupa diusul, aceste cliei incep dincolo de Prut i continuA
peste Nistru pinA la Don, ca o calc triumfalA de tipul unui alinia- meat
megalitic, folositA, probabil, de localnici la adunArile lor sacre. Aceasta este
probabil vestita Calc saerd a hiperboreilor, denumita de Merodofc
E.ramp aeon. Dimitric Cnntemir supine c3 ,,(...) {{Irani! in simplitatea lor
spun oil in fond construcfia din pietroaic e fifcutft do s/mei (uriasi ], care a-au
conjurat sft inchid;! Bicul peutru a pedepsi pe oameui
In cutegoria oronimolor mitice trehuie Indus i Munich' Gdina din Carpal if
Apusenl (jude[ul Arad), cu legenda Ini etiologies, cu ritualul stril- veehi ui
..urefuii pe inutile, contaminat mai apoi do ,,tlrgnln do fete si ritualul ini
marital.
Studiul onmimelor mitice a preocupat ineft din socolul al XIX lea pe unil
exegefi, ca do exemplu pe B.I\ Harden2. Lazilr SJilineacu80, Nicolac
Densusianu 3l, iar in secolul .*1 XX-lea pe loan-Aurel Candrea32, Mircea Elittde
To{i aecsti oamenl do stiin{a sint de pslrcre cS, pe teritoriul locuitde
roinani, majorilatea oronimrlor mi tier so refer;! la simulaere argoliticc, sau
slinci nacre munite hahe >i mosi; dupa . iluetele lor antropomorficc si legendelo lor corespunziltoare, indcosebi fonnele de relief montan denmnite babe
Pint icoatie illegalities ee redan diferite variante locale ale legendoi Babel
Doehia. B. 1*. Hasdeu supine e:! una din legendele Babei Doehia are un fond
comun trade pentru toate popourole sud-est enropene, de aeeea toponimia
milieu a Babei Doehia e intilnita si in Peninsula Balcanicil. Mer* gind ])e
urinele lui B. P. Hasdeu, Lazar Silineanu demon streazft i el c;! prototipul
toponimicelor axate pe legenda Babei Doehia este generat de initul Xioboi,
fiica lui Tantal, care a avut sase fii si sase fiice, cu care se Linda, sfidind-o pe
I.eto, mama lui Apollo si a Artcmisei. Din aceastA enuza a fost trailsformati!
in stined, dupa ee i-au fost ueisji copiii. Dintre ftimulaerclc argoliticc sau
81indie sucre, ee alcltuiese un tezaur de topo- niine mitice. menfionam pe
eelcmai cunoscute : Baba de la Obirsia Lotru- lui (jude{ul Vilcea); La Baba,
striintoarepe valea Putnei (judefcul Vrancea); Balm Doehia si fiul ci Dragomir,
din eomuna Balta (judeful Mehedin{i): Denial Babelor. din platforma

(lornovi{a (judeiul tlorj) i de lingft satul N'egnlesti (judepd Vrnncea); Baba


Doehia. din Valea Urlatoarea (jude\ul Buzan); Doehia de pe riul Ilumorului
(judeful Suceava); Baba Doehia dc pe C call Liu (judeiul Xi*am{.); Baba
Doehia llnga Y;ujcau (jude{ul Bilior).
Insii topicul Baba este atribuit de etnolingvisti si localit;l{ilor socotite
arliaiee. Astfel, Coriolan Suciu 34 racnfioneazil ca locality arhaiee satul Baba
(judeiul Maramures); catunul Baba (jude{ul Cluj): satul Baba IIalma (judeful
Mures, zona Tirnaveni); cjltunul Baba Bunco (jude{ul Brusov); catunul Bdbcni
(jude(.ul Murc$). Citeva reliefuri de teren conexe unor sate sau catune
posed;! denumiri compuse si din conceptul mos : Mofiei (judc{ul Huncdoara);
Mosna sau Mojna (jude{ul Brasov): Mognifa (jude{ul Tiini?); Mostercut
(jude{.ul Cluj). La rlndul lor, oronimcle relative la my trobuie corelate cu cole
relative la om, in care nu este vorba de om in general, ci de om saeru in
special. Dintre acestea re{inem ; drful Omul $i asa-zisul Sfinx din Munfii
Buccgi, Omul dc Piatrd din Mun{ii Filg;ira.s, Denial (hnulti din Mun{ii CerneL
Cu$ma Ciobanului din Bucegi etc. Toate accste mitonime vehiculeaza
;tccca$i semnifiea{ie milieu. Cea mai elaborate si mai euprinzitoare in
acestdomeniu,este, pin;! in prezent, fie a omului did- nizat, fie . didnitdtii
umanizatr.
Inventarul topi color mitice de tipul babelor .si al mosilor se extinde in
paralel .i la uncle eomplexo orografiee care marclieazs! simulaerc argoliticc.
Dn asem *nea complex orografic este alc&tuit din sttncile perccbi denu- mito
Mosul si Baba dc la Por{ile de Fier, sau marcheaz;! reliefuri paralele : Denial
Mosu si Valea Mosu (judo{ul Argos); Dcalul Babei de linga satul
4RQ
Ncgresti (Vrancea) 5Dealul Babt.i si Vale a Babri (judetul Kihor); Lunculifo
Babci. grind pc Valea Zabalei (Vrancea): Mdlaiul Babei, teren dcculture a
meiului, sntul Mesteac&n (Vrancea); La Babtl'\ douii babe art&goase
transformatc dc Dumnezcu in stinei pc coast a MAgurei (Vrancea).
Pentru perioada feudal;!, o buna parte din toponimicele initicc rorn;!- iiesti
sufen! 0 alteram tie exp rest e lerica si confinui idea tic, datorit;! interventiei active a religici crest ino. Ac east;! alterarc s<* reflect;! in
subatitutcle yi succedaneele topiee consemnate in literutura dc specialitate
romana. Di litre toate luerftrile ncoprira, in priinul rind, la studiul lui Jorgu
Ionian ** si Alex. Graur*.
In prima parte a acestci opere toponomastice, Iorgu Iordan prezint;! un
capital intitulat Topicelc care vorbese despre eredint-e, supcrstif.ii ?i
obiceiuri s7.Unclc din nceste topiee sc refer;! la obiecte religioase, altelc la
repreznitanji ai bisericii si creylinismului in general, $i altcle la locuri si
rcniimcnte dr credinfc si an o amnnit:! seinnifica(ie cartografidi.
Din scria toponimelor inventariatc, rc^inem numai pe acelea care au la
baza lor o poerstire eliologivd si prill aceasta pot alcatui obiectul estiniarii
noastre cartograficc. De aceea neoprim, indeosebi, la efimologiile popularet
care au jucat un rol important in toponimia milieu romana.
In accast;! ordine dc idci acordAm o valoare mitonimicA deosebita
topicelor cu nmncle de balaur (~a), ca : Balaur Mic, colina, Baidu relul,

colina, Oura Vaii Balaurului (judetul Buzuu), Halaurul, coast a muntelui


Zboina si deal cu pddure, Paltinul cu Halaurul, un paltin sculptat ca un balaur
ca semu de hotar pe creasta Misnei: Dealul Cdpdfinelor, pc valea Zabalei,
unde se varsA Tipaul (jud. Vrancea). unde sc afla Lacul Zinelor. In lo(*ii 1
acesta se soAldau ztnele pddurii si in jurul lui jucau hore aericne. In Lacul
Zindor s-a inecat. o vac;! genitoarc urmArita do 12 tauri. Dupa 6 luni au
aparut pc lac cap;!\iiiile albc ale taurilor si vacii. De atunci locul se numeste
Lacul Cdpdfinelor .< i a ant remit altc citeva toponime : Cd patina Zimbrului,
movila uriasa (jud. Vrancea), care in prezent se numeste Capd- fina; Lacul
Balaurului sau Lacul fdrd fund (judetul Vrancea), Magura Balaurului (judetul
Olt), Balaujer si Bdldseri, catune (judetul Murc$); Dealul Cdpdfinrlor (de
balaur) (judetul Vrancea).
Contingent, uneori oniolog cu toponimul balaur e toponimul tfarpe, apoi
Sercaia : sate tfercaia si $ credit a, Valea ttrcaiei (judetul Brasov).
O scrie de milonimc. denote comorile blestemate ascunse in diferite locuri
pustii sau accurate : Comoara, virf dc rnunte ling;! Xaruja (judetul Vrancea),
Comoara lui Bucur, ileal, lingA satul Xegrile$ti (judetul Vrancea), Magura
Comorii, ling;! Turnu Magurele (judetul Tdeormau). Movila Como- rii si Pirittl
Comorii (judetul Neamt); apoi topiee dc sate sau c&tune : Comoara^lingA
Kegliin (judetul Mures), ComorisP, ling;! Gravida (judetul Caras-Scvorin),
Comorita (judetul Cluj), fara a infti enumera nenumAratele topiee cu
dcnumirca La Comoara, cure abundu in multc judctc. In IcgAturA 1 MI
mitonimele despre coniori, se pot alcat ui numai pc material cules pin;! in
prezent, intr-un eventual AUas initologic al Roinaniei, 2 cartograinespedale, in care centrul dc greutatc toponiinic;! s;! cada pe depresiunile extracarpatice si intracarpatice. Dupa auebeta noastra, in Carpatii Mcridionali se
in til 11 esc circa 20 dc milonimc criptice care pretind a desemna lAcasurile
unor coniori importante in istoria romanilor, pastrate secrete, prin tradifie, in
uncle sate de munte. Kstc vorba despre Comorile lui Dcccbal sji Comorile
tarabo$ilor lui. Iar in Carpatii Orientali circa .*> mitonime criptice care se
refer;! la Comorile Dochiei. Locurile aces tea si nt indicate sub steiuri de
470
munte, in plaiuri isolate, in prdpdslii, in vaduri dosnice drape repezi, in vdgdu
ni de mu rite, in penteri cu intrdri fti iefiri duble, la iscoare mutate din locy in
paduri necdlcate de piciorde om etc. Toate mitonimelc criptice posed &
povestiri etiologice extravagant despre gcncza si semnificatia comorilor la
care so refers..
La ctimologiilc popular inventariate pinit in prezent, inai men- (ionam si
pe ccle. legate de daimotwlogia propriu-zisa. Multe (lintre accstoa se refers la
tcrmenul de drac (in sens do demon): Cap de Drac, deal (judetul Tulcea),
Dealul Dracului (judetul Sibiu), Piscul Dracului (lingA Curtea de Argc.s, judetul
Argos), Virful Drdcuforulni (judetul Toloonnan), Valea Xatana (judetul
l)iinlxtvi(a). In legAturA cu locuinja permanent^a dracului tncntion&m si
mitonimelc compnse cu tcrmenul iad : Guru ladului, Valea Iadului (judetul
Bihor), la care trebuie aclaugata Peftera Mesiad (judetul Bihor).
Din categoria mitonimelor care se referft la daimonologie, se impune si

arnintim .si pe cele ce marcheazA fdpturile demonice asemdnatoare omului.


In primul rind demonii antropomorfi ai vegetaliei : Pdduroiul din Deal, din
Vale si Dealul Pdduroiului (judetul Telcorman), satul Pdduroiu (judetul
Brasov), Tatdl Pddurii, Mu mu Pddurii, Fctele pddurii.
tn al doilea rind deinonii antropomorfi ai animalelor, topic# rtferi- toarela
pitici.fi urtVi^i : Pitica, colin A, Dealul Piticului (judetul iithediati),
Piticeiu,cAtun (judetul Bacau); sate sau Atune, cadeex../iV/orn (judetul
Alba), Jidovifa (judejul Bistrita-NAsAud); Urief (judetul Mures), UJ si unele
forme de relief impresionante prin structura lor: Valea Urufului, actualmente
se numeste Ulie* in loc dc IJrie$ (judetul Mure), Pivnita Uri- efilor, vAgAunA
(judetul Vrancea), Mormintul Uriesului, movila (judetul Botosaui); tot de
toponimia uriasilor e legate .-ji toponimia tumulilor sau gorganelor si
movilelor referitoare la zmeu, conceput ea demon ieriomorf sau chtonic:
Rediul Zmcului, dumbravA (jude(ul Vaslui), Plaiul Zmcului (judetul I)imbovi(a),
Zmeica, movila (judetul Constanta), Zmeieni tji Zmeiexti, dimburi impadurite
(judetul BuzAu) etc.
Demonologia initial romanA rcflectA $i mitonimelc slrigoi: Strigoaia, deal
(judetul Mures), Dealul Strigoaia (judetul Suceava), Curdtura Strigoiu- lui
(jude(ul Tulcea), satul Slrigoanca (judetul Huncdoara). Din aceeasi categoric
fac parte .si apiritele rdujdcdtoarc metamorfosale in fldcdri. care chinuiesc
noaptea pe fccioare ?i nevest in somn : Zburdtorul, deal (judetul Vrancea).
La acostc toponimice mitice pot fi adaugate i mitonimelc geniilor rele :
Vinturoaia, loc in ario veche (judetul Gala(i), Zanica, colina, care ar putea fi o
alterarc a Samr.ei (judetele Boto.sani $i Suceava), Zboina Frumoasa (munte,
judetul Vrancea).
tn opera lui Coriolan Suciu 38 sint consemnate printre topiccle mitice i
ajjezarile confesionale : Mdndstirea (judetul Cluj), Mdnfotirca Itomdncascd gi
Mdndslirea Ungureaxcd (judetul Cluj), precura $i alto circa 20 de locali- tAti
denumite Sffnta (Sancta), dedicate unor patrouimice biserice$ti. 9
9. Stratul toponimiei mitice roinAne>ti. Stratul toponimiei mitice
romAnesti ne relevA faza niodernA dc transsimbolisare literard a mitologiei
romdne.
In accst strat constatAm convietuirea elementelor ce eincrg din sub- strat
iji din adstrat, care s-au cristaiizat in mitonime relativ recente. Stratul
toponimiei mitice romane$ti include din substrat relicte $i reminiscent
471
mitonimice, iar din ndstrat transpozitiOe crest inizate ale unor mitonime
arhaice, eu transsimbolizare popular!.
Aceasta e situatia mitonimelor strlveclii dc pc Cwblfiu, care an
tmnsmitificat si transsimbolizat: initonimul verb! care probabil so mnnea
Yirful sacra, cu numelc crest inizat Altar. V rearm pe in mite, care avea loc in
noapte solstitiului do varil, s-a transformat in pelerinajc tie unit a Maria etc.
Din cercetarilc noastre de teren am conscinnat uncle complete iopo~
nimice mitice care se refer! la eiteva aspecte concrete ale sistemului mito*
logic popular roman. Dint re aceste complexe toponimice mitice mentio- nflnt
pe cole referitoarela fitonimile mitice, la 200nimelt mitice, la socionimele

mitice, la elnonimcle mitice, la antroponimele mitice si la theonime.


Schism aici eiteva aspecte. special** asupra localizarii unor fitonime
mitice. Intr-o lucrare tie mitologie roman! am cartografiat complexele
mitologice referitoare la fitoniinele mitice de pe teritoriul Romaniei : padurile considerate in tree it t 8 acre, arborii sneri. cu cxemplurele mod ion ate in
tradi^ie si transsimbolizarea arbordui sacru (brad ul y in substitutul Ini
coloana cerului. cu succedaneele si simulacrcle corespuuzatoare, reflcctate
in topo- nimia local it.
Diutre fitominele mitice care reflect! un succedaneu al coloanei cerului
mentionilin vechiul topic Stilp, in sens ul tie stilp sacra, tie stilp al cerului.
I'opieui Stilp se intimlea pinil la inceputul sccolullli al XX-lea, in forma, simpl;l,
dat la cel pufiii trei asezari din jutle(de Braila. Buz!u si Prahova. In forma
lexical! com pus! il intilnim dat culmii Stilpisond- Pacuraru (judetul Arges).
Iorgu Ionian sus^ine c! toponimcle derivuto din nofiunca stilp * siut
amintiii despre nuraeruasele delimitari tic proprie- ta^i agricole comune, a
caror ncccsitatc se laeea tot mai si m tit a pe masura. cc const! in de
coinunitate razlseasca sl!bea" ,0. Xu cunoastem deeit partial povcstirile
etiologiee ee stau la baza unor asemenea topicc agrimen- surale. Din
anchetele noastre de teren si din cousemuarile unor ancheto efectuate de
ctnografi ?i folcloristi, putem s! ne referim la eiteva denumiri de localituti
care au o explicate legendaru mai mult sail mai pufin precis!. Dintre acestea
ne referim la legenda cornunei Slilpu (judetul Buzau), care confirm! ca
numele ei vine do la un presupns stilp miraculos, ce se afla odi- nioar! in
vatra satului cu acela$i mime; idem, legenda' vecliii asezari Slilpu (judetul
Vrancea), care atribuie numelc generic unui stilp ce stdpinea crugul cerului
pe rreturn uriasilor, aijezat in vatra satului.
Aceeasi explicate ncoferiauclicia tie tcrt*n pentru simulacrcle stilpului
cerului : troifa si crucea. Toponlmicul initic troika abundil mai ales unde
constructia ti*oi(ei a dilinuit pin! in secolul al XX-lca. Pretut indeni intilnim
topiee de tipul acesta : La troifd, La troifa de lemn. La troifa de piatrd, La
troifa din deal, La troifa din rale, La troifa de hotar, La troifa din ogoare etc.
Toate aceste topouime i?i au povestirea lor etiologicit, ccea ce inseamu! ci
a existat un nuclcu mitonimic arhaic. Exist! si sale eu nume de Troifd (judetul
Mure?). Idem, in privinfa topicelor cu termeni de enter : Cntcea Ciorii, cimp
(judetul Bfetrita-Nilsjlud), Crucea Corbului, movil! (judetul BrXila), Crucea
Luptthti. gorgan ling! Zimnicea (judetul Teleorman), Movila cu Cruet (judetul
Buz!u). Fiscal Crucii (judetul Prahova) etc. Pe loeurile respective mi mai exist!
in prezenfc asemenea semne. Idem, dou& raici c!tune : Cruceni (judetul
Arad), Crucisor (judetul Maramures). Cu numelc de icoand men(iou!m
topicele : Piritd cu Icoand in muntele Musa,.
472
Iconita. plai in muntde Furu Mie (judetul Vrancea), Virful Icoanei (judetul
Prahova) etc.
In privinta zoonimelor de tip arhaic si medieval nc referim la grape
distinete care au primit consacrarea in mitologia popular;! ronianft, paralel
eu cele relevate de noi pini aeum intr-o alt& lucrare de ctnologic initologieA

romarn!41, in care am cartografiat tipurile de intifti zoomorfe de inspira(ie mi


tic;! eu funetiuni rit uale in trccutul indepilrtat. Dint re aceste topiee de
mitonime zoologice amintim numcle ursului (ber) : Ln Birlogi, vagiiun;!
(judetul Vilcea). Bercioaia, colina (judetul Buz&u), Berleasca, asczare* ling;!
F-Jurei (judetul Br&ila). Berzovia. piriu si asozare (judetul Cara.s-Severin). Tot
mitonime zoologice sint si eelc consaerate bourn)ui si zimbrului, animate
sacre la romani.eu strslveehi funetiuni heral- diee : Bourn. f*ulme (judetul
Suceava). Zimbru. deal (judetul BotO$ani); sau la numcle cerbufui :
Ccrbonnele, deal ling& Bain de Annua (judetul Mehedinti). Poiann Cerbufui
(judetul Prahova); la asezari : Cerbonia (jude- till Hunedoara). Cerbcsti
(judetul Cluj). Cabnfastul de J09 locul unde se spunecila trftituncerb cu
pfirul deaur, in ectatea lui de brazi(jud. Vrancea).
Nil mai pu(in semuificative sub raport mitonimic* sint si topieele privitoare
la fup si copra : Cornul Cajirii. culine. .si Poiana 'fa pit lui. local!- tate (judetul
Prahova), Tnpa. oiitun (judetul Brasov), ca si la numcle unei caprine fan last
ice, cum ar ii brezcia : Brea z a, asezare*. La Brczoaia, culmc (judetul
Praliova) etc. Ceea ce inseamti:! c;! tnmssimbolizarea filpturilor mitice in
mitonime zoologice estc secondatft adeseori si de creatia artistic;!. s;lteasea
de jocuri cu 11 u! stile populare.
Printre socionime mitice mention;! ui mime legendalizate de eroi si legate
do complexul mitologic Iovan lorgovan (desprc care am relatat mai sus
eiteva topiee); <le complexul mitologic relativ la uriasul Novae, la satele
ciobanului Burur (Bueuresti); Yeghiuf lui Bucur, seobiturft in munte. deasupra
Z&balei (jud. Vrancea), uncle un haiduc pocilit s-a faeut pustnie .si faeea
minimi, inr dintro eroiarzi mitici, pe cel referitorla PAceHA : cimpul lui PAcahi,
din masivul Bucegi (loe plan pliri de musuroaie iuier- bate), c;!tun ill PAcAleyti
(zona Beius, judetul Bihor). Aceste topiee ridieft in domeniul toponimiei
mitice problema unei creafii relativ recente, sub infliieuta literaturii
seinipopularc, difuzate oral sau prin pros;!, aliituri de creatiile mai veclii sail
atnlvechi.
Printre etnonimele mitice ne referim indeosebi la cele care, cum am
constatat in eapitolnl Btnogonia. mareheaz;! numelc* Ardedlului, Moldovei,
Vnlnhiei.
In privinta antroponimelor mitice remarcam nume de personae reale
mitificate dintre* eroii eponimi. eivilizatori si nationali, cintati in baladesi
legc*nde populare*: Ln garunul lui Horin, 1M riiscrucen lui Tudor. La stehtl lui
A eram, Ln colina lui Pintea etc.
O extensiune a parte au luat theonimele mitologice populare erestinizate, de fact nr;! local;!. care in peiioada feudala si-au pus amprenta .si pe
teritoriul tarii noastre. O consulture a operei lui Iorgu Iordan, a lui Coriolan
Suciu si ale altora in a coast;! privint:! este edifieatoare.
La acoasta toponimie miticA cartografiabilA trebuie s:l udaugam to poll imift
miticA excogitate de mitologiilc* iiterare inventate de unii oarturari romaiii.
Poetul Ion Gheorghe in reconstructiile lui mitologice s-a dovedit extrem cb*
prolific. Eluborcazft in Zoosophia topiee inspirate din universul lui mirifie, din
seen arid e fantaste teritorializate, din teomahiile .si ero-

473
omahiilc ce an loc in &pa{ii inedite pentru poporul dao 91 succesorul lui poporul rom&n. Tnsft cum acest aspect al toponimiei mitice rom&ne
dep&ge^te eontinutul acestui capital, nc iiiulpnniin numai su-i sesizam ca
atare crea^ia pseudoonomastic& dc ordin paramitologic.
Trecerea in revisti a toponimelor mitice romancjjti pentru cele trei straturi
cultural istorice : substratul arhalc al topogenezei mitice, adstratul medieval
al evolu(iei toponimelor mitice .si stratul contempomn al topo- nimelor
mitice, toate inc&rcate de semnificatii particular rom&ne^ti -ji transfigurate
artistic, ea $i trecerea in revistfi a catcgoriilor detoponime (mime de
pcrsonaje mitice fictive.de personaje legcndnr istorice mitizate, de actiuni
social*culturale simbolice, alegorice si metaforice de ordin eroi- tragic etc.)
ne-au dus in mod incvitabil la stabilirca unci tipologii toponi- mice romdnefti
de ordin mitologic. Tipologizarca mitieil a toponimiei sub- stratului,
adstratului $i stratului cultural romftncsc scoate in evident etnotonusul
mitopeic al folelorului carpatic iji dialeetica reflect&rii lui intr-o geografie
mitica a pftmintului romanesc.
In aceasti situate, valoarea mitopeic& a toponimelor populare este
descoperitit si intcrpretat& de metoda si tehnica geolingvisticfi de reconstruc\ie a unor aspecte dezintegrate ale mitologiei romane.
Considerarea izolatit a topomiturilor numai din perspeetivaunui inven- tar
lexicologic partial, numai pe latura lor istorico-semantieii, de seinio- logic
ecologies, rupt& dc conceptia istoricil despre via (it si lume a comuni- tiitii
care le a creat, ca si detasarea lor didaetica de viziunea spapal& a teritoriului
romanesc, duce la o cunoastere pseudostiiutifica, unilateral* si irelevantii a
mitologiei romane. Topomiturile dau viafil literaturii nescrise, pentru e*
descoper* in ele fUoanele deaur ale inspirafiei creatoare, aspectele
persistente ale mitologiei autohtone. mitemele si mitologemelc cu legvl
turtle care le inelud in fondul istoric al culturii ])opuiare romane.

Berbcc, Oatueti din tut.


474
IIinilOMITOLOLIA
I. Apple ceresli si pamlnicsti. Apa a reprezcntat in mitologia poporului
roman, ca de altfel in mitologiilc tuturor popoarelor indo-euro- pone,
substanpi primordial*, esential* .si gcrminativ*, far* de care via|a in cosmos
si pe p*mint nu ar fi putut fi conceput*.

A$a cuin am constatat, autohtonul a luat cuno.stint* ab initio de prezenta


universal* a apelor cosraice si, in /imp, de hidrogonia terestrd (erearea apelor
pamintului: izvoare, pirate, riuri, fluvii, balfi, lacuri. m*ri).1
Inc* din vremi imeinoriale, mai precis din perioada priinitiv* apa a fost
considerat* element, substaut*. categoric proteie* si generatoare de viat*. In
conceptia antropocosmic* priinitiv* desprc lume .si existent*, diferenviat* pe
ere $i epoci, universul a fost inchipuit ca ten orcan de ape indefinit de
infinite, din adincurilc c&roni au emers arborele cosmic $i painintul.
Dar apa nu este numai substanfd cosmicif primordiald, care conform
mitologiei autohtone pieced* oricc create, ea este si elementul primar din
care euplul demiurgic (F*rtat - Nefartat) a extras toate colelalte substance
creatoare, f*r* de care nu poate cxista nici un fei de viat*. $1 ceva mai mult,
apa este substaufa permaneut* pentru viata terestr*. i tot apa va supra
viefcui creatiei, pentru e* este in nuce substanfa care ta inghiji cosmosul.
Sfirsitul lumii sc va datora, conform acelurasi conceptii, unui proves in vers
emergen (ei. va fi o imersiune a pamintului i cosmosulul in apelc finale.
Escatologia milologicd conceput* de poporul roman ue relev* un alt destin
cosmic, diferit de eel prescris tie apocalipsul iudeo-erestin. La sfir- jfitul ei,
luinea intreag* sc va scufunda in h&urile apelor cosmice din care a iesit,
unde so va descompune in magma aevatie* din care a fost generat*.
Prefigurftrile imersiunii finale sint potopurile sau diUiviile pep&mint, a caror
repetabilitate va marea ..ineeputul sflrsitidui universal al cosmosului 2.
In perioada arhaie*. pentru autohtoui apa a c*p*tat funefiuni mitice
dcosebite : ej'istenfiale si cognitive. Arheul carpatic a Snceput s* filozofeze
.si, datorit* contactului cu apa, s* o considere substanta esenfialA a vietfi, iar
in mediciua magic* un panaceu universal. Pentru arheu, apa nu mai era un
element solitar. ireoersibil, in ordinea firease* a luerurilor. ei f*cea parte dintrun grup tie substance genuine (in care intr* p*mintul, focul, aeriil si luminal,
care prin combinatii si doz*ri diferite a putut da nastere la toate stihiile xi
fdpturilc din Luinea aeeasta, Lumen vizibil*, Luinea all)*, ca .si din colelalte
lumi. a subpamintului si a Ccluilalt tdrim.
in stadiul promitologic al cugetfirii arhaice autohtone, apele cosmice se
preeipitau din ceruri. sub forma apelor cercsli, pe discul de p&mint .si
Ci$neau din adiucurile pamintului sub form* de ape subpdmititene. $i unele,
i altele separau sau uneau, purificau sau fertilizau, consacrau sau saeralizau fapturile create din suhstanfa lor.
47i
Apele cerefii si apele pdmtntsfti an fost considerate totdeauna ape pure,
pline do pirtufi misterioaxe, dc puteri supranatnrale. Invers, apele subtera ne
n
.
Piecare formA de precipitate atmosferiea sail de concentrate aeva- ticil
subtemuft a fost pusu sub ocrotirea IIIUMfdpturi /nif*c (daimon, semizeu, zeu
sau erou). lu cvul inediu fApturile in it ice arhaice an fost in parte pre- luatc si
inetamorfozate in if inf i pop atari siuncori eliiar in stint canonizati.
Astfd. apa, dintr-o categoric* ontomitolo'jicd. generalu ineft din peri- oada
dacA .si daco-romanA, a fost eonccputA si ca o categoric de fdpturi mi tire

acvamorfe sau a era live.


Fa p turtle mitice acvamorfe sau acvatice nu releva, in a spec tele lor
fizionomice, mitul hidrojoniei tereetre. In acest mit este vorba de aduccrea
apelor dulci de sub pftmint la suprafa(A si asezarea lor in albiile lor pregAtite prin iiicreproa pAmintului de eAtre FArtat si NefArtat. liar in* rdevA si alte
a specie ale mltologiei uutohtone : iistemul divinitdjilor xi gpiriielor
acvamorfe xi acvatice anlropoichtiomorfe (oamcni-pesti, oameni cu pm tea
inferioni A peste). sau ichtioantropomorfe (pesti-oameni, pcsti cu cap de om);
.si crcdin^cle. datinilc si tnidi 1-iHe ce \ir. do cultul apelor.
2. Fontnl Kuxin. I)intro divinitaple sau semidivinitAple apelor
ponticealeDaciei preistorice si istoricc nu fost descopente recent douA pics*'
statuari* ext rein de import ante, mm a zcului Ponton al lontului Kuxin
(Marea NoagrA)$ialta a semizeului (H'/kan, Sarpcle cu plclc. Ambele piesc
statunre au fost dosite in subsolul vecliii ectAVi-eolouie Tomis. pentru a fi a
pal ate de furia unor iconoela$ti barbari sau comunitap ercstine primare.
Aceste douA piese statuare au adus tin surplus de eunoastere despre
zeitAple si semizdtApledoape. infapsatodc mitografii antic i, in legfiturA cu
mitologia dacA si mixhdenica a Pontului.
3. Daiiiiliiul. Pc C'oluinna Ini Trainn a fost figurat intr-un baso- relicf,
bine conservat. zeul Danubiu* (Dun Area). <*a flavin racm al dacilor, despre
care ne-au rfimns consemnAri serfs** privitoarela impArtAsirea dvilor cuapa
<lin DunAre ciiid porneati la rAzboi (si probabil si din riurile de munte
considerate dc asemcnca sfinte) si oAruia eliiar imparatul Traian ii aduce
sacrificii. pentru a-i proteja trecerea peste apele involburate ale cataractelor DunArii de la Purple de Fior4.
In eonstiirita miticA a poporului roman DunArea este infAp.satA afcit ca un
flavin sacra, ca o dicinilate acraticd (asomom color antice). cit si ca un hotar
mirific. (a fin vin sacrusi ca divinitate ac vatic A poate asculta, dialog cu cci
ce-i solicita ajutorul. dar si poate apAra si razbuna pc daci, daco- roinani si
romaiii impotriva dusmatiilor lor sccularisau accidentali.Carac- tcrul ci sacru
de flu vin protector reiese din legondele, baladelosi povestile despre DunAre.
Dar DunArea Ircbnie privita .si ca o parte integrant A a paidcumei
romanoxti, care cu briul ci <!< ape inconjonra ca un sanv adinc cetutea
C'aipaploi. cmnpAna tuturor apelor (Arti, si aliment on zA solid bogat al
pAmintului roinane.se. DiinArea, cu intreaga d re(ea do ape ce eonverg in
t'nrpap. laccdedparte i ntegranld xi inalier.abild din coordoralelc unitdtii
indcitructibilc, permanent rii a integrit Atii teritoriale a RomAniei. In aceastA
perspcctiva trebuie sA urmArim local Uun&rii hi eposul eroic al poporului
roman.
DacA considcrAm DunArea pnrtea cea mai eonsolidatA din briul *le ape ce
im oiijoarA toritoriul KoinAnici, so impunc sA subliniem ideea con476
gtiinfei aceste! prezenje acvatice in concept ia despre via(il .si lume a
poporului romftn s.
Kposui oroie diindronn. Eposul dunftrean inffi^igcazi douft aspect e
complementary: umil istoric-mitizat i altul miiic-istoriat. Marile bfttftlii

istorice do apftrare a fiintei etnice romanejjti R-au dat in radnrile Dvndrii.


Mireea cel Butrin. Miliai Yitoazul, Vlad '.Tepcij, ^tcfan cel Mare .si ati\i alti
principi vitejiau (intit pieptul zld do apftrare la hotarele de ape.
tntr-un studiu de sociologie a culturii am descris sen timen till spatial al
peisajului horal in conformitate cu ,,sentimentul tr&irii in eetatea de mun\in
enunpit de Simion Mehodin{i. Descriorca nn&strft s-a bizuit pe uncle
argumente i Motive mitisate : unul in lcgftturft eu $tefan cel Mare: ..Din
Moldova cind el sari/ punc pieptul la hotare/ ca un zid de apftrare; altul in
lcgftturft cu Baba Novae : Din mun{i de Ardeal la Dunftre eft niergea./ turcii
mare eft-1 vedca / si-1 vedea si-1 cu nos tea/ si sftrea si se-neca/ toti ca
frunza i iarba; altul in legftlurft cu Crftisorul Munfilor: Iancu mun(ii
aduna' .si in vale-i cobora,/ pinft-n Mures?*, pinft-n Cri$ (...)fl.
Din eposul dunftrean fac parte si l>aladele cu un fond istoric local
mitizat : Chira C him Una, llinvufa ftandrului, Jiadiul. Cinteoul lui Prixcoveann. Toate aceste balade transfigureazft lupta antiotomanft a poporului
roman plnft la expresia ei mitieft. Personajele baladelor sint victime ale
raptulai (Chira Chiralina si Tliucuta $andrului) sau haiduci prinsi .si elii- uuili,
pftstori romani oprima(i de efttre arondasii turci prin oddi paskrale7.
fn aceste balade dunarene. printre elementele Lstorice mitizate trebuie
consemnate $i douft care tin de ordalie : proba apei si proba focului. Turcii
pedepseau pe voinicii sau vitojii antiotomani cu aruncarea In apd : le legau
miinile si picioarele. le atirnau pietre de moarftde git i-i azvir- lean in valutile
Dunftrii. Dacft cei astfel pedepsi(i se puteau salva, insemna eft sint oeiotiti
de soartft.
In cole douft variante ale baladei Stanislav Yiteazul publicate de (I. Dem.
Teodorescu 8, eroul este trftdat de sluga lui. cind dormea intr-un eaic sub o
salcie pletoasft, legat in somn .si predat turcilor, care stftteau <le-o parte.
Dupft socotelile lor turcii nu voiau sft-1 prdjeased, nici sft-1 spin- cure, nici
sft-1 taie in sdbii, ci sft-i lege de git o pi at r ft marc ?i-negritft/de moarft
pftrftginitft* si sft-1 zvirle in Dunftre cu a$a-n jos, zicind: Dunftrca l a
hftrftnit,/ Dunftrea l-a-inbog&tit./ Dunftrea sft si-1 pruneaseft,/ Dunftrea sft-1
pistoseaseft. Turcii pedepsese sluga care a primit banipentru trftdarc
spunind :
Turcu-i rftu eft e pftgin,/ Dar nu-.si vinde pe stftpln./
Sens in cartea lui a stat/ oft e faptft cu pftcat sft vinzi oin nevinovat!.
Stanislav se trezeste din somn in fundul apei, se opinteste, saltft la suprafatsi. inoatft ca un peste fiindeft ..Dunftrea-1 cuno.stea,/ ca pe dinsul, el pe
ea si e salvat de ,.o fata smedioarft,/ cu cositft gftlbioarft./ care a fost de
mititioft lui Stanislav ibovnieft.
Cu ardereade vie estepedepsitft mama lui Mareu Viteazul (in variauta I din
colectia Cl. Dem. Teodorescu), pentru eft a complotat cu Turcul bollnul ca sft1 ucidft : ..Apoi pe md-sa lua./ frumu.sel eft nii-o lega./ de stejar eft mi-o
stringea,/ cu catran eft mi-o ungea/ si din poale foe ii dap, iar in altft
variantft (a Il-a): pe mft-sa mi-o judeca,/cu hirtiimi-oinvelea,/ cu catran mi-o
cfttrftnea,/ foe de trei pftrti el ii da./ Arde mft-sa i ples- ne.ste,/ Mareu bea $i
chefuie$te/.. ./mft-sa astfel se jelete :/ Maicft, Marcule, bftiete,/ cum i(i
arde (itisjoara/ din care-ai supt vietioara!/ Mareu aija-i rftspundea :/ Las

sft arzft. moieft, arzft/ eft n-arde de vina mea,/ ci arde de Tina ta;/ de nu era
sluga mea/ tu Smi prftpftdeai via(a./
477
Ardea./ se potolca ;/arso Ce mai r&minea./ El in piuil le pisa/ sji in vint cit le
sufla :/ Na, alcge, vintule,/ ingr&$te/ p&minfcule (...)*,0Unele as pec U* ale eposului dumlrean dezviluie trei categorii do f&p- turi
mil ice cu logon dele lor dcosebite: fdpturi miticc proprii fluviului, Diuu'irM
personificatd ca divinitale a fluviului hwwii si Dundrea miticd istoriald.
Intro f&pturile mitice care traiesc si acfioneazit in apele Dun&rii
ment.ionam indeosebi pe acclea care reprezintit tin plus de contribufie in
istoiia mitologiei rom&ne.
5. Fomcilo-po^ti. Femeile-pesti sint un fel de nereide (nuinite jji timele
apelor) de o frumuse^e rapitoare. care sfcau pc fundul apelor inari. Numai
cind so las& noaptea se apropie de raaluri .si eintit ca $i sircnele antice,
vr&jind pe pescari si corfibieri, care tot dtutindu-le in intuneric cad in api .si
se ineaca. tflimele ies la suprafata apelor .si strigit pe nume pe pescari sail
corabieri cit lc-a venit ceasul sit se inece. Maxim Gorki in Legendn vnlalul
descrie o nereidil p&gin& care triiia in Dunitre si ora mercn prinsa de
pescari in mrejele lor. Un pescar Marcu o prinde in mreaja lui, o s&rutit, se
indragoste$te de ca $i o f ine ling& el ziua intreagit. Cum vine noaptea
nereida dispare. Marcu umb1& nebun dupa ea. Intreabi apa :
Unde-i
zinaf. Apa ii rSspunde : Cine $tie?\ Marcu se
arunca in apa ca sit o canto, darse ineacft. Zinei nu-i pasade moartea pescanilui. In unna lui rilmine insit eintecul de dragoste. Ele mutit valurile
primojdioase incotro vor .si pr&buesc tannurile iu ape. Asociate cu vintul,
nip ziigazurilo apelor. iau po sus podurile de pcste ape $i poartit viiturile
posto ogoaro. Ascmoni Qtimclor aptt sint a$a-ziii Ca din baltd, fdpturi in
female care ataeii po i not it tori noaptea in apele statute. Ace$tia ii at rag in
locurile infnndatc cu liano si trestii, le prind picioarele in ierburilc de apa. lo
incliircesc muscliii miiniior .si picioarelor si-i trag la fund, ii iuoacil si-i lasil
hranit pe.stilor.
(. Sorlml apelor. tiorbul iezerclor sau Sorbul nidrilor este un alte- rum
nomen alSorbului apelor. La inf;lti$are seannlna cu un balaur uriaij, care
soarbe in gura lui apele din albiile lor cu tot ce se g&se$te in ele i le lire it in
cer, desdtrcindu-le in norii de ploaie. Do aoeea s-ar putea sus^ine cit Sorbul
apelor e saeagiul solomonarului.
7. Duli'ul do mare. Altft f&pturit mirificit care tiaiesle in Marea Neagia
ost o I )ulful de mare. Pentru pescari $i cor&bieri este inofensiv atita vreine
cit nu-1 provoaci in vrcunfel. Noapteaie.se din mare, se plimbii pe taiiu si
unde gilsest o un mar ro?u il furil si-i m&nincit fructele. Cei care vor sa-i
obtina ajutorul cind circuit noaptea pe ape, azvirl in valuri mere roii, in somn
cit .solicit;! ajutorul Dulfului, care ront&ind merelc azvirle miezul lor in valuri
inaintoa barcilor, indicind astfel druinul ccl bun pe apit.
intocmui ca o divinitale fluviala anticit Dun&rea ajuta pe tot-i cei ce ii
solicit it sprijinul. Mention it m cazul unui haiduc iubitor do liberta- to,
luptator impotriva impihtrii otomane. In legenda epica despre Vtlcan11,

Dimarea joaci un rol salutar. Confonu nara$iunii, haidul Vilcan este tntdat de
o sluga a lui, un gree. pe cind era urm&rit de turci. Sluga il caut& i il
g&sete dormind intr-o luntre in lunca Dun&rii. Il leagitbus- tean in somn
cu ,,saptc funii de m&tase,/ impletitft a$a-n sja-se. Turcii, dupst ce
chibzuiesc cum sit-l ucida: ,,Ce sil-i facA nu tia/ eft e dres si fer- niccat/, nici
de paloije taiat./de muieii nu e stricat, il leagil deo.,piatri
47ft
mare/(...)/ de veacuri paiaginita/ jji t.u store rieiit# i-i dau biinci in Dun&re.
$i uncle cAdea/ Vilcanui tira/ cu el bolovanuL/ Urla apa,/ urla. malul/, iar cind
Dun&reo-l sinifea,/ opa-n doud-pi despica,J pe haidue cd t/ii-l primeaj ft
fruvios tl afezaj tocma-n fundul funduluij pe statul tnorunuluif unde-i dulce
somnului1*. In fundul Dunarii Vilcan viseazA: ..ploaie rece $i turbata/ (...)/ pe
mindra IAcrSmind,/pe mA-sa suspinlnd./ VilcAnas sc* desteapta/ si, cind colo,
ce vedea?/ Dundrea se rditaj cd nu-l fiie ospdta13. Mindra lui sc arunca-n
Dun&re, inoat A voinicejte, ii taie funiile $i-l salveaza de la inec.
Dun Area singlin'! sau impreum! cu Marea NeagiAesteinvoeatA sA purifice
pe ce! bolnavi. Intr-un descintcc in care junghiul este invocat : s& nu mai
injunghie,/ sA nu mai cutitcze,/ sA nu mai in(epe, s;Vl lasc pe (...)/ curat; sA
sc ducA in smtrcurile mdrii.] in apele Dunarii. c-acolo popa nu toaea, eiinele
nu Ultra ( .. Idem intr-un descintcc de feapdy intr-unul de maJrivew. Marea
Noagra insa detine pomlerea in dexcinteee. Pe cel dcovheat de apd il arunca
in apele Dunarii : de mina dreapta il lua,/ in apa mare il arunca, si-1 scutum
de toatc boalele lui,/ de nouazeci .*ji nouA de neatnuri do deochi/ ( ...)/ cum
piore spunm de marc/ si roua de soare,/ a.sa sA pieriti si voi deocheturilort ..
Caracterul purificator al Marii Negro se intilneste si in desci niece de nwroi.
Diu ostrovul lui unde minea si bea, moroiul este cu matura maturat, u
sabia taiat si in Marea Noagra bAgat (Muma Padurii este de asemeni
alungatA,,in coadele mSrilor17.
Aeeasta c situat-ia Yidntor (nimfe de ape subtiri .si statatoare), Dul- filor
(pesti-oameni de ape adinc* si aiirs&toare).
Uu rol deosebit 1-a detinui zeiil fulgerelor si tuuetelor aducAloare de
ploaie, care in perioada feudal;!, in transpo/.itic cre^tina, s-a numit sfnt Ilie.
Iar ea daimoni ai apelor clulci an lost cniisiderati in legendclc si bas- mele
mitiee balaurii.
Functiunilc complexe ale apelor sint dcsorise si ilustrato de milurife
cu'vatice. In present nil cunoastem decit f ragmen tar nnele mituri antice
despre apele Daciei, asa cum ni s-au p&strat de mitngnifii greci ?i romani. Tn
sellimb cunoastem ceva mai mult despre riturile si mnnoniile acordate
unordivinititiacraticeautobtone, asa cum acestea s-au lnentinut in uncle
reminiscente folclorice si artistice si in relicte etnografice. Datinile si tradipile popoarelor succesoare daco-romanilor (dacoromani, macedor inAni,
meglenoromani si isiroromsini) se refer;! la unele rituri si ceremonii acvntir#
de ootiso4rarey de trecere si de apropriafivne.
Pcrsonajele mitice aevatiee (daimoni, semizei, zei .si eroi) an fost cinstitc*
diferenjiat, dupi serviciile presupuse a le fi adus oamenilor. In cul- tul
iconografiei mitiee aevatiee an intrat: edificarea de incinte sacre, sacri- ficii,

ofrandr .si sdrbdtori acratice. Incintele sacre se ridicau ling;! ape. Acesta este
cazul Templului alb de pe insula Leuce (a S?erpilor) $i al ildndstirxi albe din
Delta Dun&rii; ca .si alaltor incinte sacre ridicate in cinstea imor ape benefice
(transformate mai apoi in m&uAstiri crestino). Sacrificiile i ofrandole se
fAceau de credinciosi la marginea ajielor $i pe ape. Unele din accste sacrificii
au lost v mane, altele an imale si alt ele eei/etale. Despre sacrificiile umano
au rslrnas unele reminiscence folclorice in basmele mitiee cu balauri, care
cereau anual rania apei sub formS de fec*ioare. O reminis- centA veche e
cousemnatA de sacrificiul pe o apa curg&toare a unei papusi de lut in chip de
om, numit;! Caloianul,t&chipuind o divinitale a apelor cere.sti, pentru a
imblinzi ploile tji a rodi semanAturile.
479
0. Apn oxpiatoric. Tot din ciclul suorificiilor aduse apei sinfc sji ccle
referitoarela apa expiatorie :liba(iunile cu apA nelnceput&pe morminte in
glmbetelc raor{ilor sail pomenile do apA, pentru a usura eAlAtoria pc ape
spre Rai a sufletelor color decedafi. P omen He <lc apd so fAceau, cum se
mai fac ineA in Rucovina : ptosti CM apd pentru potolirea sotci cAlAtorilor
insctati sail olmsiti crau a^ezato vara in nisto adaposturi sau nine anurac
construite in garduri. OftlAtorul inset at sc $eza pc scaunul din fa(a por(ii si
boa din apn do potnand, mi)l(umind in sinca 1 ui ccrului si cclui co a daru- ito Tot oxpiatoric era considerate si apa ordalica. care podepsca conform
dreptatii immonte.
SArbatorilo do apa nu sint iiumai ale pcscarilor, cum s-a putut erode intr-o
vreme nu proa indcpartatA, ci ale tuturor .sAtcnilor. Una din aceste sArbAtori,
slobozirea apelor, obicci strAvechi, a fost Iranssimbolizatil de crestinism in
hcoral tdmddairii.
0. Cultul apelor. Un rol doosebit incultul acvatic il poseda apa
neinceputA din izvoarc si fintini. Ihitina impArtAsirii cu apa a daeilor rive- rani
Danubiului a fost consemnatA si in sccolul nostru l*.Cn apa considerate sncrA
sau con.sac rate se stropcau locurile, obicdele si fdpturile (umane, animalc si
plnntele), pentru a lc reda put ore sau pentru a lo revifica, pentru a lc feri dc
daimonii riufAcAtori ai apelor sau do pciiidiilo apelor role. Asper- siunca cu
apa neinceputA considerate sacra sau cu apA consacratA cate .si un
prooodcu do puiificarc. Aoest rit a fost preluat .si in gospodArie prin aspersiunea casci. i animalolo: doniestice, pomilor si grAdinilor dc legume. Numai
fetal cam sejAcca initial aspersiunca (direct cu mina sau cu un obicct
special), porioada de aspetsiune (ziua sail noaptea). personate care aspersaa
si crau asperse, ca .si scopul urmarit prin aspcrsiunc, relovA rolul magic al a
pci in cconomia tnilologiei roinAnc.
('ll apa considerata sacra sau consacratA sc fAceau .si ablufiunile sau
spAlareu ritualA : a miinilor, ca si a obiectolorsacre :tablete votive,amulete,
simnlncrc de statucte de semizei, zei ,si oroi mitici. In accst caz obicc- tcle
sacre crau scoasc din case sau din incintelc sacre $i spalate ritual la izvoare,
fintini, rturipan flavin. La inuiul lor fidelii eras purificafi pd| imersiune
integrals an nutnai a capului, ca si prin spdlarea ritualA a fefei cu apA dc
fintinA.

Cu ajutorul apei se practiea hidromancia. Unii vrAjitori dc apa pre- vesteau


viitorul prin divinitftti do apa. Yrdjitorii dc apd foloscau vase de metal cu apA
curat A, pentru a gliici in oylinda apei; citeau in apcle lini$- titc din fintini,
cum si unde vremuiau ploilc $i zapezile.
Cu apa lustrala sc spAlau copiii la n as tore (in crestinism au inccput sa sc
boteze copiii); la nunta sc spAlau pc iniilil si fa (A tincrii insura(i, sc stropcau
cu apa nuntasii pentru a sc purifica nunta ; iarla moartc sc spAla cadavrul, se
punea apa inti -un vas in camera funerara ca sA-si spclc miinile cei indoliafi
cind sc intorccan dc la mormint. In complicateritiiri detreccre se transformau
c-alita(ilc negative in pozitive, sc ncutraliza maledicfia, sc perfectau milurilc :
se da 40 de zilo apA de pomanA pentru mor(i. 10
10. Apa vie. .Substan(A mirifica care incheia judecata in cetelc de pAstori.
Apa vie de judecata mi trebuic confundatA cu apa vie $i apa moartA din
povesti. Apa vie dc judecata inseamria apA luata din zori de la fintinA sau
izvor. Cel ce trebuia judccat era trimis sA aducA o galeatA de apa vie de izvor
sau dc fintinA in care timp era judccat .si condamuat la podcapsA conform
obicelului pAmintului. Cazul ciobanului inoldovean din Miorifa, judccat dc
confra(ii lui pAstori conform ritului justifiar al apei
480
oil. Tot hi apa vie recurgeau .si ordaliile de apd (judicium aqua) in fata unei
asistento care trcbuia sal fie martorn a evenimentului. Amintirea ordaliilor
<le apa sc pastrea/.;! direct sau indirect in legcnde si hasine cu fond mitic.
Hidronimul Somes a tesla o t radicle milieu stnTveclie a apei vii la daci si
implicit la romani. Intre nuincle dac latinizat Sunnis al riului Somes si nuincle
zeului Samos (descifrnt pc o tablita de lut de la Tartaria) si cel de
Samothraces dii dat zeihtr Cabiri (din Pont ul trade al Egeei) exist it o
legiltiira de substrnt, care ne aminteste de numele divinitatii supreme in
mitologia dacil: Samolxis sau Zamolxis cu metateza lui Sahiwxis sau Zaimaxis*.
fn perioada feudal;!, alchimistii din tarile romane au urmarit reali- y.irca
elixiyului care in basmo promova tin ore tea f;!n! biUrinctc siviafca f;1 ril de
rnoartc21.
Ca instrument si mijloc dc cuiioastore apa a eonstituit apanajul intelepciunii populare, care sus^iuea puterea ei soteriologic;!. Dupa acextia,
imersiunea in apa neinceputa, consilient;! saerft, regenera corpul sji spiritul.
Tar scdldarea in apa vie intinerea pe virstniei.
in legfitura cu cultul apelor, nu putem oraite doua ape mirifice : Apa
Duminicii iji Apa Simbetei. Apa Duminicii izvon!ste din Kni. da ocol oerurilor
in spirala iji eoboara pc pjTmint, ca o apd fastd. bmefied. Apa Sim- betei da
tircol pamintului .si coboaril in spirala in fundul Iadului ca o apd nefasid,
malejicd. Pe prima oamenii o invoca in rugileiunile lor. pe a doua o urasc jji o
blcstemil, ca fiind infernal;!. Pe firui acestor ape oamenii pot urea in ceruri
sau cobori in subpriminturi, bineinteles respectind ritul oslhitoiiei in spirals.

