Sunteți pe pagina 1din 183

GHEORGHE IALOMITIEANU MARIUS POPESCU

DICTIONAR

CONTABIL
FINANCIAR

DICTIONAR CONTABIL - FINANCIAR


Acest Dictionar este prima lucrare lexicalu din domeniul conlahil, aparuta in
tara noastra dupa dccembric 1989. Ea cuprinde atat tormcni spccifici noii
contabilitati romanesti, cat si standardclor contabilitatii intcrnationale.
Prin continutul sail stiintific si concret, Dictionarul dc fata poate constitui
totocfeta un ghid practic pcntru toatc categoriile dc contabili (inccpatori,
contabili autorizati si experti contabili).
El este. dc ascmcnca, un instrument dc lucru pcntru profesori. elevi si
studenti, prccum si pcntru alte categorii profesionale care vin in contact cu
problcmclc contabilitatii ( juristi. ingincri, banchcri, patroni, manageri,
cconomisti). Toti cci interesati dc abordarca teoretica si practica a
fcnomcnelor cconomico-financiar-contabile gasesc in acest Dictionar
un consultant prompt si discret.
S RCJ om.v 2 HUE 1991/ CF 1109481 TEL/FAX 068-1*540.12/ COX' T BCR
4072808112
ntin I STR mioR CRAXTA AT?.// BRASOV 2200 9
I.S.B..V 973 - 97590 - .

CUVANT INTRODUCTIV
Racordarea tarii noastre la nivelul exigentelor economiei de piata

europene fi Internationale, a impus ca o necesitate crearea unui nou sistem


contabil in conformitate cu prevederile Legii Contabilitapi nr. 82/1992 fi
publicata in Monitorul Oficial nr. 265/1991.
Noul sistem contabil bazat pe concepte fi principii noi corespunde cel mai
bine imperativelor, condipilor fi realitaplor actuate ale economiei de piata
romaneti.
De aceea, in aceste condipi de modemizare fi de
structurareanouluisistem, contabilulestenevoitsacunoasca fi sa stapaneasca
cat mai bine aceste concepte i principii noi contabile, intrucat beneficiarul
informatiei contabilenu va mai ft numai unitatea economica, ci $i utilizatorul
extern, adica investitorul de capital..
Contabilul de azi trebuiesd fie un adevarat creator, producdtor.fi
analizatorde informatii contabile (transparente darfi confidenpale), un bun
cunoscator, darfi diagnostician al lumii afacerilor fi al necunoscutelor ei.
Planul de conturi general, Normele metodologice de utilizare a conturilor
contabile fi Monografia privind inregistrarile in contabilitate a principalelor
operapi economiceo, conpn o multitudine de termeni noi specifici
4
structurii conceptvale a actualei contabilitati, inspirate dupa sistemul francez
p adaptate la cerintele prevederilor celeide-alV-a Directive europenep a Nor
met or Comuni tap i Economice Europene p a Standardelor de Contabilitate
Intemaponale.
Acepi termeni insa nu sunt suficient de bine cunoscup, fnsufiti p stapanip
de cdtre contabili p de catre alp specialifti din domeniu, fapt care
ingreuneaza mult interpretarea corecta a fenomenelor economico-financiare
p implicit operarea corecta a aplicapilor contabile.
De aceea, s-a simpt nevoia elaborarii unui Dicponar contabil-financiar
sub forma unui ghidpractic, caresa cuprinda in mod concentrate sistematic
atat termeni pur contabili specif ci noului sistem (conturi, evidenta contabila,
registrefforme de mregistrare contabila, balante de verifcare, bilanturi, etc.),
precum p termeni economici, juridici, tehnici f financiar-bancari, care sa
conlucreze la intelegerea fenomenelor economico-financiare cu prilejul
inregistrarilor contabile.
Dicponarulesteprimalucrarelexicaladindomeniul
contabildintaranoastradupadecembrie 1989, carecuprinde atat termeni
specifici noii contabilitati romdne.fi, cat fi a Standardelor de Contabilitate
Intemaponala, din care: 850 de termeni contabili, peste 190 de conturi
sintetice cu funcpunile lor contabile, 240de termeni economici, juridici,
tehnici i financiar-bancari fi peste 80 de termeni specifici evidentei contabile
pe calculator.
Termenii sunt redap in mai multe variantep sensuri pentru a putea fi bine
receptati de catre toate categoriile profesionale, pornind de la neinipap p
terminand cu SDecialistii lexoertii contabili).
5
Definitia explicativa larga a termenilorse face atat la un reprezentant al
familiei lexicale, cat p la mai multe sensuri.

In cazul termenilor urmati de catre un cont, primele explicafiise refer ala


termen, iar ultima lafunctiunea contabila a contului.
Pentru eventuale autoclarificari privind anumiti termeni, dictionarul face
trimiteri pentru completarea informatiei, respectiv prescriptii, normative p
legislatii actuate sau reactualizate care sunt evidentiate la sfarptul
explicatiilor in paranteza. La cuvintele provenite prin derivare, compunere,
regresiune in cadrul termenilor romane$ti se arata termenul de provenienta,
prinsemnul (<).
Etimologiile sunt, in general, cele admise de catre lucrarile de specialitate.
Termenii privind calculatoarele sunt in general englezefti $i sunt
reprezentati prin prescurtarea (CALC).
Toate abrevierile folosite in cuprinsul lucrarii sunt explicate in Lista de
abrevieri.
Dictionarul contabil-financiar prin continutul sau de termeni multidisciplinari specif ci economiei de piata romanefi dor p intemationale, poate
reprezenta un ghidpracticpentru toate categoriile de contabili (incepatori,
contabili autorizati p experti contabili), elevi p studenti din profit economicofinanciar sau alte categorii profesionale care vin in contact cu probleme
specifice contabilitatii (juripi, ingineri, patroni, bancheri), precum p pentru
manageri, in abordarea teoretica p practica a fenomenelor economicofinanciar-contabile.
Autorii

11ST A DE ABREVIERi
B.
AS.I.C.

bg.
BIT
CALC
C.
C.I.R. C.P.U. C.F.T.
Cod Com. C.C.C.
C.
C.M. CD-ROM CECCA
D
Deciz.
D.
C.E.E.S.I.
D.G.T.
DOS.
D.S.T.
eng!.
= Beginners Allpurpose Symbolic Instruc tion Code = bulgar = Blnay digiT =
Calculator
= Camera de Corner^ p Industrie a Romaniei = Central Processing Unit =
Codul Fomralarelor Tip = Cod Comercial
= Colegiul Consultativ al ContabiKtSpi = Contract colectiv de munca =
Compact Disk - Read Only Memory = Corpul de Experji Contabili Contabili
Autorizap = Decret = Decizie
= Direcfia Comunita{ii Economice Europene i Standardelor Intemaponale =
Directia Generala a Trezoreriei = Disc Operating System (Disc de operate a
astemului)
= Drepturi Speciale de Tragere = englez
F.M.I.
fr.
germ.
GDI.
H. G.
I
I/O
I. M.F. it. lat.
Leg.
Leg.rep.
M.D.
M.M.P.S.
M. O.
N. ngr.
N.Y.S.E.
N.F.T.C.
N.A.F.C.B.C.
N.M.
N.M.A-Leg.
N. M.M.F.
O. E.C.C.A O.G.
O.M.F.

Or.G.
PC.
P/E
R.A.M.
R.
ALeg.
SI.
Scr.
S.
M.E. tc.
- Fondul Monetar Intemajional
=
franc ez = german
~ Graphic Development Interface = Hotarare a Guvemului = Instrucp uni
= Input/ Output (Intrare/ Jesire)
= Instrucjiuni ale Ministerului de Finanje = italian = latin = Lege
= Lege republican
= Make Directory (Creaza un nou sistem)
= Mini stem! Muncii ?i Protecjiei Sociale = Monitorul Oficial
= Norme
neogrecesc
New York Stock Exchange
= Nomenclator Formulare Tipizate Comune
Norma de audit financiar certificate a bilanpilui contabii
= Norme metodologice.
Norme metodologice de aplicare a legii
Norme metodologice Minister de Finanje Ordin Experji Contabili, Contabili
Agreaji
= Ordin al Guvemului = Ordin al Ministerului de Finanje = Ordonanja
Guvemului = Personal computer = Price/ earnings = Random Acces Memory
= Regulament de aplicare a legii = Slav = Sanscrit
=
Sistem Monetar European
= turcesc
K
ABANDON (<fr.). (1) Retragere dintr-o operajiune cu prima contra cedarii
unei sume de bani, numita prima. (2) (CALC.) Acfiune de renunjare la un
caracter (semn special, cifra, litera, etc.).
ACCEPTARE(<fr.).(l) Consimjamant al cumparatorului pentru achitarea unei
cereri de plata emisa de furnizor. (2) Modalitate de plata prin care banca
achita fumizorul numai cu consimjamantulcumparatorului. (3) Act pnn care
un debitor recunoate, punand semnatura sa pe un efect de comer), o
datorie feta de un creditor sub forma unei sume inscrisa pe titlul respectiv,
angajandu-se astfel sa o plateasca.
ACCEPT AREATTTLURILOR.
Dobandirea de titluri la termen.
ACCEPT ARE BANCARA (1)
Polija acceptata de banca pe baza careia se va elibera o suma de bani. (2)
Titluri ale piejei monetare curentein SUA, care se bazeaza pe tranzactu
comerciale exprimate in general, in dolari.

ACCEPT ARE PARJIALA.


Acceptare de catre tras, apoli)ei, numai pentru o parte a sumei inscrise.
ACCIZA (<fr.). (1) Taxa de consumajie vamala. (2) Impozit indirect, ce se
aplica asupra unor produse cu scopul descurajarii consumului prea mare al
acestora.
(3) Taxa speciala de consumape stabilita asupra anumitor produse,
considerate de lux.
ACONT (<it.). (1) Suma de bani platita inainte in contul pretului.
ACREDTTIV
(2) Suma platita anticipat mamtea livrarii bunurilor.
ACREDITIV (<r.). (1) Instrument de credit pe baza caruia o banca se
angajeaza, ia ordinal clientului sau, sa puna o suma determinate la dispozifia
un beneficiar, prin intermediul unei banci corespondente. (2) Forma de
decontare prin care banca
10
depunerii documentelor la banca cumparatorului de catre vanzator (fumizor).
ACREDmVE COMEROALE
(DOCUMENTARE). Modalitate de plata practical intre firme din diferite tar ca
urmare a schimburilor de marfuri sau a prestarilor de servicii.
cumparatorului, da ordin bancii care serve$te furnizorul, de a-1 plati pe
acesta numai in condif file respectarii clauzelor contractuale. (3)
Disponibilitafi banesti ale unitafii aflate intr-un cont bancar, la dispozifia unui
terf (beneficiar) $i destinate plafii acestuia pe masura indeplinirii obligafiilor
contractuale. (4) Modalitate de plata a obligafiilor fafa de fumizor dintr-un
depozit bancar constituit de cumparator in mod anticipat la cererea
vanzatorului. (5) Modalitate de plata a obligator fafa de furnizor prin
asigurarea resurselor inaintea primirii bunurilor i a serviciilor, plata
efectuandu-se pe masura
ACREDITIVE IN DEVIZE. (1) Acreditive deschise la banci, in devize, pentru
efectuarea de pla{i in favoarea terfilor. (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea,
(derivat din contul sintetic, de gradul I, Acreditive), de activ, care fine
evidenfa acreditivelor in devize.
ACREDITIVE IN LEI. (1) Acreditive deschise la band, in lei, pentru efectuarea
de plati in favoureaierfilor. (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea, de activ
(derivat din contul sintetic, de gradul I, Acreditive), care fine evidenfa
acreditivelor in lei.
11
ACTIV (<fr.). (1) Partea bilanfului care cuprinde active imobilizate i
circulante. (2) Partea bilanfului care cuprinde elementele patrimoniale in
funcfie de destinafia resurselor (active fixe ?i circulante). (3) Partea bilanfului
care cuprinde elementele patrimoniale sub aspect material i al destinafiei
lor.
ACT IV FICITV Parteadeactiv care se gasete sub forma cheltuielilor de
constituire, prime de rambursare a obligafiunilor, cheltuieli inregistrate in
avans, etc.
ACTIV NET. Excedentul activului asupra pasivului real, determinat de capitalul

subscris i profitul capital izat.


ACTIV NET CONT ABEL. (1) Diferenf a intre activul i pasivul extern. (2) Partea
din ectivul real ramasadupaaeoperireaobligafuior. Se determina ca diferenfa
intre capitalurile proprii i activele Active sau prin deducerea obligaf iilor din
activul real.
ACTIVE IMOBILIZATE
ACIW NET REAL. Excedentul activului real asupra pasivului real determinat de
plus-valorile latente rezultate din evaluarea activelor $i a obligafiilor.
ACTIVE. (l)Bunuri economice aflate in exploatarea unui agent economic
exprimate in bani. (2) Elemente patrimoniale sub aspect material ?i al
destinafiei acestora, in cadrul proceselor economice. (3) Resurse utilizate de
catre unitateaeconomica intro perioada mai mare sau mai mica de un an.
ACTIVE CIRCULANTE. (1) Bunuri care se regasesc sub forma debani sau se
transformain bani, intr-o perioada mai mica de un an. (2) Bunuri economice
consumable intr-o perioada mai scurta de un an, ce-i schimba permanent
forma regasindu-se ca stocuri, disponibilitafi baneti i drepturi fafa de terfi.
ACTIVE IMOBILIZATE. (1) Bunuri i valori destinate
ACTIVE RAPIDE
activitafii unitafii patrimoniale ce se folosesc pe o perioada indelungata i
care nu se consuma la prima utilizare (mijloace fixe, lerenuri, etc.). (2)
Plasamente financiare pe timp mai indelungat care nu se inlocuiesc la prima
lor intrebuinfare. (3) Plasamente de capital pe timp indelungat care se
recupereaza pe calea amortizarii sauprincedareinmod exceptional.
ACTIVE RAPIDE. (1) Active circulante mai pufin stocurile. (2) Disponibilitafi
bane$ti $i valori de incasat.
ACTUALIZARE-BALANJA PRE CE D ENT A( CALC.).
Incarcarea inifiala cu informafii privind soldurile la inceput de an $i rulajele
precedente.
ACTUALIZARE DIRECTA
(CALC.). Menioria calculatorului de a stoca temporar un program contabil pe
perioada de execute a unui alt program.
ACTUALIZARE FIIER CONTURI (CALC.). Incarcarea
12
inifiala a informafiilor referitoare la conturile sintetice i analitice ?i
modificarea lor.
ACJIONAR (<fr.). (1) Posesor de acfium. (2)Defmatoral unei acfiuni. (3)
Persoana fiaca sau juridica care a investit capital intr-o societate comerciala
primind acfiuni.
ACJIGNAR-CAPITAL
SUBSCRIS 1 NEVARSAT Creanfe provenite din sumele pe care asociafiiacfionari le datoreaza ca urmare a subsrierii de aport pentru constituirea i
creterea capitalului social.
ACJUJNI (<fr.). (1) Hartie de valoare, care constituie titlul ce atesta
participarea la capitalul unei societafi $i care da dreptul definatorului sa
primeasca dividend. (2) Titlu de valoare aflat in posesia unei persoane, care ii
atesta dreptul de proprietate intro societatea comerciala. (3) Titlu eliberat de

catre o societate comerciala pe acfiuni unei persoane, in urma subscrierii de


aport in bani sau natura, care ii
13
atesta dreptul de acfionar. (4) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care fine
evidenfa acfiunilor cotate i necotate, eumparate, in vederea obfinerii de
venituri financiare intr-un termen scurt.
ACTIUNI PROPRII. (1)
Acfiuni proprii, vandute ?i rascumparate. (2) Acfiuni emise ?i distribuite
acfionarilorin urma subscrierii de capital sau in mod gratuit. (3) Cont sintetic
de gradul I, de activ, care fine evidenfa costurilor de achizifie a acfiunilor
proprii, rascumparate.
ADAOS COMERCIAL (<fr.).
(1)
Diferenfa intre preful de vanzare cu amanuntul i preful de livrare (cu
ridicata). (2) Diferenfa intre preful de vanzare i costul de achizifie al
marfurilor.(3) Sursadeacoperire a cheltuielilor unei intreprinderi
dedistribufie(comercialede vanzare) pentru obfinerea unui profit.
AGIO (<it.). Ansamblul cheltuielilor financiare $i al
ALT+S
cheltuielilor cu serviciile bancare suportate de titularul unui efect comercial,
cu ocazia scontarii la banca comerciala.
AJUTOR DE OMAJ (<fr.).
(I) Sprijin financiar temporar acordat de stat persoanelor salariate care nu
mai au loc de munca. (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv care fine
evidenfa decontarilor privind ajutorul de ?omaj datorat de unitate, precum i
de salariafi potrivit legii (Leg. 1/1992; Leg. 86/1992).
ALEATORIU (<fr.). Care depinde de un eveniment incert, nesigur, neprevazut
(ex. accident, incendiu, inundafii, etc.)
ALT (<engj.) (CALC.). Tasta care coman da activizarea meniului.
ALT+E(<engl )(CALC.). Tasta care comanda modificarea meniului.
ALT+S (<engl.)(CALC.). Tasta care comanda cautarea meniului.
ALTE REZERVE ALTE REZERVE. Rezerve constituite excepjional din profitul net
prin hotararea adunarii generate a acjionarilor.
AMBALAJE (<fr.). (1)
Materiale utilizate pent impachetarea produselor $i a marfurilor pentru a
putea fi protejate in timpul transportului i al depozitarii. (2) Cont sintetic, de
gradul I, de activ, care fine evidenja existenjei $i mijcarii stocurilor
de
ambalaje,
achizijionate sau confecjionate in unitate, destinate produselor vandute i
care in mod temporar pot fi pastrate la terji, cu obligajia restituiriilor conform
prevederilor contractuale.
A MEN AJAR I DE TERENlIRl
(1) Ansamblu de lucrari constand din executarea de imprejmuiri, drumuri de
acces, racordari la refele electrice i de alimentare cuapai canalizare, etc.,
necesare realizarii construcjiei definitive.
(2) Cont sintetic, de gradul al II- lea, de activ (derivat din contul sintetic de
gradul I terenuri) care

14
line evidenja costului efectiv al amenajarilor de terenuri.
AMORTIZARE (<fr.). (1) Expresie valorica a uzurii mijloacelor fixe incluse in
costul produselor la fabricarea carora ele au participat in vederea crearii
condijiilor necesare inlocuirii acestora. (2) Echivalent valoric al deprecierii
ireversibile a unei imobilizari, ca urmare a utilizarii sale, a influenjelor
factorilor externi, a progresului tehnic sau a altor cauze. (3) Modalitate de
recuperare in cote anuale a unei investijii efectuate pe termen lung. (4)
Modalitate de reducere a valorii de intrare a unui activ sau pasiv dejinut pe
termen lung.
AMORTIZARE ACCELERAT A. (1) Modalitate de recuperare a valorii unui activ,
intr-un ritm mai rapid decat cel justificat, in comparajiecu ritrnul de uzura. (2)
Metoda de calcul a amortizarii inijiale a mijloacelor fixe, care consta in
calcularea unei amortizari care sa nu depaeasca limita prevazuta de
15
lege. (3) Metoda de calcul a amortizarii inijiale a mijloacelor fixe, cu o valoare
limita prevazuta de lege, urmarind cain exercijiul urmator amortizarea sa se
faca dupa metoda amortizarii liniare.
(4) Metoda de calcul a amortizarii mijloacelor fixe facute in primul an in
proporjie de 50%, lar in continuare efectuandu-se prin metode stabilite de
intreprindere.
(5) Metoda de calcul a amortizarii mijloacelor fixe efectuatape baza aprobarii
organului fiscal, in funcjie de evolujia situajiei economico-financiare a
intreprmderii. (Leg. 15/1994, art. 19, c)
AMORTIZARE DEGRESIVA. (1) Modalitate de recuperare a valorii unui activ in
cote inegale sau prin reducerea duratei normale de funcjionare.
(2) Metoda de calcul a amortizar ii prin multiplicarea cotelor de amortizare
liniara cu coeficienfii prevazuji de lege. (3) Metoda de calcul a amortizarii
constand prin aplicarea unei rate constante de la o valoare descrescatoare la
o
AMORTIZARE FLSCALA valoare constants (leg. 15/1994, art. 19, B)
AMORTIZARE DEROGATORIE. Amortizare care nu corespunde deprecierii
normale a activelor fixe.
AMORTIZARE ECON OMICA. (1) Recuperare a valorii unui activ fix in funcjie
de deprecierea normala. (2) Amortizare care corespunde deprecierii
economice a bunurilor.
AMORTIZARE FINANCIARA. (1) Modalitate de recuperare in cote anuale a unui
impnimut acordat pe termen lung. (2) Modalitate de recuperare a unui
imprumut acordat pe termen lung prin rambursari periodice.
AMORTIZARE FISCALA. (1) Amortizare care corespunde gradului de utilizare a
mijloacelor fixe $i a ratei de actualizare la inflajie. (2) suma maxima ce poate
fi inregistrata
AMORTIZARE LINIARA
pe searna cheltuielilor. (3) Amortizare economica influenjata de amortizarea
derogalone.
AMORTIZARE LINIARA (1) Metoda de calcul a amortizarii prin repartizarea

uniforma a valorii contabile (de intrare) a mijloacelor fixe, pe toata durata


funcfionarii acestora. (2) Modalitate de recuperare a valorii de intrare a unui
activ fix in cote egale distribuite pe intreaga durata de funcfionare a bunului
respectiv. (3) Amortizare ce reprezinta minimul legal ce trebuie recuperat din
valoarea de intrare a unui activ fix {Leg. 15/ 1994, art. 19, A)
AMORTIZAREA iMPRUMUTULUI OBLIGATAR. Rambursarea obligafiunilor la
nivelul prefului de rambursare.
AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE. (1) Amoertizarea
imobilizarilor materialelor reprezentate prin bunurile fixe,
16
concrete (terenuri, mijloace fixe, etc.). (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv,
care fine evidenfa amortizarii imobilizarilor corporale.
AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE NECORPORALE (1)
Amortizarea imobilizarilor reprezentate prin diferite documente comerciale
sau juridice (cheltuieli pentru constituirea societafilor comerciale, concesiuni,
brevete, etc.). (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care fine evidenfa
amortizarii imobilizarilor necorporaie.
ANALIZA CONTABILA. (1) Modalitate de cercetare a unei operafiuni
economice sau financiare in vederea inregistrarii in contabilitate. (2)
Modalitate de studiere in mod detaliat a situafiei patrimoniale a unitafii
economice i evolufia degajata de activitatea viitoare, utilizandu- se conturile
$i documentele de sinteza.
17
ANALIZA FINANCIARA. Ansamblu de procedee i tehnici privind studierea
documentelor contabile i financiare ale unitafii, in vederea stabilirii
diagnosticului financiar, a rentabilitafii, lichiditafii i valorii entitafii
economice.
ANDOSARE (<fr.). (1)
Modalitate de efectuare a trecerii unor creanf e de la un beneficiar la altui.
(2) Transferal de creanf a de la un beneficiar la alt beneficiar.
ANGAJAMENTE ACORDATE. (1) Giruri, caufiuni, garanfii sau alte angajamente
acordate de catre o unitate economica unor terfi, pentru eventuale plati ce
trebuie platite de terfi, darcare formeaza eventuale creante ale unitafii
asupra terfilor. (2) Cont sintetic, de gradul I, extrabilanfier, din clasa Conturi
speciale care tine evidenfa angajamentelor luate de unitate de a plafi unor
terfi sumele constituind eventuale amenzi ce le-arputeaavea acedia i prin
care s-ar crea o eventual! creanta asupra acestora
ANIMALE DE MUNCA ANGAJAMENTE PRIMITE
(1) Giruri, caufiuni, garanfii sau alte angajamente primite de catre unitate de
la terfi, pentru eventuale plafi efectuate de terfi in contul unitafii i care pot
forma creanfe prcbabile ale terfilor asupra unitafii. (2) Cont sintetic de gradul
I, extrabilanfier, din clasa Conturi speciale, care tine evidenfa
angajamentelor primite de catre unitate de la alti terfi pentru eventuale plafi
oe sevorface de catre teiti in contul unitafii.
ANSMALE AFLATE LA TER'JT. (1) Animale trimise la terfi din diferite motive.
(2) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care tine evidenfa animalelor aflate la

terfi.
ANIMALE DE MUNCA. (1) Animale folosite in procesul de producfie i care
reprezinta imobilizari sub forma de mijloace fixe. (2) Cont sintetic, de gradul
al Il-lea, de activ (derivat din contul sintetic, de gradul I, Mijloace fixe) care
fine evidenfa animalelor de munca.
ANIMALE 1PASARI ANIMALE $1 PASARI. (1) Animale tinere (vifei, miei,
purcei, manji) crescute pentru munca fi producfie (lana, lapte blana) sau
pentru a fi ingra$ate pentru valorificare, precum fi pasari fi colonii de albine.
(2) Cont sintetic de gradul I, de activ, care fine evidenfa tuturor speciilor de
animale, inclusiv pasarile fi coloniile de albine aflate in patrimoniu.
ANTET (<fi\). Indicafie scrisa in partea de sus a unei foi de hartie sau a unui
plic, cuprinzand denumirea (numele), adresa, numarul de telefon, etc. ale
unei institufii, unitafi economice, etc.
ANTIVIRUS INFORMATIV
(CALC.). Curafireafi eliminarea sistemului de informafie inifial.
ANTREPOZIT (<fr.) Intreprinderede depozitare fi pastrare a marfunlor
supuse unui anumit regim (vamal, de conservare).
ANUITATE(<fr.). Sumadebani platita anual de debitor pentru
18
rambursareaimprumutului (Leg. 15/1994, art. 17).
APARATE (<germ.). (1) Sisteme tehnice care servesc la efectuarea unor
operafii sau la dirijarea energiei ori transformareaei static! (2) Cont sintetic,
de gradul I, Mijloace fixe) care fine evidenfa existenfei ?i mifcarii aparatelor fi
instalafiilor decontrol fi reglare.
ARHIVA (<fr). Totalitate a actelor sau a documentelor privind istoria unei
institufii, unitafi economice, etc.
ARI ilVARE Operafie de pastrare fi depozitare a actelor unei arhive
ARIERATA (<fr.). (1) Datorie restanta. (2) Suma de bani datorata de un stat
altui stat fi neachitata la scadenfa.
ARTICOL CONTABIL (<fr.) (1) Egalitate intre debitul fi creditul a doua conturi
utilizate pentru inregistrarea unei operafiuni economice sau
19
financiare. (2) Egalitate contabila intre utilizarea resurselor fi originea
resurselor la nivelul unei operafiuni prezentataprin debitul fi creditul
conturilor corespondente.
ARTICOL CONTABIL COMPUS. Egalitate intre debitul unui cont fi creditul mai
multor conturi sau invers.
ARTICOL CONTABIL RECAPITULATIV. (1) Egalitate intre debitul mai multor
conturi fi creditul mai multor conturi. (2) Egalitate contabila intre mai multe
utilizari de resurse fi surse de finanfare, determinate de o singura operafiune
consemnata intr-un document justificativ.
ARTICOL CONTABIL SIMPLU. Egalitate intre debitul unui cont fi creditul altui
cont.
ASCII (<engl.) (CALC.). Cod standard american folosit pentru interschimbarea
informafiilor.
ASOCIAJI ASIGURARE SOCIALA (1) Sistem de ocrotire a cetafenilor fi

amembriloracestora subforma de pensii, acordari de ajutoare materiale,


ocrotirea sanatafii (medicamente, tratament gratuit, trimiteri laodihna, etc.).
(2) Cont sintetic de gradul I, de pasiv, care fine evidenfa decontarilor privind
contributia unitafii la asigurarile sociale, precum fi contributia personalului la
pensia suplimentara (Leg. 49/1992; Leg. 60/1992).
ASIGlJRAREA(<fr ) Contract aleatoriu, sinalagmatic f i cu titlu oneros prin care
asiguratorul se obliga sa plateasca in schimbui unei prime platite de
asigurat, o suma de bani in cazul riscului asigurat (incendiu, accident, etc.).
ASOCIAJI. (<fr.): (l)Persoane fizice membre ale unei societafi comerciale. (2)
Proprietari ai unei societafi comerciale care convin pe baza de contract sa
contribuie la unitatea comuna cu bunuri fi cu capacitatea lor
ASOCIA JIA ROMANA
profesionala, in vederea realizarii unei afaceri rentabile. (3) Cont sintetic, de
gradul I, de pasiv, care fine evidenfa sumelor lasate temporar la dispozifia
unitafii de catre asociafi.
ASOCIAJTA ROMANA A B ANCILOR( A.R.B.). Asociafi e profesionala cu scop
nelucrativ, avanci ca obiect de activitate reprezentarea i apararea
intereselor profesionale ale membrilor.
ATRIBUT FIIER (<engl.) (CALC). Informafii suplimentare asociate fiierului
(modificari in conturile sintetice i analitice).
AUDIT (<fr.). Examinare profesionala a unei informafii m vederea exprimarii
unei opinii responsabile i independente prin raportareala un criteriu
(standard) de calitate. (2) Sistem de control i de verificare a documentelor
con labile i financiare al unei unilafi economice (A04.F. C. 1/ 1995, art.l).
20
AUDIT FIN A N Cl AR. Examinare efectuata de un profesionist competent i
independent (cenzor), expert contabil sau contabil autorizat (cu studii
superioare), in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra validitafii i
corectei aplicari a procedurilor interne stabilite de conducatorul unitafii
(auditul intern), precum i asupra imaginii fidele, clare i complete a
patrimoniului, a situafiei financiare i a rezultatelor obfinute de unitatea
economica (N.A.F.C.B.C. 1/ 1995, art. 2)
AUDIT INTERN. Audit privind controlul administrativ intern, verificarea interna
a operafiilor, autocontrolul salariaf ilor precum i controlul intern (N.A.F. C.B.
C. 1/1995, art. 41).
AUDITORI.Experfi independenfi care intocmesc rapoarte anuale in folosul
acfionarilor, confinand opinia lor cu privire la adevarul i justefea datelor din
conturile anuale.
21
AUTO FINANJARE. Surse de finanf are create prin exploatarea capitalului,
ramase la dispozifia unitafii economice.
AVANS (<fr.). Suma de ban! acordata cu anticipaf ie de catre o persoana
pentru procurarea unui bun sau pentru prestarea unui serviciu.
AVANS SPRE DECONT ARE. Suma de bani ridicate de catre salariafi de la
caseria unitafii, in scopul efectuarii de catre ace?tia a unor piafi.
AVANSURI DE TREZORERIE AVANSURI ACORDATE PERSON ALULUI. Cont

sintetic de gradul I, de activ, care fine evidenfa avansurilor acordate


personalului privind salariile sau ajutoarele materiale.
AVANSl KI DETRF.ZORF.RIE.
(1) Sume de bani ridicate de administratorii unei societafi comerciale in
vederea efectuarii cheltuielilor curente. (2) Cont sintetic, de gradul I, de
activ, care fine evidenfa avansurilor de trezorerie.

BACKSPACE (<engl.)(CALC.). Tasta care comanda tergerea unui caracter.


BALANI'A COMERCIALA (<fr.). Cont care inregistreaza i fine evidenfa
operafiunilor de comerf exterior ale unei fari.
BALANJA DE PLAJI. Cont care recapituleaza ansamblul tranzacfiilor
(comerciale, financiare, etc.) intre doua fari.
B ALANJA DE VERIFICARE
(<&.). (1) Situafie contabila care se intocme$te periodic prin centralizarea
datelor din conturi in scopul verificarii exactitafii operaf iilor inregistrate cu
ajutorul lor (Leg. 82/1991; art. 22). (2) Situafie care reflecta raportul de
egalitate dintre totalul rulajelor
can a cnlrinrilnr Hphitnarp ej
creditoare ale conturilor. (3) Procedeu prin care se controleaza exactitatea
inregistrarilor in conturi, prezentandu-se variafia activelor i a pasivelor intr-o
perioada, precum i situafiafinala a elementelor patrimoniale. (4) Tablou care
prezinta toate conturile utilizate in ordinea din Planul contabil general
stabilite la sfarjitul lunii, pe baza inregistrarilor contabile, controlandu-se
respectarea principiului dublei inregistrari la nivelul fiecarei operafiuni,
precum $i prezentarea a doua egalitafi fundamentale (Tsol=Tsc; Sol=Sc).
BANCA AGRICOLA S.A. (B.A.). Societate bancara universala, cu personalitate
juridica romana, care efectueaza .
nnflrptinni HA nlati si inrasari
23
depozite i garanfii, operafiuni vailutare, acorda imprumuturi.
BANCA ANGLO-ROMA- NIAN BANK LIMITED. Societate bancara cu
personalitate juridica strainacare ofera servicii bancare importatorilor si
exportatorilor din Romania.
BANCA BUCURETI S.A. Societate bancara
cu
personalitate juridica romana care primete i emite garanfii pentru
angajamente de plata in fara ?i strainatate, efectueaza operafiuni de
HEDGING.

BANCA COMERCIALA ROMANA S.A. (B.C.R.). Societate bancara


cu
personalitate juridica romana care primete depozite in lei i valuta, acorda
credite in lei i valuta, primete i emite garanfii.
BANCA COMERCIALA ION JIRIAC S.A. (B.C.I.T.). Societate
bancara
cu
personalitate juridica romana cu
BANCA DE CREDIT
participari in societaf i romaneti din domeniile agroalimentare, construcfii ?i
materiale de construcfii, financiar.
BANCA DACIA FELIX S.A (B.D.F.). Bancaprivata universala, cu personalitate
juridica romana
BANCA DE CREDIT COOPERATIST BANCOOP S.A. Societate bancara cu
personalitate juridica romana, pe acfiuni, cu capital privat, care se adreseaza
agenfilor economici cu capital privat, oamenilor de afaceri, in vederea
lansarii producfiei industriale, agricole i comerciale.
BANCA DE CREDIT INDUSTRIAL 1COMERCIAL S.A (INCO-BANK). Societate
bancara cu personalitate juridica romana, constituita ca societate mixta
romano-americana, care efectueaza operafiuni bancare specifice bancilor
comerciale.
BANCA DE CREDIT 1 DEZVOLTARE ROMEXTERRA S.A. Societate
BANCA DE EXPORT bancaracu personalitatejuridica romana, care efectueaza
operafiuni bancare specifice bancilor conierciale.
BANCA DE EXPORT-IMPORT A ROMANIEI S.A. (EXIMBANK). Societate bancara
cu personalitatejuridica romana, care are ca obiectiv sprijinirea exportatorilor
romani in strainatate.
BANCA EUROPEANA PENTRU RECONSTRUCT^ 1 DEZVOLTARE (B.E.R.D.). I
nstitutie bancara nml ti nationals, cu sediul la Londra, care sprijina
dezvoltarea fostelor {ari socialiste, in procesul de tranzitie spre economia de
piata.
BANCA INTERNAJIONALA
A RELIGIILOR S.A. (B 1 R.) Societate bancaracu personalitate juridica romana,
creata sub patronajulCentrului
International Ecunemic, care acorda credite in lei i valuta, prime$te i emite
garantii.
24
BANCA ITALO-ROMENA.
Societate bancara cu personalitate juridica straina, constituita ca societate
mixta romano-italiana care efectueaza operajiuni specifice bancilor
universale.
BANCA MONDIALA- BANCA INTERNA JIONALA DE RECONSTRUCTIE $1
DEZVOLTARE (B.I.R.D.). Institutie financiar-bancara mternationala
reprezentata in Romania, cu sediul la Washington, avand ca obiectiv
acordarea de imprumuturi pe termen lung {arilor in curs de dezvoltare.
BANCA PENTRU MICA INDUSTRIE $1 LIBERA INIJIATIVA S. A.
(MINDBANK). Societate bancara cu personalitatejuridica romana, cu capital
roman i strain, privat, care efectueaza servicii bancare in lei i valuta
BANC POST S.A. (BANK- POST). Banca comerciala $i de economii cu capital

integral de stat, care efectueaza operajiuni i


25
servicii bancare constand in acordarea de credite, efectuarea de
serviciifinanciar-bancare, etc.
BANCA RENATEREA CREDITULUI ROMANESC
S.A. (CREDIT-BANK). Societate bancara cu personalitatejuridicaromana, cu
capital roman i strain, care efectueaza operajiuni $i servicii bancare
constand in acordarea de credite, primiri i emitere de garanjii.
BANCA ROMANA DE COMERJ EXTERIOR S.A
(B.R.C.E.). Societate bancaracu personalitatejuridicaromana, cu caracter
universal, specializata in efectuarea de operajiuni de corner) exterior cu rejea
externa de band corespondente in 150 de Jari.
BANCA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE S.A (B.R.D.). Sodetate bancara cu
personalitate juridica romana, a card activitate prindpalaeste, in aferade
acordarea decredite,gestionareapartidpafiilor in intreprinden.
BANCA TURCO-ROMANA BANCA ROMANEASCA S.A (B.R.). Societate bancara
cu personalitate juridica romana, care efectueaza operajiuni de incasari i
plafi in lei i valuta, realizeaza depozite la vedere si la termen, acorda credite
pe termen scurt $i mediu.
BANCA
SOCIETE
GENERALE. Societate bancara cu personalitatejuridica straina, cu sediul la
Paris, care efedueaza depozite bancare, imprumuturi, credite documentare
import-export, scrisori de garanjie internajionala, opereaza in devize i
moneda locala.
BANCA TRANSILVANIA
S.A (TBANC). Sodetate bancara cu personalitatejuridicaromana care
arecaobiectivsprijinireaafacerilor institujiilor din sedorul privat, efectuand
depozite bancare, imprumuturi etc.
BANCA TURCO-ROMANA
S.A. (B.T.R.). Societate bancara cu personalitatejuridica romana, constituita
ca societate mixta pe

BANCA (<fr.). Institute financiara care executa operajiuni de plata i de


credite.

