UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS DIN GALATI

Departamentul de Formare Continua si Transfer Tehnologic

Programul de Studii postuniversitare de conversie in
TEHNOLOGIE SI CONTROL IN ALIMENTATIE PUBLICA
SI TURISM

Referat la disciplina
Biochimie

Coordonatori:
Conf. Dr. Ing. Cornelia Lungu
Asist. Dr. Ing. Eugenia Pricop
Nume si prenume cursant,
Ardelean A. Anamaria ( Tiselita)

GALATI
2016

TEMA

IMPORTANTA VITAMINELOR IN
ALIMENTATIE

Cuprins

Argument.....................................................................4
Capitolul I
1.1 Notiuni generale despre Vitamine..........................5
1.2 Clasificarea vitaminelor.........................................6
1.2.1 Vitamine hidrosolubile.................................9
1.2.2 Vitamine lipoosolubile.................................12
Capitolul II
2.1 Vitaminele in alimentatie.......................................15
2.2 Necesarul de vitamine si sursa acestora.................17
Concluzie.......................................................................24
Bibliografie....................................................................25

Argument
Termenul de vitamin este folosit pentru a descrie un anumit compus organic de care
organismul are nevoie, dar pe care nu l poate produce singur. n principal, vitaminele servesc drept
catalizatori pentru anumite reacii din corpul nostru.
Dac aceti catalizatori lipsesc, cum este n cazul carenelor vitaminice, funciile normale ale
organismului nu mai funcioneaz corect i astfel apare riscul crescut de dezvoltare a bolilor.
Vitaminele pot fi luate n mare parte din alimentaie ns exist i situaii speciale, cum este
cazul vitaminelor K i D. De exemplu, vitamina K este produs n condiii speciale de ctre organism,
mai exact de anumite bacterii prezente n intestin, iar vitamina D are nevoie de puin "ajutor" din partea
razelor soarelui pentru a ajunge n corp.
Vitaminele sunt compui organici prezeni n cantiti mici n alimentele de origine animal i
vegetal i care sunt indispensabili supravieuirii organismului. Vitaminele (majoritatea lor, fcnd
excepie doar vitamina D3) nu pot fi sintetizate de ctre organismul uman. Din acest motiv este foarte
important ca vitaminele s fie prezente n cantiti suficiente n hrana noastr, n caz contrar trebuie s
ne completm dieta cu suplimente nutritive. Denumirea de vitamine le-a fost atribuit de chimistul
polonez K. Funk, cel care a descoperit tiamina (vitamina B1).
La ora actual cunoatem aproximativ 20 de vitamine importante din punct de vedere nutriional
i care i completeaz reciproc aciunile pozitive. Denumirea lor este desemnat prin literele mari ale
alfabetului (i un indice, la unele dintre ele) sau se folosesc denumirile chimice, de exemplu retinol n
loc de vitamina A, piridoxin n loc de vitamina B6, acidul folic n loc de vitamina B9 sau acid ascorbic
n loc de vitamina C.
Pentru c vitaminele funcioneaz completndu-se reciproc. Aportul dezechilibrat sau nivelele
neechilibrate de vitamine cnd vitaminele se gsesc ntr-un raport diferit poate da natere la tulburri
de metabolism, tulburri de absorbie ale celorlate vitamine, minerale sau altor nutrieni importani.
n produsele naturale, diferitele tipuri ale vitaminei B niciodat nu se gsesc individual, doar sub
form de complex. n natur vitamina B este prezent sub aceast form de milioane de ani. Diferitele
tipuri ale ei conlucreaz pentru a dezvolta efecte asupra fiecrei etape ale metabolismului. Din acest
motiv nu prea are sens s cumprm de la farmacie de exemplu vitamina B6 n scopul de a trata vre-o
boal, pentru c nu va avea efect. Dar dac un preparat conine ntreaga gam din complexul de vitamine
B, efectul lor va fi uimitor. n afar de sistemul nervos, cele mai mari efecte se prezint la nivelul
muchilor, sistemului digestiv, pielii, prului, ochilor i a ficatului.
Excepii exist doar n situaii speciale, n caz de boal, cnd medicul prescrie doar un singur tip
de vitamin B. n acest caz trebuie respectate indicaiile medicului.
Doza zilnic recomandat (DZR) este cantitatea de vitamine estimat, necesar pentru creterea
i dezvoltarea unui copil sntos i pentru prevenirea carenelor de micronutrieni. Cu alte cuvinte, DZR
este practic cantitatea care previne boala cauzat de deficiena de vitamine la o persoan sntoas.
Aceast doz ns nu este neaprat egal cu cantitatea optim. Pentru a determina cantitatea optim, n
afar de necesitile specifice, individuale trebuie s mai lum n considerare i alte circumstane.
Acestea sunt tulburrile de metabolism, stresul semnificativ, diverse boli.