491
i
FIT OMIT 01,001 A
1. Paduren sau codrul. In istoria romanilor vegetatia in general .si
p&durea in special au reprezentat priinul si col mai temeinic contact cu
pftmintul, rel&tia indestruetibilft intre om sji naturft, care dc altfel estc lclajia fundamental# intre animal .si naturft. De aici reiese in toatc ctnomitologiile cunoscute eft prima fazft mitieft vegetajionalft calchiaza prima fazft
economieo-culturalft : culesul in naturft.
tn ansamblul ei fitomitologia se ocupft de trei categorii de plante r 1)
plante nacre care au legftturi cu ineeputurile vegetatiei pe pa mint. Aces- tea
denumesc mctaforic sau simbulic uuelc fftpturi mitice, care relevft hierofania
vegetal#, dar denumesc $i metamorfoza in plante a unor divi- nitftti, oamcni
considera{i sfinji si chiar a unor animalc sacre ce posedft atribute magicomedicale; 2) plante can8aerate pentrtt folosirea lor la anu- mite sftrbfttori din
an (bradul de Crftciun; salcia de Florii, traiulafirii de Kusalii; sinzienele dc
Sinziene) sau sftrbfttori ale ciclului familial tbusuiocul la nuntft) si 3) plante
ffira rost initic precis.
Primde doua din aceste trei categorii de plante alcfttuiesc ccosisteme
regetale mitice, ultima reprezintft un ecosistem vegetal care in anumite
imprejurftri poate cftpftta o functiune mitieft in sensul curent (pustiurile,
ripele, deserturile etc.).
Din cercctftrile paleobotanice efeotuatc pe teritoriul Rom&niei, ca sji din
cele de gcografie istorieft reiese eft vegetal a Ronninici a fost doini- natft in
trecut de plan tele man, grnpate in pftduri, .si ca plantele mici au delimit o
pondere botanic;! redusft. Dar reiese si reparti(ja plantelor mart pe cele mai
multe fonne de relief. Relicful montan (cu depresiunile intra- s
extramontane) si eel de deal, apoi rim pin, au fost acoperite cu pdduri
imense care au dftinuit pinft in plin cv modern romanesc. Toate hftrtile vechi
prefeudale si feudale, care se refer# la teritoiiul Daciei libere si al Daciei
romane, ca si mai tirziu al (arilor romane Munteuia, Transitvania si Moldova,
scot in evident# intre pftdure si spatiul despftdurit un raport de 2/3.

tmpftdurirea masivft, cu copaci scculari, ce pastreazft aspectul virgin, in care


foiesc numai fiarele fcroce, deei puf in accesibilft, si atunci numai oame- nilor
temerari, o numim codru, iar impftdurirea cu copaci mai tineri, rilritft, in care
mi$unft mai mult animate sftlbatice ncferoce si e accesibilft omului o numim
pddurc 1.Codrii in ansamblul lor sint un ecosistem botanic incbisr ca o cetatc
inexpugnabilft, in car se poate pfttrunde cu greu si rfttftci u.or, in care
intunericul teroarea vegetal#, fo.snetul frunzelor, tros- netul vreascurilor,
ciocftnitul ghionoaiei $i strigfttul siugcros al unei fiare mai slabe incoltitc de
una mai puternieft incitft imaginatia infierbintatft de 8ingurfttate, dind friu
liber fanta&magoriei $i lipsei de incredere in sine.
Xu trebuie sft desconsidcrftm uncle informatii despre impftdurirea
teritoriului Daciei dupft cucerirea roman#. Dumitru Tudor sus^ine eft in
482
Dacia devenita una din procinciile romane, sub rcgimul eel mai dur al
Imperiului roman. In nodul orografic din sud*vstnl Garpafilor sau tripled'
confinium xiX (Rete/.atul. (iodeanul si Muntii Banatului). masiv enontan
imp&durit, existau daci liheri, car dcpartc dc a fi fost iugcnun-

<.ahea(i de roinani au pactizatcu ei, incheiud angajamcnte mutuale bilateral de schiinburi in natura, de produst* alimentaro de niunte i padure
din partea dacilor $i de unelte agricole de fier pentru cultura de munte din
partea romanilor. Koinanii nu s-au aventurat niciodata in mun|ii iinp&duriti
pentru a-i cuceri pc daci, ci numai pentru a stirpi uucleele care cutezau ril li
se opuna cu forpi 2.
In evul mediu aeccasi situate doumeste. Codrii si pftdurile au r3mas
mediul constant de viapl material^ si spiritual;! a romanilor. Frftfta romanilor
cu padurea nu e o simpla metafor& poetica, ci o forma de coexistent, <le
dvilizatie si cultura. Sint ccti^i iucxpugnabile in pcrioadele de invadare a
taiilor romane si de addpost armai la restrict?. Godrii <ji p&durile se inchideau crmetic, cu mai multe rinduri de perdele vegetale artificiale. Intro
perdele erau indiipuite capeauc in care emu inchise animalele slllbatice, incit

cotropitorii incetineau inaintarea prudenfi. Insft cildeau de cele mai multe ori
cliiar in capcanele cu fiare salbatice. Intunericul din codru sau padureera
intre tinut varade boltadefrunzis des.iar iarna decerul in non rat si fantomcle
desfrunzite ale copacilor intortochea{i, c&zufi sau gala sit se prftvaleasea. In
adincul codrului sau piidurii, in luminisuri care se intindeau atit cit sa
cuprindA citcva ourfi de ardturd in jurul a citorva bordee familiale >i farenri
de animate domestic?, localnicii duceau o via$ft de strdjeri, nu .tsa cum a
fost considerate : cind rctragere din istorio, cind auistorism, cind l>oicot
al istoriei deci in incapacitate de a-si ap&ra nevoile $i nea483
inul. Nimic mai neadev&rat. Bin codri jji din pilduri, autohtomil a du o luptil
pc viaf& si pc moarto cu cotropitorii; o lupta cc poatc fi Ascim\nat& c*u ceea
ce a constitiiit in ultimcle secole ale erci noastre lupta franctirorilorf a
machisarzilor. in al^i termeni, un fel dc lupta dc parlizanat feudal, cu multe
success, pecare istoria zgomotoasd nu le-a surprins, dar pc care istoria
8ilen{ioas& le*a inregistrat din plin in folclor. Bejcnia dc care vorbesc unit
istorici ca de tin fenomen secular in timpul migratiilor nu era dccit o fuga a
color care nu erau legafi dc pSmintul tiirii *?* numai a tirgovetilor si oamenilor din cetii(i pervertiti de o via(a axatil pc intrigi, pc profituri $i luxu- rie.
Satenii care tr&iau in luminisurilc eodrilor si pfulurilor dc la ses si ale color de
dealuri si munte i$i vedeau dc nevoile lor do apiinirc .si de trai. T.si extindcau
spa(iul agropastoral prin sistemul curdturilor $i al agricuU turii itinerants pe
terenurile defrisatc si pasuni naturale din p&dure, iar cind ajungeau la limita
securita|dor lor in codri sau p si dure opreau expansionea si introduceau
sistemul rotafici seinnftturilor pe tarlalo anuale (una semsinata, alta tirlitura
si alta ]xlune).
2. tetatca vegetala in stare de veglie pcrniaiienta. in a cost e condign
exprese de riafd hiarmatd, codrul si padurca au indoplinit pe linga. rolul de
estate regetald si rolul de sanctuar natural (nematon). In codri $i paduii, ineft
din perioada dac&, daco~roman& si a etnogenezei romaney jncep s;l misiine
cfilugari rat ilci tori, postnici si sfin\i populari ce propovS- duiau slarea de
ccghe permanent& a apilrilrii fiin|ei spirituale a poporului. Toponomastica
romaneascil pastreaz;! pina in opoca modcnn\ numele unor asemenea
siha^tri si sfinfi populari, ce diiruiosc unci victi solitaic.pelingji contemplatia
naturii. si meditatia asupra destinului isloric dc luptii cu dusnianii romanului.
K perioada de fixare a unor aspectc cscniialc ale mitologici prin excerpt area
tipuiilor dc p&duri, a miturilor vegetale sau vegeta Vionale sji a demonilor
vegeta^ici, deserise de trei pionicii ai mito- logiei botanic? : Wilhelm
Mannhardt, Angelo de Gubernaiis si James George Frazer prinfcr o seric de
luerari care an avut un ccou deosebit. la sfirsitul secoluluialXIX-lca in istoria
initologiilorcuropene.Studiul spirite- lor arborilor si al spiritelor pSdurilor
depiiseste preoeupftrile fitomitologici, atingind pe cole ale cosmogoniei si
antropogamiei. Comuniunea mitica- Sntre arborc si cosmos care merge pins!
la a confunda cosniosul cu un arbore cosmic si arborele cu omul reflects
cosubstanjinlitatea dint re f&pturtte vegetale si eele umanc, indusiv cele
animale.

J. Arborii saeri. Mitologia arhaica daca .si daco-romanA transmit


mitologici romanc mitiil eodrilor si al pddurilor seculare cu arborii sfinfi cc le
domina, si relieto de cult .si reminisccnte spirituale ce \in de trei faze de
dezvoltare ale comuniunii miticc dintie plants! si ora : totemismul arboricol,
cultul arborilor .si dendrolatria *. Fiecarc din aceste faze cores- pundc pe plan
social-cultural unui stadiu de dezvoltare mitica : prima faza comuniunii
gentilice a vic(ii prim are, a doua organizaiii uniunii d* triburi, iar ultima
descompunerii comunei primitive. Aceste trei faze coexists! uncoii pe plan
istoric si converg pe plan mitologic.
In istoria mities! a popoiului roman, cum am const at at in prima parte a
luerilrii noastre (in capitolul Cosmogonia), mafia cosmosuluiafost ooncomi
tents! cu a arborelui cosmic, care a fost $i a rilmas intnieliipala prin brad.
Fartatul obosit .si inciudat de incapaeitatea lui creatoare a izbii eu toiagulin
Apelepiimordiale .si in local acela s-au dcschis si s-a ridicat falnie un brad
fosforescent; picurind stropi deapa luminoasil si (inind in radaeiniU* lui atita
pamint dt putesisft steapeel celcea faeutminunea cu fratole s&u.
484
ce-1 insotca, do asemeni obosit si Inchidat de neputintil. Bradul ft cuprins in
coroana, truncliiul .si rudftcinilc lui tot cosmosul. De aceea ca arbore cosmic
a fost reprczentat cu coroana in ceruri i rftdacinile in p&mint. Aceste i
reprezentilri pozitive ii corespunde uneori si o reprezentare negative,, cu
rildficinile in ceruri si coroana in p&mint. A doua reprezentare nu este insft
arhctipicft pentru romani5.
Dot brazi sacrl (dintr-o tulpina) pentru provocarca ..focului vlu, considcrat
kacru.
Inrhinarra copilului la bmd. -*
ATodclul nrborelui cosmic. Ca arbore cosmic bradul este mode- lui
arboricol care concentreazS intr-insul o bun& parte din activity til
spiritual** de ordin mitologic ale romanului. El prezintA in mitologia romanii
trei ipostaze arboiicole : 1) de arbore cosviicpropriu-zis; 2) de arbore cerc.Hc
si 3) tie arbore al viefii. In paleofolclorul roman bindul ca arbore cosmic e
consentnat intr-o deseriere impreslonanlA,: Sus in virful mun- lelui create
bradu brazilor, de mare si infoiat/ tot ceru 1-a imbrSdat. gourde in eetini.
luna intre ramuri. mii i mii de stele, intre rurnurcle" . Sub brad foiesc
oamenii ce muncesc pe mun{i $i pe dealuri, pe cimpii si in luneile a pel or,
pe ape si sub p&mint. O deseriere usem&n&toare se refera la bradul ca
arbore cercsc : Sus la munte ce-mi vedere?/ Leru-i Doamne, imi rederencetinat / bind cu stele iuc&rcat,/ brad cu neguri imbr&cat;/ si in virfu-i ce-mi
red ere?/ Ccrul leag&n dem&tasc,/ dar in leng&n cine-mi sade?/ Slide Luna
sfinta,- si cu bradul precuvint&?7. Alta deserierese refera intr-un colind la un
substitut biblic al bradului ca arborele viefii, mil rul. Sus^inem idem unui
substitut biblic miirul. deoarece mai justificat ca arbore al viefii este bradul, a
c&rui cciina sc mentine necontenit verde. dccit miirul, eare sc trece o dat&
cu rodirca. Simbolul permanent al viefii este culoarea verde. Junelui
bun,/cic&-n dalb de rfis&rit/ r&sare un soare str&lucit. Da.nu-i soare
str&lucit,/ Ci-i un pom mindni-nflorit 8.

Fagul protector. Ordalie. 1 lust rape <Ic epocA. sccolul XIX.


5. Dcrivatelc si substitiitcle hradultii cosmic. Arborelc cosmic se
multiplied in credintele ?i datinile poporului roman in derivatc i substitute
mitice ec tin tie ciclul vietii, tie ciclul activit&tilor calendaristice i al sdrbatoriluf fixe sau mobile tie peste an.
Bradul a fost .si este prezent in ceremonii i rituri proprii vietii sdtcanului
roman : ca arbore <le nastcre, tie inf rati re simbotied intre noul-nds- cut si
un brdduf (pe fruntea br&dutului, /scrisu-i i sortii finutului,/ scrisu-i pe
fruntea finutului), ca arbore de nuntdt care line loc do mire in prenuntd sau
in uunta mortului : Simulacrul bradului sau stflpul de nuntd e folosit in ritul
public al uredrii pe stilp pentru a lua din virf inscmnele nuntii, n&fnuna,
smoctil de busuioc si plosca cu vin, ?i a le ininina miresii. Ca arbore
feriilizator implantat intre arborii fructiferi, ca arbore de bun augur in
coliudele invernale. ca arbore tie judecata (bradul de jur&mint ?i bradul
justitiar), ca arbore funerar pus la eapul morraintului i care ajutd in Marca
Trecere a sufletului peste Apa Siinbetei sau Marea Xeagrd, era arbore tie
pomand substituit printr-uu pom fructifer; ca stilpi dearmindeni,
Ana
profilactici si purtfttori de icoanc $i in fine ca monument stilimorf. eoloaitf*
cerului, in jurul eftreia graviteazft o buna parte din daimonologia, semideologia si eroologia mitica. *.
Toate aeeste funetii magico-mitice, rituale $i ceremoniale fac ca bradul sft
fie prezent in toate sectoarele literaturii popularc : legende, balade, basme,
colinde, proverbe, strigaturi $i in toate crea(iile spirituale legate de
strftvechiul fond mitologic al poporului romftn.

G. Biserica dc brazi. Sacralitatea bradului a eapfttat in constiinta


pastorilor romani valent magico-religioase. Un exemplu, biserica de brazi
din munte. E vorba de un pile de brazi, rftzleti, plantati in cere sau defriijati
astfel dintr-o padurice de brazi, in care pftstorii se logodesc sau se
cfts&toresc cu fetele din sat, cind vin la stinft ca sft se sustragft vointei
pftrinteijti. Cftsfttoria in biserica de brazi de munte era efectuatft sumar fie
de un cioban bfttrin, fie chiar de un preot10.
7. Arborii eonsaerafi. - Great ia celorlalti arbori dupft fitomitologia romanft
se datoreste operei comune a Fftrtatilor. Arborilor buni ?i folositori creat-i de
Ffirtat li se opuneau arbori r&i si dftunfttori creati de Nefftrtat. Bradului creat
de Fftrtat i s-a opus sociil creat de Nefftrtat, salciei ste- jarul, vifei de vie
agriul, mftrului dulce cornul, griului neghina, alunului lftchita, floarii
soarelui floarea porcului, trandafirului rftsura ij.a.m.d. Arborii buni sint
insufletitori de spirite curate, iar cei mi de duhuri necurate. Asa se face eft
oamenii care ii fftceau case de leran alegeau lemnul i dupft calitfttile lui
magico-mitice, pentru a rezista atit internperiilor, cit i atacurilor repetate ale
duhurilor necurate.
tn ordinea importantei cultumle, dupft arborii sacri vin arborii consa- crati
unor daimoni, semizei, zei sau eroi (stejarul, paltinnl, plopul etc.), fiecare in
alt domeniu de activitate magico-miticft icu un alt simbolism. tn scorburile
stejarilor batrini pustnicii i-au fftcut sftlas. In trunchiul lor R-au aciuat unele
spirite ale pftdurii, Munni Pftdurii, Pftduroiul, Fetele pftdurii $i Oamenii
sftlbatici. Sint indicii eft in unele dumbrdvi dr stejar, in evul mediu timpuriu sau petrecut adesea iutilniri tftinuite ale vr&jitoa- relor i vr&jitorilor satelor
pentru a cinsti pe stapinul lor Nefftrtatul, intr-un fel de liturghii demonice.
8. Arboiii hlrstemaji. Arborii rfti si dftunfttori omului au fost numiti
arbori blestemafi. Sc credea eft pftdurile cu asemenea arbori trebuiesc
evitate de tineri sji bfttrini. Arborii prindeau in bra tele lor de ramuri pe
treefttori, ii strangulau si le lftsau le.surile hranft fiarelor sftlbatice. $i opui
acestora exist au arbori binecvrinlafi, sub umbra eftrora treefttorii simtean
binefacerile unci oaze paradisiaee.
In legfttura cu arborii blestema^i $i cei binecuvintati s-a format un ciclu
de legende religioase care reduplicft veehile legende mitologice u.
0. Marul. arborele viejii si al Sulelepeiunii. Ca substitut al bradului este
inehipuit dominind peisajul paradiziae. Ce contradictie in consi- deratia lui
magico-religioasft cretinft : pe de-o parte a fost arborele fructifer pentru
care omenirea a fost pedepsitft eft a ineftleat interdictia divinft dea se
infrupta din el, pe de alta este eonsiderat arborele recomprnsti divine, sub el
e niasa inlinsft cu toate bunatfttile paradiziace. Asa il prezintft traditia
popularft cind se spnne eft se deschid ccrurile $i se vede Dumnezeu cu sfintii
stind la masft.
tn legftturft cu arborii recompensei divine exista o intreaga literaturft de
folclor religios care reduplicft folclorul mitic.
487
10. Altuuil. Dint re arbOrii buni. binefAeatori, care indeplinesc uncle
functiuni magico-mitologiee. mai important este alunul. Nu fructele. nu florile

sau frunzele dc alun, nicl rAdAcinile, trtmchiul sau ramurile, ci nuinai nuielelc
dc alun posedA ealitAti miraculoa.se. Cu ele sc detec teazA cotaorOe
necurate, ascunse, si tot cu ele, de obicei, sc neutralizeazA efectele nocive
ale comorilor furate. Cu nuiaua de alun rostesc raagicienii for- mulele
saeramentale si lovese de trei ori obicctele sau fApturile ee trcbuie
fermecate sau desfermecate. Pe nuicle dc alun ealiUore.se uneori vrAjitoarcle tin in friu pe spiridu.si $i alte duliuri rele. Cu ele amenintA -si tin la
distant A magicienii pe dusmanii lor. Demonii se tem de puterea autidemonica a nuielelor de alun. Cind intilncsc o nuia de alun proptitA la usa de i lit
rare a unei case in care sint tentafci sA intre si sa faca rAu cer scuze
nuicloi .si dispar cit mai repede din calea ei. Cum constat Am, nuieleU dc
alun pot servi ca instrumente magice atit in sens pozitiv, in magia alba, cit i
negativ, in magia neagrA,2.
Botanica miticA no relevA o idee fandamentalA pentru fitomitologie :
fieearo plautA, oricit de itifimA, modestA si aparent iiiutilA, indoplineste un
rol in economia mitologiei populare. Ceea ee nr iiisetnna sa trceein in revista
intregul folelor mitie referitor la plan to, intocmind ea un invent ar exhaus- tiv
al fit omit nlogiei rom&nc. Depart e de noi acest gind, care ar sfirsi inevitabil intr-o farmaeopce mitologicA.
11. Medieina viqjctnla: magiea si cmpirica. Pentru a fi cit mai concisi,
nc* propunem sA lAmurim douA aspect e ale botanicii mitiee : pri- mul, cel al
plantelor care au contingente cu rolul unor fapturi mitiee i al doilea, cel al
plantelor folosite de medieina magicA si prin aceasta uneori de medieina
empiric;!1*.
Din prima categoric de plante contingente unor fapturi mitiee fac parte:
ciupcrca dracului (Boletus satanas Leuz); coada zmtului (Calla palustris L);
siirigoaia (Veratrum album L.); draeila (Berbeiis vulgaris L); munia p 3d uni
(Lathraca squamaria L.): stnzienele albe (Galium mol- lugo L.); tot din
aceastA categoric fac parte si uiiele plante care marcheazA interveiqia
benefica a unor fapturi mitiee in via(a omului : rodttl p&min- tului (Arum
maculatum L.); micrca ursului (Pultnonaria officinalis L.) etc. La accste plante
cu nume transliterate, dar cu fond arhaic, trcbuie adAugate .si acele plante
care au Cost reconsiderate de folclorul rcligios: crucca pamintului (Heraclcum
sphondylium L.); crucea voinicului (Hepatica transsilvanica Fuss); cadclnifa
(Campanula carpalica Jacq.); floarea Pastilor (Anemone nemorosa L.); larnfia
Maicii Domnului (Boswellia earterii Bird.14).
Din a dona categoric de plante folosite in medieina magicA (in stare
natura 1A sau preparatc ea infuzii, decocturi, urticari. eataplasine etc.) fac
parte uncle plante considerate otriivitoare : barba ursului (Equisetum
jiiTen.se L.); cucula (Coiiium umculatum L.); curcubeul (Lychnis eorona- ria
(L.) Desr.); colfii babci (Tribulus terrestris L.); capul sarpelui (Kchium rubrum
Jacq.); fierca pamintului (Centaurium umbellatuni Gilib.); iarba surzilor
(Suxifrega Jiizoon Jacq.); holcra (XantIlium spinosum L.); vnrulnicul (Phyllitis
scolopcndrium L.). laurul sau ciumafaia (Datura streinoiiiuin L.); malraguna
(Atropa belladonna L.); maselarija (Hyoseya- mus niger L.); sing ele roinicului
(Nigrittella rubra (Wettst) K. Richt); zirna sau umbra noptii (Solatium nigrum

L.); sburdtoarca sau rdscoage <Chamaenerion august ifolium (L.) Scop.) etc.
Din categoria plantelor magice mai fac parte si aiul, leurda, lcu$Ua- tml,
mdghiranul, busuiocul, cu functiuni apotropaice, terapeutiee,ludiceetc.
488
Privite sub raportul folclonilui mitic, eonstatam ca majoritatea plan- tclor
medicinale au font- dcsemnate ca atari* de pAstori agricoli sail de
agrop&stori, apoi de babe si in eele din urma de copii.
12. llpprezentari mitiee ale ve|etnjiei: Sinzienele si Drayaicele. O
dat iua de stra veche proven ienfc A autohtonA, al cArei nuine dae s-a
pierdut, insa s-a past rat eel daco-roman de Stnziene. Numele DrAgaicA s-a
suprapus peste cel de Sinzienc in feudalisniul timpuriu, in perioada i n fluent
ei slave in voeabular.
Sinzienele sau DrAgaicele sint un fel dc restate care amintesc riturile
protect iei si fcounditAt-ii a glare ale zeitei Ceres \; dc sArbatoarea principalA
Cereatia (in aprilie) cind aveau loc procesiuni, sacrificii si jocuri populare,
dupA care urma o altA sAxbStoare ccrealierA, secundaru (in august), cind
femeile, dupA o abstinenta de nouA zile, imbrAcate in all>, cu o coroanA de
spice, mergeau sA-i oferc* zeitei trufandalele rccoltei,s.
Abstinenta dc 9 zile a femeilor mAritate reitcra starea restaliedpc plan
ritual, pentru ca astfel sA fie primitA jertfa lor. Este, in alte conditii, reiterarca cultului sArbAtorii Cereatia pc care fetele tinere, virgine, o infyiazA in
cultul agrar la roniAni. Se iiitclcge ea reiterarea este numai scbeletul in truce
al datinii grecesti adoptate de romani .si transmise in provincia Dacia
poporului daco-roman.
Vechiul nume de Sinziana pe care datina il poarta este de asemeni o
denninire latiuA a Sanctci Diana. care, pe lingA atribute selenare, cinege- tice
si silvanice, avea si atribute agrare, deoarece ne aminteste de riturile
aratului .si semAnatului noaptea pe lima plinA, pentru a rodi din plin. La
romani s-au past rat pina in pragul secolului al XlX-lea unele rituri agrare pe
lunA plinA (aratul de un bArbat in plinA vigoare si inceputul semAnatului dc o
tinarA ncvastA iusArcinatA). Deci un sincretism intre riturile agrare ale zeitei
ccrealetor si ale zeifei lunii.
Personajele care partieipA la datina DrAgaicei sint fete tinere virgine,
imbrAcate in ii $i fote noi de sArbAtoare .si avind capetele acoperite cu
niarame albe, deasupra cu cummite de flori numite sfnsiene. Erau incinse la
briu tot cu sinziene, iar in iniirii tineau spice de yriu .si sreeri cu dinfi.
Pomeau din sat dimineata la rAsAritul soarelui, alergind cu mara- melc
fluturind, rizind i cbicotind pinft ajungeau la ogorul cu rodul cel mai bogat.
Datina sc desfaijoara in doi timpi: la cimp, pc un ogor, i in sat, in bAlatura
satului, la locul dc hordf unde inainte se afla slilpul cerului. Ceea ce inseamna
ca scenariul este dublu : unul campestm si altul sdteso.
La ogoare se juoau liore liberc .si here iiu hisc. cind t ft cute, cind cu
cbiuituri; rar cu strigAtini. tn dium s-j ic cimp la ogcaie, cind se intilncau douA
cete de DrAgaice simrlcu tnm.ii Ivptt * u see*tile.
l)e la ogoare se intomau pe drum lot in fuga, fiiitniindu-si inurn- mele. pina
ajungeau in sat. I .a intrana in sat le intiinpinnu fl&caii CU ulcele cu apA si le

stiopoati simbolic pent in for ti lit ate a solului. Aici intii se in* tiiuleu hora
Drdgaiedorie, veselA si sprintena, in bAtattn;. satului, in care puteau intra in
joe numai fete tinere. de accent virsta si c.ndi(ie virginalA. Ifora DrAgaicelor
se disfAsoaia d< ci in fonnA inchisA. numai intre dxa- gjiice, si rar in forma
dcschisA si tntxe cdelalte fete, din sat.
Din batAtura satului, DiAgaiccle plimbau box a lor pe la unele case din sat,
indeosebi la casele plugarilor vrcdnici, ale cAror. made ii fAceau deinni de
adniiia(ia intregii comunitu|ii sAtcsti.
ano
hi jocul DrAgaicelor, care era numai dc fete, s-au Indus cu timpul fete
mascate in bdieji .'ji, ceea ce contravenea datinii agrare, si tineri maseafi in
a^a-zi^i Drdgoi, parteneri ai DrAgaicelor.
In folclorul mitic rom&nesc intilnim tot mai rar si uuele fapturi fan* tastice
frumoase, insA nemilostive, care iraiau pe ogoare, lunci $i locuri de arAturA
in pAduri, nuinile tot Drdgaice. Nuinelc initial ai acestor genii feminine ale
recoltei s-a pierdut, pAstrindu-se prin contaminare cu numele restalu' al
Drdgaivetor ce sArbiUoresc fertilUalea vertalierd a solului.
13. Tatal Padurii. Tatal Pddurii, Mosul Cvdrului sau Pdduroiul este o
fAptura miticA a cArei struct urA si func^iune penduleaza intre un geniu .<i o
semidivinitate a padurii. El nu isi reduplicA personalitatea mi- ricA dupA
imprejurAri. E constant bAtrin, urit, matahalos. Infafisarca lui teriomorfA
sperie pe oameni. Arc capul cit tirna,/ ochii cit sita,/ picioa- rele cit
rascliitoarele17. Estc rAu din cale-afara. JM* cine prinde onioarA,/ pe cei ce
merg in padure la cules de fragi >i mure ls ii poce$te, daca nu-i poate onion.
Prin pocire se iu^elege o betejeala a corpului sau o serin tire a minfii. Ca
antropofag intrece in lAcomie pe cApcAunii $i zineii din basmele mitice. E
naiv si credul. Poate fi inselat de un copil sau o copilA. Istorioa- reie lui T.
Pamfile despre naivitatea lui sint edificatoare. Locuinfa lui e in fundul unci
paduri in care lumina soarelui nu patruude ziua si nici lumina iuuii noaptea.
Se plimbA hai-hui intre miezul nopt-ii si ultimul cintec de cocos, prin
hA^ijyurile puietului dc arbori, in cuutare de victime umane.
Poate fi impiedicat sa inainteze oricit de repede ar merge, dind foe la
vreascuri pe cArare sau zgiriind un cere pe painint in care sA intre cel urmArit
de cl. Ca sA poceascA pe cei ce tree priu padure, TatAl PAdurii ii striga pe
nume in noua feluri. Cine rAspunde isi pierde glasul, pc care-1 poate
recApAta in anumitc condi {ii, descintat de. vrncii padurii, cu o severe : ,.Tu
PAduroiulc.' tu greoiule,/ tu holbatule,/ tu colfcatule, ca un moroi,/ fugi i>este
vAi,, fugi de la (...),/ cu toate fiorile, cu toatc rAcorile. lasA-l curat, luminal ' ca
din cer pleat w.
Tatal PAdurii transsimbolizeazA mitic un aspect arhaic al dendrola- triei jji
unul antic al personificArii 8cmidivinitA|ii pAdurilor. In literal ura datinilor
romaue este mentionat ca partener al Mumei Pddurii. Desi pAdurea e
domeniul lor de activitate. ficcarc aetioneaza JH cont propriu. Sint pomeniti
impreunA mai ales in descintece. pentru a-i const ringe sA nu mai dAuneze
oameni lor.
\\. Murna Padurii. Muma Padurii. relict de fAptura miticA. poate fi

intcrpretatA cind civ geuiu, cind ca semidivinitate a pAdurii. Mai posedA $i


alte nume echivalcnte, dintre care mai importante: Pddureanca sau Muma
lluoiului. Spre deosebire de partenerul ei mitic, Tatal PAdurii. so infAfiijeaza in
doud ipostaic mitice: de feraeie tinArA si frumoasA sau de femeie batrinA .si
uritA.
Ca femeie tinArA .si frumoasA inducea in eroare pc oameni in IcgAturA cu
intentiilc ei dusmAnoase. Cu copiii se coraporta ca o ziua bunA, cind acesiia
rAtAceau in pAduri. Pe flAcAi $i oameni maturi ii at rage in mrejile ei pent ni
a-i poci, schilodi si chiar omori. In acest caz se arata victimelor ei iji sub
infA^i-sami monstruoasA. E antropofagA, de predilcclie mAnincA flacAi.
Ca femeie batrinA i uritA, Muma Padurii este o nAlucA mAtAhaloasa.. cu
picioare lungi, cu parul despletit, cu ochii mari i zgiifi, cu dinf.ii ea grcbla, cu
miinile noduroase. Cind vorbcte freamatA <*<)druL ca bAtufc de vint.
Locuic$te in fundul pddurilor seculare ?i al tnunfilor cdrttnfi, intr-o
don
coliba tiduitA in scorbura uuui copac bAtrin. Circuit minmi noaptca pinA la
cintatul cocosilor ce preccdA uparifia zorilor. IntrA In miez de noapte in
easele cu uile sau ferestrele desehise i pocete sau ucide pe oameni.
Majoritatea legendclor mitice o prezintA ca antropofagA. E confundata uneori
cu Potca padurii=0. liostul Potcii p&durii este numai s& poceased oamenii i
animalele ce calcA pe urmele ei, pe cind al Mumei Padurii este sA ueidA
oamenii $i animalele care ii descoperft locuinja ascunsA i o intil- nesc pe
cale.
In uncle deseintece de Muma Padurii 21 i se feet* un portret infernal :
(...) cu mAinile cit rAchitoarele,/ cu picioarele cit prAjinile,/ cu ochii cit
gtelele,/ cu dintii cit teslele,/ cu unghiile cit secerile **. Alte descintece,
zise ,,de baier, se referA la relele provocate de dinsa : ,,Tu, Muma PAdurii,/
lipiturd de noapte,! de miezul nop(ii,/ de cintarea cocosilor,/ de vArsatul
zorilor,/ cu hotar de liot&rAsc,/ ca marmnra de inmArmuresc,/(.. .)/cu piatrA
te impietresc,/ de la (...) te gonesc,/ sA te duci unde popa nu toacA,/ unde
fata mare cosifa nu impletestc,/ unde de Duninezcu nu se pomeneste,/ unde
diavolul locuiete 23.
O variants a primului descintec infAtieazA tovarA$ia demonicA a Mumei
Padurii cu zinelc : Miasa yoapte $i Mamornifa, precum $i cu relele pe care
acestea le pricinuiesc oninenilor impreunA: Tu, Muma PAdurii,/ Tu, MiazA
Noapte,/ i tu, Mamornilo./ voi cite trelesavA intilnifi/ ?i sA plecati,/ pe (...) s-o
lAsa(i,/ sA n-o mai ciupili,/ sA n-o mai necAjiti,/ sa n-o mai olecAi(i.,' Ci sa vA
duceji la copiii vo.stri/ cA v-adastA cu mcsele intinse,/ cu fAclii aprinse,/ sa
minca\i,J sA ospAtali,/ pe (...) sA-1 certati/ ?i sa l lAsati curat, lumiuat; (...)
/cAeu cu descintecu te-am descintat,/ cu cu(itul te-am tAiat;,1 de la (...)/ team depArtat
i, in fine, un ultim descintec, in care se indica unde sA se ducA Muma
Padurii ca sa scape de ea cel pocit: Tu, Muma PAdurii,/ tu colfato,/ tu
strimbo,/ tu scilcito,/ sA fugi,/ sA te duci,/ in paduri,/ in adineuri,/ in smircuri,/ unde popa nu toacA,, unde coco$u nu cintA,/ unde ciine negru nu
latrA./ SA-1 la$i pe (...),/ sA nu-1 mai necAjest i/ (...)/ tusA te duci la col{at

tAi/(.. ,)/pe ei sa-i necAjeti,/ cu ei sA te necAjesti,/cA eu unde oi afla numele


tAu/ cu toporu te-oi tAia,/ cu focu te-oi ardea,/ cu tAmiia te-oi tAmiia *.
Cu prirnul descintec de Muma PAdurii se urmArea alungarea plinsului din
sonm al copiilor, cArora zina rea li se arAta in vis. Baba satului des- cinta cu o
secere, pe care dupA descintec o infigea cutai$ul in pragul casei ca semn
magic de barare a intrArii in casa. Pragul casei joacA un rol important in
magia romfinA, in riturile de trecere, de consacrare, in celc apo- tropaice $i
medicinale. Aceeai importan^A se acordA pragului casei la na- terea unui
copil, la nuntA, la moarte, la judecatA oamcnilor buni (in pragul bisericii), la
cuscrii si cumctrii, la vraji de dragoste etc.**. Ceea ce insoamnA ca, sub
raportul viagiei pragului, Muma Padurii nu fAcea cxceptie ca zinA rea.
In ansamblul lor deseintccele de Muma PAdurii fac parte dintr-un ciclu de
rituri de tmpicdicare sau dc vindecarc a ac(iunii nofaste provocate de spaima
calAtorilor in intunericul codrilor seculari. 15
15. Pmmasul Codrilor. Pdunayul Codrilor este un semizeu al codrilor,
infAtiat ca un voinic tinAr, mindru misterios; mindru ca paunul $i misterios
ca Pan, zeul codrilor. Numele PAuna$ului Co<lrilor il considera Yasile
Alecsandri cA vine de la numele zeului Pan i crede cA este do altfel ehiar
Pan, zeul codrilor 27.
491
Se pane intrebarea: Paunasul Godrilor este numai un succedaneu al lui
Pan, ascuns sab un nuine romancse, sail o alt a faptura mitica autoh- tonA
care aparent prodnt& tras;liuri panurgicet
Privit comparativ-istoric, P:\unusul Codrilor nu este un monstru in sensul
in care c calificat Pan priu trasaturile teratologice .si stigmatele
dcgeiicre&ccntci, ci o personificnre untie:! local:! a forjei biopsihice a padtirii.
Proba evident:! c faptul eft. in balada Mihv Copilul, poporul com pan! pe
acest erou legcndar eu Pftunasul ('odrilor: ..La dealul Barbat,/ pe drumul
sftpat,/ merge haulind,/ merge cliiuind/ Mihu Copila,, mindru Paunas.
LYmnas de fruntc,/ Copilaf de inunte (...) 28.
('a personificare antropomorfa a endnilui. Paunasul Codiilor coiiilmte
duliurilc rele ale p&durii care chinuiese. picesr sun m id oameiiii. Pentni <1
pad urea e sfinti .si trebuie mcntiuuh! in constiintu oaiucuilor sfiiifctiin ei.
Indrftgestc rultul arborilor si crediupi in cosubstnntialitalca mn-planta. Pentni
Paunasul Codrilor. padurea nu trebuie sa cxercite o teroare panur- giea
asupra oamenilor, ei dimpotriva n destindrrc ajevtivi, conlenipltire $i
ilrayoxtc. Deoarece fftpturile vii earc sint arborii. frafii mull, inrftdftcinati in
piimiiit. iubesc $i ocrotesc din umbra pe oamcui.
Ca somidivinitate silvanic:!, Pftunasul Codrilor are o infapsare placut:! si
viguroasa. I)e altfel poreela ,.voinieul voinieilor" ex prim;! met a* foric acest
earacter. Dapft baladft Paunasul Codrilor e un .,voinieel tras prin inel
can* ..mult e mindru tinerel. Pentni ..puicidifa bftluioarft/ cu cosifa
gftlbioarft. lupta Paunasul Codrilor cu un alt voinic, uiieori ncnumit. alteori
numit Ghifd Cdtdnuhl. In lupta cu voinicul ncnumit icso iiitotdcauua invingfttor. ins;! in lupta cu Old pi CsUanup! icsc tnfrtnt ?i dcrapilat. Pcndulan*a
finalului intro acesfce doua solufii ale luptei sc refer;! la doua caractere at

ribuitc croului de balada : 1) de semixeu iudragostit de tot ce e frumos pe


lume. care simbolizoazft dftruirca si generozitatea in dragoste, si 2) de eftpeIttnif de loiri fftra scnipule care atenteazft la orice femeie. in orice imprejurare favorabila. calcind in picioarc orice drept si sfidind orice morula. Cele
douft variants ale legendei scot in evidenp! dubla personalitate mitieft a
PiUinasului Codrilor.
In fin a lul care se ammt& fatal, voinicul care lupta impotriva Puuna- sului
Codrilor apeleazft la serviciile fetei pe care o iubea. Aceasta ins;!, cintarind
din oclii pe luptfttori. prefer:! far in cede Paiinasuliii : ,.Ei de briie s-apucau si
la lupta sc luau. cind in loc mi sc-nvirteau. find in sus se opinteau. Nici unul
nu dovedea,/ gios nici unul nu c&dea./ Iar bilint ul cum slab a./ briul i se
descingea/ $i Pftunul mi-1 stringea,/ trupusorul i-1 fringea. / Mindro.
miudrulita mea!/ Vin de-ini stringe briul incut/ Apftra-tc-ar Duinnczcu!/ Ca-mi
slab esc puterile. mi se due averile./ Ba. nu. nu. hadifft fratc,/ ca voi lupta
pe dreptatc,/ si, oricare-ar bind,/ eu cu dinsul m-oi iubi (...)**2t.
In ccalalta variant:!. Qhiffi Cutunufd. care nicrgea cu sojia lui (dalba
niindrup!) ..cu 12 cftlusei/ mcarcafi de gftlbenei si! faca o vizita socrilor lui.
isi ro.iga so^ia sa i eintc pe drum un cintec frumos. Sofia refuzi sa-i cinte
motivind cA o.vor auzi Paunasul Codrilor si Gruia, Barba Gruia si vor veni
dupil Catanuta si-1 vor taia i pc ca o vor lua: ,,Bu. neica, cind fi-oi cinta,/
brazi cu munfi c;l s-ar surpa. fintini reci s-ar tulbura,/ frunza din codru-o pica
si pc not ne-o auzi / Paunasul Codrilor. bnsmarghiolul Lotru- 7ui,/iubitul
ncvestelor,/drigistosul fetclor./Ala mi-a fost ibovnic mie/ din mica copilarie,'
cind p:\zcam noi la vifei / jji ne triuteam amindoi/ (...)/ Si pc noi ne-o auzi,' dalei. Pan:! Itosiana / i cu Gruia, Barba Gruia/ .si pe
492
tine to-or tain si ]e mine in-or lua?. Auziud P&unnxul Codrilor glasul inindrei
nrdelence, spunc voinicilor lui mehedinfeni sft batft mnrgiuile. sft punft mina
JK? ea. Ajunge .^i prinde pe GhifA CAtAnufA. cilruia ii cere de trci ori viunft ]
>entru eft i-a incftlcat mogia (codrul): o data coin!, a doua oaf a judoful si a
treia oarft cliiar sofia. CAtAnufA refuzft .si se iau la luptA. Cfttft- nufa HI timpul
luptci isi ineearea nevnstn ea sft-i vaza eredinfa :
Sfti.
mindru. de-mi leagft brinefu ca mil rftpuue lot refit ! Iar mindnifa iini graia 1
(poale lungi si mint4* scurtA. feiueie iiepriocputft): Car pc car* vefi birui
tot uu bArbafel mi-afi ft !* Atunci (ill if A CAtAnufA. tAu necAjit, it prindc pe
PAunas, il trinleste de pftmint si-i t-aie capul. Da vraiste in lotri. pi- i-are-i
easApest*. Semite o ploseufft eu viu. (1A sa boa si sofiei lui si-i laic capul, il
pune intr-un desag si trujiul il ingroapA. Cu capul se duce la soacr.i lui. Si in
disperarca lui eft sji-a ucis sofia ..la cireiumA mergea./ la lftutari poruncea,/
mare hord ca facea. toate mindivle stringea si-n lion! eft le prindea. la toate
el privea/ si din gurA-asa grAia :
Xu-i una ea minz>
.dra mea! .
In toate lcgendele, ca si in basuicle m care sc dau lupte intre setnizci si
monstri. fctele disputate in lupte ajutft pe semizei. Kste un procedeu epic,
de circulafie general umanA. Numai intr-o valiant A a Pdunu$ului Codrilor }i
in Vidro protagonistele nu rftspund la apelurile disperate ale iubifilor lor,

pentru eft acceptft orice solufie, bftrbattil numai bogat sa fie si ceva mai
irumos decit dracul.
In balada Vidro. Stoiau Soiuiul. haidiie provenit din ]H>pft. roaga pe iubita
lui Vidra sft-i cintc de dragoste. Aeeasta se eodeste de teama sedue- fiei
Pftunasului (odrilor : ..Oliolio ! mindrufa mea. de cind eu mi te am luat' nici
un cintee n-ai cintat. eintft-fi. mindro. eintecul ca mi-e drag ca sufletul!'
Alei! frate. dr.igul men! Xu mai pofti sa eint eu. sft-fi eint eintie liaidiieese cu
viers dtilce. femciese. Ell daeft fi 1-cii cinta. apele s-or turbura. brazil mi s-or
scutum, mntifii mi s-or dAtina, vftile or rasuua si pe noi ne-o-ntimpiiia/
Pftunasul Codrilor. voinicul voinicilor,/ inbit ul nevestelor, drAgalasut fetelor
M
.
Ca semidhrinitatc silvanieft, Pftunasul Codrilor trftiegt-c dupft cum cliiar
numcle sugercazft. in codri. liftuliml in iinperiul fnmzisiilui .si al ramu- rilor.
aliutat de adierile vintului si murmunil izvoarclor. Codrul e paradisul lui
terestru in care freamfttft viafa lui mitieft. cu tot ee ale mai bun si mai
frumos in ea. In peregrin A rile lui silvanice seduce fctele oamenilor priii
grafia privirii si graiului. Dar le mai eucerete si prin voinicia si iscusinfa
armclorfcucarc isi suprimft pe concurcnfi. (a si Dragobete. semidivinitatca
can* partieipft la renasterea natnrii campestre, tot prin erotism. Pftunasul
Codrilor partieipft la iinpodobirea $i ocrotirca arborilor, la crearea atmosferei de tainft si melancolie a codrilor, la mirajul luminisnrilor si bolfilor
pravalite peste alei. El e eraiuicul $i raaestrul de ccremonii al sftrbfttorilor
traditionale ale pftdurii. Toate fftpturile si duhurile pftdurii la sftrbatorile si
ccremoniile silvanice ascultft de onlinele lui. Din accastft cauzft toatft fauna
i flora mitieft a pftdurii il indrftgesc ea pe un fddpin xami.
Desi zdrobeijfco inimile fetelor. care il indrftgesc uneori fftrft voia lor,
Paunasul Codrilor tut cstc o semidivinitate eminamente tea. malifioasft,
infernalft.
Privitft in lumina teomahiei, figura mitieft a Pftunasului Codrilor apare mai
mult panuliziacft, decit iufernalft. Daeft baladcie poporaiio o descriu aparent
neutral, iipsitft de coloratura si sens, nu se poate spuneeft nu lasft a se
infelegc climatul moral pe care-1 respirft in atmosfera mito- logiei ronnine.
4Q1
Hi. Plnntelc in onininciitiea si hcnddieu luitica. fn ornamentica ?i heraldic;*
mi tied, antica iji medieval#, ]K> teritoriul Daciei, al {Ardor rom&ne .si
ulterior al Rom&niei, uncle plante au fost folosite ca simboluri, metafore i
alegorii ale puterii, unirii .si cosubstan(ialitft|ii cu omul. Kepri* zentarea
ornamental# a plantelor fine de o stritveeho trnditie mitologicf* autohtona,
de dendromagie i dcndrolatric 32.
Dintre arborii p&mintului bradul detine prioritatea. Rcprczcntat tntreg
colporteaza trei semnifieatii : de simbol sacm al ecosistemului fitu- gonic
carpatic; de metaford a tincrefii ]K*rene a mun|ilor tftrii acoperl^i

Pecclca lui Vlad Dracul a sopci sale din 14-14 si pccctcn )ui Vlad 7cpf> $1 a
lui Vlad Dracul din 1476, dupi Dan Ccmovodrnitu.
de podoaba lui verde; .si de alegorie a fortei teluricc a pilmint ului romaiie.se
in ascensiunea lui spre cer, a imanentului care ureft. E rcprczcntat partial
printr-iinul din clementcle lui arboricolc: r&murica de brad sau ghiuda
bradului, pc care romunul le imprimA,legraveazSpeperepi sigrinzile caselor.
le sculp tea z# pe lazile de zest re, unelte do inunca, toiege si fluicre, le
zugra- ve$te pe vase dc lut sm&l(uit, le muleaza pe colacii de pomanft,
decorenza cu elc mesele dc s&rb&tori calendaristice etc.
In literatura popular# omul voinic $i falnic este comparat cu un brad,
unirea (arilor romune a fost comparat# cu doi sau trei brazi dintr-o tulpina.
iar cosubstantialitatea omului cu bradul e considerate congeneric# si
totodat# inetamorfozic# in via{#.
Cercet&torii heraldicii .si sigilografiei in {aide romaue sustiu ca prilltre
clemcntele florci naturale sint figurati si clfiva arbori loeali, dozriid#cinati sau
plantati in torasa 33. Prezcntarea acestor arbori a fost ftScutu la modul
general, f#r# a cxplica i sublinia important lor mitic#. bup# constat#* rile
noastre bradul este cel mai vechi fi mat important arbore mitie folosit in
hcraldica si sigilografia romdneased. Urnielc acestoi consideratii hcraldice (cu
radAcini adinci in mitologia botanic;! rom;\neased) le intilnim printre primcle
peceti .si sigilii romanesti. E vorba do pecefi de atfrnat pe acte oficialc .si
sigilii dc scrisori de domnitori romani.
Intr-o pecetc a plicat# pe un act oficial al lui Vlad Dracul. dinainte de
1444, estc folosit ca raotiv heraldic central bradul extrem dc bine redat,
avind in virf o pasaie in profil sau o floare de crin. De-o parte .si de alta a
bradului sint afrontate profilul lui Vlad Dracul ?i al sojici lui M. Intcrpre- tam
bradul afrontat de domnul .si doamna {#rii ca simbol al puterii lor eomune
terestrocratice asupra Komaue^ti. Bradul ca motiv heraldic central mai
apare intr-o pecetc atirnatd din 147G apar(iniud lui Vlad f4'epe$, in care
silueta lui este flaneatft de busturile lui Vlad 'Jepe^ ial tatAlui s#u,
494
Vlad Dracul. S-ar putea ca aceast& peccte sil simbolizeze asocierea la
domnie a tatdlui cu fiul, clar s-ar putea si simbolizcze i descendenfa tatdfiu i >totodat& ereditatea la Iron xn spiritul terestrocrafiei mitice in Tara
Koma- neasci **. Nu trebuie si uitim ci atit Vlad Dracul, cit $i Vlad T^pe-I crau
i insisi purtitori ai datinilor $i tradifiilor mitice romane.sti, cu toati atmosfera ere se degaja, iu junil lor ca voievozi treeufi priu Jjcoli striine. Em. V;\rtosu a descris titulatura .si asocierea la domnie in Muntenia $i Moldova pini

In sec. XVII. Incepind cu Vlad al VI-lea Inecatul, intr-o pecetc aplicati pe o


scrisoare a pa re ca insemn heraldic central o mixturd arborescentd, un
arbore cu virful de chiparos si trunchiul de brad, liadu Mihuea introduce intr-o
i)ccete nuinai un chiparos, susfinut la bazi de doi lei rampanfi $i ifrontafi. Iar
pe frontispiciul unui Antologhion apirut la Cimpulung Muscel in 1015 cu
sterna Tini Komanesti este folosit ca arbore heraldic un palmier3*.
De la Vlad al VI-lea Inecatul pini la sterna (aiii de pe Anlologhiont in virful
arborilor este a^ezat corbul cu crucea in cioc.
Ceea ce intereseazi din aceastiinventariere a motivului Nova plantatio
este arborele sacru la romini, bradul, care intri in primele pecefi .si sigilii,
probabilca element armorial din sterna princiari inunteneasci a Dricu- lestilor.
In virful arborclui incert apare clar corbul legendar flan cat de soare si
lun5, iu pece-Vile i sigiliile domneijti ale lui Mlhnea Turcitul, $i de la el -e
mcnl'me ca atare pini la Matei Bas&rob, pentru ca la succesorii acestuia
arborele heraldic si fie eliminat, in pecefi si sigilii riminind numai corbul cu
crucea in cioc sau, rar, cu inelul iu cioc flancat de soare jji luni, ori sterna
corbului cu inel in cioc care se intilne$te intr-un sigilar al lui Grigore al Tl-lea
Glilca (1734-1735).
Acest tip de organizare a unci pecefi, sigiliu, steme cu un arbore in centru
constituie o lehnici inediti in heraldica romancasci neobizantini. Nova
plantatio reflect! in heraldica T;^r Romanesti miiul iconografio hizantin al
imparatilor Constantin i Elena, care an ficut din Bizanf- o noni Homa, fondind
un imperiu roman de rit ores tin, cu reverberafii institufionale imperialc in
prineipatul valali.
Floarea dr crin e folositi pe primele monede ale T;~iri Moldovei in secolul
al XlV-lea, iar sub Petru I ,,floarea de crin cu lujer e finuti in hot de bound
heraldic 3T. Motivul florii de crin dispare din heraldica initica in secolul al XVlea. Roza apare concoinitent. pe sterna de stat a Moldovei, ca si pc monede,
sigilii i alte vestigii armoriate. Este integratii in stemele Musatinilor, figurind
uneori singura, altcori in legatur! cu capul de hour. Se prea poate ca sensul
sirabolic al rozei sa fina dc mitologia personate a dinastiei Musatinilor.
Dintrc flori, a definut un rol mitic ornamental floarea soarelui, redata
solitar. E interesant de refinut cum alte flori care au jucat un rol deosebit in
medicina magico-mitica (cum sint sinzienele, mutraguna, busu- IOCUI,
nteghiranul etc.) nu au intrat in ornamentidl. Probabil din motive tabuislice
sau din rafiuni de ordin oficial religios -1*.
Floarea soarelui reprezintii uneori alegoria sorei soarelui sau a Ilcnei
Gosinzenc i altcori simbolul soarelui insu$i, a frumusefii lui materializate
Intr-o plants total utilft omului. Ca motiv ornamental o intilnim pe vase (blide,
strichini, chiupuri), pe porfi de curte (rar de casa), pc liizide zestre. incadrind
motivul bradului sau fiind incadrat! de brad. In prezent, i-a pierdut
scmnificafia arhaicil de emblem:!, magico-mitidl a strilucirii soarelui,
rilrainind numai un motiv ornamental generalizat pentru insu$irilo fiui
nrtisticc (proporfie, simetrie, armonie)3*.
495
ZOOMITOLOGIA

1. Hestiariil urhuic. popular si cult. Zoomit ologia ca laturn escn- tialil a


mitologiei romane reflects o parte din sistemul de mituri. lcgende nut ice .si
tradijii istoriee despre fauna autohtoml. Intre zoomitologic si fit omitologie,
ca sji intre fauna si flora stravcclie a Romsiniei exista o leg&tur& indisolubilS,
unitara si dinamica de ecologie culturala
Cum am menlionat in capitolul despre fitomitologie, istoria botanic^ a
Romaniei relevii un teritoriu pe trei sferturi impfidurit, pina in

r.nrlogrnmd. Palcofaunn HornAnlci, lup Al. Filipasiu.


ipuca mod cm a, cind pudurile au inceput 8& fie exploatate masiv. Ceca ce
iDEeamna ea in majoritatia Ini intregul set de animale sfilbatice au fost cele
de piidure (de lumini^uri. plniuri, lunei de ape etc.) s<i de zonele afe- rente
lizierei padurii sau de silvo-stepa. Biotopul earpatin i cel inconju- rator,
considerat irapreuna cu biotopul general, formeaza in ansamblul 111 i o
unitato indistruetibila de via\a, care reprezintii un ecbilibru perfect
antropozoologic.
496
III acftstc contl it ii, zoomltologia roman;! emerge realist si imagina- tiv din
fauna earpatica. IV buna dreptate se poate spline c;! romAnul wi- tified din
fauna carpaticil categoriUe celo mai reprezent alive si mai valo- roase de
animate salbatice si domesticite, care solicit;! insistent fanteziu Ini.
Zoomitologia roman;! nu trebuie rcdusft la bestianil mitic arhaic. Prin bestiar
mitic intelegem un set de animale sSlbalice (de bestii

Bestiarul antic Uac. detain de pc vasul dcla Atfiyliinl : vtilluri, rinnreri, wlstrcb
cerfol, icpurl etc.,
dupa I). Herrin.
sau a.sa-zisele Jior fioroase), e&rora li se atribuie alegoric, metaforic sau
simbolic calit&ti mitiee sau fantastice i puteri supraumane. In bestiar nu
intra decit incidental animale domestic, iji amime celc care reprezinta!
retrospectiv in imnginatia creatorului popular starca lor de sa lba t icic
genuina.
Bcstiarul autohton prezintii trei stadii de dczvoltare: stadiul or- haio getodac, stadiul popular traditional daeo-rontan si romftn i stadiul cult, reflect at
in iconografie, heraldic;! si sigilografie. Stadiul arhaic, aija cum reiese din
dcscopcririle arhcologice $i din eele litcrarc antice 2, cste in fond surprinzator
de bogat .si semnilicativ pentrn evolutia bestia- rului popular traditional al
poporului roman. 2Cu putem aborda analitic acest aspect, care solicits. o
vast;! perspective de investitic teoretie;! *i sistematica. Unele din tr!suturile
acestui soi de bestiar le vom sesiza in prezentarea bestiarului popular
traditional roman.
Bestiarul popular se deosebe.ste de bestianil cult. Bestiarul popular poat
fi surpiins si extras din supirstitii, crcdinte i datini conservate in legende,
naratiuni animaliere i fabule,easidinopere plastice: sculpturi in lemn piatrfi, precum si din grafica .si picture popularfit Din acesfc
puuct do vedere, bestiarul popular relevfi o alt;! fatetfi a zoomitologiei, aceca
valorificat! in literature popular! moralizatoare sau in plastica popular!
decorativfi. Dar poate reprezenta .si un adaos artistic la zoomi- tologie,
rozultat din contaminuri. impruinuturi, influence $i calchicri ce provin din
sursele unci religiozit&ti particular mediului ambiaut. Iar bestiarul cult
relev! in general eleinente de inagie propriu-zis religioasfi.
Bestiarul popular include in inventarul lui un nura!r red us do animate
fantastic?, imprumutate direct sau indirect din vechea literature populate

oriental!. ca si din aceea bizantin! si neobizantin!.