BANCA AGRICOLA
Institute financiara specializata in acordarea de imprumuturi pe
termenmediu 1 lungpersoanelor fizice sau juridice din agriculture, cu
garanjii (terenuri, produse agricoie).
BANCA COMERCIALA
Banca specializata in pastrarea temporara a capitalurilor disponibile,
acordarea de credite $i efectuarea de operajiuni de comision.
BANCA CORESPONDENTA
Banca existenta pe o alta piaja
BANCA DE CREDIT. Banca specializata in acordarea de credite pe termen
lung, garantate prin bunuri itnobiiiare.
BANCA DE EMISIUNE. Banca investita de autoritatea de stat cu dreptul de a
emite bancnote (Banca Najionala)
BANCA DE INVESTIJII.
Institute bancara specializata in acordarea de credite pentru lucrari de
investijii i de gestionare a participajiilor in intreprinderi.
BANCA EUROPEANA DE INVESTIJII (B.E.I.). Organism creat de Tratatul de la
Roma, cu sediul la Luxemburg, avand ca acjionari Jarile membre ale CEE $i
care acorda credite Jarilor mai pu{in dezvoltate ale Jarilor membre, precum i
Jarilor in curs de dezvoltare.
BANCA MONDIALA (vezi B.I.R.D.)
BANCA
actiuni, cu pondere a capitalului in valuta i care realizeaza operajiuni de
transfer bancar in tar a $1 strainatate, prime$te i emite garanjii pentru
angajamente de plata, acorda imprumuturi in lei $i valuta, efectueaza
operajiuni de HEDGING valutar.
26
financiara $i unde aceasta nu are o reprezentanja proprie.
27
BANCA NAJIONALA. Banca ce define dreptul de emitere de bancnote.
BANCA NEGOCIATOARE.
Banca ce crediteaza exportatorul cu volumul creditului documentar dupa
verificarea documentelor.
BANCA PRIVATA. Banca pe acfiuni, care are obligafia de a-i publicaconturile
anuale laBanca Nafionala.
BANCA RESTANTA. Banca unde sepastreazacorespondenfa clientului.
BANCA UNIVERSALA. Institute financiara care efectueaza toate operafiunile
bancare i nu !?i limiteaza activitatea la anumite sectoare.
BANQUE FRANCO- ROUMAINE (B.F.R.). Societate bancara cu personalitate
juridica straina, mixta, romano-franceza, cu sucursala la Bucureti.
BARTER
BANCNOTA (<engl., germ.). Bilet de banca cu acoperire in aur.
BANCRUTAR (<germ). Falit.
BANCRUTA (<germ.). (1) A da faliment. (2) Falsificare, sustragere sau
distrugere a documentelor unei societafi
(Cod. Com., art. 883)

BARA MENIULUI PRINCIPAL (CALC.). Element component al ecranului, care


serve$te la alegerea operafiilor dorite cu ajutorul meniului.
BARACAMENTE (<fr., it ).
(l)Ansamblu de construcfii provizDrii.(2) Contsinteticdegradul I, de activ, care
fine evidenfa baxacamentelor i a amenajarilor provizorii, achizifionate sau
construite in vederea executarii lucrarilor de baza (definitive) $i a prestarilor
de construcfii.
BARTER (<engl.). Sistem de efectuare a comerfului exterior prin schimburi de
marfuri, cu echivalent valoric.
BASIC
BASIC (<engl.) (CALC.)- Limbaj informafional de nivel inalt neorientat pe un
anumit tip de probleme i care permite construirea de aplicafii in domeniul
contabil.
BENEFICIAR (<lat., fr ) Persoana care, pe baza unui contract, primeste
anumite produse sau careia i se presteaza anumite servicii.
BENEFICIAR
DE
SPONSORIZARE Persoana fizica de utilitate publica sau orice
persoanajuridica-nonprofit, care are sediul in Romania i desfa^oara
activitafi menjionate in art. 4 a Leg. 32/1994 (coli, spitale, camine
debatrani, cre$e, orfelinate, asociafii.fundapi, etc.) au personalitate juridica.
BENEFICIU (<lat.). (l)Ca?tig, profit, obfinut de catre o persoana in urma
efectuarii unei activitaji. (2) Marime valorica pozitiva, rezultata atunci
candveniturile sunt mai mari decat cheltuielile.
28
BILANJ (<germ.). (l)Reflectare sintetizataarezultatului activitatii intr-o
anumita perioada de timp.
(2) Tablou care cuprinde in expresie baneasca totalitatea
elementelorpatrimoniale precum ?i rezultatele ob)inute de unitate, intr-o
perioada de timp.
BILANJ CONTABIL (1) T ablou recapitulati v care prezinta periodic elementele
de activ i de pasiv, cat i situatia fmanciara a unitajii. (2) Procedeu contabil
care cuprinde un sistem de indicatori ce caracterizeaza la un moment dat
elementele constitutive ale patrimoniului fiecarui agent economic, sub
aspectul componen)ei materiale $i al surselor de formare ale acestora,
precum i rezultatele financiare obfinute in urma desfa$urarii
activitafiieconomico-financiare.
(3) Reprezentare a echilibrului dintre utilizarile de resurse i originea lor,
descriindu-se situafiapatrimoniala ?i fmanciara aunitatii. (4) Document
contabil compus din: bilan{, contul de profit ?i pierdere, respectiv contul
29
de execute in cazul institufiilor publice, anexa i raportul de gestiune {Cod.
14-7-1).
BILANT DE DESCHTOERE
Cont special prin care se deschid conturile de activ i de pasiv la inceputul
perioadei, urmarindu- se respectarea intangibilitafii bilanfului. (2) Cont
sintetic, de gradul I, din clasa Conturi speciale, care funcfioneaza in partida

dubla i care asigura deschiderea conturilor la inceputul fiecarui exercifiu.


BIIANT DE FONDARE. Bilanf care se intocmefte cu ocazia infiinfarii unei
societafi oomerciale.
BILAN? FINANCIAR FUNCTIONAL. (l)Bilanf care reprezintautilizarile i
resursele ce se efectueaza, in funcjie de stabilitatea i apartenenfa la ciclul
de exploatare. (2) Bilanf care prezinta o grupare a utilizarilor i a resurselor in
funcjie de lichiditate i exigibilitate dar $i de apartenenfa la ciclul de
exploatare.
BILANT SOCIAL BILANT FINANCIAR PATRIMONIAL. Document care
grupeaza activele conform lichiditafii reale, precum i a datoriilor in funcfie
de exigibilitatea reala.
BILANT DEINCHIDERE (1)
Cont special prin care se inchid conturile de activ i de pasiv, urmarindu-se
echilibrul dintre utilizari i resurse. (2) Cont sintetic, de gradul I, din clasa
Conturi speciale, care funcfioneaza in partida dubla i care asigura
inchiderea tuturor conturilor la finele fiecarui exercifiu.
BILANT SOCIAL. Document intocmit conform Codului Muncii de catre unitafile
economice avand peste 300 de salariafi i care se refera la angajarea
salariafilor privind remunerafiile i cheltuielile accesorii, lacondifiile de igiena
i de securitate, la formarea profesionala, la condifiile de viafa ale salariafilor
(acfionarilor).
BILET DE BANCA BILET DE BANCA. (1)
Bancnota. (2) Cambie emisa de o banca de emisiuine.
BILET DE TEZAUR (<fr , rus.). (1) Bani de hartie, neconvertibili, pui in
circulate de stat, de obicei in cupluri mai mici decat bancnotele. (2) Titlu de
credit pe termen scurt, ends de catre Ministerul Finantelor sau de Tezaur $i
pus in vanzare de catre acetia pentrn eiiberarea de fonduri de la banci sau
de la particulari.
BILET LA ORDIN (<fr ). (1) Inscris prin care o persoana, numita subscriptor,
se angajeaza sa verse la o anumita data o suma determinata unei persoane,
numita beneficiar. (2) Cambie eliberatade un debitor unui creditor, prin care
se obliga sa plateascanecondifionat acestuia, intr-un anumit loc $i lao
anumita data, o suma de bani.
BILETE DE FONDURI. Bilete la ordin cu scadenfe mai mari de un an, subsrise
in beneficiul unui vanzator al unui fond de corner}.
30
BIROTICA (<fr.). Aparatura tehnica specified lucrarilor de birou (ma^ini de
scris, faxuri, copiatoare, etc.).
BIT (<engl.) (CALC ). Cea mai mica unitate de masura a informafiei, care
reprezinta cantitatea de informajii necesara pentru a alege intre doua
variante posibile (nu/da; fals/adevarat).
BLOCAJ FINANCIAR. (1)
Stoparea activitafii financiare a unitafii din cauza lipsei de stoc de lichiditafi.
(2) Neindeplinirea angajamentelor de plata de catre unitate din cauza lipsei
lichiditafilor.
BON DE CONSUM. (1) Document care justified eiiberarea marfii. (2)

Document care justified eiiberarea din magazie a unui material i care va


intra in procesul de produejie (fabricafie) (Cod. 14-3-4 d).
BONDEPRIMIRE. Document folosit in unitaple de consignafie pentru
justificareaprimirii marfii, produsului (Cod. 14-3-2).
31
BONTTATE (<germ.). (1) Capacitate de plata a creditului, la scadenja. (2)
Solvabilitate.
BREVET (<fr.). (1) Document, titlu dat de catre o autoritate, prin care se
recunoa$te unei persoane patemitateaunei inventii. (2) Document pe care
organul de stat compe- tentil elibereazainventatorului,prin care i se recunosc
anumite drepturi speciale.
BROKER (<engl.). (1) Agent comercial care lucreaza in numele unui client
numit mandant, (ca mijlocitor), pentru inchiderea unei tranzactii cu o terja
persoana. (2) Agent comercial la bursa de valori.
BUGET (<fr.). (1) Plan in care seprevad veniturile i cheltuielile probabile ale
unei institujii, unita{i economice etc. pe o perioada determinata. (2) Plan
financiar, intocmit inaintea unei perioade definite de timp, despre politica ce
trebuie urmarita in aceaperioada in vederea atingerii unui anumit obiectiv.
BURSA A MUNCII BUGET CENTRAL Parte din bugetul de stat administrata
de catre organele centrale de stat.
BUGET LOCAL Parte din bugetul de stat administrata de un organ local de
stat.
BUGET DE STAT. Baianfa veniturilor i acheltuielilor dintr- o anumita perioada
(de obicei de un an) ale unui stat.
BUGET DE TREZORERIE
Plan de incasari i plati viitoare bazat pe prevederi referitoare la vanzarile i
cumpararile dintr-o perioada determinata.
BURSA (<fr.). (1) Forma de piaja publica unde se negociaza hartii de valoare
i valute straine sau unde se desfaoara tranzactii de marfuri. (2) Piata
publica organizata pentru negocierea valorilor mobiliare sau alte valori.
BURSA A MUNCH. Institute care inregistreaza cererile de munca ?i mijlocete
angajarile.
BURSA DE MARFURI BURSA DE MARFURI Piafa publica unde se negociaza $i
se efectueaza tranzacfii de marfuri.
32
BURSA DE VALOR! Bursa unde se negociaza titluri de valoare.
S.C. Soft Cont srl Brasov
telefon: 144740, strada Castelului nr. 3
-efectueaza audit financiar si certified bilantul contabil;
-acorda consultanta in domeniul contabilitatii si al fiscalitatii;
-organizeaza contabilitatea agentilor economici;
-tine contabilitatea agentilor economici.
c
CALCULATE (<lat.). (1) Procedeu economic care utilizeaza indicatori, prefuri,
coeficienfi i alte operafii matematice, pentru inregistrarea in contabilitate
amijloacelor i a proceselor economice, precum i a rezultatelor obfinute. (2)

Ansamblu de calcule efectuate dupa anumite reguli, in scopul determinarii


unor costuri.
CALCULATOR(<fr). (1) Aparat alcatuit din mecanisme, circuite
electricecurelee,circuiteelectronice, etc. careefectueazaautomat operafii
matematice ?i logice.
CALCULATOR NUMERIC
Calculator care efectueaza calcule pe baza reducerii operafii lor de execute
la un numarfinitde operafii aritmetice elementare.
CALCULATOR PERSONAL
(IBM-PC). Calculator care funcfioneazaalgoritmic, executa programe $i
comunica cu utilizatorul.
CAMBIE (<it.). (1) Document prin care cel ce semneaza se obliga sa
plateasca o suma de bani la un anumit termen in folosul creditorului. (2)
Inscris prin care creditorul numit tragator, da ordin unei alte persoane,
numita tras, sa plateasca o suma determinate, la vedere sau la o anumita
data, unei terfe persoane, numita beneficiar.
CAMERA DE COMERJ (<fr.). Organizatie neguvemamentala de
utibtatepublica,cucaracterautonom, avand drept scop promovarea
comerfului i industriei
CAPACITATE
romane$ti pe plan intern i extern, precum $i sprijimrea comercianfilor
dinfarain raporturile cu autoritafile locale $i cu organismedin strainatate.
CAPACITATE
DE
AUTOFINANJARE (<fr )
Surse de fi nan tare create prin exploatarea capitalului.
CAPITAL (<germ.). Sume de bani, bunuri i valori investite intr-o afacere.
CAP IT AL SOCIAL. (1) Partea din capitalurile proprii, concretizata in acfiuni
aflate in posesia acfionarilor. (2) Capital alcatuit din valoarea nominala a
acfiunilor sau a parfilor sociale, respectiv a valorilor de aport in natura sau in
numerar, a rezervelor incorporate $i a profitului repartizat pentru majorarea
capitalului sau a altor operafiuni careconduclamodificarile acestuia (3) Cont
sintetic, degradul I, de pasiv, care fine evidenfa capitalului social subscris
varsat in
natura^i/sau in numerar deactionari sau asociatii societafii.
34
CAPITAL
SOCIAL
SUBSCRIS. Capital constituit prin subscriere de aport in bani i/sau in natura
de catre acfionari.
CAPITAL
SOCIAL
SUBSCRIS NEVARSAT. (1) Capital subscris i nedepus la dispozifia societafii, i
pentru care nu s-au eliberat acfiuni. (2) Creanfe provenind din sumele pe
care asociafii-acfionari le datoreaza ca urmare a subscrierii de acfiuni pentru
constituirea i crefterea capitalului social. (3) Cont sintetic, de gradul al II-lea,
de pasiv (derivat din contul sintetic, degradul I Capital social) care fine
evidenfa capitalului social subscris i nevarsat de catre acfionari sau de
asociatii societafii.

CAPITAL
SOCIAL
SUBSCRIS $1 VARSAT (1) Capital subscris $i pus la dispozifia societafii,
pentru care s-au eliberat acfiuni. (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea, de
pasiv, (derivat din contul sintetic, de gradul I Capital social), care fine
evidenfa capitalului social
35
subscris i varsat in natura i/sau in numerar de acfionarii sau asociafii
societafii, precum i maririi sau reducerii capitalului social.
CAPIT ALURI PERMANENT!: Ansamblul surselor de fmanfare stabile de care
dispune un agent economic.
CAPIT ALURI PROPRII (1)
Capitalul constituit prin aportul acf ionarilor i capitalizarea unei parfi din
profitul obfinut de unitate. (2) Pasivul intern al unitafii economice rezultat din
diferenfa dintre patrimoniu i datoriile sale fafa de terfi.
CARACTER (<fr.) (CALC). Semn special, cifra, litera
CARNETE DE CEC CU LIMITA DE SUMA (1) Carnete de CEC care pot acoperi
plafi numai pana la limita soldului existent. (2) Cont sintetic de gradul al IIlea, bifuncfional, (derivat din contul sintetic de gradul I Conturi
CASETA DE DIALOG curente la band), care fine evidenfa carnetelor de
cecuri cu limita de suma, precum i a mi$carii acestora, pentru decontarea
cheltuielilor cu transportul marfurilor i a contravalorii lor pentru nevoi
gospodare$ti, etc.
CASA (<it.). (1) Lichiditafi monetare curente (monede, bilete de banca
nafionale i straine, devize depuse labanci). (2) Cont sintetic, de gradul I, de
activ, care fine evidenfa nuinerarului aflat in casieria unitafii, precum i a
micarii acestuia, ca urmare a incasarilor $>i a plafilor efectuate.
CAS ARE (<fr.). (1) Operafie economica care evidenfiaza scoaterea din
foiosinfa a mijloacelor fixe care au ajuns la limita duratei lor de exploatare
(N.M.A. Leg. 15/1994). (2) Mijloc fix scos din uz.
CASETADEDIALOG(CALC). Casetacare ofera saucere infonnafii despre
operafia in lucru.
CASH
CASH (<engl.). (1) Bani in numerar lichid. (2) Bani ghiafa.
CAMP (<lat.) (CALC.). (1) Spafiul de manevra al calculatorului. (2) Ecran.
CATIG. (1) Bun material dobandit. (2) Diferenfa valorica in care realizable
depa$esc cheltuielile. (3) Beneficiu.
CA$TIG REJ'INUT. Parte din profit nedistribuita acfionarilor, ramasa pentru
finanfarea activelor, pentru care se elibereaza acfiuni gratuite.
CEC BANCAR (<fr., engl.). (1) Document nominal sau la purtator, prin care un
titular de cont curent sau de decontare, dispune plata unei sume din
disponibilulaflatincontultitularuliu.
(2)1 risen s prin care posesorul unui oont curent dispune plata unei sume
de bani in favoarea unui terf.
CECURI DE INCASAT. (1)
Cecuri remise bancii spre incasare. (2) Cont sintetic, de
36

gradul al Il-lea, de activ, (derivat din contul sintetic de gradul I Valori de


incasat) care fine evidenfa cecurilor de incasat.
CENTRUDE ANALIZA (<fr ) Diviziune contabila a unitafii unde sunt analizate
i regrupate cheltuielile indirecte in vederea imputarii lor in conturi.
CENTRU DE STRUCTURE Diviziune contabila a unei unitafi unde activitafile
sunt masurate in unitafi de lucru fizice (kg, tone/km, ore ma$ini, etc.).
CENTRE OPERAJIONALE.
Diviziuni contabili ale unitafii unde activitatea nu este masurabila prin unitafi
semnificative ci printr-un sistem de organizare administrativ- financiar.
CERTBFTCA (<fr.). A confirma, a dovedi in sens exactitatea unei fepte sau
autentificarea unui inscris.
CERTIFICAT DE ACJIUNI. (1) Document care atesta

37
proprietatea de acfiuni. (2) Atestarea unui depozit de acfiuni.
CERTIFICAT
DE
CALITATE. Document emis de unitatea producatoare prin care se atesta
calitatea care a stat la baza fabricafiei unui produs (standard, norma tehnica,
etc.)
CERUI (<lat.). A acoperi cu ceara nurul unui registru.
CESIUNE (<&.). Contract prin care creditorul transmite unei persoane, contra
unei sume de bani, drepturile pe care le are fafa de debitor.
CHELTUIELI (<fr.). (1) Consum definitiv de resurse, fiind asimilat cu o
pierdere. (2) Consum de mijloace de produefie, de forfa de munca sau de
mijloace baneti, pentru satisfacerea unor necesitaji de produefie sau
individuale.
CHELTUIELI CU LUCRARI CHELTUIELI CU
AMORTIZARILE 1 PROVIZIOANELE. (1)
Cheltuieli de exploatare, financiare i excepfionale referitoare la amortizarea
imobilizarilor necorporale i corporale. (2) Grupa de conturi, din clasa Conturi

de cheltuieli.
CHELTUIELI
CU
IMPOZITE, TAXE SI VARS AMINTE ASIMILATE.
(1) Cheltuieli cu impozitul pe salarii, impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe
pentru folosirea terenurilor, taxe pentru mijloace de transport, etc. (2) Grupa
de conturi din clasa Conturi de cheltuieli.
CHELTUIELI CU LUCRARI SI SERVTCII EXECUTATE DE TERJI. (1) Cheltuieli
pentru intrefinere ?i reparafii; pentru redevenfa; pentru locafii de gestiune ?i
chirii; pentru studii 51 cercetari. (2) Grupa de conturi din clasa Conturi de
cheltuieli.

CHELTUIELI CU MATERII CHELTUIELI CU MATERII PRIME, MATERIALE 1


MARFURL (1) Cheltuieli pnvind consumurile de materii prime, materiale

consumabile, costul de achizifie al obiectelor de inventar consumate sau


uzura acestora, costul de achizifie al materialelor nestocate trecute direct
asupra cheltuielilor, costul de achizifie al energiei i al apei consumate,
costul de achizifie al animalelor$i al pasarilor 51 costul marfurilor vandute.
(2) Grupa de conturi din clasa de Conturi de cheltuieli.
CHELTUIELI
CU
PERSONALUL. (1) Cheltuieli privind salariile i alte drepturi de personal,
pentru asigurarile 51 protecfia sociala, contribufia unitafii la asigurarile
sociale i pentru ajutorul de omaj, cheltuieli cu pregatirea i
perfecfionareaprofesionala, etc.. (2) Grupa de conturi din clasa Conturi de
cheltuieli.
CHELTUIELI CIRCULAJIE
Cheltuieli privind procesul de circulafie a marfurilor
38
CHELTUIELI
DE
EXPLOATARE. (1) Cheltuieli specifice activitapi de producjie sau distribute. (2)
Cheltuieli directe aferente proceselor de producfie sau de distribupetransport.
CHELTUIELI
DE
PRODUCJIE. Consum de mijloace de producjie, de forja de munca sau de
mijloace baneti, pentru producerea de bunuri materiale. .
CHELTUIELI DIRECTE. (1) Cheltuieli care afecteaza direct unprodus. (2)
Cheltuieli aferente costurilor de materiale, de manopera, a orelor de
funcfionare a utilajelor.
CHELTUIELI EXCEPJIONALE:
(1)
Cheltuieli specifice operafiilor care se abat de la activitatea normala a uni tap
i economice (despagubiri, penalitafi, etc.). (2) Cheltuieli care se refera la
operaf ii degestiune(amenzi, despagubiri, perisabilitaji, lipsuri de inventar,
donajii, subvenjii) sau la operajii
39
de capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate i alte cheltuieli
excepjionale).
CHELTUIELI FICTIVE
Cheltuieli incluse in costul de producfiei'n vedereastabilirii valorii din punct
de vedere economic (remunerafiacapitalului propriu).
CHELTUIELI FINANCIARE. (1) Cheltuieli efectuate pentru obfinerea surselor de
finanfare (dobanzi, sconturi). (2) Grupa de conturi din clasa Conturi de
cheltuieli.
CHELTUIELI FIXE
Cheltuieli acaror marimi raman relativ constante, i care sunt influenjate de
structura unitajii.
CHELTUIELI INDERECTE
(1) Cheltuieli care se refera la inai multe produse, fiindafectate produsele
analizate printr-un centrn de analiza. (2) Cheltuieli
repartizateasupracosturilorin raport de costul de secfie, salariile directe,
consumurile de materiale directe, orele de functionare a utilajelor.

CHITAN'J'A CHELTUIELI OPERAJIONALE. Cheltuieli variabile.


CHELTUIELI SEMI- VARIABILE. Cheltuieli formate dintr-o parte variabila ?i alta
parte fixa (cheltuieli cu publicitatea).
CHELTUIELI VARIABILE.
Cheltuieli acaror marimi depind cte evolufia factorilor de producfie.
("HIR1I (<bg.). (1) Sume platite de beneficiarul unui contract de inchiriere
pentru folosirea i exploatarea unui spafiu (cladire).
(2)Obligajii de plata datorate de catre agenjii economici pentru folosirea unor
lmobiiizari ce sunt proprietatea altora i care sunt
mchiriatepetimpdeterminat pentru a putea fi exploatate.
CHITANJA (<fr.). (1) Document care justified primirea unei sume de bani, a
unor acte, etc.
(2) Document justificativ de inregistrare in registrul de casa i contabilitate
(Cod 14-3-1).
CHIT AN JA FISCALA CHITANTA FISCAL! Document emis pentru vanzarea cu
plata in numerar a produselor care includ taxa pe valoarea adaugata ?i
pentiu care nu se mai intocmete factura (Cod 14-4-2).
CHITANJIER. Carnet chitanfe.
CIFR! (<fr.). (1) Evaluare in cifre. (2) Calcul in cifre.
CIFR! DE AFACERI (1) Totalul incasarilor unei firme, a unei unitafi economice.
(2) Suma veniturilor rezultate din livrari de bunuri, executarea de lucrari $i
prestari de servicii i alte venituri din exploatare, mai puf in rabaturile,
remizele ?i alte reduced acordate clienfilor (R.A. Leg. 82/1991, art. 99).
CLAS! (<fr.): .Categorie principals de clasificare a conturilor in cadrul pianului
de conturi generate (R.A. Leg. 82/ 1991, art. 12).
CLADIRI. (1) Construcf ii avand anumite destinafii (de locuit,
40
culturale, productive, etc ). (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea, de activ,
(derivat din contul sintetic de gradul I Mijloacefixe), care fine evidenfa valorii
nete contabile ale cladirilor.
CLEARING(<engl.). Sistemde decontare intre state prin intermediul bancilor,
prin rambursarea reciproca a creanfelor i a datoriilor.
CLIENJI (<fr.). (1) Persoane care cumparaun produs, o maria. (2) Cumparatori
ai unor produse sau consumatori ai unor produse, marfuri, in cazul unitafilor
de alimentafie publica. (3) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care fine
evidenfa clienfilor intemi i extemi pentru produse, sernifabricate, materiale,
marfuri, etc. vandute, lucrari executate $i servicii prestate, pe baza de
facturi. (4) Persoane care cumpara produse $i efectueaza servicii i lucrari pe
credit. (5) Valori de incasat in urma vanzarii pe credit a produselor $i a
marfiirilor.
41
CL1ENJI-CREDITORI. (1)
Clienfi care au un drept de creanfa asupra fumizorului pentm sumele depuse
in avans. (2) Obligatii ale fumizorului fafa de clienfi, in urma primirii de
avansuri baneti $i din operafiuni cu ambalaje care circula in sistemul
restituirii.(3) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care |ine eviden|a clienfilor-

creditori, reprezentand avansurile incasate.


CLIEN JI-FACTUR1 DE INTOCMIT (1) Clienji pentru care s-au livrat bunuri, s-au
efectuat prestari de servicii i pentru care nu s-au intocmit facturi. (2) Cont
sintetic, de gradul I, de activ, care evidenfiaza livrarile de bunuri, prestarile
de servicii sau executable de lucrari, inclusiv tazape valoarea adaugata,
pentm care nu s-au intocmit facturi.
CLIENTI IN CER (1. (1) Clienji insolvabili, greu platnici. (2) Cont sintetic, de
gradul I, de activ, care fine evidenfa clienfilor incerfi, rau platnici, dubscsi sau
aflafi in litigiu.
COMBUSTIBIL
COD(<fr.). (1) Ansamblul unor reguli de conduita. (2) Act norniativ
cuprinzand
sistematizarea i modificarea principalelor norme ale unei ramuri deactivitate
(comerciale, invafamant, sanatate etc.).
COD COMER Cl AL (<fr). Act normativ privind regulile de conduita in relatiile
comerciale.
{Cod Com. 1870, abrogate art. 77-220 $i 236)
CODA (<engl.). (CALC.): Efectul codajului unui mesaj.
CODAJ (<fr ). Operatie de transformare a unui mesaj intr- un ir de semnale
discrete.
COMANDITAT (<fr).
Persoana care, in temeiul unui contract de societate in comandita, raspunde
fata de creditorii societatii pentru datoriile acesteia solidar ?i cu intreaga sa
avere.
COMBUSTIBIL (<fr.). (1) Materiale de origine organica,

COMENZI DOS
naturale, care au proprietatea de a arde, producand caldura utilizabila. (2)

Cont sintetic, de gradul al Il-lea, de activ, (derivat din contul sintetic de


gradul 1 Materiale consumabile), care evidenfiazaexistenta^i micarea
stocurilor de combustibili.
COWENZI DOS (<engl.) H t Tnstrucfium utilizate la Tncarcarea, prelucrarea i
gesuonarea de fi$iere.
COMERCIANT (<fr.). (1) Persoana care se ocupa cu comerful. (2) Persoana
care face fapte de comer}, avand comerful ca o profesiune obinuita (Cod
Com., art. 7).
COMERT(<fr.). (1) Schimbde produse prin vanzare-cumparare.
(2)Ramuraaeconomiei nafionale in cadrul careia se realizeaza circulafia
marfurilor.
COMERJ CU AMANUNTUL (EN DETAIL). Comer} realizat prin magazine sau
prin restaurante (alimenta}ie publica ) care
42
efectueaza vanzari de marfuri direct cumparatorilor.
COMER'I' CU RIDICAT A (EN
GROS). Comer} care consta in cumparareade produse, marfun, in cantitafi
mari de la producatori, pentru a fi vandute unitafilor comerciale cu
amanuntul.
COMERJ INVIZIBIL. (1)
Comer} international cu ser\ icii. care nu are ca obiect schimbul de marluri ?i
transferul de capitalun. ci alte activita}i ca: turism interna{ional,
telecomunica}ii, transportul internafional, etc. (2) Comer} care reprezinta
plata serviciilorprestate de ofaracatre alta }ara pentru transporturi maritime
i de tranzit, opera}iuni deasigurari, servicii turistice etc.
COMISION (<fr.). (1) Sume de bani ce i se cuvin unei persoane in temeiul
unui contract de comision, pentru prestarile furnizate (Cod Com., art.405).
(2) Suma de bani ce i se cuvine comisionarului.
43
COMISIONAR. Persoana care efectueazS un serviciu unui tert
COMISORIU (<fr.). ClauzS care conduce la desfiintarea unui contract.
COMPANIE (<fr.). Mare unitate economica const ituitS sub forma de societate
(industrials, comerciala, de transporturi, turism, etc.)
COMPENSATE (<fr ). (1) SumSfixS ce se acordS indiferent de marimea
salariului. (2) Stingerea farS platS in numerar a unor datorii reciproce, in
mSsura in care aceste datorii se acoperS intre ele.
COMPUTER (<engl.) (CALC.). (1) Calculator electronic. (2) Ordinator (vezi
calculator).
CONCESIUNI(<fr.)(l) Convenfie prin care una sau mai multe persoane fizice
sau juridice dobandesc dreptul de a exploata anumite bunuri sau servicii ale
CONCURENJA NELOIALA
statului. (2) Cont sintetic de gradul I, de activ, care fine evidenja
concesiunilor, brevetelor, licenjelor, know- how-urilor, mSrcilor de fabrics ?i
de corner) $i a altor drepturi i valori similare aportate, achizi)ionate sau
dobandite pe alte cai.
CONCILIERE (<fr.). Act de rezolvare a unor diferende

(comerciale,juridice)intrepar)i.
CONCURENJ A(<fr.). Rivalitate dusa cu mijloace economice intre producatori
i comercianti, pentru producerea i desfacerea unor produse, acoperirea
unor piefe etc.
CONCURENTA NELOIALA
(1) Act sau fapt contrar uzanjelor loiale in activitatea comerciala sau
industrials. (2) Infrac)iune care constS in fabricarea i punerea in circulate a
unor produse care poartS denumiri de mSrci sau indicatii de provenien(e
false. (3) Folosirea mascatS a unor semne comerciale

44
conducere, de administrate sau de avizare a activitafri unei crganizafii (de

stat, obte$ti etc.)


CONSILIU
DE
ADMINISTRATE Organ superior de conducere al unei institujii, unitafi
economice etc. care are rolul de conducere i de control al unitafii
CONSILIU SUPERIOR AL CORPULUI DE EXPERJI CONTABILI 1CONTABEI
AUTORIZAJI
(C.S.C.E.C.C.A.). Organ superior de conducere i control a! Corpului, care are
ca atribujie reprezentarea profesiunii in fafa autoritafilor publice prin
pre$edintele sau i coordonarea acfiunilor consiliilor filialelor judefene.
CONSORJIU (<fr.). Infelegere temporara sau permanenta incheiata intre mai
multe banci sau societafi comerciale mari, pentru efecmarea in comun a
unor operajii avantajoase de mare amploare.
CONFISCARE ale unor firme de prestigiu, in scopul inducerii in eroare a
clien(ilor {Leg. 11/1991).
CONFISCARE (<fr.). (1) Refinerea unor bunuri de catre organele abilitate de
stat. (2) Trecerea cu titlu gratuit, in patrimoniul statului a bunurilor unei
persoane, in urma unei hotarari judecatore?ti sau a deciziei unui organ al
administrate! de stat.
CONOSAMENT (<germ.). (1) Document utilizat in transports maritim. (2)
Document folosit in transports pe apa, prin care armatoml confirma
expeditorS ui preluareamarfii ipnn careseobliga sa predea maria la
destinate.
CONSIGNATIE (<fr.). (1) Magazin unde se fac depuneri ?i vanzari de marfuri.
(2) Depuneri de marfuri, lucruri, intr-un magazin speciSizat, pentru a fi
vandute. pe baza unui contract.
CONSILIU (<it ). Colectiv organizat, cu sarcini de
45
CONSUM (<germ.). Folosirea bunurilor rezultate din procesul de productie
pentru satisfacerea nevoilor productiei i al oamenilor.
CONSUM SPECIFIC (1)
Consum normat. (2) Cantitate de material, combustibil i energie consumata
pentru executarea unui produs, a unei operafii, pentru funcfionarea unui
sistem tehnic, raportata la o anumita unitate (suprafaja, volum, timp, ore/
om etc ).
CONT. (l)Tabloucare prezinta existenja i evolujia unui element sau grupa de
elemente patrimoniale. (2) Procedeu contabil cu ajutorul caruia descriem
evolufia activelor i a pasivelor, precum ?i a elementelor de calcul a
rezultatului financiar. (3) Procedeu specific contabil itafii prin care se asigura
inregistrarea cu exactitate a existent ei, miscam $i transformarii fiecarui
activ i proces economic, afiecarei surse precum i a rezultatelor obtmute, in
mod cronologic, sistematic, valoric i uneori cantitativ.
S' --rrf CONT DE ACTIV CONT ANALITIC. (1) Cont dezvoltator al contului sintetic.
(2)Cont care detaliaza existenta i evolutia elementului patrimonial.
CONT BIFUNCTIONAL
Cont de activ i de pasiv care functioneaza prin a se debita sau a se credita

i poate avea sold debitor sau creditor.