Capitolul I
1.1 Notiuni generale despre
VITAMINE

Vitaminele sunt substane chimice organice necesare n cantiti mici pentru ca organismul s fie
sntos. Majoritatea vitaminelor nu pot fi sintetizate de ctre organism, deci ele trebuie ob inute din
alimentaie.Termenul de vitamine nu cuprinde ali nutrieni eseniali cum ar fi mineralele, acizii grai
eseniali sau aminoacizii eseniali.
Suplimentarea cu vitamine este larg rspndit n ziua de azi. Multor alimente li se adaug
vitamine n plus fa de ce conin iniial n timpul procesului de fabrica ie. Una din problemele
suplimentrii cu vitamine este faptul c multe dintre ele cresc n mod semnificativ apetitul.
n ziua de astzi, obezitatea este o problem serioas, iar suplimentarea cu vitamine o poate crea
sau accentua. Exist oameni care au devenit obezi din cauza suplimentrii cu vitamine n copilrie sau
adolescen.
Termenul de vitamin a fost folosit pentru prima dat de biochimistul polonez Casimir
Funk n 1912. Vita, n limba latin, nseamn via, iar sufixul -amin este pentru amine; la momentul
respectiv se credea c toate vitaminele sunt amine. Acum ns se tie c nu este aa.
Importana mncrii anumitor alimente pentru pstrarea sntii a fost recunoscut cu mult
nainte s se fi identificat vitaminele. Egiptenii antici tiau c dac hrneau un pacient cu ficat, acesta se
va vindeca de orbire de noapte, acum tiindu-se c este cauzat de o deficien de vitamina A.
n 1747, chirurgul scoian James Lind a descoperit c citricele i preparatele din ele previn
scorbutul, o boal letal, n care colagenul nu se formeaz corect i caracterizat prin vindecri lente,
sngerri ale gingiilor i dureri acute.
n 1753, Lind a publicat Tratat asupra Scorbutlui. Totui, descoperirea sa nu era unanim
acceptat. n expediiile Marinei Regale din secolul XIX, de exemplu, se credea c scorbutul era
prevenit de o igien bun la bordul navei, exerciii fizice regulate i meninerea moralului ridicat al
echipajului, n locul unei diete bazat pe mncare proaspt, aa c aceste expediii au continuat s fie
compromise de scorbut. n acea perioad, cnd Robert Falcon Scott a fcut cele dou expedi ii n
Antarctica la nceputul secolului XX, teoria medical general acceptat era c scorbutul era cauzat de
mncarea la conserv contaminat.
n 1881, chirurgul rus Nikolai Lunin a hrnit oareci cu un amestec artificial de toi constituenii
laptelui cunoscui la momentul respectiv, adic proteine, grsimi, carbohidrai i sruri. Acetia au murit,
n timp ce oarecii hrnii cu lapte natural s-au dezvoltat normal. A formulat o concluzie precum c "un
aliment natural ca laptele trebuie deci s conin, pe lng ingredientele principale cunoscute, mici
cantiti de substane necunoscute eseniale vieii"
5

Concluzia tras de el a fost respins de ceilal i cercettori, care nu au putut s reproduc

rezultatele experimentelor sale. O diferen a fost faptul c el a folosit zahr normal (zaharoz), pe cnd
ceilali cercettori au folosit zahr din lapte (lactoz), care nc mai coninea cantiti de vitamina B.

n 1905, William Fletcher a descoperit c prin mncarea orezului nedecorticat n locul celui
decorticat se prevenea boala beriberi. n anul urmtor, Frederick Hopkins a afirmat c alimentele conin
"factori accesori"pe lng proteine, carbohidrai, grsimi etc.care sunt necesari corpului uman.
Cnd Casimir Funk a izolat complexul hidrosolubil de micronutrieni a crui bioactivitate fusese
identificat de Fletcher, a propus ca acesta s fie numit "Vitamin". Numele a devenit repede sinonim cu
"factorii accesori" ai lui Hopkins, iar pn cnd s-a demonstrat c nu toate vitaminele sunt amine,
cuvntul era deja popular. n 1920, Jack Cecil Drummond a propus ca "e"-ul final s cad, pentru a se
dezaccentua legtura cu "aminele", dup descoperirea faptului c vitamina C nu avea component
aminic. n limba romn, forma a rmas neschimbat, spre deosebire de limba englez.
La nceputul anilor 1900, oamenii de tiin au fost capabili s izoleze i s identifice un numr
de vitamine. Iniial, lipide din ulei de pete au fost folosite pentru vindecarea rahitismului la obolani, iar
nutrientul liposolubil a fost numit "antirahitic A". ntre timp, numele a fost schimbat, el devenind
vitamina D, care este subiectul dezbaterilor pe tema faptului c aceasta nu este ntr-adevr o vitamin,
fiind un derivat steroid.

1.2 Clasificarea vitaminelor

La ora actual cunoatem aproximativ 20 de vitamine importante din punct de vedere nutriional
i care i completeaz reciproc aciunile pozitive.Denumirea lor este desemnat prin literele mari ale
alfabetului (i un indice, la unele dintre ele) sau se folosesc denumirile chimice, de exemplu retinol n
loc de vitamina A, piridoxin n loc de vitamina B6, acidul folic n loc de vitamina B9 sau acid ascorbic
n loc de vitamina C.
Pe baza proprietilor fizice comune, mai precis n funcie de solubilitatea lor, vitaminele se
clasific n dou grupe:
6

hidrosolubile care se dizolv n ap (B i C)

liposolubile care se dizolv n grsimi (A, D, E, K)

Complexul de vitamina B include 8 vitamine: tiamina (B1), riboflavina (B2), niacina (B3), acidul
pantotenic (B5), piridoxina (B6), biotina (B7), acidul folic (B9) i cobalamina (B12).
Printre vitamine se numr i aa-numitele provitamine (precursori de vitamine), nite substane
inactive care pot fi transformate n vitamine de ctre organismul uman. De exemplu, beta-carotenul se
transform n vitamina A (este provitamina vitaminei A).
S-a ncercat o clasificare n funcie de mecanismul de ac iune, de i nu este pe deplin cunoscut
pentru toate vitaminele. Multe vitamine funcioneaz ca atare sau dup o prealabil biotransformare,
formnd coenzime ale unor enzime specifice (toate vitaminele B, biotina, vitaminele A i K). Altele
acioneaz pe ci asemntoare hormonilor (D i A). Unele (vitaminele C i E) funcioneaz ca sisteme
antioxidante fa de peroxizii nocivi. Vitaminele A (retinalul, acidul retinoic) au modaliti particulare de
aciune.
Vitaminele pot prezenta mai multe denumiri:
DENUMIREA ALFABETIC:se folosesc literele mari ale alfabetului A,B, C,D,E K i diferi i
indici n cadrul unui tip de vitamin D2-D3, B1, B2 ,B6 etc.
DENUMIREA CHIMIC: are la baz structura chimic a vitaminei
A1 RETINOL
B1 TIAMIN
B2 RIBOFLAVIN
B6 PIRIDOXINA
C ACID ASCORBIC
E TOCOFEROL
H1 ACID PARAAMINOBENZOIC
K FITOMENADION
DENUMIREA TERAPEUTIC dup efectul terapeutic
A ANTIXEROFTALMICA
C ANTISCORBUTIC
D ANTIRAHITIC
E ANTISTERILITII
PP ANTIPELAGR
K ANTIHEMORAGICA