Aceasta nu inseamnsl e! zoomitologia roman! nu are un inventor mitic
propriu, cn o sfera ai larg! si un con^inut raai precis, in care au fost incluse jji
alte animalo reale (sfdbatice i domestice) ce tin de ccosis- teme strftme.
Animalele fantastice derivate din fauna locale, ca si cele create din
element constitutive ale unci faunc de imprumut, sint trans- figurate mitic
in spiritul zoogoniei romiVne.
Pentru noi zoomitologia nu este numai un produs al inuiginatiei teriomorfc
a autohtonului care reflect! infrastructure zoologice reale, ca si istoria ei, ci
.si un produs al suprastructurii unei zoologii fantastice care o continue pe
aceea reala, printr-o ideate mitice eoinplementar!. De aceea zoomitologia nu
poate fi conceput! integral fan! cunoasterea for- melor ci trecute si a
reziduurilor ei spirituale : zoolatria sau cuitul anima- tclor. Tcma obsesive a
for^ei lor magico-mitice (cazul animalelor s!l- batice) sau a foloaselor lor
spirituale precump!ne.ste in zoomitologie. Din relictele etnografice sji
remiuisccn^ele folclorice ale zoolatriei desprin- dem o parte din fondul de
supersttyii, crediule .si datini istorice populare, cu miturile si riturile
corespunzatoare .*>i totodat! raotivele alegorice, metaforice .si simbolice
care caracterizau in ansamblul lor cuitul anima- lclor: animismul, totemismul,
tabuismul, sacralizarea si divinizarea.
Dimitrie Cantemir este creatorul primului bestiar cult in literatura romCind
3
. In Istoria ieroglified, considerate de critica 1 iterant si estetic! cind roman
alegaric, cind roman-fabula, cind roman fantastic, Dimitrie Cantemir a
preluat element din bestiarul popular roman, din cel bizan- tln si
neobizantin, ca $i din cel medieval occidental, pe care le-a restruc- rurat .si
integrat intr-o viziune social-politico proprie. in spiritul unei mitologii
personate, pentru a infiera raoravurile epocii in care a tr!it sji drama vie(ii lui
spirituale. Ca precursor al unui bestiar cult romanesc, in care Dimitrie
Cantemir raitific! atmosfera si personajele romanului, el se prenum!r! printre
marii creatori ai genului.
2. Animal mitice derivate din nninmle reale. Animalelor initice li s-a
atribuit treptat si o gindire antcunvan! $i una suprauman!; o for* tit teluricit
sau celesta, care dcp&jest intercsele uinane; un rost sacru care evolueaz!
de la respect la adorare. in limitele unui cod etic mereu rein- noit in timp: si o
anagram! criptiefi actiunii zooinitopeice in culture popular^. In aceast!
configuratie tematicit animalele reale au fost transfigu- rate si trensvaluate
in animate mitice; animalele mitice transgresate i literaturizate in animale
fantastice .si animalele fantastice au fost reduse la monstrieterogeni dc tip
cngraraatic, ceea ce sfinje.ste in bestiarul popular*.
Din ecosistemul zoomitologiei romane ne vom referi in primul rind la
transfigurarca animalelor reale, din regnul s&lbatic: lupul, ursul, zim- brul,
cerbul, mistretul, ?arpele, corbul, vulturul; in al doilca rind, la figurarea
animalelor mitice, derivate din combinarea unor aspect trans- figurate ale
animalelor reale: lupii-oaracnii, vircolacii, balaurii-zmei,
ccrbul do nur, pas&rca maiastrA, pnjuru et.; si in al trettca rind, ns voin
refer! la clemente ce tin de bestiarul adaos din influence spirituals reciprocc,

proprii regiunii economico-culturale din sml-estul Europei: fenixul, filul,


iuorogul, 8trotb*cdmila, vasiliscul etc.
I.upul. Etimnim dm*. Lupul a fost un animal deosebit de res- pectat in
reghmea istorico-culturalA din sud-estul Europei. Anteeesorii romAnului
predacii, dacii si daco-romauii i-au acordat un cult nm- gico-mitologic din
care ne-au rAmas pinft in secolul al XX-lea uncle relicts etnografice si
reminiscence foleloriee. Celt* mai vechi .'ji mai constants oonsemnAri despre
lup au fost descoperito de arlieologii romAni b. Trebuie sa reamintim cA lupul
detine un loc important in fauna sgraffitata si pictata pe ceramiea de
Cucutcni, redat singular in pozitie expectativA de atae, urinArind un alt
animal nedefinit sau sfi.siindu-si prada. Pietura lui indeplinea un rost ritual
sau ceremonial.
Herodot, referindu-sc la neurt, ii prezintA ca o popularie care trS- ia pe tei
itoriiil vechii Dacii, inainte de invazia lui Darius. Dupa spusele scitilor si
elinilor stabiliti in Dacia Pontic A, ,,o datA pe an, fieeare d intro neuri se
sehimba in lup, pentru putine zile. si pe urnvA isi recApAta forma [umana] 8.
Lupul il intilnim figurat i pe Columna lui Traian ca emblema de stat in
stindanlul dac: un corp de balaur cu cap de lup. Totul aleatuit din arama, de
unde si supranumele lupii de aramd at dacilor. Stegarul tinea ridicat lupul de
arama. care in mers fAcea sA uiere aerul in gura lui deschisA si sa freamate
solzii mobili de metal izbindu-se unii de altii. DacA ndaugum cA luptatorii din
jurul stegarului purtau mAsti dc tiput tecta fjalea (de lupi si ursi), pe care le
trageau pe cap, i mormAiau fiorosi ca niste carnasieri, putem sA intuim
teroarea pe care o exercita acest corp de elitA al armatei dace, temut de
altfel pentru vitejia si cru- ziraea sa T.
Capetele de lup cu gurile desehise prinse in vrejuri in spirala le intilnim
figurate in briul de frizc inferioarc pe monumentul triumfal de la Adam Klissi
din Dobrogea. E simbolul lupului dae. infrint, inole$tat in vrejuri, cu ochii
sticlosi, gura deschisA si dint ii aseutiti, priviiul sur- prins la un pommbel care
stA pc vrej, simbolul pAcii romanc 8.
La toatc acest e documentc arheologiee trebuie ad A u gate i eelc de
etuologie religioasA mentionate de Mireea Eliade, in care fiind vorba de
numele dacilor se referA la tsrmenul frigian daos, dat unui zeu sau unui
stramos mitic lykomorf sau care s-a manifelTatrin forma de lup, patro- nul
unei confrerii secrete de luptAtori de tipul jtfanner&uwLului german, sau la
cpitctnl ritual al accstci confrerii. Membrii acestei confrerii rAz* boinice
purtau pe ei piei dc lup i actionau in genul carnasicrclor, de aceea erau
eonsiderati fcroci si invivcibili, posedati de furor hcroicus 9. De la cpitctnl
mitic s-a ajuns prin extindcrc la un eponim mitic si mai tirziu la un etnonim.
Treccrea de la cpitet mitic la etnonim mitic scoatc in cvidentA. dimensiunile
epice ale istoriei dacilor i ale substratului zoomitologic al culturii dace,
eunoseutA nnmai prin opera celor ei^iva zei mentionati de Herodot i al^i
istoriografi antici.
Din antichitatea daeA superstitiile $i credintele despre lup s-au reduplicat
i intArit in perioada daeo-romana.
Romanii au adus cu ei cuitul imperial al lupului, ce tinea de inte- meietorul

Romei i al statului roman, in Dacia a pAtruns colegiul preo499


tiler luperoi, care aici s-ar fi putut nuini Inpervii daci. Lupercaliile crau
sftrbfttorile in amintirea logemlci lupoaicei care a alaptat pe cei dot fra{i
Romulus .si Remus, adu.si intr un cos pc si pole Tibrului. Lupercalia tre- buia
sa sc sslrbStoreastii in Dacia romutiil dups! tipioul roman. Mircea Eliade
relcvs! nastcrca poporului roman sub inscmnul zeului-lup dac, al lupoaicci
miticc a lui Romulus si Remus, adics! al t'u/.iunii a doin'! popoare ec si irag
obirsia initios! din hipi10.
Accasta mostcniro a intarit si rcscmnificstt uncle sispecle ale cul- tului
lupului la daci, care combatut dc cre$tiuismul primitiv a capsitat in cele din
urina un caracter ant ici est in. E vorba do lyhantropie, do vtreo- Uwi (lupii
fantastici care provoaca eclipse de luna .si chiar de soare) i dc sarlnitorile
populare Filipii, da slide lupilor sau lupinii. Pentru a contra - cara puterca
magico-mitiea a lupilor, cregtinismui primitiv i-a dat pe lupi in stapinirea lui
sin prlru, care ii tine in friu, ii judeea si pedepsegte dupa voia lui.
Din scurta retrospective! a rolului magico-milologic al lupului inostcnit de
mitologia romanil, reicse ca pentru poporul roman iimiginea lupului mitic
persist*! ea o dominants! miticsV. In pairu subslraluri miticc sc reia si
verifies! imagine* ssiers! si lupului : subs train 1 ahorigen local (cel al lupului
neolitic), substratul indo-curopeau (cel al lupului dac si daeo-celtic), neoindoeuropean (cel al lupului latiu ingemauat cu cel <isie intro siutezs! dacoromutu!) .si, in fine, substratul iudeo-crest in primitiv. care preia si rslst;!l
inilcestc aspcctele zoomitologiee site lupului diu celclalU* trei substraturi
miticc antcrioarc intr-o viziunc dc bestiar apocaliptic.
In onomastics!, adieu in topononmstica si antroponomastica romsineases!, terinemil de lup detine o pondere ce nu poate fi dcsconsidera- t;!.
Xu me de munti, de culnii, de v&g&uni, de pesteri, de v!i, dc coline i
psiduri. nume de locsilit;!ti, ca si mime de oameui, cousemneiuit important
lupului in via (si roms'mului. Din amplul repertoriu de superstit-ii $i credintc
istorice ale poporului roinsin reds!m suecint citeva eu titlu de arguiuentare.
Lupul, fiind fsicut de Xcfdrtat dups! mod el ill ciinelui filcut dcFftrtat, e un
animal dums!nos omului. De aceea a fost mai t irziu conceput ca un acolit,
raesager, reprezentant si metamorfozs! a diavolului. Mult timp a persistat
credinta ca uuii strigoi se pot preface noaptea in lupi, dindu-se peste cap de
trei ori. CA oameui-lupi se inhstitau eu lupii adevsV ra(i. cutreicrau in baits!
satele, distrugiml animalele domestic sau ata- cind pe drum de pfulure pe
trecs!torii intirzi&ti- La ultima ciutare a coco- silor se retr5geau din baits!, se
dihleau de trei ori peste cap si se intor- ceau aeass! in patul lor, ca $i cum
nimic nu s-ar fi petrecut. Lykantropia pare a fi in zoomitologie ceea ce in
psihiatrie este dubla personaUtate.
Dups! uncle povestiri, datorita r&nilor c&p&tate pe corpul osvmeni- lor
lupi in timpul noptii, acestia au putut fi identificati ziua ca strigoi dc cei ce au
lnptat cu ei noaptea si fi desstrigoiti, pentru a nu mai prici- nui si altora
pagube .si boli faru leac n.
Diferite eleinente din corpul lupului au fost folosite de medicina magics! :

ps!rul de lup pentru afumsit JH cei bolnavi dc incontinent urinarsi, dinjii de


lup ca amulete aduciUoare de noroe, ficatul de lup pontTU tera- pia ofticii,
gltlejul dc lup pentru descintat spaima. uritul, rs!pciuga .si pentru atragerea
Necuratului la vrajitorii, cind acesta era strigat prin cl.
son
In piele do lup se iuihracau unii erui de basin; de obicei Imp&rafcii arc
urmnreAu pe fin lor lftudilro$i, eu o vitejie de cele mai multe ori in- ehipuitii.
l)ar in piele de lup se imbraeau si vrdjitoarelo care voiau s& pe- depseaseit
pe eei ce le-au jignit in profesia lor.
Un rol deosebit in feudalismul timpuriu il indeplinean in cultul lupului
mastili-costume si mascoidele de lup pe care le purtau linerii in joeiirile
rituale din perioada solstitiului de iarnu. in acesle joeuri inver- nale inu
rvenea credin\a ca la easele femeilnr sterpe s;\ joaee tiueri max* cafi in lupi,
pentru a le face feeunde si prolifice. t ind eel muscat iu lup * apropia in joe
de femeia vizatii, aceasta smidgen cifceva fire de pdr din innsca pentru a le
folosi in dcscintece si vraji de dezlrgat nayterea. Purtatul mastilor de lup si al
mascoidclor de lup se iolosea si in unele riluri antilykunlropirt de pesle an.
pentru a indcparta cu ajutorul lor spirit ele rele ale strigoilor inetauiorfozat-i
in lupi. Se credea, us tf el, eft trans- figurarea oamenilor vii mascafi in lupi se
opunea oainenilor-lupi, prin puterea sinibolieft a mastilor. care anulau
puterea reala a color metamor- fozafi. Antilvkantropia iiuleplinea .si un rol
funeral*. Sacalul a fost mereu eonsiderat un lup necrojay, care trebuia stir pit
practic prin vinfttoare, dar si magic prin riluri contra necrofagiei.
In arta popular* romanft lupul a fust folosit in ceramicft, sculp- tura in
lenin si in (esutiil scoarfelor. Figura lupului lftminc insft uneori atit <le
transfigurata incit nu totdeauna poate fi recunoscut ca at are. Motivul
ornamental al lupului mai apare in soulpiura dceorativft inspirala din cftrfile
populare c;ire au circulat sub forma de munuscrise in pliu cv mcdiu, in
arhitectura elegants a unor biscriei din Bucurcsti (pridvorul biscricii Col\ea in
stil brlucovenesc si timpla Bisericii Albc, intr-un stil bibrid),ca si in ieonogiafia
unor mftniistiri cu perefii pridvorului pietat eu yard imenxd (h bohiur (Gura
Iudului) care inghite pe to(i pftcatosii care nu pot trece Vftmile vftzduhului. K
vorba de manastirile din Oltenia de nord (Horcztl) si Bucovina (Voronct, Vatra
Moldovifei. Suoovita, Gura Huiuorulni), in care apare imaginea pietat il a
lupului alftturi de alto animate feroee (ursul, mistrctul. leul etc.) inghi\ind
uncle pftr\i din corpul omcnesc. indi*osebi mtfni. inxnnnul tuturor puvatclor
omenefti (cu mina omul furft. jurft strimb. se lcapftda do sine, gcxtieuleazft
urit, comite crime), dar si al tuturor faplctor bune.
Maria Ooleseu *- a acordat o atenfie dcosebita motivului lupului pri- vit in
eontextul motivelor animaliere in sculpturn decorfttiva veche bisori- ceascft
si in semnifieatia lor sinibolieft si religions a.
Ursul. (ionfrerin ursinilor. ( erect ftrile paleozoologilor romani eoboara
prezen(a ursilor in Carpafi piuft in vremuri imemorialc. Tipul dc urs carpatic a
fost bine detenninat sub raport montan (TJrsus mouti) si siivic montan (Ursus
silvi). La rind ill lor. arhcologii au dcscoperit pen* tin perioada neoliliea printre obicotele earaeteristice diferitelor cul- turi primare si figurine de urs,

vase care !nfStu}caz& eorpuri de ttrsi si siluete de uisi incizate pe vase de


coruillicit. Istoriografii antici nu s<*lii(at indirect un aspect al prezen(ei
ursului la geto-daci. E vorba de nebrida din piele de urs pe care o part a
Zalmoxis pe uinftr. Ceea ce a fftcut pe tinii din oaraenii de $tiint& ai secolelor
XIX i XX 8& considere c& Zalmoxis are ceva comuu cu ursul, ca era in
legftturft cu practicilc mini ritual in care se intrebuint-apielea dc urs ca
animal totcmic $i eft numcle lui trac ar veni de la Zalmo, care luseamuft
bland, piele13. Istoricul reli- giei trace I. 1. Ttussu combat c aceastft ipotezft
ethnologic* M. Insft ideea
501
ipotczei legAturii dintre mi mole lui Zalmoxis si urs estc reluatA din altA
perspective etimologicA do Keys Carpenter, care eonsiderA ursul ca un
animal totemic al daoilor, Zalmo insomniiid piole, iar Olxi* urs. Daca s-ar fi
oprit aiei, Keys Carpenter endea sub inciden^aeritieii lui 1.1. Russu. El merge
insa mai departe. ConsidcrA pe Zalmoxis - zeu chtonian identic cu Gebeleizis
ea zeu uranian. DemonstreazA oil partea a doua a nu- melui Gebeleizis,
Beleizis, esto egalA cu Melcizis, care in limba traeA in- searnnA mineAtor de
miere. adiea urs. Ceea ce ducc la confruntarea cultului lui Zalmoxis cu eel al
lui Gebeleizis, ambele transsimbolizate de eredinte $i superstitii anterioare
despre cultul ursului totemic. Ceea ce se poate iinputa in ipoteza lui Keys
Carpenter c cA folosete in analiza lui metatezieA cind radAcina Zalm-oxis,
cind Zaweolxis, pentru a ajuuge la o demonstrate in care este vorba dc
Zalm-olxis.
DupA ipoteza noastrA enuntata recent, numole lui Zalmoxis ar putea fi un
apelativ cu ratoarc de tabu al zcului ceruhu si al soarelui in ipostaza lui
umana, un purtAtor de piele de urs. nu atit in sens til de ne- bridA, cit de
mascA-galee alcAtuitA dintr-un cap de urs, folositA in ritu- rile $i ceremoniile
ce tin can la daci de cultul strAvechi al ursului carpatic. MAstile-costume do
urs folosite de colindAtorii de Anul Nou se aseamAnA cu galctle arktomorje.
Ceea ce ar putea insemna ea Zalmoxis a fost un mare pontif a nnei
congregate rcligioaso de tipul Jfannerbund-uhii, confreria ursinilor,. in eadrul
eArcia a intreprins reforma mitologieA pe care o cunoastem i dupA roadcle
careia a fost proclamat zeu.
Acestea fiind antecedentelc cultului ursului la daci, presupunem cA uncle
elemente, aspecte sau relicte si reminiscence ale arktantropiei nu au
disparut, in perioada romano-dacA, cA s-au mentinut in mediul rural .si, ceva
mai mult, ehiar si in mcdiul urban.
Din substratul de superstitii. credinte, datini i traditii geto-dace despre
urs s-au transmis la roinuni suficiente elemente pentru a stabili continuitatea
acestui cult adapt at a i transsimbolizatA la conditii de viatA istoricA din cc
in ce mai evoluata.
RomAnii eonsiderA ursul un animal , pentru citeva motive ce (in dc
strAvechea traditie arktolalricd. Int ii, cl nu ntanincA spurcaciuni; se hrAneste
numai cu fructe de pAdure. Rar ataca unele animale, carora le suge numai
singcle, stirvurile le lasa lupilor si altor animale de prada. Pe om nu-1 ataca
decit provocat. In iconografia biscricilor cu frescA in pridvor, referitoare la

judecata din urmd, ursul i ccrbtil sint reprezen- tati ca animale feroce
participind la ingurgitarea unor pArfi din corpurile cclor pedepsiti pentru
gre.selile lor din viatA, temu iconograficA contra- rie tradit-iei mitice despre
urs, considerat de romani un animal sacru.
Deshibernarea lui marcheazA inceputul primAverii. In ziua de stre- tanie
icse din birlog i, daca e soare i cald, reintrA, iar dacAefrig i.si stri- eA
birlogul i se retrage in pAdure. inseamnA cA vine prim&vara.
Cind e prins un urs ?i dus in sat la casa vinAtorului,nu intrAincasA dacA c
meurata. DacA e curatA, intrA, bea si mAnincA tot ce-i dau cei din casa.
PArul de urs e folosit pentru afumat in medicina magicA. Dintii de urs sint
preluerati in brclocuri, talismanc de noroc. CAlcatul de urs pe sale a fost
folosit de ursari pentru vindeearea durerilor de $ale. Cine visea- za urs ii
merge bine : fata asteaptA petitori, iar flAcAul rang in socie- tate15.
Legendelo initice despre urs scot in evident rolul lui cosmogonic, tntr-o
legendi veche, pe spinarea unui urs au fost sprijiniti stilpii pimin- tului. In
altele o vorba de origiuea umanii a ursului. Dintre aceste legende spicuim
numai citeva exemple : un morar ursuz instigat de Xefftr- tat impotriva
Firtatului e pedepsit de acesta prin transformare in urs, mezalianta unei
femei cu un urs, imp&ratul cu pielea de urs, ursul fe- cior de iinparat. Alte
legende se referi la rolul jucat de urs dupa ce pa- inintul a fost urzit de Firtat
si Nefirtat cu ajutorul ariciului: ursul 1-a blagoslovit pe arici pentru fapta lui
miraculoasi. Zicitorile despre urs il infitifeazi nu atit ca pe un animal prost
(cum il consider^ unii folclo- rifti), ci ca un animal naiv, credul, curat i
sincer. Pentru aceste caliti^i ale lui a lost inclus pe ccr in constela^ia Ursul
mare sji Ursul miV, care devin Ursa mare fi Ursa mica, denumite mai apoi
Carul mare fi Carul mic. Gindul ne duce mai depart la ursom'incie,
interpretarea unor serane lisate de urs in urraa lui (pir in m&r&cini, urine de
labe etc.), ca si de pirfi din corpul lui sacrificat (interpretate magic de
magicicni) si, lalegiV tnra cu astro mancia stelelor din eonstelafia urselor in
raport cu stelele c&z&toare, dupi dirccfcia, mirimea si luminozitatea lor.
Caracterul sacra al ursului reiese fi din colindele de Anul Nou cu ursul,
cind colind&tori raascafi in ur$i si in ursari ureazi un an fericit gazdelor, ce-i
primesc cu voie-buni. Colindul nu este numai augural, ci si propiatoriu. In
colindul cu ursul, animal ul *-oare si ill vie, intr-o dra- matizare simbolici a
mitului renaftcrii naturii, in general, fi a faunei, in special, marcat de iefirea
ursului din hibernare. Intre colindul cu urfi fi ursari masca^i fi jocul ursului
dresat fi jucat de un ursar profesionist exists o deosebire neti. Primul e un
eolind, deci un act ritual arktan- iropic de iarni, celilalt un joc profcsional
rentabil la bilci, tirg si sat.
In Dobrogea s-a men^inut pi nil in vremea noastri jocul ursului de paie,
imediat dupa treieratul griului. E fi acesta un colirnl fiiril text, care sfirfefte
prin incendicrea miftii pe jucitor .si dezbricarea rapidi de masca de paie in
tiinpul jocului, astfel incit jucitorul si nu apuce si fie fript de masca arzinda. E
un semn de ofrandi adusi noii recolte, pe lingi altele despre care am
men^ionat intr-un capitol anterior. Legi- tura dintre ursul sacru .si masca de
urs de paie, c&reia i se d& foe pe jucitor la sfirsitul jocului, ne aduce aminte

de ursul solar la daci.


Roininii au consacrat o sirbitoare p ipulari ursului uurniti Mar- iinii (termen
ce vine de la denumirea ursului ca Mos Martin). Se t-meau .Martinii pentru
ferirea de pagube, in zonele de muute, pricinuite do urfi in vii, porurnbifti,
virzirii fi stupine.
In aria populari roraineasci, olarii cmfecfcioneazi vase ritnale de nunt& in
forma de urfi, iar in argintario fiurarii din Transilvauia confec- lionau vase
decorative In form t da ur.fi.
5. Bourul. Ziinbrul. Taurul. Din aceleafi relatiri ale paleozoolo- gilor
romani reiese ci bourul (Bos taurus primiganius L.), un bovideu silbatic, a fost
cuuoscut din comuna priinitiva pe teritoriul Daciei preisto- rice. Din punct de
vedere zoologic nu trabuie confundat cu zimbrul (Bison bonasus L.), un
bovideu tot silbatic, fi uici cu taurul (diu specia tauriuelor), numit i buhai
(mascul necastrat din care prin castrare se ob^ine boul)1#. Daci pe plan
zoologic nu e permisi confuzia intre aceste speciidebovidee, pe plan
mitologic ele sint confundate. Priinele doui sint travestiuri raitice ale
ultimului17.
503
Arheologii au dem-operit fifjsHno do lut do bovidoo, Cft $i capote do
bovidoo, undo on rozetc* in frunto. nltolo cu eadranc solan* intro conme si
altolo on stoa intro ooarnc. Ultima imagine corrspunzind colei a bourului cu
stea in frunto din stoma veehc a Mnldovei.
Bourul a fost cons idem t animal sacra la daci. Imaginca Ini a lost gravatft
pe un scut dae do ficr descoperit in cotatoa Piatra Rosie din Muntii Cibinului.
Coarncle dr hour poleitr cu aur au fost folosite do daci ea rythonuri. lTn
asemenea rython alofttuit dintr-un corn do bour luat pradft do rftzboi dintr-un
tezaur princiar dac a fost oferit drept ofrandft do impftratul Traian zeului
Cassios din Antiohia 1R.
Herodot sustine eft tracii si setyii preptiau po lingfi bovideele do- mestice
si po cclc sftlbaticc. Bovideele domestice ftaurii itnbKnnfi) eran folosite in
atelaje tercmoniale alftturi do caii domestiei(i. Mitul plugului pi jugului de aur
cftzut din cor, atribuit sctyilor plugari din cimpia Barft- ganului (de astftzi), nu
poate fi despftr(it do mitul bailor n&zdrdwni, care pntean sft tragft asemenea
unelte miraculoasc ale uriasului Novae.
fn sud-cstul Europei sji prin extensiune la traci $i la coloniRe eliue din
Ponlul Euxin dacic, cultul iaurului a luat forme extrem de complicate.
Taurolatria a durat mult timp altarc inchinate cultului taurului (intftrit intr-o
vreme de mithraism, ale eftnii piftci votive au fost desco- perite pe teritoriul
sudic al Rom&niei). S-a men(inut prin tauroforii, pro* cesiuni cu tauri cu
coarne polcite si acopcri(i cu pftturi colorate; prin taurobolii, sacrificii do tauri
untarite prin aportul latin, a sc vedea to- lumna lui Traian, in care impftratul
sacrifieft tauri pentra imblinzirca zeului D&nubios, ca sft ireaeft flu v iu leu
armalele),ca
prin aportul mithraismului adus in Dacia dc legiuni .<i coloni, in cultul eftraia intra rilul injuughieiii taurului si impftrtftjjirii liovicilor din singelc lui proaspftt aburind in
vasul ritual. Nu trebuie uitate nici sacrificiile de tauri albi aduse zeului Pontos

pentra apftrarea cetft(ilor-porturi >i a navigatiei pe mare, care luau utuori


propor(iile tutor taurobolii, heeutombe de tauri aduse pe uscafc Marii zeitc a
pnmiutului pentra a apftra de catadisme naturale (cutrcmure, ploi torentiale,
trombe marine etc.).
La daci cultul taurului s*a cuplat cu cel al calului sub influenza eeltieft,
mai ales prin taurisci, care, cum stiin, au fost liehida(i ca popor dc regcle dac
Burcbista.

Cap dc bour CII rozetfi In fruntc, Iczaurul dc la Craiova.


Cap dc hour Incrustat cu rozctfi In (runic, oblccl dc podoabA, see. IV l.c.n.
504
Simbolismul taumilli sau al f&pturilor mitico tauronwrfe (mascate cu cap
do taur sail cu corp <1** taur) \inc- de o mitologie indo-mcditera- nennft de a
cftrei influenza nu a fost scutitil Dacia preistorica. Din. acet puuct de vedere
nn trebuie sa uitani ca Dacia preistoricii sc afl& In apro- piere de Taurida, In
care cultul taurului era de asemeui in plina dczvol-

Srut lac cu mnliviil I>mruliti (rcroiitliluin*), tltipd (VI In l>aicoviciu.


(are. In Dacia politic;!, dar si in Dacia carpatica taurul tinea de un sim- holism
mrUoroloyir, astral sti ohtonic. Autohtonii nu an posedat divinitati
taurocefale, desi mastile taurocefale pe care le poarta unii col i tula tori do A
nu l Xou ne iiulcamna la o ipoteza pe aceasta tenia. Taurocefalia inas- tilor de
Anul Nou \ine de comoditatea reprezeutiirii butaforice a cultu- lui taurului ca
animal sacru. La autohtoni taurul a simbolizat ,,spirited masculin si combat
iv, paralcl cu spiritul fceundiiatii, sji spiritul puterii naturii dczlantuite. al
mugetului furl unii, al tropotului tunetului, al ropo- tulni ploflbr repezi. Ca
animal sacm astral, taurul este uneori denumit dtcotaurwf pcntru c5 poarta
leaganul lumii intre coarne. El simbolizeazii, prin coarne, in riturilc de

consacrare, suportul material al cerului. De aceea rau nuinite chiar ..coarne


de consacrare. Din rifthonuri realizate din ioarne dr tauri sc fstceau libatiuni
pentru morti sau bran cslpeteniile dace, torabosii asa cum sint represent at
i pe uncle coifuri ceremoniale de aroint sau aur (conform datelor
arheologicc). find reticle dae deposed:! de putere militaril pe un tarabos,
rupea rythonul in doua si-1 zvirlea la p&mint. lbiperea semnifica fringerca
puterii, iar zvirlirea la pamint a rcsturilor de rvthon eondamnarea la moarte.
Ca animal chtonic, taurul sustine pc Spate stilpii pamintului (in unele
variante ale geogoniei la romani), prin miscarile lui provoaca eu- tremurcle,
iar prin actiuuea lui magica fertilizarea pamintului arat.
In citeva balade mitice un hour alb poartft in coarne un leag&n in care
este plimbata lleftna Cosinzeana prin piiduri iutunecoase si vaduri cu ape
inspumate, ea altadata Europa furat;! de Zeus metamorfozat in taur.
505
In superstifiile, credinjele, datinilc si tradtyiile popularo alo romAnu- lui
desprc taur (prin care, cum am meniionat. trcbuic sA intelegem tot- ndat& pc
hour si zimbrv, ca si uncori pe boul ndzdracan), surprindem in ce consist
sacralitatea acestui bovideu salbatic.
Tail nil (sau boul ca substitut mitic) era folosit in timp de epidemic ca
instrument dc combatere a flagelului. tnjugat la un plug (sau in-

CiirtogrmnA. Bovidrelc nrhnicc, *lupa At. FUipa^cu.


jiigafi doi boi gemeni), trAgea o brazda in jurul satului, ceea ce avea rolul
unni cere apotropaic. antiepidemic, impotriva demonilor bolilor cumplite
(ciiimA, holerft) sau pentru consacrarea hotarelor satului.
Coarnele de bovidee au fost folosite in cultul lunii, in rituri dc con- sacrare
a unor acte de cult selenar. In accasta ipostazA s-au numit coarne de
consaorare. In sculptura magico-miticA jji in aceca funcrara se intilnesc pinfi.
in vreniea noastra aceste coarne de consacrare, aezate pe niarile por(i
marammesene de intrare in curti, fixate pe acoperiuri dc case .si pe stilpii

funerari in Moldova, numi\i adesea sttlpi cu coarne sau troife cu coarne ,B. In
sculptarca stilpilor sau troitelor cu coarne a intervenit in seco- lul al XVIII-lea
si al XlX-lea un proces de modificare skenmorficA, coar- nele au fost
transfonnate in cnici, pAstrind totusi pozi(ia lor oblica (cum se poate constat
a in imaginea reprodusA in text).
Din cultul strAvechi al taurului s-au nu*n(inut uncle relicte etno- grafice si
reminiscence folclorice in colindul Fccioarci cu un fecior mascot (n vitel, ca si
in colindul prosopoforic al Turcii si al Buhaiului.
Mihail Arnaudov derivA termenul turca din tur, turon, care inseam- nA
taur. Ceea ce demons treazA cA la originea lui colindul Turcii era consacrat
506
taurului *. Cu timpul, colindul turcii s a coiitamiuat cu colindul dr Crrb si de
Mnrifd. astfol incit uu raai prczintiL o !nf&$i$arc concrete dc laur. Colindul
pastreazil insa in fahulatia lui ritul inortii 91 al invierii eroului tauromorf.
Un aspect al tauroforiei antieo din sud-estul Europci s-a eonsorvat intr-o
fori ml transfigurata si transsimbolizata in proccsinnea Ttnjelii 2l, o datinil
legatft de un vechi rit agrar care consacni intrecerea feciorilor la

irat i semXnat in uncle sate transilvane. Intr-o procesiime de 1020 boi,


giiti^i cu pauglici si flori, injugati la .S 10 tinjeli prinse in lanf. de jugurile
boilor, era tras pc patul de plug feciorul fruntiuj la arat. Procesiu- nea cu
tinjala .si o treiisi exultant& de admiratori .si curioiji se iudrepta la o apa
curgiitoarc din preajma satului, unde fruntasul de pc patul plu- gului era
zvirlit in apa. Apoi convoiul sc intorcea cu el in sat .si incepea praznicul
Tinjelii, cm muzieii si bora.
Capul dc hour cu stca in frunte si flancat de soare si luna a con- stituit
sterna Moldovei, a intrat apoi in eumpozitia stcmei lui Mihai Vi- icazul, a color
trei \ari romanesti unite in 15091600 si, in cele din urnui, in conipozitia
stcmei Piincipatelor Unite.
A fost inclus ca semn pe stilpii dc liotare ai 'j.'arii Moldovei.
0. Mislrctul si porcul. Dupa uncle caloule mistretul european <Sus scrota
ferns) a tost partial domesticit cu circa 10 000 de ani i.e.n. pc* valca
inferioara a Dunarii. dind nastcre unci variante porcine apro- piate celei
actual. Mistretul s-a rctras de pc valea inferioar;\ a Dunarii in zonclc dc*
dealuri si munU*, unde s-a adaplat conditiilor silvice si cli- matericc.

In plastica neoliticit intilnim imaginca mistre^ului in figurine de lut care ar


putea semnifiea o forma loeala a toteniismului. Prin aportul eeltic la
etnogeueza daca mistrctul capiita in epoca bronzului atribute mitice. Devine
la daoi in Latent* un animal sacra, insa modeled lui artistic rilmine Incii
tributar motivatiei celt ice. In Romania a fost dcscoperit& o figuring de bronz
reprezentiud un mistTct (la Luncani, judetul Cluj) si douit care de cult cu
p&s&ri sacre 22.
507
Motivul local al mistre(ului n suferit doua contaminftri simbo- lice, una
celticTi jji una clini. Contftmin&rca cclticH a imprimat mistre(ului r ea animal
sacra, un caracter de demon nlforfei brutale, al ftiriei n\zboinicer al vitalitStii
$i prolifieitiltii, pentru care a fost oonsiderat ,,o hranil sacrifi- eialu,
eonsumata amtal la inccputul lui noiembric, ceea ce corcspunde sacrificiuhii
porcului pentru silrMtorile solstifiale de iarntt : Grftciunul si Anul Nou. lar
contaminarea elinil a 13sat urme de superstitii despre mari- mea si
semnifica\ia culorii mistreVului. Jfistrrful alb, o fantoma hiperbo- reana a
pfidurilor iarna, aducc noroc celui cc-1 vede galopind in z:Tpad5. Mixlnjnl
negru. ea un animal demonic, e simbol al cruzimii pasionale, al brutalitiitii
dezWu^nitc. De altfel cametenil demonic al inistre(ului negru a fost subliniat
si de crest inism.
Cu toate acoste antecedentc tcmperamentale si earacterologice- mitice,
crcdin(ele i datinile poporului roman despre mist ret- s-nu cris- talizat in
uncle colinde si uncle basnu* mitice. Caraeteristic este, in primul rind,
colindul cu vutsvd de vmlrejsail de pore, care pinii in secolul al XIX lea- mai
persista in Banat la Lilsatul secului. in al doilca rind, colindul cu mascoida de
vier (un substitut al niistretului). Colindul eu mascoida de vier so mentine
inca in forma Ini arhaicil in Muntenia 2a. IV o tipsie veche se asetiza capul de
vier sau un cap butaforie de pore, impodobit cu ciucuri, cordolute. zurg&lai
.si ceva verdc(uri. Tava era purtatil tie un colindiitor in virsta. uneori maseat.
Mascoida vierului se numeste Vmtilcd pentru c3 se uinbla cu ea in ajunul
lui $tn Vasile. in lot-de mascoida. vierului colindatonil in Cimpia Dunarii
nmbla cu o mascoidil antro- pomorfa. un fel tie ,,piipusa tie cil(i*' mimitft
.S'irti, nume contras deri- vat din sin Vasil*.
Colindul eu capul tie vier a suferit o substitute morfologitii prin- tr-un cap
tie pore. Din tcxtul eolindului reiese ins5 cii este vorba de mis- tre(. nu tie
pore. Dedueem accasta din judecata Sivei cind ,,Zeul Durnne- zeu si
Batrinul Craciun** o intreaba ee a mi neat si bftut dc-a devenit atit tie
frumoasil : ,,I)oamne. daeil mil intrebi/ lie-ti spun eu dreptul tftii :/ sus la
munte am tr&iat.' jir si ghinda am pit scut. jos la vale-nm cobo- rit<,/ a pit
dulee am bftut. apa dulce tie prundis. si-am urfiit in luminis. Ma vazu femeile
ocoliml gr&dinilc,/ tofi bilrbafii isi strigarit eu furee- si eu topoara. vinfttori cu
anncle. ciobani cu cirligelc. M-ajunserii,/ ma prinsenV, Ma-njunghiara. mil
tiiiara. tnipu-n paie il pirlirft.' Copiii luara basica. femeile Tallinn. gosjodarii
c5pa(ina, viniitorii eirnilcio- rii, ciobSnasii fluierasii u.
Nicolae Iorga a descopcrit in Biblioteca Hodlcianu din Oxfortl un text de
colind din 1521 care se cinta insofit de capul unui vier pus pe o tipsie,

impodobit cu flori uscate si panglici. Urarea pare a fi destul de veche,


deoarcce uncle versuri in englezft alternau cu versuri in latina medievala.
Colindul se referea la ucelasi tip de urare. de asta datil de Craeiun : Aeest
cap tie iuistrc( in mina il aduc. cu panglici vesele $i flori de eiinp. pc to(i vil
rog. eiutafi bucuros. C<*lt>r ce sinte^i la masa,/ capul tie niistret il aduc
slava dind Doninului. Capul de mistref, dupa eit in(eleg, e felul de bucate in
(ara mai bun. Ciutati deci pe unde ar fi tie gilsit.1 S15vi(i.l cu cintece, fi\i
veseli. o domni,/ mai mult, mai putin, asa porunceste al nostril stapin.' ca
veseli eu tofu sil fi(i tie Cra- ciun* *.
Pinil in secolul al XlX-lea, in cimpia i?i lunca Dunarii so colinda eu capul de
vier infipt intr-un bft|, urindu-se : ..IVimiti, gazda buna,/
5t8
colindul Sivei, care coboarib cu pasidin muntii carunli, cu
shma-n spinarc. cirnati in picioarc. ea O cinsttyi,/ sa o veseli ii,/ cu ce doriti.
La mul\i ani'\
Semnitica\iile obscure ce tin de transfigurftrilc mitice ale mistre- tului se
datorese simbolismului annul al saerificSrii poreulni in siirba- torile de iarna :
Ignat, Cruciun, Amil Nou.
7. Cerbul. Printre filpturile inc&rcate cu sarcini mitice ccrbul define un
loc important in mitologia romanil. Asa cum am constat at pinS in prezent.
intre figurincle zoomorfe descopcritc pe tcritoriul Konuiniei pentru neolitic nu
lipsesto rcprezcntarca cerbului

Cultulcerbului in anticlntate isi tragcoriginea daco-romansi, dintr-im cult


local carpatic si unul Celtic, rezultat din accosts components intratS in
etnogeneza daca. In era noastrS intcrvinc si o influents orientals prin
litcratura populara do colportnre a unor legendo si pove$ti eu teme
cervideicc. Cerbul a delimit in ieonografia celticS un loc important, de vreme

ce o divinitatc mimitS CernunnoR era eu capul do cerb sau cu coarno de


cerb. La colli cerbul era simbolul puritj!\ii, al drepta\ii, al cillft- uzirii croilor in
viat& ?i al sufletclor morfilor in locurile linistite. Era, in al^i t'-mcni, un
mesnger divin si totndatS un animal psihopomp. (dpi
509
foloseau talismaue do tip crrt>imorff pe care le purtan utirnate pc picpt ca
nist engolpioano pectoralo.
La trneii sudduiutrciii ccrbul simholiza soarclc care sc urea pc cor, la greei
era consacrat Artcmidei, iar la roiuani Dianei. In literatura antieft, mitografii
clini Pisandru. Pindar si Ferechides relutenzft eft ninxfa Taigeta a inchinat
zeitci geto-seit ice Ortoisa, in cetatea I stria dc la gurile Du- nftrii, o
eerboiaeft dc aur (xpwr6xcpci>< >.xoo? 0 yjxcis arr& *I<rrpix$)> care ora
una din minunilc luinii antiec. In eftutarea ccrboaicei rcgele Teseu al Atenei a
pleoat cu vinatori iscusiti.cn uu mileniu i.e.n. Toma crrbului dr aur pe
toritoriul Dacici politico aminte$te do mitul Bodliisattva.
Din cauza herbului Ini inalt i ramificat ca o coroanft do arbore t cerbul a
fost goeotit c;t pourta pc cap arbor rle cirfii. La romani, ccrbul poartit in
coarne uu brad. simbolul carpatic al arborolui cosmic. Un colind dc Anul Nou
ref loot ft imaginca cerbului purttnd un brad intro coarne, iinaginca arborolui
cosmic la romani. intr-o formft ineditft : Leru-i ler dc J >011111. ccrbupil
pftstca. in ranuiri part a uu mic dc brftdut,/ cu stea in crestet./ Ccrbul tie pits
tea,/ b lit du tul crest ca,/ marc si fftlos intr-un brad frumos. In brad oiripoa,
pc mmuri soli pea. stol do pftsftrele,/ licu- rici do side. Pe undo cftlca,
noaptea lumiiia ccru-ntunccat,/ cerbul imbrftdat *s\
in undo coliiulo cerbul poarta intre coarne 1111 loagftn do m&iase in care
o piimbit pc Ilcana CoRinzeana peste ape, pcslc lunci, pria paduri adinci. prin
nori piiut-n cor. Iar in alto colindc. cerbul leagftnft in licrbul lui chiar pe , ,Iisus
mi tit cl. mic infaptscP.
Tot intr un colind do Anul Nou. cerbul urmarit do vinatori isi de- plinge
destinul lui zoocosmic, din cauza herbului pentru care osto liftrtuit. Un cxcmplu : cerbul care so adapft intro treatii vede vinfttorul intin- zinl
aroul. So roagft sft nu-1 sageteze ca pe frazil lui mui mari. cft-1 va ajuta sa
treaca in lume postc toate grcut&tile, ca sft njungft la iubita lui. Sit nu rid ice
din oascle lui curti imprejmuitc, din piolca lui case coperite. ,.Tu mi te-aruneft
*ntro ooarnolc mole, in loagftn do mfttasa,, iinplctit in sasii. !ji cu to voi ducc
undo 1111 -i rascruco,/ ape fftrft punti, post mun^i eftrunti,/ undo mi mini
ta zaco-ntr-o argea, pse cu suspin, pentr-un z 111011 hain. iniudra ta
frumoasa. cu cosifa groasft./ cu ocliii Iftcrimafi/ <lc dor inocati. Induiosat,
vinfttorul nu-1 sftgetft, il lasft sft-si continue druinul

Ccrbul dccapltal pccclca rcl:l- tii Main. foMA capital.i Moldovci.


CApriuar.i de pc clopotnita minAMirii CimpulunR-Mutcf).
510
Colindele do cerb ftint uneori inso(ite de jocuri cu costume do cerb, At it la
dacorom&ni, clt si la macedorom&ni (numite masti de roga- ciari).
Dimitrie Cantemir confundft jocul cu mftgti de cerb cu jocul cu mftsti de
turcfl. In ziua de Crftciun so pune vuiea,o c&pfttinft do cerb cu coarne niaii,
de care se leagft o maseft fftcuta din fiii de pluzft coloratft si atit de lungi
incit acoporeau s?i picioarele juefttorului ptnft la glezne *. Colindul
traditional a fost tot timpul inso^it de colin dfitori mascati In cerbi. In
secolele XIX tp XX au Ineeput sft se colinde paralol cu mascoide dc cerb In
minft jji chiar fftrft mft$ti. Colindatul cu mftsti de cerb o inai complicat. Se
de$fft$oarft in baza unui sconariu raitic la care participft intr-un alai uneori
impresionant 91 alto ]>ersonaje secundare mascate, cu mascheto. cu
mascoide, sau numai niachiato. dintro care amintiin : mastilo de cai, maschete de tobosari, de fluierasi, travestiuri .si machiati in 11109 i babft,
Cerbul esto ucis .si invie in bucuria compargilor din alaiul colindului. In aoest
sconariu al mor^ii si al invierii, cerbul simbolizeazft reinnoirea cicli- cft a
naturii, rona.storca regnului animal o datft cu col vegetal.
Dupft traditia legcndarft, cerbul lupta cu carnasieri, care so tern numai de
coamele lui, dar i cu scrpii veninosi. Urmftreste sarpele care se retrage in
pftmint, urineazft in gaura in care se aflft acesta i sarpele iese aproape
otrftvit. Cerbul il mftnincft, apoi bea apft roce de izvor, il vomit;! din cauza
otrftvii sarpolui.
In iconografia milieu religioasft, cerbul oste figurat ca ornament pe
candelabra, pc baptisterii, sculptat in pintrft po zidul bisericii dom- nejjti din
Cimpulung-Muscel sau pe aghiasmatarul de la Golesti; pictat p<* zidurile
unor mftnftstiri moldovcne in scene reforitoare la geneza ani- malolor $i
Judocata de apoi.
Cum constatfim, mitologia cerbului a treeut de la magia cinege- tieft la
magia apotropaieft si de la aceasta, la magia cretinft popular;!. 8
8. Calul. Palcozoologii si istoricii romani afinnft eft rest mile fosilc ale
caliiliti xfilbalic au fost dcseoperitc pe toritoriul ltomaniei ineft din pal oolitic
si eft in neolitic caii sftlbatici au fost vinati pentru carnea, pieile $i oasele lor.
Domesticirca cailor incepe in prima epoeft a fierului, pentru tiac(iuno si
oftlftric. Din neolitic ?i epoca fierului au fost deseopo- rite figurine
lepiezentind eai sftlbatici, cftroia li s-a atribuit eind rolul de juc&rii pentiu
copiii olaiilor, eind de obiecie vwgice de cults0. La sfirsitul epocii fierului li se

acordft semnificatii totemice si tabuistice, iar in epoca bronzului, dupft


migratia tribuiilor indo-euiopeue, pe de o parte a color grcceti $i pe de alta
a eelor celtice (care au treeut in drumul lor spre sud prin Dacia pieistoricft),
si, implicit, un cult, apaite. Se spune eft grecii eeltii ar fi folosil calul in
migrate. Aparina triburilor greccsti venite cftlftri pe cai nr fi dat nastere, in
pcninsulft, mitulvi cetitaiirilor, iar apari(ia celtilor cftlftri ar fi consolidat acest
mit in sud-estul Europei.
CuUnl calulm in Dacia i-a extins treptat sfera mitologiea in epoca
arhaica ?i i-a adftugat un bestiar hippogryi in epoca medieval;!.
In secolele 11-III ale orei noastre, in regiunca dunftreano-pontieft s-a
cristalizat o fftptuift mitieft de iang semidivin, numitft Ctil&reful trac. Aceastft semidivinitate era infftt^atft printr-un tinar cftlftrind, in trap sau iu mers
normal, cu pclerina fluturind po spate, (inind in dreapta friul sau o sulitft, un
rhvton sau binecuvintlnd. Inaintca lui se aflft un altar po care aide o flues! 1
ft sau se aflft o ofrandft; lingft altar, un arboro, care uneori oste un pin,
incolftcit do un $arpe. Cfilftro(ul o insofit de nna sau mai multe
511
jjersoano considerate clnd acolifi, cirnl un oortegiu de zeiUifi, dint re care
identificate sint: Oybele, Dionysos $i Hermes. Majoritatea plAcilor votive,
numite uneori .si ..icoanc primitive1, au fost deocoperite pe valea inferioarft
a Dunurii si in Dobrogea. Cftlaretul true a fost interpretat i

en un crou. din cauza umnelui elin Ueros. sub care s-n transinis. Ceea oe
trebuie repilUt este numarul mare do epitele ditint atribuite Calare- \ului trac,
care la liudul lui este tot un cpitct. Treciud in revista epite- tele, oricine isi
jioate da seama de earacterul lor tabu i slit. dar totodata i de ceea ee
reflects aceste epitete. Cdldrefu! true pare a siucretiza atribu- tele mai
multor zei. care in aceasta perioada au fost eliminati din consti- in|n
autohtonilor: Invictus. Aeternus. Sauctus. Domiims. dar .si de stA- pin al eelor
morti (x.araxOov.o?), intemeietor de colonii (XTICTY^, a mi se eotifunda cu
ctistii daei). protector al casei si familiei (y.zrot/.a8to;). Cu stapin al eelor

morti. CAlArepil trac indeplinea .si funepa de divinitatc pxihopompii, iar


cursiertll lui. de cal psihopomp.
In eetiifile pout ice, in faza lor de maxima in florae cultural^ se sacrificau
cai albi in cinstea lui Apollo. Iar in hintcrlandul acestor cetAti si uneori mai
departe se sacrificau cai albi in tnormintele tumularc ale ertpeteniilor geticc
31
sji. dupa Uerodot. se impaiau cai albi pe mormin- tele-tumuli ale
cApeteniilor scitice din Dobrogea 3S.
Din perspeetiva zoomitologiei. calul indeplineMi* douA functiuni antagonia
: nnn chtunianii si alia uranianft.
Calul chtonian este un arhetip al vietii terestre in permanent^ acti- vitate.
Este de culoarc neagrft. aseiuAn&tor tenebrelor. Ouloarea il uparA de
indixcrcpilc oamenilor cind alunccA noaptea pe pamint. Mediile lui de
ftCtitllic preferate sint pustietaple (fArA pic cU vegetal ie), ripele, coelau512
rile pildurilor, drumurile Iftturalnice, ciinitirele, gospod&riile par&site, ruinele
cctAtilor. A fost creat de Nofurtat prin opozifie cu calul uranian crcat do
F&rtat, pentru a iudepliui in lunie un rol malefic. In ipostaza, calului infernal,
calul chtonian este cursierul dcmonilor, al vr&jitoarelor,

oamenilor-strigoi $i al unei bune pArt-i a fipturilor mitice nefaste : Vintoasele, Zbur&torul, ztneii etc. Ei ijedepse.se zdrobind sub copite pe cei sorti^i
pieirii. conform ursitei. Noaptea intra in ciinitire sji sapA cu picioarele
monnintele strigoilor, pentru a le da posibilitatea sA iasA, dacii rAsuflA- torile
mormintelor au fost inf undate cu usturoi. Urinele pa$ilor lor pot fi
recunoscute in noaptea de Sintandrei in jurul caselor eelor ce trebuiau sA fie
pedepsifi sau care au fost pedepsi(i. Se metamorfozeazA in noaptea de
Sintandrei in f&pturi anlropocabaline. ca flAcAi frumo?i, cu coainA la ceafA,
cu coadA de cal ascunsA sub cftma^A scurtA peste pantaloni i cu picioare
de cal Muse in cizme. In fafcv feteior fascinate de frumusetea lor, adesea ii

tradeazA risul lor oa un nechezat. Noaptea vin la $ezAtori sau la hore $i fura
fetele care uu au respeetut ziua tie Sintandrei .si pe cele care nu si-au
ascultat pArintii sA nu se lasc ademenite de tinerii strAini de sat. OdatA
scoase din $ez&toare sau hore fetele sint tlritc pe drum i cAlcate cu copi*
tele
0. Demonii liipomorfi. In grupa figurArilor inedievale ale cen- taurilor, sint
inclusi caii lui sinToadcr $i oaii infernali care rod la rdd&~
513
ciria arborele ceresc intocmai ca la grcci kalllkantarii (xaXXucavrgapoi), care
intre Anul Noil si BobotoazA ies do sub pamint si huzuresc in forma
antropoeabalinA. In amintirca acestor deinoni hipomorfi romanii au inchipuifc jocuri cu mafti alcatuite din capetc de cai butaforice, cu care coliudA in
noaptea de sin Toader, $i jocuri cu m&fti do demoni cabalini ocolind
coloanele cere.sti sau substituted lor, troitcle dc drum, ca lji cum ar cAuta su
le prAbu?eascA.
Cum strigoii se infa|iau uneori in chip dc cai negri, emu urm&ri(i noaptea
de cci ce sc oeupau cu desstrigoirea. Caii negri erau priusi cu la* Vul, li sc
taia coada, ii singerau in drcptul inimii $i li se punea in gurA usturoi. DaeA
cineva din sat protesta c& i-a chinuit calul, atunci insemna ca accla a fost
strigoiul metamorfozat in cal. Omul era prins i dezbraeat. DacA avea urmc
de singerare pc piept, in dicptul inimii, cm si ca om supus desstrigoirii print r
un ritual complicat, iar daea refuza ritualul, era ucis M.
In ipostaza calului psihopomp, calul chtonian urmAroa calAuzirea
sufletului inortului in lumea cealaltli. Dar i pastirea sufletului am eon- statat
cA indeplinca o func^iunc psihopompA, ca dc asomcnea conduce sufletul
mortului in lumea eealalta. At it caJui psihopomp, cit si pasurea psihopompA
insofcau sufletul inortului pcstc Apa Simbetci si prin Por- lile VAzduhului.
In foldorul mitic romancsc calul funerar cste rcdat in doua ipostaze : de cal
Uidic .si dc cal psihopomp, la priveghi. Primul, calul ludic, alcatuit din doi
tineri, invclit cu o cergA, avind drept cap o oalA de lut infiptA intr*un baf, .si
drept coada o mAturA, era purtat de un telal ca sA-1 vindA, exageriiul
calitAtile lui cabaline in risul asistenfei de la priveghi. In fond, jocul
reprezenta in credinfa color ce privcgheau un aspect al ritului de revifieare a
spiritului eelui decedat. prin moartea si invierea calului de vinzare.
Spectaeolul funerar numit ,,Gogiul 55 eu calul psihopomp era ceva mai
complicat .si mai incAreat de semnifica^ie. Se desfAsura tot in camera
funerard, la miezul noptii. in jurul inortului a$ezat pe mass $i al persoane- lor
care privcgheau stind jx* lavie. Actorii emu numai doi flAcAi care cAlAreau
in seusul inersului pe un scaun scund .si lung numit cal, tirit sub ei, in jurul
mortului, inginind un eolind funebru : (...) a pleeat/ la drum intumat,/ a
pleeat la viniltoare/ de cerbi ?i de caprioare/ i obosit/ a po- posit/ la otrAvitA
fintina/ .si-a sorbit apA din minA./ A sorbit ce a sorbit,/ setea de $i-a potolit,/
la pamint s-a prAbu$it./ A strigat ce a strigat,/ aju- tor nu i s-a dat,/ niineni nu
1-a d-aseultat./ Trecind jos cind 1-am vAzut/ pe datii am prieeput/ cu el ce s-a
intimplat./pe cal 1-am incAleent/iji-ntr-a- eilca am minat./ Cum vede(i vi 1-am
adus/ asa cum dinsul mi-a spus./ Lua^i-l, iute-1 oblojiti/ pinA sA nu vA cAifi,/

cA e tinAr $i-aratos/ ca un mire de frumos DupA ce dAdeau un ocol mortului,


ie$eau pe prispA sA tragA un fum. Intrau din nou a$eza{i pe scaun, spate la
spate, tirind scaunul lung i jelind pe cel inort, care de fapt era personajul ce
eAlArea dinapoi, cu spatele in sensul mersului. Cijiva copii impArfeau
befisoarc $i pietricele color ce vegheau, inohipuind luminArele $i colacei.
DupA al doilea ocol, fAceau iar o pauzA scurtA $i reintrau cAlAri pe scaun in
sensul mersului normal, cintind veseli, spre ineintarea color ce privcgheau.
Prin Gorjiu se intelegea umbra mortului purtatd de cal, care nu era decit o
tmnsfigurare domesticA a calului psihopomp. Iar calul psihopomp nu este
decit un relict ritual $i o reminiscent A miticA a Cdldrcjului trac in
514
eserdtiul lui psihopomp. Sicriul, copirseul sau tronul in care se a.scza inortui
inainte dc a fi dus la groapii se uumea, metaforic, calul sftnlului Mihail,
deoareee la crest ini sfintul Mihail patroneaz& funcmliile.
O altil ipostazi a calului chtonian este aceea a calului-dragon, un motistru
hippo-ofidian care participa la teomahie.
Dar calul chtonian apaic i in ipostaza calului awatic, care nu tre- buie
eonfundat cu calul dc marc. Caii acvatici sint cursieri mitici, iar caii de marc
sint fapturi zoomorfe marine. Se cunosc douit catcgorii de cai acvatici:
delfinii si caii mitici de apu. Delfinii in Marea Neagrit c&htuzeau cor&bierii pe
furtumt .si in caz de naufragii se l&sau c&l&rili de naufragiafi pinfi ii scoteau
la mai. Aa au fost presented delfinii in Marea Egee .si in Marea Xcagra de
geografii si istoricii elini. Caii mitici de apd erau acoli^ii zeului Pontos, apoi ai
divinit&tii feminine a Miirii Negre. Ei tr&geau ca- rul acvatic al lui Pontos si
scoica VUvei Mdrii Xegre.
Calul uranian detine un rol opus calului chtoniau. De altfel ambele
categorii de cai mitici participa la teomahia cosmocratic.t a F&rt-atilor, $i in
pcspectiva conceptiei i viziunii initologiei romane se mentin in limi- tele
simbolismului unei complementaritati reciproce. Sint, in al(i termeni, daimoni
sau semidivinitdji, metamorfoze hipomorfe sau hipohierofanii.
La romani calul uranian sc infatiseazil in citeva ipostaze : stihiald, a*lral&,
celestd, piried, ndzdrdvand. Calul stihial dezlantuie separat sti- hiile lumii:
apa, pamintul. lumina, focul, aerul prin prezenfa lui, ins& nu pentru a
provoca dczechilibrul lor catastrofal, ci pentru a rcstabili echi- librul rupt de
caii chtonieni in naturft. Caii astral i>oana astrele mici in eer, pe fruntile lor.
iar astrele man. cum sint soarele, luna i luceferii, in vehicule trase dc ei.
Dint re caii astrali, cei solan semnificii cursierii pe care c&l&rete Soarelc in
cuhttoria lui pe cer sau in incursiunile lui cosmice dupi sora lui Luna. Caii
solari sint de obicei albi sau aurii. Ei au fost interpretati si ca razele Soarclui,
care str&bat cerid .si p&mintul cu viteza gindului. Simbolul cai lor solari s-a
mentinut in arta romiineasc& prin tetraquetum sau tetraskelion hipomorf,
ale&tuit din capete de cai oriental i cind de la dreapta spre stinga, cind de la
stinga la dreapta, marcind de fiece datit alt sens al merstilui lor simbolic,
ureind carol solar pe cor sau coborlndu-1. Prin caii celesti poporul roman infelege caii lui Sintilie, care trag ciinifa solari cind fulgent si bubuie; calul lui sin
George si sin Mcdru, cu care acc.stia isi indepiinese rosturile calendaristicc.