CONT CORESPONDENT.
Cont care stabilete legatura cu alte conturi specifice opcratiilor contabile
respective.
CONT Cl RENT LA BANCl.
(1) Cont deschis de catre band clienfilor, pentru pastrarea mijloacelor bane$ti
ale acestora $i efectuarea unor operatiuni curente prin aceste conturi. (2)
Cont sintetic de gradul I, bifuncjional, care Jine evidenta disponibilitajilor in
lei i devize aflate in conturi la band i a sumelor in curs de decontare,
precum i a mi?carii acestora.
CONT DE ACTIV. (1) Cont care prezinta situatia activelor fixe i circulante. (2)
Cont care
^ /V
.
CONT DE BILANJ
incepe prin a se debita $i are intotdeauna sold debitor sau se soldeaza.
CONT DE BILANJ. d) Cont care prezinta situafia elementelor de activ $i de
pasiv intre doua perioade succesive, furnizand date necesare intocmirii
bilanfului. (2) Cont care evidenfiaza operafiile producatoare de modificari
patrimoniale.
CONT DE CAPITAL Contfor- mat din totalitatea surselor de finanfare stabile
aflate la dispozifia unitatii patrimoniale, alcatuite din: capital propriu,
provizioane pentru riscuri i imprumuturi pe termen lung 51 mediu $i alte
surse cu durata de finanfare mai mare de un an.
CONT DE CHELTUIELI. (1)
Cont desti nat pentru inregistrarea consumului definitiv de resurse.
(2) Cont utilizat pentru inregistrarea sumelor de platit sau de varsat.
46
CONT DE GESTIUNE Cont destinat inregistrarii cheltuielilor ?i veniturilor
furnizand date necesare stabilirii rezultatului financiar.
CONT DE PASIV. (1) Cont care prezinta situafia capitalului propriu ?i a
obligafiilor. (2) Cont care incepe sa functioneze prin a se credita si are
intotdeauna sold creditor sau se soldeaza.
CONT DEREZULTATE. Cont care descrie activitatea unitatii economice i care
explica rezultatul obtinut prin intermediul veniturilor i al cheltuielilor.
CONT DE VENITURI. (1) Cont destinat inregistrarii resurseior obfinute in
urma exploatarii capitalului. (2) Cont destinat inregistrarii sumelor primite
sau de primit.
CONT DE VTRAMENT. (1) Cont deschis la banci, destinat olatilor curente. (2)
Cont
47
intermediar prin care se efectueaza transferul sumei intre doua conturi de
trezorerie.
CONT DE GESTIUNE. (1) Cont care inregistreaza operatii economice
generatoare de cheltuieli si venituri, justificand originea rezultatului. (2) Cont
care evidenjiaza decontarile in- terneprivind cheltuielile i costul producjiei
objinute sau in curs de execujie

CONT IN AFARA BILANJULUI (extrabilanjier): Cont care reflecta valorile


materiale sau bane^ti ce se afla temporar in unitate i care nu influenjeaza
patrimoniul.
CONT RECTIFICATIV Cont care are rolul de a corecta valoarea de inregistrare
a activelor fixe i circulante, in scopul stabilirii valorii efective, reale a
acestora.
CONT SINTETIC Cont care reflecta in mod generalizat elementele
patrimoniale pe
CONTABIL AUTORIZAT categorii asemanatoare in raport cu conjinutul
economic. Poate fi de gradul I (simbolizat cu trei cifre) sau de gradul al II-lea
(simbolizat cu patru cifre).
CONTABIL (<fr.). (1) Specialist in contabilitate. (2) Profesionist care fine
evidenja contabila^i analizeazaprocesele economico-financiare ale unitafii.
(3) Producator de informajii financiar- contabile, necesare luarii deciziilor in
legatura cu activitatea unitafii.
CONTABIL AUTORIZAT (<r.). Persoana care a dobandit aceasta calitate
potrivit legii i are competenf a profesionala de a fine contabilitatea
operafiilor economico-financiare, de a intocmi bilanful contabil sau, daca are
studii superioare, de a verifica i certifica bilanful contabil i sa indeplineasca
obligafiile prevazute de lege pentru cenzorii numifi la societafile comerciale
(Ord. Guv. 65/1994).

CONTABILITATE CONTABILITATE (<it ). (1) tiinta i activitate practica ce se


ocupa de cunoaterea, gestionarea $i controlul patrimoniului 51 al

rezultatelor obtinute. (2) Sistem de masurare, prelucrare ?i de transniitere de


informatii economico-fmanciare ale unei entitaji economice, necesare luarii
deciziilor. (3) Arta inregistrarii, clarificarii gruparii intr-o maniera specified $i
in termeni bane?ti, a tranzactiilor si evenimentelor, care de regula au
caracter fmanciar, precum i interpretarea rezultatelor. (A.I.C.P.A.).
CONTABILITATE AUXILIARA. Contabilitatecare se refera la contabilizarea
clienfilor i a furnizorilor.
CONTABILITATE GENERALA (FINANCIARA). Contabilitate care inregistreaza,
claseaza 51 regrupeaza informajii referitoare la relatiile umtatii cu asociatii
sau acponarii, clienpi, furnizorii, bancile, organele fiscale i alte persoane
juridice $i
48
fizice (R.A. Leg. 82/1991. art. 27).
CONTABILITATE INTERNA DE GESTIUNE.
Studierea informafiilor contabile privind costuriie pe diferite functii aleunitafii,
stabilireabazei de evaluare a stocurilor ;i a rezultatelor analitice.
CONTABILITATE IN PARTIDA DIJBLA Metoda prin care se asigurainregistrarea
cronologica $i sistematica in contabilitate a tuturor opera}iiior patrimonial e,
in functie de natura lor, in mod simultan, in debitul unor conturi i creditul
altor conturi, denumite conturi corespondente.
CONTABILITATE IN PARTIDA SIMPLA Metoda prin care se asigurainregistrarea
cronologica ?i sistematica in contabilitate a operafiilor patrimonialein functie
de natura lor, in mod unilateral, numai in debitul sau creditul unor conturi,
fara utilizareaunui cont corespondent.
49
CONTABILIT ATEA ANGAJAMENTELOR. (1)
Contabilitatea angajamentelor acordate sau primite in relajiile cu terfi a
mijioacelor fixe luate cu chirie, a valorilor materiale primite spre prelucrare
sau reparare, in pastrare sau custodie, debitori scoi din activ, urmariti in
continuare, redevenfe, iocatii de gestiune, chirii 51 alte datorii asimilate, a
efectelor scontate neajunse la scadenta, precum $i a altor valon. (2)
Contabilitate care inregistreazacheltuielile $i veniturile pe niasura angajarii
fondurilor.
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR 1
REZULTATELOR
Contabilitatea conturilor de cheltuieli i de venituri ale umtatii
patriiuonialeinchise,provizorii,pnn rezultatul exerdtiului.
CONTABILITATEA FLUXULUI FINANCIAR Contabilitatea operajiilor de
constituire i reducere a surselor de fmanjare.
CONTABILITATEA CONTABILITATEA FLUXULUI MONETAR.
Contabilitatea incasarilor 1 a platilor.
CONTABILITATEA FLUXULUI
REAL.
Contabilitatea cumpararilor i vanzarilor de marfuri i de produse.
CONTABILITATEA
IMOBILIZARILOR
Contabilitatea imobilizarilor necorporale, corporale ?i financiare, reprezentate

prin bunuri i valori destinate sa serveasca operioada indelungatain


activitatea unitapi patrimoniale, care nu se consuma la prima utilizare.
CONTABILITATEA IMPRUMUTURILOR 1 A DATORIILOR ASIMILATE
Contabilitatea imprumuturilor din emisiune de obligati uni i prime de
rambursare a acestora: credite bancare pe termen lung $i mediu, datorii
legate de participatn $1 alte imprumuturi asimilate, precum i dobanzile
aferente acestora.
.

50
CONTENCIOS (<fi\). Sistemde norme dupacare se rezolvalitigiile dintre stat fi

persoane fizice.
CONTRACT (<germ.). Acord de voinfa in tre doua sau mai multe persoane
fizice sau juridice in scopul de a da natere unor drepturi i obligajii.
CONTRACT DE MUNCA. Contract incheiat de catre un salariat cu o unitate
economica sau institute prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea
celui din urma o anumita munca in schimbul unui salariu.
CONTRIBUJIE (<fr.) Parte cu care se participa la o acfiune sau o cheltuiala.
CONTRIBUJIA PERS.ONALULUI LA FONDUL DE OMAJ. (l)Fond constituit din
cheltuielile salariale suportate de salariap, in procent de 1% din salariul
tarifar brut (Leg. 1/1996), (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea, de pasiv
(derivat din contul sintetic de
CONT ABILIT ATEA CONTABILIT ATEA STOCURILOR. Contabilitatea bunurilor i
serviciilor din cadrul uiiitatii patrimoniale, destinate fie a fi vandute ir.
aceea^i stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de producfie, fie de a fi
consumate laprima lor utilizare.
CONTABILITATEA TERJILOR. Contabilitate care asigura evidenta datoriilor i
creantelor unitafii in relafiile acesteia cu furnizorii, clienjii, personalul,
asigurarile sociale, bugetul statului, unitatile din cadrul grupului, asociafii,
acfionarii, divert debitori ?i crediton i alte persoane fizice sau juridice.
CONTABILITATEA TREZORERIEI.
(1)
Contabilitate care tine evidenta existenfei i micarii titlurilor de plasament,
disponibilitajilor in oonturi labanci i in casa, creditelor bancare pe termen
scurt i a altor valori de trezorerie. (2) Contabilitate care inregistreaza
cheltuielile in momentul plajii i realizarii veniturilor pe masura incasarilor.
51
gradul I Ajutor de $omaj), care tine evidentadecontarilor privind ajutorul de
omaj datorat de salariafi.
CONTRIBUJIA PERSONALULUI PENTRU PENSIA SUPLIMENTARA
(1) Fond constituit din cheltuielile salariale suportate de salariafi pentru
pensia suplimentara, in procent de 3% din salariul tarifar brut {Leg. 42/
1992). (2) Cont sintetic de gradul al 11-lea, de pasiv, (derivat din contul
sintetic de gradul I Asigurari sociale), care fine evidenta decontarilor privind
contributia salariatilor pentru pensia suplimentara.
CONTRIBUTIA UN1TATII LA
ASIGURARILE
SOCIALE. (1) Fond constituit din cheltuielile patronale suportate de unitate,
prin aplicarea unei cote procentuale diferentiata in funcfie de grupa de
munca a salariafilor, asupra ca$tigului brut lunar, realizat de salariafii
incadrafi cu contract
CONVERSIE
de munca. (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea, de pasiv, (derivat din contul
sintetic, de gradul I Asigurari sociale) care fine evidenfa decontarilor privind
contributia unitafii laasigurarile sociale (Leg. 62/1992).
CONTRIBUTIA UNITATII LA FONDULDE $OMAJ (1)
Fond constituit din cheltuielile patronale suportate de unitafi prin aplicarea
unei cote de 5% asupra sumelor care se includin fondul de salarii realizat
lunar in valoare bruta. (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea, de pasiv, care fine

evidentacontribufiei unitafii la fondul de omaj {Leg. 86/ 1992). (3) Cont


sintetic de gradul al II-lea, de pasiv, (derivat din contul sintetic de gradul I,
Ajutor de $omaj) care fine evidenfa contribufiei unitafii la fondul de omaj.
CONVERSIE (<fr). (1)
inlocuirea de catre un debitor a unui imprumut anulat, denunfat sau ajuns la
scadenfa, printr- un altul emis in noi condifii.

CONVERTI
(2) Modificarea condifiilor unui imprumut emis anterior, in sensul schimbarii

marimii dobanzii sau prelungirii termenului de plata.


CONVERTI (<fr.). A schimba in aur sau devize (bancnote).
CORUPERE (<fr.) (CALC.)- A strica, a ?terge o operajie programata.
CORP DE EXPERJI
CONTABILI 1 CONTABILI AUTORIZAJI. Persoana juridica de utilitate publica i
autonoma, care cuprinde experfi contabili i contabili autorizafi in condifiile
stabilite de lege.
CORP DE EXPERT
CONTABILI 1 CONTABILI AUTORIZAJI-FILIALE.
Secfiuni ale Corpului, fara personalitate juridica, avand sediul in reedin}ele
de judeje i in municipiul Bucureti (Ord. Guv. 65/1994).
COST (<it.): (1) Acumulare de cheltuiala la nivelul unui produs.
52
(2) Cheltuiala efectuata pentru obtinerea unui bun, efectuarea unei lucrari
etc.
COST COMPLET. Valoarea cheltuielilor cumulate pana la stadiul final al
producjiei, inclusiv cheltuielile de administrate generala i a costului de
distribute.
COST DE ACHIZIJIE. (1) Cost specific aprovizionarii determinat pe baza
prejului de cumparare, la care se adauga cheltuielile cu aprovizionarea,
taxele nedeductibile i cheltuielile de asigurare pe timpul transportului. (2)
Cost egal cu prejul de cumparare al bunului, taxele nerecuperabile,
cheltuielile de transport-aprovizionare ?i alte cheltuieli accesorii necesare
pentru punereain stare de utilitate sau intrarea in gestiune a bunului
respectiv.
COST DE DISTRIBUTE
Cheltuieli variabile i fixe specifice distribujiei
produselor.
53
COST DE PRODUCJIE. Cost alcatuit din costul de achizijie al materiilor prime
$i materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de producfie, precum $i
cota cheltuielilor indirecte de producjie determinate rational ca fiind legate
de fabricajia acestuia.
COST EFECTIV. Cost stabilit dupa desfaurarea activitafii, fiind considerat cost
istoric sau constatat.
COST MEDIU PONDERAT
Costegal cu raportul dintre costul de achizitie sau de productie al intrarilor i
cantitafilor achizijionate sau produse. Se poate calcula dupa fiecare i ntrare
sau la sfaritul perioadei.
COST PRESTABILIT. Cost stabilit inaintea inceperii activitatii, fiind considerat
cost referential sau previzional.
COSTUL UNITA'f II DE LUCRU. Costul unitafii de masura a unui centru de
analiza.
CREANTE IN AFARA
determinat prin raportarea cheltuielilor colectate la nivelul centrului de
analiza $i unitafile de lucru sau o baza convenponala

COT A.A CJIUNILOR.


(<fr. ).Pretul cu care se cumpara sau se vand actiunile la bursa de valori.
COTA BURSEI Nivelul cursului la bursa.
COTA. (1) Parte cu care contribuie o persoana (fizica sau juridica) la formarea
unui fond, la o cheltuiala. (2) Evaluarea unui bun sau a unor valori de catre o
institute specializata.
CREANJA (<fr ). (1) Valori de incasat de la persoane numite debitori. (2)
Dreptul unei persoane (creditor) de a pretinde altei persoane (debitor)
executia unei obligajii (in contul unui imprumut de bunuri, valori sau a unor
prestari de servicii).
CREANJE DIN AFARA EXPLOATARII. Valori de incasat specifice operajiunilor

CREANJE EXPLOATARE
din afara exploatarii (cedari de active).

CREANJE
DIN
EXPLOATARE Valori de incasat din vanzari pe credit, de bunuri rezultate din
exploatare (produse, lucrari $i servicii).
CREANJE DUBIOASE.
Creanje a caror recuperare este incerta.
CREANJE IMOBILIZATE.
(1) Valori de incasat specifice imprumuturilor pe termen lung, garantiilor
platite etc. (2) Valori de incasat cu o scadenja mai mare de un an fiind
specifice imprumuturilor acordate pe termen lung. (3) Cont sintetic, de
gradul I, de activ, care fine evidenfa creanjelor legate de participajii,
imprumuturilor acordate pe termen lung $i altor creanje imobilizate, cum
sunt depozitele i garantiile platite.
CREANJE IRECUPERABILE. Create pierdute definitiv.
54
CREANJE LITIGIOASE.
Creanfe incerte, aflate in litigiu.
CREANJE STRAINE Active dejinute in strainatate sub forma creditelor bancare.
CREAREA FIIERULUI TEXT (CALC.). Introducerea textului in zona de lucru.
CREDIT (<fr.). (1) Punerea la dispozijia unei persoane a unei sume de bani.
(2) Suma de bani acordata de creditor unei persoane (debitor) cu obligati a
de a fi rambursata la un termen scadent. (3) Inscris trecut in creditul unui
cont. (4) Partea dreapta a contului destinata pentru inregistrarea creterilor
de pasiv i a veniturilor $i micorarea activelor i a cheltuielilor. (5) Partea
dreapta a contului destinata pentru inregistrarea creterii resurselor ?i a
mic^orarilor utilizarilor de resurse.
CREDIT BANCAR. Cieditacordat sub forma baneasca, de banca.
55
CREDIT BANCAR PE TERMEN SCURT. Credit acordat de banca pe termen pe o
perioada de panala un an, pentru nevoi temporare. (2) Cont sintetic, de
gradul I, de pasiv, care fine evidenfa creditelor acordate debanci pe termen
scurt, pentru nevoi curente.
CREDIT COMERCIAL. Credit acordat sub forma de vanzare de rnarfuri sau
prestari de servicii cu plata amanata temporar.
CREDIT PE TERMEN LUNG. Credit cu termen de rambursare de peste 5 ani.
CREDIT PE TERMEN MEDIU. Credit cu termen de rambursare intre 1-5 ani.
CREDIT PE TERMEN SCURT. Credit cu termen de rambursare pana la un an.
CREDIT A. (1) A acorda, a deschide un credit. (2) A imprumuta o persoana cu
o suma
CRONOLOGIC
de bani. (3) A inregistra o suma in creditul unui cont.
CREDITOR (1) Titular al unui drept de creanfa. (2) Persoana care are de primit
un echivalent valoric, sau beneficiaza de un serviciu.
CREDITORI DIVERGE (1)
Titular al unui drept de creanja sub forma de titluri executorii. (2) Cont
sintetic, de gradul I, de pasiv, care evidenfiaza sumele datorate terfilor pe
baza de titluri executorii sau a unor obligajii ale unitafii fafa de terfi

provenind din afara exploatarii.


CREIER
(CALC).
Microprocesor, circuit integrat specializat in recunoaterea i executarea unui
anumit numar de comenzi.
CRONOLOGIC (<fr). Dispus in ordinea succesiunii in timp. (2) Datarea
inregistrarilor in ordinea succesiunii lor in timp.
CTRL+END
C.T.R. L.+ END (<engl.) (C ALC.). Tasta care comanda saltul la sfar$itul
fi^ierului.
C.T.R.L.+HOME (<engl.) (CALC.). Tasta care comanda saltul la inceputul
fi^ierului.
CUMPARA. Adobandi unlucru platind preful lui.
CUPON (<fr). (1) Bonata$atla un titlu 1 care da dreptul la o dobanda sau la
un dividend. (2) Bon care serve$te la executarea unui drept de subscriptie
(certificat de proprietate).
CURS. Pretul cu care se cumpara sau se vinde la un moment dat o hartie de
valoare.
CURS VALUTAR. Preful cu care este cotata valuta nationala pe baza paritatu,
in funcfie de cerere $i oferta.
CURSUL ACJIUNILOR. Pretul la care se cumpara ?i se vand la un moment dat
acfiunile.
56
CURSUL BURSEI. Preful la care este cotata la un moment dat la bursa, o
hartie de valoare, o valuta straina, etc.
CURSOR (CALC.). Element care marcheaza po/itia curenta pe ecran a
caracterului reprezentat printr-o linie care palpaie $i care indica locul in care
va fi inserat urmatorul caracter.
CURTAJ (<fr ). (1) Comision prelevat de banca sau agentul de schimb pentru
vanzarea / cumpararea unor titluri. (2) Remuneratie acordata curtierului
pentru mijlocireaunei tranzactii.
CUSTODE (<it.). Persoana insarcinata cu paza sau pastrarea unor bunuri
puse sub sechestru.
CUSTODIE (<it.). Pastrarea j unor bunuri puse sub sechestru. | (2) Bunuri in
pastrare temporara din diferite motive.

DANA (<ngr.). Zona a spatiului portuar amenajata pentru acostarea navelor,


manipularea i recepjionarea marfurilor, prestarea unor servicii portuare
(reparapi, provizii de bord etc).

DARA(<tc.)(TARA). Greutatea ambalajului, a recipientului, a vehiculului etc. in


care se pastreaza sau se transporta o marfa.
DARE DE SEAM A CONTABILA. Bilant contabil intocmit de catre institupile
publice (Cod. 14-7-2).
DATQRII. (1) Obligajii fafa de persoane ftzice sau juridice. (2) Obligati l fata
de persoanele care devin creditorii unitafii, in urma vanzarii de bunuri pe
credit sau avansarii unor fonduri.
(3) Resurse straine, apartinand unitatn pe o perioada mai mult sau mai putin
indelungata, regasite sub forma de imprumuturi $i datorii asimilate,
furnizori ?i conturi asimilate, avansuri primite de laclienji etc.
DATORII COMERCIALE. Angajamente in curs de decontare fafa de furnizori,
precum i avansuri primite de la clienti in contul marfurilor, lucrarilor i
serviciilor prestate.
DATORII CONSOLIDATE
Datorii ale statului, scadente pe termen mediu i lung.
DATORII
DE
EXPLOATARE Datorii aparute ca urmare a desfa$urarii ciclului de exploatare.
DATORII FISCALE DATORH FISCALE. Datorii ale unitafii privind plata
impozitelor i a taxelor fafa de bugetul statului sau local.
DATORH FLOTANTE. Datorii ale statului, scadente pe temen scurt.
DATORII IN AFARA EXPLOATARH. Datomcareapar in afara activitatii de
productie i de oomercializare abunurilor.
DATORII LEGATE DE PARTICIPAJII (1) Datorii ale unitafii fafa de terfi care defin
titluri de participafii chiar la unitatea care solicita imprumutul. (2) Cont
sintetic, de gradul I, de pasiv, care fine evidenfa datoriilor legate de
participafii.
DATORII PUBLICE (1) Sume datorate de stat creditorilor sai interni i
externi. (2) Imprumuturi de stat.
DEADWEIGHT (<engl ). Capacitate maxima de incarcare (masurata in tone) a
unei nave comerciale.
58
DEBIT (<it.). (1) Datoria celui creditat. (2) Partea stanga a contului, utilizata
pentru inregistrarea creterilor de activ, a cheltuielilor $i a mic?orarilor
pasivelorprecum i aobligafiilor. (3 ) Partea stanga acontului destinata inregi
strain creterii utilizarilor i a micforarilor resurselor.
DEBITE (<it.). (1) Valori de incasat de la persoane fizice sau juridice. (2)
Creanfe de recuperat de catre unitate in urma vanzarii pe credit a bunurilor
sau a avansurilor de fonduri.
DEBITORI. (1) Persoane care datoreaza sume de bani. (2) Persoane fizice sau
juridice care trebuie sa ramburseze o datorie.
(3)Persoane fizice sau juridice care, in urma primirii unui echivalent
valoric (bunuri), au obligafia sa plateasca acest echivalent valoric sau
obligafia prestarii unui serviciu. (4) Persoane fizice sau juridice care figureaza
in contabilitate cu anumite valori, reprezentand bunurile cumparate pe credit
sau
59

serviciile efectuate de terfi in contul unitafii.


DEBITORI DIVERI (1)
Debitori ce apar in urma pagubelor create de terfi. (2) Cont sintetic, de
gradul I, de activ, care evidenfiaza debitorii din reclamafii i pagube
materiale create de terfi i a altor creanfe izvoratedin existenfaunortitluri
executorii.
DEBUEU (<fr.). (1) Piafa sau segment de piafa unde se comercializeaza
marfuri sau servicii. (2) Piafa unde marfurile se pot desface u$or $i pe scara
larga.
DECIZIE (<fr.). Hotarari ale Administrafiei de Stat sau pronunfate de un organ
de jurisdicfie.
DECODA (<fr.). Descifrarea unui cod.
DECONT (<fr.).
(1)
Justificare detaliata, pe baza de acte, afolosirii unei sume.
DEFICIT
(2) Document, formular, cu care se face justificarea unor cheltuieli.
DECONTARE (<fr.). (1) Modalitate de efectuare a plafilor i incasarilor fara
numerar, prin sistemul conturilor bancare. (2) Lichidare asumelordeplataprin
intermediul sistemului bancar.
DECONTARE
CU
ASOCIAJII. (1) Capital subscrisde asociafi sau acfionari. (2) Cont sintetic, de
gradul I, de activ, care fine evidenfa aporturilor subscrise de asociafi pentru
constituirea i cre$terea capitalului social.
DECRET (<fr.). Act prin care se stabilesc dispozif ii obligator^ (cu caracter
normativ) sau prin care se reglementeaza anumite situafii individuate,
potrivit procedurii de adaptare a legilor.
DEFICIT (<fr.). (1) Diferenfa prin care cheltuielile intrec veniturile. (2)
Pierderi. (3) Lipsa.
DEFLAJIE
DEFLAJfE (<fr.). Retragere din circulafie a surplusului de bani de hartie pentru
a se putea combate inflafia.
DELETE (<engl.) (CALC.). Tasta care comanda $tergerea caracterului de pe
pozifia curenta a cursorului sau ?tergerea a mai multor fiiere.
DEMONETIZA (<fr.). Retragere din circulafie a anumitor monede.
DEPLASARE (<fr.). Plecare din unitate in alte locuri, in interes de serviciu.
DEPOZIT. (<it.).
(1)
Amenajare, construcfie, in care se depun spre pastrare marfuri, materiale.
(2) Contract prin care opersoanase obliga,in principiu, fara plata, sa pastreze
un lucru i sa-1 restituie proprietarului la scadenfa.
DEPOZIT BANCAR Bani sau obiecte depuse la banca spre pastrare.
60
DEPRECIERE (<fr.) (1)
Mic$orarea valorii sau a calitafii unui bun din anumite considerente. (2)
Micorarea valorii de intrare a activelor datorita acfiunii unor factori. (3)
Reducere a valorii brute a activelor, in mod defmitiv sau reversibil datorita
trecerii timpului sau acfiunii altor factori.

DESPAGUB1RE
(1)
Compensafie. (2) Sume de bani platiteuneipersoanepentmrepararea unui
prejudidu ce i-a fost cauzat.
DETA^ARE (<fr.). Trecerea temporara a unui angajat dintr-o unitate sau
localitate intr-alta.
DEVALORIZARE (<fr ) (1)
Reducere a valorii. (2) Reducere oficialaavalorii semnelorbane?ti in raport cu
aurul.
DEVER(<tc.). Volumul valoric al vanzarilorde marfuri. (2) Cifra de afaceri.
DEVTZ(<fr.). (1) Situafieprivind calculafia anticipata a unor
61
cheltuieli pentru realizarea unei lucrari proiectate. (2) Documentajie tehnicoeconomica prin care se stabile$te valoareaanticipataaunei lucrari de
executat.
DEVIZE (<fr.). Inscrisuri (cambii, bilete la ordin, cecuri, etc.) emise in valuta
straina, prin care se confirma dreptul beneficiarului lor de a obfine o anumita
cantitate de valuta dintr- o alta Jara.
DIFERENJA (<fr.). (1) Rezultat al unei scaderi numerice sau valorice. (2)
Abatere dintre prejul programat $i prejul efectiv.
(3) Abatere dintre o data de referinja i o data constatata.
DIFERENJA
DE
CONVERSIE. Diferenja dintre cursul valutar favorabil sau nefavorabil,
rezultate in urma actualizarii creanjelor i a abligajiilor in devize la sfar^itul
exerciiiului.
DIFERENTA DE PRE f DIFERENJA DE
CONVERSIE-ACTIV. (1)
Diferenja nefavorabila de curs valutar intre valoarea de intrare a creanfelor i
a datoriilor exprimate in devize $i valoarea acestora la cursul ultimei zile a
exercifiului. (2) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care Jine evidenja
diferenjelor
nefavorabile de curs valutar.
DIFERENJA
DE
CONVERSIE-PASIV. (1) Diferenja favorabila de curs valutar intre data de
intrare a creanjelor $i a datoriilor exprimate in devize $i data inchiderii
exercijiului fmanciar. (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care Jine
evidenja diferenjelor favorabile de curs valutar.
DIFERENJA DE PREJ (1)
Diferenja intre prejul prestabilit (standard) $i costul de achizijie al marfii sau
al produsului respectiv. (2) Abatere intre prejul estimat $i prejul efectiv.

62
produselor i a marfurilor destinate vanzarii. (2) Act justificativ pentru

scaderea din gestiune, pentru furnizor. (3) Document pentru recepjie in


gestiune pentru cumparator. (4) Act de inregistrare in evidenfa magaziei i in
contabilitate. {Cod. 14-3-5A).
DISPOZITIE DE PLATA- INCASARE. Document folosit pentru plata inlei, candnu
exista alte documente justificative de plaji ?i incasari (Cod. 14-4-4).
DIVIDEND (<fr.). (1) Beneficiu imparjit intre proprietarii unei societaji
comerciale. (2) Parte repartizatadin profit unui asocial, in funcjie de capitalul
investit intr-o societate comerciala. (3) Parte din profitul unei unitaji
comerciale distribuita acfionarilor i asociafilor, parjilor sociale, bonurilor de
participare, etc. (Leg. 77/1994).
DIVIDEND DE PLATA (1) Dividend datorat acjionarilor sau asociajilor potrivit
aporturilor de
DIFERENJA REEVALU ARE DIFERENJA
DIN
REEVALUARE. (1) Diferenja intre valoarea actuala ?i valoarea de intrare a
bunurilor. (2) Diferenja de corectare a valorii de intrare a bunurilor. (2)
Diferenfa de corectare a valorii de intrare a bunurilor in urma creterii
prefurilor i a ratei inflajiei. (3) Cont sintetic, de gradul I, rectificativ, care
{ine evidenfa diferenjelor din reevaluarea elementelor de activ ?i de pasiv
efectuata potrivit normelor legale (//. G. 500/1994).
DIR(<engl.)(CALC.). Comanda care afieaza conjinutul unui anumit director.
DIRECTOR (CALC.). Grupare logica a mai multor fi^iere intr- un grup.
DISPLAY (<engl.) (CALC.). Selecfia opjiunii de afi?are pe monitor.
DISPOZITIE DE LIVRARE.
(1) Act justificativ pentru eliberarea din magazie a
63
capital investit. (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care fine evidenfa
dividendelor datorate asociafilor i acfionarilor.
DOBANDA M OR AT OKIE. Dobanda datorata in mod legal sau convenita, pe
care un debitor este dator sa o plateasca in cazul in care nu $i-a achitat
datoria la data scadenta.
DOBANZI (<sl.). (1) Sume de bani platite de debitori creditorilor pentru
imprumutul acordat. (2) Costul capitalului primit cu titlu de imprumut. (3)
Cont de remuneraf ie a capitalului utilizat de catre o entitate economica. (4)
Remunerate pentru capitalul pus la dispozifie. (5) Cont sintetic, de gradul I,
bifuncfional, care fine evidenfa dobanzilor datorate, precum i a dobanzilor
de incasat aferente creditelor acordate de band in conturile curente,
respectiv disponibilitafilor aflate in conturile curente.
DOCUMENT DE SINTEZA DO BANZI-CONTURI ASOOAJI. (1 )Dobanzi curente i
dividende cuvenite asociafilor pentru disponibi litafi 1 e depuse la unitate.
(R) Cont sintetic, de gradul al Il-lea, de pasiv, (derivat din contul sintetic de
gradul I, Asociafi-conturi curente), care fine evidenfa dobanzilor curente i a
dividendelor cuvenite asociafilor.
DOCUMENT(<fr) (l)Inscris de provenienfa publica sau particular prin care se
atestaun fapt, se recunoafte un drept, o obligafie. (2) Act scris prin care se
dispune ori se constata executarea unei operafii economice, fmanciare etc.
DOCUMENT DE SINTEZA. (1) Conturi intocmite periodic, in vederea

prezentarii situafiei patrimoniale i a rezultatele entitafii patrimoniale. (2)


Document care cuprinde conturile anuale (bilanf, contul de rezultate i
anexa) ?i care formeaza un tot unitar.

DONAJIE (<fr.). (1) Contract prin care una din parji transmite celeilalte
proprietatea unui bun material cu titlu gratuit.

DOS (<engl.) (CALC.). Ansamblu de programe ce realizeaza legatura dintre


utilizator, resursele sistemului $i programele de calcul.
DOSAR (<fr.). Totalitatea actelor necesare justificarii anumitor fenomene
economico- financiare, litigii, etc.
DREPTURI DE PERSONAL
Drepturile personalului privind remuneratiile, asigurarile sociale, ajutoarele
de ?omaj, etc.
DREPTURI DE ATRIBUIRE
(1) Titluri negociabile destinate vechilor acjionari in urma majorarii capitalului
social prin
DREPTURI DE PERSONAL NERIDICATE. (1) Drepturile personalului
neridicateintermen, reprezentand salariile, sporurile, adaosurile, alocatiile de
stat pentru copii, etc. (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care tine
evidenfa drepturilor de personal neridicate in termen.
DREPTURI
DE
SUBSCRIPTS. (1) Titluri negociabile destinate protejarii vechilor actionari in
cazul majorarii capitalului social prin subscripjie publica. (2) Titlu
DOCUMENT AJIE DOCUMENT ATI E (<fr.). Totalitatea informajiilor, a
documentelor privind un anumit domeniu deactivitate. (2) Scrieri care
justified exi stenta unor fapte privind o anumita problema.
64
incorporarea rezervelor, a primelor de capital, a diferenjelor din reevaluare i
a profitului. (2) Titluri negociabile destinate sa compenseze pierderea
inregistrata de acfionari in urma majorarii capitalului social prin operajiuni
interne, datorita reducerii valorii intrinseci a actiunilor vechi. (3) Titluri generate de atribuirea de acjiuni gratuite care se efectueaza proporjional cu
numarul de acjiuni vechi dejinute de acjionari.
65
negociabil destinat sa compenseze pierderea inregistrata de vechii acfionari
in urma majorarii capitalului social prin subscripfie publica, datorita reducerii
valorii intrinsece a acfiunilor existente.
(3) Drepturile acfionarilor de a participa la crefterea capitalului unei societati.
DREPTURI SOCIALE. Drepturi incorporate unei acfiuni dejinute de catre un
acjionar, prin participarea la adunarea generala, prin drept de vot sau de
control asuprapiejii societafii.
DUBIOS (>it.) (1) Indoielnic. (2) Suspect. (3) Nesigur.
DUMPING (<engl.). Vanzarea marfurilor pe piaja unei }ari la
DUZINA
un pref inferior valorii sale normale.
DURATA. Perioada curenta pana la scadenja sau pana la rambursarea unui
titlu, a unui credit, sau a unui imprumut.
DURATA MEDIE. (1) Durata unui imprumut calculate in funcjie de scadenfa
cea mai apropiata sau cea mai indepartata. (2) Durata unui credit de export
bazatape scadenja medie a rambursarilor, care se efectueaza semestrial,
jinand oont de o perioada de ateptare.
DUZINA (<fr.). Grup de douasprezece obiecte de acelai fel care formeaza un

tot (Ex. 12 perechi de ciorapi, 12 ceti de cafea, etc.).

