Sunteți pe pagina 1din 9

Testarea ateniei

Cuprins
6.1. Introducere ................................................................................................................
6.2. Competene .................................................................................................................
6.3. Testarea atenei concentrate testul Toulouse Pieron ..............................................
6.4. Testarea ateniei concetrat - BTPAC........................................................................
6.5. Testul Praga ...............................................................................................................
6.1. Introducere
Atenia este modalitatea prin care procesm activ o cantitate limitat de
informaie din cantitatea enorm de informaie pe care o obinem prin intermediul
simurilor, stocat n memorie sau obinut prin alte procese cognitive. Atenia
presupune att procese contiente, ct i incontiente. Proprietile ateniei ce se
cer investigate sunt, n primul rnd, concentrarea i distributivitatea ateniei. Prin
aceste dou funcii atenia contribuie la meninerea nivelului potrivit de vigilen i
ne orienteaz celelalte procese psihice, astfel nct s putem desfura diferite
activiti. n cadrul acestei uniti de nvare sunt prezentate teste care identific
capacitatea de concentrare a ateniei i cea de distributivitate.
6.2. Competenele unitii de nvare
Dup parcurgerea acestei uniti, studenii vor fi capabili:
S descrie activiti n care este necesar concentrarea atenie sau
distributivitatea ateniei.
S selecteze testele potrivite n funcie de obiectivul testrii pentru
verificarea ateniei.
S exemplifice procedeul de testare.

S interpreteze rezultatele testrii .

6.3. Testarea atenei concentrate Testul Toulouse Pieron


Atenia se produce att voluntar, ct i spontan, avnd rolul de a menine tensiunea necesar
n timpul executrii unor sarcini i de a nltura alte stimulri, excitri posibile, care pot interfera

cu prelucrarea informaiile provenite prin percepie sau prin reactualizare din memorie. Atenia
selectiv se refer la alegerile pe care facem n ceea ce privete stimulii la care vom fi ateni i
stimulii pe care i vom ignora. Prin ignorarea sau estomparea unor stimuli, punem accent pe
stimulii importani pentru noi. Concentrarea ateniei pe anumii stimuli informaionali sporete
abilitatea de a manipula acei stimuli pentru alte procese cognitive. nsuirile ateniei (Reed, 2000):
volumul ateniei;
stabilitatea ateniei;
mobilitatea ateniei;
distributivitatea ateniei
selectivitatea/concentrarea ateniei.
Exemplu
- Volumul ateniei = cantitatea de date ce poate fi cuprinsa, simultan si suficient
de clar in planul reflectarii constiente ; se discut despre faptul c expresivitatea
facial (mimica) este generat de micrile a 5-7 elemente: comisuri labiale
(colurile gurii), ochi, sprncene, frunte, ceea ce permite unei persoane s le
cuprind pe toate atunci cnd interacioneaz cu o alt persoan i s culeag date
importante prin comunicare nonverbal
Stabilitatea ateniei = mentinerea un timp mai lung a orientarii si concentrarii
psihonervoase asupra aceluiasi fapt sau aceleiasi activitati meninerea ateniei la
drum n timpul ofatului
Mobilitatea ateniei = capacitatea subiectului de a-si deplasa si reorienta atentia
de la un obiect la altul in intervale cat mai scurte de timp, in functie de cerintele
activitatii desfasurate ; comutarea ateniei n jocul cu mingea
Distributivitatea ateniei = amplitudinea unghiului de cuprindere simultana, in
planul constiintei clare a unei diversitati de fapte, procese, manifestari; urmrirea
unui panou de comand ca cel din turnul de control pentru controlorii de trafic
Selectivitatea/ concentrarea ateniei = mobilizarea intereselor si eforturilor intro anumita directie in functie de semnificatiile stimulilor n paralel cu inhibarea
actiunii unor factori perturbatori; ignorarea zgomotelor dintr-o ncpere n timpul
cititului.