primul Inconjurind p&mintul, pentru a inverzi cimpiile iji codrii, anuul-md


sosirea primft- verii; eelalalt pentru a rodi pamintul .si stringe bucatele si
imbujora frunza, anuiqind aparqia toainnei. Caii pirici sint caii de foe (caii
roibi), care poartit zorile dimineata si amurgurile seara; care poarti cftldurile
in luna lui cuptor si aid pe oameni. animale i plante cu limbi de foe. I >e
altfel caii pirici sint cei care incite spiritul creator in dorinfa de a se intrece eu
natura. $i. in fine, caii ndzdrdrani, adici minunati. eu puteri supmnaturale,
sint cai obtiniqi de eroul de basm mitic priutr-uu regim alimentar special jji un
ritual deosebit. In seenariile cu cai mtzdrfrvani, eroii principal! nu siut
f&pturile mitice antropomorfe, ci chiar zoomorfe. Bas- mul mitic al lui Ion
Creangst Fdt-Frumos fiul iepii, eu substrat Celtic, ne face sit in telegem in ce
constft valoarea deosebit& a unui cal ndsdrdcan in comparable cu eroul
n&scut dintr- o iapit. Nu tot-i caii nftzdr&vani posedit aripi pentru a zbura
pin& in inaltul corului $i a cobori piiut pe Cehtlalt tiirim.
515
in prosopoforiile poporului romftn, indeosebi celt* din ciclul solsti- tiului de
inrn&, jocul caiutilor, $i din cole din solstitiul do varfi, jocul c&lu- $arilor
(<*aii albi, mai bine 8pus caii solari), de(in un rol deosebit. C&iufii sau caiijupon, cum so iiumosc in general in literatum prosopoforidl, sca- mana foarto
mult cu imaginea nntiea a inascoidolor de cal picta{i, afron- ta^i, pe un
lecynth corintian, a eailor-jupon din Germania si Franca, ca si eailor-jupon sau
Hobby Horses din Marea Hritanie.
Imaginea complex ft .si interdependent^. a calului saeni, ca alto imagini
aniice de animalc sacre din mitologia romaml no amintesc de eultul stravechi
al calului la autohtoni. Caii albi. considera^i in general solari, dot in o
permanent ft funcjiune apotropaicft. Jestcle de cai, curtate pinft, la albirc, se
infigeau in parii gardurilor de cur^i, in vii, in boldurile de pe crestelc casclor.
in cosoroabelo care iceau peste coaina cnsei, ;ca insemne apotropaice. Din
lemn, se alcfttuiau mascoide de capote de cai' care se puneau in griuzile
ce sus^ineau aeopcrisul la bordeie (vezi bordciele- oltcnesti cu cai), la stllpii
do acoperis ai fintinilor oltene.sti numite terfe- loage, in griuzile rftzboaielor
do tosut si biniele ce susjin'eau co.sul morii, in care so puneau boabele de
mftcinat. Dar se alcfttuiau J capeir de oat

traforaie. care intrau in broderia do lemn de sub strea^ina piidvorului. Cu


capete do cai se impodobeau si protoanele vaselor de lemn do mftsurnt
lichidele.
10. Capra. Pe toritoriul Komftniei s-au descoporit in Taru Birsei fosilo de
Capra piscn, ce anticipeaza osteologic si morfologic Capra carpa 516
thina, apoi domesticity. AceastA deseoperire rdevft rolul caprei in ceouoinia
primitive a dacilor $i mai apoi in economia do schimb a daco-romanilor,
binelnteles cu repercusiunile inerente in mitologia tiaca nord-dunftrcanS,
adieu dacft $i, cum voin constato, .si in aceea uacft sud-dunflrcanii, adieu
bulcanicA 37.
tn conceptia mi tologicA a popoarelnr din sud-estul Europei, capra si
duhletiil ei masculin fapvl nu fost concepute ca poryonificAri demonice ale
prolificitiUii zoolo pice fji feitilitu\ii telurice. lb* aceea la ]>opo:irele <lin sudestul Europei intilnim in ormuuenticil, in proza si poezia populate, simbohriile
si alcgoriile caprei si tapuhd. La gneii peninsnlari, Afro- dita Genitrix suit Nym
phia, zeita frumusetii si a amomiui conjugal, era uneori imacinatii dU&rind o
capra alba. sind>ol al protectiei eAsfitoiiei, iar Ilerei, zeita prosperitutii
cerc$ti si pamintesti. sotia Ini Zeus, i se ndu- cea drept jertfa, pe un altar de
pe Acropole, o capra vcatjrti, simbol al fer- tilitiit-ii telurice. Dionysos, zeul
belsugului >fi al pet rccerilor. ?e nietamor- i. za in tap, iar acolitii din trenele
lui coreicc in fapttiri n:ixte antropo-

M.-'cvrnur zoomurfc (capcte etc cal) pc oisoroabc lc hotvlci (Miueit) vtlultil


din Bucurc>ti) $1 nmcarofie /oomorft- <!* c;ipctc dc cni pc coMronle dc
IcrMn.tna (fiutlud dc ilrumi din Mchcdlnt.
captine: sat fib, fatinii $i panii. A$a se explicit de ce in pbstiea nnticA
Dionysos si acolitii lui nu fost reprezentati pmtind pc uineii o nebridfl, care nu
era nltcevn decit o piele de caprft sau de tap (rareori de panterA). Mitopiafii
antici susfin efi toti nce$ti acoliti ai lui Dionysos, rezulmti din iniperecheiile
rituale dint re zeu tji femei sau dint re zeui metamorfozat in tap si femei,
simbolizeaza mnjterea sji rena^teren naturii fizice .
In Tiacia, in cadrul trender dionysiaee s-au dezvoltat citeva inani- fcMaii
coreice, dintre care mai import ante au fost: tragedia, dansul ritual al
saotiflefirii tapului si dansurile acolitilor divini. Prinnil dans aveu loc in
inomentul culminant al trend dionysiaee si siniboliza puterea germi- natoare
a naturii, procreate lubricitatea. In eadnil a cestui clans ritual o identic
deosehitil se acorda cultnlni fade. Al doilea dans on cel al sail- lilor $i panilor,
care avea loc in momentcle secundare ale trend dionvsi- ace Jji simboliza
tropotul bmtal al cetelor de &pturi nntropoeapriue in re- vulsia. lor coreieft.
Acestea erauasa-numitolcdansuri ale sikinnilor (eix.ivvic)
517
Din cintccul co insotea dansul ritual al sacrificrtrii t apului, numit. tragedia
(TpaywSta), ca iji din dansurile sikinnilor s-au dezvoltat, mai apoi, priinele
spectucole teat rale la greci: tragedia .si corcgrafia. Urme do elemente din
cultul strrtvcchi al crescrttorilor de capre an supravietuit la popoarele actuale
din sud-cstul Kuropei in 8uperstitii i credinte, in jo- curi eu mrt$ti, pinrt in
vremea noastrrt. Mitologia crest in rt a prcluat si remodelat profilul
daitnonologic al caprei $i t apului. Din ,,fapturi daimo- nice ce promovau
fecunditatca si fertilitatea, au devenit .,animale dia- Yolesti care intrupcazrt
desfriul, piaza-rca, nenorocirea. Capra si tapul in travestiul lor religios devin
astfcl uncltclc diavolului. tn iconografia basmului, capra $i tapul
nictamorfozeazrt frtpturile infernale ale actiunii epice. Cu toatrt
acoastrt ])relucrare i remodelare deinonologicrt in spiritul unor superstitii si
credinte strrtvcchi despre caprrt i tap? mai persists inert in folclorul feudal
al unor popoare sud-cst europene reminiscence initice diu strrtvechiul cult al
acestor animale domestice. La romrtni s-a mentinut multrt vreme credinta in
virt utile medicale ale laptclui, ertrnii $i pielii de capra. De asemenca,

credinte legate de riturile funerare : capra nu se drt de pomanrt pentru


morti; altele legate de riturile nuptiale : capra se drt in dar miresei; sau altele
legate de eereinoniile solstijiale: capra se joaert de bun augur de Anul Non.
La bulgari caprelo, considerate simboluri ale prolificita^U, sint drtruite
rniresclor in noaptea nun(ii. La albanczi $i iugoslavi, in riturile de isprtsire a
unor vini personate, faini- liale sau colectivc, se arunca sirabolic pedeapsa pc
o capra sau un tap ce erau apoi izgonite din sat. Credinta in ,,capra
expiatorio sau tupul isprtsitor a cam disprtrut astrtzi din folclorul sud-est
european. reminis- ceute despre rolul lor s-au pastrat insrtin descintece,
parent iologie, basme niitice si cut ume juridice.
Rolul ritual al caprei in cutumiarul magico-mitic romanesc este relevat i
de veclii colinde. lata unul din Moldova, de pe valea Bistritei <devenita intre
timp fundul lacului de acumulare al hidrocentralei Bicaz), in care urrttorii
amintese virtutile exceptionale ale caprei : ,,Unie rapra joaert,/ prtmintul
rrtstoaert;/ unie tropote$te,/oarzele-nflore.ste sa.
Aceea$i idee a rostului caprei in joc este proraovatrt $i intr-un colind
bielorus, in care capra este asimilatrt tapului. Rostul caprei (alias tap) este
astfel explicate ..unde merge tapul,/ secara rodeste;' lixule aleargrt tapll,/
secara e bogatii;/ unde-i tap de coarne,/ secara cre.ste-n stofuri;/ unde-i tapul
cu coadrt,/ secara e grrtmadrt. Urine din jocul ritual al ja- pului se iutilnesc
sji in Polonia. De Mai*tea grasrt, la Lrtsatul secului, de obieeiul numit
Podkoziolk (tap mic) un tinrtr danseazrt travestit in tap, 8imbolizind
fcrtilizarea priinrtverii.
Din familia prosojxtforicrt a persouajelor rnitice de tip caprimorf fac parte:
turca (in Ciinpia Transilvaniei i defileul Portilor <le Fier), bre- zaia (in nordul
Munteniei) si partial borifa (in sudul Transilvaniei). tn alegoriile si siinlmlurile
acestor figurrtri rnitice transpar vechi valente rituale, peste care s-au supra
pus contaminrtri si influentc social-cult urale medievale de tip crcQtin,
alterind astfel in parte fondul lor arliaic dai- monologic.
Din aeceasi categoric initicrt cu capra si tapul fac parte oaia .si brr- becul.
Cum berbecul este mai semnificativ in substratul mitologic autoh- ton. vom
insista mai mult asupra lui. tn mitologia daert si daco-romanrt
518
berbecul este legat do cultul fecunditfttii si al fertilitft$ii. Bcprezcntftrile lui in
plastiea primitive $i arhaica au fost descoperite de arheologi in mai toate
provinciiie istorice romfine$ti. Astfel pentru epocn bronzului s-au descoperit
pratoame de berbec i cap etc de berbec in ceramica arsft ; pentru epoca
fiorului. graturi ce reprezinld sacrificarea berbecului in cultul Cabi- rt'/or, al
Caralerilor danubieni si pe coijuri funerarc (obr&zarcle coifului de la
Potofene$ti); pentru perioada romanft (de ,,mixtum compositurn mythologicum), reprezentarea zeului egiptcan Ammon impodobit cu coame de
berbec etc.
In mitologia roman ft berbecul continuft sft def-inS un loc important in
bestiarul autohton popular. Este de asemeni animal de sacrificiu (la sftrbfttoarea Gurbanului, Oltenia), de pomana, care se da peste mormint unui
om s5rac; iron principal ca Arete in nunt a oilor; cdlduzd nitrified a turrnei

in noapte, cu coamelo lui de aur i nestematele ce le poarta in fruntc; de m


used de colind internal.
11. I.citl eurpalie. Palcozoologii au eonstatat prezcn(a leului pe teritoriul
cuaternar al Bomunici: leul de pe^teia (Panthera spelaea i Felis leo
spelacus) alftturi de alto feline. Ceea ce indrituieste ipoteza transfigu rfirii
rnitice a leului preistoric in literatura popularft romanii. Insft,

da tori til faptului eft leul a disp&rut din fauna locala inert tnainte de era
noastrft, s-au elaborat ipote&e care au fdcvt discutabil acest animal mitie. Sa susfcinut c ft nu poate fi verba de leu, ci de alt animal similar, mai vechi,
din fauna locals, care a fost substituit tirziu de imaginea leului; eft leular fi
putut fi sugerat ca animal mitie de zodiac i c*ftr(ile populare de sorginte
orientals i occidentalft (traduse iji adaptatc gustului medieval al romftnilor);
eft prezen(a le ului in eolindc poate veni din simbolismul iconografie al leului
in crcstinisra (leul Snaripat simbolui evanghelistului Marcu, leul reprezentind pe Iis us, lupta lui Salmon cu leul. prezenta leului la Judecata de
519
apoi etc.); si, in fine, cA lenl este ofdpturd fantasticd dr basin mitizaU zooantroponiorfA sail autropozooniorl'A (mai mult caracterologic mitic decit fizio*
logic teratologic), care este prozentfi nuinni in colindelc laice *.
Substratul paleozoologic :il leului mitic sc aflA dec! in trccutul faunci
locale carpatice. Tcza p al cozoolog icd a fost confirraata $i de ccrec- tfirile
nrheologilor <!in sccolul nostru. in aceastil privintA Gheorghe Iza a intreprius
invest iga(ii interdisci pi inare care an dus la concluzia oil aria de rdsjntulirr a
motimlui levlui in colindele romdntfti coincide geografic CM aria de rdsptndire
pdltozoologicd a leului de peyterd in It undnia10, <lar dupA noi si cu
substratul dinaintca crei noastre al motivului leului. Paul Voye descrie
personificarea Daciei in insigna legiunii a XIIT-a Gemina de la Apulum
printr-o fetneie cu boncta dacA tinind o mini pe capul unui ieu.
Alexandra Odobescu, intr-un articol referitor la un mcnlalion represent ind
a a monstru undrocefal descoperit incastr.it in zidul bisericii 8f. Nicolai* din
Dorohoi, comparft imagined lnl cu a patrupedelor andro- cefale asiatice tji a
centaurilor grc*cesti. Imbinarea hibridA intre cal si om, din anticele tradifiuni

rtdice ale Oandhacasiilor figuri atmosferice ale Indiei primitive . le-au


transformat grecii in oentauri. Al. Odol>escu mai aniinte.ste si de faurii
ccreyti eu capete de oameni incoronafi sau de lei (naripafi cu capete d
oameni din Caldeea si Asiria, precum si patrupedul cu trap de leopard yi cap
de om, imagini gAsite intr-un gorgan de peinalul Kubanului. InsA cea mai
iinportantA deseoperire este, dupA dinsul, a caselor din tesaurul de aur
excavat in 1790 in tirguletul Sin Micleyul Mare din tinutnl Torontalului. in
fianatul Timisoarei, cu piese cizelate si gravate cu imagined unor fin re
arulmccfale IncdJecatc de cdpetenii bdtrine sau zei ce par a fi de origiue
turanicA primitivft*K In Buropa, cel^ii an inchipuit pe monezilc lor :
patrupede, cai cu cap de om, c&l&reti zdrobind sub copite trupuri oinenofjti.
Toate aceste represent Ari de monstri androcefali la diferite popoare
releva unfond de tradifii si de izcoare is to rice ce derivi dintr-o sursA com
unA. Lenl, leopardul, taurul, calul, fiecare cu capete de om, au pAtruns pe cai
etnice in Europa, spuuc Alex. Odobescu, p cale turanicA. Dar au pAtruua .si
pe edits culturii, prin influence interctnice.

Leu (nplied). lYzaunl dc la Craiova.


Blenul C tenia* si latinul Pliniu au scorn it cA in regiuni indepArt ac. sub
zona torida, tr.'ii i un soi de fiara numitA Marlichvrat, avind trap de bn si cap
d> om. Fabuln Marticliorei s-a pAstrat la bizantini, care au rAspIndi t-o in
Occident. In icoauele lor inspimte din Bestiarii se intilnesc chipuri de
patrupede eu capete de om care indeplinesc rosturi apocaliptice.
Turanicui, semit-ii, arieuii au acest concept. I/a semifci apare /r*i otaurul, la arieni centaund si la tur.inionl an:lro-leo-taund 17.
R9n
Represent area de. pe bis erica din Dorolioi ar putca deci sft fie un
concept, simbol <ji herb mitic strftvechi euroasiat ie.
Patnmderoa motivului leului cu prec&dere in colinde se leagft de o
indclungutu traditie cultural;! in mitologiile din sud-estul Europci, inde- osebi
greacft i romana, transmit prin cult urn inixhclcmca din Dacia nonticft si prin
cult uni daco-romana cljn Carpatb urmn$ilor fircsti, romunii.
In?ii motivul leului a sufcrit inevitabil influentc iinagologice $i iconogra- fice
prin C&rtile de ciroulatie medieval:! in popor t<* influence biznntine, fftrft ca
toate accsten sil cstompczc fondul iraagologic ancestral.
Probabil motinil leului in faza lui germinal iv;l a fost mai complicate S-a
decantat istoric pinft la reducerea lui la un pretext einegetie, la o viniltoarc
de denionstraro a bftrbatioi, in fata piirintilr i a comunit&tii de nearn.
Deoarece eolindul leului se chili mai ales la caselc unde sint tincii i tincre
C&rcra le-a venit vremca de eftsfttoric. Din aeest punct de vedere eolindul

poato fi considcrat o ora tic ,,avani !a lettre* pentru fat A si un certificat dc


barbaric pentru tinarul gat a de insunltoare.
Lenl deiji este un carnasier fioros, care imprustic spainu! in jurul lui,
eolindul il prezintft blind, dispus sa se lupte daefi e provocat, cirnl se vede
aproape infrint eeie si i se cru^o viala si se lasa legat i purtat in sat in triumi
de vinfttor. In citeva euvinte, iatft cum il prezintii X. Densusianu intr-un eolind
: Alelei, maieupi mea-re, / la si-m3, nu m;!-ntreba-rc./ Nix mi-e gind de
logodirc/ inici dor de pribegire,/ cimaducc-am auzitu/ eft in virfu muntilor,/ la
poalcle brazilor,/ este-un leu de ciine rftu,/ $i mft due, mfticuta mea-re,/ peacel leu a-1 sftgeta-re./ Nici vorba nu isprftvise/ $i la leu el i ajunse./ Gftsi
leul adormit,/ adormit neporaenit. Dupft ee se iuplft cu leul in sftbii i junelc
il rftzbeste, leul se adieseazft : Alelei, mai junelau,/ lasft-te tu de luptatu,/
pc mine de sftgetatu/ $i raft baga-n curea neagift,/ mi coboarft jos la tarft,/
pc ulita giecilor,/ dc fala pariutilor/ i de tins tea fratilor12 13.
In alt eolind, lupta junelui cu leul (junelc fiind considcrat un fatfrvvios), ,,mai bun cal cft-i har;lne$te,/ mai bun cal, mai bun ogar/ i doi
vineti de oimei./ Fost-a joi d-o sarbfttoare,/ iesit-a la vinfttoare/ la vinat/
peste Birlad;/ vinft ziua,/ toatft ziua,/ zi de varft piml-n sarft,/ cirnl fuse
scarele in disearfi,/ cind ochii negri-si arunearft,/subt eel mar mare-xiflciit/2ftri-iji leul d-adormit,/ adormit eu fata-n sus./ sft-1 sftgete/ nu se-ncrede;/ sfi-1 impure/ i s-o duce,/ murgul de greu strftfidarft/ i pe leu eft-1
deteptaift./ Prinse-$i leul d-a fugi,/ ogar galben d-a-1 goni./Ogar de vine-1
pi^eaift,/ oimei dasupra-i bfttea,/ pin pe leu-1 dobora./ Dar si (...) voinicul/
din eftlu^el izbotea/ pin cu leu s-alfttura./ eu rnftciuca-1 mileiu- tea,/ cu
baltagul bftltftgea,/ pin pe leu-1 dobora./ Dupft cal descftleca,/ seurt, mai
scurt eft mi-1 lega,/ la eordisa areului,/ la eioehina calului./ (...)/ cftrftruia dapuca,/ eftiftiuie peste munti/ la ai lui dragi de pftrinti. Vftzut de sera lui mai
miefi, stiigfi efitre pflrinlii ei la iesi. taieu,/ ia iesi, maicft,/ de vezi, maieft,
ce-ai sefildat,/ ee-ai seftldat ?i ce-ai bftiat/ nduce pe leu legat/ viulet
nevfitfimat. Junelc ia leul, ,,in grajd de chiatrft-1 biiga,/ fin cu flori eft-i
le^ftrsa,/ fin cu flori de sftrbfitori,/ cosit de douft surori./ In casa sa in- tiaifi/ i
pe pat eft se punea./ Ogar galben mingiia,/ soiruei vineti neteza44.
Tema leului infrint in folelond mitic rtmftn reediteazft. in stil local i eu eroi
de legentlft, tenm universalft a unui animal feroce, Infrint i umilit de un vinft
tor viteaz.
12.
^ariiele.Dintre animalele sacre im bipuite de mitolcgia romftnfi,
in apiritul vecbilor credinte, datini ^i tradi\ii, aipcle dc tine un rol deosebit.
521
Sc inf&ti$eaz& in trei ipostaze mitice : de ?arpe propriu-zis, do baiaur jji do
zmcu. Intre acosto trei ipostaze exists o filialiune mitici iji o transsirabo- lizaro
mitologici de ordin ontologic.
Ca animal iipsit de toate organele celorlalte animate (firi picioare, aripi
urechi), sarpele pare a fi eea mai primitive fipturi, despre care nu jftiin cind i
cum a fost. create. Sarpele este prezent de la inceputul lumii in opera create.
Pare a fi preexistent, ca un element fluent al Apelor pri- mordiale. El
incarneazi o fipturi inferioari, obscuri, incomprehensibili si raisterioasi. In

epoea paloolitici a fost sgraffitat pc perc^ii pesterilor sub forma unei linii
ondulate sau In zig-zag, ntuniti mai apoi ,,din|i de lup sau din(i de
ferftstr&u" in ornamentica populari romani.
Sarpele simbolizeazi doui aspecte mitice : unul material $i altul spiritual.
Aspectul material relevi androginitatea lui, trisituri distincti a independent^
fiziologice. Aspectul spiritual relevi simbolismul lui sacra i hierofania
invizibuuiui stihial in vizibilul primordial. Sub infityisarea ,,sarpelui cosmic ijia putut releva Nefirtatul natura divini. El cste sira- bolul Haosului in
complexitatea lui arhetipali. Dar este i principiul *ji esen^a viet-ii
primordiale. arpele vizibil este sarpele material, sarpele invi- zibil este cel
spiritual. arpele vizibil musci sensibilitatea din noi. riscoleste sexualitatea,
provoaci libidoul; sarpele invizibil este cel ce animi invidia $i mentine orgoliul
creator.
Sarpele terestru postfigureaza sarpele cosmic; sarpele tenebrelor genuine
prefigureazi sarpele lurainii cosmice. Arabele figuriri spirali- forme ale lumii
inconjoari pimintul; sarpele terestru la crugurile cerului (nadirul si zenitul), iar
sarpele cosmic la briul pimintului (ecuator). Incon- juririle crucis leagi
pimintul, ca si-1 ment-ini permanent unitar in fafca atacurilor atitor fipturi
mitice care lupta si-1 dezintegreze. Rominul nu arc uu concept raitic
corespunzitor celui de oroboros sexual al autofecun- dirii sarpelui care i$i
inusci coada. Ci numai idoea paliugenezici a recicli- rii viet-ii prin muscarea
propriei cozi; a revenirii ciclice la aceleasi etape si stadii de via^i; a dialecticii
vie^ii si raorfii.
Opus sarpelui terestru este sarpele cosmic, la care ne-am referit in
capitolul Cosmogonia.
Pimintul si apa alcituiesc materia primordial^ din care e alcituit sarpele,
ca s Cosmosul. Aceasti structuri comuni a ficut pe unii mitologi si considore
garpcle, animalul cosmic prin excelenlA. In acest context ideativ farpelc este
cosubstan^ial cu arborele cosmic (bradul La romani), cu pirain- tul si cu apa.
De aceea il gisira in icouografia priraari a lumii incolicit pe arborele cosmic,
inconjurind pimintul, unduind pe ape.
Imaginea sarpelui este redati in multiple forme artistiee, in podoabe pec
to rale sau centuri metalicc .si in eele de mini (britiri in spirali, cu cap si
coada de sarpe); de asemeni, sgraffitat sau scos in relief in unele vase rituale
sau domestic^ primitive. S-ar putea spune ci nu existi ..culturi arheolo- gici
care si nu foloseasci in olirie motivul sarpelui (pe pintecul chiupurilor de grine
sau al celor de pistrat uleiurile si viuurile, pe anse s pe blide). Indcosebi in
ceramica do Cucuteni sc intilncste sarpele ondulat, in spirald si chiar figural
in ghem. Motivul sarpelui, in spiritul ornamentelor magice, a fost preluat si
dezvoltat si <1 ceramistii ulterior!.
Tn arta geto-daci sarpele magic a fo3t folosit c.u scopuri apotropaico pe
poJoabele de paradi ale cipoteniilor, pe coifuri, unul do aur de la Agi- ghiol si
altul de argint de la Co^ofoni (ambele cu raascheti frontali ca o vizieri
imaginari eu ochi artificiali privind fix si cu spriuccne inchipuind
522
$erpi incord a fi 4i). Ochii artificial! i sprincenele urmireau si fascineze i

totodati si terorizeze po cei ce-i priveau. Era o dubli fascinate, accca reali i
accca magici. Cnemidele, care acojK*rcau genuncliii si flancurile pulpelor,
aveau chipuri umane tatuate, in dreptul gcnuiichilor, i serpi
Incol&citi pejflaneuri. AUt pe coifuri, eit pe cnemidc, serpii marcau zonele
care trebuiau protejate de puterea nefasti a inamieilor, cum mai tirziu in
prosopoforiile populare maschetele trebuiau si acoperc sexul i incheie- turile
prineipale ale purtitorilor (umerii, coatcle, genunchii), pentru a fi apirate de
demonii ludiei.
Motivul $arpelui propriu-zis se intilneste i in eeramica daco-romani,
uneori redat simplu, alteori asociat cu un cap de hour, a efirui semnificatie
vizeazi cultul cervideo-ofidian al lunii.
Tot in perioada daco-romani sarpele este folosit ea apotiopeu in imaginea
Cavalerilor danubieni (care, in anumite privin\e, pieia i conti- nui motivul
sarpelui din cultul Cabirilor). PaialeL saipelc in cultma greco- romani capiti
atribu^ii i semnifieaiii faimacopeice si medicale, fiind con- siderat simbolul
divinititilor corespunzitoare medicatiei.
La inceputurilc evului mediu, in complexul bazilical piotocrostin din
Dobrogea, sipat intr-un deal de creti, s*a descoperit figuiat farpele simplu,
care nu are legituri cu sarpele edenic, sau doi fterpi implciifi neafrontaji, care
nu au de a face cu caduceul lui Hermes49.
Motivul celor doi erpi Sncolicifi care se privesc fati in fa\i icpre- zinti doui
forje egale sau opuse care se infrunti ; doui forje mitice anta- gonice : una
clitoniani $i alta uraniani. Dar despre acest aspect vom discuta in paragrafele
consacrate balaurilor $i zmcilor.

Srpl cu coarnc f$l trup Ingcmlnat, Hasnrahi*.Vurfatlnr, <lup JVlrgll


Bilciurcscu.
523
Clnd ne referim la mitologia sarpelui trebuie sA luAm in considerable cele
trei specimcne de ofidiene mi ties : serpii mitici propriu-ziiji, balaurii .si zmeii,
adica acelefdpturi mitioe complex care nu-?i pierd caracfcerul ofidian
(sorpii $i balaurii), si fdpturi miiice complete, antropo-ofidiene, care ci$tigA
noi valence niitlce ce completeazA restructureazA pe cele vechi ale

balaurilor. Numai investigind fApturile initice rcprezentative pentru speba


ofidieuilor putem lAmuri citeva aspect teorctice 9I istorice ale zoomitologiei
romane.
In legendele romane varpele mi tic este surpnns in trei intAtisAri a parent
distincte : sarpele de casd, $arpele de cimpie pi pddure $i farpele de apd.
$arpele de casd, Slim a casei sau Vtiva casei este geniul protector al casei
la romani, care trAieste sub pragul casei sau in perelele cased. In trecut se
credea cA locuin^a care nu are sarpele ei este necuratA. In fond, fjarpele
casei este o fApturAmiticA beneficA, nu face rAu nirnAnui, nu inuscA, nu
spurcA, nu atrage spiritele rele. Numai ticdie din cind in cind, ca un
ceasomic, din care cauzA i se raai spune .si ceasornicul casei. Cind ticAitul
ijarpelui se intrerupe, sau ceasornicul casei nu mai bate, inseamnA cA va
rauri cinevadintre membrii farailiei ce locuiesc in casA. Nu trebuie izgonit, nu
trebuie ucis, ci lAsat in pace pentrucAestenoroculcasei,el apArA casa de
farmece, de blesteme, de duhurile rele care ii dau tlrcoale. E prietenul <ji
protectorul copiilor din casA. Copii impart hranalor cu arpele casei.
Izgonirea sau ucidcrea lui e o nelcgiuire, care atrage dupA sine nenorocirea : moartea unuia dintre membrii farailiei, pustiirea casei de un cataclisra (cutremur. revArsAri de ape. un inceidiu) sau de lotri. ^arpele casei
este alb. seinnul puritAbii, Al dcvotiunii, d bunAstArii. De$i culoarea albA se
sus^ine cA se datore$te faptului cA trAie$tc in intuneric, nu trebuie neglijat
simbolismul raenbionat de popor, acela al unei fApturi mitice bune,
apotropaicc.
Intr-un cintec vechi despre sarpele de casd, raetamorfozat in $arpe
antropofag, se descrie pA^ania unui tinAr voinic care a plecat la insurAtoare.
Pe drum se intilnc$te cu un $arpe mare, incolAcit pe o raovilA. ^arpele ii
spune cA il asteapta la movila acea-sta de cind mama voinicului 1-a blestemat de mic copii sA-l mAnince, pentni cA tipa i-i turbura linistea. DupA
Western. sarpele a ieit- din peretc, s-a tint pinA la movila pe care se aflA
acum i 1-a asteptat plnA cind araindoi au ajuns la virsta voiniciei. Il roagA de
t rei ori sA-jji scoatAarmele i sA vinA lingA el. cA-i va fi bine. Yoinieu 1 nu-si
scoatc armele. Balaurul impiedicA calul, caresperiat fuge de lAturi, cu ogarii
si soimii de vinAtoare. Voinicul cade de pe cal, $arpele sare $i-l incolAccste.
deschide gum si-1 inghite ,,pinA la jumAtate/ cA raai mult nu poate/ de armencArcate/ la briu inbesate. ^arpele il raai roagA de trei ori sA scoatA armele.
sA nu se raai ohinuie reciproc. Voinicul ,.b-ipa ?i striga/ iji se vaita' trei zile de
varA din zori pinA-n searA. E auzit do un tinAr hu?an,/ pui de inoldovean.
care porne$te in cAutarea lui. Moldovcanul ajunge la movila. vcde ^arpele cu
voinicul inghibit po jumAtate. .^arpele il roagA pe inoldovean sa-1 ajute. cA-i
dAruie^te toate comorile do sub inovilA; voinicul inghibit pe jumAtate ii
promite de aseraeni coraori .-ji in plus frAbia lui po viabA. MV.doveanul
spirit"?.! $arpele, scoate pe voinic i fuge repede cu el la vadul Nist-rului, sA-l
spele de bale de sarpe, (lar cu cit il spAla, cu atit se innegrea mai rAu de
otrava balelor47.
In sculptura in leran. sarpele de casA este inchipuit po unul din stilpi*
pridvorului, ai ramei u?ii sau ai grinzii raari din camera de oaspebi. Uneori

524
^arpele casei este sculptat si pe stilpul sau crucca do mormint, cind a murit
ultimul stfipin al casei. ca inscmn de venerate funerarA. Ceea ce toBtiamtlft
sau oil nnirind sarpele casei stApinnl $i-a prcsimfit sfiritul $i a dorit ca
mormintul sA fie apArat tot de ^arpele casei. sau cA a lAsat cu limbi de
moarte ca dupA deces garpele casei si figurezc pe stilpul noii lui case de veci
ca apotropeu.
$arpele de cimp. mai mare decit sarpele de casA si mai periculos, trAia in
pAmint, de unde icsea printr-o gaurA fAcutA anume de el. ^arpele de cimp
ie.sea din gaura lui. din vizuina lui, de Alexii (17 martie). In gaura lui
zAccaamorfit toatA iarna. De Alexii era interzis si se pronun(e numele de
jjarpe. Se eredea cA respectarea tabu-ului fere$te de mucAtura de arpe in
timpul anului.
Cintecul bAtrineac despre arpele de casA transformat intr-un sarpe
gigantic dc cimpie clucideazA prin confinutul lui tema arpelui mitic do
cimpie. Iar tema sarpelui mitic gigantic de pAdure care pAzeijte coraori
ascimse sau izvoare fermecate de apA vie sji apa moartA, atit de freevente in
pove.^tile mitice rominesti, ilustreazA celAlalt aspect al zoomitologiei
ofidiene.
^arpele de cimp este figurat pe stilpii de raorraint si pe cruci, ?erpuind pe
verticala cu gura deschisA sub simbolul soarelui, pe care vrea sA-l devoreze.
Se rcgAse?tc aici ideea devorArii soarelui de marele .sarpe original, Atum,
cxistentA la egipteni. Nu cunoastem pinA in prezent daoA $arpele care
dore$te sA devoreze soarele se leapadA de forma lui ofidianA pentru a
deveni un deus otioeus.
$arpele dc apd. Cel mai inofensiv din eategoria erpilor este cel de apA.
Se infA(i$cazA mitic ca o fdpturi net of id i and sau cao fdpturdantropo-ofidxa
nd.
arpele propriu-zis de apA se inginA cu apa in mersul lui ondulat atit ziua,
cit ?i noaptea. Cu uierul lui straniu atrage pescarii la locurile cu pe.'jte. Din
aceastA cauzA este dmjmAnit de Muma pcftilor i de Tat&l peftilor, care insA
nu pot lupta cu el decit intinzindu-i curse cu nade otrA- vite. .^arpele de apA
este o cAlAuzA pentru cei ce rAtAcesc cu bArcileinlacu- rile mari din Lunca
DunArii sau din Delta DunArii.
13. I'aptiirile antropo-ofidiene. Din eategoria acestor fApturi mai
importante sint: tftima apei ?i Vtiva apex (jumAtate femeie jumAtate
$arpe), care loeuiese in ape, se impodobesc cu liane i scoici. ies la suprafafA
si ademenosc bArbafii care inoata sA le prinda. ii incolAcesc $i ineacA. Intrc
fApturile antropo-ofidiene 31 cele antropo-ihtiomorfe se fac confuzii. Femeilepe.'jte (numite i faraonoaice si sirene) de la briu in sus sint feme! i in jos
sint pcti. Ele sint fApturi volupioaso, sirabol al vrajei scxuale. Uncle femeipc$to sau sirene, in loc dc picioare au douA cozi. tn reprezentAri artistice
sirena cu douA cozi este gravatA pe cable de sobA ?i discuri sinAl- tuite (care
impodobesc briiclc de sub streini) ale imor palate boieresti.
14. Balnurul. Ilalaurul este un $arpo gigantic; prin strueturA, ifunctiune
yi valenfele lui mitice. dopA?e?te statutul ofidian al .sarpelui.

/Dragon. Relief pe un }Ut dc lcmn, sccolul Will.


59R
fa f&pturfi termini, ducc o existent rnlticil in limitele condifiei zoologice. Jns&
ca fdplard teriomorfd ducc o viat& supranaturalft peste condi{iile lui mitice.
E o porsonificare a forfci brutale, cnide si contradiotorii a naturii ofidionc ce
pendulcazii intro chtonian si celest: Dragonul.
Transformarea serpilor in balauri sc face dupfi o clan si rare inifiatica a
serpilor. Accstia trebuic sil zaoa in vizuina lor intrc 7 i 9 ani, in care si se
hnlncasci numai cu inscctcle $i stropii do plonie ce p&trund la ei. In aoest
interval serpii cresc in lungime, se ingra$&, capiltil aripi $i picioaie scuiule ?i
puternicc, en ghcare mari. In ficcaie an le create cite un cap, in asa fel incit

Babur tricvf.il. Detallu do po stcaKnl do lupta al lul !>tofjn col Marc.

Sf. Qicoiyhc omorlnd balauru), dupi Victor Urfitulescu.


pinft la unnii ajung sa, aibi 7 sau 9 capete. Se mai transform^ in balauri
jjerpii care tr&iesc cit trei vieji de om si au fftcut numai riu in tot acest
interval. Do obicei. balaurii accstia au douit capete, unul in pozifie normals .si
altul a norm ala. un cap in coadil: iar dacil au doui cozi, au $i cloui capeto in
plus4*.
In ambele cazuri balaurul reprezintil o f&pturft mitic& monstruoasa, o
ipostazi a terifiantului, a condifiei animate ost ile omului, a forfei criptice a
tencbrelor care tulburii cchilibrul firesc al evolujiei lumii.
Puterea lui estc de ordinul naturii rfujluitc. Dintr-un salt cl poatc atingc
ccrul .si dintr-o batere de aripi poate pluti in curcntul de aer reco
526

$i turbulent al Vtntului turbat. Dintr-un rilcnet el poatc d*rima zidurile and


cefc&ll .si dintr-o lovitur* de coad* poate produce un cutremur.
Prin inf*liarea lui, balaurul seaman* cu saurienii din era secundar*
(dinozaurii, brontozaurii si diplodocii). X-ar fi cxclus ca reminiscentele
primelor reptile gigantice, ale c&ror resturi au fost deseoperite si structuri
morfologice reconstituite de paleozoologi, s* stea la baza mitologiei balaurilor. La acest fond atavic real, imaginafia a adaug.it elemente .si aspect
inedite protomitice mitice, pentru a justifica relict mereu transsimboli- zate
in istoria spiritual! t*t-ii poporului romAn. Cu tot caracterul lor supra- natural,
balaurii nu au putut s& se metamorfozeze, pentru c* nu erau f&pturi
superioare in sensul mitic al daimonismului. Erau fSpturi mitice inferioare,
anacronice !?i antagonice otnului, care f&ceau in mod ineonstient r*u, din
necesitatea de-a vie{ui $i supra'vie^ui printre oameni. Ei devin
instrumentele r&ului, indirect, numai prin manevrarea lor de c*tre dcraoni.
Iar balaurii demonici sint i*iii in adev&ratul sens al cuvintului $i cu ei lupt*
adesea Sintilie, sin George, sin Medru .si Fftt-Frumos.
In simbolismul lor arhaic balaurii p*streaz* caracterele mitice ale structurii
lor ofidiene : dc totem, strdmo? mitic, de trincrezd a angelicului mintal .si
moustruosului visceral sau teriomorf, i de apotropeu. de ap&r&tor al unor
rituri de irecere i al unor treceri fdrd riluri.
Balaurii nu mor dc moarte natural*. Fiind f&pfcuri mitice cu puteri
supranaturale ci nu pot muri decit violent, infrinti tot de o putere supranatural*, de o divinitate benefic* sau malefic*, de o semidivinitate i de cele
inai multe ori de un cron salvator, care poate fi un sftnt militar cum e sin
George, de F&t-Frumos, un ipostazeu al soarelui. sau de un acolit demonic,
solomonarul. Moartea balaurului, indiferent de cine o provoac*, nu poate fi
decit ritual*, conform statutului lui de faptur* mitic*. Prin moartea lui se
produc reverbera^ti de dezechilibru, ce sfir$esc prin revenirea la ecbilibrul
natural. Uciderea balaurului de la izvoarele Cernei red* lini$tca v*ii Cernei,
dar capul insingerat plutind pe valurile Dun*rii in sens contrar cursului apei
ajunge la Golub&f, unde intr-o pester* se descompune i d* na store muptei
columbace, care iufcsteaz* toat* zona cu morbul ei. Un balaur din iezerul
Bistrei este purtafc de solomonar pin* la Ierusalim, unde il ucide, il taie in
buc*t.i, pe care le vinde ca p*rfi refrigerente pentru locui- torii care mor vara
de e*ldur*. Alt balaur. din Mun^ii Rctezatului, este ucis iutr-o lupt* dreapt* de
F*t-Frumos, dup* ce acesta incearc* de mai multe ori s*-l doboare, numai
ajutat de Ileana Cosinzeana, care-i gterge sudoarea dc pe frunte i-i
umeze^te buzele cu marama ei fermecat*.
Conform credin^lor jji datinilor relatate de legendele mitice rom*- netl
exist* trei categorii de balauri : balauri de cetdfi, balauri de ctmp sau de
pddure i balauri de ape (iezerc de munte i Marea Neagr*).
Balaurii dc cetdti. Cea mai raspindit* categorie de balauri este aceea a
balaurilor de cct*li. Kumele impropriu vrea s* indice numai coujunctura
sociomitica in care aciioneaz* balaurul: celatea, oraful, satul sau un element
arliitectonic ce line de habitat: drum, pod, instalafie de ap*. z*gaz, moar*.
Balaurii de cet*ii lisau a^ezarea iu pace, nu-i spurcau fintinile, nu-i sor- beau

apele, nu iuipicdicau circulafcia, nu rev*rsan fl*c*ri peste vegetate, nu


provocau cut remure, dac* li se pi* tea periodic un tribut. o faptur* uman*,
de obicei o fecioar*. pentru a fi devorafc*. Balaurul autropofag ameninta
cetatea sau dependintele ei uneori lunar, do cele mai multe ori auual.
Imaginea lui a fost redat* iconografic in faia cet&tii, in poarta c*reia o
fecioar* a$tepta, de voie de nevoie, s* fie ingurgitat*. In reprezen 527
tarea imagologici a lui sin George, ucigitorul de balaur-demonic, se zire^te
zugriviti intr-un coif aceeai fccioari care asista la lupta dinitre sfintul in flit ar
si monstrul ofldian in unele icoane vechi.
Balaurii de cimpie si padiirc reprezintfi o categoric de ofidiene mitice
gigantice, al c&ror trecut indcpirtat le apropie net de saurienii epocii
secundare dinaintea e.n. Asa cum ii caracterizeazi numele, ei viefuiesc in
cimpiile pustii, de tipul Biriganului sau Burnasului, cu bilirii. sc&iefi .si ciulini,
intr-un fcl de tcbaide in care supraviefulesc pustnici uitafi do vreme, sfrijiU
>;i singuratici, sau viefuiesc in fundul codrilor seen lari, in scorburile unor
arbori bitrini. in pesteri sau sub pietre colibatc, in apro- pierea unui izvor,
pSzind din vreniuri imemoriale secretele padurii .si como- rile ascunse in ea.
Dint re cel mai reprezentativi balauri de apd sint coi de iezere de munte.
Pe acestia ii inealeea soloinonaiii pentru a inc&rca norii de ploaie cu apa in
gu$a lor $i a purta ploile fertilizatoare sau nimicitoore pesto ogoare. Balaurii
de iezere sint inaripafi, cu aripi mari, insi ca de libeluli, si cu picioarcle cu
gheare ea de uliu. Imagine:! balaurului purtitor de nori de ploaie este
adeevati mitologiei agrare a (inuturilor cu fertilitate redusi, in zonele de deal
si nnmte. Balaurul de iezere de munte. define funefiunea mcteoroloyicfi a
serpilor giganlici care poarti vremuirile pestc sate49.
Pe mare provoaei valurile uriase cind bea apii $i ciud i.si bate coada. In
Apa Simbctei care inconjoara de noui ori pimintul, inotul lui revarsi apele sub
p&mint. Intr-un fel s-ar putea spuue csl reediteazi rolul Styxului din Teogonia
lui Hesiod. Balaurul diu Apa Simbctei prin activitatea lui psihopompii relev ii o
semnilicatie escatologiei.
In unele credinle despre balauri, ca $i in unele legende mitice, balaurii sau
halele purtind norii albi, opusji celor negri, se bat in cer. In lupta, balaurii scot
flicari pe n&ri i cind se izbesc in capete $i cozi bubuie ceruL Acceasi eroding
se referi si la zmei, care se incle$tcazi in cer, ca duble puteri ale Fdrta}Uor
(in ipostazi crostini ortodoxi): un [zmeujde la risirit [care mini] ploaia de
mani i altul de la asfinfit [care mini] seceta. Cind se intilnesc in cer ei se
bat in capote $i cozi, de se face furtuni i varsi ploile pe piSmint. Care dintre
zmei infringe pe celilalt determini starea anotimpului min os sau secetos.
Motivul unor animale afrontate se intilnc> te in art a pe teritoriul
Rom&niei $i intre doi fapi, pe o metodi a Tropaenm-ului Traiani, de la Adam
Klissi; apoi in draconul bicefal de pc epitrahilul lui Alexandru cel Bun (secolul
al XV-lea) i in fignrarea a doi $erpi .An guri hides toft, I tn cozi (nnodafi60 pe
o u$i de leinn dintr-o piesi de muzeu din secolul al XVm-lea: in feii afrontati
fa(i de un arbore. probabil arborelc ceresc, pe timpanul bisericii din Ocna
Sibiului (secolul al XIH-lea) etc.

IT. Zmcul. Cea mai complexi fipturi antropo-ofidiani este zmeul cu


trupul lui de om, cu pielea acoperiti cu solzi, cu coadi de .sarpe i cu aripi ca
de liliac, care triieste pe Celilalt tiriin, pe pimint la capitul lumii si chiar in
primul cer la marginile lui. Triic.ste pe Celilalt tirim, unde-i are curdle i unde
este ingrijit de Muma zmeilor, care este capul unci familii numeroase de
trei, .saptc sau noui zmei ?i tot pe jitita zmeoaice, intr-un fel de matriarhat
demonic. Zmeii triiesc din vinat de oameni sau din pradi de animale mari ale
oamenilor. Au o sensibilitatc olfactivi si vizuali care intrece toate animalele
pimlutului. Sint sire^i, abili, ceea ce denoti o inteligeuti praetici.
528
Legcnda mitiea despre farpe se refer& de fapt si la un $arpe cnorm sau
balaur, generator al zmeului.
Transformarea balaurilor in zmei, fapturi mitice superioare, are loc dupil o
alt3 claustrare ini^iaticS de 7 piml la 9 ani, de astS data sub supra- vegherea
unui solomonar. In aceti .sapte sau nouS ani de inhere in plus, balaurul
trebuie s& execute toate inuncile pe care i le d& solomonarul. Cind ini (Idea
este tenninatS, balaurul coboaril pe CelSlalt laiim, i$i leapiidil plelea .si ramin
nuinai clteva elemente ofidiene ca semne ale pro- venientei lui : marimea
capului, a trupului, aripile $i coada reduse. Infilti- area e totusi terestrfi, de
ftipturd umand sir ante. Este adoptat indata de Muma s7neilor (din cele
niulte de pe Celiilalt tftrim), considerat fin, s*i de fiicele acesteia. zmeoaicele,
care il denumesc frate. Zmeii nu formeaaft mai multe categorii de fiipturi
mitice. Toti sint o apil i un p&mtnt. Mari, matahalosi. puterniei, uii(i,
antropofagi, ca si Muma zmeilor si zmeoaicele, surorile lorvitrege. Ei locuiesc
pe Celiilalt t&rim, intr-un palat in care tre- billuiesc numai inembrii familiei,
fratu surorile de ciu. Au mosia lor, pe care o aril i o seamilnil; gradinile cu
fructe i flori. Pac dese incursiuni in Lumea albft, adicil in lumea oamenilor,
pentru raptul de fete tinere, pe care, dacil nu le milninca, le iau de so^ii. Sint
permanent porni(i pe luptc. Instrumentele lor de muncil i armelc sint
iniraculoase. Se bucuril de istefimea inin(ii omeue$ti i de forfa supranaturalil
a balaurilor. Lupta cu ei nu e usoanl, pentru ei se sfir$e$te cu moartea celor
mai slabi. Legendele mitice romaneijti ii inf5tieaz& in luptil permanents in
istorie cu eroii epo- nimi, civilizatori sau culturali, i in basme cu eroii de
basme. In lupta zmeilor cu eroii, un ajutor substantial le dau Muma zmeilor,
zmeoaicele i instrumentele lor magice de luptil : buzduganul, spada (care
raspund la chemare i nimeresc direct la (intil). Sub acest raport se poate
spune c& zmeii sint totodatft $i magicieni reputati, deoarece pot schimba
peisajul geografic, dezlSntuie stibiile $i invocil duhurile rele ale pamintului.
Dintre fdpturile antropo-ofidiene, sint cei mai stilpini pe demonism,
taumalurgie i divinatie. 16
16.Arieiul. erou eivilizator. In superstitiile, c red in tele, datinile si
traditiile poporului romftn, pSstrate in legende mitice i povestirietiolo- gice,
arieiul detine un rol cosmogonic. Cum se va putea constata, i?i men- tine
rolul i in unele basme fantastice, animaliere.
Filptura realil a aiiciului este dublata de una mitied, cu atribute, func- tiuni
$i sarcini cc fac din el un personaj etic deosebit: inteligent, inventiv,

muncitor, drept $i mai presus de toate admit at de popor. Iinportanta lui


mitieft este intr-un anumit fel universahl in falderal asiatic i african, in care e
considerat erou eivilizator, inventator al fccului. al ngriculturii, al
sedentariz&rii vietiiM.
Ca fiipturS mitieil in zooniitologia romnnil. arieiul face concurent& licita
celor doi demiurgi : Filrtatului .?i Kefartatului. Aco.stia il consults des insft
indirect, prin intermcdiul unor animale mitice (albinft, nSpircil, eorb) sau prin
sfin(i anaeronici cosmogoniei, care la jindul lor ajung tot la sfatul arieiului
(cazul lui sin Petru), cind demiurgii se impiedicS in proce- sul cosmogonic,
cind nu stiu cum sS rezolve o etapil esentialS a creatiei (cum ar fi
irxedpuiarea pdintniulvi sab eer, ridicarea cerului deasupra pilmintului,
ridicarea si impart ea apelor pe p&mint etc.) sau cind lasS arieiul s5 ereeze
ceea ee se cuvenea sil ereeze ei, demiurgii (cazul experiment ilrilor cosmogonice repetate, cum ar fi: crearea muntilor, dealurilor, movilelor,
529
v&ilor si ctmpiilor $i, ceea ce este mai intcresant, sd dreagd eeea ce ri-au
con- ceput bine demiurgii).
In leg&tur& cu cosmogonia in interpretare rom;\neasc,ft, I.-A. Can- drea a
cules i publicat aproape toate legendele miticc care releva activitatea
demiurgieft, a ariciului 52, indeosebi celc rcferitoarc la crearea mun|ilor,
dealurllor fi vftilor. In interpretarea lui I.-A. Candrea, ariciul cate adevft.- ratul
inginer al creafiei, deoarece acest ininuscul animal mitic indepli- nete douft
func^itmi majore: a) sffttuieste pe F&rtati cum sil faeft mun(ii i v&ile .si b)
el insui face munj.ii si v&ile in locul Fir tailor.
Acclafi caracter demiurgic il acorda fi Mircea Eliade ariciului in procesul
complex al cosmogoniei.
Defi ariciul figureaza in legendele mitice, basnic fantasticc fi paremiologie, lipsefte in descintecc ?i strig&turi. Ins& figureaza In medicina
magici i in metcorologie. ^epii lui sint folostyi in vindecarea frigurilor. Cei
intepati cu (epi de arici se vindcca de tremurici, pentru ca ln(cp&tura lor
frige, pune singele in mifcarc .si impiedicil tremuriciul. Tcpii frig ea razele de
soare sau ca acelc inrofite in foe, de unde concluzia magiea : ariciul este un
animal ignie, de obirfie solar&. Iar sub raport metcorologie mo$ii .si babele
distingeau dupft mcrsul i ascunziful aricilor, vara, scliim- barea timpului:
mcrsul gr&bzt spro ascunzi.s sub r&d&cini de copac insemna vremuire,
mersul incet .si odilmirea lui Li afara ascunzi.sului, vreme bun&.
Uciderea ariciului e considerate p&cat.
17. Corbul. Pas&rea care se bucurft de o straveche tradi^ie in istoria
popoarelor europene (la ccltf, germanici, greci si daci, spre a nu mai
menjiona pe cele asiatice) este corbul. La cel{i define .si un rol profetic i de
erou e-ivilizator, la germanici de acolit si tovarfts al lui Wotan, la greci de
mesager al lui Apollo fi totodat&un rol profetic, la daci un simbolism contra*
dictoriu de pas&re solai-ft, i totodatft tcnebroas&, de pas ft re a viejii .si a
rnoitii, de pas&re apotropaic& i funerara, la romani de foudator de stat- i
dinastie : o legends atribuie corbului fondarea statului rom&n, alt& legenda,
fondarea dinastici romane a CorvinilorS3.