ECONOMAT (<&.). Magazin de aprovizionare in cadrul unor intreprinderi


sauinstitufii, avand drept scop procurarea de bunuri de stricta necesitate
pentru persoane defavorizate din punct de vedere material.
ECONOMIE (<fr.). Totalitatea relafnlor de producjie existente intr-o societate
determinate de nivelul de dezvoltare al relafiiior de producjie.
ECONOMIE NATIONAL!. Totalitatea ramurilor muncii sociale din sfera
productive si neproductiva, care s-au format i s-au ctructurat istoric,
carezultat al procesului diviziunii muncii $i care se desfa$oara in cadrul
granifeior unei fari.
ECONOMIST (<fr., rus.). Specialist in studierea $i analizarea
proceselor $i fenomenelor economice.
ECU (<ff.). Unitate monetara europeana, care reprezinta o moneda scriptica
a carei valoare este definite de un co de valute aparjinand farilor
Comunitatii Economice Europene.
ECRAN (<fr.) (CALC.). Suprafafa de sticla, acoperita cu un strat care devine
luminescent in punctele de incidenja ale fasciculelor de electroni sau ale
radiafiilor electromagnetice.
EFECTE (<germ.). (l) Hartii de valoare. (2) Valori trasefictiv pentru procurarea
reciproca a lichiditajii.
EFECTE DE COMERJ(<fr )
(1) Denumire generala data cambiilor, biletelor la ordin,
67
cecurilor, etc. care se refera la o tranzacfie. (2)Titluri negociabile care
reprezinta creanje decontabile la vedere sau pe termen scurt, in beneficiul
persoanelor care le poseda. (3) Titluri negociabile sau acceptate de catre un
debitor, in scopul mobilizarii creantelor inainte de scadenfa.
EFECTE DE INCASAT. (1)
Efectecomercialeneincasate. (2) Cont sintetic, de gradul al Il-lea, de activ,
(derivat din contul sintetic de gradul I Valori de incasat), care Jine evidenfa
valorii efectelor comerciale de incasat.
EFECTE DE PLATIT (1)
Valoarea de plata a cambiilor sau abiletelor la ordin subscrise. (2) Cont
sintetic, de gradul I, de pasiv, care Jine evidenja obligajiilor de plata stabilite
pe baza de efecte comerciale.
EFECTE FINANCIARE.
inscrisuri care nu au ca baza o tranzacjie cu marfun, ci de crdite bancare
(bonuri de tezaur).
END
EFECTE REMISE SPRE SCONTARE. (1) Cambii i bilete la ordin depuse labanca
in vederea objinerii unui credit. (2) Efecte comerciale depuse la banca
inaintea scadenjei in vederea scontarii. (3) Cont sintetic, de gradul al Il-lea,

de activ, (derivat din contul sintetic de gradul I Valori de incasat) care Jine
evidenja valorilor sconturilor acordate.
EMBLEMA (<fr.). Semngrafic figurativ simplu i distinct care se amplaseaza
alaturi de firma
(Leg. 26/1990, art.27).
EDITOR DE TEXT (CALC ). Program sau pachet de programe specializat in
realizarea de texte, corectare, modificare, imprimare.
EMISIUNE (<fr.). Plasament de titluri nou create pe calea subscripjiei publice.
END (<engl.) (CALC.). Tasta care indica saltul cursorului la sfarit.

ENTER
ENTER (<engl.) (CALC.). Inceput de fiier sau de pagina.

ENTITATE (<fr.). Existenfasau realitate determinate (societate).


ESTIMA (<fr.). (1) A evalua. (2) A aprecia valoric.
ETALON-AUR-DEVIZE
(<&.). Sistem monetar in care devizele convertibile aflate in circulate alaturi
de aur, servesc la acoperirea bancnotelor aflate in circulate ?i la
reglementarea datoriilor dintre state.
ETALON MONETAR (<&.).
Unitate monetara legala (leu, dolar, marca, lira sterlina etc.) care serve$te ca
unitate de masura a valorii bunurilor $i a serviciilor.
EVALUARE (<fr.). (1)
Exprimare valorica a activelor $i a pasivelor patrimoniale, precum i a
rezultatului fiecarui exercijiu cu ajutorul sistemului prefurilor. (2) Modalitate
de cuantificare masurare aactivelor ?i a pasivelor cu ajutorul etalonului
banesc.
68
EVALUARE ANUALA
Evaluare efectuata la sfaritul exercifiului.
EVALUARE BILANJ1 ERA
Evaluare aactivelor i a pasivelor cu ocazia intocmirii conturilor anuale.
Activele se evalueaza la valoarea neta iar pasivele la valoarea de intrare.
EVALUARE FINALA. Evaluare efectuata la data ieirii bunurilor din patrimoniul
societajii (prin vanzare sau prin darea lor in consum).
EVALUARE LA IEIRE
Evaluare a bunurilor cu ocazia iefirii din conturi, utilizandu-se diferite metode
de evaluare.
EVALUARE LA INTRARE
Evaluare a bunurilor achizifionate prin utilizarea costurilor de achizifie i a
bunurilor rezultate din producpe folosindu-se costul de producfie.
EVALUARE LA INVENTAR.
Evaluare a bunurilor cu ocazia
69
inventarierii stabilindu-se valoarea de utilitate sau de inventar.
EVAZIUNE FISCALA (<&.).
(1) Sustragere de la impunere fiscal a. (2) Sustragere in mod legal sau ilegal
de la plata unor impozite i taxe.
EVIDENJA (<fr.). Oglindirea intr-un document a evolu{iei diferitelor procese
economice.
EVIDENJA ECONOMICA
(1) Si stem unic de inregistrare, de urmarire i control a proceselor
economice. (2) Inregistrare cronologica i sistematica a informafiilor privind
situapa patrimoniala i a rezultatelor obpnute, atat pentru necesitaple
unitapi, cat $i relafi ile acesteia cu asociafii sau acjionarii, clienjii, fixrnizorii,
bancile, organele fiscale i alte persoane juridice i fizice.
EXCEDENT BRUT DE EXPLOATARE. Surplus de resurse objinute din
exploatarea
EXONERARE

capitalului ramase pentru dezvoltare ?i remunerarea capitalului.


EXCEDENT NET DE
EXPLOATARE. Execedent brut de exploatare, mai pujin amortismentele i
provizioanele de exploatare.
EXERCIJIU FINANCIAR. Durata pentru care se fac previziuni financiare i se
stabilesc rezultatele financiare. exhaustiv (<engl.). Complet, in intregime.
EXHAUSTIVIT ATE CONTABILA. Inregistrarea completa in contabilitate a
tuturor operajiilor economico- financiare privind patrimoniul unitapi
economice.
EXIGIBIL (<fr.). Executarea unei obligapi cerate de creditor de indata.
EXONERARE (<fr.). Eliberarea de o oblig^ie prevazuta de lege sau de
contract.

EXPERT
EXPERT. (1) Persoana care poseda cunotin{e deosebite intr- un anumit

domeniu. (2) Specialist de inalta clasa intr-un domeniu.


EXPERT CONTABIL. (1)
Profesionist independent de unitate la care se face apel pentru organizarea i
aprecierea contabilitajii $i care atesta regularitatea $i sinceritatea conturilor
anuale. (2) Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii i are
competenfa profesionala de a verifica $i de a aprecia modul de organizare i
de conducere a activitajii economico-financiare $i de contabilitate, de a
supraveghea gestiunea societafii comerciale $i de a verifica legalitatea
bilanjului contabil fi a contului
70
de profit i de pierdere (Ord. Guv. 61/1994, art. 2).
EXTENSIE (CALC.). Tip de informape (tip de fiier, tip de program, baze de
date, etc.).
EXTRAS DE CONT (<r ). (1) Formular eliberat de banca, in care reflecta
opera) ii le economice efectuate in cont la o anumita data (Cod. 14-6-3).
(2)
Recapitulare a inregistrarilor operate intr-un cont, intr-o perioada
determinata. (3) Document eliberat de banca, din care rezulta situajia
incasarilor i a plajilor efectuate prin contul curent, defiecare client. (4) Document care sta la baza inregistrarilor contabile a incasarilor i a plafilor prin
banca.

FACTURA (<fr.). (1) Document care certifica livrarea unui bun material sau
prestarea unui serviciu. (2) Document care justified cumparareaunui produs,
mar sau prestareaunui serviciu (Cod. 14-4-1OA).
FACTURA FISCALA (1) Document care atesta transfer de proprietate a
bunurilor cumparate de catre o unitate. (2) Document curegim special care
atesta transfer proprietajii unui bun catre o persoana juridica.
FACTURA 'IN ROU. Factura intocmita in caz acordarii reducerilor
comerciale sau returnarii marfurilor.
FALIMENT (<germ.). Eec economic al un comerciant sau al unei
intreprinderi. (2)
Lichidarea activelor un debitor inscris in Registrul Comerjul in urma unei
hotarari judecatore$ti $i transferarea acestor active intre creditori, pentru
recuperarea valorilor imprumutate (Leg. 64/1965; Cod. Com.).
FALIT (<it.). Persoana care se afla in stare de faliment.
FALSIFICARE (<fr.). (1) Infracjiune constand in contrafacerea inscrierii ori

semnaturii unui document oficial. (2) Alterare frauduloasa a unui document,


titlu, cec, trata, etc.)F.LF.O, (1) Metoda de evaluare a ieirilor din conturile de stoc, respectandu-se
ordnea intrarilor.
(2) Modalitate de evuare
FILIAL!
ie?irilor din stoc la costul primelor loturi intrate $i a stocului final, la costul
ultimelor intrari. (3) Evaluarea ieirilor din stoc in ordinea in care unitafile de
stoc au intrat in patrimoniu, inregistrarea facandu-se la valoarea lor de
intrare, iar pe masuraepuizarii lotului, bunurile ieite din gestiune,
evaluandu-se la costul de achizitie (sau de producfie) al lotului urmator, in
ordine cronologica.
FILIALA. (1) Societate juridica independents controlata de o societateholding. (2) Societate comercialain caremai mult de 50% din acfiutii sunt
dejinute de alta societate, denumita societate mama.
FINANTARE. (1) Punere la dispozifie de capital, pentru realizarea unor
proiecte determinate de investifii. (2) Totalitatea surselor lor i a mijloacelor
de plata, utilizate pentru realizarea unui proiect.
FINANJARE INTERN! Sume create prin exploatarea
72
capitalului propriu,fiindalcatuite in principal din amortismente, provizioane $i
rezultate nedistribuite.
FINANJARE EXTERN!. Sume de finanjare asigurate din afara unitafii, prin
subscrieri de capital sau prin alte operatium externe.
FIPS. (<engl ). Imprumut in doua valute.
FIRM! (<germ.). Numele sau, dupa caz, denumirea sub care un comerciant ii
exercita comerful i sub care semneaza {Leg. 26/ 1990, art.27).
FISCALITATE. (1) Obligafii fiscale. (2) Ansamblu de legi, norme, ordine,
recomandari, cu privire la impozite $i taxe.
FISCALITATE AMANAT!. Impozite, taxe amanate.
FISCALITATE LATENT!. Impozite eventuale sau scutiri de impozite.
73
FI$A (<fr.). Foaiefolosita pentru urmarirea sistematica a unui mijloc
economic, a unui proces, a unei surse etc.
FIA CU SPECIMENE DE SEMNATURI(<fr.). Document care se completeaza la
deschiderea unui cont sau a unui depozit de titluri, pe care figureaza
semnatura titularului.
FIA DE CONT (CALC.). Fi$a care permite objinerea unei balance pentru
conturile sintetice sau analitice specificate i a formulelor contabile care
conjin intr-unul din termeni contul respectiv pe ecran i la cerere, la
imprimanta. (2) Document contabil unde se inregistreazain ordine
cronologica toate operafiile econotnice dupa documentele de evidenja a
documentelor cumulative i dupa articolele contabile. {Cod. 14-6-20).
FIA LIMIT A DE CONSUM Document care tine evidenja consumului de
materiale in
FLUX DE TREZORERIE

funcfie de consumul normat


0Cod. 14-3-4/b).
FIIER=FILE (<engl.) (CALC.). Colecfie ordonata de date stocate pe disc
magnetic (jumal de banca, jurnal de casa, jurnal de vanzari, etc.).
FIXING (<engl.). Cotajia aurului la bursa de la London Metal Exchange.
FLOPPY DISC (<engl.) (CALC.). Disc cucapacitate mica de stocare adatelor, cu
timp mare de acces i interschimbabil.
FLUX(<fr.). (1) Cantitate mare.
FLUX DE INFORMAJII (CALC ). Raportul dintre cantitateade informa}ii ?i timpul
in care ea e transmisa.
FLUX DE TREZORERIE Ansamblul de operajiuni efectuate de unitate care
genereazaincasari i plafi, dand na?tere la iregularitaji intre intrari i iefiri de
numerar.
FLUX FINANCIAR FLUX FINANCIAR. Fluxul intrarilor i ieirilor de numerar.
FLUX REAL. Fluxul cumpararilor i vanzarilor de bunuri.
FOAIE DE VARSAMANT (<germ.). Formular tipizat, cu regim special, cu
ajutorul caruia se depun sume in contul disponibil la banca.
FOND (<fr.). Sursa bine delimitate constituita pentru un scop bine precizat.
FOND COMERCIAL (1)
Sursa indirecta economica, prin care se realizeaza dezvoltarea potenfialului
economic al unitapi.
(2) Element a! ansamblului bunurilor
economice
achizifionate ce se refera la clientela, vadcomercial, debuee, nivelul de
pregatire a forjei de munca, reputapafirmei, legaturi comerciale, etc. i care
formeaza obiectul contabilitapi numai in momentul achizifionarii acestora
(R.A. Leg. 82/1991, art.51).
74
FOND DE CONSUM Parte a venitului nafional utilizat pentru consumul
neproductiv al societajii.
FOND DE DEZVOLT ARE (1) Fond destinat inlocuirii imobilizarilor corporale $i
necorporale, prin investijii. (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care fine
evidenfa fondurilor de dezvoltare.
FOND DE PARTICEPARE LA PROFIT. (1) Fondconstituit din profitul net in
vederea stimularii salariafilor. (2) Fond destinat constituirii i utilizarii
fondului de participare a salariafilor la profit (//. G. 1/1991; O.G. 1/ 1993). (3)
Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care fine evidenja fondului de participare
la profit.
FOND DE RULMENT Parte din capitalurile pemanente care finanfeaza activele
circulante, asigurand o marja de siguranfa in finanfarea exploatarii.
FOND DE SANATATE Fond constituit din cota de 2% din
75
fondul de salarii privind angajatii cu contract de munca i pe care- 1
suportaunitateaprin asigurarile sociale i care se vireaza la Direcfiile sanitare
judejene, pentru acoperirea diferentelor de compensare a valorii
medicamentelor (O.M.F 22/1992).
FOND
MONETAR

INTERNATIONAL (F.M.I.). Organism international, infiinfat in 1944 la Bretton


Woods i al carui sediu se afla la Washington. Are ca obiectiv dezvoltarea
cooperarii internajionale in domeniul fmanciar, acordarea de credite standby, credite de ajustare structural!) sau sprijin pentru realizarea unor mari
proiecte de interes general, finan{are indreptata spre
consolidarearezervelorvalutare, privatizare, restructurare, administrarea
sistemului de D.S.T. (drepturi speciale de tragere).
FOND MUTUAL. Activ reunit de investitori cu scopul realizarii de plasamente
colective de
FORTRAN
capitaluri, pe baza principiului repartizarii riscurilor (H. G. 634/ 1991; Leg.
54/1992).
FOND PENTRU RISCURI 1 CHELTUIELI. Fond constituit
r
din cota de 1% din fondul de salarii, ce se vireaza la dispozifia organismelor
de protec{ie a handicapafilor {Leg. 53/1992).
FOND PROPRIU. Capital propriu.
FORMULAR (<fir.). Imprimat care se completeaza in vederea intocmirii unui
act, a unui tabel, etc.
FORMULA CONTABILA. Forma de reprezentare grafica a raportului de
egalitate valorica stabilit intre conturile corespondente, pe baza dublei
inregistrari a unei operalii economico-financiare.
FORTRAN (<engl.) (CALC.). Limbaj informajional orientat pe calcule strict
tiinjifice (matematica, fizica), dar i in
Mfeunnw.

FUNCJIE ECONOMICA. Subdiviziune contabila a activitajii profesionale a unei


unitati economice (funcjie de producfie, de distribute, financiara, gestiune,
de personal, etc.).
FUNCJIE FINANCIARA.
Subdiviziune contabila prin care
FURNIZORI (<fr). (1)
Persoane fizice sau juridice care pun la dispozifie (livreaza) marfuri sau
servicii contra plata, in baza unei infelegeri. (2) Obligati faja de anumite
persoane pentru bunurile cumparate pe credit. (3) Cont sintetic, de gradul I,
de activ, care fine eviden{a furnizorilor
FRACHT (<engl) Document utilizat in traficul international de marfuri,

feroviar sau aerian.


FRAUDA
FISCALA
Declarable mincinoasa in dauna fiscului, cu ocazia intocmirii declarajiei de
raport sau a conturilor anuale.
FUNCJIE (<fr.). Concept fundamental, prin care se definete o
corespondenjaintre elementele unei mulfimi i elementele altei multimi,
astfel incat fiecarui element din domeniul de definite sa-i corespunda un
singur element din domeniul valorilor.
FUNDAJIE (<fr.). Institute creata pentru desfaurarea unei activitat de interes
obtesc.
FUNGIBIL (<fr.). Obiect, bun, care poate fi inlocuit, in executareaunei
obliga{ii, cu altul de acela^i fel.
FURAJE (<fr.). (1) NutreJ folosit pentru hranaanimalelor. (2) Cont sintetic, de
gradul al II-lea, de activ (derivat din contul sintetic de gradul
I,Materialeconsumabile), care {me evidenfa existenfei i mi$carii stocului de
furaje.
FRACHT
contabilitate (fi$e de cont, balanfe, etc ).
se prognozeaza veniturile i cheltuielile, se asiguraresurse de finanjare $i se
imbunata{ete structura financiara a unitajii.
77
pentru livrari debunuri, executari de lucrari $i prestari de servicii.
FURNIZORI-DEBITORI (1)
F umizori care au primit avansuri pentru bunuri nelivrate, sau lucrari $i
servicii neexecutate. (2) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care fine
evidenfa avansurilor acordate furnizorilor pentru livrari debunuri, executari
de lucrari i prestari de servicii nerealizate.
FURNIZORI
DE
IMOBILIZARI (1) Furnizori de imobilizari corporate i necorporale, servicii
prestate sau lucrari executate pentru realizarea unor imobilizari. (2) Cont
sintetic, de gradul I, de pasiv, care fine evidenfa obligafiilor de plata faja de
furnizorii de mobilizari corporale sau necorporale. (3) Obligafii in
FUZIUNE
urma cumpararii de utilaje, echipamente sau alte active fixe.
FURNIZOR1-FACTURI NESOSITE. (1) Furnizori care au livrat bunurile, au
executat diferite lucrari i prestari de servicii dar pentru care inca nu s-au
intocmit facturile respective. (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care fine
evidenfa decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionarile debunuri, lucrari
executate i prestari de servicii, pentru care nu s-au primit facturi.
FUZIUNE (<fr.). (1) Reunire a doua sau mai multe unitafi (societafi
comerciale) in vederea crearii unei noi societafi sau a absorfiei de catre una
din ele a celeilalte. (2) Contopire a doua sau mai multe unitafi economice sau
societafi comerciale (Leg. 31/1990, art. 174).

GAJ (<fr.): (1) Dovada. (2) Bun mobiliar sau imobiliar remis de un debitor sau
de un ter} unui creditor, drept garanfie pentru o datorie.

GARANT (<fr.). (1) Persoana care, in cazul unui contract de garanfie, se


angajeaza fafa de creditorul principal sa plateasca datoria in cazul
incapacitafii de plata a acestuia din urma. (2) Persoana care da o garanfie.
GARANJIE (<it.). (1) Mijloc de asigurare a executarii unei obligafii. (2)
Asigurarea unui creditor pentru executarea unei obligafii.
GARDA FINANCIARA (<fr). Corp de control financiar
GESTIUNE (<fr.). (1)
Administrare a bunurilor economice ale unei unitafi economice. (2)
Administrare patrimonial!
GESTIUNE ECONOMICA Administrare a unui patrimoniu in condifiile
autonomiei funcjionale, asigurand buna desfaurare a activitafii economicofinanciare a unitafii in scopul crefterii rentabilitafii i eficienfei economice.
GESTI UNE FRAUDULOASA. Infracfiune care consta in savarirea cu reacredinfa a unei fapte pagubitoare pentru persoana ale carei bunuri
GALON (<engl.). Unitate de masura pentru volum.
specializat al statului, militarizat, neAncazarmat, care funcf ioneaza in cadrul
Ministerului Finanfelor
(Leg. 30/1991, art. 17).
79
ii sunt date in administrare sau pastrare proprie.
GER (<it.). (1) Mijloc de garanfie a unui bun vaioric imprumutat. (2)
Operafiune prin care un titlu de credit circula de la un beneficiar la altul.
GIRA. (1) A garanta, printr-un gir, o cambie. (2) A garanta un imprumut cu un
bun imobil, teren, etc.
GIRANT (<it.). Cel care transfera proprietatea unui titlu pe calea andosarii.
GIRURI 1 GARANJII ACORDATE. (1) Giruri $i garanfii ale unitatii de a plati, in
locul terfilor, suma constituind efectul angajamentului. (2) Cont sintetic, de
gradul al II-lea, extrabilanf ier (derivat din contul sinteticde gradull,
Angajamente acordate), care Jine evidenfa girurilor $i garanfiilor unitatii de a
plati, in locul terfilor, suma constituind
obiectul
angajamentului.
GRIP
GIRURI 1 GARANJII PRIMITE. (1) Giruri i garanjii primite de unitate,din
parteaunor terfi care se obliga sa plateasca, in locul acesteia, suma
constituind obiectul
angajamentului. (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea, extrabilanjier, (derivat
din contul sintetic de gradul I, Angajamente primite) care Jine evidenfa
girurilor i garanjiilor primite.
GO-GO FUND (<engl.). Fond de plasament axat pe activitati destinate
creterii economice.
GOODWILL (<eng!.). Diferenfa intre prejul de cumparare a! unei unitafi ?i
valoarea justa a activelor i a pasivelor acesteia.
GRE (<engl.). Garantii contra riscurilor de export.
GRI (<engl.). Garanfii contra riscurilor pentru investifii.
GRUP (<fr.). Colectivitate de persoane reunite printr-o

GRUP DE INTERES comunitate de interese, scopuri i de vederi avand un


centru de decizie i de control.

GRUP DE INTERES ECONOMIC. Ansamblu de unitaji constituit in scopul


facilitafii dezvoltarii ectivitajii economice a membrilor sai, ameliorarii sau
creterii rezultatelor financiare a acestora. (2) Ansamblu deunitaji care
reprezinta centrul de decizie (societate mama) al altor tipuri de unitaji mai
mici i care are dreptul de decizie i de control asupra acestora.
GRUP 1 ASOCIATI Grupa de conturi din clasa Conturi de terji, care asigura
evidenfa
80
decontarilor din cadrul unitafilor de grup i a asociafiilor cuprinzand operafiile
care se inregistreaza reciproc i in aceeai perioada de gestiune, precum i
decontarile intre asociaji i unitatea patrimoniala privind capitalul social,
dividendele cuvenite acestora, alte decontari cu asodafii i de asemenea
conturi le coparticipanjilor referitoare la operafiile efectuate in comun, in
cazul asocierilor in participate.
GUVERN. Organ de stat care exercita puterea executive
GUVERNAMENTAL Care apart ine guvemului (Ordonanafe, Ordine etc.).
HARD DISK (<engl.) (CALC.). Disc cu capacitate mare de stocare a datelor, cu
timp de acces mic i nedemontabil.
HARDWARE (<engl.) (CALC.). Subsystem reprezentand totalitatea
echipamentelor componente ale calculatomlui (partea materiala).
HARTIE COMERCIALA Bilet la ordin andosat in alb, emis de mtreprinderi mari.
HARTIE DE VALOARE. (1) Document care incorporeaza un drept de creanja
care nu poate fi valorificat, nici transferat decat prin prezentarea sau
cedarea documentului. (2)Titluri obfinute printr-o investitie fmanciara ce
poate constitui obiectul unei tranzacfii pe piata capitalurilor.
HOLDING (<engl.). (1)
Societate aflata An fruntea unui grup caruia ii asigura gestiunea. (2) Societate
comercialacare prin investijiile financiare concretizate in titluri de participare
controleazadirect sau indirect mai multe societafi. (3) Societate definand
participatii permanente in intreprinderi independente din punct de vedere
juridic in scopul controlului $i finanjarii acestora.
HOME (<engl.) (C ALC.). Tasta care indica saltul cursorului la inceput (linie,
pagina, document justificativ).
HORS COTE(<fr.). Piajaunde se negociazatitlurile care nu sunt inscrise la
bursa.

ICON (<engl.) (CALC.). Eveniment produs de utilizator pentru realizarea unui


simbol (cont, articol contabil, registru inventar etc.).

IDENTIFICATOR DE FIIERE (CALC ). Eticheta fi$ierului caiculatorului.


IMAGINE FIDELA. Obiectiv urmarit de contabilitate prin respectarea regulilor
$i a principiilor contabile.
IMOBILIZARI (<fr ). (1) Bunuri i valori destinate sa serveasca o perioada
indelungata in activitatea unitafii patrimoniale $i care nu se consuma la
prima lor utilizare. (2) Utilizari permanente de capital, destinate sa serveasca
pe termen lung activitatea unitafii,
fara a se consuma la prima intrebuinfare.
IMOBILIZARI CORPORALE. Imobilizari materiale reprezentate prin bunuri fixe,
concrete (terenuri, mijloace fixe).
IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS. (1) Investijii neterminate efectuate in
regie proprie sau in antrepriza, care se evalueaza la costul de producfie,
respectiv la costul de achizipe, reprezentand preful de deviz al investijiei. (2)
Cont sintetic, de gradul I, de activ, care fine evidenfa imobilizarilor corporale
in curs.
IMOBILIZARI FINANCIARE. (1) Investifii financiare sub forma de titluri de
83
participare, titluri imobilizate ale activitajii de portofoliu, alte titluri i creanfe
imobilizate. (2) Investifii financiare efectuate pe termen lung, concretizate in
acfiuni, obligatiuni sau alte titluri de valoare, urmarindu-se obtinerea de
venituri financiare.
IMOBILIZARI NECORPORALE (1)
Imobilizari reprezentate prin diferite documente comerciale sau juridice
(cheltuieli de constituire, cheltuieli de cerecetare $i dezvoltare, concesiuni,
brevete, licenfe, marci de fabrica i alte drepturi i valori similare, fond
comercial i alte imobilizari necorporale. (2) Active fixe fara confinuturi
materiale, aflandu-se sub forma unor drepturi industriale sau comerciale.
IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS. (1) Cost de producfie, respectiv cost de
achizijie privind imobilizarile necorporale neterminate pana la finele
IMPOZIT PE DIVIDEND
exercijiului. (2) Cheltuieli de cercetare-dezvoltare, brevete i alte imobilizari
necorporale ce urmeaza a fi date in exploatare la inceputul exercipului
urmator.
(3) Cont sintetic, de gradul I, care fine evidenja imobilizarilor necorporale in
curs, realizate pentru nevoi proprii.
IMPOZIT. Contribute obligatorie i directa efectuata de o persoana fizica sau
juridica pentru bugetul central al statului sau local.
IMPOZIT ANTICIPAT
Impozit care se aplica in mod direct unei activitati inca de la inceperea
(naterea) ei.
IMPOZIT LA SURSA Impozit refinut la sursa veniturilor.
IMPOZIT PE DIVIDEND
Obligajie fiscala a societafii comerciale de a plati la bugetul statului o suma
in funcfie de marimea dividendului de platit i de cota stabilita de lege
(O.M.F. 9/1992; Leg. 77/1994).
IMPOZIT PE PROFIT IMPOZIT PE PROFIT (1)

Obligate fiscala a Societafii Comerciale sau a Regiei Autonome (care obfine


venituri impozabile) de a plati bugetului statului o suma calculate prin
aplicarea unei cote asupra profitului {Leg. 77/1994; Leg. 22/1995). (2) Cont
sintetic, de gradul I, bifuncfional, care fine evidenfa decontarilor cu bugetul
statului privind impozitul pe profit
IMPOZIT PE SALARII (1)
Impozit calculat sub forma de cote procentuale progresive aplicate asupra
ca$tigurilor realizate de catre personal sub forma de salarii, ajutoare
materiale i din parti cipare la profit (Leg. 32/1991, rep. in 1995; Leg.
58/1992). (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care fine evidenfa
impozitului pe salarii $i asupra altor drepturi similare, datorate statului.
IMPOZIT PE VEN IT. Impozit datorat statului pentru venitul realizat de catre o
persoanafizica sau juridica (H. G. 634/1991).
84
IMPRIMANTA (<fir.) CALC.). Dispozitiv periferic cu ajutorul caruiacalculatorul
scrie pe hartie rezultatele calculelor.
IMPUTARE. Inscriereasumelor in conturi.
INCASSO (<it ). Operafiune de incasare efectuata de banca exportatorului la
ordinul sau, numai dupa ce marfa a fost achitata de catre client.
INDEXARE (<&.). (1) Suma rezultata din aplicarea unui procent la salariul de
baza. (2) Procedura care leaga volumul unei creanfe de evolufia unui element luat drept de referinfa (rata de schimb).
INDICATORI
AI
BILANfULUI.
Indici
fundamentali care oglindesc activitatea unitafii economice.
INDICE (<it.). (1) Marime relativa rezultata din compararea prin raportare a
doi indicator!. (2) Cifra care exprima evolufia
85
valorica a unui lucru, luand drept baza o valoare diferita.
INDICE BURSIER. Indice al acfiunilor.
INDICE DE FINANJARE PERMANENT A. Indicator al bilanfului care reflecta
raportul dintre capitalurile permanente i activul imobilizat.
INDICE DE FOND DE RULMENT. Indicator al bilanfului care reflecta raportul
dintre fondul de rulment i activul circulant.
INDICE
DE
INDEPENDENfA FINANCIARA. Indicator al bilanfului care reflecta raportul
dintre capitalurile proprii i capitalurile permanente.
INDICE DE LICHIDITATE A ACTIVULUI. Indicator al bilanfului care reflecta
raportul dintre activele circulante i activul total.
INFLAJIE INDI CEDE RENTABILITATE. Indicator al bilanfului care reflecta
raportui dintre profit i capitalul social.
INDICEDE SOLVABILITATE GENERALA. Indicator al bilanfului care reflecta
raportul dintre activul total $i capitalurile straine.
INDICE DOW JONES
(<engl.). Indice al bursei de la New York care reflecta evolufia valorii medii a
unor acfiuni selecfionate.

INDICE MONDIAL. Indice calculat conform perceptului olanfului lui


Laspeyreso. plecand de la circa 20 de indici nafionali.
INFLAJIE (<fr..)
(1)
Dezechilibru care se manifesta prin cre?terea puternica, generalizata i
continua a prefurilor si reducerea sensibila a puterii de cumparare a unitafii
monetare. (2) Expansiune

INFORMATICA (<fi\). tiinfa care se ocupa cu studiul prelucrarii


informafiilorcuajutorul sistemelor automate de calcul
D'TFORMA'JTE (CALC ). Concept primar general de date brute, prelucrate i
transformate An informafii noi.
INIJIALIZARE (<it.)

(CALC).
Pregatirea
programului pentru prima rulare sau anularea datelor perioadei anterioare
(balanfa inifiala).
INSERT (<engl.) (CALC.). Tasta care comanda schimbarea modului de lucru
(inserare/ suprapunere).
INSOLVABILITATE (<fr ).
(1)
Incapacitatea unui debitor de a-$i onoraangajamentele de plata.
(2)
Faiimentare.
INSTRUCJIUNE (<fr.). Act normativ emis de conducatorii organelor centrale
ale administrapei de stat, in limita competenfei lor in baza ?i in vederea
aplicarii legilor, decretelor sau hotararilor de guvem.
INSTRUMENTE DE TREZORERIE. Investijii financiare efectuate in scop
speculativ.
INTANGIBIL (<fr.). Lucru (obligate) care trebuie sa ramana intact.
INTERPRETOR
DE
COMENZI (CALC.). Parte din sistemul de operare (DOS) care se incarca in
memoria directa
INFORMATICA
excesiva a masei monetare care genereaza o cretere generalizata a
prejurilor bunurilor fi serviciilor, oferta ramanand inferioara cererii.
INSTALATH DE LUCRU
(<fr.). (1) Ansamblu de ma?ini care executa anumite opera|ii. (2) Cont
sintetic, de gradul al II- lea, de activ, (derivat din contul sintetic de gradul I,
Mijloace fixe) care fine evidenfa existenfei $i micarii ma^inilor, utilajelor i
instalajiilor de lucru.

h
87
(RAM) lapornirea calcuiatoruiui asigurand prelucrarea comenzilor DOS si
acfionand ca o interfaja intre utilizator i sistemui de operare.
INVALIDARE. Anulare.
INVENTAR (<fr.). (1) Document care cuprinde enumerarea i
descriereaexistenfei cantitative i valorice a mijloacelor pe care le poseda, le
are in gestiune, in folosinfa ori in raspundere, la un moment dat, o persoana
fizica sau juridica. (2) Lista ce cuprinde enumerarea unor bunuri, lucrari
existente intr-o perioada de timp.
INVENTAR CONTABIL INTERMITENT. (1)
Inregistrare periodica a stocurilor in urmainventarierii activelor i apasivelor.
(2) Stabilirea ieirilor i inregistrarea lor in contabilitate pebaza inventarierii
stocurilor la finele perioadei.
INVENTAR CONTABIL PERMANENT. Inregistrarea intrarilor $i a leprilor de
bunuri
IN VESTIT ORI
prin intermediul conturilor de stocuri, stabilidu-se stocul in orice moment.
INVENTAR
FIZIC

inregistrareafapticaabunurilor.
INVENTARIERE. (1) Procedeu contabil cu ajutorul caruia se constatafaptic
existenf a elementelor patrimoniale ale unitafii economice din punct de
vedere cantitativ i valoric, la un moment dat. (2) Procedeu contabil de
constatare faptica la anumite perioade de timp, a elementelor patrimoniale,
in vederea compararii cu datele scriptice incrise in contabilitate, pentru
determinarea minusurilor i plusurilor din gestiune ?i stabilirea eventualei
raspunderi gestionare. (3) Operafiune efectuata de regula la sfaritul anului
in scopul stabilirii situafiei reale a activelor i a obligafiilor unitafii.
INVESTITORI (<fr.). (1) Organisme care dispun de resurse importante, care
procedeaza in

INVEST IJIE
mod regulat la investijii i care gestioneaza portofolii de mari dimensiuni. (2)

Persoane fizice sau juridice care aloca importante fonduri pentru realizarea
unei investifii.
IPOTECA (<fr.). Drept al creditorului de aurmari imobilul care i-a fost afectat
in garanfie, pentru a obfine satisfacerea creanfei sale din preful obpnut prin
vanzarea silita a lucrului. (2) Imobil (bun) ce garanteaza un imprumut. (3)
Document care atesta inscrierea unui drept de ipoteca imobiliara in registrul
funciar.
S.C. ORGANE DE ASAMBLARE S.A. BRASOV Strada Zizinului Nr. 13 produce si
comercializeaza: suruburi, piulite, prezoane, pivoli, tacheti, stifturi, nituri,
antretoaze, dibluri, nipluri, dopuri , reductii, suruburi pentru tab la si pentru
lemn , cuie si alte produse similare in gama M3-M36 si L = 8-200.
Telefon: 068-124140 - fax: 068-131078;132170 - telex 61217
INVESTIf IE (<fr.). (1)
Formarea de capital fix. (2) Achizitionarea de capital in vederea objinerii unui
venit. (3) Cheltuieli facute pentru achizifionarea, construcjia sau
confecfionarea de mijloace fixe noi.
88
IPOTECA (<fr ). A greva un imobil cu o ipoteca.

iMPRUMUT. (1) Contract prin care definatorul de fonduri pune


aanumitasumaladispozifiaunui terf, cu condifia rambursarii acesteia la o
scadenfa determinate. (2) Suma de bani acordata cu drept de restituire la o
anumita data.
IMPRUMUTURI ACORDATE PE TERMEN
LUNG. (1) Sume de bani puse la dispozifia terfilor pe o perioada mai mare de
5 ani. (2) Cont sintetic, de gradul al Il-lea, de activ, (derivat din contul sintetic
de gradul I Creante imobilizate) carefineeddenfaimprumuturilor acordate pe
termen lung.
IMPRUMUTURI DIN EMISIUNI DE
OBLIGA JIUNI.
(1)
imprumuturi obfinute de societafile comerciale pe actiuni in urma punerii in
circulate a obligajiunilor emise. (2) Imprumuturi obligatare datorita faptului
ca au la baza obligajiunile emise. (3) Cont sintetic, de gradul I, depasiv, care
fine evidenfa imprumuturilor din obligafiuni emise.
IMPRUMUTURI INTERNE
imprumuturi contractate de stat cu band $i alte persoane fizice sau juridice
din interiorul farii.
IMPRUMUTURI DE STAT. imprumuturi contractate de catre stat de la band,
intreprinderi, persoane fizice, etc.
IMPRUMUTURI EXTERNE imprumuturi contractate de stat cu band $i alte

persoane fizice sau juridice din afara farii.