O clasificare mai veche mprea vitaminele n 2 mari clase, n funcie de solubilitatea lor:
- vitamine hidrosolubile (solubile n ap),din care fac parte toate vitaminele B, biotina, acidul ascorbic;
- vitamine liposolubile, insolubile n ap, solubile n lipide (grsimi), din care fac parte vitaminele A,D,
E i K. Exist o serie de substane, numite antivitaminecare prezint o ac iune antagonist vitaminelor i
care produc efectele avitaminozelor respective. n principiu fiecare vitamin poate avea una sau mai
multe antivitamine.
SOLUBILITATE:
7

LIPOSOLUBILE : A, D, E. K (solubile n grsimi).

HIDROSOLUBILE: COMPLEXUL B , VITAMINA C (solubile n ap).
MECANISM DE ACIUNE
EFECT NUCLEAR acioneaz influennd transcripia ADN : vitamina A i vitamina D.
EFECT MEMBRANAR- mpiedic aciunea unor radicali liberi n organism vitamina E,
vitamina C.
TRANSFERAREA UNOR GRUPRI FUNC IONALE (CO2, CH3, NH2) vitaminele B1, B6,
B12, BIOTINA, ACID FOLIC.
TRANSFER DE ELECTRONI : Vitamina PP, vitamina B2, vitamina K.

Solubilitate

Necesa
rul
minim
Suprado
Deficien, boal
zilnic
z
mediu
(M,1930)

Vitamina
Retinol
A

Grsimi

Orbire de
25.000 u
noapte, Keratoma
620g
i
lacia

Vitamina
Tiamin
B1

Ap

Beriberi

1 mg

Vitamina
Riboflavin
B2

Ap

Ariboflavinoz

1,1 mg

Vitamina
Niacin
B3

Ap

Pelagra

2.500 m
g

12 mg

Vitamina
Acid pantotenic
B5

Ap

Paresteziaz

Vitamina
Piridoxin
B6

Ap

400 mg

1,1 mg

Vitamina
Biotin
B7

Ap

30 g

Vitamina
Acid folic
B9

Ap

1.000 g 320 g

Vitamina
Cianocobalamin
B12

Ap

Anemie

2 g

Vitamina
Acid ascorbic
C

Ap

Scorbut

75 mg

Grsimi

Rahitism

50.000
IU

2 g
pentru
toate
vitamine

Numele
vitamin
ei

Denumire chimic

Vitamina Lamisterol, Ergocalciferol, Calciferol, Dihi

D1-D4 drotachisterol, 7-dehidrositosterol

le D
Vitamina
Tocoferol
E

Grsimi

50.000
IU

12 mg

Vitamina
Naftoquinon
K

Grsimi

75 g

1.2.1 VITAMINELE HIDROSOLUBILE

Din aceast clas fac parte compui polari, solubili n ap, dar cu structuri i func ii biochimice
foarte diferite.Un numr dintre ele alctuiesc grupul vitaminelor B, prezente n drojdie, n semin e de
cereale, n ficat. Lipsa de aport prin alimentaie, provoac stri de policaren i nu de hipovitaminoz
anume.
Sunt absorbite la nivelul intestinului subire, trecnd n circulaia portal. Se stocheaz n
cantiti foarte mici i sunt eliminate urinar.De aceea trebuie continuu furnizate prin alimenta ie .
Excesul este, n general bine tolerat, surplusul eliminndu-se urinar, fr afectarea organismului.
Excepie face supradozarea unora cum sunt acidul nicotinic i vitamina B6.
1. VitaminaB1
Numita si tiamina, ajuta la arderea glucidelor si proteinelor, la normalizarea functiei sistemului
nervos, participa la procesul de crestere. Iti dai seama ca iti lipseste daca ai insomnie, dureri si parestezii
in membre sau daca te confrunti cu reducerea capacitatii de munca fizica si intelectuala. O gasesti in
painea neagra, hrisca, ovaz, fasole, mazare, soia, drojdie, nuci, tarate.

2. VitaminaB2
Numita si riboflavina participa la procesul de respiratie celulara, la metabolismul proteic si mareste
rezistenta organismului fata de substantele toxice si microbiene. Iti dai seama ca iti lipseste daca ai
leziuni ale limbii, zabalute, conjunctivita, fotofobie, lacrimare, caderea parului, dereglari ale
hemoglobinei, continut insuficient de glicogen in ficat, rezistenta scazuta fata de infectii. O gasesti in
drojdie, ficat, carne, albus de ou, peste, nuci, soia, rosii, conopida.

3. Vitamina B6
Numita si piridoxina intervine in metabolismul aminoacizilor, hemoglobinei, favorizeaza
cresterea, functionarea celulelor nervoase, participa in sinteza ureei, serotoninei, histaminei, impiedica
depunerea colesterolului pe peretii arterelor. Iti dai seama ca iti lipseste daca ai anemie si rezistenta
scazuta fata de infectii.O gasesti in drojdie, galbenus de ou, ficat, carne, peste, cartofi , leguminoase,
tarate de cereale, varza, spanac.

4. Vitamina B12
Numita si ciancobalamina are rol in sinteza hemoglobinei, protejeaza celula hepatica, mareste
rezerva de glicogen din ficat, stimuleaza procesul de crestere. Iti dai seama ca iti lipseste daca ai anemie
pernicioasa si tulburari nervoase.O gasesti in ficat, rinichi, oua, lapte, carne, peste, drojdie. Aceasta
vitamina este una dintre cele care sunt sintetizate si de catre flora intestinala.