Simbolismul corbului la romani e Incftrcat de contradictii, pentru forma,


culoarc, funefciunea, atributele fi semnifica^iile ce i-au fost acordate. E cind
o pas&re mare (corbul), cind una mieft, (cioara). fn general e negru, rar sur
$i foarte rar alb. Culoarea ncagrft e asomenea Haosului inainte de creajia
cosmosului, mediului germinativ al lumii; culoarea sura e a p&min- tului ce
poate fi fertilizat, iar (culoarea alb& a create!, a nafterii fi renafterii.
In accept unea lui veche a fost .si a rftmas o pas&re solard. un mesager
solar al cerului jji totodatft o pas&re divinatorie. Vrftjitoarele il (in imprejurul
lor ca simbol al divinafiei. Dar corbul mai pu(in i cioara mai mult prevestesc schimbarea vremii. Dacft deasupra cimpului de r&zboi dau tircoale
corbii sau ciorile sint de rdu augur pentru cei ce ataca ultimii, de asemeni
deasupra cimpului pe care zac mor(ii cazu(i in lupte dau semnalul definite al
nccrofagiei. Poporul roman acorda corbului, si prin extensiune i ciorii,
atribute cont radiotorii, ca pas&re ce anunfa nenorociri, dar .fi fericiri; ca
pasftrc a tenebrelor, dar fi a lumiuii; ca pas&re necrofagft, dar i ca semn de
civiliza^ie; ca pas&re care semnifica haosul, dar si ordinea ; murdaria, dar fi
eur&tenia; demonismul, dar si sfinfenia. In legende c vestitorul morfii;
croncancfte pentru a intiin(;a ]>e lupi unde exista o prada bunft.; m&nincft
primul dintr-un stirv; in decembrie, cind cnipft ouftle de frig, atunci ouft ; nu
bea apa limpede din izvoare.
530
In mitologia biblicS, corbul c pasSrea blestematfl. do Noe pentru cit nu s-a
intors la corabie sil vesteascil retragerea apelor dupil potop. L-a blestemat s&
nu aib& cuib in care 8& poat& triU, sil depunil oufile in cuiburi straine ca sil le
cloceasca alte p&s&ri, sa nu mai fic alb, ci negru cum ii este inima, sil fie do
iau augur celor ce-1 vild, s& vesteasci vreme rca si sil fie uecrofag.
Iar in litoratura populaii e acolit solar $i auxiliar al eroului principal;
intervine in actiune, sc metamorfozcaza pentru a sustrage atenjia de la
intervenjiu lui sau metamorfozeazit pe erou, pentru a-1 scupa dc la o
uenorocire, diliuie$te o pan a miraculoasd din cele trei pc care le are pe corp
celui ce vrea s& capete puteri supianaturale. Singele lui o folosit in medicina magics, pentru ca e considerat antidot in otr&viri si balsam in uncle boli
grele.
18. (iorhul in lieraldica. Cancelariile (ilrilor romane folosesc ca pasfirc
heraldic& un aspect (le corh sau un corb cu aspect de aevild. Sjiecia- listii
susjin ci in tradijia heraldica a (itrilor romane pasilrea aleasa prin excelenji* a
fost permanent numita corb : corbul valah si corbul corvinilor. In unele steme
corbul este infilji$at dc la piept in sus, cu aripile descliise i ciocul orientat
spre cmblema soarclui. Corbul incadrat de soare si luna in stihuri herahlice
insojeste sterna T1"11' Komane$ti in cronicilc si cilrjile de cult in secolelc al
XVIII-lea *i al XIX-lea.
In prima pecete a lui Mircea cel B&trin din 1390 capul corbului este
orientat spre efigia soarclui, care face corp comun cu luna; idem in pecetea
lui Iladu cel Mare pe un hrisov domnese din 1497. Pe toate celelaltc peccti,
sigilii si steme corbul cu capul orientat spre soare tine in cioc o cruce. Din
numilrul considerabii de documente, patru fac excepjie de la rcgula, in sensul

indrept&rii capului corbului c&trc cmblema lunii (pecetea lui Iiadu Milmea pe
un document din 1623 ; sigiliul mielar al lui liadu voda SJerban din 1604 ;
sterna Y&rii Bomilnc.sti pe liturghicntl slavonesc din 1508 i sterna. T&rii
Bomanesti pc Invdfdturi pentru toate zilele din 1642) M. Sit se dato- reasc&
aceasta orientare a capului de corb cu erucea in cioc unui capriciu al
gravorului sau unci transsimbolizari a solarismului prin selenarism f
In sterna principatului Transilvania, corbul e reprezentat deasupra celor
.sapte turnuri, cu aripile deschise intre soare i luni (crai-nou), deci intre
simbolul luminii s%i cel al intunericului, cu ciocul tndreptal nurnai spre soare,
ceea ce iar semnific& import an{a lui solar!, rolul de mesager al luminii.
Chiar cind pozijia soarelui $i a lunii (crai-nou) sint inversate in sterai, capul
corbului e orientat tot spre soare (exemple : sterna Transilva- nici pe reversul
unci medalii comemorative a lui Christofor Bathorv din 1850; sterna
Transilvaniei pe un molitvelnic dc la Blaj, 1784) .
19. (.Uncle, ambivalenja caractcrului lui mitic. In istoria zoogo- niei
locale, ciinele define o pondere mitica ce contrabalanseazii oarecura pe
aceea a lupului, atit sub raport material, cit i spiritual. Printrc primele
animale doraestice care s-au ataat depliu de om, ciinele a devenit prieten i
apilriitor consecvent al omului, familiei si clanului familial. Dar aspect ul
acesta prietenos este contracarat printr-altul dusmanos, asemiinator lupului
i atribuit uneori ferocitiljii dc carnasier a ciinelui.
Ambivalenja caractcrului mitic al ciinelui carpatic a fost intarita de
migratia indo-europeana, care a colportat superstijii. cutume vechi si tradijii
noi despre ciine. Caracterul sacru benefic sau malefic al ciinelui din
strilvechea mitologie preindo-europeanil este transsimbolizat de popoarele
de stirpil indo-europea nil (dacii, grecii, latinii, gennanii, slavii etc.). La.
531
predaci clinch) a hist figurat in lut, probabil ca totem, amulet# san talisman.
La grecii care depilsiseril fata totemicil a fost figurat ca acolit'al zfefyei
Artemis a vinfttoarci si al zcifei Proserpina a Iuferaului. La romani, in rcplicQe
latino ale divinit&tilor cline .si la germanici ciinele capilti atribtitii de mesager
divin.
Din inventarul de unimale zugnlvite pe ceramica de Cucnteni pose- dilm
citcva imagini probabilc de ciini fug&rind animalc salbatice, afrontate Rati
incolonate. Spuneni probabilc, pentru ca uncle figur&ri au fost asimi- late
lupului sji altor animalc similar (bicna, sacalul etc.)*
Xu trebuie sit uituin insit cd protodacii (care au conviefuit partial cu celt ii
in Transilvania) si apoi dacii. care au trilit din pis tor it agricol san
agropastorit .si auxiliar din viniitoure, in accste condivii de viafca economicofioeialil foloseau mult ciinii. Intr-o (ara dc niunte in care fiarelo sillbatice
misjunau in piiduri seculare si pe paminturi infelenitc sji pustiet&tl, autohtonul nu so putca dispensa de ciini; avea nenumilrati eftni barbafi, ciini
eiobdncfti. efini de vinatoare. Credinta carpatieului in cirlufile apolropaice.
ale ctinelui care lupta cu animalelc salbatice pentru a apira ptmintul
cultivat ?i turmele, casa sji pe stiipinul lui, ca s$i impotriva spiritelor rele care
se intrupau in aceste animalc sillbatice si impotriva fipturilor mitice figurate

prin monstri antroponwrfi, s-a mentinut permanent vie.


Din perioada daca nc-au rilmas unele figurJri aproximative de ciini in
gliptica Cavalerului trac, iar din perioada daco-roman;!, imaginea, superstitiile isi credin(ele despre ciine la romani, asimilate de daci, ?i anurae :
imaginea cafelei mdrii (Scilla), a Cerberului, a ctinilor zeifei Hecate, a ctinelui
de vtndtoare al zeifei Diana, a ciinilor sacri ai lui Jupiter Gustos, in astronomic, a numelni Steaua ctinelui etc. Pa raid cu element c de mitologi
romanil au patruns in Dacia ssi uncle super.stifii <ji credin^e mitice vechi
grecesti despre ciini. transfigurate magico-mitic de romani. Deci olemente de
mitologiv a ctinelui, provonind de la cel(i, greci. latini ?i al(ii din legiu- nile de
provenienfil eircummcditcraneansi.
In raitologia roman a ctinelc cstc considerat drept o creafie a Fdrta- tului
cuscopul de a fi ajutor permanent al omului, iar lupul o create a NefdrtcAului
ca dusman permanent al omului. Elena Xicolif5-Voronca, intr-o povestioaril cu
fond crestin, rclatcaza cum ,,diavolid a fitcut pe lup. Tatil vine D-zeu ! * Ce
faci, cl intreaba? la fa si eu, numai nu poate umbla*. Mai ciopleijte-l
putin ! *. L-a cioplit [cil era din lemn]. DJ-mi-l mie, zice D-zeu, c-a umbla *.
T>-1 dau !. D-zeu l-a blagoslovit si s-a filcut lup; iar din surcelelc [lemnului
cioplit] s-au filcut cil^ei si i-a asmufit asupra Diavolului
Tudor Pamfilo relateazit o alti povestirr pe aceea$i tomil a ciinelui pri- eten
permanent al omului. E vorba de tin strigoi care, mergind la liori in chip de
flftcilu, a fost descoperit de un tinilr dup& codifa ce-i atirna. Pentru cil tinilrul
care l-a descoperit nu l-a divulgat altora, i-a fitg&dult cit-i dil ceva in dar,
numai sil vinil intr-un anumit loc cu cel mai bun prieten al lui. Tinilrul s-a dus
cu nevasta lui. dar a adormit asteptind strigoiul la locul stabilit. Strigoiul s-a
prefilcut intr-un voinic frumos, a sucit mingle nevestei tinilrului, care a
incercat sii-Jji omoare sofcul. Ca sit-1 scape, strigoiul l-a tras de un pieior $i la de$teptat. Astfel strigoiul a demonstrat cil nevasta nu-i era cel mai bun
prieten. A doua zi tinilrul a venit cu frntele s&u i-a adormit din nou. Strigoiul
s-a prefilcut intr-o fat3 frumoasil, care i-a sucit. min^ile fratelui adus. Cel
adus a incercat sil-si ucidft si cl fratele adormit. Strigoiul l-a trezit din nou pe
tinilr, scilpindu-l de moarte, demonstrind
532
astfel cil nici fratcle nu-i e cel mai bun prieten. In fine, a treia zi, nematavind
cu cine sft inai meargil la intilnire. tinilrul s-a dus singur.67f dine s-a luat
dup& el. La locul de intilnire tinurul adonrmc din nou. Strigoiul incearca sil se
apropie tie tinSr. Ciinele l-a miriit sji apoi l-a liltrat, s-a repezit la strigoi, care
l-a trezit a treia oaril pe tin&r zicimlu-i: ,,Acume adcvilrat. Ai venit cu ill mai
bun prieten al tnu. Iatil iti fac si cu un bine, $i i-a suflat in guru limbi l r
pdsdrilor si ale tuluror lighioanrlor din lume, dar dacil va divulga secret ul va
mtirl.
Prietenia ciinelui eu omul este insil relevatft mai ales in baladele mitice.
Iovan lorgoran merge la viniltOATca Fctei salbatice cu ogari si cdfeaua
ndsdrdvand Yija; in altil variant;!, Iovan Iorgovan pleaca singur ,,pentru
vinatoare,/ pentru-nsurltoare./ Si eu el lua/ ?i cu el purt.V boldci/ $i dulili,/
soiinei/ s-ogarei, soimei de Bogaz./ ogari din Proviz,/ boldei de La niunte/ iji

dulili de frunte,/ cu Vija-nninte/ sil le ia aininte. fntr-o variants a unei balade


de tipul eelei consacrate lui Dobrisan, stnt infilt-i?aVi ciinii ciobanului
bogat : ,.ciini mocani,/ ciini vhtjgani./ l&tOJji/ si mito$i,/ tare cind liltra/zare
fremata, cind so repezea' spaima-n om bilga/ trei zile si ceva. In balada
Fulga. eiobnnul Costea, print re mult i dulai avea doi mai batrini, pe Togan si
pe .1 focatt. si ,,o eil^ea biltrinS,/ ce sjtia/ seama la stini, pe Dolfa, cu care
tirmare$te pe Fulg*a, mos l>iltrin, cilpetenie de baiduci levin^i. care i-a
prildat stina.
In balada Miorifa ciobanul condanmat la moarte de semenii lui iji epune
ultima dorintil. ca vrea sa fie ingropat aproape de strungil, in dosul stinii, siisi audil ciinii latrind, (Ale behdind, fluicrul, pus la cap pe mor- mint, doiyiind.
In superstifiologiul rom&nesc const a tarn o ambivalent^ mifcicil referitoare la dine: ciinele alb e considerate bun, iar ciinele negru e considerat
rftu. Astfel se explicit cum norocul se metamorfozcazil intr-un ciiue alb, de
aceea nu trebuie alungat niciodatil un ciine alb care se aciueazi in curtea sau
casa cuiva; piana rca ?i strigoiul se metamorfozcazil intr-un ciine negru. de
aceea noaptca trebuie sil te feresti de ciinii negri intilniti pe cale. Ciinele alb
latra cind vede sau simte spiritelc rele, bolile de moarte <ciuma, holera) si
chiar moartea cu acolitii ei. Ciinele negru instrigoiat, dupil moarte distrugc
loti ciinii albi din sat.
In locutiuni jji ziceri t-crmenul ciine este intrebuintat in sens contra dictoriu : e crrdincios ca un dine, bnrbatulni rilu cil e un pore de dine, femeii
rele de rauscii i se mai spune si cdfea sau e magrd la suflet ca o cdfea (n
cend gurii.
20. ('.liinnntropii. In trccut se credea oil au cxistat oameni cu cap de
dine chinocefalii, sau filpturile jumdlate om jnmdtate dine, chinaii- tropU;
priinii mai crau munit-i si capcdunx, fapturi cu un cap .si doua fete, una
umanil $i alta caninil, si peste toate cele mai crau $i antropofagi. Despre
acest soi de monstri am discutat in capitolul Antropogonia.
In biserica crestina rom&nit a fost omologat ca sfint un cilpeilun numii
Jlristofor. E interesantl aceastil sfintire a capcilunilor ca filpturi tcreo- inorfe
antecretine, care conform mitoiogiei romane mai siut considerate
antropofage. Figura acestui sfint se mai intilneste incil in pictura raurala a
bisericilor do sat47. La Vatra Moldovitei, sfintul Hristofor este zugrilvit
purtindu-iji capul do ciine pe o lava, Cele mai multe icoane cu chinocefali sint
in judetul Vilcea (la schitul Lainici, Bilbeni, Oltet $i Dozegti), ca $i in judetul
Buz&u (la biserica Girlasi chiar din capitala judetului).
Paralcl cucredinta in ,,tapi isp&jitori, a existat i una in dini ispd- .fitori.
Pinil in secolul al XlX-lea cxista o zi anurae din an pentru datul in
533
UirbacA a ctinHor on sit absolve natal doc.ulpo reale wiu tnchipuite. Data)
ciinilor in tArbacft a fofitun obicei venit din sudul DunArii, care so praotica in
uncle enclave eterogcne din proajma vfiii DunArii. Obiceiul a fost inter- zis la
inceputul soeolului al XX-lea.ca fiind nepotrivit firii blinde si umane a
romanului.
21. Ca^oliil paininhiliii. Animal mirific numit $i jtncul p&mintului sau

orbetele pdmintului, ducco viat& subtcranA. in preajma cimitirelor din afara


satelor, a stilpilor, crucilor si a troi^elor do hotare. Are infAtisarca until oiine
sound, lung, de culoare alba, cu ochii nu vode, o guril puteruicA, un glas
strident, lose noaptea din pAmint, umblA liltrind in preajma drumurilor, a
pAdurilor si in pustietAti5S. Preexistent sau concomitent cosmogoniei, e
consult at indirect de Farta^i intocmai ca si ariciul. Nu spune albinei cum
trobuie sA procedeze Farta\ii ea sit aduce pamintul sub cer, in limbaj popular,
cum sit ineilputeze pamintul sub cer. De.si nu destitinuie taina inc&putArii,
dupit pleearea albinei, crezindu-se singur, isi divulgA seeretul vorbiud tare ou
sine, tainit pe care albina o transmite F&rtatilor.
Cit^elul pAmintului a fost initial un sfetnic semidivin al FArta\ilor, apoi o
semidiviuitate funerara si in cele din urma un demon infernal. ControleazA
mormintele .si muscA de nas sau ureclii pe morpi care nu au fost
inmormintati dupa datina str&bunA, cn un ban In mind sau bdgat i litre dtnft,
drept obol ca sit fie lasap in pace, in mormint. C&tolul pAmin- tului ca
fApturA mitica funcrarfi. se aseamAnA cu Cerberul, iar in privin^a obolului cu
Charon, care pentni acelasi obol trece sullotcle in baroa lui infernala peste
Styx. Cit\olul p&mintului nu are legAturi ou trccerea sufle- telor morplor peste
Apa SSmbetei, in drum spre lad, desi define si atribute infernale. Caracterul
lui funerar apotropaic e deci conditional, insit carac- terul infernal e
permanent. Sperie, terorizeazA .si pedepseste pc cei care nu ored in forta lui
ehtonieA .si oare il urmareso ca si-1 stirpeasca. LAtratul lui strident
prevestcste moartea sau alte nenorooiri pe capul celui care il aude la miezul
noptii, intre toaea din cer si cintatul eocosilor.
Din folclorul mitic catelul p&mintului pAtninde in plastica eclezias- ticA, in
care il intilnim sub forma de suporturi-picioare de jil^ruri in dou&. biserici
buourestene (Sf. I lieIialiova si Mielari). 22 * *
22. Albina. Jam imlifa<jilor. Albina ca f&pturA reala face parte din
cconomia domestioA i de stat, din civiliza^ia i cultura dacilor, a dacoromanilor .si a romanilor. Nu se poate eoucepe o prezentare oricit de sinteticS a zoomitologiei rornauc f&ra referinte la rolul albinei in istoria autohtonilor. Istoriografii antici, greci sji romani, men\ioneaz& c& Dacia era de
drept {ara albinelor", /ura mi nun at a a melifagilor : Traeii spun cA {inutul
do dineolo de Tstm e ocupat de albino si ea din eauza lor nu se poate pAtrunde mai departew.Theosebii, capnobantii si ktistii se hrAneau cu miere,.
lapte si brinzA $i dueeau o viat& de scbimnici, pentru care oonditii erau
considera\i cA au puteri divine sji erau nuini^i sfinti populari. In sehimniciile lor oresteau albino, erau mincatori de miere si reoomandau mierea ca
aliment divin, niiraculos. Indeletnicire ce s-a nu*n\inut in schimniciile $i
manAstirile romanc$ti pinA in vremea noastra.
Dacii fAceau coutinuu scbimburi eomeroiale cu grecii, dirul miere .si oearA, si
uncori pete sarat, in schimbul uleiurilor fine i vinurilor ale.se *>.
Dar .si grecii cousumatori de miere au atribuit un caracter saoru albinei, atit
pentru mierea ei, cit si pentni binefacerile mierci, folosindu-i numele ca
epitet divin, acordat uuor semizei ji cliiar zei. iar mierci pentru cA dinea.
534

f&ceatt o b&utur&, micdul, echivalentil ainbroziei, pc* care o consumau marii


pontifi, scmizeii, zeii si eroli.
Legendele mitiCc referitoarc la insecte ne rclateaz& clar Inainte de era
noastril despre originea prezoogonicil a albinei, si numai vag, in evul mediu,
despre originea ei religioasj, crestinil.
23. Oricjinea ei prezooqoniea. Aceastil omisiune poate fi interpre- tatil
ca o eontestare tacit roligioasil a unei origini prezoogonice, inai precis spus,
precreytine. In cuprinsul lor, legendele rnitice confirm;! inteligenta,
munoa .ji organizarca perfecta a vie^it albinei si, ceea ce este mai
important, a*olul ei de sfetnic, de inesager $i executant fidel al F&rtatalui
pentru per- fectarea crea^iei p&inintului in procesul cosmogoniei : adaptarea
dimen- siuuilor p&mintului la cele ale cerului. Filrtatul, nc.stiind (turn sil o
scoatA ia cap&t, consul ta pe protagonista lui cum sa incaputeze pamintul
sub cer, cum sa se potriveasc& mai bine marginile lor. In legilturil cu acest
eveni- rnont cosmogonic douil legende ne dan explicaVii diferite : o legends
dupa care albiua d& Filrtatului solatia cum sa procedeze sau cum sa o lase
pe ea 8& procedeze, prin mcre$irea piimintului si crearea de vili si munti, $i
alt& legeudii, dupa care albina devine numai mesagerul Filrtatului, pentru a
cere sfatul infeleptului arid. Acesta refuzil din orgoliu sil faca servicii Fartatului, insil albina, simulind c& pleaca si ascunziudu-se intr-o floare, ascultil
cum ariciul gindeijte sau vorbe$te cusine despre solu^ia posibilil. Albina
instiinleaza pe Filrtat sji, ceva mai mult, il ajuta sil incre^asca pilmintul cu
v&i jji muufci. Pentru dezvilluirea secretului, ariciul blestcmil albina, iar
pentru ajutorul dat, Filrtatul o blagoslove$tc s& fie sfintd 01.
Ariciul a blestcmat-o si-si mlnince scirna, iar Filrtatul a binecuvin- tat-o si-i
fie scirna aliment sfint, ca i ea. In aceastil scurti legendil se explicit
meligeneza (apartyia micrii) .si valoareaei dublil, nutritivi?i tonic- inedicali.
Dupil legenda religioasil colportatil de mitologia popular;-! crestinS, albina
i$i trage obirsia din laorimtt* Jfaicii Domnului cind aceasta se ciina la
moartea lui Christos. Textul legendei rnitice religioase, tardiv $i <lo inspirape
crc^tini, calchiazil o legenda mai veche, c ircu mined i tera- uoauu, dupil
care albina 8-a ndscut din lavrimile lui lla, zeul soarelui la egipteni *. Ceea
ce inseamni cil originea solard a albinii din mitologia egiptcani s-a difuzat,
probabil indirect, prin filieri iudeo-crestini la ro- inani, in perioada de
indiltinare a crest inisinului.
In citeva legende rominesti, albiiut a fost substituiti de muscil*3.
Incluziunea musjtei in legendil este evident de a l til origine decit aceea rora&neasc&. In legendele vechi autohtone despre albinii, Filrtatul binccuvinteazil albina sil facil miere $i cearil care sil serveascil de hranft i lurainil
omului; iar in legendele cu musca, Fartatul (substituit uneori prin ZeulDuranezeu) nu biuecuvinteaza cu nimie musca. Din citeva altc legende
despre muscil reiese dimpotriv& cil musca a fost blostemata de Zeul-Du mnezeu sau de sfin^i pentru cil este o unealtil a Nefilrtatului $i murdilreste in
deridere Croatia divinft. 25
25. Animalcle fantastiee. Din catcgoria animalelor fantaslice intrate in
patrimmiul mitologiei populare romano si mcniinutc la perife- ria acesteia fac

parte, cum am inenfionat la inceputul acestui capitol, inorogul .si vaHlitoul.


Nu am urmilrit s& includem alte animate fantastiee (fcnixul, filul un fel do
elefant, strufo-ndmila etc.), care tin mai mult de bestiarul literar de factunl
oriontalil, intrate in l&rile romilne prin cSrl-ilc
535
popularo (Varlaam
Ioasaf, Alexandria, Floarea rlarurilor, Fiziologul)
c5rli co Fac parte din primele luerftri do literature culta- (Viafa /xi(riar/uUui 2!if on, Inrdldturile lut Frttgor liasarah catre fivl suit Tcodosie etc.),
in secolul al X VJ-lea. Toate aeeste animalc fanlnstiee sint f&pturi ruitico hi
bride, cure penduloaz& intro j/ol izoo tnurfis-m si bizarcric zoomito- logicd. Sar putea sus^ino a polizoomorfismul lor exprimil o nouil faz& do create
mitica medic v ala,care depft$e$te laza, zoomorfismului exacer- bat prin
marime. caJilati. putcri .si func^iuno supranatural;!. E faza inad- vcrtentelor
$i absurd it a\ilor mitice, dubhue tie un anneronism ontogenetic.
25. Inorogu). Unicornul sati licornul esle un cal fantastic do cu- loare
albft, eu un corn lung si a sennit in frunte si cu o piatrfi strfllu- citoare la
r&dficina cornului (carbunculus), cu ochii albastri si infiitisarea

Caprleomut. reprr/entat rc zodlacul MfinuttirU SuccviUi.


blind;!. Antecedents imaginii Ini pot fi intrev5zute in monoceros-ul indian, in
or#.T-ul gree si in calul cu doud cuarne lattralc cizelat pc bratSri rituale in
Dacia. Do la Forma fantastic;!, credibib! pentru imaginatia popular!, inorogul
a fost infatisat si in forme incredibile : cu mai inulte picioarc, guri i oclii, cu
staturfi uriasa, care in mcrsul lui entremura pX- mintul i in inotul lui rev&rsa
apele marilor. Polizoomorfismul lui nu se reducca la multiplicarea acelorasi
organc simturi, ci trecea la imbinarea unor tr&siituri zoornorfice deosebite :
corp do cal, cap de ccrb, coni de bovideu, culoarea pielci in curcubeu etc.
Cu toatil aceasta inf!vi?arc bizar-zoomitologicA, inorogul nu a fost un
animal demonic, in acceptiunea infernal! a tcrmcnului. Era un animal blind,
calin, nobil si sentimental, considcrat pc nedrept un sim- bol falic, cind mai
degrabfi era un simbol al drogostei caste, nu al vita- lita\ii epuizante. Sc
atasa repede de fctelc frumoase, adorniind in bra- tele lor. Cci care voiau s;Vl
vineze ii intindeau o cursS. sentimental!, o fat! frumoas! care-i icsca in eale,
il mingiia si el, calin, se aseza cu capul in poalele ei. Atunci viniitorii navilleau
si-1 prindenu sau ucideau pc loc, luindu-i coruul. tn stare de veghe, unicornul
era inibatabil, isi zdrobea inamicii, pe care-i lata sfi.siati la pit mint, $i gftlopa
linistit. in codri sau locuri t&inuite in munti. Prezenfa lui imprugtia duburile
rde, eonibfitea balaurii, ucidea monstrii teriomorfi. Difcrite parti din corpul lui
: cornul. p!rul, blana, cop it el e au fost considerate de farmacopeea magic!
un fel de matcrie prim! pentru prepararea unor medicaments cu caracter de
panacee universale. Cornului i se acorda un mare pret farmaceutic. Din corn

sc obtinea un antidot al otrftvurilor celor mai puternice. Dimitrie*


5Q6
Cantemir doginzil antidotal din corn care aducc ,,atita binofnecrc, Incit fftril
[foloascle lui] via\a ni s-nr fi currant" ftl.
Cum cornul inorogului nu putcn fi gftsit, era substiiuifc de cornu 1 de
elefant, de rinocer hi de capricorn (coarne ce aveau o structure fibroasA
foarte densA). Din presupusul corn al unieornului se fAceau rythonuri pro
filactice $i teropeutice, pe care nmgicicnii le foloseau in scopuri magicoined
icale.
fn intcrpretare crestinA, unicoinul estc IncAreat de un simhoUftm trinitar.
Biserica ii acorda o triplA valenta, care aeoperA cele trei ipostaze ale lui
Dumnezeu : Tatfll, Sfintul Dub si Fiul. Puterriic, crnnt si stub a tic, unicornul
intrucliipeazA for(a lui Dumnezeu TatJil (...), indrAgostit de feoioarA estc
asoeiat- (...) C*oncep\iei imaeulate (...) si in cele din urmA este considcrat o
intruchiparc a Duhului Sfint (...). Cornul care cxprimA forfa si esenpa
unieornului devine(...) simbolul crucii si esenfa lui Isus M.
Imagineu initicA a inorogului a pAtruns in heraldiciI, in rrminii si in
ironografia icleziastica minima. In hcraldica romaneascA, la innobilarea lui
Nicolaus Olahus, suveranul austriac Ferdinand de llabsburg accepta armoriul
^unieornului solicitat de innobilat. tn diploma de innobilare se men(ioneaza
cA : (...) Toate neamurile care au stApinit cindva pA- mintul au fost viteze si
nobile ca unicornul. Iar printre aeestea, romanii cei de un neam cu tine nu au
tie fel obirsia cea din urmA (...). Inorogul inscamnA noble\c, dm totdeauna
istetimea spirilului sAu. CAci ceea ce la fiarA este asprime. la out este tarie.
ilizestrare prin caro neamul tAu, care a dat na^tere multor cApitani vcsti(i,
estc bine cimoscut 00.
Unicornul sub foiinu tie fapricorn aparc in sterna lui Xeagoe Ilasarab pe
piatra t'uncrara de la Curtea de Argos.
Paralel cu imaginea inorogului din horaldicfi o intilnim interpretat A in
icouografia religioasa. Ceea ce intorescazA in iconografie este trans- simbolul
crest in ]>e care il sugereaza unicornul.
tn erminii (ipjxajvtia) imerpreturea textelor religioase recoma UdA loeurile,
sccnele, personajelu si valoarea care trebuie acordatsi reprezen- tarii
unieornului in pict-ura muralA religioasa.
Cea mai veche reprezentare a unieornului estc in buserica de la Il Arman,
in care accsta sta cu capul in bra-tele unei focioare,conform legendei lui
mitice. care cireula in seeolul al XV-lea prin bcstiarele ocei- dentale. A mai
fost zugravit in secolele al X VI-lea .si al XVII-lea in prid- voarele sau pe
zidurile exterioare ale unor mAnAstiri: Tismana, Ilorezu, Cozia, Slatina.
Aninoasa si Capu Dealului (bisericA din Maraniures).
in iconografia si scnlptura biscriceasca il intimpinam in evul media intr-o
scenfi de vin&tonre in care arlianghelul Gan il il alungfi pe inorog (simbolul
fiului lui Dumnezeu: eu trei ciini (eredinta, iubirea. nAdejdea) ori cu patru
ciini (divptatea. pucea, justitia, mizoricordia) ptnA la poala Sfintei Fvioare
(Apostolul: C.2.) 7.
26. Vasili.MMd. Alt animal fantastic de origine mcditeranean& este

vasiliscul, care a outruns prin literatura popularA medieval;! in folc- lorul


romAnese. Este, nsa euiu il defincste de alt fel si nutuele, un animal bazileic,
uu inic rege. infavljarea lui o tcriomorficu : SeamAnA cu un coco? ciudat,
eu cioc de vultur, cu capul ineornorat, corpul acoperitcu solzi, aripi de
dragon, coadft de sopirlA, cu douA pereebi de picioare to pereche de vultur
^i alta dc giscA). Voeca lui asctivita strapunge creierii $i inimile oauienilor ca
uiste cu\ite ascutite. Privirea lui fioroasA ucide tot. R&suflarea lui otrAvitoare
arde ca para focului, earbonizeaza pe oa537
moni si sfaim;! piatra dura. Pc* unde calcil usuca pftmiutul un stinjen ir>
udincime, pentru nou& ani. Cu toata inffttisnrea lui monstmoas;! $i fires* lui
demonic;!, oamenii 1-au cslutat pentru xerviciile indirecte pe core li le putea
aduce, in medicina magic;! si in ap&rarca integrit;!(ii fizice a eelor ce Jji*l
procurau.
S-a crezut in evul media <;! vasiliscul poatc fi Croat cam dup& un
proccdcu asernilnfttor eelui al spiriduului. Si anmne dintr-un ou ouat dc un
cocos nazdravau de culoare neagrd si clocit de o broasci! (es- toasil timp de
nou;! zile, in vastimpul marii strilluciri a Stelei eiobanului. In acestc noil;! zile
broasca (extoasa trebuia p&zitil sil nu fie spcriat;! sao sa nu se indeparteze
de pe ou. Cind apilrea vasiliscul, prima grija a st&- pinului lui era sil-1
controleze daca arc coroni(;! pe cap. Daca nu aveaT il ucidea imediat, pentru
SL se feri de puterea lui ncfasta. care s-ar fi putut exercita chiar asupra
st&pfnului lui. Daca avea cununip! pc cap, era ingri- jit, hranit si plimbat
noaptea sa ia aer. Iar cind st;!pinul lui ii cerea s&-i indeplineasca o dorin\ft,
acesta dispilrea pe loc si in citeva clipite o indcplinca. ( u fiecc dorin(a,
stiipinul lui se subjuga putcrii demonice a vasiliscului. .si sfirsca prin a fi ucis
de vasili.se, care astfel devenea liber pe puterea lui tcrimorfil .si pe ac{iunile
lui demonice.
,.fn biseiici, capele si in alte institute bisericcti [vasiliscul] se- afla adesca
ca ornament ori ca broderie pe covoare, ori ca mozaic pe pa- vimcnte,
insemnind ca diavolul este invins, cste cillcat in picioare (...) de credinciosi,
carora li s-a dat puterc asupra lui M.
27. Pajura. Pas3re fantastic;! care face parte dintr-un grup de fapturi
avimorfe (cum ar fi Pasdrea dc foe, Pasdrca mdiastrd si intr-o oarecarc
masura Zgripfuroiul). In uncle literaturi populare pajura a fost identifieat;!
prin dimonsinnt, structura formal;!, funepuni si valence initice cu ..vulturul
imperial **. Ins! pe nedrept, pentru ca pajura e o fdpturd dis- tinetd, cu
tr&s&turi mitice, care o fac sa fie considerate supra natural;! prin excelent;!.
Posed;! uncori doua capete care privesc in sensuri diferite, inainte jji inapoi,
la zenit si nadir, inauntrul si in afara lucrurilor. Nu este o transpozipe
folclorica a vulturului bicefal imperial, ci o siinplS coincident;! imagologica, ca
de altfel multe altele in niitologie.
S-a sust-inut ca pajura cste numai o fdpturd fantastic<f, deci o create
^parent initica, o crcape lit era ra mitizata mai apoi.
Oonsiderflm pajura o fjiptuu! mitiefi pentru ca indeplincsjte trei funepuni
distincte incredintate dc- Nifaitat ; 1) cste un mesager divin; 2) un cursier

divin si 3) un demon psevdoavimorf. Poartft mesajele zinelor si


arhedemonilor si ale aeolipltr accstcra in crice parte a pamintului ccrului;
este un cursier rapid dc drum lung, striibatc cu un oni cAlare intregul vflzduh
in citeva clipe. Ca demonpscudoavimorf fun! fete tinere pentru zmei.
Servcste ffipturile dcmonice ale padnrilor si pamintului este alintnl
vrftjitonrelor iscusite.
Pajura isi are curplc in 3Iuntii Cflrunti. Are pui ageri care trebalu- iesc in
vdzdtih al;!turi de mm a lor, la rfipit ftijituri umane sau nnirnale? la raspl:!
titul binelui pe care li 1-au fflet t rrii oamcni.
Nu imbiltrincstc niciodata, pentru ca din 30 in 30 de ani se scald;!- la
fintinn cu apa vie, care-i intrepne tinerepn f?.ra batrine(e; in trans- pozipe
mitologic;! crestina sc scab!;! in riul Iordan. Are puterea de a se metamorfoza
si a metamerfoza pc cei pe rare vrea s;!-i ajute sau sA-i pe- depseasc;!.
538
In bn smelt* fantastice pajura este un person&j cu valoare de erou
civilizator :o.
28. Zgripfuroiul. In infutisarea lui este o fapturX tcrimorficil care
oscilenzft intre un monstru mitic si until fantastic. SeainSni uncori cu o
pasilre hibrida, alteori cu un zmeu i altcori cu un balaur minuscul, insi vinjos.
A fost asimilat cu grifonul si himera.

Pa\3rc:i muiustni, din trntn.

f'ujura. dc Militi Vulcfincscu.


Cele citeva rcprezentftri plastice (sculpturale. discuri ceramice si pictura
rnurala) ne redau inf&ti$area aproximativa a zgripvuroiului: trap de ofidian
scund (sculptat pe un jilt din inan&stirea Cotroceni), dc pa- truped nedcfinit
(disc oriental de la biserica Sf. Kicolae din Ia.si), de pas&re (placi de sobu,

Sibiu), pasure nedefinita (pictuitt rnurala). Capul este cind de vultur, cind dc
pasfire de curie, cind de om; poseda urechi ascufitc; aripi, penaj efilat; coadft
lung& ce se termini! cu cap dc $arpe;
539

Critciri. du|>4 U' I*. Hodcu. Grifon, pleura, bhcricn Yoronef.


un model canonic al zpripturonilui, pen ITU c;1 in re present area lui conteaza infenialul. absurdul, siramul, prodigalitatea* inadvertenta* aincre- ,
isnnal contradict iilor.
doait, trei pan patru picionre; gheare puternice ?i Irnigi de animal de pra~
da. Cum constatAm, zgripturoiul c tin monstru care do la un plaatician hi altul
poate lua infsi X iAri diferite71. In iconoprnfia popular^ nu exists

IIlmcr.t Dive ornamental de ceramic^, biverlcn K&diiut i.


540
MITOLOGIA OCUPAJIILOIl
1. (teiipniii principale si seeundnro. Un imbold tcoretic in dome- niul
mitologici ocupatillor 1-a dat Mlreeo Eliadc in uncle din lucrArile lui in care a
eonsidenu metalurgia, magia alchimia $tiinte cmpiricc cu implicate
ezoterice sji exoterice de ordin mitic in vioja spiritualA a popoa- relor1. Totu$i
la vremen lor aceste lucrAri nu au exercitat pentru studiul mitologici
ocup&tiilor la romAni influenza cu von it A. Aa se face cA stu- diilc de
mitologie romana- intreprinse pin A in present au abordat cu timi- ditate
reflectarea ocupatiilor de baza si celor nuxiliare in viziunca i te- matieft
culturii popularc rom&ne. Modest a interprotnre teoreticA iji meto- dologicA a
ocupafiiior se explicA prin insuficienta unor analize si rezer- vcle unci
considcrat ii speciale acordate mitologici loruano. Majoritatea cercetArilor au
socotit fabulatia, anecdotica si structura ocup^iilor ea tome de la sine
intclose $i au trecut user toernai peste ceea ce era primordial, csential si
valoros in spiritualitatca romanA.

tn fond, nu s-au putut aborda pin A acura caractereU* ocupationale


reflectatc de mitologia romana, $i pentru cil cercetArile de care dispunem au
neglijat tocmai ceea ce era la indemina, pondorea materialclor culese 51 a
continutului lor sinibolic, alegoric .si metaforic. Putinele scsizAri, enuuturi sau
referinte, abia siut in luAsurA sa no facA sa surpi indent cele mai
caracteristice aspecte ce tin do mitologia romana.
In accastA privinfA ne proi>unem sa invest igam caractercle ocupaJiovale de ordin mitologie la romAni prin analiza ocupafiilor principale in
trecut devenile sevundare in present si a ocupafiilor vecundare in trecut
devenitc principale In present, precuin si toniole, problemcle motivele
ocupationale ale mitologici romAnc, ce valoare mitologica prczintA ocupatiilc piincipale, secundaic jji cole auxiliarc si dacA exista o dominant A
ocupationalA In viziunca mitologica roniAnft.
Intrcgul si stem de superset ii, credinte, dat ini si traditii miticc ale
poporului roman scoate in evident# elemonte i faptc mirifice care deno- tft
fApturi mitice populare do cert A origine pastoralA, agrarA, minierA,
cinegeticA, piscicolA, apicolA. DacA am intreprinde un bilant cantitativ al
aces tor matcriale miticc am const a ta statistic corespondent ele lui tcmaticc
cu celclalte matcriale care fac parte din sistemul de mituri ale poporului
roman.
In capftolele consacrate fitomitologiei iji zoomitologici am trecut in rcvistA
plantcle si animalele eclo mai importantc din punct do vedere magicomitologic pentru istoria culturii populare romane. Cil accastA. ocazie am
prezentafc structura, func|iunca si valoarea lor mitologicA, ffirA sa ne referirn
la culegerea propriu-zisA, viuAtoarea, pescuitul, pAstori- tul, agricultura,
viticulture .si apioultum ritual A.
541
2. Culcftul ritual al plantelor. Unele dlntre plant ele magico-mi- tico inca
din adincii antiehitate se eulegenu in anumitc nlstimpuri din an, la solsti^iul
do vara (sinzienele), la cel do iarnft (11105moanelc), la ochinoc- tiul do
primilvara (urzicilc), la cel do toamnit (leurda); nltele in toiid unor sflrbatori
calendaristicc, care oscilau in func(ie de fazele lunii, de carac- terul fast sau
nefast al zilelor din sapt&mfiiii, do insorirea zilei sau itme- gurarea cerului
noaptea, dc local culegerii (pc inmite, deal, cimpie, lunea sau delta) 2.
Culcgerea se ffleea ritual sau ceremonial, cu grade dc periculozitate
diferite. l>a culegexea ritualA participau cel mult trei persoanc, una care
culcgea $i douA care juzeau po culegiitor ca sa nu fie tulburnt de curiosi sau
incidental dc trcc&tori (cazul matragunci). La culcgerea ccremoniali
participau colectiv tinere si tineri (uneoii pentru sinziene), la plantele de leac
numai b&frinc, la celc de clragostc fete sau nuntai femei, rar lxlr- ba(i.
(ulegiltorii nu foloseau n urn ele adev&rat al plantelor periculoase, ci
cpilete mdgulitoare sau incitantr, conform cu scopul culegerii. Iinportnnta lor
iatromagica era scoasft iu evidentiV de caracterul lor erotic de ordin
daimonic, semidivin, divin sau croic.
3. Oaraeterul tahuistie al culegerii. Uncle plantedcfin in form& primara
semnifieatii totemice, care s-au transformat treptafc in seinnifi- cat-ii sacralc

legate de fftpturilc mil ice mentions te in parte in textul mi- tologiei. In


ansamblul lor toate aceste plante se numeau sfinte atit in sens benefie, cit
si malefic.
Precautiunile care se luaula culegere erau in func(ie de gradul lor de
periculozitate : se culcgcau cu clesti, piepteni si fiirase (de lernn, os sau
metal); cu maschete de minfi (care trebuiau si! fie facute dintr-o anumitfi
piele de animal sarpe, sopirlii, broascii, de peste cu solzi); cu maschete de
picior (din pielc de picior de urs, cu ghcare de lup), ca sa nu calce prin loenri
necurate; sau ca sil nu fic vazu(i, cu mSsti-cagule, iar in mina linind un ciol)
cu rS$inft aprinsfl, tin clondira$ de vin sau un toiag de alun, cerind voie
plantei sfi fie cule&fil cn atentie pentni leae, descintec, vrajfi sau farmec. A
desea culegerea se facea la miezul nop(ii, cind planta c&utat& inflorea
luminind imprejur ca o stca eazatoare eerul noaptea. Dar se eulc- gea si la
rilsaritul .si apusul soarelui. cind 110c i vita tea plantei era anulata de razelc
rosii ale astrului zilei. Aitfel eulegiitorul putea sa nmuteasca, sa orbeascji, sa
damblageasca, sa innebuneasca. Pentru a anula cfectele mnlefice prin magic
contagioasa, culegfttorul nu trebuia sTi rftspundil la uncle cheniari suspccto.
si\ so uite in alt a parte decit in aceea in care eulege, sft poarte maseheta
sau masca indicate de superstitie, sft stea nplecut sau in genunchi, sfl nu
clipeasca, sa nu se mire, sa suporte tel ce i se pare str.miu sau
insp&imintator etc. Accasta era situatia culegcrii mfltrngunei, icrbii fiarelor. a
uiaturii vriijitoarelor, a plantelor bune de lone sau a celor de imbolnavirc,
sminleala etc.
Vinatonrca nnimalelor mi lice. Acest lip de vinatoare se deo- sebeste
intrucitva de aceea a animalelor salbatice prinse si domesticite pentru
alimentatie sau munca. Cu studiul vinatului si vindtorii in Dacia s-au ooupat
cifiva istorici romani ai tetnei : Alex. Odobe.scu, C-tin. C. Giurcscu etc. Xoi ne
opriin la ultimul studiu, dc Ion Nania, care e mai aproape de exegeza mitica.
Dinsul trece in revista relate rile scriitorilor antici, greei $i roman! (Herodot,
Pindar, Aristotel, Hipocrate, Tucidide,
542
Strabon etc.), apoi dcscrie natnra vinntului (ccrbiilui, cAprioarei, nnjilor,
bourilor, niistre(ilor etc.); felul vinAtorii (cu prnstia, sAgeata, lancea, hAituitul
cu ciini, cu lan tub proapa-capcanA etc.) si folosirea cAroii, blnnii, oaselor. De
asemenea dcscrie vinAtoarea in perioada daco-romanA, in aceea feudala
(vinAtoarea domneaseA, a boierilor si sAtcnilor liberi), cu dArile .si obligatiile
eorespunzAtoare 3.
In expunerea noastrft am acordat vinatorii un rol dcosebit. In le- gAturA cu
miturile. legendelc, baladclc si basmele initice. Asupra lor nu voni reveui, ci
nc vom rcferi numai la citeva datini si tradi(ii cinegetice din cutumiarul
romanesc care se desfAsoarA in paduriie de inunte sau $es, in IJArAgan (un
fel de pampas carpato-danubian), in luncile apelor mid $i in Lunca sji Delta
DunArii.
Pentru tAranul roman, vinatul era un mijloc de subsistenVA, care a treat
cu timpul lituri si ceremonii vinAtore$ti, refcritoare la prepAtirea, efectuarca
$i impAr(irea vinatului.

PrepAtirea vinatorii (inea de anotimp, de rAstimpul din zi sau din noapte,


de tehnica ritualA .si scopul vinatului. Se intelege cA nu vom ana- liza toate
aceste aspecte, ci no vom opri la ritualul unor aspecte. Vinatorul trebuic sa
evite perioada rutului, care diferA dupA soi de vinat ?i dupA anotimp.
Vinatorul nu trebuic sA chinuiascA animalui numai din plAcerea de &-1 vina.
Animalui este si el o japiurd cosmicd, care, dupA unde credin(e de ordiu
magico-mitologic, poate proveni dintr-un om (priutr-o metamor- fozA, in unna
unui blestem pArintesc sau a unei stAri miraculoa.se). Acesta este cazul
cerbilor mirifici, al caprioarelor vrAjite, al ursilor j>i mistre(ilor sacri.
Prohibirea vinntului a avut o dubla sursA In romani: una tie ca- racter
nmgico-mitic, tabuistic, si alta de restrictic do men iaid. VinAtoarea ])Utea
urmAri, in general, citcva scopuri: sA stirpeascA fiarele rAufAeA- toare, sA
serveasca de hrana, pentni binnuri, sA fie date de pomanA si sA serveascA
unui ceremonial (hram, praznic, nunta etc.).
5. Tipurile de vlnAtoare ritualA. ExceptionalA sub aspect ritual este: 1)
vinAtoarea de intemeiere a unci (Ari (^ara Moldovei), a unei cetAti (Cetatea
Sucevei, Cetatea Arge.sului etc.), a unui sat eponim; 2) vinAtoarea sau raptul
siml>olic al miresei si vinAtoarea pentru imbel- sugarca nuntii (cornea
servind pentru ospAf, blAnurile pentru imbraca- minte si oasele pentni
constnictia casei), pentni festivitA(i comunitare consacrate muncii agricole
sau pastorale (pornitul plugulni, tinjaua, slm- bra oilor) sau pentni marile
sArbAtori solstitiale (CrAeiunul, Anul Xou) si echinoxiale (LAsatul secului,
Sintandrei etc.).
Alt aspect mitologic este cel al vinatorii ritualc dc pomana*. Viua- torul
care doreste sA dea de pomana vinat trebuic sA ajuneze inainte dc a-1 vina,
sA nu profereze insulte la adresa vinatului sau a patronului vinA- torii. Trebuic
sA vineze de obicei cu trei. patm zile inainte de a face pomana soroclta. Apoi,
vinatul trebuia sA fie adus acasA pentru a fi citit de un preot si impAr(it,
negatit sau gatit. dupA cum i-ar fi plAcut cdul pentru care se faced pomana.
Indifcrent dacA era gAtir sau negatit era insotit de vina(uii, de liaine de ]
K>manA si niscaiva bani. tntli sc impart ea unui om sarac, care era cam dc
virsta decedatului. apoi celorlafi sAraci cliernati la pomanA, vecinilor .si, in
fine, nidelor. Vinatul de pomanA se cfcctua ritual in fiecare an, in acelasi timp
consacrat jiomenii i eu ace- Unji ceremonial.
Din cele relatatc in capitolul Zoomitnlogia a reiesit cA anitnalcle salbatice
erau protejate de sfinta LunA .si de ipostnza antropoinorfa a
543
lunii, lean a Cosinzeana. In variants cresting a mltologici popular, animalele sftlbaticc incop aft fie protejate do sfmta Vincri sau de alfi J}sfinfi de
gadinV\
<>. IYseuilul ritual. Peseuitul cxtc o ocupatie straveche, care a fost
(lescrisa cu mult A precizie in legende sji balade pescftre$ti. Riveranii Marii
Negro si Dunfirii si rinrilor rnari ale ;Arii pescuiesc po liugft pesti obisnuiti si
prsti miraculofi : cu solzi de aur, cu cununitft pe cap, care vor- besc, care
indeplinese uncle dorinte ale pescarilor, care ajuta sau primej- duiesc pe
pcscari si corftbieri. Citeva aspecte ale cpontlui pesvdrcso al romAni lor le-

am prezentat in legcndde si baladelc despre Diinarc. Coca co dorim sA,


sublinicm in aecaslft parte a mitologiei oeupa\iilor referitor la pescuit sint
fdpturile mitice care protejeazti peseuitul. Initial aceste fapturi an fost
aniropoihtionwrfe (bnrbati-pesti si femei-pesti), in fruntea cArora se aflaii
Craiul pestilor si Craiova peftoaicelor. Ac est ia .,rinduiao peseuitul dupit
iniina pescarulni, ii goleau plaxa piinft sau umpleau plasa goals, ii rftstumau
barca )H* vreme buna si-i protejau barca pc furtunft.
In evul mediu timpuiiu fapturi h mitice ce protejau peseuitul au fost
Inlocuite treptat cu slinti populari, ce au avut legftturA cu ocupa^ia si zilele
prftznuite pentru spur in pescuit. La praznicile sfinfilor de ajyd se gateau
nuinai peste, raci si scoici si mescnii consumau mult vin casft inoate toate in
pintecelc lor in vin\
7. AlliiiiAritiilsucru. Ztna alhinelor. Albina fiind consideratesfintft, si
albindritul a fost cons id era t o ocupatie sacra. Cu crestcrca albi- nelor s-au
ocupat pinA in vrcmea noastrft mat mult c&lugftrii, preotii i i nvu til tori i de
la sate. Din ceara de albine fftceau luminari, cataplasm si impcrmeabilizau
pinza de in pentru covtitire de c&rutu. Turtlfcelc de cearft le <iAdean de
pomanft oamenilor sftraci pentru iluminat. Mai inare peste albine era Zina
alhinelor. Aceasta avea corp de albina 1 cap dc femeie, vorbea omcneste.
Domnca in strftfundul p&durilor peste roiurile de albine sill bat ice,
adftpostite in scorburi de copaoi . Cu inierea alhinelor salbatice se hraneau
Fetrle padurii si vietityile care nu strieau roiurile.
8. Scena pastoritului mitic. Activitatea pastoralA la roin&ni se mince in
esenfa ei la cadrul cosmogeografic al RomAniei: muntii, dcalu- rile, terasele
i?i luncile despftdurite sau impaduriie.
In directa legfttuift cu formele dc relief inalte, sacralizate de pfts- torii
romAni, trebuie puse: pajiftile, poienile si pddurile montane, uni- ttifilc hot an
ice ale munlelui care au cApAtat caractere saere. Pajistile si poienile au fost
tcronurile de hierofanic ale zinelor ^une sail ..rele. Aid apAreau pftstorilor
si turmelor lor, lftsind urmele umblctului lor in rotocoale de iarbA arsA sau in
ccrcuri de ierburi inflorito. Tot pe pajiti .si in poieni sc plimbau sfirifn ?i
demonii pentru a incerea taria crcdiufcei pAs tori lor.
,,PAdurile de brad*, unit At i gcosilvice important ale solului romA- nesc,
au jucat tin rol mitologic cscntial in data pastoralft a autoluonilor. Ideea pare
justificatA. dacA luAm in consideratie totemismul fitoinorf .si dendrolatrin p
limit ivft, care reies clar din annliza folclorului mitic autoh- ton. Asa se face
eft in ansamblul ei pftdurea de brad a fost <si rAmas ,,sfintft ];entru romAni.
Aceasta enlitate saerft i-a conforit-o in primul rind pftsto- rul. care a gftsit in
ca mi ndApost la vremuiri, o sursA bogatft dc hranA pentru turmele lui si
pentru el : Ce-i mai bun la pAcurar/estc bradul nail si rar,/ pe pucurar il
umbresto/ $i oile le hrftne^te 7.
544
iii procesul do antropomorfizare a mcdiului gcografic si a ecosiste- imilui
zoomoific incepe sA .sc* prccizoze struct uni imor fabula(ii eliologice de
provenienfd pastorald, in care apar tot mai evidente coordonatc roito- logice.
Universului mitologic in care se j>etrece drama social-culturalA cu eroi sacri

si profani, cu transforma rile subiacente $i interpret it rile taxo- nomico ale


spafiului sociomitic pastoral si timpvlui sociomitic pastoral, ii corespund alte
date elcmentare. In ambele cazuri nu e vorba de fonne ocazionale ale unui
mod de existent A, ci de catcgorii mitice ale unci rea- litAti et nocult urale
strAvechi.
Spatiul jji timpul mitic de or din pastoral ineep sa favorizeze urzirca
dramei dintre eroii sacri si profani ai pastoritului scdentar sau trans- humant.
intii o drain;! a vinatorii si dresArii caprelor si oilor salbatice apte de a fi
exploatate de oin. Apoi o drain;! economic;! intre vinAtori sji dresori i, in
cele din urmfi, drama unor profundc conflicte epice intre p&stori.
Cristalizarea feudal;! a acestei drame etuoculturale intre pAstori intervine
in Croatia mitopeic;! a crestinismului primitiv, de tip dualist, care adaugA i
inflore^te episoadele anecdotice ale acestei drame, uncori pin;! la
transfigurare. Ceea ce pin;! la aparifia crestinismului se prezenta drept
conflict normal de transsimbolizare initicA, de la o etapa la alta in
dezvoltarea pSstoritului autohtou, in formele lui sedentare iji transhuman te
medievale, ia proport iile unci noi teomahii camuflate.
Fdpturile sacre si profane ale Pastoritului ]>ot fi impArtite in bune si rele;
conflictele dintre ele pot lua proportiilc unui cataciism cosmic si t urmele lor
sa fie angajate deplin in aceste conflicte, intoemr.i ca eroii lliadci in disputele
dintre zeii Oliinpului, pentru intietate, prestigiu i ambit ii divine si mnane
opuse.
9. Imagine! ..PAstorului celui bun, a (iobaimliii-nios si Zcului-mo?.
Divinitatea principal! a pAstorilor e Zeul-mos. tntr-un colind, imagine;! lui
grandioasA e redata astfel : ,,Pe cel cimp verde-nflorit,/ holerunda lerul
Doamne,/ patc-mi o turn;! de oi,/ dar la oi cine-mi sedea,/ edea-mi ZeulDumnezm,' si-mi sjetlca pe-un buciumas/ si-mi zicea-iritr-un fluiera$,/ cum
imi zice, oi imi stringe,/cum I mi trage, oi intoarce*.
In alt colind ,.Zeul-mos este descris drept ..Cioban-mos: l)e il vetleti,
vedefi, fete,/ pe Pacvrdraxul-moft; cum coboar! do frumos,/ c-un
hojmint/pina-n ps!mint ;/ da nu e hojmint ales,/ este oerul tot dlrcs.
Ciobanul-mo? este infatisat iconografic ca Pastorul cel bun (in gr.
-poSarocpopo?) purtutor de berbec pe umeri sau in brate. Imagined proratoforied a Ciobanului-mo$ este diferitA la romAni de aceea a elinilor.
Oiobanul-mo? poarta mielul pe umeri sau in brute, nu ca Hermes, patro- nul
pAstorilor la elini. ei analog cu un domesticitor si creseAtor de oi. O
reminiscent! foldoricA tirzic a acestui purtat pe umeri poatc fi .si colin- datul
unui om in virstA cu mielul in brat, care ureazA de Anul Nou, numai la
multi ani. Aceasta datinA ar putea imagina teofania Oioba- nului-mos in
noaptea de Anul Xou.
In mitologia romanA nu intilnim animate himerice de tipul erio- sfinxului
egiptean, pentru cA berbecul, oaia si mielul nu-si pierd infati- jjarca normal;!
in nici o trausfigurare mitieA. Asa se explicA de ce in repre- sentarea
criofoncd a Oiobanului-mos s-a putut strecura motafora crestinA a
reprezentarii lui lisus, ca mielul lui Dumnezeu, cu mai multA usurintA decit in
alte mitologii populare de tip crestin.