IMPUTERNICIT IMPUTERNICIT. (l)Persoana autorizata sa acfioneze in numele

altcurva. (2)Delegat. (3)Mandatar.


INCASA. Obfinerea unei sume de bani din vanzarea de produse, marfuri,
titluri de credit etc.
INCASARE. Suma incasata.
INCARCARE (CALC.). Lansarea opfiunii pe calculator (incarcarea datelor in
conturi, incarcareafi$ierejlor de conturi, a soldului inifial din balan)a etc ).
INCHEIERE. Inscris constatator al masurilor luate de jurisdictie, la diferite
termene fixate An cursul unui litigiu.
INCHIDERE (CALC). Inchidereaconturilorde rezultate i activizarea Fiei
contului, din Conturi jurnale.
iNCHIRIERE. (1) Act in urma caruia o persoana inchiriaza alteia un bun. (2)
Contract de locate.
90
INREGISTRARE CONTABILA. Jurnalizarea unei operafiuni economice sau
fmanciare.
1NSCRILRE Trecereaunordate intr-o situajie centralizata, intr- un registru.
INSCRIS. Act constatator intocmit la incheierea unui act juridic, cu scopul de
a servi drept proba.
INSTRAINARE. Transmitere, prin act juridic ori prin efectul legii, a dreptului de
proprietate sau a altor drepturi.
INTREPRINDERE Unitate economica, de producfie, de prestari de servicii, de
corner), de turism, etc.
INTREPRINZATOR INDIVIDUAL. (1) Persoana fizica autorizata sadesfaoare
activitaji independente sub forma unei unitafi economice fara statut de
societate comerciala i fara
91
obligaf ia de a-$i constitui un capital social. (2) Cont sintetic, de gradul I, de
pasiv, care }ine evidenfa aporturil or i retragerilor in natura fi/sau in
numerar ale intreprinzatorului individual.
INTREJINERE (<fr.). (1) Suma platita de locatari pentru acoperirea
cheltuielilor comune ale unui imobil.
INTREJINERE INTREJINERE CALCULATOR. (1) Reindexare a fielor $i
salvarea lor pentru asigurarea securitajii datelor contabile (restaurarea fielor
etc.). (2) Opjiune a meniului principal^ care permite efectuarea unor operajii
care asigura corectitudinea i protecjia datelor contabile prelucrate.
S.C. IMPRIM BRASOV
9
Strada Apolonia Hirscher nr. 16-18 Telefon:068-144276,
fax:068-152530
Ofera un intreg sortiment de imprimate tipizate inclusiv cele cu regim special
(chitante fiscala, facturi fiscale etc), precum si o gama variata de articole de
papetarie
si
birotica.

JOINT VENTURE (<it.). Intreprindere cu participare mixta.


JUDECA(<lat.). Asolufionaun litigiu.
JUR (<fr.). Organ de jurisdictie cu caracter penal, in componenfa caruia intra
jurafii.
JURISCONSULT (<fr.).

Angajat al unitajii avand atribupa de a intocmi contracte, acte normative


etc., i de a aviza sub aspect legal unele masuri luate de conducerea unitafii
i de a reprezenta unitatea in faja organelor de jurisdicpe.
JURISDICTIE (<lat.). (1) Competenfa de a judeca. (2) Totalitatea organelor
dejudecata de acela$i grad sau competenjele
de soiufionare a anumitor categorii de litigii.
JURNAL (<fr.). (1) Registru contabil unde se inregistreaza cronologic i
sistematic mi?carile patrimoniului. (2) Registru contabil destinat
inregistrarilor cronologice al operajiilor economico-financiare {Cod. 14-6-4).
JURNAL AUXILIAR. Jurnal utilizat de catre unitate, intocmit pe genuri de
operajiuni cu scopul asigurarii diviziunii muncii contabile.
JURNAL GENERAL Registru contabil obligatoriu utilizat pentru inregistrarea
cronologica a operafiilor economico- financiare.
93
JURNALPENTRU CUMPARARI (T.V.A.). Document care fine evidenja cumpararii
efective, conform facturilor sau chitanjelor fiscale, i care separa
TVAdeductibil. (Cod 14-6-17/6).
JURNAL
PENTRU
VANZARI (TVA). Document care pne evidenja vanzarilor pe baza valorilor din
facturile emise i a depunerilor in numerar la casierie i din care se separa
taxa pe valoare adaugata colectata {Cod 14-6-12/a).
JURNAL
PRIVIND
CONSUMURILE 1 ALTE IEIRI DE MATERIALE.
Document care pne evidenja consumurilor zilnice de materiale i a stocurilor
corespunzatoare {Cod 14-6-8).
JURNAL
PRIVIND
DECONTARILE CU FURNIZORII. Document care Jine evidenja decontarilor cu
furnizorii pentru aprovizionarea de bunuri, lucrari executate sau servicii
prestate {Cod 14-6-6).
JURNALIZARE JURNAL
PRIVIND
REPARTIZAREA
1
DECONTAREA CHELTUIELEILOR DE PRODUC |'IE. Document care Jine evidenja
repartizari I ori decontanlor interne privind cheltuielile de producfie {Cod
14-6-11).
JURNAL
PRIVIND
S A L A R11L E ^> 1 CO NTRl B L J1A ASIGURARILOR SOCIALE.
Document care fine evidenja remuneranlorpersonalului (Cod 14- 6-10)
JURNAL - SITUAJIE PRIVIND OPERAJIILE
CONTABILE. Document care Jine evidenja operajiilor contabile {Cod 14-6-4).
JURN AL-SITU AJIE PRIVIND OPERAJULE DE
CASA $1 BANCA. Document care Jine evidenja operajiilor de casa i a
decontarilor cu banca {Cod 14-6-5).
JURNALIZARE. Inscrierea operajiunilor in jurnal.
K
KILOBYTE (KB) (<engl.) (CALC). Multiplul Bit-ului (1024 byte).
KNOW-HOW(<engl).

Ansamblu de cuno$tin)e
tehnice. experienfa, abilitate tehnica, etc. nebrevetate, referitoare la
producerea, funcjionalizarea i
comercializarea unor
produse.
L
LANSARE (<fr.)(CALC). Startul programului prin tastare CONTABIL.
LATENT (<&.). 1 - Fenomen ascuns dar care poate sa se manifeste in orice
moment. 2 - A se ascunde.
LEGALIZARE (<fr.) (1) Atestare oficiala a autenticitafii unui document. (2)
Oficializare a unui act. (3) Acfiune bazata pe
lege.
LEGE(<lat.). Actnormativemis de catre organul legislativ al puteriide stat,
cuprinzand norme generate, deconduita, obligatorii i impersonate.
LEGE ECONOMICA (1) Lege obiectiva proprie, inerenta proceselor $i
fenomenelor
economice. (2) Act normativ cu caracter economic (ex. Legea contabilitapi Legea nr. 82 din 1991).
LEGISLATIV (<fr ). (1) Referitor la legiferare. (2) Organ care face legi. (3)
Parlament.
LEGISLATE
(<fr.).
Totalitatea legilor dintr-o }ara.
LICENJA (<fr). (1) Dreptul de a folosi sau de a valorifica o mvenfie. (2)
Autorizafie data de stat pentru exercitarea unui anumit corner}, a unei
anumite acfiuni de industrie sau pentru a importa i exporta marfuri.
LICHIDARE (<fr). (1)
Desfiinfare. (2) Procedura de imparjire a patrimoniului. (3) inchiderea unei
opera}ii bursiere

LICHIDITATE
la termen (stingerea primelor, plata $i remiterea titlurilor).

LICHIDITATE (<fr ). (1) Disponibilitate in bancnote aflate in casieria unei


unitaji. (2) Dispunere de fonduri suficiente pentru lichidarea datoriilor la
scadenfa. (3) Capacitate de a onora imediat la scadenfa datoriile exigibile.
LICHIDITAJI. (1) Fonduri totale ale unitafii economice (casa, conturi bancare la
vedere, cont de cecuri etc.) (2) Sume ale bancii care permit sa faca fafa
retragerilor de fonduri (active in conturi la alte band, active in cont de
viramente la Banca Najionala).
L.I.F.O. (1) Metoda folosita pentru evaluarea ieirilor din conturi le de stocuri,
pe baza prefurilorultimelorlotun intrate. (2) Metoda ultimei intrari - primei
ie?iri.
LEMBAJDEPROGRAMARE
(CALC). Sistem de convenfii
96
adaptate pentru realizarea unei comunicari intre programator (utilizator) i
calculator.
LIMBAJ INFORMATIC
(CALC). Proces de comunicare a informafiilor prin mijlocirea calculatorului.
LIMITA(<fr.). (l)Punctextrem.
(2) Valoare fixa catre care tind valorile unei marimi variabile.
(3) Pref maxim fixat pentru cumpararea sau vanzarea de titluri.
LIMITA DE AVANS. Plafon pana la valoarea caruia banca acorda un avans la
valoarea unui gaj (ipoteca).
LIMITA DE CREDIT Plafon pana la care banca acorda un credit.
LIMITA DE GARANTARE. Credit prin care banca se obliga faja de ter} sa
execute angajamentul unui client pana la limita unei sume maxime determinate.
97
LINIE DE CREDIT. Credit acordat de o fara altei fari, in scopul utilizarii de
credite de
export sau penetru investifii.
/
LINIE DE STARE (CALC). Zona a ecranului (monitorului) care confine informafii
diverse, descrie funcfia din meniu sau a comenzii selectate, afieaza tastele
funcfionaie, precizeaza succint informafiile ce trebuie introduse intr-un camp
de dialog etc.
LIST ARE FIIER CONTURI
(CALC). Lista conturilor cu simbolurile $i fiuicfiile lor in fi$ier.
LISTA (CALC). (1) Colecfie de date privind situafiile (jurnale, cartea mare,
balanfe, registre). (2) Foaie cu enumerarea datelor. LISTA DE AVANS
CHENZINAL. Situafie care fine evidenfa avansurilor chenzinale ale
personalului (Cod 14-5-ld).
LISTA DE CONTURI.
Totalitatea conturilor utilizate in organizarea contabilitafii.
LOCAJIE LISTA DE CURSURI. Tabel cuprinzand cursuri de titluri negociate la
banca ?i care se publica zilnic.
LISTA DE INVENTAR Situafie care cuprinde inscrierea tuturor elementelor

patrimoniale de activ i de pasiv, grupate pe gestiuni i categorii de bunuri,


ale unitafii (Cod 14-3-12).
LISTA ZILNICA
DE
ALIMENTE. Situafie care fine evidenfa zilnica a alimentelor iefite din magazie
i darea lor in consum (Cod 14-3-4/dA).
LITIGIU (<fr.). (1) Conflict de interese de natura patrimoniala
sau
nepatrimoniala, izvorat dintr-un contract comercial. (2) Conflict susceptibil de
a fi rezolvat pe calea justifiei.
LOCA'I'IE (<fr.). (1) Chirie platita pentru anumite bunuri luate in folosinfa. (2)
Inchiriere. 3 - Taxa platita pentru un lucru luat in folosinfa.
""'nitWimHlMpfl

LOCAJIE FINANCIARA LOCATIE FINANCIARA Preluare in exploaiare aunor


utilaje, instalafii pe baza de contract de locate, inainteatransferului dreptului

de proprietate.
LOCAJIE IN GESTIUNE Modalitate de folosinfa de spafii
98
pentru exploatare, pe o perioada limitata de timp, pe baza unui contract de
locafie.
LOT (<fr.). (1) Grupde persoane. (2) Grup de unitaji sau produse identice. (3)
Cantitate de material de aceeai provenienja.
MERCUR S.A. FAGARAS
9
cu sediul in strada REPUBLICII nr. 7 telefon 215669 telefax 213983
Va ofera prin magazinele sale o gama variata de produse: alimentare;
textile; incaltaminte; con feet ii barbati. femei si copii ; electrice ;
electronice ; tehnico-sanitare ; sticlarie ; port elan; jucarii; sport-turism ;
mobila.
Vinde in rate produse de folosinta indelungata in condi(ii avantajoase.
Clien{ilor cu pretentii si gusturi deosebite le sta la dispozitie Magazinul
NEGOIUL, strada N. Balcescu nr. 5 telefon: 215567.
MZITATI-NE SI NU VETI REGRETA!!!

MAGAZIN (<fr.). (1) Loc de desfacere a diferitelor materiale, marfuri,


alimente, etc. (2) Incapere unde se vand marfuri cu amanuntul.
MAG AZINA J (<fr). (1) Taxa de plata pen tru depozitare. (2) Timp de
depozitare a unei marfi, produs, etc.
MAGAZINER (<fr.). (1) Responsabilul unei magazii. (2) Gestionar al magaziei.
MANAGEMENT (<engl.). (1) $tjintaaconducerii cateoriegenerala aoncarei
activitafi de conducere. (2) Arta de a conduce o intreprindere. (3) Ansamblul
activitafilor de organ izare i conducere in scopul adoptarii deciziilor optime

in proiectarea $i regiarea proceselor microeconomice.


MANAGER (<engl.). (1) Conducator al unei intreprinderi. (2) Persoana care
conduce o afacere. (3) Persoana a carei activitafi sau profesiune este
managementul.
MANDANT (<it.). (l)Persoana pentru care se incheie acte juridice, pentru ca
aceasta sa reprezinte interesele unui tert in diferite activitafi, situafii. (2)
Contract in viitutea caruia o persoana numita mandatar se obliga sa
efectueze fara plata o activitatein contul altei persoane, numita mandant, de
la care a primit o imputemicire in acest sens.
MANDATA (<it.). (1)
Incredinfarea unui mandat, unei persoane. (2) Ordonanfade plata a unei
sume.

MANDATAR
MANDATAR (<it.)- - Persoana care incheie acte juridice pentru o alta
persoana in temeiul unui contract de mandat.
MANDAT AT (<it.). (1) Care da un mandat. (2) Imputernicire.
MANIPULA (<lat ). (1) A manui. (2) A manevra.
MANOPERA (<lat.).(l) Munca manuala prestata pentru realizarea unei lucrari.
(2) Mana de lucru.

MANUFACTURA (<fr.). (1) Producerea unor obiecte manual. (2) Magazin cu


produse ale industriei textile, fesaturi.
MARCA (<germ., fr.). (1) Semne distincte care deosebesc produsele fafa de
cele identice sau cu aceleafi caracteristici. (2) insemnarea unui obiect pentru
a putea fi recunoscut. (3) Tip de fabricate.
MARFA (<magh.). (1) Produs al muncii care satisface o
MARJA (<fr.). (1) Rezerva. (2) Margine. (3) Diferenfa intre preful de vanzare fi
de cost.
MARJA A DOBANZII (1)
Diferenfa intre ratele dobanzilor creditoare fi debitoare. (2) Diferenfa intre
ratele dobanzilor platite de banca pentru fondurile incredinfate $i cele
percepute pentru c reditele acordate din aceste fonduri.
MARJA BRUTA DE AUTOFINANJARE. Diferenfa intre incasari curente i plafi
curente ale entitafii economice.
MARJA COMERCIALA. Diferenfa intre veniturile din vanzari de marfuri fi costul
de achizifie aferent marfurilor vandute.
100
necesitate sociala fi este destinat schimbuluiprinvanzare-cumparare. (2)
Bunuri materiale cumparate cu scopul vanzarii. (3) Bunuri
cumparatecareinmomentulvanzarii nu fee obiectul unor modi fi can sau
reccondifionan.
I
101
MARJA DE GARANI'IE. (1) Diferenfaintrevaloareadegajare a unui bun (titlu) fi
valoarea nominala. (2) Masura de protecfie a gajului in cazul cand acesta nu
acopera valoarea creditului.
MARJA DE PRODUCJIE.
Diferenfa intre preful de vanzare al produselor fi costul de producfie.
MARJA NETA. Partea ramasa din veniturile realizate din vanzan, dupa
acoperirea costurilor fi a cheltuielilor penoadei.
MARKETING. (<engl.) (1) Ansamblul activitafilor privind stadiul cunoafterii
piefei fi al dinamicii actual e fi viitoare a acesteia (2)Studiul ftiinfifical piefei
MAS A (<fr.). Concentrare de materiale, de marfuri, sau de produse de acelafi
fel.
MASA MONETARA. (<ff.) - Ansamblul disponibilitafilor monetare fi
cvasimonetare ale unei economii nafionale.
MATCA
MASA
MONETARA
CENTRALA. Bancnote in circulafie fi active ale bancilor comerciale in conturile
de virament ale Bancii Nafionale.
MASA
MONETARA
RESTRANSA. Numerar care circula fi depozite la vedere ale publicului in banci
fi la CEC.
MAINI (<fr.). (1) Sisteme tehnice formate din piese cu anumite mif cari, care
transforma o forma de energie In alta forma de energie. (2) Cont sintetic, de

gradul al II-lea, de activ, (derivat din contul sintetic de gradul I Mijloace


fixe) care fine evidenfa existenfei fi mifcarii mafinilor, utilajelor fi instalafiilor
de lucru achizifionate.
MATCA (<bg.). (1) Parte a unei chitanfe sau a unui cec care ramane la carnet
(cotor), dupa detafareadocumentului original. (2) Termen ce desemneaza
titlul principal (acfiuni sau obligafiuni), faratitluri accesorii (talon, foaie de
cupoane).

MATERIALE
MATERIALE (<fr). (1) Active circulante care se consuma, de regula, intr-un
singur ciclu de producfie sau de circulate, transformandu-i integral
valoareain cheltuieli de producfie sau de circulate. (2) Materie prima,
semifabricat etc., din care sau cu ajutorul canua se obfm produse.

MATERIALE AUXILIARE. (1) Materiale secundare care participa la realizarea


produselor prin intermediul materialelor consumabile. (2) Cont sintetic de
gradul al II-lea, de activ, (derivat din contul sintetic de gradul I Materiale
consumabile), care fine evidenf a existenfei i micari i stocurilor de
materiale auxiliale aduse de la terfi sau reprezentand aportul in natura la
capitalul social.
MATERIALE CONSUMABILE. (1) Materiale auxiliare, combustibili, ambalaje,
piese de schimb, seminfe i materiale de plantat, furaje, etc, cu care se obfin
(realizeaza) produse. (2) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care fine
MATERIALE NESTOCATE
(<fr.). Materiale care intra direct in procesul de producfie, fara a mai fi
stocate.
MATERIALE PENTRU AMBALAT. (1) Materiale ajutatoare care contribuie la
realizarea ambalajelor (hartie, pungi de ambalat, sfoara). (2) Cont sintetic, de
gradul al II-lea, de activ (derivat din contul sintetic de gradul I Materiale
consumabile), care fine evidenfa existenfei i mi$carii stocurilor de
materiale pentru ambalat.
MATERII PRIME (<fr.) (1)
Materii care participa direct la fabricarea produselor $i se regasesc in
produsul Unit integral sau parfial, fie in starea lor inifiala, fie transformate.
(2) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care fine evidenfa existenfei i micarii
stocurilor de materii prime.
evidenfa existenfei i micarii stocurilor de materiale
combustibile.
102

103
MATERII 1 MATERIALE AFLATE LA TERJI (1)
Materii i materiale aflate la terfi sub forma de custodie, date spre prelucrare
saudepozitare temporara (2) Cont sintetic, de gradul \ de activ, care fine
evidenfa existenfei i micarii stocurilor de materii prime $i materiale
consumabile aflate la terfi, precum i cele in cuts de aprovizionare.
MARFURI. Cont sintetic, de gradul I, de activ, care fine evidenfa existenfei $i
mi?carii stocurilor de marfuri.
MARFURI IN CUSTODIE SAU CONSIGNAJIE LA TERJI (1) Marfuri trimise la terfi
sub forma de custodie, date spre prelucrare sau vanzare, precum i cele in
curs de aprovizionare. (2) Cont sintetic, degradull,deactiv,carejineevidenfa
existenfei i mi$carii stocurilor de marfuri trimise la terfi.
MEBO. Metoda de privatizare cu participarea salariafilor intreprinderilor
respective.
MEMORIE INTERNA MEGABYTE. (MB) (<engl.) (CALC) - Unitate de masura
a informafiei pe calculator, respectiv multiplul unui bite (1024 KB).
MEMORIE(<lat.). (l)Facultate intelectuala datorita careia se refin date $i
cunoftinfe capatate. (2) Proprietate a creierului omenesc de a refine,

recunoate i reproduce date insuite anterior. (3)(CALC)Microprocesor.


MEMORIE DE BAZA
(CALC). (1) Memorie maxima disponibila a microprocesorului. (2) Limita
maxima a capacitafii informafiei (640 Kb).
MEMORIE EXTERNA
(CALC). Stocare de informafii i programe, caracterizata de capacitate i
viteza de transfer spre memoria interna.
MEMORIE INTERNA
(CALC). Capacitate maxima de stocare a informafiei concretizata prin
dimensiune i timp maxim de raspuns.

MENIU
MENIU(<fr.) (CALC). Lista de comenzi afi?ata pe ecran sub forma unui

dreptunghi (ex. conturi, operafii contabile, jurnale etc.).


MERCEOLOGIE (<it ). (1) tiinfa care are ca obiect studiul marfurilor. (2)
Discipline care studiaza proprietafile fizice, chimice i mecanice ale
marfurilorin legaturacu calitatea $i condifiile de pastrare.
MERCERIE (<fr.). (1) Magazin in care se vand lucruri intrebuinfate la cusut.
(2) Ansamblu de articole auxiliare pentru croitorie (nasturi, a}a, fumituri,
etc ). (3) Negof cu marenjiuri.
MESAJ (<FR.) (CALC). Transmitere de informajii pe calculator.
METODA (<fr ). (1) Procedeu folosit in vederea cunoaterii unui obiect. (2)
Ansamblu de mijloace pentru realizarea unui scop. (3)
104
Mod organizat, sistematic de lucre, pentru executarea unei activ itafi. (4)
Cale de urmat in vederea cunoaterii unui obiect.
METODA CANTITATIV- VALOR1CA (FIE DE CONT ANALITICE) - Metoda a
contabilitafii analitice a stocurilor, care consta in finerea evidenjei cantitative
pe categorii de bunuri la locul de depozitare, iar in contabilitate, a eviden|ei
cantitativ-valorice.
METODA CONTABILA
Ansamblu de procedee, de principii i de reguli folosite pentru studiul
contabilitafii.
METODA A COSTURILOR DIRECTE. Metoda de calcula{ie a oosturilor de
producjie care consta ingrupareacheltuielilorincheltuieli fixe $i cheltuiel i
variabi le $i includerea in costul efectivalprodusului, nurnai alecelorvariabile.
METODA A COSTURILOR MEDII PONDERATE. Metoda
105
de calcul a evaluarii bunurilor materiale ieite din patrimoniu, prin raportaiea
dintre valoarea totalaastocului inifial i valoarea intrarilor, la cantitatea
stocului inijial ?i cantitatea intrata.
METODA A COSTURILOR STANDARD (NQRMATE). Metoda de calculajie
acosturilor de producjie, care consta in determinarea cu anticipate faja de
punerea in fabricate a produselor atat a cheltuielilor directe cat i a celor
indirecte cuprinse in costul de producjie, sub forma unor antecalculajii.
METODA GLOBALA. Metoda de calculate a costurilor de producjie care se
aplica de catre unitajile care fabrica un singurprodus, la care, de regula, la
sfar$itul perioadei nu exista semifabricate sau producjie neterminata.
METODA OPERATIV- CONTABILA (PE SOLDURI). Metoda a contabilitajii
analitice a stocurilor care constain Jinerea,
MICROPROCESOR
la locul de depozitare, a evidenjei cantitative a bunurilor materiale pe
categorii, iar in contabilitate, a evidenjei valorice desfa$urate pe gestiuni, iar
in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunuri, dupa caz.
METODA PE COMENZI
Metoda de calculafie a costurilor de producjie, care consta in colectarea
cheltuielilor directe pe comenzi i rqpartizareacheltuielilor indirecte de
producjie pe fiecare coman da in parte, prin procedee convenjionale.
METODA PE FAZE Metoda de calculajie a costurilor de producjie, care se

aplica la produsele finite care parcurg mai multe faze in procesul de


producjie $i consta in cumularea tuturor cheltuielilor in ultima faza de
producjie, pentru objinerea costului efectiv al produsului finit.
MICROPROCESOR (CALC). Componenta principals a unitajii centrale a
calculatorului.

MIJLOACE BANESTI MIJLOACE BANE^TI (<lat). Valori economice care


indeplinesc funcfia de bani (bilete de banca, monede metalice etc.).
MIJLOACE CIRCULANTE.
Valori materiale sub forma de stocuri de materiale, produse in curs de
execufie, marfuri etc.

MIJLOACE FIXE. (1) Obiecte singulare sau complex de obiecte care au o


valoare mai mare decat limita stabilita de lege $i o durata normala de
utili2are mai mare de un an. (2) Imobilizari corporale sub forma de cladiri,
construcfii speciale, utilaje, instalafii, mijloace de transport, animale.
(3) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care fine evidenfa existenfei i micarii
mijloacelor fixe {Leg. 15/1994).
MINUSURI DE VALOARE
Diferenfa negativa intre preful de cesiune al unui activ i valoarea neta
contabila.
MOBDLIZARE(<fr). Tendinfa de procurare de pe piefele
MOD. (1) Procedeu. (2) Metoda.
MONEDA (<ngr.). (1) Piesa de metal (aur, argint, cupru) care se utilize aza ca
mijloc de circulafie, deplatai eventual de tezaurizare. (2) Semnbanesc
aparutcafuncfie abanilor i ca mijloc de circulafie.
MONEDA DE AUR Moneda din aur sau aliaj cu aur.
MONEDA DE CONT. Moneda creata de band care servete, in primul rand,
pentru viramente i alimentarea conturilor bancare fi a conturilor de cecuri,
care poate fi transformata in orice moment in numerar.
MONEDA DIVIZIONARA METALICA. Moneda confecfionatadin metal (aliaj) ca
etalon monetar i care reprezinta in circulafie o subdiviziune sau un multiplu
al subdiviziunii unitafii banejti legale.
106
financiare a fondurilor terfe pentru emisiunea de titluri, in loc de arecurge
lacredite bancare.
107
MONETAR (<fh). (1) Situafie data de un easier la inchiderea casei. (2)
Inventar al banilor.
MONITOR (<engl.) (CALC). Mijloc principal de afi$aj pe ecranul calculatorului
a informafiilor utilizatorului.
MONOPOL (<fr.). (1)
Dominafie intr-un domeniu sau mai multe ramuri economice. (2) Intreprinderi
foarte mari care concentreaza o parte din produefie i desfacere incat se
realizeaza limitarea concurenfei
MOUSE
i stabilireaunui pref de monopol.
MORATORIU (<germ.). (1) Amanarea plafii sau fixarea altui termen de plata
al unei datorii scadente. (2) Care acorda un termen de plata.
MOSTRA (<fr.). Parte dintr-o cantitate de material sau de obiect dupacare se
pot aprecia anumite caracteristici ale acestora.
MOUSE (<engl.) (CALC). Dispozitiv de intrare a datelor $i de selecfie a
acestora.
NAVIGA'f'IE (<fr.). Transport organizat de marfuri sau de persoane cu o nava.
NAVLOSITOR (<ngr ) Persoana sau intreprindere care inchiriaza de la un
armator un vas pentru transport.

NECESAR DE FOND DE RULMENT. (1) Finanfare necesara exploatarii unei


intreprinderi. (2) Excedent de stocuri $i de creanfe peste obligatiile
nefinanciare, cu scopul asigurarii solvabilitafii unitafii.
NEGOCIERE (<fr.). (1) Convenfie economica. (2) Cumparare, vanzare de
efecte publice. 3 - Convertirea unei hartii de valoare in bam.
NEGUSTOR (<fr.). Persoana
care se ocupa cu negotul, cu comerful.
NET (<fr.,germ ). (1) Cantitate, valoare, din care s-au efectuat scazamintele
aferente. (2) Cantitate din care s-a scazut greutatea ambalajului. (3) Salarii
din care s-au scazut impozitele (salarii nete).
NETO (<it.). (1) Net. (2)Fara dara.
NEVANDABIL (<fr.). Marfa sau produs care nu se vinde.
NIVEL LOGIC(CALC). treapta (etapa) de inregistrare a informafiei.
NOMENCLATOR (<fr). Broura sau lista care confine nomenclatura oficiala
dintr-un
109
domeniu sau din mai multe domenii ale tiinfei, ale tehnicii, ale economiei
etc. (ex. conturi).
NOMENCLATURA. (1) Totalitatea termenilor utilizafi sistematic intr-o anumita
specialitate sau intr-un anumit domeniu de activitate (ex. termeni contabili
specifici). (2) Lista-catalog cu termeni de specialitate.
NON-VALOARE (<fr.). (1) Fara valoare. (2) Titlu care $i-a pierdut valoarea.
NORMALIZARE CONTABILA. Modalitate de armonizare a contabilitafii care
permite
compararea
informafiilor in timp i spafiu.
NORMATIV (<fr.). (1)
Prescripfie. (2) Instrucfiune cu caracter obligatoriu de norma. 3 - Instrucfiuni
care stabilesc anumite reguli.
NORMATOR (<&.). (1) Specialist in stabilirea i calcularea
NORME CONTABILE
normelor. (2) Tehnician care aplica normele intr-un anumit domeniu de
activitate.
NORMA (<fr.). (1) Regula obligatorie fixata prin lege sau uz. (2) Prescripfie
tehnica prin care se stabilete volumul muncii.
NORMA DE AUDIT (<fr ). - Ansamblu de reguli stabilite de autoritatea
profesionala, la care se raporteaza auditorul in exercitarea misiunii sale
(N.A.F.C.B.C.).
NORMA JURIDICA Regula de conduita cu caracter general i impersonal,
stabilita de organele competente, a carei aplicare poate fi asigurata cu
ajutorul constrangerii de stat i prin intermediul careia relafiile sociale sunt
convertite in raporturi juridice.
NORME CONTABILE. Standarde cu obligativitate de respectare a normelor de
aplicare ale Legii contabBlitafii (R. A. Leg. 82/1991).
NOTA
NOTA (<it.). Inscris care cuprinde indicarea sumelor $i calculul lor pe care
trebuie sa le achite o persoana.

NOTADE CONTABILITATE (<fr.). Document prin care operafiile economice nu


se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul actelor (ex. calculul uzurii lunare
a mijloacelorfixe, repartizarea cheltuielilor de transport - aprovizionare, etc ).
NOTA DE RECEPTTE 1 CONSTATARE
DE
DIEERENJE Document pentru recepfia valorilor materiale, a utilajelor i a
instalafiilor pentru investifii care necesita montaj, precum $i a materialelor
refolosibile din dezambalare, rezultate la recepfie (Cod 14- 3-1 A).
110
NOTIFICARE (<fr.). Avizarea debitorilor asupra cesionarii sau amanetarii unei
creanfe, pe care creditorul sau o define asupra sa.
NOVAJIE (<it.). Substituirea unei creanfe vechi cu una noua.
NUMAR DE ROTATD. Numar care arata de cate ori se rote$te stocul mediu de
active circulante pentru a realiza volumul desfacerilor (cifra de afaceri).
NUMERATE (<fr.) (CALC). Sistem de simboluri cu care se pot reprezenta grafic
numerele.
NUMEROTARE (<fr.). (1) insemnareaunei mulfimi de obiecte cu numere in
ordine succesiva. (2) Ordine cronologica a numerelor.
NYSE. Bursa de valori din New York.
OBIECT DE INVENTAR
(<germ.). (l)Bunuri cu ovaloare mai mica decat limita prevazuta de lege
pentru a fi considerate tnijloacefixe, indiferentdedurata lor de serviciu sau cu
o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor. (2) Categorie speciala
de active, care se gasesc intre imobilizari corporale fi stocuri f i care sunt
incadrate in categoria activelor circulante, datorita posibilitajii lor de
recuperare intr-o perioada mai mica de un an. (3) Cont sintetic, de gradul I,
de activ, care fine evidenfa existenfei fi mifcarii stocurilor de obiecte de
inventar.
OBLIGATAR(<fr.). Dejinator de obligapuni.
OBLIGAJIUNI (<fr ). (1 ) Hartii de valoare care se emit fi
se pun in vanzare de catre societaf ile comerciale pe acfiuni.
(2) Titluri de valoare primite in urma acordarii de imprumuturi.
(3) Titluri negociabile de imprumut pe termen mediu fi lung ce confin drepturi
de creante asupra firmelor emijatoare. (4) Cont sintetic, de gradul I, de activ,
care fine evidenfa obligafiunilor cumparate.
OBLIGATIUNI CARTER
Denumire data pentru recunoafterea datoriei emise in strainatate de
Trezoreria americana, pentru a-fi procura din strainatate devizele destinate
susfinerii cursului dolarului.
OBLIGATIUNI CU VENIT FIX. Obligafiuni ale caror dobanzi sunt cunoscute in
orice moment.
mmm

OBLIGAJIUNIDE CASA OBLIGAJIUNI DE CASA. Recunoatere a unei datorii pe


termen mediu (3-8 ani) emisa de o banca in funcjie de nevoile sale.
OBLIGAJIUNI DE STAT Valori mobiliare emise de autoritafilepublice,
reprezentand creanje asupra statului.
OBLIGAJIUNI EMISE 1 RASCUMPARATE (1)
Obligajiuni emise i vandute terjilor $i apoi rascumparate in ideea anularii,
inaintea scadenjei imprumutului, cu scopul lansarii unui imprumut sau
modificarii dobanzii pe piaja. (2) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care fine
evidenfa obligafiunilor emise i rascumparate.
OBLIGAJIUNI FINANCIARE. Datorii create
112

marimi plus dobanzile aferente sunt legate de un indice al evolujiei prejurilor


sau de o valoare realain scopul protejarii definatorului fafa de evolufia
inflafiei.
OBLIGAJIUNI INDIRECT!
Obligajiuni ale caror dobanzi i valori de rambursare sunt in funcjie de un
element determinant.
OBLIGAJIUNI INTERNE. Obligajiuni emise de un debitor domiciliat in Jara in
care se face emisiunea.
OBLIGAJIUNI NEFINANCIARE. Datorii legate de exploatare i in afara
exploatarii.
OBLIGAJIUNI VIVANTE Obligajiuni neamortizate.

in umia contractam de imprumuturi pe termen lung $i scurt.