5. VitaminaPP
Numita si niacina participa la metabolismul glucidic, la respiratia celulara, contribuie la
10

normalizarea functiei sistemului nervos, a unor glande cu secretie interna, micsoreaza nivelul glucozei in
sange, participa la normalizarea colesterolului, favorizeaza furnizarea fierului.
Iti dai seama ca iti lipseste daca ai tulburari digestive si ale sistemului nervos, daca sesizezi marirea
sensibilitatii pielii la razele solare. O gasesti in ficat, cereale nedecorticate, drojdie, soia, nuci.
6. Acidul folic
Participa in procesul de sinteza a proteinelor si acizilor nucleici, in metabolismul unor
aminoacizi, previne acumularea de grasimi in ficat. Iti dai seama ca iti lipseste daca ai anemie, stomatita,
gastrita, enterita. Il gasesti in frunzele plantelor, ficat, rinichi, drojdie.
7. Vitamina B3
Numita si acidul pantoteic participa la metabolismul proteic, lipidic, glucidic, mineral,
normalizeaza functia suprarenalelor. Iti dai seama ca iti lipseste daca ai dereglari la nivelul sistemului
nervos si al pielii.O gasesti in drojdie, tarate de cereale, leguminoase, ficat, carne, peste, morcov,
conopida, tomate, usturoi.

8. Vitamina H
Numita si biotina, normalizeaza metabolismul lipidic si glucidic. Iti dai seama ca iti lipseste daca
ai pielea uscata, pofta de mancare scazuta, slabiciune generala si somnolenta. O gasesti in drojdie,
galbenus de ou, ficat, legume proaspete.
9. Vitamina C
Numita si acidul ascorbic participa la procesele metabolice celulare, la metabolismul proteic, al
colesterolului, al fierului, la biosinteza hormonilor steroizi, stimuleaza mecanismele de protectie ale
organismului impotriva infectiilor, contribuie la vindecarea plagilor, previne hemoragiile, stimuleaza
apetitul, mareste functia excretorie a pancreasului, asigura depunerea glicogenului in ficat.
Iti dai seama ca iti lipseste daca ai predispozitie catre infectii, rezistenta scazuta la substante toxice,
sangerari, anemie, inflamatii ale gingiilor. O gasesti in fructe si legume, marar, patrunjel.

11

1.2.2 VITAMINELE LIPOSOLUBILE

Vitaminele liposolubile sunt cele ce se absorb in sange, fiind stocate la nivelul ficatului. Din
aceasta clasa fac parte vitaminele A, D, E si K, pentru care nu e necesara administrarea zilnica intrucat
depasirea nivelului optim al acestora in organism produce toxicitate. Toate cele patru vitamine
liposolubile sunt considerate esentiale, lipsa lor afectand functionalitatea normala a organismului.
Digestia si absorbtia lor este direct dependenta de capacitatea organismului de a procesa lipidele
primite prin alimentatie, astfel ca la unele persoane va fi nevoie de un aport mai des sau in cantitati mai
mari din aceste vitamine pe cand la altele depozitele de vitamine liposolubile din grasimi ori ficat vor fi
disponibile un timp mai lung pentru diferitele activitati ale organismului.
Un avantaj al vitaminelor liposolubile este ca in timpul prepararii alimentelor, fie ca e vorba de
operatiunea de spalare a acestora sau de prelucrarea termica, pierderile vor fi minime. De asemenea,
datorita faptului ca formeaza depozite, carentele vor aparea tardiv, in urma privarii indelungate si ca o
consecinta a epuizarii depozitelor existente.
Necesarul zilnic va fi stabilit tinandu-se cont de mai multi factori, cum sunt varsta (in genere
copiilor, varstnicilor si femeilor insarcinate le e necesara o cantitate usor mai mare de vitamine), sexul
(barbatii vor avea nevoie de mai multe vitamine decat femeile), activitatea fizica (cea mai intensa va
duce la un consum mai mare de energie, implicit de vitamine), tipul de alimentatie si echilibrul dietei,
precum si metabolismul persoanelor(cel mai accelerat va necesita o cantitate mai mare de vitamine).
Desi apartin aceleasi clase, a vitaminelor liposolubile, vitaminele A, D, E si K au roluri diferite la nivelul
organismului.
Vitamina A prezinta o forma activa (retinolul) si un precursor (beta carotenul), acesta din urma
fiind transformat in retinol la nivelul intestinului. Vitamina A e implicata in dezvoltarea si buna
functionare a mucoaselor si a pielii, in dezvoltarea celulara si embrionara, combate radicalii liberi care
determina imbatranirea si degenerarea canceroasa, mentine sanatatea ochilor. Necesarul zilnic este de
800 mg de vitamina A pentru copii si femei, 1000 mg pentru barbati si femeile insarcinate si de 1300 mg
pentru cele care alapteaza. Sursele naturale de vitamina A sunt ficatul, ouale, pestele gras, laptele
integral, untul, smantana, fructele si legumele verzi si galbene, portocalele, morcovii, mango. Desi
destul de rara, carenta vitaminei A determina hemeralopie (scaderea acuitatii vizuale in penumbra),
xeroftalmie (uscaciune oculara) si uscaciune cutanata. In aceste situatii, precum si pentru persoanele cu
acnee, psoriazis sau ihtioza se recomanda administrarea de suplimente de vitamina A. Depasirea
12

nivelului optim al retinolului in organism va duce la intoxicatii ce se manifesta prin cefalee, somnolenta,
caderea parului, descuamare cutanata, tulburari hepatice, dureri, greturi, anomalii de dezvoltare a oaselor
sau intarzierea cresterii la copii. Femeile insarcinate risca tulburari la nivelul sistemului nervos precum
si malformatii ale fatului in cazul hipervitaminozei A.