Aadar, concetrarea ateniei reprezint focalizarea resurselor cognitive de prelucrare a


informaiilor pe datele relevante pentru scopurile sau sarcina subiectului i ignorarea informaiilor

irelevante n raport cu acestea. O prob care este recunoscut pentru validitatea ei n msurarea
capacitii de concentrare a ateniei este testul Toulouse Pieron.
Sarcina din test presupune: memorarea unor elemente figurative i utilizrii elementelor spaiale
memorate pentru a diferenia ntr-un cmp de stimuli pe cei int.
Descrierea probei: testul prezint o foaie de testare care are n partea de sus 4 ptrate cu bar
(codi) date ca model/ stimul int. Sub aceste 4 ptrate se afl 23 de iruri a cte 20 de ptrate cu
bar (codi) plasat fie n coluri, fie pe laturile ptratului. Sarcina subiectului este s bareze doar
acele ptrate care sunt identice cu cele 4 ptrate stimul. Durata de lucru este de 4 minute.
Instructaj
ATENIE! Fiecare dintre dumneavoastr a primit cte o foaie de hrtie; Nu vei ntoarce aceste
foi dect atunci cnd v voi spune eu. n spaiul destinat, v rog s va scriei: Numele, Prenumele
i vrsta pe foaie, dar fr s o ntoarcei.
Cnd vei ntoarce foile pe care le-ai primit, vei vedea o pagin cu ptrele mici care au nite
codie, puse n direcii diferite, ceea ce face ca fiecare ptrat s fie deosebit de cellalt. Deasupra
ptrelelor, n partea de sus a paginii vei vedea 4 ptrate mari cu aceste codie. Cnd v voi
spune s ntoarcei foile, dumneavoastr va trebui s privii cu atenie aceste ptrate i s vi le
ntiprii bine n minte.
Cnd v voi spune NCEPEI, sarcina dumneavoastr e de a tia cu o linie toate ptratele care
seamn cu cele patru din model. Dac constatai c ai barat greit, ncercuii acel ptrat i
megei mai departe. Greeala respectiv nu va fi luat n considerare.
Cnd v voi spune NCETAI, v vei opri din lucru i vei face un cerc n jurul ultimului ptrel
la care ai ajuns, fie c seamn, fie c nu seamn cu cel din model i vei pune apoi creioanele
pe mas.
Ai neles? ncepei acum!
Timp de lucru: 4 minute .
Exemple
Testul Toulouse-Pieron

Prelucrarea datelor: Se realizeaz o evaluare cantitativ i una calitativ (precizia). Se noteaz


numrul de elemente barate corect, barate greit i omise. Greeala pe care subiectul i-o sesizeaz,
o poate remedia ncercuind ptratul i nu se numr ca fiind greit.
Interpretarea cantitativ: numrul total de ptrate barate corect reprezint capacitatea de
concentrare a ateniei. Scroul brut (total corecte) se raporteaz la etalon, conform vrstei
cronologice
Interpretare calitativ: precizia ateniei i viteza de lucru;
P = (total corecte minus total greite/ total corecte plus total omise) x 100
Testul se aplic de la 7 ani la vrsta adult.
6.4. Testarea ateniei concetrate BTPAC
BTPAC reprezint o baterie pentru testarea aptitudinilor cognitive, elaborat de o echip de
specialiti de la Cognitrom, Cluj, care are printre testele propuse i unul dedicat testrii ateniei
concentrate. n acest test se valorific teoriile din psihologia cognitiv conform crora atenia
concentrat nu nseamn doar activarea informaiilor relevante, ci i inhibiia activ a
informaiilor irelevante pentru subiect. Sarcina de testare include i sarcin de amorsaj negativ:
stimulii distractori sunt inhibai activ, aceast inhibiie afectnd ulterior prelucrarea acestor
stimuli.
Descrierea probei
Testul de atenie concentrat este format din dou liste de cuvinte denumind culori, cuvinte
scrise la rndul lor n diferite culori. Fiecare list conine 48 de cuvinte scrise pe dou coloane,
fiecare coloan avnd cte 24 de cuvinte. Subiecilor li se cere s numeasc n ordine (pe
coloane) ct mai repede culorile n care sunt scrise cuvintele din fiecare list ignornd sensul
cuvntului. Se ncepe cu lista 1 iar apoi se continu cu lista 2. Spre exemplu, dac cuvntul