OBLIGAJIUNI INDEXATE
Imprumuturi obligatare a caror
OBSOLESCENJA (<it). Depreciere ireversibila a unui bun i care nu mai
corespunde cerinfei oonsumatomlui saua uti 1 izatorul ui
113
OFERTA (<fr ). (1) Propunere pentru cumpararea sau vanzarea unei marfi,
sau prestarea unui serviciu. (2) Document scris, privind propuneri de vanzari
sau cumparari de marfuri.
OFERTA PUBLICA Sistem prin care o societate propune in mod public
actionarilor unei alte societaji pe care dorete sa o controleze, sa rascumpere
sau sa schimbe acjiunile lor cu cele ale societatii care a lansat oferta.
OPERAJIE CONTABILA. 1
- Inregistrare a unei operafii economico-financiare. 2 (CALC)
- Introducere a notelor contabile incarcate in jurnale i vizualizarea lor in
scopul verificarii i/sau corectarii lor. 3 (CALC) - Opfiune a meniului principal
prin activizarea unui submen iu cu opjiunile. introducere i corectare de
articole contabile.
OPERAJIUNE (<fr.). (1) Tranzacjie financiara sau economica. (2) inscriere in
OPERAJIUNIREALIZATE
registru a tranzactiei efectuate. (3) Inregistrare a oricarui flux, prin care o
unitate economica participa la un circuit economic.
OPERAJIUNE
DE
ACOPERIRE. Tranzacjie la bursa de valori sau de marfuri prin care se creaza o
acoperire, in vederea executarii angajamentelor asumate, adica
achizijionand ceea ce trebuie livrat la o data ulterioara (titluri, devize sau

marfuri).
OPERAJIUNE
DE
EXPLOATARE. Operajiuni legate de producjia sau distribuirea produselor.
OPERATIUNI EXCEP'IIONALE. Operajiuni care se abat de la activitajile
normale ale intreprinderii.
OPERAJIUNI REALIZATE ?N COMUN. Operajiuni efectuate de catre doua
societaji comerciale in scopul exploatarii in comun a capitalului.
OPERA JIUNI FIN ANCIARE OPERA'j'IUNI FIN ANCIARE. Operafiuni de intrari de
mijloace pentru finanfarea investijiilor, a operajiunilor de exploatare i
plasament temporar al acestor mijloace.
OPERAJIUNI LA BANCA Cumparari sau vanzari de titluri la banca.
OPERAJIUNI LA BURSA
Cumparari sau vanzari de titluri la bursa.
OPERAJIUNI
LA
PURTATOR. Operafiuni prin care se reflecta drepturile conferite definatorilor
de titluri.
OPERAFIUNI LA VEDERE
Afaceri incheiate pe baza unei plafi imediate (cumparari i vanzari de titluri,
devize sau marfuri cotate la bursa).
OPTIM. (<fr.). (1) Calitate care asigura eficienta economica. (2) Cea mai buna
tranzacjie, care realizeazarezultateeconomicemari.
114
OPTIMIZARE (<fr).
Alegerea $i aplicareaa solufiilor optime.
OPTIUNE (<fr.). (1) Drept contractual de a cumpara sau de a vinde, intr-o
perioada determinata i la un prej dinainte fixat, un anumit volum de devize,
o anumita cantitate de metal prefios, un anumit numar de acfium sau loturi
de marfuri. (2) Dreptul cumparatorului de a determina, in limitele
contractuale, calitatea marfii de receptionat, ca $i data i locul preluarii ei.
OPJILNI FINANCIARE. (1) Contracte la termen, standardizate, incheiate pe
baza de titluri cu venit fix, dobanzi, devize, metale prejioase, indici bursieri.
(2) Contracte care dau dreptul cumparatorilor sa cumpere sau sa vanda la o
data precisa ?i la un pre( fixat instrumente financiare determinate pe care sa
le negocieze la bursele de opjiuni.
115
ORDIN DE BURSA Ordin dat de client bancii de a cumpara sau de a vinde
titluri de bursa.
ORDIN DE PLATA. Mandat dat de catre un client bancii sale de a efectua o
plata in beneficiul unui ter).
ORDIN GLOBAL. Formula in care sunt grupate mai multe ordine de virament.
ORDRE ENVIRON ORDIN PERMANENT. Ordin de plata dat de catre un client
bancii sale i care il va executa cu regularitate la datele fixate (plata chiriei,
plata primelor de asigurare, etc.)
ORDRE ENVIRON (<fr.). Ordin de bursa limitat ce lasa oanumita
marjaagentului de schimb pentru execufia sa.

Str. Harmanului nr. 66


EXECUTA MOBILEER DIN LEMN DE CEA MAI BUNA CALITATE.
Telefon: 068-126262, fax:068-150969, telex:61252

PACHET DE ACJIUNI (<fr.). Numar de acfiuni de o anumita valoare care


asigura definatorului majoritateavoturilor in adunarea generala a acjionarilor

i - i permite controlul asupra societajii pe acjiuni.


PACHET DE PROGRAME
(CALC). Complex de programe care coordoneaza activitatea pentru a rezolva
o problema.
PAGE UP (<engl.) (CALC.) Pagina mai inainte.
PAGE DOWN (<engl.) (CALC.) Pagina inapoi.
PAGUBA (<sl). (1) Pierdere materiala suferita de o persoana. (2) Nerealizare
de catig.
PARAFA (<&). A intari un act,
document (registru) prin semnatura cu parafa in ceara ro^ie pe legatura
unui registru sau a unui dosar, pentru a nu se putea scoate sau adauga foi.
PARAFARE (<&.). (1) Punerea parafei. (2) Acfiunea de a parafa.
PARITATE (<fr.). (1) Raport legal dintre o moneda ?i un etalon, in general,
aurul. (2) Rate de schimb a unei monede in raport cu altele.
PARITATE AUR. Confinut In aur fin care define?te paritatea unei unitafi
monetare.
PARITATE
DE
CONVERTIRE. (1) Preful unei ac{iuni achiziponate prin schimb cu obligafiuni
convertibile. (2) Multiplicarea numarului de
117
obligati uni cerute pentru oonvertire la cursul obligafiunilor.
PAROLA (<fr.) (CALC.). (1) Semn secret de recunoatere a datelor i a
elementelor funcfionale ale calculatorului (specifice lui). (2) Element cu
confinut secret al calculatorului care funcfioneaza numai dupa ce s-a
deblocat un sistem cunoscut numai de catre utilizator.
PARTE SOCIALA (lat ). (1) Parte din capitalul social subscris i varsat in natura
sau in numerar de catre acfionari sau de catre asociafii unei societafi
comerciale cu raspundere limitata. (2) Document care stabile$te calitatea de
asociat intr- o societate cu raspundere limitata sau cooperatista.
PARTICIPARE (<fr.). (1) Cota cu care participa o persoana la un capital. (2)
Participare cu o anumita suma la o afacere .
PARTICIPARE NOMINALA. (l)Participantcu
PARTICIPATIE
nume propriu la o emisiune de imprumut. (2) Participant cu nume propriu la
o afacere. (3) Achizijionare de acjiuniin nume propriu la o societate
comerciala.
PARTICIPARE
PERMANENT!
Achizijionare de pachete de acfiuni de la o intreprindere cu scopul controlarii
gestiunii acesteia sau cu alte scopuri.
PARTICIPARE RECIPROCA. Definere reciproca de acfiuni intre doua
intreprinderi.
PARTICIPATIE (<fr ). (1) Achizifionare a unui pachet de acfiuni de la o
intreprindere cu scopul obfinerii unui profit sau al definerii controlului
acesteia.
PARTICIPATE FINANCIARA. Definere aunui pachet de acfiuni in mod notabil,

reprezentand mai mult de 10% din capitalul altei societafi comerciale.

PARTIDA(<ngr.)(l)Sistemde contabilitate. (2) Volum mare de marfuri

cumparate sau vandute Tntr-un singur ciclu.


PARGHIE ECONOMICA.
Sistem care da impuls unei activitati economice.
PASCAL (<CALC.). (1)
Expresie baneasca a marimii surselor de procurare a activelor. (2) Parte a
bilanfului care cuprinde capitaluri proprii i obligafii. (3) Parte a bilanfului
care inscrie capitalul in funcfie de provenienfa, aratand originea resurselor.
PASIV (<fr.). (1) Expresie baneasca a marimii surselor de procurare a
activelor. (2) Parte a bilanfului care cuprinde capitaluri proprii $i obligafii. (3)
Parte a bilanfului care inscrie
PASIV EXIGIBIL (fr ). (1) Datorii ale intreprinderii. (2) Surse de finanfare
obfinute din imprumuturi sau cumparari de bunuri pe credit.
PASIV NEEXIGIBEL Parte din capital care raxnane in mod permanent ca sursa
de finanfare tara a ajungelascadenfa. Consideratpasiv fictiv, este constituit
piin subscriere de aport $i rezultatul nedistribuit.
PASIVE. (<fr ). (1) Capitaluri proprii i obligafii ale intreprinderi. (2) Surse de
finanfare pe care agentul economic le atrage in circuit pentru procurarea
activelor necesare desfa$urarii activitafii (capitaluri, fonduri, rezerve, credite
etc.). (3) Posturi de pasiv constituite din datorii ale unitafii fafa de terfi. (4)
Creanfe asuprapatrimoniului propriu al unuitafii (fonduri proprii, datorii).
PARTICIPAyiE PARTICIPA'PE
(LA
FONDURILE DE PL AS AMENT). Document care atestaparticiparea la un fond
de plasament.
capitalul in funcfie de provenienfa, aratand originea resurselor.
118
119
PASIVE TRANZITORII.
Posturi de regularizare a pasivului bilanfului care fin cont de cheltuielile care
nu vor aparea decat ulterior sau care nu fin seama de rezultatele ce se vor
obfine intr-un exercifiu ulterior.
PATRIMONIU (it.). (1) Totalitatea bunurilor mobile ?i imobile de care dispune o
persoana fizica sau juridica i asupra carora are drepturi i obligafii. (2)
Ansamblul bunurilor (corporale i necorporale), al drepturilor i obligafiilor ce
caracterizeaza situafiaunei entitafi patrimoniale la un moment dat.
PATRON (<fr.). Persoana care define dreptul de proprietate asupra unei
intreprinderi.
PAUAL (<germ.). (1) Global. (2) Forfetar. (3) Care se platete uniform pe
baza unor calcule empirice(evaluari).
PAUSE (<engl.)(CALC.). Tasta care coman da oprirea afiarii
PENDINTE
datelor (caractere, semne specifice etc.) pe ecran.
PC (<engl.) (CALC). Calculator personal compatibil IBM
(286, 386, 486, Pentium).
r
P/E RATIO (<engl.). Raport cost/beneficii.
PECETE (<sl.). (1) tampila. (2) Sigiliu.

PECUNIAR (<fr.). (1) Care se refera la bani. (2) Banesc. (3) Cerere privitor la
bani.
PENALITATE (<fr.). (1) Pedeapsa fmanciara. (2) Suma de bani prestabilita
forfetar, in cuantum sau in procente, prin lege sau prin contract, pe care o
parte contractanta o platete cu titlu de sancfiune pentru neindeplinirea unei
obligafii contractuale.
PENDINTE (<lat.). Litigii aflate in curs de solufionare in fafa unui organ de
jurisdicfie.

PENSIE
PENSIE(<rus.). (l)Sumaplatita periodic pe baza unor norme legale (in contul

asigurarilor sociale) persoanelor care au implinit varsta de pensionare sau in


caz de invaliditate, precum i urmailor acestora. (2) Plata efectuata
persoanelor care nu mai lucreaza datorita limitei de varsta, invaliditafii sau
copiilor urmai de o anumita varsta sau sofiei, care au calitate de urma$
(Legea 80/1992).
PENSIE DE URMA Pensie acordata copiilor i sofiei daca la data decesului,
persoana respective era pensionara sau intrunea condifiile pentru obfinerea
unei pensii.
PENSIE PENTRU MUNCA DEPUSA 1 LIMITA DE VIRSTA. Pensie acordata
persoanelor care indeplinesc condif iile de varsta i de vechime in munca
corespunzator prevederilor legale (Legea 80/ 1992; HG 557/93).
120
PENSIE
PENTRU
PIERDEREA CAPACITAT'D
DE MUNCA. Pensie acordata persoanelor incadrate in munca i care din
cauza unor accidente de munca survenite in timpul indeplinirii sarcinilor de
servaiciu, ori datorita bolilor profesionale, nu mai pot profesa.
PENSIE SUPLIMENTARA
Pensie acordata pensionarilor de asigurari sociale precum i pensionarilor
urma?i, daca ace$tia ?i susfinatorii urmai ai decedafilor au contribuitin
timpul activitafii lor laali mentarea fondul ui pentru pensie suplimentara
(Legea 49/1992).
PERECHE (<lat.). Emisiune a unui titlu in pereche, efectuata la valoarea lui
nominala.
PERFORM ANJE FUND
(<engl.). Fond de plasament a carui politica de gestiune este axata pe
realizarea de beneficii de curs substantiate care se vor repartiza definatorilor
de parji.
121
PERIOABA
DE
SUBSCRIPT!!' (<fr.). Interval in cursul caruia titlurile care fee obiectul unei
emisiuni pot fi subscrise la birourile de subscripfie aflate, in general, la band.
PERSOANA (<fr.). Totalitatea insuirilor fizice i psihice ale individului
considerate in unitatea lor deplina.
PERSOANA FIZICA (1) Individ. (2) Om. (3) Ins.
PERSOANA JURIDICA
Subiect de drepturi i obligafii
PERSONAL (<fr.). (1)
Totalitatea angajafilor dintr-o institute sau unitate economica. (2) Categorie
de salariafi cu caracteristici comune in activitate (administrafie, tehnic,
contabil, juridic etc.)
PERSONAL - AJUTOARE MATERLALE DATORATE Cont sintetic, de gradul I, de
pasiv, care fine evidenfa
PIAJA COMPARATOR ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de
munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces i a altor
ajutoare acordate.

r
PERSONAL- REMUNERAJII ACORDATE. Cont sintetic de gradul I, de pasiv, care
fine evidenfa decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite acestuia in
bam sau in natura, inclusiv a adaosurilor i premiilor achitate din fondul de
salarii.
PET IJ IE (<fr.). Cerere scrisa adresata de catre un cetaf ean unei autoritafi,
privind drepturi, interese personale sau obteti.
P1A) \ (<it.). (1) Ansamblul relafiilor de schimb intre producatorii ?i
consumatorii de marfuri. (2) Cerere i oferta de marfuri i de valori.
P I A T A A CUMPARATORULUI. Piafa cu oferte de titluri, devize, marfuri etc.,
suficient de
PIA JA VANZATORULUI importanta de a exercita o presiune asupracursurilor,
pentru ca nivelurile cotafiilor sa scada.
PIAJA A VANZATORULUI. Piafa cu oferte de titluri suficiente care sa permita
creterea cursurilor din partea vanzatorilor.
PIAJA BANCARA Sala, incapere, existenta la sediul Bancii Najionale, unde se
afla un reprezentant al unei banci corespondente sau al unei agentii
gestionate de terfi i unde se fac operatiuni de incasare $i scontare a
efectelor de comer}.
PIAJA DE CAPITAL Loc de intalnire a ofertei cu cererea de capitaluri pe termen
mediu i lung.
PIAJA FINANCIARA Piafa de capital.
PIAJA INTERNA. Relajiile de schimb din interiorul unei Jari.
PIAJA LIBERA. Piafa in afara bursei.
:
_ _ 122 PIAJA MONDIALA Ansamblul relajiilor care se stabilesc intre }ari
participante la circuitul economic mondial.
PIAJA MONETARA. Piaja unde institufiile financiare iau sau dau cu imprumut
fonduri pe termen scurt.
PIAJA VALUTARA Piafa unde se negociaza devizele i unde se pot efectua
tranzacfii chiar prin telefon.
PIERDERE (<lat.). (1) Paguba materials cu care se soldeaza o activitate. (2)
Marime valorica negativa rezultata atunci cand cheltuielile sunt mai mari
decat veniturile. (3) Rezultat nefavorabil ob}inut in urma exploatarii
capitalului.
PIERDERE ANTICIPATA
Pierdere prognozata.
PIERDERE CONTABILA. Pierdere rezultata dintr-o depreciere aposturilor de
actrv sau o reapreciere a posturilor de pasiv.
123
PIERDERE DE CURS. Pierdere survenita prin cumparareaunui titlu $i vanzarea
sa la un curs inferior.
PIERDERI DIN CREANJE LEGATE
DE
PARTICIPAJII. (1) Pierderi rezultate ale creanfelor imobilizate. (2) Cont sintetic,
de gradul I, de activ, care fine evidenja crean}elor legate de participa}ii.
PIERDERI DIN DEBITORI

DIVERGE (1) Pierderi datorate debitorilor insolvabili, faliji, disparufi i scoi


din eviden}a. (2) Cont sintetic, de gradul al II- lea, de activ (derivat din
contul sintetic, de gradul I Cheltuieli excep}ionale privind operafiile de
gestiune) care }ine evidenja pierderilor datorita debitorilor diverfi.
PIESE DE SCHIMB (<fr ). (1) Piese fabricate in serie mare i livrate separat de
sistemele tehnice in componen{a carora intra, urmand a ft montate in
PLAN DE AMORTIZARE locul pieselor similare uzate. (2) Cont sintetic, de
gradul II, de activ, (derivat dincontul si ntetic,de gradul I Materiale
consumabile), care fine evidenja existenjei i micarii stocurilor de piese de
schimb.
PLAFON (<fr.). Limita valorica maxima.
PLAFON DE CASA Limita maxima a numerarului in lei stabilita de banca
pentru efectuarea unor cheltuieli urgente sumace poatefi pastrata in
casieria proprie a unitajii.
PLAFON DE CREDIT (1)
Limita maxima a unui credit acordat. (2) Contract intre banca i client prin
care se stabilete o limita a creditului acordat.
PLAN CONTABIL GENERAL. Sistem de reguli, norme, proceduri, principii
contabile, privindorganizareacontabilitajii in entitaji economice.
PLAN DE AMORTIZARE Tabel previzional care cuprinde

PLAN DE CONTURI
reducerea de valoare in timp a bunurilor supuse amortizarii.

PLAN DE CONTURI GENERAL. Tablou care cuprinde toate conturile pe care le


folosesc obligatoriu societatile comerciale pentru organizarea contabi I itajii
(Leg. 82/1991, art.4)
PLAN DE FINANJARE Tabel previzional al utilizarilor i resurselor prin care se
stabilete varia{ iafondului de rulment intre doua exercifii succesive.
PLAN DE TREZORERIE.
Tabel previzional al incasarilor $i al plafilor.
PLANIFICARE. Activitate de programare, organizare, coordonare i conducere
pe baza unui plan.
PLANTApi (<fr.). (1) Teren cultivat cu arbuti sau cu pomi fructiferi, arbori
forestieri, vi{a de vie, rachita, hamei etc. (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea,
de activ (derivat din contul
124
sintetic de gradul I Mijloace fixe) care fineevidenfaexistenfei i mi$carii
plantafiilor.
PLASAMENT (<fr.). (1) Investire de mijloacebane$ti intr- o afacere, cu scopul
obpnerii unui profit. (2) Folosirea economiilor cu scopul de a obfine venituri
prin plasarea acestora pe piaja monetara, de capital, imobiliara sau in valori
mobiliare, metale prefioase, obiecte de arta etc.
PLASAMENTEIPOTECARE. Imprumuturi acordate de banci pe baza ipotecii
imobiliare.
PLASAMENTE PRIVATE
Plasamente de recunoatere a datoriei pe termen mediu a debitorilor straini.
PLATA SUBSCRIPJIEI. Plata titlurilor subscrise cu ocazia unor emisiuni.
PLUS DE VALOARE Diferenja favorabila dintre prejul de cesiune al unui activ i
valoarea contabila neta..
125
POLIJA (<ngr.). Inscrisuri emise de catre debitor creditorului, in care se
prevede suma ce trebuie platita la scadenfa, reprezentand preful marfii sau
al produsului vandut.
POPRI (<scr.) A opri, a rejine.
PRESCRIP'flE POST (<fr.). (1) Funcjie. (2)' Slujba. (3) Loc de munca.
POST DE BILANJ (<fr.) Element de activ sau de pasiv inscris intr-un bilanf care
reprezinta soldul uneia sau al mai multor conturi.
POR (<eng.) CALC. Components principals de intrare/ieire a informajiilor pe
calculator.
PORTOFOLIU (<ngr.). (1) Totalitatea titlurilor de valori ce aparjin unei
persoane sau unui agept economic. (2) Totalitatea acjiunilor, a efectelor de
comer} etc., care se aflS in posesia i evidenja operativa a unei band.
PORTO-FRANCO (<it). Port, parte dintr-un port sau dintr-o regiune situata dea lungul unui fluviu sau pe litoral, in care marfurile import ate, exportate sau
aflate in tranzit nu sunt supuse taxelor vamale.
PRELIMINARE (<fr.). Includere in mod treptat in cheltuieli curente a unor
sume care reprezinta cheltuieli viitoare, spre a evita creterea excesiva a
cheltuielilor din perioadele urmatoare.
PREMIAL (<lat.). Parte a sistemului de salarizare pentru plata unor sume de

excepfie, prin care se stimuleazaob{inerea unor rezultate deosebite in


munca.
PRESCRIPJIE (<fr.). (1) Stingerea unei datorii dupa o anumita perioada de
timp. (2) Dispozifie, hotarare, ordin formal (impus de o leap, de un
reguiament etc.)('% *|\
\
f \
PArd'v

PRIMA. (<&.). (1) Premiu in sistemul de salarizare. (2) Recompense acordata


de stat pentru incurajarea unei activitaji comerciale, industriale, agricole etc.

(3) Suma platita in cazul renunjarii la efectuarea unei operajium la termen.


PRIMA DE APORT (<fr ). Diferenja intre aportul in natura subscris i valoarea
nominala a acfiunilor emise.
PRIMA DE CAPITAL (<fr.). Excedentul dintre valoarea de emisiune $i valoarea
nominala a acjiunii sau a parjii sociale.
PRIMA DE CONVERTIRE
Diferenjaexistentaintre paritatea convertita i cursul acjiunii sau bonului de
participare.
PRIMA DE EMISIUNE. (1) Fond creat peste nivelul capitalului social in
momentul subscrierii de aport. (2) Diferenja
PREJ CU AMANUNTUL. Pref cu ridicata la care se adauga adaosul comercial.
PREJ CU RIDICATA. PreJ alcatuit din pre{ de cost, beneficiu $i impozitul
aferent cheltuielilor de circulafie.
PREJ DE COST. Parte din valoarea marfii sau a produsului care inglobeaza
preful factorilor de producjie (capital fix, circulant i forja de munca).
PREJ DE EMISIUNE (1) PreJ la care titlurile sunt oferite pentru subscripjie. (2)
PreJ la care un fond de plasament emite parji sociale.
PREJ FORFETAR (<fr.) PreJ care se stabilete uniform (global) ?i este stabilit
pe baza unei evaluari.
PREJ STANDARD. PreJ prestabilit (estimativ) din lipsa
126
documentelor justificative (facturi, avize de insojire etc.).
PREJ
PREJ (<lat.). Expresiebaneasca a valorii unei marfi.
L tfilB.
127
intre preju! de emisiune i valoarea nominalSa unei acjiuni puse !n circulate
in urma subscrierii de capital. 3 - Valoare rezultatS in urma punerii in
circulate a acjiumlor emise la un pref mai mare decat valoarea nominala a
acestor hartii de valoare.
PRIMA DE EXPORT. PrimS in ban: sau sub forma unor scutiri de taxe i
impozite care se acordS unitSfilor economice
exportatoare pentru exportul unor marfuri, pentru a le spori interesul i
capacitatea de concurenfS.
PRIMA DE FUZIUNE. (1) Diferenja intre activul net $i valoarea nominala a
acjiunilor emise, in urma absorbjiei unei societaji comerciale. (2) Cont
sintetic, de gradul al II-lea, de pasiv, (derivat din contul sintetic, de gradul I
Prime legate de capital) care fine evidenfa primelor de fuziune
neincorporate la capitalul social sau la rezerve.
PRINCIPIU PRIME LEGATE DE CAPITAL. (1) Prime datoritS excedentului
dintre valoarea de emisiune i valoarea nominala a acjiunii. (2) Cont sintetic,
de gradul I, de pasiv, care Jine evidenja primelor de emisiune, de fuziune i
de aport la capital.
PRIME
PRIVIND
RAMBURSAREA OBLIGAJIUNILOR (1)
Prime aferente imprumuturilor din emisiuni de obligajiuni, reprezentand

diferenja dintre valoarea de emisiune a obligajiunilor emise de unitate $i


valoarea lor de rambursare. (2) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care Jine
evidenfa primelor de rambursare reprezentand diferenja dintre valoarea de
emisiune i valoare de rambursare.
PRINCIPIU (<it.). (1) Teza fundamentals a elaborarii unei teorii. (2) Lege
fundamentals a unei tiinfe. 3 - Lege.

PRINCIPIUL CONTINUIT A f I I ACTIVITAJII. Principiu contabil care presupune ca

unitateapatrimonialaii continua in mod normal funcjionarea i intr-un viitor


previzibil, fara a intra in stare de lichiditate sau de reducere sensibila a
activitafii.
PRINCIPIUL INDEPENDENfEI EXERCIJIULUI. Principiu contabil care stabile$te in
timp veniturile i cheltuielile aferente activitafii unitafii patrimoniale pe
masura angajarii acestora $i trecerii lor la rezultatul exercijiului la care se
refera.
PRINCIPIUL INT ANGIBILITAJII BILANJULUI DE
DESCHIDERE. Principiul contabil care stabilete cabilanful
PRINCIPIUL NECOMPENSARII. Principiu contabil care stabilete ca elementele
de activ i de pasiv trebuie inregistrate in contabilitate separat, nefiind
admisa compensarea intre posturile de activ i cele de pasiv ale bilanfului,
precum i intre veniturile $i cheltuielile din contul de rezultate.
PRINCIPIUL PERMANENJEI METODELOR. Principiu contabil care stabilete
necesitatea continuarii aplicarii regulilor i normelor privind evaluarea,
inregistrarea in contabilitate i prezentarea elementelor patrimoniale $i a
rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informafiilor contabile.
PRINCIPIUL PRUDEN'J'EI. (1) Principiu contabil care stabilete ca nu se admite
PRINCIPIUL
PRINCIPIUL CONTABILITAJII Principiul care stabile?te imaginea fidela a
patrimoniului unitafii, a situafiei financiare $i a rezultatelor obfmute.
128
dedeschidereal uriuiexercifiutrebuie sa corespunda cu bilanful de inchidere al
exercipului precedent.
129
supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea
elementelor de pasiv i a cheltuielilor, finand cont de deprecierile, riscurile i
pierderile posibile generate de desfaurarea activitafii exercifiului curent sau
anterior. (2) Apreciere justa a activelor i a pasivelor.
PRINT (<engl.) CALC. Tasta care comandatiparireafifierelor pe imprimanta.
PRINT SCREEN (<engl ) CALC. Tasta care comanda tiparirea datelor de pe
ecran la imprimanta.
PROCEDEU (<fr.). (l)Modde a acfiona pentru realizarea unui scop. (2) Mod
sistematic de executare a unei operafiuni prin folosirea unei anumite
metode.
PROCEDEE CONTABILE.
(<fr.) Sisteme utilizate pentru studiul fi analiza contabilitafii (contul, balanfa
de verificare, bilanful).
PRODUCJIE PROCES VERBAL (<fr.). Inscrisprin care se consemneaza
anumite fapte sau acte juridice.
PROCURA (<germ.). Inscris constatator al contractului de
mandat.
PRODUCATOR. Persoana, unitate economica ce produce anumite bunuri
materiale.
PRODUCTIV (<fr.). (1) Care produce. (2) Cre$tere rentabila.
PRODUCTIVITATE(<fr.)(l) Eficienfa concreta, materials a muncii productive.

(2) Indicator principal al economiei nafionale care aratanivelul de dezvoltare


a forfelor de producfie. (3) Eficienfa a muncii exprimata prin raportarea
rezultatului muncii la consumul de munca (timpul necesar muncii).
PRODUCJIE (<fr ). (1)
Procesul crearii bunurilor materiale. (2) Totalitatea produselor obfinute in
procesul muncii intr-o perioada de timp

PRODUCJIE
determinate $i intr-un anumit sector al producjiei.

PRODUCJIEA EXERCIJIULUI. Producjie rezultata din cumularea producjiei


vandute, a producjiei stocate i aproducjiei imobilizate.
PRODUCJIE IMOBBLIZATA. Producjie a exercifiului destinata utilizarii
permanente in cadrul intreprinderii i evaluata la cost de producjie.
PRODUCJIE STOCATA. (1) Producjie rezultata din diferenja dintre stocurile
finale i cele inijiale i evaluate la cost de producjie. (2)Cantitatevariabila de
bunuri rezultata din procesul de producjie i existenta la un moment dat in
depozit $i evaluata la cost efectiv.
PRODUCJIE VANDUTA
Producjie evaluata la prej de vanzare 51 care nu are inclusa i taxa pe
valoare adaugata incasabila de la clienji in vederea decontarii ei la buget.
130
PRODUSE. (l)Bunuri materiale rezultate in cadrul unor procese de munca. (2)
Totalitatea bunurilor materiale objinute in procesul producjiei.
PRODUSE AFLATE LA TERJI. (1) Produse trimise la terji pentru diferite motive:
pentru depozitare, pentru prelucrare, consignate etc. (2) Cont sintetic, de
gradul I, de activ, care Jine evidenja stocurilor de produse trimise la terji.
PRODUSE FINITE. (1)
Produse care au parcurs in intregime fazele procesul ui de producjie $i nu
mai au nevoie de prelucrari ulterioare. (2) Cont sintetic, de gradul I, de activ,
care Jine evidenja existenjei i micarii stocurilor de produse finite.
PRODUSE IN CURS DE EXECUJIE. (1) Produse care nu au trecut prin toate
fazele de prelucrare prevazute in procesul tehnologic, precum i produsele
nesupuse probelor i recepjiei tehnice sau necompletate in
131
intregime. (2) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care Jine evidenja stocurilor
de produse in curs de execujie la sfaritul perioadei, stabilita p>e baza de
inventar.
PRODUSE REZIDUALE (1)
Produse rezultate din de$euri, rebuturi, din materiale recuperabile, etc. (2)
Cont sintetic, de gradul I, de activ, care Jine evidenja existenfei i nu$carii
stocurilor de produse reziduale.
PROFIT (<fr.). (1) Venit total minus cost total. (2) Rezultat favorabil objinut in
urma exploatarii capitalului.
PROFIT BRUT. Venit total minus cost total, inclusiv obligajiunile fiscale.
PROFIT DIN CURS - PREJ
Plusvaloare realizata intre cumpararea unui titlu ?i revanzarea sa la un curs
mai mare.
PROGRAM PROFIT FISCAL. Profit impozabil (brut).
PROFIT NET. Profit brut minus impozitul pe profit.
r
PROFIT SI PIERDERE. (1)
Cont sintetic, de gradul I, bifuncjional, care evidenjiaza rezultatele financiare
ale unitajii. (2) Cont sintetic, de gradul I, care cuprinde: cifira de afaceri,
veniturile i cheltuielile exercijiului grupate dupa natura lor, precum i
rezultatele exercijiului (profit i pierdere).

PROFITABILITATE Capacitate de a objine un profit suficient de mare pentru a


atrage i menjine investijiile de capital.
PROGRAM INFORMATIONAL (<fr.)
(CALC.). (1) Plan de activitate al calculatorului. (2) Bunuri necorporale create
de catre imitate sau acliizijionate, utilizate pentm nevoi prqprii sau in scop
comercial i siipuse amortizarii.

132
aprecierea unei cereri de credit.

PROVIZION (<fr.). (1) Post din pasivul bilanfului alimentat cu prelevari din
profit i destinat acoperirii riscurilor viitoare. (2) Sursa constituita pe seama
cheltuielilor pentru acoperirea unei pierderi sau cheltuieli cu caracter
probabil. (3) Fonduri constituite intr-o perioada de gestiune, pe seama
cheltuielilor, cu scopul acoperirii riscurilor i a pierderilor posibile datorita
deprecierii bunurilor i a creterii obligafiilor.
PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIERI. -Provizioanece rectified valoarea
contabila a aetivelor, constituite in cazul constatarii unor deprecieri cu
caracter reversibii.
PROVIZIOANE PENTRU RISCURI 1 CHELTUIELI
Provizioane inscrise in pasivul bilanfului, constituite in cazul unor evenimente
sau pierderi probabile generate de activitatea exercifiului curent.
PROMPTER
PROMPTER (<eng.) (CALC.). Liniufa sclipitoare pe ecran.
PROSPECT (<it.). Publicafie prevazuta de lege, cuprinzand informafii
indispensabile despre o societate care dorefte ca acfiunile sale sa fie cotate
la o bursa elvefiana.
PROSPECT DE EMISIUNE.
Publicarea conform legii a informafiilor indispensabile (dispozitii statutare,
administrative, activitate, bilanf, cont de profit i pierdere etc.) ale societatii
care procedeaza la o emisiune de titluri $i informafii privind condifiile de
emisiune.
PROTEST (<fr.). Constatare, printr-un act autentic, a refuzului unui tras de a
accepta sau plati o cambie.
PROTOCOL (<fr.). Act, document, care confine hotarari i care are valoarea
unui acord.
PROTOCOL DE CREDIT
Proces verbal interneeconsemneaza elementele indispensabile pentru
133
PROVIZIOANE REGLEMENTATE (1)
Provizioane constituite prin majorarea prejurilor aferente stocurilor, cal c ul
area amorti zan 1 accelerate etc., constituite pe seama cheltuielilor, potrivit
legii. (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care fine evidenfa provizioanelor
reglementate.
PRUDENJA (<fr.). insu?irea de a fi prevazator, precaut, circumspect.
PVD
PRUDENJA CONTABILA
Contabilizarea aprecierii pierderilor probabile in scopul riscurilor posibile ale
deprecierii elementelor patrimoniale.
PUBLIOTAT E (<fr.). - Mijloc de a lace cunoscut un produs, o marfa, informand
cumparatorul asupra calitafii, prejului, utilitafii sale.
P.V.D. Abreviere uzuala pentru tari in curs de dezvoltare.

cu sediul in strada Republicii nr. 7, telefon:068-211008

Va of era prin magazinele sale o gama variata de produse alimentare,


electronice, metalo-chimice si de incaltaminte.
Produsele electrocasnice , electrice , aragaze si de mobila se vand si cu plata
in rate lunare.
Vizitati-ne si nu veti regreta!
R
RABAT (<germ.). (l)Reducere. (2) Scazamant.
RABAT COMERCIAL. (<fr.)
Suma cedata de vanzator din valoarea facturii fiind destinata compensarii
unui prejudiciu cauzat de defecjiuni de calitate sau livrari cu intarziere.
RAMBURSARE(<fr )
Restituire a unei sume.
RANDAMENT. (1) Venit objinut din capitalul investit, exprimat in procente. (2)
Criteriu de apreciere a unui titlu, in vederea plasarii lui. (3) Raport intre
efectul objinut i efortul depus intr-o activitate.
RAPORT (<fr). Situajie care pune in valoare doua marimi comparabile.
RAPORT ANUAL. (1) Raport privindactivitateaunei societaji, la care sunt
anexate bilanful, contul de profit/pierdere i raportul cenzorilor. (2) Document
de sinteza care prezinta un ansamblu de informafii privind confinutul
bilanjului i al conturilor de rezultate.
RAPORT DE GESTIUNE
(<fr.). (1) Element component al bilanjului care reda informajii obligatorii
privind regulile i metodele contabile folosite referitoare la contul de profit/
pierdere, calculul, modificarile de capital, cifra de afaceri, etc. (2) Document
al bilanjului contabil care cuprinde date privind situajia unitajii patrimoniale
$i evolujia sa previzibila, cum sunt: participajii la capitalul altei unitaji,
135
activitatea $i rezultatele de ansamblu ale sucursalelor $i al altor subunitaji
proprii; activitatea de cercetare - dezvoltare, alte referiricu privire la
activitatea desfaurata. (R.A., Leg. 82/ 1991, Art. 140).
RATA DOBANZII (<fr.). - Dobanda anuala exprimata in procente.
RATA RENTABILITA'JTI
(<fr.). - Raport intre beneficiul realizat i preful de cost a! producjiei objinute.
RATA DE SCHIMB. (1)
Valoarea de schimb a unei monede cu o alta moneda. (2) Paritate.
RASCUMPARARE (<fr ). Plata prefului unui lucru, titlu, vandute pentru
reintrarea lor in proprietate.
RECEP'JTE (<fr.). Primirea unor bunuri, marfuri, pe baza verificarii lor
calitative $i cantitative.
REDEVENJA RECIPISA DE DEPOZIT
(<fr.). Document ce atesta prezenja marfurilor intr-un depozit.
RECLAMA (<fr.). Activitate comerciala prin care se urmare$te, pe calea
publicitajii (publicafii, radio - TV, cinematograf, etc.), suscitarea interesului
public pentru cumpararea anumitor marfuri, produse, executarea unor
servicii etc.
RECTIFICARE (<fr.). Inlaturare prin modificare a erorilor.