545
Liobanul-nios crfoforic sufera In colinde niodific&ri inorfologiee de la
purtatnl mielului pc unicri la purtatul in braf-e, $i de la ncesta la pur- tatul
unci rnasti ovinomorfo. El cohoarfi pe pa mint cu turma lui de miodrr ccrefti.
acoperiud cu oojooul lui plin de stele intreaga lume. Dup&ce i?i paste turma
in cer in pveajnia Cflii laptelui, trece pe pdmint pc un ,.picior de plai sau
gura do rai. locuri descrise in colindele si baladele cu temc pastorale, unde
ini parte oamenilor sitraci roadele muncii lui. Pedepse:jtc pe rfii, pe care-i
eonsideia uneliele diavolului. Zeul Cioban-mo? se com- portfi ea un demiurg,
iar divinitatea opusa lui, ca o faptura miticii distruc- toaic, de monies.
Piavolwl iese din adineurile pamintului. ininindu-si ciopoarele de capre
infernale, arde pftsunilo, turbura pasunatul, incaieri pastorii pentru ciinii
biirbati, oi na/.dravane, produsefe stinii.
in variant a crestinS a mitologiei pastorale Iisus Christos estc de- seris in
baladele si legendele Maicii Domnului ca tm cioban tindr, intoe- mai celui din
Miorifa, nu ca un cioban bdtrin, Maica Domnului cilutin- du-si fiul in genul
Maicii batrine : Trei colindiUori,/ n-a(i vazut fiul men ?/ Poate 1-ani vSzut,/
nu 1-am cunoscut!/ Lesne-i de-a-1 cunoastc :/ feti?oara lui/ spuma laptelui,/
pusculita lui/ durdu-i ccrului, siibiuta lui/ fulger cerului.
Identitatea aceasta dint re imagined lui Iisus cu aeeea a ciobanului tindr
moldovean din balada Miorifa 1-a determinat pe Simeon El. Marian sii afirme
ca Miorifa isi trage originea din aceast:! legends crest inS. Afir- matie lipsitil
de temei. Legendele Maicii Domnului localizate in spatiu sint mai recente
decit Miorifa si s-au coutaminat de elemente, figuri de stil i atmosfera
colindelor pe tema Miorifei, care sint- in substanta lor pfistore$ti, deei
stnlveebi la romani.
in trena mitiefi a acesttii Cioban-mo# intril uneori divinitatilc cosraice
atribuite agriculturii, striveehile divinitati silyanice ale vinAtorii si pescuitului, ale fiarelor sillbatice si auimalelor domestice, ca $i eele ale siepci
fertile.
DivinitStile fcrtilitatii pamintului, cu vegetatia lui, au fost asimi- late in
faza past ora 1-agricolA a mitologiei romane cu divinitatilc pastorale, iar
divinitatilc pastorale au fost asimilate in faza agropastorala a mitologiei
romAne cu divinitatilc agrare.
PersouificArile mitice ale fenomcnului optic natural numit fata morgana*
au dat loc in imaginatia mitopeica a pastorulni $i agriculto- rului unor fApturi
mitice deosebite prin infatisarea lor. Toate aceste semi* divinitSti atmosferice
fac parte din alaiul demonologic al divinitfitdor secundnre Ciobanului-mos.
$i in privinta eroologiei mitice const at Ain prezenta vie in folclorul roman
a tematicii pastorale. Prin aceasta nu vrem sil seildein importanta epicii de
facturil agrarA, pentru cA initial pAstoritul era agrieol .si agricul- tura era
agropastorala, ci numai sil sublinicm preeminenta epicii pastorale. In
substanta lor toate pcrsoancle mitice sint sau fApturi reale din via$a
coinunitatii lor mixte pastoral-agricole sau fApturi fantastice.
10. (.iobamil liatriu. erou cal5ref. Eroul ciliare^ devine mai ai>oi, printro transvaluaie festivA de ordin crestin. Ciobnnnl batrin, apoi Mo# Crdciun.

In imagologia literaril traditional^ sfiteasca BAtrinul Crilciuu r- mine un


erou cdtdnf:
Vine Crdciun tel bdtrin. ca el vine cam greu,/
546
cJl e calu ciurnp&vit/ i-ar trebui potoovit (...) (Colinda 37, Sabin Drilgoi).
La ,, cult lie lui, pline de bucate $i turme, va naste Maica Domnului pe
Iisus. Pentru ca nevnsta lui, CrSciuneasa, a primit pc Maica Domnului sil
nascil in lips&, Criiciun ii va tilia miinile, pe care apoi Maica Domnului i le va
lipi la loc, filcind astfel prima minune dintr-o scrie de alte minimi, ce vor uvea
legilturi, mai mult sau mai put in contingente, cu via^a pastorala.
Dcsi teoria eroului cponim a fost $i cste discutatil sau discutabilil, la baza
originii unor eft tune i sate au stat tirlele pdstorilor. Uncle locuri priclnice
pSstoritului scdentar au transformat tirlele in catune de pastori si pe acestea
in sate. Astfel traditia localii a test a pe primii pilstori trans- humanti care sau fixat, devenind sedentari. Acedia sint consemna^i ca eroi cponimi sau
socionimi.
Kroii de balada : ciobilnasul moldovean din Miorifa, Iovan Iorgovan,
Costea, Miu Copiiul, Mogo.s Voinicul8 sint ciobani mirifici, posesori dc pu- teri
miraculoase, vnljitori .si niagicieni, care act-ioneaz& in planul realitii- tii
social-culturale sate$ti ca niste semizei.
Situatia e asemanatoare $i in privinta altor pastori. E vorba in acest caz
de acele personaje fantastice legate de o zona pastorala anume, care au
circulate literarft restrinsu, ale dir or naratiuni prezinta caracterele unor
invariante mitice, proprii unor subforme literare.
Exceptional ne referim la un ,,cioban-pacdHci'' din care s-a sub- limat mai
apoi tema croi-comicil a lui Pacald. Pe acest Pacala il intilnim pina si in
toponimia pastorala. In Carpatii Meridiouali o p5une ilegra- data cu
muuroaie de cirtite se numeste ..Cimpul lui Pacali10. Tema acestui croiard
mitic a patruns, prin produsele adiacente genului epic, in literatura culta
pentru tincret, de unde s-a intors inapoi in popor, gre- find pe scheletul
ancestral episoade noi invontate si resemnificind semni- ficatii uitate.
11. ..Hcli(|ia pfistorilor. Cijiva etnosociologi roinani au iucercat sa
sustinil cfi in fond religia pdstorilor poarta in ea urmele matriarha- tului, iar
religia agricult orilor urmele patriarhatului sji ca intre aceste douil forme de
religie nu exist;! decit deoscbiri de forruil. Exageriiri de fond !
In esenta lui pastoritul de munte sau de cimpie, sub aspeotele lui bipolare
si uecontradictorii (pastoritul scdentar .si cel transhumaut), ca agricultura de
munte sau de cinip, in aspectele ei arhetelmice i ne- contradictorii
(agricultura mut&toare si cea stiitutoare), au fdeut corp comun in planul
idea^iei si expresiei mitice. Situatia ne determinfi sil soco- tim faza
matriarhala si aceca patriarhala a mitologiei loinftnc nu atit dependents de
p&storit sau de agricultura, cit de ponderea atribuitil in activitatca et
noeconomicS roman& cind pflstoritului agricol. cind agro- pastoritului. De
altfel, accentul tematic al mitologiei romiine este un accent tonic: La stina
cu mutare,/ nu e iarbii si&tiitoare,/ turma in tircol tirleste,/ griu pe stinca
rode$teu.
In coutextul lui, folclorul pastoral releva deci o structure njitica complex il

in care constat din un spatiu si un tiinp mitic pastoral, un see- nariu mitic
pastoral, cu fapturi sacre $i profane de facturil pastoralil, care intril in
actiune, intretin si potent ializcazit drama miticil de tip antro- pom&hic.
547
lofttc aceste element $i aspect alo mitologiei primitive autohtono
preromAne s-au mcntinut ca atare in evul mediu in contextul mitologiei
rom&ne, n>> forma de relict etnografice $i reminiscent folcloriee.
Geneza, struetura iji contiguitatca lor se datoresc in bunil parte activitat-ii
pAstori- tului sedent.or, extensiunea $i amplitudinea lor pAstoritului
transhumaut. FArA prezenta lor activA in con$tiinta milieu a poporului roman,
inulte trAsAturi comune i aspecte general-spiritual mi se pot explica $i in
con- seoinla mi se poate lAmuri nici vitalitatca ereatoare a civflizatieisieulturii
populare romine.
Valorificarca elementelor constitutive pastorale ale mitologiei ro- mane nu
trebuie sA ne faca sa descoosiderAm elementele constitutive a glare ale
mitologiei romane, din douA motive: intii, pentru cA pAstoritul a filetit, cum
am spus, tot timpul corp coniuii cu agricultura (pastorit agri- col sau
agropAstorit) si, in al doilea rind, pentru eft mitologia romanA reflects in
ansamblul ei intreaga viafd etnoeconomicd tradifionald $i proble- melc ei
istoricc.
12. Muncile agricole initiate de FArtnli. Primul FArtat da roadele bune,
celalalt, roadele rele. Meiul, griul, seeara si orzul au fost scmA- nate intii de
FArtat; neghina, de NefArtat. In nechibzuinpt lor, oamenii, vrind sA combine
cole douA soiuri de semAnAturi, an amestecat grinele cu ncgliina. Agricult
urn era la Inceput superficialA, de supra fat A, pe pielea pAmintului, culcsul
ei se fAcea stind pe vine, cit putea smulge culegAtorul eu mina iiberA. De la
semAnatul pe pielea pAmintului, oamenii au trecut la semAnatul dupA
aratura. ArAtura au fAcut-o la inceput cu un fel de ritnoc, un aratru. apoi eu
un plug de lemn tras de oameni. tras de boi $i in cele din urma de cai. DupA
un rAstimp indelungat de intincA a pamin- tului, oamenii au eonstatat cu nu
rodeste cum trebuie. At unci 1-au invocat pe FArtat sA*i ajute. Par FArtatul
dormca linistit pe vitful unui rnunte, pe o saltea de nori : ScoalA, Domne, mt
dormi,/ cA de eind ai adonnit/ cimpu verde n-a-ncollit,/ ierbile 1-au eotropit,/
de cind dormi n-avera bucatc,/trAim nuina pe-apucate;/ 11-aveni grin, navera sccarfi,/ numai neagra neghioarA >;/ rod ill, T)oamne,-a pierit,/ noi de
tot am sflrAcit. Ne- fartatul a cerut FArtatului sA-i lase in grijA agricultura, cA
ii va hrani el mai bine pe oameni cu neghinA, care e mai bunA decit meiul $i
griul, cliiar si dccit secara, .si cA el cunoa?te tainele rodului, ale mauei
pAmintului $i-i poate ajuta astfel sA producA mai multA neghinA. Ca e
stApinul viermilor si al lacustclor .si cA le va line in friu sA nu atace ogoarele
cu neghinA, oi pe cele cu mei sji griu.
DupA ce 1-a ascultat. FArtatul. mirat, dar calm, i-a spus cA de ingri- jirea
pAmintului se ocupA Luna sfintA si alte fApturi create de el, si cA PAmtntul
Mum A si sfintul Soare privegheazA munca pAmintului. ArAtura trebuie
fAcutA cu soeotealA. Si a hotArit ca pAmintul sA sc cultive in priruAvarA
(aratura si semAnAtura) si in vara sAse culcagA roadele (seccra- tul $i

mAeinatul).
Pentru usurarca muncilor agricole FArtatul a croat uneltele nccesare :
plugul, grapa, sec era, eonsa etc. Cele care prezinta un earactcr sacru la
autohtoni din vremuri preistoricc sint insa : aratrul (plugul) i secern. Cum
am arAtat in alt A parte a lucrArii nonstre, plugul a fost cobortt din cer pe
pdmhtl (vezi Ilerodot) $i secern ca instrument de asemenea coboritA din cer.
In preistorin mitologici dace secern joacA un rol dcosebit in agricultura localA
ca uneattd cereascd care in<h*plineste mai multe funetiuni : agrotch- nied,
monetarily de ins emu lunar al unui seu uranic care protejazA agricul548
tura. de Insemn al patent regale, de arma de luptd. Ca unealtA agrotehnieu a
fost descopcritn de predaci (secera din corn de cerb prevAzuta cu dln(i din
silex), apoi de protodaci. seceri metalice, dintre care uncle de aramA erau
folosite ca m.itA(i de schimb de tip monetar. Dar secera a mai fost folosita.
de duci $i ca insemn al puterii unu* sen uranic al intemperiilor $i Jertilitdfii
solulut, probabii Gcbdeizi*. Nu stim cum, dar insenmul divin al zeului uranic a
devonit insemn lunar jji insemn al regalitufii p potUifi- catului due $i mai apoi
seccra-crmd ca sceptrn si unealtd de luptd pentru apararea pAmintului si
drepturilor la viatA ale poporului due, as a cum o vedom reprezentatft pe
Colunuia lui Traiau. Secera arma de lupta la daci, iiumitu mai apoi sic*a,
are o strA veche tradifcic mitologicfi euro-afro-asia- ticA. O intilnim la daci, la
cretani, cgiptenii veclii, la sumerieni, asirieni, persani .si indieni, indeosebi la
toate popoarcle strft veclii care au practicat agricultura preistoricii. Dcsi J.
Makkay nu mentioncazu tnra arma si sceptru in luerarea lui, mitologia
romanA o relevA ca atare.
Pentru roniani, seerra vu ditri, care s-a mcntinut pinft in secolul al XlX-lea,
posed A dcci o indelungA tradi(ip locala carpato-pontico-danu- bianA,
atcstatA de analogiilc morfologicc si functionate ale secerii arniA delupiA
lacele mai veclii popoarc ale lumii care s-au ocupat deagriculturA incA din
preistorie, cind accastA indeletnicie so afla la inceputurilo ei. Datinile si
traditiile populate referitoare la secera Cu dlnf-i se pAstroazA at it in
agriculturA, cit si in viticulttijrA, in eare cosonil eontinuA forma secerii arma
de luptd la daci. Secera, mai mult dccit eclelaltc unelte agricole, s-a mcntinut
ca urnall5sairdateslindastfcl prezenfa ei in instrumentarul ngricol al daeilor,
dacoromanilor si roniAnilor pinA in vreraea noastra.
13. Cultivarea meitilui. Sc pare ca o data cu sieenst. plant A er- baccc
din familia gramincclor incepe agricultma pe tcriloiiul Daciei prcistorice. In
prezent post-dam destule document** arheologice, istorice si elu-filayioc
pentru a tie putea da seama despre important:* economica si miticA a
meiului 12.
In sApat mile lor. arhcologii au descoperit urine dr mei at it in in- einta
tutor d$ez(irif a unor locuinje, cit si mai ales in movminie (in scopuri rituale).
Consemndri istorice despre mei intilnim la scriitorii antici greei si ronmni.
Dintre aces tea spicuim citeva exemplc, care a test A maren rAs- pindirc a
meiului in regiunea noastrA istoricA, cu precAdere la traeii sudici, apoi la eei
nordici : daci, carpi i gefi.

Cele mai veclii consemnAri se datoresc el ini] or. Dion Chrysosto- mos
amintcjjte de lupta tracilor pentru cimpiile semuAnatc cu mei13. Iar Pliniu cel
BAtrin scrie cA ..meiul cretc mai ales in Campania si din el se face o ficrturA
groasd, alba. Se mai face $i piine foarte bunA la gust. Si triburile sarmatice
sc ItrAnesc in foarte mare inasuia cu acest term si chiar cu Jdind or add, pe
care o amestccA cu laptc de iapA sau cu singe din vinelc de la picioarele call
or. ., Triburile pontice nv pun nici vn aliment mai presus de mei''14.
Claudius Aelianus noteazA eA meo\ii si sarmavii mAniucft mei15. Pri8cus
Panites consenmeazA eft sci(ii de. linga Istru mincau mai mult mei dccit griu
$i eft slujitorii sci\i care insotcau pe huni aveau mei cu ei $i o bAuturA
prcparatA din orz le. I^eon cel Intelept noteazA eA slavii ,,foloseau ea hranft
meiul 17.
() contribute deosebita la cunoa^tcrea rolului aliment nr ohisnuit. $i ritual
magico-rnitie o aduce (tnologia prin stuiliul toponoinasticii si
549
iintroponomasticii, ca si prin cel al ritologiei festive si funerare, care confiniut eoutinuitatca si valoarea ineiului in via^a poporului roman.
IV tori tori ul Buinaniei actuale intilnim topice care confirmA locuri <le
cultura a ineiului. Print re toptcele ce documcnteazA prezenta ineiului JH
harts sintceledin depresiunile extra- .si intramontane : .1Trent in Vil- cea. Mr
is nr si Me is oar vie in Museel si Me is tele (locurile semAnate cu mei),
purtind in plus numele scmAnAtonilui sau al conformablei raorfologice: Mr is
tea Ini Ion a Yddan. i. Meiftea <lc la Valea Rea etc. De asemenea to- picele
legate de icrmenul mdlai: Mdlai a in Vilcea, Mdldieju In Vilcea ji Mdldesti
(opt localitati in BuzAu, Dolj, Hunedoara, Iasi, FiUciu .ji trei in Prahova), ca si
Meleia din Munfii OrAstiei; derivatul mdldiste. care vrea sA insemne, ca si
meiste, locul unde s-a cultivat sau se cultiva mdlai (mei).
Terinenii mei si mdlai au intrat $i in antroponomastica rom&n&t Meianu
este un nume curont, Mdlai mare (om voinic). Mdldesou (vezi logof&tul
Constantin MAlAescu in T;lwa KomAneascA, in 174i>)Xi etc.
(VrcotArih* de agroetnografie istoricA confirmA rAspindirea .-ji folo- sirea
ineiului si in aliment a (la romftnilor.
A. I). Xenopol sus^ine eft meiul pare a fi fost la temelia hranci locuitorilor din tarih* romAnc p!n& adiuc in vechimc, cind pipu.-joiul (po2umbul) voni sa inlocuiasca aceasta antied cereald. A$a, un misionar catolic can* vizitoazA Muntcnia pe la 1670 spurn* cA tot poporul s* lirAne.ste
cu pint >h mei" si Mihai Viteazul era poreclit de sa$i, can* mincau piine, ,,
MAlai Voda\ IVlinga numele mein se afla la romA.nl i acela de mdlaiu, can*
pan* a fi rdmdsifa for mei date a cuvtntului, dupA un prototip malana, pe
cind meiul este format din latinescul milium (...). Din mAlai s-a format prin
duplificare mamalaiu. care a dat nagtere mdmdligii. Meiul se mai numeste in
romanA i pdsat i paring*19.
Tudor Pamftle referindu-se la tnceputul agricuUurii considers meiul ca fiind
prim a plantA care nu putea create ncinijlocit, dupil care veneau in ordinea
importantei : griul (ptneaj, secara, orrul i ovazul50.
Komanul cunoaste douA fclttri de mdlaiu: mdlaiul propriu-zis, ( ...)

marunt. meiul. nuniit de macedoromani meliu 21 sau meliu-rdpesc, care este


mic .si da fructul numit pdsat (...), i mdlaiul mare sail tdtd- rdsc, mdlura,
bdlurul sau flocoasa, din spicul cAreia se fac m&turile late (...). Mdlaiul
marunt se soaniAnA ca si cerealele (...). La vremea coacerii KC socerA numai
spied e, iar rcstul se cosc$te ca nut ret- la vite (...). Spicele de t nil Lai sc bat
cu babul si dupA vinturarc se caput A pdsalnV122.
Meiul sc macina cu risnita de minA pentru fAcut faitia de mei, care se
numea mdlai. Din aceastA fftinfi se preparau: 1) mdmaliga. o fierturA de mei
niacinat gros, care sc folosea intocmai cum se foloseste astAzi mA- mAliga de
perumb (care a preluat prepararea niAmAligii de la mincAtorii malaiului de
mei) si 2) turfile de pdsat, care se coceau pe ratra in fest sau in cuptor dc
piatrd. Turtifele de. mei in fortnA de lipie ernu folosite in rituri funerare,
alaturi dc terciul de mei indidcit, similar colivei. Mdldiasul e un fel de
prAjiturA facuta din mAlai indulclt cu miere.
1L Meiul in alimcnlafia istoricA. fnainte ca porumbul sa ia locul fnciulid
iu alimcntarca tAranului roman se pare cA romanii stiau HA prepare mai
multe soiuri de mdmdligd .si de turtife de pdsat (tehnicA alimen- tarA ce a
fost transraisA preparatelor din mAlaiul de porumb): mAlai cu apft, mAlai cu
lapte, mAlai cu fructe, lipie do pAsat. pAsat cu micro, pAsat cu fructe eoapte.
cu bulz de ca.s. Important** ineiului In allmentabia (Ara550
milui romftn rcieee document ar din secoliil al XJX-Iea in iinnn unei so- cete
excesive cu recolte slabe, cind vornicia dinlftunlru a 'fftrii Romft- nesti (anul
1834) dispunc s& se indeznnc (aranii sft semene mei dr toamnd (...) ,.pentru
eft meiul rodefte mai devreme dccit toate celelaltr cereal e, adieu in luna
mai. astfel eft, semftnindu-1 toamna, fftrnnii vor avea primftvara ce minca in
anti de lipsda.
15. Meiul de oframlft sji pomauft. Terciul de mei nu se folosca numai iu
scopuri alimentare. Pentru ofrande rituale, pomatta de met sub forma crudd,
de turtifa si colied dc mei fieri, intre(ineau in constiin^a JHH porului venerarea
strdbunilor. Liba(b cu zeamd dc mei ffteeau femeile pe morminte anual de
zilele morfilur **.
In sieriu se punea o mind de mei in dreptul mnftrului sting sail se risipca in
jural mortului, se zvirlea o mtnft de mei In unna eonvoiului funerar pe drum
spre locul de inhuman*. In Vilcea (Oltenia) se meiacd ingroparea, adieft se
aruneft mei amesteoat cu (arinft sau pietricele peste mort. Si, in fine, se da o
mind dr mei de pomatid la mormfnt unui orn de de virsta rftposatului. Se
fflcea Sndeosebi o colird din mei cu mlcz de mi eft pi sat ft si iudulcitft cu
tniere, care se lmpftr^ea celor din convoi, alaturi de turlife dc mei. punerea
ineiului in sieriu si zvirlirea lui in urma eonvoiului funerar indeplineau un rol
apotropaic. Meiul fiind eonsiderat sflnt, apftrft pe mort de genifle rele ale
sepulcrului. Aeeste douft da t ini funerare cu meiul au supravievuit in Olbnia
de sud-vest pinft la incepulul secolului al XX-lea. Colira de mei a dispflrut cu
cel pupn douft secole inainte, dupft relatftrile unor l>fttrini ce auziserft si ei
despre datinft de la mojjii lor.
Meiul a fost folosit $i impotriva viermftritului .si lftcustelor de 1 februarie

(rit preluat de cretinism de sf. Trifu), cind se dftdea o mind do mei sau a
slrachind de mei de pomanft 2S.
Mftlaiul a fost folosit f<i in medicina popularft, magi eft si empirieft.
Conform pro script iilor magicc, cind eineva era muscat de hdgea soft pa sfi
moarft da eft numftra o banijd de pdsat 26. Explicafia: numftrfttoarea unei
cereale sacre avea cfectul ritual al mfttftniilor de minft numftrato indefinit in
ps ihoterapia elaboratft de Emile Couft. Conform medicinii empi- rice,
durerile de pintece se vindecau prin punerea pe locul dureros a unei iurie
proaspet e de mei cald. Terci fierbinte de mei se inghifea pentru vin- decarea
de guturai iji amigdalitft, tehnieft medicalft empirieft preluat A mai apoi de
terciul dc porumb in acclea.si boli.
IG. Meiul. cereala sacra. La acestc reminiscence dc paleofolclor agrar al
ineiului trebuie sft adftugftm remlniscentele de folclor mi tic medieval al
meiului. Din cereala sacra, in sensul mitic benefic, in conceptia autohtonilor
(daci, daco-romani $i protoromftni) meiul devine, sub influenza religiei
crestine in mitologia popularft, o cereala sacra maleficd. El este creafia
diavolului. Pfic&togii sint pusi in lad sft are pustiul dintre Apa Simbetei iji
cetatea Iadului, plinft de spini .si intunecatft de neguri *ji fum, pentru ca sft
semene mei. Aceasta pentru eft mincarea draeultii e mftlaiul; tocmai
noaptea, la miezul nop(ii, mftninoft grftunie fierte de mft- lai, fftrft sare *7.
Se pare eft din acest punct de vedere mftlaiul, plantft saerft arhaieft, a
efipfttat in demonologia cre$tinft valoarea neghinei, consi- deratft de
asemeni griul dracului, cu care acesta a vrut sft fericeascft agri- cultura
primilor oameni dupft izgonirea lor din Raiul biblic.
551
17. I.cjjendc despre mei. tn opera ei capitals Elena XiculitftVoronca rclatoaz! cit ova legende iriitice dc lip cresjtin despre milai **. Intruna istoriseslo cuin un om a s! inin.it odati niste mdlai si toate ptinilc (griul)
crojjteau, numai mAlaiul nu. Se duce omul oriat&, hi cimp, a doua oar!,
mllaiul sta pe loc. Iaie-l dracu zise omul. Dracul 1-a .si luat, $i din ccasul
acela a inceput mAlaiul a create ca din apd. Cind a fost de socerat, sc duce
omul s!-l seccro, dar nu se poate apropia de el. Lasa-l neolo oft-i al meu,
/.ice drnctll, nu ini l-ai dat ru? Ce si fac! ornul! se duce la o baba si-i spune
ce s-a intimplat. Binc, zice baba, eu (i-1 voi senate de sub stipiniren dTacullii
da si-mi dai o perechc de ciul>ote, o catrint! si-uu slcrgar. da, ziee omul.
Se duce baba la milai si so
intilneste cu dracul. Se sfideste baba, sc ciondaneste cu dracul, pinil la urm!
face tocmeala, cu aceluia s& fie milaiul care va sjti cit inai multo eintece *
*. i bincinteles baba, inai master! decit dracul, a ci$tigat mftla- iul pentru
om.
18. Iarcmiolofjia mciului. In loe.urile comuno si in paremiologia romAni,
mciul define un rol etico-social: Cit ai zice mai vrea sa spun! intr-o clipita ; E
got mei c sarac lipit pimintului; Jfeiftea rard, sdrdcie amard; Sam and
dracu mei cu daraba yi-/ allege baba cu roaba; Vrabia malax (mei) viscazd;
Cine sc teme de rrdbii nu seamdnd mei. De usemcnea in- tilnim mciul i in
ciuiilituri: Pcdrumul hi Scarlat, tot mei virsat, so refer! La un furnicar; Pc

vtmpu-nlunccat, numai mei tarsal, se ref era la stele; Cotcobina (mdlaiul


murunt) umplc mina; A scdzut mdlaiul in traistd, adieu a nlrnas omul sarac; 0
coaje dc milai face cit o pita cind i-c foame omului; Cu mtndrufa jucduyd,
mind mdlaiul tot cenufd; Si-a trait traiul, $i-a mi neat mdlaiul: Cu crdcaia ?i
nvgraia, fad malaia (Cu pirostriile si ceaunul faci inimiliga); Picd-o coaje de
milai, in gura lu Xcculai etc.
19. Cultivarea c|riuliii. Dupi mei, cea mai important! cereal! este grhU,
sub raport mitic, a tit in ceea ce privesfce perioada preistoric!, cit $i istoric!
din viaja iuitohtonilor.
Cercctirile arheologiee referltoare la griu secondcaz! pc cele ale meiului,
rctnarcind ins! particularitati paralelc. Putem afirma c! unor descopcriri dc
griu carbonizat in locuinjc sau morminle,dc urme dc grinare suspend ate pe
stilpi de piatr! in cetiVb cast cercetirilor dc palcoctnologie economic;! si
funcrar! despre griunlele de griu merit! s! li se dca aten- (in cuvoniti pentru a
inlelege si intregi relaV-ia intre accast! gr a mi nee si viata spiritual!
strivcche, care in coii(inutul ei tematic .si cel stilistic marcheaz! o unitate de
conoep(ie mitologic! intr-o varietate de forme.
Tstoriografia antic! greaoa $i latini atest! oultura griului pc teri- toriul
I^aciei preistorice in toate. condiviile morfogeografice. Pliniu cel Bitriu
ooufirma c! ,,exist! mii multe specii de griu [in Tracia], dupa locul in caro sint.
produse (...). Ca greutate griul din Tracia ocupa looul al t reilea (...). Griul din
Tracia este imbricat in mai multo ciinisi, din pri- cina frigurilor mari din acel
^inut 30. Pentru Demastenc cantitate;i do griu adus! din Pont este inai
mare decit. ceea ce vine din celelalte porturi comercialc 3I. Jar intr-o not!
referitoare la aceast! asertiune se prcci- zeaz! e! in sccolul IV i.e.n. Daoia
pontied era grinariU cetdfilor din Peninsula Grcacd. Horat iu descric
agricullura itinerantd a ge(ilor, probabil in curaturi dc p!dure .si in pirloage, in
termeni impresionanti: ge(ii cei
552
aspri,/ cSrora pfimSntul nobutiirnicit/ le 'dft, roade $i cercalc libera,/ nu It*
place si eultive acela$i ogor mai mult do un an,/ iar dupii ce au in- deplinit
toate muncile,/ alt ii care ii urmeazit in acelea.-ji condifii le iau lo- cul 32. tn
Scrisorile din Pont Ovidiu deplinge soarta agricultorului get: ,,du$xnanul abia
da r&gaz agricultorului sii sape* p&mintul, femei& nu lucreaza linu, ci
piscazft [darurile] zeitei Ceres'33. Tot Ovidiu in TrisUlt adaugii : dusmanii
calfireti pustiesc pinii dejiarte (...)/ localnicii fug in toate parjile,/ nimeni nu
mai pazeste ogoarele/ (...)/ *M nimeni un timp, nu mai brSzdeazii pamintu),
cu mina pe plug./ Tarina piLriisitii $i ne- lucratS ajunge pirloagfi* 24. Bcrcdot
relatcazn cu de la hiperboreeni la sci^i, iar de la seifi din ream in mam pinii
in Adriatic a, de aici la miazazi pinii la Dodona, Carystos .si la Delos ajung
niyte ofrande infdyurate in paie dr griu. Aceste ofrar.de invelitc in paio dc
griu se due pinii la botare $i apoi roaga pe vcciiii sS transmit^ din noam in
ncam mai departe. $i continue : femetic din Tracia si din Peonia, cind
jertfese zrifei Artemi#- Regina (llendis), Sndeplinesc ritualul folosiml
totdeauna paic de griu 35 ca insemne ale unci considerate etnomitice intre
popoarele din sud-estul Europei.

La inceputul erei noastre provincia Dacia, devenita Dacia Felix, devine


grinarul lmperiului roman, situatie care s-a perpetuat in istoria poporulni
roman in rela^iile de vasalitate cu Impcriul otoman, in evul mod iu.
Ccca ce ne interestozii sub raport mitologic sint credin(ele, datinile si
tradifiile legate de cultura si folosirta griului. In accastii privinpl nu urn.arim
s8 intram in toate dc-labile temei, ci numai sS sesizSm i s&punc- tSm
element el e si aspectele rituale $i ceremoniale de ordin magico-mito- logic
legate de griu la romani.
20. Datini despre jjrlu. Introducorea in mitologia griului o fac toate
datinile in care se vreazd un an milnos cu roade imbelsugate. Printre aceste
ur&ri trebuie trecute in revistii cele care se refera la perioada dc treeere de la
anul veebi la anul nou, adicii care se refera la inceputul anu- lui ealendaristic
si inceputul anului agricol.
Prognoza snperstitioasil a behjugului dc grille se desf&$oar& in mai mul\i
timpi inainte $i dupii Anul Isou iji se refcrii la fenomene meteo- rologice,
zoologice $i mantiee.
tn accastii privintfl sint de mentionat scmnele superstijiilor meteorologice de iarrii (promoroaca sau om&tul instelai de Anul Nou, iarna
ometoasii insli f5rd viseole)2e.
Inainte eu douiVtrei siiptumini de Anul Non se pun boabc dc griu intr-o
siraehind cu putiril apfi, ca sfl se vadft daeft incoltcstc $i eit de cres- cut va fi
fiml de griu pinii la Anul Kou. Dupii ercsjterea lui abundentfi. se
prognosticheaza roadele eerealiere. Un alt procedeu este calendarul agricol
de ceapd (o ceapil exfoliatil, din care se iau 12 foi care reprezintft cele 12
luni ale anului; in fiecare foaie se pune un virf de cut-it de sare *i care foaie
va fi cu sarea inecatii in zeama eepii acea lun& va fi mai ploioasii).
In ajun de Anul Nou au loe cele mai multo datini aarare din an : 1) uratul
eu plvgvl impodebit cu un brad, tras de 2 sau 4 boi (in Munte- nia) ?i uratul
cu buhaiul (in Moldova); 2) uratul eu zdrlirea grdvnfelor de griu peste eei
c&rora li se ureazii; 3) uratul cu sorcora. Toate aceste soiuri
553
do urafc se succedd sail se intercede intr-un interval ritual de 24 de ore, dar
continue uneori ineA 67 zile dupA ajunul Anului you.
Prognoza do inetereologie miticA agrarA incepo de la 1 martie cu zilele,
Iiabdor $i ale Monitor; primele 7 sau 9 zile raarcheazA celc sapte sau non a
luni, in eonfcinuare, cu caloarea tor agricold, dupA cum estc timpul lor bun
sau frumbs. Dar zilele Babelor iji Monitor tnai caracterizeazA, dupA vremuirea
lor, temperamental, caracterul si noroonl celor ce si le-au ales spre a-si
cuimaxte astfel o parte din viitor, anecdotica destinului lor.
Multe semne de belsug agricol se grupeazA in primAvarA dupA comport
am? nlu! unor animate (iesirea furnicilor .si cArAbu$ilor mai devreme;
construirca cuiburilor de ijoareci de eirap in buruicni; ouatul unor ouA cu
doua galbenusuri; scuturatul linii de cAtre oi in zilele frumoase etc.) 37.
Ce;i mai imprcsionantA prognozA in logAturA cu bclxugul agricol al anului
in curs se datore$te, dupA (Aranul roman, rodului pdmtntului, o plantA cu o
inf foreseen t A bogatA, etajatA in con, cu flori diferite ca format si culoare,

care apare la inceputul primAverii. DupA dominarea anu- mitor straturi


t'lorale in inflorescenva ei se diagnostichcazA tipul de cere- ale favorizate de
cliraA si roade in timpul anului agricol in curs.
Pornitul pluguiui se fAcea ritual in ziua de cap de primdvard (1 martie),
chiar daca vremea era neprielnicA. DupA ce plugul era dres $i curAtat, sc
injugau boii; plugul se aducea in curtca mare a gospodAriei, unde aveau loc
citeva praclici rituale diferite dupA zona agricola : in Moldova se punea
colacul numit erdeiun in eoarnele boilor; in Bucovina in mijlocul curjii se
a$ezau o strachind cu apd cu un smoc de busuioc in ea .<i o strachinA mai
mica cu o mind dc griu i un drobule^ de sare. Strd- chinile erau inconjurate
dc trei ori in settnul mersului xoarelui pc err, gos- podarul umbla cu smocul
de busuioc iumuiat in apa din strachiuA si stropea plugul si boii, totodatA
tamiinil cu grAun^o de rA$ina puse intr-un ciob de oalA. Apa se vArsa pc
picioarelo boilor, ciobul cu tamiia se spargea de coaruele boilor. Se tragea o
brazdd circulars in curie sau se ocolea cu plugul casa zgiriindu-sc unor
pdmintul se poruca la cimp, unde era loc de ar.ltura. tn alte pArfci, la iesirea
din curto so zvirlea un fAra*} do jAratic, peste care boii treceau. ca sA fic iufi
la arat etc.
Primul fUc.lu care iesea la arat era prociamat crai in Transilvania. El stAtoa
pe uu sc.iun in pragul bisericii satului $1 judeca pc feciorii care in timpul
ar&tului aa lenevit sau in timpul postului mare au fAcut vreo uecuriinfcA.
Acoasta era datina hrioetatului. Judecata dura numai o jumA- tate de zi, de
obicei duminica dupA masA, .si era patronatA spiritual de ceata de bAtrini,
oameni buni si drepfci ai satului.
21. Scmunatul si seceratul rnarjic. Dintre muncile agricole, rosturi
magico-mitice prezintA indeosebi seyyidnatul i seceratul. Existau douA
tohnici magicc de semAnat : semdnatul pe zi ou snare .ji semdnatul pc
noapte cu land plind. Fiecare prezintA alte aspecte rituale 3*.
Semanatul pe zi cu soare se incepea la rAsAritul soarelui, cu inchi- nare $i
e.u Doamnc ajuta. tn unele locuri se semdna prima brazdd cu ochii tnohisi in
eredinta ca, precum sAmanAtorul nu vede saminta oe o aruncA, tot astfel
nici pasArile stricAtoare<0. Se evitau zilele nefaste din lunA (vine- rca seacd,
join viermilor etc.). ScmAnatul in zi cu soare era pus sub pro- tcc(ia sftnlutui
Soare.
554

Semanatul noaptea senind ou land plind era pus sub protect ia 7/unei
sfinte, divinitatea fcrtilitiitii solului.a prolificitfttii animaleior si a npilrarir de
actiunea nefastil a demonilor terioni.
Seceratul RC efcctua si el in doi timpi : ziua pe soare si noaptea pe lunil
plinS. Prima tehnieil de secerare era eea obisnuitsl pentru ncvoile
alimentare ; a doua tehnieil era magioomiticft. SeceriVtorul ziua lasfl, intr-un
colt- al boldei un pctec de grin nesecerat, ale oarui spice erau legate cu un fir
rosu de amici, drept ofrandd pilmintului, soarclui sau pSsiirilor ceru- lui care
nu au distrus rccolta; ofraiula, numita initial Barba Mo$ului griului. Iepure %
Barba popii si inai apoi Barba lui Dumnezeu. Cununa
Buzduganul griului.
griului i Buzduganul se impletcau la cimp .si se purtau in mare alai in bat.
Seceratul noaptea pe lun& plina nu era complet, ci partial, numai intr-un coif
al holdei. Seceratul de noapte se faces, sub gida Bund xfinte. Noaptea spice
i boabe de griu se luau de proprietar pentni alte folosinfc, prin care
intelcgcm mai ales celc* de ordin magico- mitic (vriiji, farmece, descintece,
legari si dezleguri etc.). Cu ele manipula o babil din familie sau o vritjitoarc a
satului, noaptea pe lun&. Eestul griului din holdi se secern a doua zi la
lumina zilei dupu tchnica obi- nuitfl.
In legSturfi cu seceratul de zi sau de noapte existau multc super- stitii
referitoare la prevenirca bolilor rezultate din nerespectarea unor practici
rituale str&mo$e$li41.
555

Buzduganul la Drigu?. Cununa buzdug.ni.


Trcl forme dc huzdugan *1 cununa griului, dupi Ion I. Ionic*.
22. Griul $i cielul viefii. In initologia referitoare la ciclul viot-ii (naijtorc,
nun til si moarte) griul este folosit ca si meiul. In anumitc pri- vinje sc spunc
c& griul preia, amplified $i incre$tuieaz& datinile mciului.
La nastere sc punea pu^in griu in prima scalds, apoi pe o tavi(jl pc care sc
inai aflft citeva obiecte simbolicc (no ban, un picptcuc, un cu^it etc.). Era
ritualul de ziuu urselor In care sc urm&rea dezv&luirca unui aspect din
destinul non-nascutului: meseria. La tfticrea buricului se ticca colac dc griu.
La nuntrv, la intrarea in rasa mirilor, tinara perccho era i esto incil primitii cu
uriiri insoVite dc zvirlitul boabclor dc grin pcstc miri, in semn dc belsug. La
inmormintarc se face din griu colivd (xoXXa^os, in grcaca cult a ; xoXioo?, in
greaca populara), care se hnpartc dc pomanit; idem la 0 xiie, la 10 zile, la 6
luni si la un an. I)e asemonoa la exhumari, la 7 ani, so fac pasdri air sufletului
din cocii dc griu, ce so atirnfi in pomui morUilui (in Moldova dc nord .si
Bucovina)41.
Folclorul mitic medieval acordi o important deosobiti griului si produsclor
Ini dc brutaric. Tudor Parnfile redil duuii povcstioarc, una in
S56
prozfl- din coniuna <epu, culeasft do el $i altn in versuri sub forma de
colind, din Ardcal, culeasft de un oareoare Petre Uglis. In prima este vorba de
coborirea sf. Petru din cer pe pftmtnt ca sft vadft ce inai fac oamenii, despre
care Dumnezeu nu mai stie nimic. Sf. Petru se intoaree in eer si

s]>une c5 e rami pe p&mlnt, oamenii o due bine i nu mai cred in divinitatea


lui. Dupft un rastinip sf. Petru coboarft din nou pe pftmint .si constatft eft e
invers, iadul pc p&mlnt, si cil oamenii isi aduc aminte i il implorft sft-i
ajute43. In eolind reiese c& Dumnezeu a uitat de lume ?i pe pftmint toate
merg prost, inclusiv cultura griului : Mindru-i Domnul de-adormit/ sub un
mSr mindru-nflorit. Scoalfi, Doamne, nu dormi./ eft de cind ai adormit/ iarba
verde te-a-ndrftgit,/ florilc te-au cotropit/ $i lumea s-a pftginit,/ suduie fecior
pe tatft. mamele-$i fac pfteate,/ nu mai e rod in bucate,/ nici nu-i griu, nici
nu-i secarft,/ numai neghinioarft goalft 4".
23. Ori<|inea |riului. La rindul ei Elena Niculilft-Voronea redft eiteva
povestioare referitoare la originea griului si secarei, la eonflictul dintre
Dumnezeu jji Diavol pe tema posesiei griului, la interven$ia ursului in conflict
i la culoarea ncagrft a secarei ?i albft a griului4S.
Din aspectele arhaice ale mitologiei griului reiese eft riturile $i cere*
inoniile acestci cereale sint expresia unui sincretism mitologic intre uncle
elemente de cult ale P&miniului Mumd si ale sei^ei culturilur, ('exes, intratft
in initologia daco*romanft in perioada de romanizare a Daciei. Iar in ceea ce
privete aspecteie medieval-creatine ale mitologiei griului sint rezultatul
remodelftrii unor elemente $i aspecte arhaice ale mitologiei griului.
In mitologia romftnft de facturft cre^tinft preconizatft din perspectiva
filozofiei culturii, Lucian Blaga se referft la uncle viziuni susceptibile [ale
mitologiei populare romftne] de a fi interpretate fftrft nici o greutate in sens
sofianic, i dft patru exemple, dintre care pentru mitologia grtu557
lui important cste col rcsforitor ,ln i/rtul enSIOJOTIC , adicA la pnnl ''are privit
do aproapc bnjij <lo sosiniil cii pc ficcsro boflbil do priu osto intipA- rita fa\a
lui Cristos11 **

Dans valnh He Huvilti, In Serbia, tlnpfl Marian Wenzel.


(A.R.C. hora dcscliis:1 figuratd pc .sarcofflge $i P, dupft o grade dc epoefi).
1i't. (iriul tn spiriluiililatca roiminii. Holul jrriului in spiritual!- tatca
romilnA il atestft ?i Ovidia Pupadima in studiul s&u do folclor asupra viziunii
lumii pc care o arc plugarni rom&n : grlul c ?i el o fiin|& care isi are sufletul
ci si chiar constiin^a oil vine cu jertfa ei In lumen d? legi u uni- ventdui" Asa
se face c& in Ardcal, dae& la seceris nu se M citeva spice de griu net&iate in
mijlocul lanului, ,,griul se minie, la anul nu va mai da roade, ci va zice : Eli
i|i dau atita sil& de rod si tu nu-mi lai niei un fir, dottfi"4*. Comentiud
aeeasta credintfi, preeizeazil e opinia astfel formulate nu e un animism
elomentar, ci plasticizarea credin(ei cA totul in lumea asia se naste, oresto si
snfcrft pentru ea sA-$i indeplineascA datele sfinte ale misiunii sale"49. De
altfel in toato legendde in lejra- tura cu muncile agricolc, fiiii|ele de seama
sint cele douil tomelii ale hranei : griul si porumbul. Nu apar niciodatA
plantele de lux si de clstig. In schimb, ce fruinos sc respectA elet cind se
intilnesc in poveste. Zice
558
griul : * Buni ziua, eaful caseil Iar pipusoiul vcsel : - Mut&mim du- rnitulc,
cinslca mesii ! *'
25. Yiticullurn istoriutu. Viticultura s-a dezvoltat pe pamintul Kmnaniei
iuci din perioada daci si daco-romnna. Important** de&coperiri arheologice si
document* istoriografice ant ice consemneazi cultivarea vivei de vie si
folosirea vinului in aproape toate imprejuririlc Yicfyii domestics, publico i
religioase.
tn Anabasis, Xenofon descrie obiceiurile trace la curtea regelui Seuthes.
La un osp&f. pe care regele trac 1-a dat in cinstea lui Xenofon $i a stratcgilor
^i oftyerilor greci ce-1 tnsofcau, descriind ospa\ul fastuos, amintegte de
paharnicii wire foiau in jurul mesei in cere, aduceau cor- uuri umplute cu
vin. In toiul ospi^ului s-a desfisurat un strivechi obi- cei la traci, un fel de
pollack sau de cerenionie a darurilor reciproce : cei avuji trebuia si fac&
daruri regelui pentru a-l clnsti [astfel], iar regele la rindul lui s&
daruiasci lucruri [daruri] celor ce nu ausl. Platon in Legile referindu-se la

be^ia propriu-zisi a tracilor si sci(ilor scrie : tracii beau vin neamestecat [cu
api], atit feineile cit $i barba^ii, i il impr&ftie pe hainele lor, socotind ci cste
o deprindere frumoasft ?i aducitoarc de fericireM. Vom constata ceva mai
departe cu impnl$tierea vinului pe ve.smintc cste consemnati i in folclorul
mi tic rominesc, insi intr-un alt sens. Spre deosebirc de Platon, Poiuponius
Mela constati ci sint unii traci [pentru care] folosirea vinului este
necunoscuti5S.
Tntrucit istoriografii antici, incepind cu Herodot, fac confuzii dese intre
obiceiurile dacilor $i ale scipilor, care au convie^uit partial intr-o vreme $i au
imprumutat reciproc .si bune $i rele, nu se ?tie bine niei pini ast&zi de la cine
provin. In privinfa consumului do vin stim precis ci tracii consuinau mai ales
vin de struguri $i sci^ii un fel de biuturi fermentati cireia prin influen^i ii
spuneau vin i ci ei au inceput si foloseasci .si vinul trac. Un document
autentic la traci, mai precis la dad, consemneazi stirpirea vi$ei de vie cind
biutura a inceput si inmoaie tiria dacilor. Xu cunoastem pini in prezent o
asemenea misuri la sci[i. Aceasti constatare nu ne opreste de a ne
preocupa ?i de scifii care au conviefuit in Dacia $i care au deprins obiceiuri
dace.
2(*. Fraternizarea rituala si vinul. Si la sci^ii din Dacia vinul a fost in
mare cinste. Doui legende relatatc de Herodot scot in evidenji caraclerul
sacru al vinului. Prima se referi la vinfitoarea de capcte pe care o practical!
impotriva du.sraanilor, fie accstea .si rude. Dupi ce vinau, luau cape tele,
tiiau testele cu ficristriul mai jos de sprincene, lc curi- tau [iniuntru]. Siracii
le Inveleau nuinai cu piele de bou neargisiti (...). Boga|ii. pe lingi piele de bou
neargisiti, mai poleiau testele cu aur pe diniuntm si le foloseau ca pocale, ca
si bea din ele. Tot asa ficeau i cu testele rudelor. daci se isca intre ei vreo
cearti $i daci i?i biruiau potriv- nicii in fa [a regelui M. Periodic, ,,o dati pe an,
fiecare conducitor de {inut, binein teles in (inutul siu. amesteca intr-un crater
vin cu api $i, din acest amesteo, beau acei scifci care au ucis vrijmai. Cei ce
nu au fip- tuit asemenea ispravi nu gustau vin, d stau pe jos, dcoparte,
disprefcu- Tot Herodot menfioneazi infr&(ire& prin imolarea armelor in singele celor ce acceptau ritul. B ceea ce s-a numit fraternizarea rituala 6S.
..Sci^ii se leagi astfel prin juriraint fafi de cei citre care il fac : varsi vin intr-o
cupi mare de lut, il amesteci cu singele celor ce fac jurimintul
559
in^opimlu-se cu o sulft sau fftclndu-$i eii Uit ciUfit o mica tfiieturiL Apoi
inoaie In vas o sabie, S&geti, o secure si suli^a. tudcplinind toate accstea,
rostesc olnngu rug&ciune $i la urmii beau din cup5, atit cei care s*au le- gat
prin jur&mint, cit sji cei mat de vaza dintre oainenii care ii Insofesc'* s7.
27. Sllrpiren vijci de vie.Strabon prezintil cifceva amanunte clnd estc
vorba de tracii nord-dunareni sau de daci, considerind eft rcgele lor Burebista a rftzbit in via\a prin ab|inerea de la vin .si ascultarea fafft de porunci
divine incit in etyiva ani a iaurit mi stat putemic .si a supus cea mai mare
parte din jmpulaliile vecine i#. Tot Strabon considers pe Dcceneu un s aria
tail care lutacise mult a vreme prin Egipt, inva|ind acolo sc m lie de prorocire,
mulpimitii ciliora sus(inea c& tAlmfice.sto voinfa zeilor. Ba inc& do un tiiup

fusose socotit i zeu (...). Ca dovadfi pentru ascultarea ce i-o diideau [go$i],
este i faptul c& ei s-nu hlsat indupleca^i sft taie vija de vie si sft triiiascA
f&rft vin w.
Tcma stirpirii vifei de vie se pare ca de la daei revine palingcnezic la
romani intr-o poveste rcferitoare la tufa datatoare de put ere, in poveste
este vorba de un imp&rat care constatind cit rau face vinul in imp&rfttia lui a
luat hotArirea sft stirpeaseft vita de vie. Dupii mai multc genera fii de
impiirati care s-au sucoedat la Iron, iu care timp nici nu se mai stia ce este
acea vtyft de vie ?i vin, ultimul dintre impiirati a Inceput sft ciililtoreascft prin
imparatie si din eind in eind sii mai i vineze. La una din uliimele lui viniltori
intilue.ste un urs enonn pe care il fugire$te piuft ajunge la un sehit, unde
triiia un eftlugar bfttrin. Ciilugiirul, auzind zgo- mot pe aproape, a ie.sit
repede din scliit, i$i-a zviriit de pe el mantia cftlugft- reascii, i-a sumecat
miuecile oftmfl$ii, 1-a prins pe urs 1-a tras de urechi. tmpftratul s-a minuiiat
cum un om atit de bfttrin are o putere atit de mare. Calugftrul 1-a luat .si i-a
arfttat impilratului un butiic de vita de vie spu- nindu-i cil sucul tufei este
dfttiitor de putere. impilratul eind s-a inters in eetatea lui a ordonat sft se
slobozeasc-ii vita de vie jientru voinicii lui .
Aceasti mftsurft extrema luatft de Burebista ajutat de marelc lui preot
Deceneu relevii un aspect din evolu(ia vietii daoilor, care probabil isi
schimbase cursul sub influenza conrietuirii cu celtii si scitii, in cele din unnil
lichidati do daci prin luptil si prin asimilaie. Probabil cil abuzul de vin s-a
dispersal din zonele dc eonvie^uire in cele net dace. Nu trebu- iesc
desconsiderate nici mi$cftrile metanastatice in tie tracii sud-dunftreni si cei
nord-dunareni, rezultate in urma expansiunii romane in Peninsula Hemus $i a
formelor lor de civi]iza{ie i culturft, in care intrau nenumft- rate ofrande,
sacrificii i libatiuni antrenate de consumul abuziv al viuu- lui, mai ales in
sftrbfttorilc afectate cultului vinului: bacanalele, satur- nalele, robigalele .a.
Toate aecstc fonne, dar i prilejuri de consum ale vinului. ciipiUind cu tirapul
o motivate erotica, contraveneau austeritft* tii, sobrictsltii $i devo^iunii
religioase a dacilor, credintei in ideile-fortft ale religiei lor henoteiste :
nemurirea sufletului, dorinta de a muri in acte de vitejie care sil le asigure
intrarea in paradisul ceresc profesat de elerul dac. Nu trebuic sit
desconsidcrftm faptul oil ?i pentru daci, ca pentru toate popoarele indocuropene. vinul era consider.it un dar al zeilor, care consumat cu ehibzuintft
SntArexte, iar consuraat abuziv dftuneazft. Deci nu se poate s us tine ca
dacii, cbiar dupii mftsura lui Burebista ?i Deceneu, nu an continual sii
foloseascil vinul. dar mai chibzuit dccit inainte.
tn uncle tezaure dace descopcrite in secolul nostru, al XX-lea, care confin
coifuii, cnemide, paftale, cupe, rythonuri, platouri etc. pot fi vft560
zute iueizato j>e ele pcrsonajc de ran" civil sail sacerdotal, militar saw
princiar. ridicind rvthonuri, probabil pentru a inchina cu vin. Se pare c& la
daci vinul a indeplinit in clasa eonduoAtoaro caracterc euharistice.
Mai tirziu daeo-romanii au organizat festinc cu vinuri alese. pctre- ceri
campestrc cu vin sji banchete funeraro. Ultimelc au fost ilustrate ]>e stele de

morniint ridicate pentru unii cetAfeni romani de origine daeA, in care


preopinen^ii fineau cupe in min A. In opera scriitorilor clasici greci si romani
vinul, care in opera lui Homer era consider at o bAnturA tonicA si liigienieA,
devine o bAutuiA ritualA in cnltul lui Bacchus., mai apoi extinsA si In
comuniuneacrestiml din Siria, undo se consuma in biscricainchinatA sfintului
Bacchus fl.
28. Vinul in inilolo;|ia crcstinu. Expansiunea rcligiei creatine in Europa,
in evtil mcdiu timpuriu, favorizeazA expansiunea viticulturii, da tori tA pe de
o parte rolului pe care il joacA vinul in religia crc$tinA, molten it de la religia
israolitA i, pe de alt A parte, datoritA tradifiei viticulturii tradition ale locale
daco-romane $i consumului generalizat al vinului. In plus popoarele
euroasiatice care au migrat pe teritoriul Daco- romaniei au prefer at sA
includA in tribute! pe care il smulgeau in vite .si alirnente .si cantitA(i
apreciabile de vin.
DupA unii exegc(i ai viticulturii, textele religioasc Israelite i creatine
considerA ca vinul este ..muzica care incinta inima (Edcziastul, David, sfintul
Matei, sfintul Paul)62. Ceva mai mult, textele sacre dau mereu sfaturi cum sA
fie cultivat i conservat vinul nou in vase noi iji cum sA fie baut cu moderate,
in parabolc, vinul este conceput ea simbol al bucuriei divine si umane, iar
soarta oferA oamenilor vinul bucu- riilor iji al amAr&cinnilor. Via devine
..regatul lui Dumnezeu i ,,vinul, singele Mintuitorului. La nunta din
GalUeea Iisus a transformat apa in vin. Pentru ea sA aibA valoare cuharisticA.
vinul trebuie sA fie natural (vinum de vite). Vinul distilat este prosciis, fiind
eonsiderat vin artificial. El nu putea fi inloeuit do bAuturi feimentate de tipul
cidnrlui, rnicdu- lui etc. Vinul natural numit vin biblic se prepara din struguri
culci bob CU bob. spAla(i si pusi intr-un ehiup sA musteascA nestor^i.
Mustul lor so turna rntr-nn alt vas, in care se lAsa sA se vinifice. Ascmenea
vin se fft- cea, pinA in secolul al XX-lea. Sntr-unelo din mAnAstirile rora&ne$ti
care aveau vii proprii. In Occident inchizi(ia a urmArit (din secolnl al XXI lea
pinA in al XVIII-lca) pe antialeolici ca eretici.
29. Tcoiuiyrafia vi|ei dc vie. In iconografia romaneascA vi(a de vie apare
ca motiv sacru. Studiul motivulni vi(ei devie este nbordat din perspectiva
izvoarelor lui apociifc jji folelorice (Xicolae Cartojan, Aurora Xasta si al(ii), a
reprezentArii Ini plasticc in icoane pc sticlA i lcmn (Ion Mulea, Cornel Irimie,
Ion Apostol-Popescu), a ipostazdor iconografice (I. D. ^tcfAnescu, Aurora
Xasta), a fabula(iei populare (Elena Xiculi(A-Voronca) *3.
Aspectul cel mai interesant al temei iconografice a vitci de vie pen- tnr
mitologin ocupatiilor este insA eel al ipostazdor plaslice. In aceasta pri- vin(A
in(elegem sA recurgem la studiile lui I. D. $tefAnescu cele ale Aurorei Xasta.
Xe referim la pat nr ipostaze iconografice care fae obiectul imor cercetAri mai
atente din par tea specialist ilor acestei teme cir atitea implica|ii: 3) ca
arbore gencalogic at lui E nisei (reprezentat deseori din ramuri cu frunze de
aeant sau dc lotus $i uneori din coardc de vi(A de vie, ca in iconostasul de
dcasupra nsilor SmpSrAteti de la mAnAstirea Golia >ji in trapeza niAnAstirii
Horezu); 2) ca o coardd de ri/d de vie cu
561

struguri pe ea, care iesc dintr-o coasti din stinga corpului lui Hsus, oco- le?te
capul in cere pc dreapta, Iifcus stoarce un strugure atlmat de cap&tul corzii,
intr-o cupi, simbolizind b&utura episamici. Teina corzii vifei de vie a fast
dezvoltati artistic de pictorii de ieoane pe sticli de la Nlcula si