ROU este scris cu culoarea galben subiectul trebuie sa spun "galben". Prima list de cuvinte
este astfel conceput incat culoarea (ex. rou) care este ignorata la momentul T1 (ex. cuvntul
ROU scris cu galben) trebuie numit la momentul T2 (ex. cuvntul ALBASTRU scris cu
rou; subiectul numete "rou"). Cu ct timpul necesar parcurgerii listei este mai mare cu att
atenia concentrat operaionalizat prin amorsaj negativ este mai mare. Deoarece timpul
necesar parcurgerii acestei liste este expresia a dou procese fundamentale: (1) inhibiie
cognitiv prin amorsaj negativ (culoarea care este numit la momentul T2 a fost ignorat la
momentul T1) i interferen (ntre cuvntul desemnnd o culoare i numirea culorii n care
este scris acel cuvnt), subiecilor li se prezint o a doua list de cuvinte. A doua list de cuvinte
are exact caracteristicile primei liste de cuvinte exceptnd regula care precizeaz c, culoare
ignorat la T1 devine culoare numit la momentul T2. Aadar, performana la lista a doua este
justificat doar de procesul de interferen dintre cuvnt (ex. MARON) i numirea culorii n
care apare acest cuvnt ex. "galben"). Cu ct timpul necesar parcurgerii listei este mai mare cu
att interferena este mai mare. Scznd timpul necesar parcurgerii celei de a doua liste din
timpul necesar parcurgerii primei liste de cuvinte se obine scorul de atenie concentrat.
Prelucrarea datelor
Se cronometreaz timpul de parcurgere a celor 2 liste. Fiecare eroare de citire se
nregistreaz, mai puin cele la care persoana testat s-a corectat imediat.
Se calculeaz timpii medii de parcurgere ai fiecrei liste, iar valoarea obinut se nmulete cu
numrul de erori de citire aprute la fiecare list, produsul obinut adunndu-se la timpul de citire
a listei 1, respectiv listei 2. Dac subiectul testat nu a fcut greeli, atunci nu se adaug nimic la
timpul de citire.
Scorul de atenie concentrata (SAC) este dat de diferena dintre timpul de citire lista 1 (corectat
dup adugarea produsului rezultat prin considerarea erorilor) i timpul de citire lista 2 (de
asemenea corectat dup adugarea produsului rezultat prin considerarea erorilor):
SAC=TL1c-TL2c
Scorul de atenie concentrat (SAC) astfel obinut se raporteaz la etalon.
Etalonul se prezint n 5 clase normalizate astfel :

clasa/nivelul 5 - scor de atenie concentrat foarte bun, mai bun dect 93,3% din
populaie.

clasa/nivelul 4 - scor de atenie concentrat bun, mai bun dect 69,1% din populaie.

clasa/nivelul 3 - atenie concentrat medie, mai bun dect 30,9% din populaie.

clasa/nivelul 2 - atenie concentrat slab, dar mai bun dect 6,7% din populaie.

clasa/nivelul 1- atenie concentrat foarte slab, aflndu-se ntre cei mai slabi, 6,7% din populaie.
Performanele ncadrate n clasele 4 i 5 indic performane superioare acolo unde este nevoie de
atenie selectiv (ex. pilotaj, conductori auto etc). Scoruri foarte mici la atenia concentrat pot
sugera deficiene n performanele din cadrul activitilor complexe care necesit atenia selectiv
sau anumite forme de psihopatologie (ex. tulburri obsesivcompulsive);
6.5. Testarea ateniei distributive testul Praga

Testul Praga permite evaluarea distributivitii ateniei. Presupune explorarea vizual a unui
cmp perceptiv complex i identificarea informaiei relevante n funcie de solicitarea sarcinii.
n afara de atentia distributiva, testul serveste si pentru masurarea rezistentei la
oboseala psihica, prin compararea randamentelor obtinute in cele patru etape.
Descrierea testului
Testul este alctuit din dou pagini astfel:
- pagina din stnga cuprinde 100 de cadrane, iar n fiecare cadran se afl imprimat cu caractere
ngroate i de dimensiuni mai mari un numar, iar sub acest numr, n partea din dreapta jos a
fiecrui cadran, se afl un altul scris cu caracter normal i de dimensiuni mai mici. Sunt
imprimate n total, numere de la 1-100, aezate n dezordine, dup o mprtiere probabilistic.
- pagina din dreapta (foaia de rspunsuri) conine patru tabele verticale, fiecare tabel avnd un
numar de 25 de rnduri i 2 coloane. Pe fiecare rnd din prima coloan este imprimat un numr
de la 1-100 ntr-o ordine aleatorie, numere care corespund cu numerele mari imprimate pe
pagina din stnga. Rndurile ce corespund celei de-a doua coloane ramn libere.
Instructaj
Atentie ! Fiecare dintre dumneavoastra a primit cate o foaie de hartie indoita. Nu veti deschide
aceasta foaie dacat atunci cand vi se va spune. Acum scrieti-va, pe coperta, numele, prenumele si
varsta, fara sa deschideti foaia pe care ati primit-o. Ascultati cu atentie explicatiile pe care vi le
voi da, deoarece de felul cum veti asculta depinde reusita dumneavoastra la aceasta proba. Cand
veti deschide foile veti vedea ca ele se prezinta astfel (se arata de examinator foaia deschisa).
Pagina din stanga are niste numere imprimate cu caractere groase, asezate in dreptunghiuri.
Fiecare din aceste numere este insotit de un alt numar mai mic, care este asezat in josul fiecarui
dreptunghi.
Pagina din dreapta are mai multe coloane (patru) si in fiecare coloana sunt scrise niste numere
de sus in jos, avand, in dreptul fiecaruia un loc liber.
Cum trebuie sa lucrati?