Vitamina D e implicata in absorbtia calciului si fosforului in intestin, asigurand buna dezvoltare

a oaselor si a dintilor. Este sintetizata sub actiunea razelor solare asupra pielii, dar poate fi asimilata si
din lapte, ulei de peste, galbenus de ou, ciuperci, cereale, faina sau margarina. Denumita si calciferol,
vitamina D este sensibila la caldura, lumina, la actiunea oxigenului si in medii acide. Doza zilnica
recomandata este de 10-15 mcg pentru copii, 10 mcg pentru adulti si 15 mcg pentru femeile insarcinate
si cele care alapteaza. Depasirea acestei cantitati duce la hipervitaminoza, manifestata prin calcificari ale
tesuturilor moi, oboseala, scaderea poftei de mancare, greturi, varsaturi si scadere ponderala, depresii,
tulburari hidroelectrolitice (hipercalciurie sau hipercalcemie), iar in cazul femeilor insarcinate
hipervitaminoza D poate determina malformatii fetale. Pe de alta parte, carenta calciferolului duce la
decalcifierea osoasa, ce are ca urmare severa rahitismul la copii sau osteomalacia la adulti, insotita de
tulburari biologice.

Vitamina E e denumita si tocoferol si se gaseste in cantitati mari in carne, oua, produse lactate,
nuci, seminte, boabe de soia, tarate, cereale integrale si uleiuri vegetale. Rolul acestei vitamine e de a
scadea riscul bolilor cardiace, de a ameliora durerile menstruale, inhiba radicalii liberi implicati in
degradarea celulara, mentine structura si functionalitatea normala a sistemului reproducator si asigura
troficitatea sistemului muscular. Necesarul zilnic de vitamina E este de circa 5 mg la copii si 15 mg
pentru adulti si femeile insarcinate. In cazul hipervitaminozei (la depasirea dozei zilnice recomandate de
13

100 de ori) se produc tulburari digestive si cefalee, pe cand hipovitaminoza se manifesta prin tulburari
hematologice (anemie), ale sistemului nervos, neuromusculare si ale aparatului vizual.

Vitamina K este implicata in procesul coagularii, in formarea oaselor si contribuie la buna

functionare a rinichilor. Lipsa acestei vitamine produce hemoragii, hematoame, colite, diaree, steatoree,
carenta fiind intalnita mai frecvent in cazul persoanelor cu boli hepatice, obstructii biliare, infectii
intestinale, boala Crohn, boala celiaca sau diaree cronica. Doza zilnica necesara de vitamina K este de
45-65 mcg pentru adulti si 15-40 mcg pentru copii. Hipervitaminoza K duce la eritem cutanat, greata si
prurit, insa doar in cazul in care se depaseste de 1000 de ori cantitatea zilnica admisa. Sursele naturale
de vitamina K1 sunt plantele verzi de tipul spanacului, salatei, varza, conopida, broccoli, kiwi,
patrunjelul, avocado, cerealele si unele uleiuri vegetale (masline, soia), fragii, cartofii, rosiile, urzicile,
ovazul si morcovii. Vitamina K este foarte sensibila la lumina, rezistenta la caldura si sensibila la
oxidanti. De asemenea, ea este usor distrusa si prin congelarea alimentelor inainte de a fi date in
consum, precum si prin rancezirea grasimilor care intra in alcatuirea alimentelor respective.

14

Capitolul II
2.1 Vitaminele in alimentatie
Vitaminele sunt foarte importante pentru orice organism, fie el uman sau animal. Vitaminele se
regasesc in diverse plante, legume si fructe, dar se pot obtine si sintetic, prin diverse procedee
chimice. Vitaminele joaca un rol important in schimbul de substante. Multe din ele intra in constitutia
fermentilor.
O cantitate insuficienta dintr-o vitamina sau alta, duce la tulburarea schimbului de substante,
scade rezistenta organismului la infectii, provoaca lipsa cresterii la copii. Un grad de insuficienta
vitaminica mai pronuntata sau lipsa totala a vitaminelor in organism duce la imbolnaviri grave,
avitaminozele, de exemplu scorbutul in cazul lipsei vitminei C.
Vitamina nu este un aliment cu toate ca este de obicei prezenta in produsele alimentare pe care
le consumam. De asemenea, nici un supliment alimentar. Vitaminele nu ofera energie, desi nici un om nu
poate trai fara vitamine. Multe dintre vitamine sunt necesare in cantitati foarte mici, dar vitaminele joaca
un rol foarte important in cele mai multe reactii chimice in organism. Multe dintre aceste reactii de
celule sunt transportate prin enzime, fiecare alt fel de enzima fiind responsabia pentru desfasurarea unor
reactii chimice speciale in cadrul corpului. Enzimele sunt formate dintr-o combinatie de vitamine si
minerale, toate alaturate impreuna intr-o maniera extrem de complexa. In cazul in care o singura
vitamina se intampla sa lipseasca, acea enzima nu poate fi formata si anumite functii importante ale
organismului nu pot fi indeplinite.