Teascul dc tainS cu Moarcrrca stniniirclul.


din iScheii Brasovului; 3) ea un strugure mare dus de doi oameni pe umeri in
pictura murali a unor biserici de lemn din Maramure.s; 1) ea un tease de
tainti, zugravit de asemenea intr-o biserica de lemn din Maramure$ M.
Relict etnografiee .si reminiscence folclorice in legituri cu siidi- tul .si
ingrijitul viei la romaui sint in mfisura si ne dezviluie alte aspeete magicoinitice ale acestei activity! Sadi till se ficea prim it vara chiar pe zloati, cu un
ritual anume : se incepea cu o slujbi, se inchina vin de citre cei in cauza si sc
ficea aspersiune cu vin pe piinlnt. Birbatii sitpau gro- pile sau foloseau s&dila,
puneau vi$a in pfimint, feineile lor mu^uroiau pitmintul, liutarii cintau. Dupi
sidit so incingca hora viei printre rasa- duri. Cura^atul lujerilor, coardelor se
fitcea cu cosorul detipul seceriianne la daci. Culesul viei i storsul strugurilor
in teasenri de lemn de tipul linului de piatra se sRr.seau cu un ceremonial
sirbitoresc, cu eintccc si jocuri, cu strigituri de tip bacchic. de tipul celor
consemnate de G. Dem. Teodorescu .si alfi folcloriti.
Un obicei stniveciii al viticultorilor era si dea de poiuaui din prima gileati
de must scoasi de la tease. Pomona vinului lua .*ji alte formew. La cramcle de
JK* dealuri din Oltenia, numite i pivnif de vin. dupi incircarea butoaielor cu
vin non, usile erau inchise, insi nezivorito. astfel ea oricine si poata intra
iniuntru si si bea cu o staeani. lulnd vin de la eep. Sau pivntya era previznti
po dinafari cu o firidi linga u$i, in care se gisea o cofifi cu vin si o cescuti, ca
trec&torul insetat si poata bea pini isi potoloa sotea. Daci insi era tare insetat
(dupa vin) putea
;co
si umplc theft o data cofifa cu vin din pivnfyft ?i s;! ben in voie. Nu era
ing&duit s;Vi ample plosca lui i s;! pleet* cu vin. deoarece dacft era prins
era aspru pedepsit pentru ineiUearea legii viei, conform obicciului locului. Un
cintec ol ten esc brodat pe aceast;! datina vinicolft fericete situafia

.alatorului care indiagestc vinul de ponuuu! : ..Asa visi\A zic si eu,/ find eti
teafar i flik-au,/ cind esti niindru si te fii/ si nu ai un c&p&tfi,/ cind te plimbi
din deal in deal./ cind pe jos si cind pe cal,/ cind te plimbi din oram!-u cram!/
$i bei vinul de pomana,/ cind sorbi lenes o pivni^/ si oftezi dupi lelifa (...) M.
In Moldova de noicl si in Bucovina proprietary de vii puneau in firide
anuine construite in gardul de la stradft apft, vin si poame de po- manS
pentru trecatorii insctafi si infometap. Firida era in dreptul bancii de ling!
poarti, pentru ca treefitorii si se poat& i odihni cind consurna poinaua l&satft
in voie.
30. Sin Vasile. pulroiml viticulturii. Sin Yasile a fost eonsiderat pa- tronul
viticulturii si implicit al vinului la romani in ipostazi mitieft crc.s- tina. E1 a
fost sfint inoa din pinteccle mamei lui. A crescut si n!mas holtei. K tare betiv,
dar foartc bun. De ziua lui se fac potreceri si chefuri (...). lubeste si joacii si
cinta (...) si stricu fetele" 6T. De sirbatoarea lui, ..in noaptca de Anul Xou
[oamenii credeau eft] se desebide cerul [i] toatc apele sc prefac in vin. In
ceasul acela daca iei apa e vin0*. O legend;! deserie un om care dorind sil
obfina vin cu aceast;! ocazie ran! in via(;!, ca si aibi ce bea fiii'i! cheltuial;!,
desi era om cu rost, a carat cu sot-ia lui api in mai multe poloboace. Fiind
obositi de atita cirituri, el si so(ia lui au adormit, lasind treji pe copiii lor care
se hirjoneau pe o lai(a ling! butoaiele cu ap;!, si se zgiiasca la cer. si cind s-a
deschis cerul sa eearft ca apa s3 se prefac;! in vin. tnsa tresirind au cizut de
pe lait& peste butoaie tocmai cind cerul s-a deschis, butoaiele s-au ristumat
si apa s-a imprint int pe jos 6. Astfel a fost pedepsit;! lacomia fan! margini
a mini befivan iniilit.
Credintele in sfinprea viei erau at it de sofisticate in trecut incit iati ce
relateaza o legend;! moldovenease;!. Daca vei lucra 7 ani un pogon de vie,
far! sa sudui nieiodat;! in ea, cum e via, ca te zgirie, te tai, dar sa nu zici
nimic, at unci Dumnczeu i(i iartft paeatele, te duci dreptin ceriu. Dar
credintele despre vin sint consemnate si in paremiologie: ..cind e omul
bolnav de moarte, daci! cere vin, moare; de 40 de sfint-i se beau
40depahare de vin. ea si-i cinstesti; ..mortului se d;! de pomani vin rosuM;
la groapi mortul se stropeste eruci? eu vin rosu; la mese, la biuturi, se
toarnft vin pe bititun!; cheflii eind ii aduc nminte de morti vnrsi Ain pe jos
in eas;! s& bea si mor^ii, nu numai viii; ..cine bea in numcle unui mort bea
pentru el pe lumea eealalt;!; ,,norocul se tine de betiv ea seaiul de lina oil
etc.
In alte legende despre vin se deserie cum Dumnczeu $i cu sfintul Petre
imbrieati ca niste oameni siraci au coborit pe pftmlnt ca si vadft cum se
comport! oamenii intre ei. Dupi! prima legend;!, au intrat intr-o cri^nia.
VSzindu-i siraci, zdrenturosi, mesenii nu le-au dat nici o atent-ie, nu i-au
invitat la mesele lor. Supfirafi, Dmnnezeu si cu sfintul Petru au iesit afar!, siau transforinat straiele siracc in straie de oameni hogati si s-au intors in
crimi. Mesenii s-au sculat de la mas! si i-au invitat- ling! ei sa cinstease! un
pahar de vin. Dunmezeu a lunt paharul cu Ain si 1-a tumat pe straiele lui
bogate, chipurile Snchinind cu straiele. Fiind fntrebat de ce face nstfel,
rispunse: ..Voi einstip straiele, nu pe om. Atunci

563
cinstesc si <*n straiclo melo*\ tn a dona legendft, sc repotft situatia la o mint
A 70.
Legendolc do voinicie descriu vinol ca pc un elixir do viatft pentni erou.
Inaintc do a tncepe o lupvA, eroul do legendft ftoarbe vinul eu stacana, on
cofa sau cu vadra, prindc putcri miraculoase, luptft si iese invingAtor. I)upA
luprft eroul se relax eazft dind un ehof do pomina si doarine unde apueft treipatrn zile ca inort, eind cste descoperit do dusmani (poterc, ieniceri, tilhari,
monstri etc.), care, cu ajutorul unci slug! sau zis prieten, cste legat bustean
in somn. ineAfcusat, cliinuit i uncori execu- tat. DacA din anumitc motive so
irezete din soinn inaintc de a fi oxe- cutat (cu ajutorul iubitci, al unui prieten,
al raumei etc.) se descfttu$enzA, luptft 5}i isi biruie dumanii (eftsftpindu-i,
punindu-le capetele in saline, ar- zindu-i pc rug si, mai rar, iertindu-i).
Dar eroul de balada mai boa $i de plictisealft, si de jale. Acosta este cazul
lui Toma Alimoij, liaiduc din Tara de Jos. TomaA limos mAnincA si bea de unul
singur, gindindu-sc eft nu are cu cine sft inchine burduselul lui cu yin.
lnchinare-a$i i n-ain cui,/ incliinare-asi murgului,/ murgului sirepului,/ dar
mi-e murgul vita mut21,/ mft private jji m-ascultft,/ (...)/. Inehinare-ai
armclor,/ armelor drftgutelor,/ armelor surioarelor,/ darA, ele-s fiare vechi,/
puse-n teci/ de lenme seci!/ Inchinare-asi codrilor, /ulmilor .si fagilor,/ brazilor
?i paltinilor,/ de potcri ascunzAtori;/ d-oi muri/ m-or tot umbri,/ cu frunza m-or
inveli,/ cu freamAtul m-or jelui!/ fji cum sta/ de inchina,/ codrul se cutreinura,/
uimi gi brazi/ se clAtina,/ fagi ?i paltini se pleca/ fruntea de i-o rAcorea,/ mina
de i-o sftruta;/ arinelc din teci iesea,/ murgulefu-i rinchezea,/ pin a vorba-si
isprAvca,/ burduselul ridica/, viniorul cA gusta/ i-n picioare se scula n. Toma
Alimo so uitft in zare i vede venind pe Manea slutul i uritul, ar^&gosul,
stupinul rnosiilor, care ii cere socotcala ce cauta pc mosia lui. Toma Aliinos ii
spune ca pinA sa judecc ce pagube i-a adus lui Manea : DA-(i minia la o
parte/ si bea ici pe jumAtatc/ ca sft ne faccm dreptate. Toma ii dA plosca
haiduccascA, Manea o ia cu stinga si-i infige cu dreapta un junghicr mic in
pintece, dc-i scoate matcle afarA. Incaleca pe cal i fuge mincind pAmintul.
Toma Alimo.s ii stringc matcle in pintece. se leagft tare cu briul, incalecA pe
cal, so ia dupA el sA-i dca seamA de fapta lui mirsjavft. Cere murgului sft se
intreacA la bAtrine(e/ cit putea la tincrete. tl ajungo po Manea. Ii cere sft
mai stea pu(in sA-i plftteascft pagubele fAcute, cu t&i$iu faptelor. ti taie
eapul din mers. Apoi Toma descalecA, presimtiudeft moartea neagrA-1
ajungo. Simte eft i sc invirte$te capul. Cere calului : sapA-ini groapa din
picior/ fji-mi asterae fini^or,/ iar la cap $1 la picioare/ pune-mi, punc-mi citeo floarej/ la cap floare de bujor,/ sft mi-1 ia mindra cu dor,/ la picioare
bnsuioc,/ sA mft plingA mai cu foe. Iar dupA ce-1 va ingropa, sA apuco
drumul eodrului, sft ajungft la paltinii trAsniti i sA sc lasc incAlccat de un
tinftr sprinccnat, cu pAnil lung si gulbior, care-i cste frAtior de vitojie.
Dorinta eroului de a inchina cu cincva la bftuturft contrabalauscaza vitejia
eroului, prin ctosul ci, in care se intrevedc infrfttirea dintre om iji naturft.
Concept ia mitica a cosubstan\ ialilfttii om-arbore anticipcazA concept ia
cosubstantialitAt-ii om-animal din Miorija. Dcscrierca aeest ci seevente a

inchinftrii vinului cu codrul este un pandantmitical vintului cind o bate prin


cole trei fluierac do fag, de os si de soc, sA. stringft oile in strungft, >ji oile
sft plingA cu lacrimi do singe. Discut-ia lui Toma Alimos cu murgul lui sA.-i
saj)e groapa in codru si sft-1 Ingroape, sft-i punft
564
pe mormSnt flori de bujor si de busuioc se aseamftnft cu discut ia ciobanului
cu Miorita nftzdrftvanft, sft spuie ciobanului vrinccan ?i celui ungurean sft-1
Sngroape pe-aproape, in strunga do oi, sft fic tot ou ele, s-audft latrind ciinii.
Dintre ocup&tiile istorice, ponderea mi t left o define agropftstoritul, prin
colinde 1 rituri: collude cu plugusorul. cu griul, cu sorcova; iarna prin
intocmirea calendarului de ceapft, incoltirea griului intr-o strachinft de Anul
Nou; pri rail vara prin interpretarea auguralft a silclor Babelor ri Monitor. Apoi
o define viticultura prin colinde invernale, tchnica inngicft de Hristovul viilor
si alte datini mentrtonato.
Oeremonialul de pornit plugul la arat se fftcca lunea, pentru eft atunci se
incepeau ritual toate treburile. Plugul se scoate in bfttfttura easel, unde
gospodina cu un vas cu apd, un slruf de busuioc, un hirb cu tftmiie, o minft
de grin $i o bucatft de sare ineonjoara plugul de trei ori, cum merge soarele
(pe cer), stropestc cu apft, (afumft) cu tftmiie. Clt de curat ft/ o tftmiia / sji
apa / a$a de cura^i/ sft umblat-i,/ nici bind sft nu da$i / peste vreun moroi /
sau vrcun strigoi / sft vft fa eft vreun rftu 7a.
Apoi ocoleau cu plugul: casa, gospodftria sau pftmintul de arftturft de
lingft casft. Pentru pornitul plugului se fftceau dinainte colaci sau colft- cei
numiti crftclun, care se puneau in coarnele lxjilor, pentru noroc .si belong la
plugari. Colindatul cu pluguf&hU in miniaturft sau cu plugul mare pus pe rotile cu sau fftrft buliai amintestc de tehnica aralului, pe site .vi soxuri de
pdmtnturi: lunilc/ am arat pftsunile,/martilc/ fruntile,/ mier- curile/ piscurile,/
joile/ vftile,/ vinerile/ stincile,/ si m be tele/ prundisurilc, apcle *3. tn ceea ce
private cimpul de arat, eoliudul men(ioneazft ,,c-a auzit eft-i bine de arat,/
nu-s cioate de desciotat,/ nici girle de inturnat,/ nici hirtoape do hirtopat,/ nici
clisft de inclisat,/ nici nisipuri de innisipat 7i. La plug a injugafc: boii
dinainte/ cu stea in frunte,/ boii de la roate/ cu coarnele impreunate,/ hoi
tintfttei,/ in coadft cudftlbeiw\ In ceea ce pri- veste arfttura propriu-zisft, a
arat in crucis/ i-n curmezi,/ in straturi/ iji pe haturi 7a.
Dupi arftturft se ingropa un ou intr-un colt al ogorului ca sft-1 ferti- lizeze,
sft se faeft babul de grin cit oul. Mult timp s-a crezut eft roadele ciinpului
puteau fi furatc dc vrdjitori sau de femeile ce $tiu solomoni grinele la legatul
lor. Purtul acesta era luatul manei griului.
La seceri$ul de zise lasftdepomand pentru pdsdrxle cerului, intr-nn colt de
ogor, griu ncsecerat, numit barbn plugarului 77.

Scccrfi, armfi-sccptru Iaegiptcni. nMrleni $1 dad.


tnsft cel mai irapresionant obicei do seccri$ era cununa griului, pe care o
impleteau fetcle cu flftcftii, o jucau In horft si o purtau intr-un fel de alai
agrar. Mai cinstit din tot satul era alaiul celui mai harnic seccrdtor 7a.
565
Asa cum am oonstatat cind no-ain rcfcrit la astro, agriculture sc nfla sub
protocol a Luvci sfinte. A const a zoitate corespvndc zoitei Deincicr (in
milologia grcned) si zoitei Cores (in mitolngia luiina) si este totodntd
prrsouifioaioa f< etiuditald si fertilitdtii solului. A lost donum it a si Mutna
scimtndturilor si a rvaddor p&mintului. Simbolul Mumei semtinaiurilor osto
jdantn numitd rodid pdmintului; cultivatorii pdmintului n cdutau. o rupcau .si
o studiuu, dupd confoimavia, inflorescenpi >i niaturitatea oi intorjaotind
bolsugul sau lipsa do rondo ale pamintului in anul in curs insomnolo Muinci
somdndturilor orau xmr< ru zimfi. spicul do grin, sto- gul si colacul; of ramie
in pom mi. do grille si vina\uri.
.*11. Milologiu miiioritului. (a ocupajie strdveche. minoritul in Carpa^ii
Komaniei reflects in con$tiin(& mitied a poporului roman super- stitii,
eroding, datini $i tradipi ininiore, care eompleteazd o parte* din mitoiogia
ocupaliilor.
Concepiia $i viziunea mlncrului asupra ocupaliei lui, ca $i asupra rostului
mineritului in hum* pot fi surprinse in legende $i suoave jiopulare. Din pacate
nu poseddm pina in present proa multc materiale de teren referitoare la
minerit. A trebuit sd intreprindom jie cout propriu uncle sondaje $i cercet&ri
pentrn a completa aspectelc pe care le prezentam, sub rezerva unor
eventuale roveniri .si adaosuri. Din aceastd perspoctiva schi- jdm cito.va
tome $i problenie ale mitologioi mineritului.
Considers pa miuerului despre locul lui de munca .si munca lui este in
general dificild. Una dintre cauze este recrutarea minerilor din alte zone
folclorice $i schimbarilo dose ale minerilor de la o mind la alta. Pen- tru
minerii bdtrini, mina a fost uti loc necurat, un fel de gurd a iadului, dacd nu
un loc de pedeapsd legald (pentru cci oondamnap la ocna). In ambele cazuri,
pedeapsa Sntrecea puterile miuerului (ocna$ sau profe- sionist), incit a fost
asimilatd folcloric unui Western str&mofesc, in transpo- zi(ie biblied unui
Western divin. Xumni asa so ex plica de cdtre miner! de ee in mina aveau loc
nenum&rate nenorociri (pr&bu$iri de plafoane i pereti. izbueniri de gaze
otrdvitoare, inundSri do ape fierbinfi). Iarinsu- perstijiile $i credinpr lor, ele se
datorau spiritelor rele ale subp&mintnlui, ale rocilor si ocnelor. care foiau pe
drumurile spre mina. la gura minei sau in galeriile din mind., ziua in udmiaza
mare.

Dar pentru minerii bdtrini mina mai era $i un loc linistit de munca. Numai
intunericul, singur&tatea i oboseala ii faeeau sa aibd ardtdri in stare de
trezie. Iar cind se intimpla vreo nenorocire in mind, atunci nd- pddeau din
fundid sufletului indoieli stipend ifioase, credinie strabune, tomeri cd nu au
fost respectate datinile str&vechi (cd nu s-au purtat talis- mane la piept, nu
s-au inchinat la intrarea in mind, ca nu i-au ales un sfint patron al minerilor,
nu au respectat anumite reguli de magic a muneii etc.). Din relatdrile fo.stilor
minori de la Baia de Pier din Gorj reiese cd majoritatea se temeau de a$azisole zinc ale minei. Se tern cei care spured locul. ba eu vorba, ba cu fajita.
Cu vorba di de-si blostemd soarta in mind; cu fapta di de-si fae nevoilo in
mind M.
32. Zlnele minelor. Legende. Dintre personajele mitice pe care minerii
le-au consemnat in datinile lor, astdzi aproape dispdrutc, cole mai
importante siut VUvele b&ii, in Carpafii Occidental!, Zinele minei sau $iimele bdii in Carpal ii Meridional! $i Thihurile minei in Carpatii Orientali.
Vtlva bait este un spirit protector al bdilor (minele) .si uneori al minerilor
(bdie.silor) 81. tnfd{iarca ei generald, alba sau neagrfi, iuchipuie
666
o fcmeio cind tindrd, cind b&trind, care toarce mergind. Culoarea aimbolizeazd caracteriil ei, bun sau rid. De Vilva albd minerilor nu le era fried, dacd
nu o criticau pe ea sau mina pe care Vilva o avea in grija. dacd crau omenosi.
De Vilva neagrd minerii se temcau. Xu umbiau la miezul nop{ii pe edrdrile pe
uude trecea regulat. ca sd nu o turbure din mers .si sd-i poceascd.
O legendd referitoare la Vilva albd a bdii scoate in evidentd carac- terul ei
bun .si drept "2. ..Era odatd un otn sdrac. Cind a mers supdrat in bate [mind],
i-a ie$it Vilva bdii imbr&catd in alb si i-a zis ed sd nu mai fie supdrat, cd il
duce intr-un loc bun. L-a dus tatr-un loc necunoscdt, unde era mult aur i i-a
zis sd ia aur cit poate sd dued la baned. I-a spus a sd-1 vindd $i apoi si viud
sd iinpartd banii. Omul a luat aur cit a putut duce, 1-a vindut .si a iinpdrfit
banii in doud. Oricum a fdcut. un ban nu-1 putea nicicum impdrfi in doud.
Atuncl el s-a gindit cd raai bine sd-1 dued Vilvei bdii. Vilva bdii l-a intimpinat
sub forma de bdtrin i 1-a dus in alt loc, intr-o galerie necunoscutd, ce avea
la mijloc un virtej peste care era o punte. La capdtul pun$ii 1-a pus sd
nuinere banii. Cind i-a spus omul cd leul care era in plus 1-a adus cu el, Vilva
i-a zis : Dacd nu-mi aduccai leul $i nu impdrfeai pe dreptate, te aruncam in
virtej, dar asa, dacd ai fost cinstit, fie .si banii d$tia ai tdi 3.
Altd legendd, referitoare la Vilva neagrd. scoate in evident caracte- rnl
opus, infernal si antropocid al accsteia. La o mind pdrdsitd de pe apa
Toplifcei, in Pdrdul cel Mare, oameuii locului au inccput sd reamenajeze mina,
ca sd reinceapd lucrul. Dupd ce au sdpat vreo 16 metri au putut sd intre.
Da de acolea nu a mai putut lucra, c-o ie$it un mtf. $n rale, negnif icrit $i-a
zis : Oameni buni, io nu vd mai las sd lucrafi aicea, dacd nu-mi da$ un cap
de om (...), cd mi(;u zicea cd la orice lucru mare trebuie cap de om. Oamenii
incep lucrul, dar ini$u nic ca cit. Miu tot dupd ei. Da numai la ceasuri
anumite. La ase fix, la doisprezece fix, atuncea sd ardta mitu in cale $i
stdtea de vorbd cu oamenii i la obraz ardta de om. numa la trup era mif.

Unui din mineri i-a dat cu pdrerea cd proa vorbeste a om $i are cap de om.
deci o fi Vwoa bdii. Da un miner, Iudn a lui Topor, s-a gindit sd ia mi(ul sd-1
dued la el acasd, cd e trumos. ,,Lud mi$u in brafo. Da' mitu din ce merje, din
ce se ingreuna. S>i asa sc ingreunase, de arau asudase tot bine. Numa curd
apa pe el. Cum iese el din Prichi pd cale, pd cind se aproptie de casd, lidete
mitu o zdrunciturd, i aa 1-a zvirlit pdstd cofui dla pind-u valea Sohodolului,
cd s-odus i-o cdzut in nesimtire. O mdrs a lor de-acasd, l-o luat dc-acolo ea
de jos, da zice cd el nu tia nimic. El n-o dus nici un mif. Uitasc. Da nime n-o
vrut sd lucrezc la mina din Pdrdu cel Mare, se temeau de Vilva M.
Mina numitd La Despicala i$i are 91 ea legeuda ei. O Fttcd albd, deci
bund, devine rea, punind la incercare pe un bdie? cu care s-a legat cd in
schimbul unui coc de piine depus ziluic intr-un anumit loc lingd mind va primi
un ,,coc de aur. Bdiesul, dupd un tirap, nu s-a mai tinut do legd- rnlnt ?i a
fost aspru pedepsit.
tn concepfcia bdie$ilor din Munfli Apuseni exlstau atitea Vilve cite bdi in
funefcie sau pdrdsite se cuno^teau. Numai cd la unole bdi Vilvele erau
predominant buuo, la altele predominant rele. 9* unele $i altele cereau sd fie
ascultate, respectate, cinstite cu ofrande si uneori cu sacrificii. dintre care
unele chiar umane **.
Oamenii lo neutralizau firea demonied purtind talismane la piept sau
atirnind in mind insemne apotropaice si ieoane.
*;7
La Baia do A raiui in Oltenia de nord fdpturile mitice protectoarc ttau
distrugdtoare ale minclor in perioada in care minelo mai functionau ae
numeau Zinclc minei sau timcle bail M. Emu fdpluri tcratomorfe feminine,
adesea monstruoase, care se putesiu nietamorfoza in oameni sau animate,
ca .si in jumitate-oameni, juraitate-animale. Jumititile de oameni nu
totdeauna cran vizi bile, iar cind totuiji emu vizute, firi voia lor, p cei care leau vizut povesteau altom cit de urite p role sint, se supirau si se r&zbunau,
pocindu-i pe indiscre(i. Se ficeau sunfite in mini de minerii care lucrau
singurutici p abitu(.i in fundul unor galerii sau de minerii care h&lSduiau
noaptea pe drum. Ztnele bune ale biii protejau mina de cutremure. de
pribusiri, de inundat-ie. Iar daei nu puteau si o apere, preveneau prin
anumite semne p mijloace pe mineri si iasi din mini, prin alarme false de si re
ml, prin strigarea pe name a minerilor la gura minei, prin metamorfozarea lor
in animate spur cate, prevestitoare de riu, pentru care minerii supers titfop
lisau lucruJ p le afnngau pini in afara ininci, pe dealuri.
O relatare in acest sens: ,,Io (in minte, c om intrat tri oameni in baia
p&r&sit&, si vem daci putem face ceva. Em tocma' toamna. Am intratiri in
baie si ce si vezi 1 la tri pap iuaintea noastri un lap mare negru care si uita
(inti la noi si a inceput si urle.
Du pi aia s-a ripezit la noi. In grab am ie.pt din gum baii, trigind cu ochii
inapoi p naintc dupi niscai lemne si dim in lup.Ia einam apucat o cioati uscati
s-a p pomit un cutremur. Lupu negru a dispirut in praful si bolovanii car au
fipat gum biii 87.
iflimele rele ale bdii atrigeau pe inincri noaptea in tufipiri, cind se

intorceau de la cri.smi sau de la vreo femeie stricati, p-i poceau (luindu-le


vederea, auzul, glasul sau puterea de a mai (ine in miini tirnicopul). tima ra
s-a aritat/ la biiesul zob de bat,/ cu bm^ele 1-a cuprins/ p-n ureche i-a tot
zis:/ Hai cu mine in pidure/ si (ipiin in rug de mure,/ tu si numcri ciasurele,/
io si*t numir zilele,/ si ui(i de casi .si masi,/ de copehii si de nevasti M.
$i Zinclc biii sau timele biii cereau obolouri sau jertfe, si le fie ofe- ritc
periodic in mini sau in sat pentru mini. In Oltenia patronul minei era un sfint,
de obicei sfintul zilei al cirui nunie coincidea in calendar cu ziua de
deschidere a minei pentru cxploatarc, sau de redeschidere a ei dupi re a fost
pirisiti in urma unui cutremur sau a uuei presupuse bin- tuiri de duhuri
necurate.
Supersti$iile, credintele, datinile si tnuli(iile de la Baia de Fier sint in
general aseminitoare color de la Baia de Arami, api ci asupra lor nu mai
insistim.
JW. Struetura ima<jolo<jieu a duhului mineral. In schimb, in mi- nele
din Carpatii Oriental!, din Moldova p Bucovina, am descoperit date noi in
legituri cu studiul mitologici ocupatiilor. Pietrele capiti o structure
imagologicd inediti si un duh mineral aparte, cu acccnte vftdit mitolo- gice. In
legituri cu structum imagologici a pietrclor semi pro tioase, in- terpretirile
minerilor nu emu departe de concluziile trase de Mircca Eliade si apoi de
Roger Caillois.
Dintre pietrele considerate sacre pentru atribuirea unor calititi magicomitice sint uncle travetinuri, asa-zisele sdgefi ale fulgerului (vir- furi de s&gefi
de piatri), pietrele curcubeuhii (pietrele giurite), cristalele ingeminate,
pietrele negre (meteoritii). Valoarea lor cpifanici este remar* cati de fiece
dati in legende p basme mitice.
568
Drumurilc mirifice sint presiratc de-a lungul lor pe pa mint cu co- ioane ale
cerului, stilpi solari i troife improvizatc din pietre de calcar.
Roger Caillois intrezarexte in struct uni mineralogici a pictrelor
jemiprefioase : peisaje (un virf de inunte, o pidure, castele in mini, intra- rea
intr-o groti, uu drum cu plopi); animate (o pasirc pe un ram, un monstru
dczlintuit, o pasiro niscindi); elemente fizionomice (o or bit A de ochi, un eron
solitar) etc. w.
In discursul fiimt cu oeazia recep^iei la Academia FruneezA a lui Roger
Caillois, Marguerite Yourcenar a spus : fl trouve dans le pcupie dcs pierree :
le miroir obscure de robeidientie, vitrifiik? voiei de milliers de sidcles,
A des temperatures quo nous ne connaissons plus; le diamant qui, encore
cnfoui dans la terre, porte en soi toute la virtualite de ses feux A venir; la
fugacit^ du mercure (...), ies (Spines du ter, les mousses de cldorite, les
cheveux de rutile (...), le cristal dont les prisincs, Caillois nous le rappelle en
une formuleadmirable, pas plus que les Ames, neprojettent dcsombres 90.
Structurile imagologice ale pictrelor semiprciioaso descoperite in mine nu
prezlntA iuterpretiri $i valori atit de sofisticate ca la Roger Caillois, dar
suficient de elocvente pentru imagologia populari. Pietrele aemipre^ioase
sint opera unor gnomi-fdurari care trAiesc in ele, le dau via{A, un duh

mineral. Natura si culoarea minereului pur ex prim a duhul mineral. Astfel


duhul pietrei rofii era considcrat Duhul singeriu, duhul pietrei vinefi, Duhul
veninului. Duhurile minerals apftrau minereul i, prin minereu, mina din care
acesta sc extrigea : Duhul chictiii-ft-n- vine|it/ pe ilia de s-o spetit,/ chiatra si
o chinuiasci,/ cu ciocane s-o zdro- beascA,/ in cuptoare s-o topeasci. De cum
uu ucls cu sete,/ pe tacutc cji-ndelete/ suflctu din biata piatra,/ si Til mi nil
fari vatr&(...).
Intr-o colindd a pietrei, Mircea Popescu descrie urinele cultului lui Jfifhra
petrogenitus si Sol inviclu* in folclorul roman ca o reminiscent^ a
sincretisinului religios in Dacia dupi ouceriroa roman a, in care e vorba de
natura din piatrd a unci fapturi mitice, temi preluatil de folclo- rul religios
cre$tin91.
Paralel cu mineritul s-a dezvoltat zldtdrilul, culesul sclipelor de aur din
apele repezi ale unor munti auriferi, zlitarit care sc deosebe.ste cali- tativ de
la o api auriferi la alta (in Muntii Apuscni, in Muntii Bucovinei etc.). Zldtdritul
era patronat de Ztnele up dor. care emu totodata i $ti- inele aurului.
\\\. f.Ailc mirifice dc circulate In cosmos. Datinele tji traditiile poporului
consemneaza in cosmos i in uncle zone ale lui (cunoscute sau necunoscute)
exlstenta unor cai mirifice de circulatic a zeilor, semizeilor. demonilor, oroilor
si chiar a unor oameni de rind. E vorba de ciile care inlesnesc comunicatia
intro cosmos $i pimint. difereutiate ealitativ prin Categoriile de fipturi ce
vietuicsc pe linia lor (in ceruri. vazduli, margiuile pimintului, ostroavele Apel
Simbetei sau Apei Duminicii, Cclilalt tarim, Lumea inortilor, Raiui $i Iadul).
Circuhitia nu se poatc face orieiud, oricum i sub orice motiv. Ma- rile
diviniti(i circulA liber, celelalte eu restric(ii proprii rangului lor. Eroii ca i
semidivinititile, iar oamenii de riud in anumite ristimpuri din an, in conditii
bine determinate spiritual, cu pregatiri prealabile i pre- cautiuul inagicomitice. Oamenii de rind trebuiau si fie initia(i, altfel decit .-jainanii, in
tehnicile cdldtoriilor miraculoaee si si respectc riturilc de circulate in spiruld
pe cursul Apei Duminicii: rituri care in fo nd sint c
569
variants a riturilor de trccere de la un nivel cosmic la altul, dc la o for mil
hierocosmicd la alta.
In inijierca omului dc rind intrau mai multi factori : tipnl dc c&lft- torie,
scopul c&l&toriei, riturilc de ciUStorie, starea de purificarc trupeasca si
spirituals, mctodc do c&lire fizica si inoralil, dotarea cu anuinitc in- strumente
magicc auxiliarc (toiag, opinci, dcsagS etc.), alegerca unor tova- risi de drum
(animate n&zdr&vane, p&s&ri mPiastre etc.),, sorocirea cSlStori ei (zile faste)
i a locului de pornire (virf de munte, plai, pe^teri, (lirli- ciul pamiut-ului,
arborele cosmic sau coloana cerului etc.). DacS nu se tinea socotealS de to^i
aceti factori, omul de rind rata c&l&toria, uncori in mod primcjdios pentru
dinsul i chiar pcntru ai lui.
Pina in prezent nu avcin cunostin(c sufieiente despre toate caile mirificc in
cosmos., asa cufn au fost inchipuite de poporul roman in istoria mitologiei lui,
dceit numai despre uncle considerate mai iinportante pcntru concept ia si
viziunea lui mitic&.

tnainte de a prezenta citeva e;li mirificc se impune s trecem in revist&


suinare conscmimri antice (grecesjU i romanc) i comentariile cuve- uite
pentru a putea astfel constat a ee logilturii existit intre imaginarul
dromofiliei antecesorilor si accea a poporului roman referitor la struc- tura,
funefiunea si valoarea acestor cai in transpozifie mitologiefi roraa- neasca.
Dintre mitografii antiehitatii Herodot dcscric doua ofti care ne intereseazS. In ceea ce ne privesjte. cl confundii pe hiperboreeni si seiji cu dacii.
amintind de drumul sacru pe care circulau ofrandele inftisvrute in pair dr griu
trimise de hiperboreeni, prm seifi, mai departe la ncamurile de la Adriatica
(probabil la iliri) si de aici spre miazu-zi la grecii de la Dodona, iar de la
acestia la grecii din Eubea, Cnrystos, Andros si Tenos pi nil la oracolul din
Delos**. Si adaugS e3 feraeile din Tracia si din Pao- nia cind jertfeau zeifei
preferate, Artemis-Regina, indeplineau aeela$i ritual de cdldtorie cu ofrande
invelite in paie de griu.
Tot Herodot relateaza despre o alti cate mirified de ordin funerar. Dupa
notatiile lui. regele mort, la seifi, era jdimbat intr-un car anume impodobit.
din neam in neam, de supujjii lui. trecind pe la toate popoarele dominate dc
el, pinil in Tara Gavilor, unde era inmormintat. O data cu regele erau
Jngropate mai multe persoane din suita lui si una din concu- binele lui (cu
propriile cuvintc ale lui Herodot): ..una din eoncubinele lui, dupilce era
sugrumatil. alituri deunpaharnic, un bueatar, un rindas de cai, un slujbas, un
erainic, cai si vase dc aur*? *3. Ceilalp mor(i de rind erau plimbafi in care
obisnuite. timp dc 40 de zile, pe la J>I ietenii lor, intr-o online prestabilita si
pc un drum funerar bine irasat de trad if iu ctnocut- turuld w.
O datiiiil asemanatoare, insa nu tot atit de complicate, exista pin& la
inccputul secolului nostru i in riturilc funerare la roinani. Tnainte de a fi
inhumat. mortal era jdimbat in car. la locurile unde a muncit. are rude
apropiate, a hdldduit in tinerefe. Kilul a suferit doua modific.1ri. una prin
reducerea plimbdrii mortului numai pe la hotarete satului si alta pi in
plimbarea mortului in spiratd in sat. avind drept centra fosta cupifte mai apoi
biserica. Sub influenza mitologiei crestine populare datina fune- rara s-a red
ns si mai mult la ceea ce s-a n umit mai apoi plimbatul inortu- hii pe pod sau
puntea mortului. Podul mortului era conipus *ni citeva ftjii de pinzd albd. care
se intindcau in anumlte pfirfi ale drumului spro
570
/iinitir. ce marcau Marca Trccere, pc pragul casei. at portii, la rdscruci, pragul
bisericii, la intrarea in cimitir, peste care trebuia sA treacA con- voiul funerar
de acasA la raormintw. Pentru roinani, podul mortului simboliza o parte din
drumul Marii Treceri din lumea puminteauA in aceea subpaminteauA, din
lumea v&zutA in aceea uevAzuta. Dar mai simboliza tyi purificarea treptatd
pe drum a mortului inainte de a fi coborit in mor- mint, unde va trebui si
suporte asaltul fApturilor demonice ale sepulcrului.
Reveuind la consemn&rile mitice, constatAm cA nu se cunoa^te nici pinfi
iistazi calca saerd care (lucea la peftera in care s-a retras Zalmoxis pe
Muntele Cogainon, identificat cind cu Muntele Godcanu, cind cu Paringul,
ciud cu alfci mun^i. Xu se cunosc niei edile sacre ale lebaidelor dace din

Carpat-i ale cti$tilor si capnobautilor, ale calugArilor statornici (nu cei


rAtAeitori) instala(.i in chinovii rupestre, in cliilii arborigene, in paduri tyi in
colibe razlete in pustiet&ti, la care aveau loc pelerinuje $i penitenfe.
Drumurile acostor tebaide dace erau, mai mult ca probabil, ascunse de lumc.
ferite dc ochii profanilor. K posibil ca in conccpp'a custci sacer- dotale sA fi
fost considerate edi criptice ale mtntuirii intru zalmoxism.
Mesagerul oerxdui, care cum am relatat era trimis din 4 in 1 ani la
Zalmoxis ca sa comunice cele intimplatc intre tiinp pe pAmint $i si soli- cite
zeului anumite favoruri, era initial in tainele soliei pe calea cercascd, iar
inainte de a fi zvirlit in sulife era plimbat cu pompA pe calea saerd care lega
palatul regal din Sarmisegetuza Regia cu hicropola de pe culmea Muucelului.
In hieropolA era eondus in marca iucintA circulars, neacope- ritA, unde se
oficia ceremonialul sacrificiului sortit. Pe calea sacra mesa- gerul cerului era
aclamat .ji i neon jurat de fanatic!, rugat discret s & inde- plineascA $i
citeva inesaje personale ale unor credineio$i, dar era $i com- pAtimit de
sccptici. Cert este ca pe aceastA calc nu puteau trece decit marii inifiafi
(pontifii, regii. cApeteniilo militare, mesagerii cerului).
Xicolae Densusianu in investigaiile lui de mitologic polasgA interpicteaza Troinnul ca Hrazdd a lui Osiris, deveuitA in legendele romaucsti
Ilrazda lui Xovac. AceastA brazdA rairificA indepliuea doua func(iuni: 1) de
model de ardturd divind executatA de un zeu uria? pentru oameni, jyi 2) dc
cale comemorativd a expedifiei lui Osiris, din Ivgipt pin a in Dacia preistoricA.
cu zece mii de ani in urma 96.
Tot in Dacia preistoricA. X. Densusianu descrie un aliniament discontinuu,
pe care in fantezia lui bogatA il considera o cale triumfald, cart* str&bate
Cimpia romanA pinA in Ucraina. Aceasta era ,.calea sfintA (Spogo; isp<S;) dc
la nordul DunArii de Jos $i al MArii Xegre [ce] condu- eca. dup&cutn indicA
Pindar, la local comun de adunare al hiperborcilor *7. tn limba sciticA
aceastA cale sacra se nrnnea JCxampeus si avea dircc(ia de la apus la rAsArit
M
. Exam poms nu era lipsit de podoabe. ,,se aflau iusir.ite in veehime diferite
sanctuare i temple ale divinitAtilor, columne statui, monninte ale eroilor i
ale persoanelor distinse i alte monumentc* comcmorative"AceastA eale
sfintA, ea de altfcl toate caile similar e din aceastA perioadA, era o institufie
social-cult urald de lipul mi lie al asa-zisului Termini Liberi Patria ,0. Asemeni,
in evul media. la roiuani erau eAilo ce duccau la inanAstirile %\ chiliilc
pustnicilor iinpodobite cu simulacra ale coloanei cerului, trotye i alte
insemne stilimorfe.
Dimitrie Cautemir in Descrierea Mol dove i aminte^te jyi el de i// aliniament compus din bolovani de 34 cofci de la^i, numit in popor Cheile
Btoului, ,,alcAtuit de zinei (sau demon!) care se conjuraserA sA iuchidA cursul
riului Hicul101, pentru a chinui pe localnici.
S7i
O alia calc mirifieft ora Troinnut $arpelui% care in Oltenia pornea din
Coamu Mun^ilor Oslca. trccca pi* la Pi (Ur a Idiafd si cobora pc valea. Cernci
pina la Dunftre. Aceastftealr dr apd a fost considi r.ita sac r ft pontru Cu a pus
caput unui sacriHcitt de fecioare jx* caic loouitorii il aduccau unui itynmtr.i

ojidian. Halauiul decupiiut de Ioigovatt s-a tint piin Clioile (Vrnci, lftsiud
imprimnrn urnui irupulvi liri rotund in atin< a drcapld, a coborit la Dunftre. sa strccurat prin calaracltlc Poi'tilor do Ficr $i Cazane, pina, la CelaUa Golubdf.
undo a sucombat intr-o pcfterd. Din corpul lui im rat in put re faerie s-au
format nwtfcle eolumbaee. La local numit Pin- Ira tlUata. lorgovan si-a
inceroai tftria polosului intr-o fitinca uriasft ina- inte tie :* tftia caput
b:\liiuruluiir*.
Eroii initici sc putcau urea in ceruri pc drunutri cunosculc. numai do ei. Ei
calatoroau pc acestc drumuri pi in propriilc lor mijloace supra- naturnle sau a
jut at i do animalc niiiaculoust*.
Oamcnii de rind sc urcau la cer prin initiere. tftrie fizieft si rnoralft. si
dorinpi do a ltta contact cu fftptuiile transcendentc. Ac(Jonau in vir- tutea
imanentului cart urvd, intocmai ca anteecsoiii lor: dacii. Urcaiea. la cer a oa
me nil or dc rind nu so fact a prin cscaladaiea ccrmilor pc clilcs acccsibilc
spi(ei divine. Coil* oaimnilor1 consuiumtc de tiaditiilc $i duti- niJc mitologiee.
ciati indcoscbi douft : una <ub on oolu si alta tercttro-celfxtd*
(Vi bra v i si dropti in sens mi tic so putcau wen pt trunehiul arho- rt'i.ii
eon in .' din ramurft in raimira, pina la cctul doiit, oar sc putcau mca >$i
pc la mcrgirilr puminhilui, pc can sc spiijim-Mi pool tie cerului Odatft uxcati
pt la poalele cerului so putcau prinde de lorfile rtrului tji sal- ta pc Calea
laptelui, do la can* urcau apoi lent in spiialft pina la ceiul dorit. pc Apa
Dumiuicii. Cnu do cscaladat era rtizduhul, pentiu eft, fiind conco- ]>ut ca un
medio (le t rati zi fie tntre pdm'nt si cer1 aici misiiiiau jx* cai acri- cno, cu
noscut o sau neeunoscute, toato fftptmilc niiticc benigno si maligne, zinele si
zinii. solomoiuuii si . j.iisolonumaii:. unde aveau lot* cole mai dese aclivitdfi
tcomakiee. Yftzduhul ora fora milieu a nividnui si totodata it iituror fdptv.rilor
mitice, in stare de alert ft si de alac IJI orice pretext do Sociudarc.
Prin vftzduli trccca s io calc miiifiea, c< nsunnata mai ales in peri- oada
fcudalft do mitologia crestinft poporanft. Acoasta utca tblic (n eerr "ui forma
do seard drgustd. cu tropic iunite. Era proptita de pftrnint si in virf sprijinitft
de m is pinft apioape tie Poarta Kaiului. Nu ora alta clccir. soara V&milor
rdzdiihul.d. So mime a astfcl pciitru eft fiecarc treaptft. alcfttuia o rarnd.
strftjuitft de doi roirny. unui alb, un inger, si altul negrnr un diavol. Ambii
cintarenn sufletnl moitului in balanja judeedfii faptclor btuic sau rclc. Daeft
cumpftneau fu}>u*lo bum*, suflctul mai urea o treaptft.. daeft nu era zviilit
tic diavol in guia unui balaur. care nu era altccva dccit Guru Jadtilui. Pc* tie
care treaptft t rail scrisc viciilo ccndamnatc de ingt r si considerate virtult de
diavol : minciuna. furtttl. stricftciunea truptaseft. eriina etc.
Calea Vftmilor vftzduhului cstc roduplieata in mitologia romanft d Calea
cu rfoorucr, din care sc bifureft doud drumuri. unui care duco la Pal si altul la
Tad. La rflseruee, \H un trunehi stft o tnaiod behind si sffttuieste* Rufletclo
dorxirioiilato pc can* drum sft nioargft ca sft ajungft la Eai. T>ru mul spre*
Hai insft nu ostc o aloe do plimbat, comoda, plfteutft, ci dim} o- triva, a pa
lent difieilft, trfstft, pustic*. seeoionsft, duutanta. Dupft o altft.
ariautft a Cdii <t rdscruce. dnmitil Haiului ostt presftrat cu fltori
frumoaao* si mirositoan*.

572
Imagined scant V&milor c&zduhvlui a intrat in iconografia ede- ziasticd in
evul incdiu rom&nese. iar imagines. r&scrucii cu cele doua dru- muri spre Rai
$i lad a r&mas numai in imagologia literard ca un produs insolit al
imaginarului traditional romdnesc. Calea mirifieft cu scant Vamilor
vftzduhului a fost ilustratd pe perefii exterior! la intrarea m&u&sti- rilor
moldoveneti, in fresce imense, echilibral compusc si bine colorate, ca i pe
pere\ii pridvoarelor bisericilor munteueijti. Toate aceste fresce au atr.is
atenfia istoricilor roinani $i strftini ai picturii ncobizantine romd- ne$ti. Tofi au
fost de acord eft folclorul roman a exercitat o inLuent& constautft in
tematica aces tor fresce 103.
C&l&toria in Ostroavele blajinilor am prezentat-o in cap. Antro- pogonia.
C&l&toria pe Cel&lalt tftrim prin Girliciul pftmintului de asemenea, cind a fost
vorba de eroii mitici.
in ceea ce prive^tc cftlfttoria pe anumite edi mai pufin cuno acute
oamenilor, poscdftm numai indicatii indirccte in citeva consemn&ri. Prima $i
cea mai dramatieft cste aceea a eroului, poetului si muzicianului trac Orfeu,
care in subs tan (a ei anticipcazd un e pi sod al Infer nului lui Dante, in care
neferieitul poet nu-$i poate salva iubita, pe Euridice, din Impc- riul raortii,
pentru eft a tncftloat ritul iesirii din lumeastihiilor descompuse.
Literatura popularft roinftneascft consemncazft i altc desciuderi in lad,
ale nnor oameni de rind care ii cautft pftrinjil, sotii, copiii, iubitele. Dintre
acestc relat&ri liter are, redftin succint una. povestea unui flftc&u, care i$i
cautft iubita moartft. Dupft multe pcripc\ii ajunge in lad, unde in sfirsit o
gftseste. Sffttuit sft nu se uitc la ca cind ii vorbeste $i sft iasft repede afarft
din lad, nu rcspcctft ritul tnttlnirii proscrise. Se uitfi curios la ea. Ii vede chipul
mtneat de vierini, boiul putrezit $i dracii trftgind dc ca ca s-o re tin ft locului.
De oroare si spaimft da doi pasi inapoi. Ea se agafft de haincle lui. tn&rozit,
se smticeste. Nu 5tie cum sft fugft mai repede din lad, lecuit dc patima care
ii tidburasc pinft atunci min tile. Iubita lui Jipa groaznic dupft el, care fugea
de rupea pftmintul104.
Particulaiilftfile intrinseci si extrinseci alb Cftii Raiului se deose- besc de
aceea a Iadului in literatura popularft romftnft.
In citeva ctntecc ceremonials funerare culese din Valea Almajului (Banat),
Nicolai* Ursn prezintft Calea Kaiului, JK* care umblft sufletul despdrfit de
came 91' de oase, de frafi 9i surori, de pdrinji si reri9ori. T11 l)crcgrinarca lui
sufletul e sfdtuit sft meargft tot inainte, pinft va ajunge la oftntind linfi. unde
stft cu paharul in minft o Maicd bdtrind, care adapft pe insetati si le aratft
druinul drept spre Rai. sffttuindu-i sft nu cumva sft se abatft la stinga, pe cftiftri amftgitoare, ei sft o fin& numai In dreapta, eft accla e un drum plin dc
flori. pc care sft le culeagft. ca sft le treaeft. dorul de pftmintul lor. Cind
sufletul va ajunge intr-o livadft, va da de mdrul lui sin Petru, sub care sft se
odihneaseft. Apoi sft meagft tot inainte pinft la o soldo plecatd. la rftdftcina
eftreia e o apft rftcoritoarc. De acolo, sft meargft mai departe pinft la-dl
brad siednat,! la virf virfurat,/la poale- inpolat./ cu virfu pre ceri,/ cu poalc pro
mflri./ Jos la rftdftcinft,/ i-un scamn do oginft,/ ii Maica Marie,/ pre iel stft si

scrip,/ pre tin sfttc scrip/ in coala i)iilor(...) ,os.