RECURS (<fr.). Cale de atac admisa prin care se urmarete desfiinfarea, ca


netemeinica sau nelegala, a unei hotarari judecatoreti.
REDEVENTA (<fr.). (1) Obligafie de plata a agentului economic pentru luarea
in concesiune de imobilizari, cu scopul de a le putea exploata. (2) Cont
sintetic, degradul al II-lea,
REDUCERE
extrabilanjier (derivat din contul sintetic, degradul I,Alteconturi in afara
bilanjului), care fine evidenja redevenfelor, chiriilor, locajiilor in gestiune i a
altor datorii asimilate, datorate de catre unitate pentru bunurile luate in
concesiune, locatii sau in chirie.
REDUCERE (<fr.). (1)
Micorare a prefului unei marfi. (2) Diminuare a capitalului.
REESCONT (<fr.). (1) Asconta efecte comerciale scontate anterior. (2)
Remitere a unui efect de comerf catre Banca Nafionala, de catre o banca
comerciala ce 1- a scontat.
REEALONARE. Repartizare din nou, la intervale succesive, a (datelor)
sumelor pe care trebuie sa le plateasca o persoana sau o intreprindere.
REEALONAREA DATORIILOR. Stabilire de condipi noi pentru rambursarea
creanjelor catre o intreprindere sau o fara.
136
REEVALUARE (1) Evaluare din nou. (2) Redeterminare valorica a unor bunuri,
mijloace circulante, surse etc. (3) Modificare a valorii contabile a
imobilizarilor corporale ?i financiare Jinand seama de modificarile prefurilor i
de rata inflajiei.
REEVALUAREA BHANJURILOR. Operafiune constandin luareain considerare a
deprecierii monetare (devalorizarii).
REEVALUARE
A
IMOBILIZARILOR
Redeterminarea valorica a imobilizarilor corporale i financiare, ca urmare a
devalorizarii monetare.
REEVALUARE MONETARA. (1) Ridicare a valorii monetare a unei Jari, prin
sporirea continutului ei in aur. (2) Cretere a valorii monedei naponale, de
catre autoritajile Jarii, prin modificarea ratei de schimb in raport cu o moneda
de
137
referinfa in cadrul unui sistem monetar (dolar, marca, lira sterlina etc.).
REGIE (<fr.). - Forma de intreprindere avand ca scop exploatareade bunuri
ale statului sau valorificarea unor drepturi ale acestuia (perceperea unor
impozite indirecte etc.), caracterizata prin personalitate juridica proprie i
gestiune separata de aceea a statului, dar legata intr-o masura mai mare sau
mai mica de bugetul statului prin rezultatele financiare.
REGIE AUTONOMA (<fr.). Unitate economica cu caracter national, de
importanfa strategica (industria de armament, energetica. geologic! etc.)
(Leg. 15/1990, cap. 11, art. 2).
REGISTRE (<fr.). Condica cu file numerotate, fnuruite, in care se inscriu ope
rap l economico- financiar-contabile.

REGISTRE CONTABILE
(<fr.). Formulare cu liniaturi
REGISTRU CARTEA MARE
speciale, sub forma de condici sau fife, unde se efectueaza inregistrari
contabile fi de evidenja operativa (Leg. 82/ 1991, art. 21).
REGISTRU
AL
CREDITORILOR. Registru anexa al registrului funciar in care se pot inscrie top
creditorii in legatura cu ipotecile imobiliare. (Nu funcponeaza in Romania).
REGISTRULCARTEAMARE
Document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau prin
regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile efectuate in registrul jurnal, stabilindu-se situapa fiecarui cont, respectiv soldul inipal, rulajele
debitoare, rulajele creditoare p soldurilefinale (Cod 14-1-3).
REGISTRUL CARTEA MARE (AH). Document contabil ce utilizeaza pentru
fiecare cont sintetic cate douafi?e - ?ah : una pentru debitul contului fi

REGISTRUL COMERJ ULUI conturiie corespondente creditoare, cealalta pentru


creditul contului i conturiie corespondente debitoare. Registrele folcsite

sunt: jurnalul de inregistrare, fiasintetica ah i fi$ele analitice (Cod 14-13/a).


REGISTRUL COMERJULUI. Organ care indeplinete funcfiile de constitute a
calitafii de comerciant i de documentare asupraactivitafii sale economicofinanciare, de publicitate etc. (Leg. 26/1990, art. 12).
REGISTRU DE ACJIUNI
Registru care confine lista definatorilor de acfiuni nominative ale unei
societafi, in care se menfioneaza numele i domiciliul acfionarilor.
Potrivitlegii, numai persoanele inscrise in registrul de acfiuni sunt considerate
acfionari nominativi ai societafii.
REGISTRU DE CASA (<fr.). Document de inregistrare operativa aincasarilor i
a plafilor in numerar efectuate prin casieria
138
unitafii, pe baza documentelor justificative (Cod 14-3-6/A).
REGISTRU DE COMERJ (<fr.). Registru oficial al unitafilor care desfaoara
activitate de comerf, de producfie, prestari de servicii, etc. (Leg. 26/1990).
REGISTRU - INVENTAR
(<fr.). Document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate
elementele patrimoniale de activ i7de pasiv grupate in funcfie de natura lor,
conform posturilor din bilanful contabil i inventariate potrivit normelor
legale (Cod 14-1-2).
REGISTRU - JURNAL (<fr.) Document contabil obligatoriu in care se
inregistreaza prin articole contabile, in mod cronologic,operafiile patrimoniale
prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau de
intrare a acestora in unitate (Cod 14-1-1).
REGISTRU - JURNAL DE INCASARI $1 PLATI.
139
Document contabil in care se inregistreaza zilnic in mod cronologic, operajie
cuoperafie, incasarile i platile efectuate in numerar $i cele facute prin contul
de decontare de la band (Cod 14 -1-1/d).
REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR. Document contabil care fine evidenfa
operativa a mijloacelor fixe, carora li se acorda un numar de inventar in
ordine tehnologica i care ramane neschimbat pe toata durata existenfei
mijlocului fix in unitate (Cod 14-2-1).
REGISTRUL VALORILOR.
Registru care fine evidenfa titlurilor menfionate in ordine numerica, aflat la o
institufie specializata.
REGULAMENT (<it.). Act administrate cu caracter normativ pentru aplicarea
unei legi.
REGULAMENTDE APLICARE A LEGII CXINTABILITAJU.
REINDEXARE FIIERE
Regulament care detaliaza organizarea i conducerea contabilitafii, Planul de
conturi general. Normele metodologice de utilizare aconturilor contabile.
Monografi a privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operafiuni
economice, precum i Modelele de registre i de bilanfuri contabile (Leg. 82/
1991; H.G. 704/1993).

REGULARIZARE (<fr.). (1) Punere de acord a datelor din evidenfa contabila cu


realitatea de pe teren. (2) Corectare a erorilor de inregistrare prin stornari,
virari, etc. (3) Punere in ordine, in concordanfa, a evidenfei contabile, cu
situafia faptica. (4) Repartizare a veniturilor fi a cheltuielilor inregistrate in
conturi in funcfie de perioada la care se refera, pentru a determina corect
rezultatul financiar. (5) Separare a veniturilor i a cheltuielilor in perioade de
gestiune.
REINDEXARE FISlERE
(CALC.). Recreare a fifelor de

R K!V1 ITEM
index (cont), care pot fi deteriorate in urma unor evenimente deosebite.

REMITENT (<germ.). (1) Posesorul unei trate. (2) Girant.


REMIZA (<fr.). (1) Reducere a prejurilor unor produse pentru clienjii stabili,
permanenfi. (2) Reducere acordata de vanzator, pentru cantitafile mari
cumparate sau pentru profesionalismul clientului. (3) Plata efectuata unui
lucrator comercial sub forma unei cote procentuale fafa de deverul realizat.
REMIZIER (<fr.). Lucrator comercial platit prin remiza.
REMUNERATE (<fr). Retribujie a unei activitafi (munci).
REN (<engl.) (CALC). Tasta care comanda schimbarea specificatorului unui
fifier (redefinind un fifier de conturi).
RENTABILITATE (<fr ). (1)
140
Randament al unei unitaji economice, calculatprin raportul beneficii/capital
investit. (2) Rezultat financiar al unei activitafi economice concretizat prin
obfinerea unor venituri care depa$esc cheltuielile.
RENTA(<fr.). (1) Venitregulat obfinut de un proprietar in virtutea dreptului de
proprietate asupra unui teren, capital, prin cedarea contra plata a dreptului
defolosinfaalacestuia. (2)Forma de imprumut de stat, neinsojit de un termen
de rambursare sau amortizare.
RENTIER. Persoana care beneficiaza de o renta.
REPARAjn (<fr.). (l)Operafn destinate repunerii bunurilor intr- o stare de
utilizare normala. (2) Complex de lucrari efectuate asupra unor bunuri uzate,
defecte sau stricate, cu scopul de a le reda in folosinfa.
REPARAJII CAPITALE
Reparapi generaleprin inlocuirea
141
sau refacerea totala a unor elemente.
REPARAJII CURENTE
Reparafii periodice care constau in inlocuirea pieselor de schimb sau
refacerea unui numar restrans de piese pentru asigurarea funcfionarii
normale a bunului respectiv.
REPART1ZAREA PROFITULUI (1) Surse create din profitul net realizat la
inchidereaexerciliului precedent de catre salariaji $i destinat maririi
capitalului social al societajii. (2) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care Jine
evidenja repartizarii profitului.
REP ARTIZARI LA FONDUL DE DEZVOLTARE (1) Surse create din
valoareaamortizarilor incluse in cheltuieli i repartizate finanjarii activelor
fixe achizijionate de unitap. (2) Cont sintetic, de gradul I, de activ, care pne
evidenja repartizarii amortizarii la fondul de dezvoltare.
REST AII RARE FI$IERE REPATRIERE. Retragerea capitalurilor investite in
strainatate pentru a le plasa pe piaja interna.
REPORT (<fr ). (1) Trecerea unei sume din josul unei coloane in fruntea
coloanei urmatoare, pentru afi adunatain continuare. (2) Prelungirea unei
operajiuni la bursa la credere pana la urmatoarea scadenta, prin vanzarea
titlurilor la banca, contra plajii unei dobanzi i rascumpararea lor la data
viitoarei scadenje. (3) Creterea cursului de schimb, la termen, faja de cursul
in numerar sau a cursului in numerar faja de paritatea unei monede.

RESTANJA (<fr.). (1)


Neachitare la termen. (2) Suma inca neplatita din valoarea nominala a unei
acjiuni nominative.
RESTAURARE FIIERE
(CALC). Readucere pe hard-disk in directorul CONTABIL a imaginii fiperelor de
date salvate

RESURSE
dintr-o faza anterioara, in funcf ia salvare fifiere.

RESURSE(<fr.). (l)Rezervede mijloace susceptibile de a fi valorificate la un


moment dat. (2) Origine a activelor mtreprinderii fi a fluxurilor aferente
desfafurarii exploatarii.
RESURSE INTERNE. Resurse asigurate prin exploatarea capitalului care sunt
formate din rezerve, profit, provizioane reglementale, amortizari fi
provizioane.
RESURSE STABILE Resurse care asigura finanjarea permanenta a activelor.
RETROCEDARE (<fr.). Transformare a unei parfi din comisioanele incasate de
catre banca unei alte banci sau unui intermediar in cadrul emisiunilor sau
operatiunilor in consorfiu.
REJINERI
DIN
REMUNERAJII. (1) Refineri fi popriri din remunerafii,
142
datorate terfilor, reprezentand contravaloarea chiriilor, marfiirilor cumparate
in rate etc. (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care }ine evidenja
rejinerilor fi popririlor din remunerafii.
REVOCARE (<fr.). (1) Anulare.
(2) Contramandare. (3) Desfacere a unui act juridic in cazurile prevazute de
lege (a unui act de instrainare a unui debitor in dauna creditorului). (4)
Prelungire sau anulare a unui orrdin limitat, la bursa.
REUNIREA ACpUNILOR
Regrupare a acfiunilor plasate la mai multe unitafi.
REZERVE. (<ff.). (1) Fonduri constituite ca rezultat al capitalizarii unei parfi
din profitul brut obfinut de catre ounitate. (2) Profit capitalizat de
intreprindere in vederea stabilitafii financiare.
(3) Suma nedistribuita din beneficiul realizat in anii precedenj i care
constituie o parte a fondurilor proprii. (4) Parte a
143
activelor disponibile destinate plasamentului fondurilor constituite din
profitul brut realizat. (S) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care fine
evidenfa rezervelor constituite din profitul net realizat in exercifiile
precedente.
REZERVE APARENTE
Rezerve declarate.
REZERVE ASCUNSE. Rezerve potenfiale ale bilanfului unei intreprinderi
rezultand dintr-o valoare contabilaa posturilor din activul bilanfului, mai mica
decat valoarea lor de piaf a, care intaresc solvabilitatea unitafii.
REZERVE DECLARATE.
Rezerve care, spre deosebire de cele latente, figureaza in bilanf.
REZERVE DE SCHIMB
Rezerve monetare.
REZERVE FACULTATIVE Rezerve a caror constituire nu este obligatorie,
conform legii.
REZERVE STATUTARE REZERVE LEGALE. (1) Rezerve constituite prin
efectul legii din 5% din beneficiul societafii, format pentru fondul de rezerva
pana ce acesta va atrage cel pufin a cincea parte din capitalul social. (2)

Cont sintetic, de gradul al Il-lea, de pasiv,(derivat din contul sintetic de


gradul I Rezerve), care fine evidenfa rezervelor legale constituite.
REZERVE MINIMALE Fonduri depuse de catre band la Banca Centrala care
permit acfionarea asupra masei monetare, limitand creditul bancar.
REZERVE MONETARE. Rezerve de plata de care dispune o fara pentru a-fi
plati datoriile fafa de strainatate fi de a-fi echilibra balanfa de plafi.
REZERVE STATUTARE (1) Rezerve constituite din profitul net, intr-un procent
stabilit prin statutul societafii comerciale.
REZILIERE
(2) Cont sinteic, de gracful al II- lea, de pasiv (derivat din cental sintetic de
gradui I Rezerve), care tine evidenta fondului de rezerva constituit conform
prevederilor btatutare (R.A. Legea 82/1991, art. 38).
REZILIERE (<fr.). Desfiinfare a unui contract sinalagmatic cu executare
succesiva, pentru neexecutarea uneia dintre obligafiile reciproce ale parfilor,
efectele produse in momentul desfiinfatii ramanand neatinse (desfacere,
anulare a unui contract etc).
REZULTAT
AL
EXERCIJIULUI. (l)Rezultat determinat din diferenfa dintre venituri i
cheltuieliintre sfarsitul ?i inceputul exercifiului. (2) Profitul sau pierderea
degajata in urma exploatarii capitalului.
(3) Variajia situafiei nete intre sfarsitul 51 inceputul exercijiului.
REZULTAT CONTABIL
Rezultat financiar determinat pe baza veniturilor i a cheltuielilor inregistrate
in contabilitate.
144
REZULTAT
CURENT.
Diferenfa dintre veniturile din operafiile curente, respectiv veniturile din
exploatatre i veniturile financiare i cheltuielile curente, respectiv
cheltuielile de exploatare i cheltuielile financiare.
REZULTAT
DIN
EXPLOATARE. Profitul sau pierderea degajata in urma realizarii activitafii de
producfie sau distribupe.
REZULTAT EXCEPTIONAL. Diferenfa dintre veniturile excepfionale i
cheltuielile excepfionale, ca urmare a unor operafii efectuate de
unitateapatrimoniala, care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a
acesteia.
REZULTAT FINANCIAR
Diferenfa intre veniturile financiare $i cheltuielile financiare intr-un exercifiu.
REZULTAT FISCAL Rezultat financiar supus impozitarii, determinat pe baza
rezultatului
145
contabil i ajustat cu deduced i nededuceri fiscale.
REZULTAT NET. Profit ramas de repartizat pentru dividende sau dezvoltare
REZULTAT REPORT AT. (1) Profit nedistribuit la sfarptul exercifiului sau
pierdere neacoperita. (2) Rezultat sau partea din rezultat a carei repartizare
a fost amanata de adunareageneralaaacfionarilor sau asociafilor. (3) Cont

sintetic, de gradui I, bifunctional, care fine evidenfa rezultatului sau parfii din
rezultatul exercifiului precedent a carui repartizare a fost amanata (pierdere
sau profit nerepartizat).
RING. (<germ). Incinta circularacare se aflain salabursei
RULAJ
unde acfioneaza agenfii de schimb.
RISC (<fr.). Posibilitatea realizarii unei pagube.
RISC DE TRANSFER Rise legat de limitarea posibilitafilor de transfer al
capitalurilor dintr- o fara in alta.
RISTURN (<fr.). (1) Prima de fidelitateacxirdatapenodic, de regula la sfarsitu!
anului. (2) Reducere acordatadecatrefumizorclientului, pentru
depapreaplafonului valoric anual al cumpararilor i stabilit prin contract.
RULAJ. (<fr.). (l)Totalul debitului sau totalul creditului, lara a lua in
considerare soldul inifial. (2) Totalitatea inregistranlor cuprinse intr-un cont.

o
SALARIU (<fr.). (1) Retribufie baneasca acordata unui angajat
pentrumuncaprestata. (2)Drept cuvenit personalului ca plata a muncii.
SALARIU BRUT Salariu tarifar (de mcadrare) la care se adaugasporurile,
indemnizafiile i alte adaosuri.
SALARIU IN ACORD. Salariu determinat de cantitatea de munca prestata de
un salariat.
SALARIU IN REGIE. Salariu tarifar fix lunar, de incadrare.
SALARIU NET. Salariu brut minus rejinerile (impozit pe salariu, contribufii,
etc.).
SALARIU TARIFAR. Salariu de baza, stabilit in funcjie de
calificare, pregatire i vechime in specialitate, calitatea i importanfasocialaa
muncii {Leg. 14/1991).
SALVARE FIIER (CALC) Realizarea de copii de siguranta ale tuturor fiierelor
care intervin in aplicajie (nu se salveaza si programul CONTABIL).
SCADENJA (<it.). (1) Termen de plata (2)Expirareatermenului pentru
achitareaunei datorii. (3) Data privind rambursarea unei datorii. 4 - Termen
care desemneaza inceputul dreptului de a primi divident, dobanda.
SCADENJA MEDIE Scadenja calculate in funcjie de diferite sume care trebuie
platite la diferite date.
147
SCHIMB VALUTAR
Tranzacfie constant! in cumpararea sau vanzarea unei monede in schimbul
altei monede.
SCONT (<it.). Reducere financiara pentru efectuarea de plaji inainte de
termenul prevazut in contract.

SCONTARE. Operafiune de creditare de catre banca a posesorului de polife


nescadente cu valoarea neta a acesteia, prelevand dobanda i comisionul
aferent contra transferului creanfei.
SCONT AREFARA RECURS. Operafiune de credit, concretizataprin cumpararea
de efecte de comer}, prin renunfare expresa la dreptul de recurs fafa de
vanzatorul titlurilor.
SCRISOARE DE CREDIT
(<fir.). Document emis de banca in beneficiul unui client, care-i permite
acesteia sa efectueze plaf i pana lalimitaunei anumite siune.
SELECTARE SCRISOARE DE GAJ (<fr ).
Titlu asimilabil unei obligafiuni care permite bancii sa finanfeze creditul
fimciar pe baza unei ipoteci.
SC RISOARE DE GARANJIE
(<fi.). Document prin care banca platitorului asiguracu anticipafie plafile
pretinse de furnizor clientului din credite bancare, de?i platitorul nu are
disponibilitaf i de plata in banca.
SCRISOARE DE TRASURA
(<fr.), Contract referitor la transportul de marfiiri, care nu poate fi negociat.
SECRET BANCAR. Obligafie abancii $i apersonalului acesteia de a pastra
discrefia privind afacerile clienfilor lor.
SEIF. Compartiment care cuprinde casa de bani.
SELECTARE (<fr.) (CALC). Deplasarea cursorului la inceputul zonei de interes
prin apasarea tastei SHIFT i cu

148
SIGILIU (<it ). Pecete de ceara roie pe care s-a aplicat o $tampila i care

serve$te la sigilarea unui dosar, registru, etc., pentru a se evita desfacerea


lui. 2 - tampilare.
SIMBOL (<fr.). (1) Cod. (2) Semn convenfional pentru notarea anumitor
marimi, operafii (ex. conturi).
SINALAGMATIC (<fr ). Contract care da natere unor obligajii.
SINDICAT (1) Organizafie profesionalade masa, avand drept scop apararea
intereselor salaria}ilor privind condifiile de munca de asigurari sociale. (2)
Uniune monopolists unde intreprinderile membrei$i menfin independent de
producfie, dar 51-0 pierdpeceadedesfacereidevanzare a marfurilor
SINDICAT CONSORflU.
Grupare de mai multe banci in vederea emisiunii i plasarii de titluri sau
acordarii de credite.
SEMIFABRICATE (<germ.) (1) Produse al caror proces tehnologic a fost
terminat intr-o secfie i care tree in continuare in cadrul procesului tehnologic
la alte seepi sau se livreaza terplor. (2) Cont sintetic, de gradul I, de activ,
care fine evidenfa existentei ?i niicarii stocurilor de semifabneate.
SEMINJE $1 MATERIALE DEPLANTAT. (l)Graun(eger- minative ?i materiale
necesare plantatiilor. (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea, de activ, (derivat
din contul sintetic de gradul I Materiale consumabile"), care fine evidenfa
existenjei ?i mi$carii stocurilor de seminfe $i de materiale de plantat.
SHIFT (<engl.) (CALC). Tasta cu ajutorul careia se pot comanda doua
caractere.
SIGILA (<it.). A pune, a aplica un sigiliu.
SEMIFABRICATE
ajutorul tastelor - sagefi ce fac deplasarea in text marcand zona parcursa.
149
SINDICAT DE EMISIUNE Grupare de mai multe bSnci in vederea emiterii $i
plasSrii de titluri.
SISTEM (<fr.). Ansamblu de operafii care sunt in interdependent.
SISTEM CENTRALIZATOR.
Sistem contabil bazat pe o serie de jurnale divizionare deschise pe genuri de
operaf iuni care stau la baza intocmirii Registrului- Jurnal.
SISTEM CLASIC. Sistem elementar, bazat pe un jurnal unic pentru
inregistrarea cronologica a operafiunilor economico-fmanciare.
SISTEM CONTABIL
Organizare a prelucrarii $i stocSrii informafiilor contabile.
SISTEM DE OPERARE
(CALC). Sistem alcatuit din procese de comenzi consolS, CCP, DOS $i BIOS,
prin care se preiau comenzile, care apoi se
SOOETATE COMERCIALA
transfera cu un periferic la memoria intemSa calculatorului.
SISTEM MONETAR EUROPEAN. Sistem monetar creat in anul 1978 $i
constituit pe baza ECU.
SITUATIE VALUTARA
Situafie rezultatS din diferenfa dintre active i creanfe pe de o parte $i
datoriile in valutS pe de altS parte.

SOOETATE COMERCIALA
Unitate economics cu personalitate juridicS, creatS prin asocierea unor
persoane care pun in comun un anumit capital pentru adesfaura o activitate
cu caracter patrimonial, cu scopul obfinerii unui profit (Leg. 31/ 1990).
SOCIET ATE COMERCIALA
DE
EXPERTIZA CONTABILA
Societate comercialS care are ca obiect de activitate exercitarea profesiei de
expert contabil i/ sau de contabil autorizat.

SOCKET ATE CXI RASPUND. SOCIETATE


RASPUNDERE LIMITATA

CU

(ANONIMA). Societate
comerciala la care obligafiile sociale sunt garantate numai cu patrimoniul
social, nu ?i cu averea personala (Leg. 31/1990).
SOCIETATE IN NOME COLECTIV. Forma de societate rezultata dintr-un
contract incheiatintre mai multe persoane fizice, care convin sa-i uneasca
eforturile sau resursele, pentru a atinge un scop comun, i care raspund
nelimitat i solidar cu averea existenta i viitoare (Leg. 31/1990).
SOCIETATE MIXTA
Societate al carei capital social se constituie de catre asociaji (acjionari)
autohtoni $i straini.
SOCIETATE PE ACJIUNI
Societate al carei capital este divizat in aciiuni i ale carei datorii sunt
garantate de acponari numai cu activul social (valoarea acjiunilor) (Leg.
31/1990).
150
SOCIETATE PUBLICA: CORPORA JIE. Societate ale carei acjiuni, parji sociale
etc., sunt negociate la una sau mai multe burse.
SOFTWARE (<engl.) (CALC). Totalitatea programelor utilizate (partea logica).
SOLD (<fr.) (1) Diferenja intre rulajul debitor i rulajul creditor al unui cont.
(2) Diferenja intre suma inregistrata in debitul i in creditul aceluiai cont.
SOLD FINAL. Existenja soldului la sfar$itul perioadei.
SOLD INITIAL Existenja soldului la inceputul perioadei.
SOLDARE. (1) Stabilirea soldului. (2) Soldul sumelor debitoareeste egal cu
soldul sumelor creditoare. (Contul nu mai are sold, deci nu mai funcjioneaza).
SONDAJ. Operajie de studiere ?i cercetare aunui fenomen (fizic, juridic,
economic etc.).
151
SONDAJ ECONOMIC. Studiu tehnic de selectionare a unui numar sau parti de
subiecfi ce vor fi utilizaji pentru obfinerea de date informative probante, cu
ajutonJ carora se pot realiza repere, e$antioane,cesepotraporta?iaplica la
Tntreaga masa sau muljime.
SOLVABILITATE (<*.). (1)
Capacitatea unei persoane fizice sau juridice de a putea plati la scadenta
toate datoriile faja de creditorii sai. (2) Posibilitatea materials a celui care ia
bani cu imprumut, pentru a-fi putea achita datoria.
SPECULATOR (<fr.). Operator de bursa care cumparatitluri, devize, marfuri,
cu speranja cre$terii ulterioare a cursurilor. SPECULATIE (<fr.). Activitafi de
cumparari 51 vanzari de titluri de valori pe perioade scurte, cu scopul
obtmerii rapide de profit.
SPONSOR. Persoana fizica sau juridica din fara sau din strainatate care
efectueaza 0 sponsorizare Tn condijiile legii.
ST AT DE FUNCjn SPONSORIZARE Activitate care se desfaoara pe baza
unui contract incheiat intre sponsor i beneficiar, care consimt asupra
mijloacelor financiare i a bunurilor materiale care se acorda ca sprijin,
precum i asupra duratei sponsorizarii (Leg. 32/1994).
SPORURI. Sume suplimentare adaugate la salariul de baza pentru condijii

deosebite de munca (lucru la inaltime, pe timp de noapte, toxicitate,


vechime in munca etc.).
STANDARD (<fr.). Norma prin care se stabilesc prescripjii privitor la calitate,
dimensiuni, aspect i alte elemente care definesc un produs.
STAT DE FUNCJII. Document sub forma de tablou unde sunt inscrise posturile,
funcjiile, limitele de salarizare i incadrarile dintr-o intreprindere sau
institute.

STAT DE PENSII STAT DE PENSII. Tablou in care sunt inscrise drepturile


bane$ti ale pensionarilor unitafii {Cod 14-5-3).

STAT DE SALARII. Tablou unde sunt inscrise drepturile bane$ti ale salariafilor
unei unitafi
{Cod 14-5-1).
STATUT (<fr.). Actaccesoriual contractului de societate, menit sa intregeasca
prevederile acestuia {Leg. 31/1990).
STOC (<fr.,engl). (1) Cantitate de bunuri existenta la un moment dat in
depozit, destinata alimentarii producfiei sau desfacerii. (2) Diferen{a dintre
bunurileexistente, intratei ieite la un moment dat.
STOC CURENT. Stoc destinat alimentarii continue a procesului de produc{ie
sau de desfacere
STOC DE SIGURANTA. Stoc constituit peste stood curent, cu scopul de a
alimenta producfia in
152
cazul dereglarii fluxului normal de aprovizionare.
STOC SUPRANORMATIV
(1) Stoc de produse peste necesar.
(2) Surplus de produse.
STORNARE (<it.). (1) Operate de rectificare a unei inregistrari contabile. (2)
Modalitate de corectare a unei inregistrari contabile efectuata greit sau a
unor valori care figureaza in contabilitate la un nivel ce nu mai corespunde
realitafii.
STORNARE IN NEGRU. Anularea unei inregistrari contabile prin inversarea
pozijiei conturilor in cadrul formulei contabile (cu aceeai suma).
STORNARE IN ROU
Anularea unei inregistrari contabile prin transcrierea marimii opera{iunii in
rou sau chenar.
STORNO (<it.). Stomare.
153
STREAMER (<engl.) (CALC). Unitate de banda magnetica cu capacitate mare
$i timp mare de
acces.
SUBDIRECTOR ( CALC). Subgrupare logica.
SUBMENIU (CALC). Parte din cantitatea de informapi a unui program
(segment de informapi: ex. numai conturi analitice).
SUBSCRIERE (<fr.). (1) Subscrippe pentru o emisiune de titluri foarte cautate,
cu intenpa de a procura un numar suficient de asemenea titluri. (2)
Subscrippe cu certificatul de proprietate pentru participare cu acpuni in
contul unei societap.
SUBSCRIERE FICTIVA Subscrippe efectuqta la mai multebanci
cuintenpadeaputea obpne cat mai multe titluri foarte cautate.
SUBVENJIE. (1) Sumedebani obpnute cu titlu gratuit, destinate acoperirii
anumitor
SUME IN CURS cheltuieli (de capital, de exploatare, diferenje de prepiri
etc.). (2) Cont sintetic, de gradul I, de pasiv, care pne evidenta decontarilor
privind fondurile alocate de la bugetul statului pentru subvenpi.
SUBVENJII PENTRU INVESTI'JTI. (1) Sume alocate de lastat sau din alte surse

pentru finanfarea investipilor precum ?i a imobilizzarilor primite cu titlu


gratuit. (2) Cont sintetic, de gradul 1, de pasiv, care pne evidenfa
subvenpilor primite pentru investipi precum i a imobilizarilor primite cu titlu
gratuit.
SUCURSALA (<fr.). (1) Intreprindere comerciala, bancara etc., subordonata
unei alte intreprinderi similar. (2) Intreprindere fara personalitate juridica, cu
grad redus de libertate deacpunedinparteaunitafii centiale.
SUME IN CURS DE DECONTARE (1) Sume prove nite din locapi de gestiune,

SUPRA DIVIDEND
chirii, cheltuieli de judecata, etc. (2) Cont sintetic, de gradul al II- lea,

bifoncfional (derivat din contul sintetic de gradul I Conturi curente la


banci), care fine evidenfa sumelor in curs de decontare i a mi$carii
acestora.
SI PRADIVIDEND (<fr.) (1) Repartifie facuta in mod excepfional de catre o
societate pentru acf ionarii sai i def inatorii de bonuri de participare in plus
fafa de dividende. (2) Parte din dividend atribuita asociafilor dincolo de
prime.
SUPRAPRODUCTIE (<fr.). Producfie de marfori in cantitate
154
mai mare decat puterea de cumparare a consumatorilor.
SUPRAPROFIT (<fr.). Depaire a profitului mijlociu.
SUPRATAXA (<fr.). Taxa suplimentara, adaugatataxei mifiala.
SURPLUS IN LICHIDARE
Suma ramasa dupa realizarea tuturor activelor i plata datoriilor unei
societafi in lichidare.
SURSE ATRASE (<fr.). Datorii $i obligafii ce apar pe parcursul activitaf ii prin
atragerea de capital al terfilor.
SUSTRAGERE (<fr.).
Delapidare, fort.

NURUIRE (<fr.). Foi de registru legate cu un nur sigilat la capete cu ceara


roie.
OMAJ (<fr.). Fenomen economic constand in inactivitatea forjata a unui
numar mare de salariafi, care nu gasesc de lucru.
OMER (<fr.). (1) Individ care
nu gasete de lucru. (2) Persoana care omeaza.
TAMPILA (<germ.). (1) Inscripfie sau emblema aplicata pe un act pentru a-i
da valabilitate. (2) Semn pus pe marfuri pentru a evidenjia provenienja,
apartenenfa acestora. (3) Marca.

TABEL (<rus.). Foaie ce cuprinde nume, cifre i date introduse in rabrici, cu


diferite specificapi.

TABLETA GRAFICA (CALC). Sistem ce permite selectarea comenzii dintr-un


meniu.
TABLOU DE FINANJARE (<fr.). Tablou prin care se analizeaza evolupa
fmanciara a intreprinderii, stabilindu-se variapafondului de rulment intre
doua exercipi succesive.
TALON (<fr.). (1) Parte care ramane la cotorul unui chitanper, al unui bonier,
dupa ce s-au rupt parple detaabile. (2) Bon anexat la o acpune sau
obligapune.
TARA (<ngr). Greutate nemarcata.
TAR1F (<fr.). (1) PreJ pentru prestari servicii, transport de marfuri i
persoane, servicii po$tale, radio, TV etc. (2) Retribupe oficiala pentru o
anumita munca.
TASTA (<engl.) (CALC). (1) Dispozitiv (buton) care fixeaza pe banda datele
informatice. (2) Buton care comanda informatia.
TASTATURA (CALC). Ansamblu de taste (claviatura). TAXA (<fr.). (1) Plata
efectuata in favoarea bugetului de catre diferite persoane fizice sau juridice
care beneficiaza de anumite servicii prestate de catre organele de stat. (2)
Plafi in favoarea bugetului.
TAXA A SCONTULUI (<&.). Do'banda repnuta din valoarea
157
nominala de catre bancile de emisie la scontarea efectelor de corner}.
TAXA DE CONSUMAJIE
(<fr.). Impozit perceput prin includerea sa in preful de vanzare al unor
produse de larg consum.
TAXA DE CUSTODIE (<fr ). Dreptul prelevat anual de o banca pentru
pastrareap administrarea titlurilor aflate in depozit.
TAXA
DE
INMATRICULARE. Taxa platita la Registrul Comerful ui de catre comercianfi,
persoane fizice i asociafii familiale, pentru inscrierea sau radierea firmei
(Deciz. 5/1992, C.C.I.R.).
TAXA DE TIMBRU. Taxa perceputa de notariate, judecatorii, tribunale i alte
autoritafi jurisdicfionale.
TAXA FUNCIARA (<fr.) Obligafia proprietarului unui teren fafa de o terfa
persoana de a efectua anumite prestafii.
TVA DEDUCTIBILA TAXA PE VALOAREA ADAUGATA (<fr.). (1) Impozit
indirect suportat de catre consumatori i calculat in cote procentualede catre
fiecare agent economic privind transferal proprietafii bunurilor $i a prestarilor
de servicii (II. G. 973/ 1994). (2) Cont sintetic, de
gradul I, bifuncfional, care fine evidenf a decontarilor cu bugetul statului
privind taxa pe valoarea adaugata (Leg. 63/1993; Leg. 119/1994).
T.V.A. COLECTATA. (1)
Taxa aferenta vanzarilor de marfuri i bunuri, prestarilor de servicii sau
executarilor de lucrari. (2) Cont sintetic, de gradul al H-lea, depasiv, (derivat
din contul sintetic de gradul I Taxa pe valoarea adaugata), care fine
evidenfa sumelor datorate de catre unitatea patri- moniala bugetului de stat,
reprezentandT. V. A-ul colectat.