15

Vitamine lucreaza in diverse moduri, de multe ori si sunt strans legate reciproc, in reactiile lor in
organism. Vitaminele sunt larg distribuite in natura, atat in regnul animal cat si cel vegetal. Aproape
toate produsele alimentare comune, contin mai mult de o vitamina.
Vitaminele isi fac efectul in cantitati foarte mici. Prin urmare, cerinta totala zilnica este de
obicei foarte mica. Nevoia de zi cu zi a oricarei vitamine pentru orice persoana, nu este o cantitate fixa.
Aceasta variaza in functie de rata metabolismului. La persoanele care efecueaza munci grele musculare,
femeile insarcinate, in timpul lactatiei, la copiii in crestere, cerinta de vitamine este mare. In general, un
om care depune un efort obisnuit poate obtine destule vitamine din diete echilibrate mixte.
Vitaminele pot fi stocate in organism intr-o oarecare masura, de exemplu, vitaminele
liposolubile sunt stocate in ficat si tesutul subcutanat, vitamina C in cortexul suprarenal, etc
Vitaminele sunt partial distruse si partial secretate de catre organism. Insa sunt inlocuite in momentul in
care organismul simte nevoia de vitamine.
Unele vitamine sunt sintetizate in organism. Unele dintre vitamine ale complexului B sunt
sintetizate de microorganisme la nivelul tractului intestinal.
Vitaminele nu sunt distruse in procesul digestiv si sunt, prin urmare, a absorbite ca atare. De
aceea toate vitaminele sunt eficiente atunci cand sunt administrate pe cale orala.
Desi acestea sunt esentiale pentru viata, nu toate vitaminele sunt necesare pentru toate speciile de
animale. Cerintele fiziologice pentru o anumita vitamina, este egala cu sinteza unei vitamine speciale in
organism.
Modul de actiune al vitaminelor nu este in mod clar cunoscut. Unele dintre ele s-au dovedit a
actiona in calitate de coenzima fata de alte enzime metabolice. Deoarece sistemul enzimatic al unui tesut
este specific, este destul de rezonabil ca, o anumita vitamina actioneaza selectiv asupra tesutului
respectiv. Acest lucru ne ajuta sa explice de ce unui deficit de o anumita vitamina, afecteaza in special
anumite tesuturi si sisteme si lasa alte persoane mai mult sau mai putin neatinse.
Acum, daca toti am fost perfect sanatosi, si am continuat sa avem o alimentatie corecta, am
ramane, probabil, puternici si energici in toate zilele. Dar cei mai multi dintre noi nu sunt atat de acest
norocosi. Cu totii am mostenit poate anumite puncte slabe, si nici unii dintre noi nu au
o sanatate perfecta. In consecinta, trebuie sa fim siguri ca dieta noastra contine toate elementele necesare
pentru o buna sanatate, acestea incluzand minerale si vitamine.
16

Un organism poate supravieui pentru un timp fr vitamine, de i deficitul prelungit de vitamine

poate duce la boli, de obicei dureroase i potenial fatale. Rezervele organismului de vitamine pot varia
foarte mult; un adult poate avea un deficit de vitamina A sau B 12 de un an sau mai mult nainte s apar
vreo boal, n timp ce vitamina B1 din rezerve nu rezist mai mult de dou sptmni.
Vitaminele solubile n grsimi pot fi pstrate ca rezerv n organism i sunt toxice cnd sunt luate n
exces. Vitaminele solubile n ap nu sunt pstrate n organism, cu excepia vitaminei B 12, rezerva ei
aflndu-se n ficat.
Vitaminele sunt indispensabile organismului i nu pot fi substituite de nici o alt substan.
Sprijin procesele metabolice, transform nutrienii consumai n energie i accelereaz procesele
biologice. Se numr printre componentele sngelui, pielii i ale oaselor, totodat au rol i n eliminarea
substanelor nocive din organismul nostru, care provin din mediul nconjurtor poluat.
Vitaminele nu au valoare caloric sau energetic, dar sunt componente ale sistemelor enzimatice fr de
care procesele biochimice ale organismului nu se pot desfura.
Fr enzime i vitamine viaa noastr nu ar exista. Deci putem afirma fr exagerare, c aceste
substane sunt absolut vitale, absolut necesare vieii.
Deficiena unor vitamine poate duce la hipovitaminoz sau avitaminoz, provocnd tulburri
biochimice. n trecut, astfel de carene vitaminice au cauzat foarte des boli severe sau chiar decese. Cele
mai cunoscute exemple ale acestor boli sunt scorbutul (deficien de vitamina C), pelagra (lips de
vitamina B), beri-beri(lipsa vitaminei B1), anemia pernicioas (lipsa vitaminei B12) i rahitismul (deficit
de vitamina D3).
n zilele de azi populaia Americii i a Europei nu sufer de avitaminoze, ns perturbarea
echilibrului metabolic este frecvent ntlnit. Cauza acestui fenomen const n faptul c absorbia
17

nutrienilor din alimente difer de la o persoan la alta, i n funcie de stilul de via i vrsta, fiecare are
nevoie de alte tipuri de nutrieni, n cantiti diferite. Dac avem nevoie de mult energie, vitaminele ne
pot ajuta, consumul lor este indicat. ns trebuie s fim precaui, deoarece consumul nechibzuit ne poate
afecta sntatea

2.2 Necesarul de vitamine si sursa acestora

Cantitatea zilnic necesar depinde de vrst, sex, activitate fizic i psihic, stil de via i
metabolism. Asta nseamn c necesarul zilnic de vitamine difer mult de la o persoan la alta. Dei
dozele zilnice precise nu se pot defini ntr-un mod generalizat, exist tabele cu dozele zilnice
recomandate din vitaminele mai cunoscute.
Doza zilnic recomandat (DZR) este cantitatea de vitamine estimat, necesar pentru creterea i
dezvoltarea unui copil sntos i pentru prevenirea carenelor de micronutrieni. Cu alte cuvinte, DZR
este practic cantitatea care previne boala cauzat de deficiena de vitamine la o persoan sntoas.
Aceast doz ns nu este neaprat egal cu cantitatea optim. Pentru a determina cantitatea optim, n
afar de necesitile specifice, individuale trebuie s mai lum n considerare i alte circumstane.
Acestea sunt tulburrile de metabolism, stresul semnificativ, diverse boli.
Nevoile nutriionale cresc semnificativ la anumite grupe de vrst:
la copii n perioada pubertii
la femeile gravide i luze
la persoanele cu vrsta peste 60 de ani, la care procesul de absorbie este deja deficitar
la persoanele care depun efort fizic sau psihic intens prin natura activitilor lor (de exemplu
manageri, sportivi de elit)
n anumite situaii de via ca strile de boal, diferite perioade de criz, intervenii chirurgicale,
convalescen
Deci dozele zilnice recomandate se pot considera doze minime necesare obinerii unor condiii
de via sntoase, iar dozele optime ne ajut s dobndim starea de sntate echilibrat
De ce s consumm mai degrab vitamine de origine natural?
Este un fapt bine cunoscut, c originea ingredientelor unui produs este, de obicei, de o importan
esenial. Majoritatea specialitilor consider c cele mai adecvate i cele mai benefice suplimentele
nutritive sunt cele care nu se obin prin procese chimice, ci prin extracie din surse naturale bogate n
anumite substane. Aceast afirmaie poate fi susinut prin cteva argumente importante:
Organismul uman accept, prelucreaz i utilizeaz mult mai uor substanele de origine natural
Produsele sintetice nu conin elemente care s faciliteze absorbia i utilizarea altor substane
Produsele de origine natural conin enzime, liani naturali, flavonoizi i alte substane care
amplific efectele substanelor, nu au efecte adverse i nu se depun n organism. Acestea pot fi
gsite doar n natur (legume, plante medicinale, condimente etc.)
n Centrul de Cercetare tiinific Rehnborg din SUA s-au efectuat studii cu privire la diferenele
dintre efectul acidului ascorbic (vitamina C) sintetic i al celui de origine vegetal. Care a fost
concluzia? S-a constatat c efectul nu depinde de originea acidului ascorbic, ci de prezena altor
componeni flavonoizi, fenoli, steroli, acizi organici i ali compui chimici din legume i fructe. S-a
dovedit c aceste substane amplific de fapt efectele date de vitamina C.
18