In accste cintcce sufletul indurerat al moitului este sffttuit cum sft meargft
pe drumul cu cei trei arbori mirifid, dintre care cel mai important cste bradul,
arborcle cosmic la romftni, sub care stft pe un tron Maica Maria $i prirae?tc
sufletc obosite de drum, lc scrie intr-un catastif $i le
573
stabileste locul in Rai, dacd au respect at sfaturilc date pentnt mersul pe
calea mirificd, care pare a juca rolul unui fel de purgatoriu ortodox.
l)ar druinul spre Rai mai e intyiat in alt cintec ?i in legituri cu o scant de
ceari, cules de N. Ursu : Fire, trandafire,/ de ce-ai zibovit/ di n-ai inflorit,/ di
ieri diminea(/ pin* d-asti-inineati?/ I-o m-am zabovit/ la ininuni privind/
pin s-o desp&r(it/ sufletu di oase./ di luinia fruinoasi,/ di soarie,/ di apumblitoarie./ Toate le-ain Ifisat,/ drumti am luvat./ Du-te, [loane], du-te,/
tot pe drum naintc./ Sama bine s-ai/la mina dreapti,/ Dumnezeu ti-asteapti,/
drumul {i-1 arati./ $i lamina stin- gi,/ acolo va fi/ arituri arato,/ cu flori
siminate,/ multe si-fi culegi,/ doru si-fi petreci./ Du-te, [loane], du-te,/ fof pr
drum nainte,/ sama bine si iai,/ di lituri de drum./ Acolo va fi/ richitainpupita./ Jos la ridicini' i-o miudri fintiml/ .si-o ztnd batrind,( cu paharu-n
mini./Cali- tori a.stiapti./ Guapi-i adapi/ si-atita-i di regie,/ ifididor si triicsi[ti]./
Du-te, [loane], du-te/ tot pi drum naintc./ Sama binics-ai/ aproprie da Rai./
Acolo-in va fi/o scard de ciard.j Si lie sui pd iaf(...)/ la locu-dl frumosj Acolo va
fi/ multe mese-ncinse/ gi lumini aprin.sc jji-un mdr dd Stmpietru./ Naltu-i
minunat,/ virfu-i SUB la cieri,/ poalili-s pro miri./Pre vir ie-n- florit,/ pre poale-i
rodit./ Subt iel jjie-mi ierat/ Masi de mitasi/ gi-un scaun d-argint./ Cine uni
.sedea?/ Maica Precista. la masi scria,/ pri-i vii la ii vii,/ pri-i mor[i la ii mor(i ,
0
.
Este suirea pe scara de ceard la cer peutru a ajunge la Rai, la arborele
cosmic, initial bradul (cum am constatat ceva mai inainte), de asti dati
substituit prin mdr arborele, edenie (al cunoagterii .si Sn(elepciunii) peutru
a descoperi cine intri in Rai, cei vii pentru credinfd. fji cine nu intri in Rai, cei
mor/i peutru necredintd. Alt fel simbolismul trccerii in catastif de citre Maica
Marie a color vii printre vii nu are nici o justificare. cind se infifci$eazi
inaintea ei numai sufletele elibefate de trup, adici cei mor[i.
Intr-un cintec ceremonial fuuerar este descrisi deznddejdea xufle- t nl ui
care bijbiie pe Calea Raiului : Calea Raiului e lungi,/ cit o via (a si n-ajungi./
Calea Raiului c sineadi,/ tragi la ea ca la obadi,/ urci, cobori .si nu sfirscsti,/
caufi si nu nimeresti. cind si zici ci ai scipat/ de la cap o ai luat;/ piedici jos gi
piedici sus,/ cazi .si te ridici ripus,/ nu gfcii care-fi este serisa, ce agtepti si
datu-fi-sa 107.
tn sc hi mb Calea ladului e scurtd. ademenitoare prin capcanele ce le
intinde celui dornic dc a continua viafa de luxurie i in lad.
Urcarea si coborirea din Rai pe pimiut. ca .si coborirea de pe pi mint in lad
gi urcarea pe pimiut din lad, se ficea ritual pe axa Rai-Lad, in spirald. Ritul
cdldtoririi in spirald. intre ceruri gi pimint gi pimiut gi sub- p&mmturi este
respectat de cele doui ierarhii divine (ceresti .si subpimin- tegti) gi de eroi gi
oatneni. Excepfcic fac uneori numai Fartapi. In ambele cazuri nu este vorba

de o spirald logaritmicd, ci de una liberd pi conicd, care se lungegte sau


scurteazi, dupi condii iilc de circulate sau urgenfa ac.(iu- nilor intreprin.se. In
coborire sau ascensiune, diviuititile ceresti nu produc perturbari atmosferice,
numai cele diavolegti, care urcind in vizduh produc virtcjuri in urma lor.
uneori destul de diunitoare pentru oameni (uragane sau tornade).
Un aspect axat pe substratul cultural autohton al unci cdi mirifice trasate
pe pdmtnUd ro manes c in contemporaneity te se da tore.} te sculpt orului
originar de la Hobipa Gorjului, Constantin Brincugi. in complexul monumental de la Tirgu Jiu consacrat eroilor din rizboiul dc intrcgire al po574
porului roman. El a inchipuit o Via sacra care porneste do la Coloana
nesfir$it& trece prin mijlocul biscricii $f. Apostoli. apoi prin Poarta sArutu- !ui
iji se oprete la Masa tacerii,0*. In fond, biseriea ora inclusi'i de sculptor, din
capul locului, in oomplexul monumental, a-stfel incit Via sacra s& re- prezinte
o rale mirific&tn toate aspectele ei si m bo1 ice : rnasa ospAtului funcrarr
RAIUI

1ADUL
Circulatia In plratt pc cullc mlriflcclnlrc Rai >1 lad.
aleea scaunelor pentru odihna celor indoliafi, poarta sArutului la despArfire
inainte do Marea Trecere, biseriea, conceputj ca o bazilicA-nccropolA, si
coloana ncsffrfitu a recuno$tinfei nalionalc si a legal ui ii dint re eer si
pamint. dintre spiritele celor moqi care salilsluiesc in eeruri si a color vii care
trudesc pe p&mintlw.
Dar $i drumurile si popasurile strAvechi ale Eomaniei. ea $i coridoa- rele
cullurale medievale in Europa Orientals, atestft po linga negojul de bunuri
materiale $i circular ia de valori spirituale cu uncle vSdite aspoete de ordin
mitie uo.
575
EROOLOGIA

1. Conerpliil dr erou mitie si dc eroolotjie milieu. Despre eroii mitici nc-am


ocupat .si in mitologia morfU, in mitologia strftmoilor si mo.silor si in
semideologie. tn leg&turft cu mitologia mortii ne-am referit la eroizarea
mortului inf&t-i$at mai ales ca semizcu cAl&rind un cal psihopomp. Acest
mod de eroizare ecveslrd (dupa expresia lui Fr. Benoit) intr& in cutii- miarul
intregului sud-est al Europci. indeosebi in zona Carpatic& si a Dunarii de Jos.
In partea consacrato mitologiei strilnio.silor .si mo.silor ne-am referit la alt
aspect al eroizdrii wit ice, si anume la eroi eponimi, eroi civ iliza tori si eroi
salvo tori. Concepfcia mitologiei romaneasci include alituri de eroii umani si
eroi-animale. Catcgoriile de eroi inelu.si in partea eonsa- crati structurii
generative a mitologiei roinine nu exclud studiul eroilor din perspectiva
structurii integrativa a mitologiei romaue. Discufiile preccdente reprezinta o
intervent,ie partial* in subiect, care este de altfel mai complieat si
interdependent in tematica intregii mitologii. Aceasta pentru cil structura
integrativa a mitologiei romane in compartimentele ei se referii pe lingil
analiza intrinsecu si la aceea extrinsecri a conceptiei noastre, care se vrea
mai comprehensive in complexitatea articulatiilor i a implicatiilor ei
generate.
tn aceasta perspective integratoare vom adinci din unghiul epistemologiei mitologice conceptul de erou ca fftpturii mitica, cu putcri supranaturale, care posedit o sncralitale virtuald .si o potentialitate magic*. deplina,
datoritTi rolului ex pres pe care il define in comunitatea etnoculturaU din care
face parte.
In amamblul ei. croologia se ocupa de douft catcgorii tie fapturi m it ice
(atit umane, cit si animate), si anume : de eroii mitici propriu-zisi .si de
troiarzii mitici. Dcosebirea dint re accste doua categorii de eroi este mai mult
de grad decit de ilatwa. Eroxd mitie uman este un candidat permanent la
semidivinitate ])entru contributia lui e.sentiala la promovarea material}! i
spirituala a unci comunit&|i etnicc sau nafitmi; eroiardul mitie este iiumai un
candidat la popularitatc pentm faptele lui iscusite .si ghidu.siile lui
moralizatoare, pe care ie infaptuioste in condi(ii favorabile de viala. El este
sortit sa ramina o f&ptura eroie* secundaril, uneori un erou dec&zut din
ierarbia spitei lui pentru ca se autoflageleazft $i flageleazu $i pe semenii lui.
El nu-i salveaza sau civilizeazi decit indirect, prin satira i divertisment ludic.
Eroul mitie se manifesto ca o pcrsonalitate dinamica a forjei divine;
actioneazii prin oameni suprariotafi, ap(i su se ridicc pe scara sacralitiltii pinil
la rangul dc divinitate, pe clnd eroiardul mitie este un fel de m.taerou, in
sensul cil ]>ersifleaza falsul eroisin in comunitatea etnica, comb&tind
defectele .si obtinind adeziunea compasivil a opiniei publico. Eroul mitie e
intr-o permanent;! tensiune creatoare de bunuri .si valori cultural-istoricc
care ating sublimitatea .si provoaeft admiraVia
576
oamenilor, pc find eroiardul mitie c intr-o permanent;! stare dc rolaxare,
luptind nmnai cu indSifttnicia, prostia, lcnca, dost n! bill area si apucAturile
ncvrednicc ale oamenilor, pe carele satirizeaza in felul comedici dcllartc".
Prin ctnotonus mitie, eroul trAieste din plin destinul lui comunitar.

El rise;! totul, isi sacrificA viafa pentru un ideal social-cultural, pentru un


mesaj etic, ca exponent al prezcntului istoric in viitorul omenirii. Contra riu,
eroiardul trAieste tin destin personalitar, pcndulind intre grotesc s; burlesc,
intre umor si sat ini, cu vftdite inclinatii moralizatoare.
2. Eroul mitie. regenerator permanent al eulturii. Pentru el onltura nu e
un datum spiritual de bunuri si valori, o stare prin excelent! paradisiac!,
identic;! cu sine in orioe conditii, ei dirapotrivA, un factum spi- ntual in
permanent;! cbulitiune creatoare, vizind o rirstd dc aur a fiecarui stadiu dr
riafd al omenirii. In cole ce urmeaza ne referim la douA eategorii de eroi
mitici, la eroii mitici isfonafi si la eroii istorici mitizafi. Intre aceste dona
moduli de eroizare mi tied, concepte semantice, exist;! o consonant;!,
definite extrem de plastic prin ..eroul e real in basm si legendar in istorie.
In exemplaritatea lui, eroul mitie istonat este un revolufcionar in sensul
cultural al tennenului, iar eroiardul mitie istoriat un rutinar al sati- rizArii
eroismului tragicomic. Ambele eategorii de eroi mitici posed;! un singur
statut mitologic, conceput in dona variante diferentiate.
Din preistorie, am consratat ca primii stramosi mitici au fost califi- cati
eroi (/mtilici sau tribali. Eroismul aces tor stramosi mitici sc da tores to mai
ales personality>i lor respective la descopertri si inovatii, eapacitAtii lor de a
funda institutii social-eulturale, de a crea eutume, datini, traditii si confreiii,
de a rcglcmenta norme si legi. Unii dintre 8trAmo?ii mitici au fost proclamafi
ins;! de contemporanii lor cApetcnii, suverani, altii ridicati de posteritate la
rangul de niari exponenti, profeti si zei. far zeii, la rindul lor, au putut
decAdea din rangul lor superior intr-unul inferior de semizei, eroi si daimonl.
Kvlicmer din Messina a fost ptiinul cArturnr al antichitAtii clasice
mediterancenecarea sustinut eft divinitatile care se bucurau de un mare
prestigiu in vremea lui au fost la origine eroi istorici. mitizafi mai apoi1.
Thomas Carlyle dimpotrivft adaugA : orice grandoarc, in orice domeniu ar fi
(poezie, politic;!, profe tie, reform;! religions;!), se manifesto si impunc ca
expresiea voinfei divine 2, deci prin apantia si actiunea unui erou mitie
istoriat. Dupft aceasta teorie, eroul mitie propriu-zis alcfttuiete o specie
umand aparte, un fel de aristocratic spiritualA a lumii, devine o fAptur!
suporioar! de inspiratie divinA, care isi ereeaza o culturA major! distinct! si
distant at;! de cult ura maselor populare, considerat! minora. Culture eroului
mitie este exponential! prin continutul ei patrimonial, individualist.
soeialmente nestrntificat ?i independent \ Asa se face c! eroul mitie propriuzis poate fi definit ,,in mftsura in care reprezint! valori opnse direct acclora
care inaintea lui au prins rAdAeini culturale4. Din accst pimet de ve<lere
Thomas Carlyle anticipeaz! oarecum tooria eelor don! culturi de clasA, insn
intr-un sens negativ. al separArii lor ireconcilia- bile ?i al anulArii reciproce in
cadrul eulturii gencrale din earc fac parte integrant:!.
C. RAduleseu-Motru nu se ocupa de rocajia eroului mitie, ei a eroului in
general. Prin deductie. din aceasta teorie putem intrczAri care ar fi putut fi
trAsAtutile esentiale ale voeafiei eroului mitie in concept-ia lui
C. Rftdulescu-Motru*, un erou pmlostinat psihosomatic.
DupA o definit ie mai nouA, eroul este un adept al lui Eros, un indra- gostU

de lumc. Sacralitatea lui antic! deriv! din superioritatea lui asupra


577
oamenllor in fort&, frumusete ?i curaj", iar accea a eroului modern din jcrtfa
prometeica a dragostei de oarrieni.
Intro acestc douA noi ipoteze ctimologice cea mai plauzibilA este aceca a
sacralitafii prin dragostc dc oameni. Eroul nu este in acest eaz un agent
anarhic al efuziunilor sentiment ale omene$ti, ei o forta vie, entuziasta,
dinamicA, de conceptie exelusiv eticA, a marilor prefaced spirituale. Este un
hi-eros numni intru eit este hi eras .si eras.
J. Teoria eroului epic uuie. Joseph Campbell lanseazA teoria. mareltii wit
eroic. a eroului epic unic, universal care este prototipul erois- mului cultural
al omenirii. DupA aeeasta teorie generative, diferitii croi culturali ai lumii nu
slut altceva decit aspecte partieular-istoriatc ale unui arhetip eroic al intregii
umanitAti. -Asa sc explicit de ce eroul unic universal are o mie de feje etnice.
Prin aceastA metafora. Joseph Campbell vrea SH inteleaga un numiir indefinit
de prefigurAri polivalent-etnice pentru eroul epic6.
In perspective teoretica, marele wit al eroului epic universal nu este
altceva decit un alteruw nomen si totodatA un alter ego al eroului mitic
hiperdifuzftt de fiecare etnomitologie, grefat pe dispozitiile, pe capacitA- X ilo
mitopeice ?i tiparele modelatoarc ale gindirii mitice, care actioueazA cam cu
aceia.si parametri spirituali in toate mediilc etnoculturale din lume. Teoria
generative a eroului mitic isi are ecourile indepart ate i in teoria integrativa
a eroului in etnomitologiilc lumii.
Cnraeterelc eroului mitic islorint. Rcvcuind la avatarurile eroului mitic,
deja mentionate de noi, const at a in cA acestca se deosebe.se de ale noneroului mitic prin cal i tut i virtual-cult urale, pecarc le manifest a tot mai
mult in comunitatca etnicA. Eroul mitic se caracterizcazA : printr-o biografie
mirifica in care intrA natjterea mirneuloasA, copilaria in abandon familial,
initierea in afara inediului ambiant cultursd, maturitatea plina, de
autoconfruntari morale, experimentarea prin rituri de trecere si priva- fiuni
de depA$ire, identitatea de sine, crearea unui mediu cultural propriu in care
se desoAtu$eazA dc constringerile sociale inveehite, nioartea apa- rentA prin
eoborirea in lumea subpAminteanA sau urearoa in lmnea supra- pAminteana,
apoteoza reintrArii in nefiinta. Astfel eroul mitic triiicsto din plin ,,aventura
propriului sAu spirit, cAutind mereu semnifica(Ulo $i valorile etnoculturale
ale aeestei aventuri.
In toate clasificArile baladelor populare rom&ncti s-a pus accentul la
inceput. pe caractend mitic al did reel or cpice (considerate cind superstifioase de G. Dem. Teodorescu. cind dc atmosjerd supranaturald de I).
Caracostea, cind legendare de I. C. Chfyimia si cind Jantastice de Al. I.
Amzulescu). In fond, cintecele epice cu caracter mitic sau baladele mitice, in
structura $i semnificafia lor. alcatuiesc o specie tematicA mult mai largA
decit cea atribuitA pina in prezent in clasificArile indicate mai sus, deoarece
caracterul mitic este dominant $i sc poatc extinde sau poate fi implicat .si in
alte tipuri de balade cunoscute, cum ar fi celc pastorefti, ritejegti si de curte
feud aid. Procesul incolt irii caracterului mitic pe un nuclcu istoric sau istoriat

al unor mituri in balade nu e secundar, nici aleatoriu, ci dimpotrivA,


relevant ?i demonstrate pentm eroologie.
5. Ctntccele epice Imlrinosti. Cintecele epice sint surse inepuiza- bile de
date, elemente si referinte de psihologie soeialA care contribuic la
cunoaterea siatutului eroilor mitici de balada .si a conjuncturii apan'tiei lor
istoriate. De$i in formele in care s-au pAstrat pinA in vremea noastrA
578
haladcle sint fragments, lincori nil crate, ramasc dintr-un epos eroic romd- 11
esc, care nu a avut pi ml in prezeut uorooul unui Elias Ldnnrot sft fie asambbite i reconst it uitc intr-o epopee unitarft a poporului roman. Sentimen- tul
nostalgic al eroilor milici se desprinck* si din dorul jji expresia poetied a
doinei jji inesajului oi.
Incercam cu titlu de exemplificare analisa complexd a unor balade milia.
;
<i n categoriile mentionate, pentru a descoperi elemcntele >i '<,mni- fica(iile
imei hinyrajii composite, ca si sccnariul aproximativ al fabula^ici genuine, ce
reflccta treptele dc dczvoltare ale eroismului mitic la romani.
Analizn uoastrii incepe cu o baladA in aparenfd insignifiantil pentru studiul
eroologiei mitice: Mistricean, publicatS. de N. Pftsculescu7, care are un
continut analog cu balada fyarprle, publicati de Or. G. Toeileseu *, si cu
balada Bataurul. publicata de G. I)em. Teodoresou*. Nastrrea lui Mistricean.
eroul baladei cu acelasi nurae, s-a petrecut Intr-un loc mitic, un OmphaUn*
sau Buricul pdmintului si sub un destin tragic: ,,Xiei departe, nioi aproapo,/ in
liuricul pdmintului,/ la mormtntul DomnuluiJ la casele h ului. la curfilc
zmcului,/ naseutu-mi-a,/ crescutu-mi-a,/ silvai, Mistriccan voinic. Deci in
condifiile unui impdtrit loc mitic. Xu se spunc direct, dar reiese din context cil
Mistriccan a copilarit in abandon familial in urma bles- temului mamei lui
pentru un accident insignifiant, blestem care i-a dez- vrduit sccretul
dcstinului, incTi din fasA. In ce a constat accidentul insignifiant ? Numai in
supArarea cA mA-sa s-a lovit la un deget al piciorului. Auzindu-1 cA
plingc. ,,mA-sa-n grab in casintra/ si deprag se-mpiedica,/ la un deget se
lovea/ si asa se supAra,/ mina pe leagan punea,/ din guril cA-1 mingiia,/ de
picior se tot vAita/ .si asa se supara si-ncepea a-1 blestema:/ ,,Nam-mi-te,
liuliu-mi-te,/ Pui de sarpe suge-mi-te! In zecc ani copi- lul create miraculos,
paralcl cu sarpele de sub talpa c-asei, cAroia i-a fost daruit prin blestemul
mamei. Mistriccan devinc un voinic, iar ffarpele casd (de fapt geniul bun al
casei), un Jialaur i nsp dim in tat or (care se trans- formase intre timp intr-un
geniu rdu al casei). DupA zece ani, Sarpele, ajuns Jialaur, pAniiseste casa,
pentru a indeplini rostul blestemului mamei lui Mistriccan. in Jiuricul
pdmintului. ..Loc sub talpa nu-mi avea./f...)/ de sub talpA. el iesea,/ casa trei
zilc urla./ El, mare, unde-mi mergea?/ In Buri- cut pdmintului,' la mijlocul
cimpului,/ pe cel drum cam pArAsit,/ cu negaril- acoperit,/ cu troscot vcrdenvelit./ tn Buricul pAmintului,/ in inima cim- pului,/ el aici se-ncolAcca,/ pe
Mistriccan a^teptaf ca sd-i manince cornea,I si-i scurtese riafa !/ C-al lui era
daruit I de cind era copil mic". Maturitatea lui Mistriccan este plinA de
autoconfruntAri. Balada lasA insft sA se inte- leagii ca ffn* cunoaste destinul.
Frii min tat de presentimente tragice, nu renunlit la plilcerea de a vina. Se

dichiseste dc drum, ca pentru o mare lupta, se inarineazA pinA-n dinti, pentm


vinfttoare de ,,pAsArclc gAlbioare/ ce sint bune la mincare/ i usoare la
purtare. Mistriccan i?i pregftteste calul ndsdrdvan,po Xegrul pintonogulf a
lui ta-su din tinerete si cu ar- mele cit se-ncingea./ Dar ce arme cd area ?/
Tot pistoale ferecatej sdbioaie utimate,[ curele tncrucifatej si cujite
ascufiteTnsinte de a pleca solicit^ protect ia divinA a FArtatului: PSze^tema, Doamne sfinte!
Sub pretext ul vinatorii de pft8&rele, asistam de fapt la un rit de lupta si
de autoconfruntare de forfe ale eroului incol(it de presiintiri sumbre ]>entru
propriul destin. Tn bunAtatoa lui, Fftrtatul suvai, mare pe pimint incearca
sA-i schimbe destinul tragic al blestemului de mam&, impietlicin- du-1 sil
inainteze spre locul fatal, Buricul pamintului (intocniai ca divini- (s\tile
inteniperiilor pc sotia Mestcrului Manole, unde o a$tcpta Siicrifi579
carea), undo Balaurul il a Jj topi a srt-1 devorezc : Darft Domnul, ca un
sfint./ s&vai, mare pe prtmint,/ las-o ceatrt de-ngrozit/, neguifi pinrt-n
prtmint,/ Mistreccan a rrttrtcit !/ Acum el ifitftcea/ $i firoa ol si-o piordoa,/
toatrt noap- tea oa umbla,/ do bulgrtrii to(i sc lovoa,/ .si bustcnii crt-i brttca./
Dc toti rugii srt-ncurca/ .si po nimeni n-auzca,/ nia un foe nu so vodoa/, nioi
un aninar n-avoa/ (...)/ ca srt-si facrt luminrt/ srt-i inai vie inima**. Abia dupfi
oo treco noaptoa si zorii so revarsrt, Mistricean pomcste mai cu sirg ..cam po
jos, cam do la vale,/ cam despre soare-rrtsare, spre Burieul prtmintului,
undo Balaurul dorinea in cimp. Spre soare-rSsare Mistricean ..vrtzu dourt
scintci do foe./ Alea nu sint seintei dc foe,/ ci sint oohii $arpe- lui, ai
Balauruliii caro strrtlucca in snare. Mistricean nu pregetfi srt moargft mai
departe cu indoialrt in suflet: ,,EI, Doamno, so outoza/ cu armelc cc- avea,/
ininca-l-ar pirdalnica !. Cind il vcdef Balaurul ii strips srt descale* co : Da-to
jos, srt to mrtninc,/ ca osti al meudfiruit,/ de cind ai fost copil inic !/ ( a mimi cste vina inca!/ S&vai, ziu-|i o vina ta,/ dar e vina maiert-ta,/ ca oa, cind
to-a legrtnat,/ din gurrt to-a blostcmat/ (...)/ l*ui dc $arpc sugc-mi-te,/ desub
talpa casei noastro/ (...)/ Drt-tc jos, sit to mil- nine,/ ert de mine tu nu scapi/
nici in cor, nici pe prtmint,/ (.. .)/nici in pintecc do maiefi/, car pe luinc nu so
poate !*. Mistricean da pintoni cnlultii nazdraran, caro rupo pamintul de
fugfi, cind og3rcascsV\ cind lupeasc&, cind icpurcasefi. Balaunil il
fugrtroste fapit hoiare, ajungin- du-1 din urmrt do trei oii : dc doua ori cu
suflarea lui do foe la cliisita .si po sp;da calului, iar a troia oarfi dintr-un salt,
cind il incolrtce$te pe Mia- triccan eulare cu cal cu tot. il trinteste la margino
de drum si incepe srt-1 inghitrt: pc Mistricean imbuca,/ do la tiilpi ca mi-1
lua,/ il imbuca juwrt- laic,/jumatato nu mai poate, dc curele-ncruci$ate,/de
srtbioare-atirnate.' do cufite ascufite/ nu poate sa-1 inghitrt/ si din drum oa il
tifigea/ si incepe a-1 sugea. Moailoa po jumatato precedrt simbolic moartca
intreagrt ; jumatato din Mistricean o afarrt din gura Balaurului si jumrttatc
inpintecu) lui; jumrttatc inert trrtiestc. jumatatc incepe srt moarrt. E, in atyi
torment, dovorarca J:Jinia caro antioipeazrt apoteoza morjii rcalc. Trei zilo si
trei nopfi Mistriooan fiprt cu irteori do moarte. J)uprt trei zilo apare po
ertrare ,.tm voinic din oiobiloic [ciobrtnie]/ cu sabic de mischic,/ pistoale do

Vcnc- (ia/ (...)/ Voinicul tot din Ardoal/ 1x1 tea calul,/ finea drumid. Mistrif'oan il vedc i-l oheamrt jurindu-i frrtlio, oa srt-i scape lin gura $aipelut
jumrttatc din coipul lui, care nu poate fi highlit din canza annelor cu care e
incins. La rindul lui Balaurul ii cole voinicului srt se faort frate cu oL srt-i
culeagrt aimolo lui Mistiicean, oa sa-i roazrt oseionrele. Voinicul din Ardoal.
caro dorea srt ..dobindoasert frfttior/ oa srt aibrt-n lumc dor doscalccrt si-i
asouto mischia. Balaunil il roagrt a doua oarrt sa taio curelcle i srt scoatrt
annolo lui Mistriooan, ..ca dc supt el 1-a supt./ Ce-i in cl a putrezit,/ tot nu c
bun do niinic. Voinicul ardelcan taie curelele. Balaunil sc bucurrt. Voinicul
insrt ii ccio sarpclui srt-?i umflc gu^ilc ca srt-i scoatk armelc. Balaunil
suspicios a troia oarfi il amoninta pe voinicul ardelcan srt mi-1 insole
inoorcind srt-1 taio cu palo$ul lui, ert nu va sertpa nici cl. arpele cascrt gura
marc: ..Dar voinicu ce frteca?/ unde bine ert-i venoa,/ palosul crt-1 indrepta,/
la incbciotuia gtnii lui., la putorea Sarpclui./ Tra- se-o data haiduccstc/ .si t
i]:rt iortomrtnestc. pinrt-n coadrt-1 despiesi/ (...)/ po Mistricean il lua,/ fugti la
cal ou ol da/ si mi-1 arunca in ea/ si-1 mai loga o-o curoa,/ ca fa nucha do
belea./ Dar .^aipolo co-mi frteca? Asa tfiiat. cum era,/ in slava ccrului srtrea,/
undecu coada brttca./ to(i tufanii daiima,/* venin, din coadrt zvirlca./ bran is
tea c-o aprindca./ cl ca pirjolul mcrgc'a.j'
tot in calea-i pustia. Voinicul ocolete pirjolul, coboard in rale la o tirld,
mulge trei turme de oi, cu caprele de-a ha$ca, sji pe Mistricean mai mort Min
jgliebulet il punea/ t>i cu lapte mi-1 scftlda/ pins'! camea i-o-nillbea,/ p&curd
din el curgca ! Apoi ,,lapte de Capri lua,/ pe unde cu lapte da,/ camea bucati
csidea,/ osul alb eft rftmSnea;/ oasclc si vinele,/ de-i triigea pftcatele. $i, In
fine, ultima treaptft a vietii lui Mistricean, apoteoza su forint elor lui, prin
intoarccrca in Necunoscutul din care a purees. Trage do trei ori si raoarft de
la prinz cu mult plins, pe la amiezi cu necaz, iar la chindie moare cu minie.
Voinicul ii sapft cu palosjul o groapfl, ling;! o cumpftnft dc a pi, spre a fi in
amintirea cftlfitorilor; il aco peril cu flori de cimp i-l ingroapil ca pe un frate
bun.
fn cintecele Ids'llrine^ti eulese i publicate de Gr. G. Tocilcscu, in- tilnim
Cintecvl ifarpelui, cu un alt final biografic al eroului. De astil datil toinicelul
trece j)rintr-o moartc aparentd. care nu e altceva decit descensis in infemum,
in pintecul Balaurului; dupii care urmeazft salvarea de efttre un cioban care
ucide arpele, il scoate pe voinic din pinteccle arpelui i il duce la o tirlii
unde il vindeeft. Sc face frate cu salvatorul lui sji ambii merg la mama eroului
blestemat. Voinicelul o judeca cu asprime, conform legii strdmosefti, pentru
filicid, $i o pedepsete : Aba maicii, maieft-mea,/ pemine m-ai dftruit/ la
procletul veninat./ Ast voinicel m-a sea pat,/ de tine cste picat/ ca si te mai
las in plac./ Tu c$ti maici tinerea,/ de-o patesti mai greu nu-asa./ Dar inai
bine, maici-mea,/ sft-fi scurtez eu viafa!/ Palo^u frate-su lua,/ i unde o data
eft mi-$i da,/ in douft eft mi-o ficea,/ cu fra- te-su eft pleca !.
$i dac-i am trece in revista celelalte circa 30 de variante enumerate de
Alex. Amzuloscu ,0, am constata eft biograjia compozitd numai a acestui tip
dc balade devine un roman biograjic cu o anecdoticft impresionant de
bogatsi.

Cum s-a putut preciza, baladcle mitice Mistricean i CAntccul $arpc- lui nu
eorespund. fiecare luatil in parte, decit unci biografii i scenariu simplificat,
pentru un anumit tip de cron mitic de baladd.
(J. (!atc<|oria de erui mitici istorin{i. Din antiebitate pini in vre- mca
nuastrft aceasti categoric a oftpfttat mai multe aeceptiuni relativ
diferentiate: de rrcu eponim, de erou salrator} de erou civilian tor i de erou
cultural; to\i crcatori de institu^ii social-istorice. In majoritatea cazu- rilor
etoii mitici istoriati au fost beatifical cliiar din tinipul vietii, asa ci ei pot fi
detorminati mitic aproximativ in timp si spatiu.
Conceptul de erou tponim prezintS o conotaVie. bogatsi, sensuri mai
gcneralc decit pot fi atribuite unui termen abstract in afara semnifieat-iei lui
proprii, ceea ce il face sit fie uneori confundat cu eroul salcator, cu cel
vitilizator i chiar cu eroul cultural. De fapt, concept ul de erou eponim a
provocat multe luiiri teoretice dc pozitie epistemicil fatft dc continutul si sfera
lui lexical;!.
7. Teorii ale eroului eponim. Din verifienrea mai multor aspeete asupra
eroismului au rezultat : ipoteza istoricsl, juridieft, sociologies, etno- logicft,
mitologicft. Pc noi ne intereseazft indeosebi ipoteza mitnlogica. insft pentru
ca sft o putem enunta mai bine sin tern nevoiti intii sit o incadn!m in
contextul celorlalte ipoteze, $i apoi sft o deta$ftm prin studiul genului proKim
$i al diferentci specifice, spre a ajunge la interpretarea noastn!.
Discutiile in legilturil cu eroul eponim s-au purtat mai mult referitor la
originea istoried a satelor rom&nesti si la nalura juridica a internetetorilor
581
de sate. Nicolae Iorga sustine: Satele noastre se numo.se dupA strdmoyul
liber care le-a intemciat $i to(i care loeuiese inlAuntru sint rude. Cind
zicem ,,sat ill Negreti, aceasta inseamnA cA tot-i 80 coboard din moytd
Negrea, iar dacA sint str&ini, apoi aceia nu pot si fie decit element c
adoptate prin caxAtorio (...). Iar moyie inseamnA si desccndenta de la mos si
inseamnA si stupfnirea de pdmint in devdlmdyie. Eroii eponimi sint, in
interpretarea lui N. lorga, lazuitori .si strilmo^i in acelasi timp, acei mulfi
b&tTlni (veteran!) sau raogi *u, care in fond emu oameni liberi.
Coproprietarii mosiei intemeiate astfel deveneau moyneni (in Mun- tenia)
$i rdzeyi (in Moldova), care alcAtuiau o fonnatiune social-politicA relativ
autonomy. A$a se face cA satele moyneneyti sau rdzdyeyti au fost sate
genealogies libere, avind constiinta genealogiei lor.
Juristii, la rindul lor, definesc eroul eponim ea fiind MM creator de institufii
jundies, in spefft, al dreptnlui de proprietatc indiviza pe care acesta 1-a oreat
pentru familiile cc scoboarA din cl ca strAinos comun. GeorgeFotino
precizeazA aceasta idee: Nu cste in treculul nostril decit un singer drepfc de
proprietatc, al cclor in dcvAl manic, dreptul coboritonlor din acelayi moy is.
Sociologii tind sA inlocuiasca in studiul originii satelor pe inteineie- torul
eponim de sate cu eroii socionimi sau cu eroismul unui grup social considerat
in ansamblul lui ca (ntemeietor de sate. Ipoteza eroului socionxm poate fi
doveditA documentor ca a tare, sprijinitA pe o logicA interni a faptelor
admisibile, fixatA in tirnp istoric sji considerate a releva un feno- men para

familial13.
Para lei etnologii interpreteazA pe eroul eponim ca un erou comuni- tar de
a-semenea bine deterrninat in timp istoric i spafiu clnic. E vorba deci de un
erou etnonim care in perspectiva Lstoriei concrete e ceva mai mult decit un
erou abstract (cum poate fi uneori considerat chiar sji eroul socio- nim).
Intemeietorii de sate sint creatorii unei con^tiin^e coinunitar-etnice. AceastA
constiintA face din eroul etnonim un exponent al comunitatn lui,
dcoareceeste totodatA MM erou civilizator ?i totodatA un erou creator de
culturd u.
$i, in fine, ultimii mitologii interpreteazil i>e creatorul (individual sau
colectiv) de ayezare, institufic, datind, credinfd, trad if ic, ca erou mitonim.
Coca ce inseamnA cA eroul mitonim este o fApturA considerate
supranaturalA (indiferent de sex, specie $i gen zoologic) i deferentA dc
mitul care colpor- teazA o anumitA explicate etiologicA pe plan etnocultural.
Eroul mitonim poate fi un copil ( ~A), un tindr (~A) sau un bdtrin (~A); un om
deterrninat sau imprecis; un animal real apart ini nd unui ecoslstem natural
sau cc- sistem mi tic, un animal fantastic creat de imaginajia colectivA.
Eroul mitonim nu este deci o fApturA rcalA decit psihocultural, .si istoriatA
decit etnoculturalls.
Dintre tipurile de eroi asimila(i, eroul eponim (eroul istoric, eroul juridic
ddtdlor de legi, eroul socionim $i eroul etnoonim) este in fond cel mai
complex $i mai popular totodatA. (aracterele lui ics in evident A mai bint*
din expunerea unor legende ?i balado mitice, a unor istorioare si basme
mitice.
8. Eroul salvator. Tipul de erou care s-a impus in comjtiinta miticA a
poporului printr-un act de curaj pentru a salva cu pret-ul vietii lui comunitatea etnicA este eroul salvator. In general prin erou salvator se intelege un
martir real sau imaginar: primul este un erou istoric mitizat (Vlad Tepes,
Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu, Horia, Cloaca
coo
gi Origan, Avram Iancu etc.); secundul, un erou mitic istoriat dc balada
ended, cc lupt# impotriva cotropitorilor p#mintului romAnesc, in timpul
migratiei euroasiatice, indeosebi a turcilor, dar gi eroul de legendd eroicd,
care lupt# impotriva asupritorilor feudali (Pin tea Viteazul, Iancu Jianu etc.) gi
a unor fapturi monstruoase (c#pc#un, uriag, zmeu, demon).
0. Eroul civilizator. O f#ptur# reala mitizat& sau mitic# istoriat#
dcscoperitoare a unui {unit pe care 1-a amenajat pentni interesele comuni
t#(ii lui etnice, sau a cucerit un teritoriu pentru exploatarea resurselor lui
material sau a luptat pentru cliberarea locuitorilor lui de asuprire. Asemenea
eroi reali mitiza(i au fost : Deeebal, impftratul Traian, Basarabii gi Muga- tinii.
Iar eroi mitici istoriat i sint relevati de legendele mitice gi basmele mitice
pentni c# au domesticit unele plante aliraentare gi textile, sau unele animate
vinatc cu capcane, au descoperit astfel noi resurse de hran# vegetal;! gi
animal#, au inventat unelte care ugureaz# munca omului (cutitul, cioeanul,
plugul, roata, carul, pluta, barca monoxilic#, pragtia, palogul, scut ul), au
zidit fortificatii cu ganturi gi au trasat c#i de coimmieatie, an reglementat.

ocupatiilc dc baza gi rinduit rostul lor in comunitate,8.


10. Eroul cultural. Tip de creator de idei gi valori culturule gi totodata
creator de gentiri de create artistic#: plastic#, coregrafica, muzical;!,
literar# este eroul cultural. Priiitre primii eroi cultural! din spia trac# face
parte poetul-inuzician ()rjeu\ creator de inv#t#tur# filozofie# gi gtiint#
empiric# la daci Decencu\ creatorul m#n#stirii mirifice dc la Curtea de Argos
Mextend Manolc etc.
Intre aceste forme de eroi istorici mitizati nu exist# totdeauna o distinctie
tranganta, explicit#, de tip didactic. Eroul propriu-zis cel eponim intrunegte
de fapt toate aceste patru calitati in f#ptura lui real# sau inchi- puitil. Ins#
intre aceste calit#ti, ponderea o detine o calitate care polari- zeaz# in jurul
ei pe celelalte trei : eponimatul. Distinctia am f#cut-o uumai pentru a se
putea sesiza pe ce latur# a eroismului real sau legendar cade ponderea
mitied.
Eroul de epopee este in general un erou salvator care prezint# citeva
caracterc biografice gi stilistiee in plus.
Din inventarul de materiale de factur# epic# referitoare la eroul de
epopee dist ingem aspeete gi motive care ar putea fi intregitc cu citeva
reminiscente epice eonservate fragmentar in vastul epos traditional
romAnesc pe spec*ii gi genuri; eposul pastoral, eposul agrar, eposul de
vitejie. eposul danubian, eposul de eurte feudal# etc. Dintre toate aceste
frinturi de epos ne oprim la acelea care convin sintezei unei epopei mitice
general-rora#nesti, in care intr# inevitabil elemente pastoral-agrare, de
vitejie, etico-pat riot ice gi de eurte feudal# care evoc# viata de legend# a
unora din principii gi boierii t#rilor rom#ne.
11. Eposul pastoral. Ideea unui epos pastoral in care s# pulseze tome
gi motive mitice de factur# general-romAneasc# a preocupat pe ci(iva din
inaintagii nogtri. i era normal s#-i preocupe pentru c# au avut j>er- manent
congtiinta c# romAnii sint un neam de munteni, a e#ror ocuput-ie de baza a
fost pAstoritul sub cele dou# forme tnidtyionale ale lui: seden- tar (ca
agropAstorit sau p#storit agricol) gi transhuviant (de scurt# sau lung#
pendulare). Pfistoritul nu a fost pentru rom#ni numai o problem#
fundamental# de economie politic#, de geoistorie gi etnoistorie, ci totodat#
gi o problem# fundamental# de cultur# (mitologie, religio, filozofie, gtiint#
gi art#). P#storitul a trecut in istoria poporului romAn prin mai multe
583
faze do dozvoltare, rAminind pinA in secolul al XlX-lea fenomcnul complex si
tic bazd al existen^ei jioporului romAn ,7. Fapt care a fAcut ca sA se poatA
vorbi de o conceptie milicA pastoralA despre viaJA $i lume, de o viziuno
mitica pastoialA, de o literatura pastoral;! etc. Tntr-un st ud in ampin despre
Homo carpathicus am redat, j.e cit a fost posibil, coordonatcle culturll
civilizafiei carpatice proprii strAvechilor locuitori ai acest ei regiuni sud-est
europcnc, in care pftstoritul, alAturi de alte indeletniciri, ocupa un loc
important in istoria |>oi>oriiltii roman u.
E posu I pastoral releva mai ales drama pastorului t ranshumant care in
pendularea munte-luncA lupta cu intemperiilo, cu fapturi dcmonicc, cu fiarele

salbatiee, cu dugiuAnia semenilor lui. in aceastA drama istoricA pastorul


adopts! o atitudine mai mult dirza, decit de resemnare.
Lupta ciobanului impotriva naturii este redata in ciutecul Hurea lui Ion
Herein (in care acesta picre inecat in puhoiul apelor de ploaic).
Intre schifarca eposului pastoral si redactarca unci epopei pastorale e o
deosebire retnarcabila. Din epos ul pastoral car pa tic nc iutereseaza sA
scsizAm pentru mitologia roman;! numai citeva aspecte :dc eroismului mitic
pastoral. $i aniline: 1) trAsaturilc mitice ale eroilor-pastori; 2) lupta lor de
propor(ii uri;i!>c cu forjele personificate ale nat urii, oil fiarele salbatiee ji cu
semenii lor demonic!; 3) sceneria inagico-mitologiea in care se desfa- soari!
eroismul pastoral in etnoistoria roman;!.
12. P&storii charismatic! din (iarpafi. Accast;! categoric de pastori nu a
fost alcatuita din oameni dc riml in Carpaf.i, ci de fapturi exceptionale, dotate
cu insusiri suprafiresti, dintre care uncle rostuite cliiar de FArtati. Pastorii
acestia sint numi(i cind sfinfi-pastori, cind pAstorii-demoni. Prin sfinti-pastori
in(clcgem peaceia care fiind in jio.sexia unci forfe magico-mitice isi conduc si
dominu turniele de la distautft, prin opera!ii de clarviziune .si porunci
teleghidatc; care iinpiedicA fiarele salbatiee sA se apropie de turmele si stina
lor; care inclestoazA gurile fiarclor in fata pnlzii, ca jji cum ar fi sAtule sau
indiferente; care abat ploilc si imprAstic furtunile de 1st pasuni; carefac ca
produsole turmelor lor sA fic excelente. Alfi pastori exceptional!' erau numifi
pdslori-demoni pentru eft, in eonceptia popularA, posedau calitafi infernale
dobindite printr-o indelungatA ini^ierc in folosi- rea duhurilor necurate ale
subpdmintahii, pdmlntului si vazdithului. Intre sfintii-pastori <$i p!storiidemoni exists! si alte soiuri de pastori.
Pdstorul-vrdjitor, descris auianunt.it de T. Ilerseni, folosea o mind de mort
furatA dintr-un cimitir sAtesc, pentru a vrAji propria-i turinA sA inearga
singurA la pAscut, sit se fere&scA de prApAstii si de fiare Rillbatice19.
Spre (leoseoire de aceste categorii de pAstori, litcratura popularA ment
ioncazA iji pdstorii-domni, o specie aparte de fApturi exception ale, cu puttri
e red i tare, de cdpetenii mitice, rostuite din st rAmosi .si mosi sA ape re dost
in ul semenilor lor. Octavian Buhociu sustine cA aceastA categoric de pastori
e stimulata de magia domniei. DupA cl, ,,pastorul-domn e cel ce are hand
ere.sterii vict-ii sociale .si animate pe teritoriul dc care e legat de centra
strAmosilor sAi20.
TrAsAturile charismatice ale capeteniilor de pastori cu valence do eroi
initici trebuie luate in considerable pe sexe virste. Dintro cdpeteniile tit
pastori fac parte in tradifcia romAn! .si femeile barbate. Trebuie menfionat cA
prin femeia IxlrbatA nu infelegem ciobdnita, care este sot-ic, sora sau fiica de
cioban, care muncc$tc la stina alAturi de rudele ei tot ciobani, care isi
pastreaza feminitatca in olanul ciobanilor, ci pe femeia care m^tene-ste
584
sji depa$eQte prin temperament s<i inieligenta func(ia de vataf de p&stori.
Femria bdrbatd c un fel de amazoana, care st&pincste pe pastori prin forfca
ei morale si fizicil, care se comport;! ca un barbat, cilliireste, lupta cu du$manii stinei si nu este infrintA in lupta, ci dimpotrivil, biruie raereu. Un

exemplu concludent in aceasta privintfi este eroina din balada $algaf in care
stapina unci t urine de oi lupta cu ho$ii ce ii priidaseril stina. In.stiin- ^ata
noaptea, acasii la ea, prin sunetul unui buciutn de aury se inarmeaza, mcaleci
ealul ei favorit. aleargsi iji surprinde pe ho^i la stina pradind. Urmfi- rind pe
eapetenia ho\ilor, il decapiteasd intocmai ca Sntr-o preistoricit vtnd- ioare de
capete. Ulibereazil pc pastori .si-sji recisjtigu turma ment-inind pres- t igiul de
femeie bdrbatd.
Lupta ciobanului irapotriva unor fapturi demonice este redata in
cintecele : Ciobanul, sora si zmeii, in cintecul Pdcurarul si Fata padurii. in
cintecul Ciobanul care ?i-a pierdut oils si Ciobanul care fi-a haul turma tin
ainbele e vorba de lupi); impotriva semenilor lui, in cintecul Coxtea si Fulga.
Si, in fine, ciobanul mvldocean din balada Miorifa este condaimuit la moarte,
intr-un simulacru de judecata, in seinicontumacie, pentru ci e mai fruinos
fizic si moral, turma lui mai fitatoare, ciinii lui mai birbati si suceesele lui mai
evidente. Primete moartea nu din resemnare mistici sau filozofica, ci din
respoefcul legii pdminlului, care nu poate i nu trebuie incileatsi cle nimeni,
pe aceasta lume, pentru ci in aceasta lege a p&mintului stil tiria neamului
lui21.
in alti baladd mitied istoriatd se imptine Jigura chartsmatied a ciobanului
os dr damn. Vobrifan, care retras de lume domneste pestc ciobiinasii,
turmele de oi i stinelc lui, ca un adevirat suveran. Gelosi pe averile lui. pe
puterea lui economic;! si pe faima lui, trei ciobani :
..) trei mof negi
batrini,! cu barbele pina-n brini,/ cu caciuli la subt ioari,/ cu vislele la spinare/(...)/ il pirfise pe Dobrisan, / naintea lui Mihnea VoddJ $i din gurit ee-i
spunea?/ Pira cum isi a$ternea?/ D-alei, doamne Mihnea Voda,/ unde s-a
mai cunoscut./ unde boieri s-a vSzut/ $i boieri s-a pomenit/ sd sefie dr domuit
?/ Ce-ar fi cerul cu doi SoriJ afa-i tara cu dot domni:/ doua palo$e-ntr-o
teae;!,/ doi dotnni in fara sdraca.l Maria ta-n Bucuresti,/ Dobrisan in
Stoenesti./ $i ce e la Dobri$an/ e doar numai la sultan,/ necum hi Maria ta,/
necum in toatil tara./ Casele lui Dobrian/ nu-scasc ca casele,/ ei soresc ca
soarele./ Maria ta, dc judeci,/ Maria ta nu spinzuri./ Dobrisan el judic&,/
Dobrisan el spinzurJl;/ tot mai are Dobrisan/ cum ar avea un sultan,/ cum narc M&ria ta,/ cum n-are toat& tara :/ ctyi boieri au pribe- git,/ Dobrisan c& ia oprit/ i la cl i-a poposit/ i-n ciobani i-a stmvestit ;/ dar nu-i poartil
ciobfinc$te,/ ci mi-i poart;! chip domneste/ (...)/ Tot mai arc Dobri$an/(...)/
vreo cinci sute dc berbcci,/ vreo cinci sute dc pribegi./ Tot berbcci cu coade
berci,/ cu coarnele rasucite/ ?i la virfuri poleite/ i-i berbecul dcla coada,/ dcla
coadil pin la coame/lung dc aptc palme./ Gio~ banii lui Dobrisatil sint boieri
ca dc divan! in toiege rjzima^i/ $i-n caftanc imbrsieati./ Bacii lui poartil
cirlige,/ tot cirlige de argint,/ cum n-am vilzut pe piraint,/ nici in lumcca mai
sint./ In capul/ cSrligelor,/ in josul/ belciuge- lor/ cite-o piatrii nestematil/ de
pilleste tara toatil /(...)/ Tot mai are Do- bri.san /(...)/ vreo cinci sute de
mioare/ ce ics vara fStatoare,/buti oil yin/ si stupi cu miere,/ mult bilnet si
grea avere 22.
Insinufuile cclor tiei piiasji ca un eioban ca Dobri?an e bogat tji puternic ca
un sultan, c&-i umbre^te domnia, SI minie pc* Mihnea Vodii. care ordonu

marelui ainia Ghinea si-1 aduea la curtea donmeascil cu toati averea lui, cu
ciobSnasji $i tuimele de oi. li d& firman i Ghinea sc ducc la^
585
vtlna lai Dobrisan, care sA n-asculte nu-i venea,/ sA nu mcargA nu putea,/
|
<-a porunca e domneasc&J urgie dumnezciascti". Atunei Dobrisjan buciumA
din trei cor nil ri, isji adunA ciobanasii, intocme$te turmele, 8tringe calabalicul, apucA drumul mare si ajunge la Bucure$ti la curtea domneascA. i IntrA
noaptea in curte, ciobAna^ii lui iiji rezemA cirligeie dc argint de ziduri jji se
culcA pe iarbA. StrAlucirea pietrelor pre^oase de pe cirlige face sA W
pAtrundA pe ferestrele palatului lumina lor : ,,Mihnea VodA ce-mi visa,/ |
Mihnca VodA se scula,/ inAre, pe la miez de noapte,/ inure, cu sudori de
moarte,/ i cind ochii deschidea/ zare-n casA cA-mi vedea,/ lumina $i y.arelc,/
cum rAsare soarele. Bate din palme, chearaA sluga sji-o certA cA nu 1-a
sculat mai devreme sA iutocmeascA divanul. fcjluga ii spune cA ziua nu s-a
ivit, cA a venit Dobri^an cu ciobanii lui, care au in capul cirligclor tot pietre
pre^ioase/ de pAtrunde zarea-n case. Mihnca Voda nu-1 crate, so repede la
geam, se uitA la cirlige si nuimirA ciobanii, pinA scaina sa le ia,/ j soare
mindru-mi ntsArea. Mihnea Voda cheama la divan boieri pentru judecatA. In
divan Mihnea il osindejjte pe i)obri$an pe nedrept de complot, <lupa
insinu&rile ciobanilor batrini, si-1 injur;l de muicu. Dobrisan, calm, ii spune sA
nu se-udese la jurat cA e lucru cu pacat sji, dacA il intreabA Doinuul lui, el
va spune adevArul: ,,zicu-(i, z&u, pe legea meal(...)/ ?tii tu frate cin eu sint?/
Am avut un tat A/ (...) /Chijter-crai/ $i mai am un fra- \iorf ce mi-1 chiamA
Mihnea VodA !/ numele doinniei tale,/ urgia frA^iei inelc. Mihnea Voda sare
din tron i-l suduie de inumA spunind : ,,de cind inaica 111-a fAcut/cioban
frate 11-ain avut!. Dobrisan adauga; sA nu se pripeascA, sA-i taie capul cA
e lucru cu pAcat;/ nu grAbi pin mi-o sosi/caftanul/.si baltagul, adicA
insemnelc doinniei. Nici nu terrain;!bine vorba ?i-?i aruncA ochii negri inspre
lungul drumului, unde venea o cocie fAuritA,/ numa-n verde zugrAvitA/, iar
intr-insa ce-mi era,/ o dalbA calugA- ri{&,/ albA, albAla pieli^A,/ neagrA,
neagrA la cosi^A,/ sor cu voda ^tefAni^A./ Cind boierii mi-o vedea,/ la
pAraint se ploconea. CAlugArij-a il plesnete pe gealat care o impiedicA sA
intrc la doinn, baga raina in rasa ei $i scoate un firman pe care-1 pune pe
masA. Ii indeamnA pe boieri sa-l eiteascA. Care din boieri citea, ii fAcea
cruce i fugea. Atunei Mihnea VodA se scoalA de pe tron, ia firmanul i-l
citete, lacrimile-1 podidesc i zice : ,,ZAu, boieri, pe legea mea,/ de cind
maica m-a fAcut / cioban frate n-am avut;/ dar acum mi 1-am gAsit,/ oA c
lucru dovcdit/(...)/ Am gAsit pe Dobrisan. Mihnea ia de minA pe Dobrian, il
duce la baie, il dezbracA $i pc corpul lui ce vede ?
tl gAsea, mare, la briu/ scris prejur un spic dc grtu/ i la piept de se uita,/
scris pe dinsul ce gAsea?/ Ii gAsea domne?li odoarc : / sfinta lund, sfintul
soare.I Iar in cei doi umerei/ gAsea doi luceferei (..Toate accstea au fost
insemnelc charismatice ale mitului domnieila romdni. Atunei Mihnea il ia iar
de minA, il duce in divan, sArutA mina maicii i domnia-?i impAr^ea; adicA
recurge la strAvechea datinA a asocierii la domnie intrefrafi, la impAr- $irea

fraternA, dualA, a puterii, zicindu-i: Iaca, frate, sA domne?ti,/


slujbe raari sA impArAte$ti,/ boierii sA-i rinduie$ti 23.
In aceastA splendidA baladA pastoralA se intrevede cinstca in care se
gAsea pAstoritul sedentar la romani in perioada feudalA i recunoa^terca
legalA a ciobanului os de domn ca asocial la domnie, dupA insemncle mitice
pe care le purta po corp : spicul de griu, sfinta lunA, sfintul soare i luceferii,
insemne care intrau in corapozitia herbului stemelor ^Arilor romAnc.
13. Eroul istoric mitizat Conceptul de erou istoric raitizat, ciun am
constatat, este tot a$a dc vechi ca gi pandantul lui, conceptul erou mitic
istoriat. Dintre eroii istorici mitiza(.i fac parte cApeteniile popoarelor :
686
mari pontifi, principi, regi iji impfuat, p return >ji reformatorii social-politic*
care au pus pecetea personalit&ti lor istoriccpe comunitatea etuicii ciircia au
apar^inut; numele lor s-au impus in fabulati coniunitarc controversate.
in cinteccle considerate de curte feud alii constatiini inser^iunea unor
p&stori mitici istoria^i. Ne referira la balada Mircea ciobdtia#ul, in care
eroul,. argat la oi. isi ucide stapSnii lacomi, care il cbinuiau, pentru ca in
judcratc domncaxcd sfl sc justificc si sil fie recunoscut ca frate al domnului.
intr-un ampin studiu referitor la Motivele miiice in dramaturgic
romdneascd (Bucuresti, 1982) Elisabeta Munteanu trece in re vista principalcle motive ixtorice mitigate: in trei epoxuri teatrale : eposul geio-dac,
eposul' cindtorii rituaU: si epox id feudal. In leg&turil cu eposul gcto-dac se
ocupil de *4 motive : de inotivul zeului dac Zalmoxis in vreo 5 drame, din
care- se remurca numai cea a lui Lucian Bluga prin valoarea filozoficoliterarl ; motivul regelui regilor hiperboreeni liurebixta in circa 10 drame,
din care*
3 au un profund ecou teatral in actualitate : Fierul fi aurul de Mihnea
Glieorghiu, lirgrte desculf de Paul Anghel iji ltegele raslrifte de Gh. MllfU-r
inotivul in^elepciunii proverbiale a regilor daci printr-un exponent al lor
Dromichete in Muntele de 1). K. Popescu, piesa cu v&dite valence eticofilozofice. Dintre diarnele cu motivul mitic al vimltorii rituale, 5 la nura&r r
merits o atenfie deosebita Sterna zimbrului dc Valeriu Anania ; iar din ccle cu
inotivul luptei mcdievale merits o considerate deosebita drama Avram laticu
de Lucian Blaga.
La analiza motivclor mil ice in eposul dramatic intreprinsil de Elisabeta
Munteanu subscricm pentru valoarea critics, cit $i pentru demonstrata
elevate literal* de o opei*a mitograficii de referinlfi.
14. Imparatul Traiun. Itaportat la legendele, traditile i datinilcpopulare roinanc, imparatul Traian deline un loc aparte in eroologia miticii
roinaneasca. Cotropind in douil razboaie piimintul dac, pacificind pe daci prin
amestecul de singe, transformind Dacia in provincie romanii $i pro- movind
pc romano-daci in rindul popoarelor antice cu culture i civilizatc* elevate,
impiratul roman a r&mas in scriptele imperialc latine i in con- ijtiin^a etnicil
a daco-romanilor un erou istoric mitizat. Numele lui a intrat in toponiinie i in
astronomic populara, in legende i colinde uugurale- romancti, in eresuri sji
paremiologie. In alt termeni, daco-romanii i romanii i-au focalizat o

mitologiepem&sura valorii lui personale aiu*eolato in Dacia Felix, care in


aspeetele esentale nu umbre$te pe acele ale eroului dae Decebal si ale alt or
eroi natonali ai dacilor i nici pe cele ale zeului suprem dac Zalmoxis, care
abia in zilele noastre incep sil fie decriptat dc istorici* etnologi i filozofi ai
culturii, din reminscente mitice i reiicte rituale t ranssimbolizatc in literatura
populara iji istoiiografie.
15.
Epopeea de vitejie. Cea mai consistent^ forma de epopee care
releva drama eroismului popular $i miturile istoriate ale luptei impo- triva
asupritorilor interni iji cotropitorilor externi este a vitejiei medievale.
Din accasta epopee ciclul de legende inchinat lui Baba Novae este poate
cel mai amplu, mai reprezentativ i mai sugestiv sub raport mitic.
Amplitudinea lui a fost relevata de Al. Amzulescu; raspir.direa lui, de Gb.
Vrabie; geneza lui mitica $i iinplicatile istorice, de alt cercet&tori stiin^ifici.
Ciclul Nov&ce$tilor intiunete 90 de cintece tipice i circa 50 de variante.
Al. Amzulescu trece in revisti din acest ciclu citeva tipuri de viteji (Novae;
Gruia captiv in Tarigrad ; Novae, Ani(a cireium&rita
587
Novae, tnsur&toarca lul Iovi(! cu fata Oadiului; Novae. Gruia la arat; Novae.
Gruia (...), feineia si turcii: Novae. lnsur!toarea lui Gmia cu fata birtiYsiiei din
Dodrin ; Novae vinde pe Gruia; Novae, turcul si Nov&- ee^tii; Novae $i
Balabau: Novae. Gruia scap! pe Novae legat do turei etc.) *.
R&spindirea eiclului relev! ,,masiva lui frecven(ft in spa^iul b!n&tean, eu
prelungiri eiltre cel inuntean, ea apoi din ee in ee s! se r!reasc! spre Moldova
ori nordul Transilvaniei (...) [eeca ee] indict, in bun! masur!, locul lui de
naatere. CSci dac! in celt* mai multe colecfii b;ln;!{ene (eea a lui Avram
Corcea, liodos, Catan!) cinteccle apar in toat! vigoarea lor epic! (...),in spntii
indepart ate, eel niaramuresan ori moldovean, ele evolueaz! eiltre
schematism, ori se pulverizeaz! sub forma cintecelor liric-narative a.
Geneza lui initio! pare a avea douil surse de inspira(ie : una de ordin
general sud-est europeanil, cu centrul de gravitate in Iugoslavia de nord-est
$i Romania de sud-est $i centru ; $i alta de ordin general iom;\nesc, eu centrul de greutate in sudul Transilvaniei, Banal, Oltenia sji M