Veti privi primul numar din prima coloana a paginii din dreapta, cautandu-l printre numerele cu
caractere groase, care se gasesc pe pagina din stanga.Cand il veti gasi, vedeti ce numar scris cu
caracter normal si mai mic ii corespunde. Acest numar il veti scrie in locul liber din prima
coloana, in dreptul numarului pe care l-ati cautat. Apoi veti trece la al doilea numar pe care, de
asemenea, il veti cauta printre numerele de pe pagina stanga si veti trece numarul care il insoteste,
in locul liber din dreptul lui si asa mai departe. Sa facem un exercitiu (examinatorul
face un exemplu pe tabl i o demonstratie asupra modului de lucru). In acelasi fel va trebui sa
lucrati si dumneavoastra. Veti lucra pana ce va voi spune sa incetati si atunci, veti face un mic
cerc in dreptul numarului din coloana pana la care ati ajuns. Nu incepeti sa lucrati decat atunci
cand va voi spune. Ati inteles? Exista cineva care nu a inteles ?
Dupa ce examinatorul s-a convins ca toti au inteles, spune : Atentie ! Deschideti foile astfel ca
sa aveti pagina cu numere in stanga si pe cea cu coloane in dreapta. Priviti numarul din prima
coloana, cautati-l printre numerele de pe pagina din stanga si puneti numarul care-l insoteste la
locul liber din prima coloana . Incepeti ! Dupa patru minute : Incetati ! Faceti un cerc acolo
unde ati ajuns si indoiti foile la loc. Din acest moment nimeni nu mai lucreaz.
Se lasa o pauza de un minut, apoi se spune : Deschideti foile din nou si continuati. Dupa ce
terminati cu numerele din coloana intai, veti trece la coloana a doua ncepeti! Dupa patru
minute Incetai! Puneti cercul acolo unde ati ajuns, inchideti foile si stati linistiti. Veti avea
o pauza de un minut.
Se repeta cele de mai sus pentru etapa a treia si apoi a patra.
Exemple
Testul Praga: foaie de rspuns i graficul performanei (fluctuant)

Prelucrarea datelor
Testul se realizeaz n 4 etape a cte 4 minute, cu o pauz de 1 minut ntre etape.
Prelucrare cantitativ:
Se calculeaz numrul de perechi gsite pentru fiecare etap n parte i numrul total de perechi.
Aceste numere reprezint scorul brut, care se raporteaz la etalon. Scorul standard reprezint
estimarea capacitii de distributivitate a ateniei. Capacitatea de efort cognitiv se obine prin
trasarea curbei de performan la cele 4 etape succesive. n interpretare se discut curba
performanei, constatndu-se diferite situaii :
capacitate de efort fluctuant, cnd curba nregistreaz valori fluctuante de la o etap la alta
capacitate de efort care se menine constant, cnd curba este aproximativ liniar
capacitate de efort prelungit diminuat, cnd curba scade n etapele 3 i 4.
Rezumat
Atenia este modalitatea prin care procesm activ o cantitate limitat de
informaie din cantitatea enorm de informaie pe care o obinem prin intermediul
simurilor, stocat n memorie sau obinut prin alte procese cognitive. Atenia i
contiina sunt aspecte care se suprapun parial, fr s reprezinte acelai lucru.
Testele care msoar atenia concentrat sunt Testul Toulouse-Pieron i testul de
atenie concetrat din BTPAC. Testul Toulouse-Pieron permite identificarea
preciziei ateniei, nu doar nivelul de concetrare, n timp ce testul din BTPAC face
uz de teoriile moderne care indic amorsajul negativ ca fiind procesul implicat n
diferenierea capacitii de concetrare a ateniei.
Testul de evaluare a distributivitii ateniei este testul Praga, care permite i o
estimare a acapacitii de efort cognitiv a unei persoane.