Preparatul ideal este cel care pe lng vitamina C (acidul ascobic) mai conine i flavonoizi de
exemplu extract din ciree acerola i coacze negre care faciliteaz transportul de vitamina C prin
membranele celulare. n acelai timp, flavonoizii reduc posibilitatea apariei edemelor (umflturilor) i
vntilor. n combinaie cu vitamina C sporete elasticitatea capilarelor (vase sanguine mici). Doar
vitamina C (acidul ascorbic) n sine nu poate dezvolta acest efect.
n loc de vitamina C sintetic, este mult mai avantajoas utilizarea ascorbatului de calciu, un
derivat de vitamina C. Acesta este varianta cea mai benefic de vitamina C i nici nu irit stomacul. n
acelai timp s nu neglijm consumul fructelor bogate n flavonoizi.
Tabel I- Efectele benefice ale vitaminelor pentru organism
Vitami
na

Efecte

ntreine vederea, n special

cea nocturn

ajut la
formarea oaselor i dinilor

ntreine sntatea pielii,

gingiilor, mucoaselor

protejeaz contra infeciilor

regleaz multiplicarea celular

i troficitatea mucoaselor i
a esuturilor

necesar n funcia
de reproducere

protejeaz celulele de
aciunea radicalilor liberi

ajut la
transformarea glucidelor i grsimi
lor n energie

are valoare n transmiterea

influxului nervos

are rol important n

combaterea unor afeciuni ca:

B1

Surse

morcovi, ardei kapia, ardei gras, sfecl roie, spanac, varz

roie, tomate, salat verde, unt, brnz, ou, lapte, urzic

legume uscate, fulgi

de cereale, orez integral, pine integral, drojdie de
bere, tre de gru, lapte

polinevrite de diferite
origini

19

pareze, paralizii medu

lare i ale nervilor periferici i
boli infecioase ale sistemului
nervos

accidente vasculare i
afeciuni cardiovasculare

afeciuni hepatice i
ale cilor biliare

stri de
dezechilibru acido-bazic

este esenial n producerea

de energie

particip la
degradarea proteinelor, glucidelor
i grsimilor

indicat la alptare

este indicat n:

B2

conjunctivit, keratit

catar de primvar,
afeciuni alergice

hemoragii retiniene,
blefarospasm, fotofobie, heme
ralopie

enterocolite,
porfinurie, insuficien
hepatic

anemii, tulburri de
absorbie a fierului

cereale integrale, drojdie de bere,

ou, lactate

glbenu de ou, unt, lapte de vac

favorizeaz
absorbia calciului i fosforului

indirect stimuleaz depunerea

srurilor minerale n oase

indicaii:

rahitism, osteomalaci

20

e, fracturi

carii repetate

decalcifiere n
timpul sarcinii

psoriazis, leziuni
cutanate, lupus tuberculos

contraindicaii:

procese degenerative
cardiovasculare

arterioscleroz

nefrite, litiaz renal

nu se administreaz
doze mari n timpul sarcinii!

protejeaz organismul fa de
aciunea radicalilor liberi

particip la formarea i
protejarea globulelor roii i ale
esuturilor

ulei de germeni de porumb, ulei de germeni de floarea soarelui,

semine de floarea soarelui, alune, spanac, pine
neagr, unt, cartofi prjii, fin de gru, varz, ou

indicaii:

sterilitate (la ambele

sexe)

avort habitual,
iminen de avort

vrsturi

tulburri
neuromusculare survenite n
cursul sarcinii

prurit vulvar

hepatit epidemic i
cronic

distrofii musculare

21

reumatism muscular

insuficien cardiac

infarct miocardic

psoriazis

acnee

sclerodermie

particip la formarea de
protrombin (un coagulant natural
al sngelui)
particip la formarea oaselor

spanac, salat verde, urzici, roii, mazre, cereale, uleiuri vegetal

e, ou, lactate

indicat n
prevenirea hemoragiilor cu diverse
localizri

Tabel II- Efectele nocive ale lipsei vitaminelor in organism

Vitamina
DZR*

Semnele i simptomele carenei

Cele mai bune surse naturale

Vitamine liposolubile
A
retinol
1mg
beta-caroten
6 mg

Tulburri de vedere, uscciunea corneei i a

conjuctivelor, lipsa lacrimilor, mucoasa uscat a
organelor genitale. La copii poate cauza tulburri de
cretere osoas i anomalii n dezvoltarea mandibulei.