T.V.A. DEDUCTIBILA (1)


Taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile emise de

TVA DE PLATA
furnizori pentru bunurile, serviciile i lucrarile achizifionate de unitate sau
aferenta mijloacelor fixe realizate in regie proprie, deductibiladin punct de
vedere fiscal. (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea, de activ (derivat din contul
sintetic de gradul I Taxa pe valoarea adaugata) care fine evidenfa T.V.A-ului
deductibil.
T. V. A. DE PLATA. (1) Taxa pe valoarea adaugata de platit la bugetulstatului.
(2) Cont sintetic, de gradul al II-lea, de pasiv (derivat din contul sintetic de
gradul I Taxa pe valoarea adaugata), care fine evidenfa T.V.A-ului de plata.
T.V.A. DE RECUPERAT (1)
Taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului. (2) Cont
sintetic, de gradul al II- lea, de activ (derivat din contul sintetic de gradul I
Taxa pe valoarea adaugata), care fine evidenfa T.V.A.-ului de recuperat.
158
T.V.A. NEEXIGIBILA. (1)
Taxa rezultata din vanzarile 51 cumpararile de bunuri, servicii, lucrari
executate cu plata in rate, precum i cea inclusa in preful de vanzarecu
amanuntul launitafile comerciale ce fin evidenf ala acest pref. (2) Cont
sintetic, de gradul I, bifuncfional (derivat din contul sintetic, de gradul I, Taxa
pe valoarea adaugata), care fine evidenfa T V. A.-ului neexigibil.
TAXA PENTRU MARIREA CAPITALULUI SOCIAL
TaxaplatitalaOficiul Registrului Comerfului de catre persoane fizice sau juri
dice, pentru marirea capitalului social in funcfie de valoarea cesionata.
TAXA VAMALA (<fr.). Impozit perceput de stat asupra importului, exportului
sau tranzitului de marfuri (H.G. 44/ 1994).
TARG (<sl ). Piafa comerciala organizata periodic Antr-un anumit loc.
159
TARG INTERNATIONAL
Targ profesionist, organizat i atestat (din punct de vedere tehnic,
organizatoric, calitativ), in man orae ale lumii, cu scopul promovarii
comerfului internafional $i al industriei tuturor farilor lumii.
TELEX (<fi\). Sistem mixt de telefonie i telegrafie pe teleimprimator, care
folose$te prin comutare acelai circuit de transmisiune.
TERENURI (<fr.). (1) Locuri, intinderi de pamant. (2) Cont sintetic, de gradul I,
de actov, care fine evidenfa terenurilor ?i a amenajarilor de terenuri
(imprejmuiri, drumuri de acces, nivelari, amenajari etc.) (Leg. 27/1994)
TERMEN (<fr.). (1) Data fixata, prevazuta, potrivit unei infelegeri, convenfii.
(2) Contract de vanzare sau cumparare in virtutea caruia prestafiile vor fi
fumizate la o data ulterioara incheierii operafiunii.
TEZAURIZARE TERMEN LUNG. Operafiune angajata pe o perioada
indelungata. In cazul creditelor socotita a fi mai mare de 5 ani, iarin cazul
obligafiunilor, de cel pufin opt ani.
TERMEN MEDIU. Durataunei operafiuni, pentru credite fiind de la 1-5 ani, iar
in cazul obligafiunilor intre 3-5 ani.
TERMENSCURT. Durataunui credit bancar sub 1 an, iar in cazul obligafiunilor
intre 1-3 ani.

TERT (<it.). Persoana care nu ia parte la incheierea unui act juridic sau la un
litigiu nici direct nici prin reprezentant $i faf a de care actul juridic ori
hotararea pronunfata in cauza nu produce efecte.
TEZAUR. Cantitate mare de monede, metale prefioase, pietre prefioase i
alte obiecte de pref, acumulate intr-un anumit loc.
TEZAURIZARE. Acfiune de strangere a argintului, a

TICHETE $1 BILETE
metalelor prefioase $i a altor valori care constituie tezaur.
TICHETE 1 BILETE DE CALATORIE. (1) Imprimate care ofera i asigura

definatorului anumite drepturi privind calatoriile cu anumite mijloace de


transport. (2) Cod sintetic, de gradul al II-lea, de activ (derivat din contul
sintetic de gradul I Alte valori) care tine evidenfa tichetelor i a biletelor de
calatorie, precum $i a micarii acestora.
TICKER (<engl.). Aparatpentru transmitereaprintelexa micarii cursurilor, in
timpul edinfelor bursei.
TIMBRE FISCALE $1 POTALE. (1) Imprimate de valoare, de dimensiuni mici,
servind la plata unor impozite sauaunortaxe.(2) Cont sintetic, de gradul al Illea, de activ (derivat din contul sintetic, de gradul I, Alte valori, care fine
evidenfa timbrelor fiscale i potale, precum i a mi$carii acestora.
160
TIMBRE
LITERAR,
CINEMATOGRAFIC, TEATRAL, MUZICAL,
FOLCLORICIALARTELOR PLASTICE. Imprimat de valoare, de dimensiune
mica, ce se rve$teca obligate fiscalapentru unitafile care comercializeaza
produse p/sau presteaza servicii asupra carora se aplica unul din timbrele
instituite, in calitate de unitafi platitoare, precum $i drepturi cuvenite
organizafiilor de creator!, in calitate de unitafi beneficiare {Leg. 35/1994, art.
1).
TITHJ (<germ.). (1) Document care incorporeaza un drept de creanfa care nu
poate fi valorificat, nici transferat, decat prin prezentarea sau cedarea doc
umentului (acfiuni, obligafiuni etc.). (2) Hartie de valoare. (3) inscris
constatator al unor valori negociabile la bursa (bilet la ordin, bilet la
purtator).
TITLU CU DOBANDA FIXA Titlu platit de debitor la o rata a dobanzii fixe pana
la scadenfa.
161
TITLU CU DOBANDA VARIABILA. Titlu ce confera dreptul la o parte din profit,
sub forma de dividende.
TITLU DE PARTICIPARE
(1) Drepturi sub forma de acfiuni i parfi sociale sau alte titluri de valoare in
capitalul altor unitafi patrimoniale, care pot aduce un profit. (2) Pachet de
acfiuni definut de o persoana, in scopul participarii la conducerea unei
societafi comerciale sau pentru exercitarea unui control sau
setabilireaunorrelafii comerciale in mod durabil. (3) Pachet de acfiuni definut
din capitalul unei societafi comerciale in proporfie de 10% - 50%. 4 - Cont
sintetic, de gradul I, de activ, care fine evidenfa titlurilorde participate.
TITLURIDEPLASAMENT (1)
Acfiuni i obligafiuni remise i rascumparate precum i alte titluri
deplasamentachizifionateinvederea realizariiunuiprofitpetermen scurt
(2) Titluri achizifionate in vederea realizarii unui catigde capital saua unui
venit pe termen scurt.
TITLIJRI NECOTATE TITLURI IMOBILIZATE ALE ACTIVITA JII DE PORTOFOLIU.
(1) Pachet de acfiuni definut de o persoana in scopul cedarii intr-un moment
favorabil pentru posesorul anumitor titluri. (2) Titluri pe care unitatea
patrimoniala le dobandete in vederea realizarii unor venituri financiare, fara

intervenfie in gestiunea societafilor la care sunt definute titlurile. (3) Cont


sintetic, de gradul I, de activ, care fine evidenfa titlurilor imobilizate ale
activitafii de portofoliu.
TITLURI LA ORDIN. (1)
Titluri care pot fi transmise prin andosare (cec, cambie etc.). (2) Titluri care
sunt la ordin prin voinfa parfilor (conosament, asigurare la ordin etc.) i care
trebuie sa aiba obligatoriu inscrisa clauza la ordin.
TITLURI NECOTATE. Valori care nu sunt inscrise la cotafia oficiala la bursa i
se negociaza in afara bursei.

TITLURI NOMINATIVE TITLURI NOMINATIVE


Titluri intocmite pe numele unor persoane determinate, care nu sunt nici

emise la ordin, nici declarate titluri la ordin prin efectul legii.


TITLURI ONEROASE Acte juridice prin care o persoana se obliga sa presteze
un serviciu fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.
TITLURI PE PIAJA MONET ARA. Titluri pe termen scurt (bonuri de tezaur,
accepte bancare, harficomerciale, certific ate de depozit etc.).
TONAJ (<fr.). (1) Greutatea totala a mijlocului de transport (incarcatura plus
greutatea autovehiculului). (2) Greutatea unei nave, exprimata in tone registru.
TRAFIC ILICIT (<fr.). (1) Comer) ilicit. (2) Comer) nelegal.
TRAGERE LA SORJI (<fr.) 162
Desemnare prin tragere la sor)i a numerelor obliga)iunilor ce trebuie
rambursate, conform planului de amortizare a imprumutului.
TRANSFER (<fr.). (1) Mi?care de fonduri de la o banca la alta, de la o )ara la
alta. (2) Schimbarea proprietarului de titluri sau de efecte de comer).
TRANSFER DE FONDURI.
Transfer valoric prin plafi in numerar sau fara numerar, destinate plajii
datoriilor interne sau externe.
TRANSFER RFC LEM ENT AT DE FONDURI Pla)i internafionale supuse la
restric)ii de transfer.
TRANSPORT (<fr.). Ramura a economiei najionale care are ca obiect activita)i
sociale de deplasari a produselor de la producatori la consumatori, precum $i
deplasari de persoane.
163
TRANZACJTE (<fr.)- (1) Infelegere intervenita intre doua sau mai multe paiji,
prin care se stabilefte modalitatea transmiterii anumitor drepturi sau a
efectuarii unor schimbari comerciale. (2) Convenfiepnn careparjile urmaresc
evitarea ori stingerea unui litigiu existent intre ele, facandu-i in acest scop
concesii reciproce. (3) Operafiuni cu titluri sau devize la care livrarea i plata
se fee imediat dupa incheierea tranzacpilor
TRANZIT (<fr.) Trecerea imor marfuri sau a unor persoane dintr-o Jara intralta pe teritoriul altei {ari.
TRAS (<fr.). (1) Persoana care prime$te mandat sa plateasca o suma de term
i nata 1 a preze ntarea unui cec. (2) Persoana pe numele careia a fost
intocmita o cambie.
TRATA(<it.). Cambie care in baza unei clauze speciale se cedeaza spre
incasare altei persoane.
TRATA DOCUMENTARA
Cambie trasa de un exportator i prezentata cumparatorului pentru
acceptare.
TYPE
TRATA LA TERMEN. Efect cu un anumit termen la vedere.
TRATANEONORATA. Cambie care nu este onorata la scadenfa.
r
TRAC,ATOR(<fr ) (l)Emitentul uneitrate. (2) Persoana care emite un cec sau o
cambie.

TREE (<engl.) (CALC). Afiarea structurii arborescente de directoare,


subordonate directorului curent.
TREZORERIE (<fr.). (1) Ansamblu de opera{ii fmanciare ?i bane$ti pe care le
face statul pentru procurarea mijloacelor bane^ti. (2) Casa.
TRUST (<rus.). (1) Uniune nionopolistaincadrulcaieiaunitafile economice
pardcipante ii pierd independenja de produc{ie i desfacere, proprietarii
devenind coac{ionari. (2) Reunire de intreprinderi intr-un giup.
TYPE (<engl.) (CALC). Afisare a confinutului unui fi^ier pe ecran/ imprimanta.

UNELTE (<fr.). (1) Piese sau dispozitive cu care se realizeaza prelucrarea


mecanica a unor corpuri solide in vederea modelarii lor prin modificarea

formei i a dimensiunilor, a calitajii suprafejelor, in efectuarea unor operajii


de manevra, montaj, asamblare, etc. (2) Cont sintetic, de gradul al II- lea, de
activ (derivat din contul sintetic Mijloace fixe) care Jine evidenja existenjei
i micarii uneltelor, inventarului gospodaresc i a altor mijloace fixe.
UNICAT (<germ.). (1) Produse nerealizate in serie. (2) Inscris constatator care
se intocmete intr-un singur exemplar.
UNITATE (<fr.) (CALC). Element neutru al unui grup multiplicativ.
UNITATE CENTRALA DE
PRELUCRARE(CP.U.)(CALC). (1) Unitate care asigura prelucrarea datelor si
dirijeaza activitatea celorlalte echipamente. (2) Creierul calculatorului care
coordoneaza intreaga activitate a acestuia.
UNITATE DE CONT Moneda fictiva ce serve?te la plajile internajionale,
utilizata pentru imprumuturile internajionale, ca i pentru varsamintele
internajionale.
UNITATE DE CONT EUROPEANA (ECU). Vezi ECU.
UNITATE DE INTRARE/ IEIRE (CALC). Unitate care asigura schimbul de
informajii dintre memoria interna (memoria de lucru direct) i diferite
165
echipamente periferice (imprimanta, mouse etc.).
UNITATE FLOPPY DISK
(CALC). Unitate caracterizata prin capacitate mica de informajii, timp mare
de acces, interschimbabil.
UNITATE HARD DISK
(CALC).
Unitate
caracterizata prin capacitate mare de stocare de informajii, timp redus de
acces i nedemontabil.
UNITATE MONETARA EUROPEANA. Co? de monede ale statelor Comunitafii
Economice Europene (CEE).
URMARIRE CAMBIALA
(<fr.). Procedura sumara si deosebit de rapida, de urmarire, care nu poate fi
utilizata decat impotriva debitorilor Tnscri?i la Registrul Comerjului, pentru
intarzierea plajii de cambii sau cecuri.
UTILAJE URMARIRE IN CAZ DE FALIMENT. Procedura de urmarire pentru
datorii in caz de faliment impotriva unui debitor inscris la Registrul
Comerjului.
<r
URMARIRE PENTRU
DATORII. Procedura legala angajata impotriva unui debitor care nu-$i
indepline?te obligajiile.
URMARIRE PENTRU
REALIZAREA GAJULUI.
Procedura de urmarire pentru datorii aplicate atunci cand are drept obiect o
creanja garantata prin gaj.
UOR. Valoare modesta a unui titlu de valoare.
UTILITAJI PUBLICE
Servicii publice (telefon, comunicajii, po?ta etc.).

UTHAJE (<fr.). (1) Ansamblul tnainilor, aparatelor, uneltelor i


echipamentelor accesorii necesare efectuarii unei lucrari

166
urmar e a duratei sale de folosinja
(Leg. 15/1994).
UZURA OBIECTELOR DE INVENTAR. (1) Obiecte de inventar a caror valoare se
include in cheltuielile de exploatare, fie integral la darea in folosinja, fie in
mod ealonat pe o durata de cel mult trei ani, pe baza de scadentar. (2)
Contsintetic,de gradul I,rectificativ,care}ineevidenjauzuiii obiectelor de
inventar.
UZANJE (<fr.). Reguli de comportament comercial.
UTILIZATOR
sau a unui proces de lucru. (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea, de activ,
(derivat din contul sintetic de gradul I Mijloace fixe), care fine evidenja
existenfei ?i mi$carii ma$inilor, utilajelor i a instalajiilor de lucru.
UTILIZATOR (CALC). (1) Persoana care folose$te calculatorul. (2) Operator al
calculatorului.
UZURA (<fr.). Deteriorare a calitajii fizice a unui mijloc fix ca
V
VAD COMERCIAL (<fr). (1) Loc comercial plasat in apropierea unor mari cai
de eomunicafii i care asigura o clientela numeroasa pentru realizarea de
afaceri prospere. (2) Aglomerape de claientela intr-un centra comercial.
VALOARE (<fr). (1) Costul, prejul unei mM, al unui cec, al unei acjiuni, etc. (2)
Expresie a muncii umanematerializata'intr- o marfa. (3) Titlu. (4)
Desemnarea datei valabile pentru inscrisurile contabile, de la care curge sau
inceteaza curgerea dobanzii.
VALOARE ADAUGATA. (1) Valoare creafa de unitate pentru bunurile $i
serviciile provenite de la terfi (cheltuieli de manipulari, de transport etc) (2)
Diferenja dintre veniturile de
expioatare i consumul bunurilor i al serviciilor achizifionate. (3) Suma
remunerafiei factorilor de producfie(munca, capital). (4)Parte di n
valoareabuni inlor 51 a servici i lor create de intreprindere.
VALOARE BILAN'JIERA. Valoare stabilita la nivelul costurilor istorice (inijiale).
VALOARE BURSIERA. Valoarea unui titlu exprimata de curs sau de bursa.
VALOARE CONTABILA. (1) Valoare de intrare a bunurilor in patrimoniu. (2)
Valoare a acfiunilor stabilita prin raportarea activului net contabil la numarul
de acfiuni.
VALOAREDEEXPLOATARE Ansamblu de bunuri destinate activitatii
deexploalareaintreprind
VALOARE DE INVENTAR VALOARE DE INVENTAR
(1) Valoare stabilita cu ocazia inventarierii bunurilor in funcjie de utilitatea lor
i care care se determina in funcjie de prejul piefei sau de anumifi indici,
bareme. (2) Valoare stabilita in urma inventarierii, luandin calcul anumifi
factori. (3) Valoarea unei parfi din fondurile de plasament, calculate intr-o zi
de referinta.
VALOARE DE INLOCUIRE
Totalitatea cheltuielilor pe care societatea le face pentru achizitionarea sau
construirea unui mijlocfix nou, identic cu cel existent $i cu respectarea

nivelului preturilor din perioada actuate.


VALOAREA DE PIAJA
Prefuri care se obfin, in condifii normale, lavanzarea unui bun (imobil, teren
etc.).
VALOARE DE PLASAMENT Valoare de portofoliu.
168
VALOAREDEPORTOFOLIU Titlu utilizat in special pentru un plasament pe
termen lung.
VALOARE DE RANDAMENT
Valoarea unui bun, a unui plasament sau a unei intreprinderi, calculate prin
capitalizarea beneficiilor sale viitoare cu ajutorul unei rate de capitalizare
determinate.
VALOARE
DE
RASCUMPARARE A UNEI POLIJE DE ASIGURARE Suma pe care un asigurator o
varsa unui asigurat inaintea scadenfei polifei, daca acesta din urma a platit
primele de asigurare cel pufin o anume perioada de timp.
VALOARE EXTERNA
Valoare a unei monede pe plan extern rezultatadin marimearatei de schimb
efective nominale a acesteia in report cu mai multe monede.
VALOARE FISCALA. Valoare determinate pentru impozitarea unui element din
activ.
169
VALOARE IMPOZABILA Valoare fiscala.
VALOARE INTRINSECA. (1) Valoarea acfiunilor stabilita pe baza activului net
real. (2) Activ net al unei intreprinderi. (3) Valoarea activului net corijat,
aferent unei acfiuni.
VALOARE MOBIL1ARA (1)
Titlu negociabil pe piafa financiara . (2) Titlu de valoare achizif ionat in scopul
cedarii sale intr-o perioada scurta.
VALOARE NETA. Valoare stabilita ca diferenja intre valoarea de intrare a
bunurilor amortismentelor i provizioanelor constituite.
VALOARE N OM IN Al Jt. Suma exigibila inscrisa pe un titlu, o bancnota sau
moneda metalica.
VALOARE REALA Valori care asigura o buna protecfie impotriva scaderii
puterii de cumpaiare i impotriva inflafiei (imobile, materii prime, metale
prefioase etc.).
VALOARE DE INCASAT VALOARE REZIDUALA
Valoare recuperata din mijloacele fixe scoase din funcf iune la expirarea
duratei lor normale de funcfionare.
VALOARE VAMALA
Valoare care se ia drept baza pentru calculare cuantumului taxelor vamale.
VALOARE VOLATILA. Titlu al carui curs create in ritm rapid i al carui raport
curs/profit este in general foarte ridicat.
VALOAREA MARFII. Munca omeneasca materializata in marfa, reprezentand
relafiile de producjie dintre oameni.
VALORI DE INCASAT (1) Valoarea cecurilor i a efectelor comerciale incasate

de la clienfi. (2) Ansamblul creanfelor i a titlurilor de plasament ce urmeaza


a se transforma imediat in disponibilitati baneti. (3) Cont sintetic, de gradul
I, de activ, care fine evidenfavalorilor de incasat.
VALORI MATERIALE VALORI MATERIALE PRIMITE IN PASTRARE SAU CUSTODIE.
(1) Valori materiale (materii i materiale, marfuri, mijloace fixe, etc.) primite
temporar spre pastrare sau in custodie, pe baza de act de predare-primire
din custodie i incheiat in acest scop. (2) Cont sintetic, de gradul al II-lea,
(derivat din contul sintetic de gradul I Alte conturi in afara bilanfului) care
fine evidenfa valorii materialelor primite in pastrare sau custodie.
VALORIFICARE (<fr.) (1) Consum in producfie, de materii prime, materiale,
etc. de o anumif a valoare, pentru obfinerea de produse finale cu o valoare
mai mare. (2) Schimb de obiecte sau de hartii de valoare, pe o cantitate de
bani.
VALUTA. (<it.). Unitate baneascaaunei fari, definitaintr- o anumita cantitate
de aur.
VALUTA FORTE Moneda ce
170
manifesta o tendinfa de creftere in raport cu altele.
VALUTA SLABA. Moneda ce manifesta o tendinfa de depreciere in raport cu
altele.
VAMA (<magh.). Institute prin care se exercita controlul asupra marfurilor, a
bunurilor i a transporturilor intrate i ieite din Jara, in ceea ce privete
identificarea i verificare lor dupa documentele insoptoare, precum i pentru
stabilirea taxelor de vamuire.
VANDABIL (<fr.). (1) Care se poate vinde. (2) Bun de vanzare.
VARSAMINTE
DE
EXECUTAT PENTRU TITLURI DE PLASAMENT
(1) Varsaminte de efectuat pentru titlurile de plasament cumparate.
(2) Cont sintetic de gradul I, de pasiv, care fine evidenfa varsamintelor ce
trebuie facute pentru titlurile de plasament.
171
VENTT. (1) Ca$tig realizat din desfaurarea unei activitafi economice.
(2)Beneficiuobfinut in urma unei afaceri. (3) Catig obfinut in urma
exploatarii capitalului. (4) Sume obfinute in urma exploatarii capitalului,
destinate acoperirii cheltuielilor.
VENITURI DIN CREATE REACTIVATE. (1) Venituri rezultate din reactivarea
clienfilor i a debitorilor diverp. (2) Cont sinttetic de gradul I, de pasiv, care
tine evidenfa veniturilor din reactivarea creanfelor.
VENITURI DIN PRODUCfTIA DE IMQBILIZARI. Venituri provenite din valoarea
proiectelor de cercetare ?i de dezvoltare, a concesiunilor,brevetelor,
licenfelor, a costului de producfie, a amenajarilor de drumuri in regie proprie,
a valorii la costul de producfie al mijloacelor fixe etc.
VENITURI
DIN
PRODUCJIA STOCATA (1)
Venituri obfinute din producfia stocata, respectiv semifabricata,
VENITURI DIN VANZARI

produse finite, baracamente, amenajari provizorii, animale ?i pasari obfinute


din producfia proprie etc. (2) Cont sintetic de gradul I, de pasiv, care fine
evidenfa veniturilor din producfia stocata.
VENITURI
DIN
PRO VIZI DANE. Venituri realizate din anularea sau diminuarea provizioanelor
pentru riscuri ficheltuieli, pentru deprecierea imobilizarilor, pentru
deprecierea activelor circulante, pentru deprecierea imobilizarilor financiare,
etc.
VENITURI DIN SUBVENJII DE EXPLOATARE (1)
Venituri realizate din subvenfiile primite de unitateapatrimoniala pentru
acoperirea pierderilor, pentru diferenfele de pref la produsele subvenfionate.
(2) Cont sintetic de gradul I, de pasiv, care fine evidenfa subvenfiilor din
exploatare.
VENITURI DIN VANZARI
Venituri realizate din vanzarea
VENITURI EXCEPTION ALE
produselorfinite, semilabricatelor, produselor reziduale, a lucrarilor execuate
i a serviciilor prestate (exclusiv taxa pe valoarea adaugata), a veniturilor
realizate din redevenfe, locafii de gestiune, chirii,folosirea brevetelor,
marcilor etc.
VENITURI EXCEP'JIONALE.
(1) Venituri realizate prin primirea cu titlu gratuit de bunuri din valorificarea
dezmembrarilor unorimobilizari etc. (2) Venituri realizate din operajiuni care
se abat de la activitatea normala a intreprinderii.
VENITURI FINANCIARE
Venituri realizate din dividendele aferente titlurilor de participare ?i a altor
titluri, din dobanzile aferente creanjelor imobilizate, din diferentele de curs
valutar rezultate in urma lichidarii imprumuturilor i a datoriilor in valuta ale
unitafii, alte dobanzi incasate in avans etc.
VENITURI INREGISTRATE IN AVANS. (1) Venituri realizate
172
$i incasate anticipat din incasari de chirii, abonamente etc. (2) Cont sintetic,
de gradul I, de pasiv, care tine eviden{a veniturilor realizate i incasate
anticipat.
VENTURE DE CAPITAL
(<it.). Capital de rise.
VERSIUNE. (<fr.) (CALC.). Varianta de infafiare a unui document pe
monitorul calculatorului.
VINCULA JIE
(<fr.).
Modalitate de plata combinata folosita in relajiile Internationale, respectiv
modalitate de asigurare impotriva riscului de neplata la incasso.
VIRAMENT. (1) Transfer de fonduri dintr-un cont intr-altul. (2) Transfer de
sume din contul deschis la o banca in contul deschis la alta banca.
VIRAMENT ANALITIC.
Modalitate de deschidere a conturilor sintetice de gradul al
173

II-lea sau a conturilor analitice.


VIRAMENT BANCAR
Transferul unei sume din contul deschis la o banca in contul deschis la alta
banca, utilizand un sistem de cliring bancar.
VIRAMENT CONTABIL
Transfer de sume dintr-un cont in alt cont, cu scopul corectarii unor gre$eli
sau pentru ameliorarea analizei.
VTRAMENTE INTERNE. (1)
Viramente de disponibilitate dintr-un cont de trezorerie la alt cont de
trezorerie. (2) Cont sintetic de gradul I, de activ, care fine evidenja
viramentelor interne.
VIRAMENTE SINTETICE
Modalitate de anulare a sumelor inregistrate in conturile sintetice de gradul
al II-lea sau din conturile sintetice de gradul I.
VIRUI (CALC). Program de dimensiune foarte mica, (care
VANZARE IN DETAIL
nu exista pe disc, ci intr-un fi$ier de sine statator) i infiltrat in alte programe,
pentru a nu putea fi depistat cu ujurinja.
VIZUALIZARE (CALC) Afi?are pe ecran a datelor contabile in scopul verificarii
$i eventual a corectarii lor (fi$iere, conturi, jurnale etc.).
VANZARE. (<fr.). (1) Acfiune de valorificare a unui bun prin vindere. (2)
Rezultatul actiunn de vindere. (3) Operajiune comerciala intre furnizor, in
calitatea sa de vanzator i client, in calitatea sa de cuparator.
VANZARE ANGRO (EN
GROS) (<fr.). (1) Vanzare in cantitate mare. (2) Vanzare in volum mare, direct
de la unitatea producatoare.
VANZARE IN DETAIL (EN
DETAIL) (<fr.). (1) Vanzare cu amanuntul. (2) Vanzare direct
laconsumatorprin intermediul magazinelor, restaurantelor etc.
VANZARE ACOPERIRE VANZAREFARA ACOPERIRE Vanzare de titluri sau de
devize neposedate inca, cu scopul cumpararii lor ulterioare mai ieftin (pana
la data convenita livrarii lor).
VANZATOR. (<fr.). (1)
Persoana fizica sau juridica care vinde bunuri. (2) Specialist in valorificarea
bunurilor prin vanzare.
174
VOT (<fr.). Exprimarea unei opinii in legatura cu alegerea reprezentanfilor in
organe de conducere(ex. consiliile de administrafie).
VOT DELIBERATIV. Vot al carui rezultat este obligatoriu.
VRAC(<fr.). (1) Produse granulare (cereale,carbuni,minereuri, etc.)
neambalate. (2)Produseingramada (pietri, nisip, cM>uni).

WALL STREET (<engl.). Centrul financiar al New York-ului.


WARRANT (<engl.). Recipisa eliberata pentru marfa depusa in antrepozite
(magazii, docuri etc.).
WINDOWS (<engl.) (CALC). Eveniment produs cu
precadere de utilizator pentru intrari/ ie$iri, prezentari, mesaje ale
sistemului.
WINDOW DRESSING
(<engl). Masuri ce trebuie luate pentru imbunatajirea prezentarii bilanjului in
ziua de referinfa, prin procurarea de resurse suplimentare pe termen scurt.

ZERORIZARE (CALC) Anularea datelor.


ZERORIZARE BALANJA INIJIALA. (CALC). Anularea datelor conjinute in balanja
inifiala. (Nu se $terg datele conjinute in nomenclatorul de conturi 1 de

jurnale).
ZI DE REFERINJA (1) Ziua stabilita pentru includerea unui cont sau pentru
estimarea unui depozit de titluri de valori. (2) Ziua cand trebuie executate
operapunile la termen la bursa. (3) Ziua cand dividendul este exigibil.
ZI DE SCADENJA. Tertnenul scadenfei.
ZONA DE LUCRU (CALC) Partea din mijlocul ecranului destinata operajiei de
editare propriu-zisa.
ZONA LIBERA. Parte din teritoriul unui stat, situata de obicei in porturi, care
nu este supusa aplicarii legii vamale.
ZONA MONETARA
Grupare de }ari ale caror monede sunt legate de valuta uneia dintre ele, mai
puternica din punct de vedere economic ?i politic (lira sterlina, dolarul, marca
germana etc.).
BIBLIOGRAFIE
1. Dicponarul limbii romane modeme, EdAcad, R.P.R., Buc.,
1958.
2. Dicjionar de neologisme, FI. Marcu, C. Maneca, Ed. t., Buc.,
1966.
3. Mic dicjionar enciclopedic, Ed. enciclopedica rornana, Buc.,
1972.
4. Dicjionar explicativ al limbii romane, DEX, Ed. Acad R.S.R.,
Buc., 1975.
5. Mic dicjionar enciclopedic, Ed t. $i Encicl., Buc., 1978.
6. Comptabilite, Gestion et Informatique, G. Alge et., Ed F.
Nathan, Paris, 1982.
7. Comptabilite Analytique, C. Perochon, Ed Foucher, Paris,
1982.
8. Systeme Comptable di Entreprise, Ordre des experts Comptables,
Paris, 1991.
9. Noua contabilitate, N. Cristescu p col., Ed Ecran Magazin,
Brafov, 1992.
10.Contabilitatea comerciala, M. Barbu, Gh. lalomijeanu, E.D.P.,
Buc., 1992.
11.Contabilitate financiara, N. Feieaga, 1. Iona^cu, Ed Ec., Buc.,
1993.
12.Contabilitatea comerciala, Gh. lalomijeanu i col., E.D.P. Buc.,
1993.
13.Comptabilite et finance, B. Belletante, Coll, I. Bremonde, Paris,
1994.
178
14.Contabilitatea in perspective, M. Ciopron, Ed. Humanitas,
Buc., 1994.
15.Memorator Comptable, J. Reffegeau i col., Paris, 1994.
16.Noul sistem contabil al agenjilor economici din Romania,
M. Ristea, Ed. C.E.C.C.A.R., Buc., 1994.

17.Dicjionar bancar i de asigurari, Asoc. Rom a Bancilor i


Uniunea Najionala a Societajilor de Asigurari i Reasigurari, Ed. Dragon, Buc.
1994.
18.Sistemul contabil al agenjilor economici, M.F., Ed. Ec., Buc.,
1994.
19.Contabilitate, Gh .lalomijeanu $i col., E.D.P., Buc., 1995.
20. Mic dicjionar de neologjsme, E. Burlacu i col., Ed. Iriana,
Buc. 1996.
21. Financial Management - Anthony G. Paxtyl, I. Colin Dodds.
22. A Ecomiting, Theory and Practicq, M.W.E. Clantir and B.
Uwderdown.
LEGISLATE SPECEICA
ACCIZE, Legea 42/ 93, N.M.M.F. 5188/ 93, Legea 22/ 94, Ordin Guv. 3/95;
AMORTIZARE, Legea 15/1994; AUDIT, N. 1/1995 C. EC .C. A.R.; AJUTOR DE
$OMAJ, Legea 1/ 1992, Legea 86/ 1992; ASIGURARI SOCIALE, Legea 49/ 1992,
Legea 60/ 1992, Legea 62/ 1992; CONTABILITATE, Legea 82/ 1991, H. G. 704/
1993; CONTABIL AUTORIZAT, Ordin Guv 65/ 1994; CORPUL DE EXPERJI
CONTABILI 1 CONTABILI AUTORIZAp, Ordin Guv 65/ 1994; EXPERT CONTABIL,
Ordin Guv. 65/ 1994; FALIMENT, Legea 69/ 1995; FOND MUTUAL, H.G. 634/
1991, Legea 54/ 1992; FOND DE SANATATE, O.M.F. 22/ 1992; FOND PENTRU
PARTICIPARE LA PROFIT, H.G. 1/ 91, Ord. Guv 1/ 93; FOND PENTRU RISCURI
1 CHELTUDELI, Legea 53/ 1992; GARDA FINANCIARA, Legea 30/ 199;
IMPOZIT PE DIVIDEND, Ordin Guv 26/ 1995; IMPOZIT PE PROFIT, Ordin Guv.
70/ 1994; IMPOZIT PE SALARD, Leg 14/ 91, Leg 32/ 91 y 95, Ord Guv. 13/ 95;
IMPOZIT PE TAXE LOCALE, Legea 27/1994, H.G. 506/1994; IMPOZIT PE VENIT,
KG 634/ 1991; PENSIE SUPLIMENTARA, Legea 42/ 1992; REEVALUARl H.G.
500/ 1994; SPONSORIZARE, Legea 32/ 1994; TAXA DE INMATRICULARE,
Decizia 5/ 92, Cam de Corner! Ind. TAXA DE TIMBRU, Ordin Guv. 37/ 1995,
LEGEA 35/ 1994; TAXA PE VALOAREA ADAUGATA, Legea 63/ 1993, Legea 119/
1994, H.G. 973/ 1994, H.G. 3/ 1994, Ordin Guv. 9/ 1995 $i 22/ 1994; TAXA
VAMALA, H.G. 44/ 1994, Ordin Guv. 12/ 1995.