D
calciferol
0,01 mg

Miopie, cderea i supurarea dinilor, slbiciune Hering, macrou, somon, sardinie,

muscular, umflarea genunchilor i a articulaiilor minii, ton (mruntaiele, uleiul i carnea lor)
iritabilitate, anomalii neurologice, depresie

E
tocoferol
15 mg

Tulburri de vedere, piele uscat, zbrcit, fatigabilitate, Uleiuri vegetale presate la rece,
scderea performanei, inflamaii gastrointestinale, spanac, cereale integrale, lapte,
infertilitate, boli cardiovasculare, pete depigmentate pe germeni de cereale, unt, nuci,

22

Ulei de pete, pete, mruntaie

(ficat), glbenu de ou, unt, lapte,
cacaval, morcovi, salat verde,
spanac

piele, cicatrizare ntrziat

K
filochinon
0,5 mg

glbenu de ou

Tulburri gastrointestinale, hemoragii, cicatrizare Spanac,

salat verde,
varz,
ntrziat, sngerri nazale, fatigabilitate, tulburri de broccoli, ficat de porc sau vit,
menstruaie
glbenu de ou
Vitamine hidrosolubile

B1
tiamin
1,5 2 mg

Scderea capacitii de concentrare, astenie, depresie, Mruntaie, carne de porc, glbenu

tulburri de somn, inapeten, tulburri de ritm cardiac, de ou, roii, varz, conopid,
constipaie, respiraie grea, prurit la nivelul subbraului i broccoli, leguminoase, cerealiere
picioarelor

B2
riboflavin
1,7 mg

Limb roie, inflamat, fisurarea colului gurii, senzaie

de arsur sub pleoape, fotosensibilitate, buze fisurate,
pr gras, cderea prului, greuri, tulburri de somn,
stri depresive, tulburri de miciune, prurit vaginal

B3
niacin
20 mg

Fatigabilitate,
slbiciune
muscular,
inapeten, Carne roie i de pasre, pete,
modificri tegumentare, respiraie urt mirositoare, buze legume, drojdie de bere, germeni de
fisurate, dureri de cap, stri depresive, sensibilitate gru
gingival, vrsturi

B5
Acid
pantotenic
10 mg

Dureri articulare, rigiditatea articulaiilor, cderea prului, Ficat, rinichi, cereale integrale,
crunirea prematur a prului, fisuri n colul gurii i al tre, lptior de matc, legume,
pleoapelor, crampe musculare, iritabilitate, constipaie
glbenu de ou

B6
piridoxin
2,2 mg

Stri depresive, fatigabilitate, iritabilitate, cderea Ficat, pete, soia, germeni de gru,
prului, fisuri n colul gurii i al pleoapelor, tulburri de nuci, banan, spanac, avocado,
circulaie sanguin, moleeala minilor i a picioarelor, cereale integreale, carne de pasre
slbiciune muscular, capacitate de concentrare
diminuat

B7
biotin
0,2 mg

Nervozitate, iritabilitate, tegumente uscate sau grase, Mruntaie, carnea animalelor tinere,
mtrea, cderea prului, mucoas bucal decolorat, drojdie, glbenu de ou, soia, nuci,
moleeal, dureri musculare, stri depresive, oboseal
cereale integrale, tr, orez brun

B9
acidul
0,4 mg

B12

Oboseal, nelinite, tulburri de somn, lipsa poftei de

folic via, tulburri de cretere, tulburri digestive, inflamaia
mucoaselor i a limbii, buze fisurate, crunirea
prematur a prului, anemie

Carne i preparate din carne,

mruntaie, lapte i lactate, cereale
integrale i produse derivate din ele,
glbenu de ou, nuci, semine

Germeni de gru, ficat, varz crea,

spanac, salat verde, castravei,
soia, cereale integrale, broccoli,
conopid, glbenu de ou

Nervozitate marcat, depresie, moleeala minilor i a Mruntaie

23

(n

special

ficatul),

cobalamin
0,003 mg

picioarelor, dificultate la mers, blbial, inflamaii glbenu de ou, pete, lapte, lactate
bucale, miros corporal neplcut, tulburri de menstruaie fermentate

C
Sngerri gingivale, rceli frecvente, inflamaia Citrice, coacze negre, cpuni,
acid ascorbic mucoaselor,
vene
varicoase,
hemoroizi, kiwi, ardei, roii, broccoli, varz,
100 mg
supraponderalitate, astenie, tulburri de vedere, cderea mcee
prului

Concluzie
Vitaminele trebuie deci aduse prin alimentatie sau, in lipsa, prin medicamente. Toate sunt
continute in laptele matern, dar nu intotdeauna in cantitati suficiente (vitamina K, in special, trebuie sa
faca obiectul unei suplimentari medicamentoase sistemice la nastere). Structura chimica si rolul biologic
al celor treisprezece vitamine cunoscute in zilele noastre (acid folic, vitaminele A, B1, B2, B5, B6, B8,
B12, C, D, E, K si PP) sunt foarte diferite. De altfel, vitaminele actioneaza in doza mica, singure sau in
mod sinergic, si nu au nici o valoare energetica.

24

Principala surs de vitamine pentru organism o constituie plantele; ca surs secundar de

vitamine trebuie menionat flora bacterian intestinal precum i o serie de organe, esuturi, lichide de
origine animal n care vitaminele se concentreaz sau depoziteaz.
Organismul i procur vitaminele ca atare sau sub form de provitamine.Lipsa sau insuficiena
vitaminelor din organism determin tulburri metabolice i apariia unor boli numite avitaminoze sau
hipovitaminoze.
O serie de vitamine joac un rol important n reaciile biochimice catalizate de enzime,
funcionnd n calitate de cofactor (intr n structura enzimelor). Vitaminele cu rol de cofactor particip
direct n manifestarea activitii enzimelor respective fie ca vitamine propriu-zise, fie ca derivai ai
acestora sub form de esteri fosforici sau pirofosforici i nucleotide.

Bibliografie
1. Totul despre alimentatia sanatoasa Editura Niculescu, Radu Olinescu
2. Internet
3. Noua Biblie a Vitaminelor Earl Mindell, Hester Mundis

25